CAPITOLUL VI CONTABILITATEA TREZORERIEI

MOD DE LUCRU
CURPINS

1. Delimit\ri [i structuri contabile privind trezoreria întreprinderii

2.Evaluare privind elementele de trezorerie
3. Contabilitatea titlurilor de plasament
4. Contabilitatea operaţiilor de încas\ri [i pl\ţi efectuate prin conturile de la b\nci
5. Punctajul bancar
6. Contabilitatea operaţiilor de încas\ri [i pl\ţi în numerar
7. Particularit\ţi privind contabilitatea operaţiilor în devize
8. Particularit\ţi privind contabilitatea acreditivelor [i avansurilor de trezorerie
9. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
10. Particularit\ţi privind contabilitatea altor valori
11. Particularit\ţi privind contabilitatea viramentelor interne
12. Contabilitatea operaţiilor privind provizioanele pentru deprecierea conturilor de
trezorerie

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
~NTREB|RI RECAPITULATIVE

CONCEPTE

Structuri privind trezoreria întreprinderii

Instrumentele de plat\
Investi]ii financiare pe termen scurt
~ncas\ri [i pl\]i prin conturile bancare
Punctajul bancar
~ncas\ri [i pl\]i `n numerar
Opera]ii `n devize
Acreditive [i avansuri de trezorerie
Credite bancare pe termen scurt
Alte valori de trezorerie
Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie
 MOD DE LUCRU

Manual, noti]e 1.Parcurge]i cu aten]ie, con]inutul capitolului, al

anexelor [i al informa]iilor suplimentare primite la
curs sau prin notele de curs

(1)~nv\]are 2.Localiza]i `n text, conceptele din rezumat [i

cuvintele - cheie

Rezumat [i cuvinte cheie 3.Parcurge]i bibliografia suplimenta\

(3)Conultare bibliografie suplimentar\ 4.R\spunde]i la `ntreb\rile recapitulative, sub

forma unor expuneri verbale, dar [i `n scris

(4)~ntreb\ri 5.Realiza]i testele de autoevaluare, f\r\ a apela la

r\spunsuri. Evalua]i r\spunsurile [i relua]i
documentarea pe baza manualului [i a bibliografiei
suplimentare

(5)Teste de autoevaluare 6.Rezolva]i studiile de caz [i exerci]iile,

consemnându-le `n caietul de lucr\ri pentru
seminar

(6)Studii de caz, exerci]ii 7.Completa]i caietul de seminar cu exerci]iile

rezolvate `n cadrul seminarului, cu referatul
`ntocmit de dumneavoastr\ [i cu concluziile din
dezbateri sau din referate `ntocmite de ceilal]i
colegi de grup\.

(7)Seminar

Caiet de seminar

Documenta]ie pentru examen

 1. DELIMIT|RI {I STRUCTURI CONTABILE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

1.1.Structuri privind trezoreria întreprinderii

~n plan contabil, trezoreria `ntreprinderii este definit\ prin prisma stocurilor [i fluxurilorde
numerar privind investi]iile financiare pe termen scurt, disponibilit\]ile `n conturile la b\nci/casierie,
creditele bancare pe termen scurt [i alte valori de trezorerie.
Investi]iile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare
achizi]ionate în vederea realiz\rii unui câ[tig pe termen scurt sau protej\rii lichidit\]ilor, dup\ caz. Spre
deosebire de titlurile de participare a c\ror posesiune este durabil\, perioada de rota]ie a titlurilor de
plasament nu dep\[e[te, de regul\, un an. Ele se identific\ cu ac]iunile, obliga]iunile, bonurile de tezaur
sau trezorerie [i alte titluri de valoare dobândite pe termen scurt. Veniturile se realizeaz\ prin diferen]a
dintre pre]ul de vânzare mai mare [i pre]ul de cump\rare [i sub forma dividendelor [i dobânzilor încasate.
Protejarea sau acoperirea disponibilit\]ilor b\ne[ti se face în raport cu fenomenul infla]ionist, varia]ia
puterii de cump\rare a monedei (riscul de schimb) [i riscul dobânzii.
Din structura titlurilor de plasament fac parte [i ac]iunile proprii r\scump\rate temporar în
vederea atribuirii salaria]ilor societ\]ii, regulariz\rii cursului de burs\ sau reducerii capitalului societ\]ii
(de obicei în perioada de prelungit\ recesiune economic\), precum [i obliga]iunile emise [i r\scump\rate.
Disponibilit\]ile `n conturile la b\nci [i casierie se delimiteaz\ sub forma valorilor de `ncasat
(cecurile [i efectele comerciale depuse la b\nci), disponibilit\]ile `n lei [i `n valut\, cecurile unit\]ii,
creditele acordate de b\nci `n conturile curente (creditele de acoperire), creditele bancare pe termen scurt
acordate prin conturi separate de `mprumut, dobânzile aferente disponibilit\]ilor [i creditelor pe termen
scurt [ialte valori de trezorerie (acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori).
Disponibilit\]ile sau depozitele create în conturile de banc\ pot func]iona la vedere sau la
termen. Dac\ nu ac]ioneaz\ la vedere este recomandabil s\ se utilizeze tehnica contului curent sau a casei
de credit. Prin acest cont se înregistreaz\ toate opera]iile b\ne[ti între întreprindere [i banc\. În situa]ia în
care încas\rile sunt mai mari decât pl\]ile, soldul contului reprezint\ disponibilit\]ile b\ne[ti, iar dac\
încas\rile sunt mai mici decât pl\]ile, soldul exprim\ creditele acordate de banc\.
Depozitele la termen în banc\ reprezint\ o form\ de imobilizare a lichidit\]ilor pân\ la un an,
f\r\ a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda este mai mare
decât în cazul disponibilit\]ilor b\ne[ti la vedere, care lipse[te sau este foarte mic\.
Din categoria disponibilit\]ilor b\ne[ti fac parte acreditivele [i avansurile de trezorerie. Prin
pozi]ia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilit\]ile b\ne[ti repartizate spre a fi girate de c\tre
administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea efectu\rii unor pl\]i în favoarea
întreprinderii. La aceast\ pozi]ie se includ [i avansurile acordate salaria]ilor pentru efectuarea de
cump\r\ri.
Acreditivul reprezint\ mijloacele b\ne[ti p\strate la banc\ într-un cont distinct la dispozi]ia
furnizorului din care urmeaz\ a se efectua pl\]ile c\tre acesta pe m\sura livr\rii m\rfurilor, execut\rii
lucr\rilor sau prest\rii de servicii.
Remarc\. ~n IAS 7” Situa]ia fluxurilor de numerar” este folosit\ [i structura denumit\ „numerar
[i echivalente de numerar”, unde:
(a) numerarul cuprinde disponibilit\]ile b\ne[ti [i depozitele la vedere;
(b) echivalentele de numerar sunt investi]iile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care
sunt u[or convertibile `n sume cunoscute de numerar [i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii. Un plasament este, `n mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci
când are o scaden]\ mic\, `n practic\ se consider\ de trei luni sau mai pu]in de la data achizi]iei.
{i `nc\ o remarc\, dac\ se face recurs la IAS 32 „Instrumente financiare — prezentare [i
descriere” este prezent\ [i no]iunea de instrumente financiare.
 Un instrument financiar reprezint\ orice contract ce genereaz\ simultan un activ financiar
pentru o `ntreprindere [i o datorie financiar\ sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt\
`ntreprindere.
Instrumentele financiare se delimiteaz\ prin:
(a) activele financiare, delimitate prin urm\toarele elemente calificate:
(a1) numerar;
(a2) un drept contractual de a `ncasa numerar sau alte active financiare de la alt\ `ntreprindere;
(a3) un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alt\ `ntreprindere `n condi]iile
`n care sunt poten]ial favorabile;
(a4) un instrument de capitaluri proprii al unei alte `ntreprinderi.
(b) datorii financiare, ca orice datorie contractual\:
(b1) de a v\rsa numerar sau alt activ financiar unei alte `ntreprinderi; sau
(b2) de a schimba instrumente financiare cu alt\ `ntreprindere `n condi]ii `n care sunt poten]ial
favorabile.
Structura patrimonial\ denumit\ alte valori de trezorerie se individualizeaz\ sub forma
timbrelor fiscale [i po[tale, tichetelor [i biletelor de c\l\torie, biletelor de tratament [i odihn\ [i alte
valori.
Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen scurt
rambursabile la vedere sau considerate ca o component\ a trezoreriei. Ele se delimiteaz\ sub forma
creditelor de acoperire (soldul conturilor la banc\ este descoperit) [i creditelor bancare pe termen scurt
acordate prin conturi separate de acoperire.
CLASA 5
CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTI}II FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 Investi]ii financiare pe termen scurt la societ\]i din cadrul grupului
502 Acţiuni proprii
503 Acţiuni
5031 Ac]iuni cotate
5032 Ac]iuni necotate
505 Obligaţiuni emise [i r\scump\rate
506 Obligaţiuni
5061 Obliga]iuni cotate
5062 Obliga]iuni necotate
508 Alte investi]ii financiare pe termen scurt [i creanţe asimilate
5081 Alte Investi]ii financiare pe termen scurt
5088 Dobânzi la obligaţiuni [i Investi]ii financiare pe termen scurt
509 V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii financiare pe termen scurt
5091
V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii financiare pe termen scurt la
societ\]i din cadrul grupului
5098 V\rs\minte de efectuat pentru alte investi]ii financiare pe termen scurt
51 CONTURI CURENTE LA B|NCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la b\nci
5121 Conturi la b\nci în lei
5124 Conturi la b\nci în devize
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de pl\tit
5187 Dobânzi de încasat
 519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţ\
5193 Credite externe neguvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de b\nci
5196 Credite de la trezoreria statului
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în devize
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale [i po[tale
5322 Bilete de tratament [i odihn\
5323 Tichete [i bilete de c\l\torie
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în devize
542 Avansuri de trezorerie
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne

59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591 Provizioane pentru deprecierea investi]iilor financiare la societ\]i din cadrul grupului
592 Provizioane pentru deprecierea ac]iunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea ac]iunilor
595 Provizioane pentru deprecierea obliga]iunilor emise [i r\scump\rate
596 Provizioane pentru deprecierea obliga]iunilor
598 Provizioane pentru deprecierea altor investi]ii financiare [i crean]e asimilate

1.2.Instrumentele de plat\

Obliga]iile b\ne[ti între societ\]ile comerciale sau între societ\]ile comerciale [i alte persoane
fizice sau juridice se pot efectua, dup\ caz, în numerar [i f\r\ numerar.
Plata/încasarea în numerar se face imediat, f\r\ intermediere, prin mi[carea direct\ a sumelor
b\ne[ti.
Documentele de încas\ri - pl\]i în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea opera]iilor de
cas\ sunt:
Chitan]a serve[te ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în numerar în casieria
societ\]ii comerciale.
Ca o variant\ a chitan]ei este chitan]a pentru opera]ii în valut\.
Pentru cump\rarea unor produse, lucr\ri sau servicii, în condi]iile în care nu se întocme[te
factur\, se completeaz\ chitan]a fiscal\.
Predarea sumelor de casierul societ\]ii comerciale c\tre casierii pl\titori se consemneaz\ în
procesul - verbal de pl\]i.
Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaz\ o persoan\ membr\ a
familiei sau încadrat\ în munc\ la aceea[i unitate pentru a încasa drepturi b\ne[ti de la casieria
întreprinderii când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
 Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ,
împreun\ cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu [i f\r\ limit\ de sum\.
Registrul de cas\, în lei sau în valut\, serve[te ca document centralizator de înregistrare
operativ\ a încas\rilor [i pl\]ilor în numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baza actelor
justificative. Pe baza lui se stabile[te soldul de cas\ la finele fiec\rei zile.
Factura [i factura fiscal\ document pe baza c\ruia se întocmesc instrumentele de plat\ a
produselor [i m\rfurilor livrate, lucr\rilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi [i ca
document de înso]ire pe timpul transportului [i de recep]ie - încasare în gestiune a primitorului.
Opera]iile de încas\ri/pl\]i f\r\ numerar constau în lichidarea drepturilor b\ne[ti prin utilizarea
unor instrumente [i mijloace de plat\, f\r\ mi[care efectiv\ a sumelor b\ne[ti. Din categoria acestor
instrumente de plat\ adoptate de sistemul de pl\]I din România fac parte: cecul , cambia, biletul la ordin [i
ordinul de plat\.
Cecul este un instrument de plat\ utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunz\tor în aceste conturi. Circuitul s\u se deruleaz\ între trei persoane, tr\g\tor - tras - beneficiar.
Instrumentul este creat de tr\g\ror care, în baza disponibilului constituit în prealabil la o societate
bancar\, d\ ordin acesteia, în calitatea sa de tras, s\ pl\teasc\ la prezentare, o sum\ determinat\ unei ter]e
persoane sau însu[i tr\g\torului, aflat în pozi]ie de beneficiar.
Cecul prezentat este pl\tit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile,
dac\ cecul este pl\tibil chiar în localitatea în care a fost emis [i 15 zile, în celelalte cazuri.
Cecul poate fi la purt\tor, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat [i cecul de c\l\torie.
Cecul barat const\ în înscrirea a dou\ linii paralele orizontale sau oblice pe fa]a cecului. Bararea
indic\ obliga]ia ca beneficiarul s\ recurg\ la serviciile unei b\nci pentru încasarea sumei înscris\ pe cec,
încasarea în numerar direct de la banca tr\g\torului nefiind posibil\.
Cecul certificat prin care banca (trasul) confirm\ pe cec existen]a [i blocarea disponibilului
necesar efectu\rii pl\]ii.
Cecul de c\l\torie prin care tr\g\torul poate condi]iona plata acestuia de identitatea dintre
semn\tura persoanei care a primit cecul (posesorul) [i semn\tura persoanei care încaseaz\ cecul la
prezentare. O prim\ semn\tur\ se pune în momentul primirii cecului [i a doua în momentul încas\rii, în
prezen]a func]ionarului bancar sau în momentul efectu\rii unei pl\]i, în prezen]a beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plat\ [i un titlu de credit prin care tr\g\torul, creator de
titlu, pl\te[te o datorie fa]\ de o anumit\ persoan\ (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care
era datoare tr\g\torului. Plata se face la ordinul tr\g\torului sau al beneficiarului, dup\ caz.
Biletul la ordin este un instrument de plat\ prin care emitentul î[i ia angajamentul de a pl\ti, la o
anumit\ dat\, o sum\ determinat\ beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.
Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se oblig\ s\ pl\teasc\ o sum\ de bani la
un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor.
Warantul este o variant\ a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra m\rfurilor. La
vânzarea m\rfurilor, cump\r\torul achit\ contravaloarea lor dobânde[te warantul. Posesia legal\ a
warantului echivaleaz\ cu titlul de proprietate asupra m\rfurilor respective.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de
scaden]\ fiind de maximum un an.
Ordinul de plat\ este o dispozi]ie necondi]ionat\, dat\ de c\tre emitentul acesteia unei societ\]i
bancare receptoare de a pune la dispozi]ia unui beneficiar o anumit\ sum\ de bani la o anumit\ dat\.
Pentru a face plata trebuie s\ existe lichidit\]i suficiente în contul de la banc\.
Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plat\ este asem\n\tor cu dispozi]ia de plat\
folosit\ pân\ în prezent, cu caracteristici adaptate condi]iilor economice, financiare [i legislative actuale.
Cecul simplu înlocuie[te “cecul de numerar”, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din
conturile de la b\nci.
Mandatul este o `mputernicire scris\ dat\ de un mandant, unei alte persoane numit\ mandatar
pentru a o reprezenta `n anumite opera]ii sau s\ lucreze `n interesul sau potrivit indica]iilor date. O form\
folosit\ `n acest sens este mandatul po[tal care serve[te la expedierea de sume de bani.
 2. EVALUARE PRIVIND ELEMENTELE DE TREZORERIE

A) Evaluarea investi]iilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are `n vedere cele
patru momente sau reguli generale stabilite `n acest sens, respectiv:
z la itrarea `n patrimoniu;
z cu ocazia inventarierii;
z cu prilejul `ntocmirii bilan]ului contabil;
z la ie[irea din patrimoniu.
a) Evaluarea la intrarea `n patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin achizi]ionarea cu
titlu oneros se realizeaz\ la costul de achizi]ie, prin care se `n]elege pre]ul de cump\rare sau valoarea
stabilit\ `n baza unui contract de achizi]ie.
Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de
cump\rare a titlurilor `n cauz\, cum sunt comisioanele [i alte cheltuieli aferente, nu se includ `n costul de
achizi]ie, ci se `nregistreaz\, direct `n cheltuielile de exploatare ale exerci]iului.
b) Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizeaz\ la valoarea actual\,
estimat\ în func]ie de pre]ul pie]iei [i de utilitatea lor pentru unitatea patrimonial\. Valoarea de utilitate
este o valoare probabil\ de negociat care are în vedere costul mediu al ultimei luni, în cazul titlurilor
cotate, sau valoarea posibil\ de negociere, pentru titlurile necotate.
c) Evaluarea cu prilejul întocmirii bilan]ului contabil, se efectueaz\ pe categorii de titluri de
aceea[i natur\, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicând principiul pruden]ei.
In cazul diferen]elor în minus (când valoarea de inventar este mai mic\), ce se stabilesc în urma
acestei opera]ii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.
d) Evaluarea titlurilor de plasament la ie[irea din patrimoniu se face la valoarea lor de intrare
sau valoarea contabil\.
Se are în vedere [i pre]ul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de vânzare - cump\rare
[i care nu este influen]at, în sensul diminu\rii, de cheltuielile de vânzare, care se includ în cheltuielile de
exploatare ale exerci]iului.
În situa]ia în care vânzarea se efectueaz\ numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament
este necesar s\ se fac\ evaluarea în func]ie de pre]ul mediu ponderat de cump\rare, respectiv de intrare,
sau prin folosirea metodei FIFO, dup\ caz.
B) Evaluarea disponibilit\]ilor [i a opera]iilor în devize, implic\ urm\toarele aspecte:
z crean]ele [i datoriile unit\]ii patrimoniale, inclusiv cele în devize, se înregistreaz\ în
contabilitate la valoarea nominal\;
z opera]iile comerciale de decontare în devize, precum [i cele de încas\ri [i pl\]i în devize
necesit\ evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face opera]iunea;
z diferen]ele de curs valutar, între data înregistr\ni crean]elor [i datoriilor în devize [i data
încas\rii, respectiv a pl\]ii lor, inf1uen]eaz\ veniturile sau cheltuielile financiare, dup\ cum sunt
favorabile sau nefavorabile;
z la închiderea exerci]iului, crean]ele [i datoriile în devize se evalueaz\ la cursul în vigoare din
ultima zi a anului, iar diferen]ele de curs valutar, fa]\ de data înregistr\rii în contabilitate, se reflect\
potrivit tratamentului de baz\ `n conturile de cheltuieli [i venituri.
z la `nchiderea exerci]iului financiar, disponibilit\]ile `n devize se evalueaz\ la cursul de
schimb `n vigoare la acea dat\, iar diferen]ele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli,
dup\ caz.

3.CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

Eviden]a valorilor mobiliare de plasament se realizeaz\ prin conturile din grupa 50 “Investi]ii
financiare pe termen scurt”. Toate conturile, cu excep]ia lui 509 “V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii
financiare pe termen scurt” au func]ie contabil\ de activ. Se debiteaz\ cu titlurile de valoare - ac]iuni,
obliga]iuni [i alte op]iuni - cump\rate sau r\scump\rate din propriile emisiuni, se crediteaz\ cu valoarea
contabil\ a titlurilor vândute sau anulate, dup\ caz. Au sold final debitor care reprezint\ valorile mobiliare
de plasament aflate în portofoliul întreprinderii.
Valoarea contabil\ de înregistrare a titlurilor în cadrul conturilor este egal\ cu pre]ul de
cump\rare sau cu valoarea stabilit\ potrivit contractelor de achizi]ie. Cheltuielile necesare de cump\rare a
titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele bancare [i alte cheltuieli
asimilate, se înregistreaz\ direct în cheltuielile de exploatare ale exerci]iului.

Remarc\. A[a cum reiese din Standardul de Contabilitate Interna]ional nr. 25 cheltuielile de mai
sus nu se includ în costul de achizi]ie. În cazul în care titluri de valoare similare au pre]uri de intrare
diferite, evaluarea la ie[ire se face, dup\ caz, potrivit metodei identific\rii specifice, costului mediu
ponderat sau metodei primului intrat-primului ie[it, în acelea[i condi]ii ca [i stocurile. Dup\ caz, se poate
folosi [i metoda ultimului intrat - primului ie[it.

Contabilitatea analitic\ a titlurilor de valoare se organizeaz\ pe categorii de titluri [i gestiuni de

portofoliu create.
Contul 509 “ V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii financiare pe termen scurt” ]ine eviden]a
v\rs\mintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobândite dar neachitate integral. În creditul contului
se înregistreaz\ valoarea datorat\ de v\rsat pentru titlurile de plasament cump\rate, în debit valoarea
v\rsat\ pentru titlurile de plasament dobândite, iar soldul creditor al contului reprezint\ valoarea de v\rsat
pentru plasamentele dobândite.
Înregistrarea datoriilor prin contul 509 “ V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii financiare pe
termen scurt ” se face numai în cazul în care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de
decontare. Dac\ sunt apelate, se înregistreaz\ în contul 462 “Creditori diver[i”.
Circula]ia titlurilor de plasament determin\ urm\toarele opera]ii:
a) titluri de plasament achizi]ionate:
50 = 512
Investi]ii financiare pe termen scurt Conturi curente la b\nci
(pre]ul de cump\rare) (valoarea achitat\ imediat)
sau 462
Creditori diver[i
(valoarea apelat\ sau nominalizat\ la plat\)
509
V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii
financiare pe termen scurt
(valoarea neapelat\)
[i:
462 = 512
Creditori diver[i Conturi curente la b\nci
b) efectuarea de v\rs\minte pentru titlurile achizi]ionate:
509 = 512
V\rs\minte de efectuat pentru investi]ii Conturi curente la b\nci
financiare pe termen scurt sau 531
Casa
c) provizioane pentru deprecierea valorii titlurilor de plasamente:
6864 = 59x
Cheltuieli financiare privind provizioanele Provizioane pentru deprecierea conturilor de
pentru deprecierea activelor circulante trezorerie

d) ie[irea prin cedare a titlurilor de plasament - în cazul în care pre]ul de vânzare este mai mare
decât pre]ul de cump\rare (valoare contabil\ de intrare):
 461 = 50
Debitori diver[i Investi]ii financiare pe termen scurt
(pre]ul de vânzare) (valoarea contabil\ de intrare)
764
Venituri din investi]ii financiare cedate
(diferen]a dintre cele dou\ valori)
• în cazul în care pre]ul de vânzare este mai mic decât pre]ul de cump\rare:
461 = 50
Debitori diver[i Investi]ii financiare pe termen scurt
(pre]ul de vânzare) (valoarea contabil\ de intrare)
664
Cheltuieli privind investi]iile financiare
cedate
(diferen]a dintre cele dou\ valori)
• anularea provizioanelor constituite:
59x = 7864
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru
conturilor de trezorerie deprecierea activelor circulante
Înregistrarea plusvalorii sau minusvalorii din cedarea titlurilor de plasament direct la conturile
de rezultate se explic\ prin aceea c\ orice cre[tere sau mic[orare reprezint\, dup\ caz, profit sau pierdere.

Opera]iile privind cesiunea titlurilor de plasament se pot contabiliza folosind [i metoda soldului.

a) în cazul în care pre]ul de cesiune este mai mare decât costul de achizi]ie:
• pentru pre]ul de cesiune:
512 = 764
Conturi curente la b\nci Venituri din investi]ii financiare cedate

• pentru costul de achizi]ie:

764 = 50
Venituri din investi]ii financiare cedate Investi]ii financiare pe termen scurt

b) În cazul în care pre]ul de cesiune este mai mic decât costul de achizi]ie:
• pentru pre]ul de cesiune:
512 = 664
Conturi curente la b\nci Cheltuieli privind investi]iile financiare
cedate

• pentru costul de achizi]ie:

664 = 50
Cheltuieli privind investi]iile financiare Investi]ii financiare pe termen scurt
cedate
Veniturile sub form\ de dobânzi sau dividende se contabilizeaz\ prin creditul contului 764 “
Venituri din investi]ii financiare cedate” [i debitul conturilor de disponibilit\]i sau crean]e. De asemenea,
în creditul contului 764 “ Venituri din investi]ii financiare cedate” se poate înregistra [i plusvaloarea
creat\ între valoarea contabil\ [i valoarea de pia]\ a titlurilor de plasament imediat negociabile (exemplu
bonurile de tezaur evaluate la numita valoarea de pia]\).

Exemplul 1: a) Se achizi]ioneaz\ ac]iuni ca investi]ii financiare pe termen scurt 1.000 titluri ×

100 lei în valoare de 100.000 lei din care eliberate 25 %, iar restul eliberabile în 5 ani:
 100 000 lei 503 = 512 25 000 lei
Ac]iuni Conturi curente la
b\nci
509 75 000 lei
V\rs\minte de
efectuat pentru
investi]ii
financiare pe
termen scurt
b) Se cesioneaz\ titlurile de plasament înainte de eliberarea total\, pre]ul de cesiune al titlurilor
este de 105 lei (30 lei + 75 lei):
30 000 lei 512 = 503 100 000 lei
Conturi curente la Ac]iuni
b\nci
75 000 lei 509 764 5 000 lei
V\rs\minte de Venituri din
efectuat pentru investi]ii
investi]ii financiare cedate
financiare pe
termen scurt
Exemplul 2: În luna iulie exerci]iul “N” se cump\r\ obliga]iuni în condi]iile:
• pre]ul de cump\rare 100 000 lei
• cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie [i 1 iulie (4 luni) pentru o rat\ a dobânzii 4 000 lei
16 % (100 000 × 16 % × 4/12)
Dobânda pân\ la 1 aprilie a fost încasat\ la sursa de cump\rare. La 31 decembrie “N” valoarea
bursier\ a obliga]iunilor este de 98 000 lei. Frac]iunea de dobând\ de încasat de la 1 aprilie pân\ la 31
decembrie “N” este de 100.000 × 16 % × 9/12 = 12.000 lei. În exerci]iul “N+1” la 1 octombrie se
cesioneaz\ obliga]iunile, pre]ul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobânzii 8 000 lei.
A. Înregistr\ri în exerci]iul “N”
a) cump\rarea obliga]iunilor:
104 000 lei 506 = 512 104 000 lei
Obliga]iuni Conturi curente la
b\nci
[i concomitent pentru cuponul dobânzii:
4 000 lei 764 = 506 4 000 lei
Venituri din Obliga]iuni
investi]ii
financiare pe
termen scurt
b) dobânzi în curs cuvenite pentru exerci]iul “N” încheiat:
12 000 lei 5088 = 764 12 000 lei
Dobânzi la Venituri din
obliga]iuni [i investi]ii
titluri de financiare cedate
plasament
c) provizioane pentru deprecierea obilga]iunilor:
2 000 lei 6864 = 596 2 000 lei
Cheltuieli Provizioane
financiare privind pentru deprecierea
provizioane obliga]iunilor
pentru deprecierea
activelor
circulante
 B. Înregistr\ri în exerci]iul “N+1”
a) report la noul exerci]iu financiar:
D 506 Obliga]iuni 100 000 lei
D 5088 Dobânzi la obliga]iuni [i titluri de plasament 12 000 lei
C 90 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie 2 000 lei
b) reluarea dobânzilor cuvenite:
12 000 lei 764 = 5088 12 000 lei
Venituri din Dobânzi la
investi]ii obliga]iuni [i titluri
financiare cedate de plasament
c) încasarea printr-un cec a cuponului de dobând\ la 1 aprilie; 100 000 × 16%:
16 000 lei 512 = 764 16 000 lei
Conturi curente la Venituri din
b\nci investi]ii
financiare cedate
d) cesiunea obliga]iunilor la pre]ul de 107 000 lei cu cupon de dobând\ de 100.000 × 16 % ×
6/12 (6 luni de la 1 aprilie  1 octombrie):
107 000 lei 512 = 506 100 000 lei
Conturi curente la Obliga]iuni
b\nci
1 000 lei 664 764 8 000 lei
Cheltuieli privind Venituri din
investi]iile Investi]ii
financiare cedate financiare cedate
e) reluarea provizioanelor:
2 000 lei 596 = 7864 2 000 lei
Provizioane Venituri din
pentru deprecierea provizioane
obliga]iunilor pentru deprecierea
activelor
circulante
Remarc\. O problem\ complementar\ cesiunii titlurilor de plasament este cea a înregistr\rii
cheltuielilor efectuate cu cesiunea acestora. Sunt cheltuieli de exploatare înregistrate la conturile de
cheltuieli în func]ie de natura lor. Exemplu, cheltuielile cu serviciile bancare sunt înregistrate la 627
“Cheltuieli cu serviciile bancare [i asimilate”. Pentru reflectare [i studiu poate fi re]inut\ [i solu]ia trat\rii
drept cheltuieli financiare [i înregistrarea la contul 664 “ Cheltuieli privind investi]iile financiare cedate”
într-un analitic distinct. Se poate re]ine [i varianta reflect\rii acestor cheltuieli la contul 668 “Alte
cheltuiieli financiare”. Totu[I prin natura lor se încadreaz\ mai bine potrivit primei solu]ii.
Un caz particular al titlurilor de plasament este [i cel al r\scump\r\rii [i anul\rii propriilor
obliga]iuni emise. Tipurile de înregistr\ri intervenite sunt:
a) r\scump\rarea obliga]iunilor, la pre]ul de r\scump\rare:
505 = 512
Obliga]iuni emise [i r\scump\rate Conturi curente la b\nci
sau 531
Casa
b) anularea obliga]iunilor emise [i r\scump\rate:
161 = 505
Împrumuturi din emisiuni de obliga]iuni Obliga]iuni emise [I r\scump\rate
(pre]ul de rambursare) (pre]ul de r\scump\rare)
768
Alte venituri financiare
(diferen]a favorabil\ între pre]ul de
rambursare [i pre]ul de r\scump\rare)
 În cazul în care diferen]a este nefavorabil\ se înregistreaz\ în debitul contului 668 “Alte
cheltuieli financiare”.

4.CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE ÎNCAS|RI

{I PL|}I EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA B|NCI

Prin intermediul conturilor de la b\nci sunt delimitate [i înregistrate valorile de încasat, cum
sunt cecurile [i efectele comerciale depuse la banc\, disponibilit\]ile în lei [i în devize, creditele bancare
pe termen scurt, precum [i dobânzile aferente disponibilit\]ilor [i creditelor bancare.
Toate conturile de la b\nci care concentreaz\ disponibilit\]ile b\ne[ti au func]ie contabil\ de
activ. Se debiteaz\, dup\ caz, cu valorile de încasat sau cu încas\rile de lichidit\]I, se crediteaz\ cu
diminuarea valorilor de încasat pe m\sura lichid\rii lor [i cu pl\]ile de lichidit\]i. Au sold final debitor
care reprezint\ valorile de încasat sau disponibilit\]ile b\ne[ti existente în conturile de la b\nci, dup\ caz.
Func]ia contabil\ a contului 512 “Conturi curente la b\nci”, prin cele dou\ sintetice de gradul
II, 5121 “Conturi la b\nci în lei “ [i 5124 “Conturi la b\nci în devize”, trebuie nuan]at\ în sensul c\ prin
intermediul s\u sunt eviden]iate [i creditele de trezorerie acordate de banc\. În toate cazurile când soldul
contului este creditor, el reprezint\ creditele de trezorerie primite de întreprindere, pentru acoperirea
decalajului între totalul stocurilor [i cheltuielilor, pe de o parte, [i totalul resurselor [i încas\rilor, pe de
alt\ parte.
Eviden]a analitic\ a conturilor de la b\nci se dezvolt\ pe fiecare banc\ în parte.
Particularit\]i prezint\ [i conturile de dobânzi 518 “Dobânzi” cu cele dou\ sintetice de gradul II,
5186 “Dobânzi de pl\tit” [i 5187 “Dobânzi de primit”. Primul se crediteaz\ cu dobânzile de pl\tit
aferente soldului creditor al contului 512 “Conturi curente la b\nci”. Dobânzile de încasat, aferente
disponibilit\]ilor aflate în conturile de la b\nci, se înregistreaz\ în contul 5187 “Dobânzi de primit”.
Dobânzile de pl\tit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 “Credite bancare pe
termen scurt” se înregistreaz\ prin sinteticul de gradul II, 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt”.
Contabilitatea opera]iilor de încas\ri [i pl\]i, efectuate prin conturile curente de la b\nci, se
realizeaz\ prin urm\toarele tipuri de înregistr\ri:

a) depunerea la banc\, pe baz\ de borderou, a valorilor de încasat (cecul, cambia [i biletul la

ordin):
511 = 4111
Valori de încasat Clien]i
413
Efecte de primit
461
Debitori diver[i
b) încasarea titlurilor de valoare:
512 = 511
Conturi curente la b\nci Valori de încasat
666
Cheltuieli privind dobânzile
627
Cheltuieli cu serviciile bancare [i asimilate
La contul 512 “Conturi curente la b\nci” se înregistreaz\ valoarea net\ încasat\, la 666
“Cheltuieli privind dobânzile” valoarea dobânzilor percepute pentru încasarea înainte de termen iar la 627
“Cheltuieli cu serviciile bancare [I asimilate” comisioanele [i spezele bancare.
c) încasarea sumelor în conturile de la b\nci, pe baza extraselor de cont [i documentelor
justificative:
 512 = 445
Conturi curente la b\nci Subven]ii
(subven]ii încasate)
16
Împrumuturi [i datorii asimilate
(încas\ri din împrumuturi)
26
Imobiliz\ri financiare
(încas\ri de crean]e imobilizate)
41
Clien]i [i conturi asimilate (încas\ri clien]i)
44
Bugetul statului, fonduri speciale [i conturi
asimilate
(sume încasate de la buget [i alte unit\]I publice)
45
Grup [i asocia]i
(încas\ri în cadrul grupului)
46
Debitori [i creditori diver[i
(încas\ri debitori)
518
Dobânzi
(dobânzi încasate)
519
Credite bancare pe termen scurt
(încas\ri credite pe termen scurt)
d) pl\]i din conturile bancare, pe baza documentellor justificative [i a extraselor:
16 = 512
Împrumuturi [i datorii asimilate Conturi curente la b\nci
(ramburs\ri de credite [i pl\]i de datorii)
20
Imobiliz\ri necorporale
(pl\]i privind imobiliz\rile necorporale)
26
Imobiliz\ri financiare
(pl\]i privind imobiliz\rile financiare)
40
Furnizori [i conturi asimilate
(pl\]i furnizori [i datorii asimilate)
42
Personal [i conturi asimilate
(pl\]i salarii [i alte drepturi de personal)
43
Asigur\ri sociale, protec]ie social\ [i conturi
asimilate
(pl\]i privind contribu]iile la asigur\rile sociale [i
protec]ia social\)
44
Bugetul statului, fonduri speciale [i conturi
asimilate
(pl\]i privind datoriile din impozite [i taxe)
 45 = 512
Grup [i asocia]i Conturi curente la b\nci
(avansuri acordate [i pl\]i în cadrul grupului de
întreprinderi)
46
Debitori [i creditori diver[i
(plata datoriilor fa]\ de creditori)
50
Investi]ii financiare pe termen scurt
(achizi]ii Investi]ii financiare pe termen scurt)
518
Dobânzi
(pl\]i dobânzi)
519
Credite bancare pe termen scurt
(ramburs\ri credite bancare)
54
Acreditive
(acreditivele deschise)
58
Viramente interne
(viramente interne)

5. PUNCTAJUL BANCAR

Este prudent de a compara la perioade de timp regulate (în general în fiecare lun\) soldul ce
figureaz\ în extrasul de cont cu soldul ce figureaz\ în contul 512 “Conturi curente la b\nci”. Aceast\
comparaţie reprezint\ un punctaj bancar care permite identificarea [i justificarea diferenţelor între
soldurile extrasului de cont [i cel al contului ţinut de c\tre întreprindere.
În cazul în care la sfâr[itul perioadei se constat\ c\ soldul contului 512 “Conturi curente la
b\nci” nu coincide cu soldul care figureaz\ în extrasul de cont, diferenţele care se pot întâlni sunt:
a) întreprinderea a tras la sfâr[itul exerciţiului cecuri în favoarea furnizorilor, dar ace[tia nu au
avut timp s\ depun\ cecurile la banc\ înainte de 31 decembrie;
b) întreprinderea depune la banc\ cecurile primite de la clienţii s\i, dar banca nu a avut timp s\
consemneze aceste sume în extrasul de cont întocmit la 31 decembrie;
c) banca a încasat fonduri în contul întreprinderii, exemplu creanţe asupra clienţilor [i
dividende, încas\rile figureaz\ în extrasul de cont dar întreprinderea nu a cunoscut aceast\ situaţie pentru
c\ nu a primit înc\ extrasul;
d) banca a facturat anumite sume întreprinderii, exemplu cheltuieli bancare, care figureaz\ în
extrasul de cont la 31 decembrie dar de care întreprinderea nu a [tiut neprimind extrasul.
Aceste situaţii odat\ cunoscute permit stabilirea unui punctaj bancar adic\ a diferenţei între
soldul contului 512 “Conturi curente la b\nci” [i soldul ce figureaz\ în extrasul de cont.

6. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE ÎNCAS|RI

{I PL|}I ÎN NUMERAR

Toate încas\rile în numerar se înregistreaz\ în debitul contului 531 “Casa” [i în creditul

conturilor care arat\ sursa încas\rilor. Pl\]ile se oglindesc în creditul contului în coresponden]\ cu debitul
conturilor care eviden]iaz\ destina]ia pl\]ilor.
 Documentul de înregistrare zilnic\ în contabilitate a opera]iilor de cas\ este “Registrul de cas\”
la care se anexeaz\ documentele justificative de încas\ri [i pl\]i în numerar.
Tipurile de înregistr\ri contabile mai importante sunt:
a) opera]ii de încas\ri în numerar:
531 = 41
Casa Clien]i [i conturi asimilate
45
Grup [i asocia]i
46
Debitori [i creditori diver[i
70
Venituri din vânz\ri de produse,
m\rfuri, prest\ri servicii [i din alte
activit\]i
76
Venituri financiare
b) opera]ii de pl\]i în numerar:
40 = 531
Furnizori [i conturi asimilate Casa
42
Personal [i conturi asimilate
44
Bugetul statului, fonduri speciale [i conturi
asimilate
45
Grup [i asocia]i
46
Debitori [i creditori diver[i
c) plusurile constatate la inventarierea casieriei:
• la întreprinderile private:
531 = 758
Casa Alte venituri din exploatare
• la întreprinderile regii autonome [i societ\]I cu capital majoritar de stat:
531 = 4481
Casa Alte datorii fa]\ de bugetul statului

7. PARTICULARIT|ŢI PRIVIND CONTABILITATEA

OPERAŢIILOR ÎN DEVIZE

Pentru înregistrarea opera]iilor de încas\ri [i pl\]i în devize se poate folosi metoda: înregistr\rii
opera]iilor la cursul zilei sau curs variabil. Diferen]ele cursului fix în raport de cursul zilei sunt
înregistrate în conturile de cheltuieli sau de venituri, dup\ caz.
La încheierea exerci]iului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul zilei, iar
diferen]a este înregistrat\ dup\ caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferen]a de curs valutar.
Astfel, diferen]ele de curs valutar nefavorabile (cursul zilei este mai mic decât cel din momentul ob]inerii
devizelor) se înregistreaz\ ca o cheltuial\:
665 = 512
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Conturi curente la b\nci
531
Casa
 Diferen]ele de curs valutar favorabile se înregistreaz\ ca un venit:
512 = 765
Conturi curente la b\nci Venituri din diferen]e de curs valutar
531
Casa
Exemplu. În cursul exerci]iului prin contul curent de la banc\ au loc urm\toarele opera]ii:
z 30.01.2002, încasarea a 600 USD × 30.000 lei cursul zilei, 30.000 lei cursul din momentul
cre\rii crean]ei;
z 25.04.2002, încasarea a 400 USD × 31.000 lei cursul zilei, 30.500 lei cursul crean]ei;
z 08.07.2002, pl\]i de 700 USD × 32.000 lei cursul zilei, 31.500 lei cursul din momentul
cre\rii datoriei;
z 09.11.2002, încas\ri de 300 USD × 31.500 lei cursul zilei, 32.000 lei cursul crean]ei.
Cursul fix stabilit la 01.01.2002 este de 30.500 lei, cursul din 31.12.2002 este 1 USD = 33.000
lei.
Metoda la cursul zilei (curs variabil)

a) încasarea la 30.01.2002
• constituirea crean]ei, 600 USD × 30.000 lei = 18.000.000 lei:
18 000 000 lei 4111 = 707 18 000 000 lei
Clien]i Venituri din
vânzarea
m\rfurilor
• încasarea crean]ei, 600 USD × 30.000 lei = 18.000.000 lei:
18 000 000 lei 5124 = 4111 18 000 000 lei
Conturi la b\nci Clien]i
în devize

b) încasare la 25.04.2002:
• constituirea crean]ei, 400 USD × 30.500 lei = 12.200.000 lei:

12 200 000 lei 4111 = 707 12 200 000 lei

Clien]i Venituri din
vânzarea
m\rfurilor
• încasarea crean]ei, 400 USD × 31.000 lei = 21.400.000 lei:
12 400 000 lei 5124 = 4111 12 200 000 lei
Conturi la b\nci Clien]i
în devize (400 USD ×
30.500 lei)
765 200 000 lei
Venituri din
diferen]e de curs
valutar
400 USD ×
(31.000 lei —
30.500 lei)
c) pl\]i la 08.07.2002:
• constituirea datoriei, 700 USD × 31.500 lei = 22.050.000 lei:
22.050.000 lei 371 = 401 22.050.000 lei
M\rfuri Furnizori
• plata datoriei, 700 USD × 32.000 lei = 22.400.000 lei:
 22 050 000 lei 401 = 5124 22 400 000 lei
Furnizori Conturi la b\nci
(700 USD × în devize
31.500 lei)
350 000 lei 665
Cheltuieli din
diferen]e de curs
valutar
700 USD ×
(32.000 lei —
31.500 lei)
d) încas\ri la 09.11.2002:
• constituirea crean]ei, 300 USD × 32.000 lei = 9.600.000 lei:
9.600.000 lei 411 = 707 9 600 000 lei
Clien]i Venituri din
vânzarea
m\rfurilor
• încasarea crean]ei, 300 USD × 31.500 lei = 9.450.000 lei:
9 450 000 lei 5124 = 411 9 600 000 lei
Conturi la b\nci Clien]i
în devize (300 USD ×
32.000 lei)
150 000 lei 665
Cheltuieli din
diferen]e de curs
valutar
300 USD ×
(31.500 lei —
32.000 lei)
e) diferen]a de curs valutar la închiderea exerci]iului:
D 5124 C
30.01 600 USD × 30.000 lei = 18.000.000 lei 08.07 700 USD × 32.000 lei = 22.400.000 lei
25.04 400 USD × 31.000 lei = 12.400.000 lei • S.D. 600 USD 17.450.000 lei
09.11 300 USD × 31.500 lei = 9.450.000 lei • Diferen]a de curs valutar 2.350.000 lei
1 300 USD 39 850 000 lei •Sold 600 USD × 33.000 lei = 19.800.000 lei
Diferen]a de curs valutar = (600 USD × 33.000 lei) -17.450.000 lei = 2.350.000 lei
2 350 000 lei 5124 = 765 2 350 000 lei
Conturi la b\nci Venituri din
în devize diferen]e de curs
valutar

Metoda cursului fix

Este recomandabil ca la deschiderea exerci]iului cursul de la închiderea exerci]iului s\ devin\
curs fix pentru “N+1”. În caz contrar se înregistreaz\ diferen]a dintre cursul de la închiderea exerci]iului
“N” [i cursul fix al exerci]iului “N+1” prin rela]iile:
• dac\ cursul fix este mai mare:
5124 = 765
Conturi la b\nci în devize Venituri din diferen]e de curs valutar
• dac\ cursul fix este mai mic:
665 = 5124
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar Conturi la b\nci în devize
a) încasare la 30.01.2002:
 • constituirea crean]ei 600 USD × 30.000 lei:
18 000 000 lei 4111 = 707 18 000 000 lei
Clien]i Venituri din
600 USD × vânzarea
30.000 lei m\rfurilor
600 USD ×
30.000 lei
• încasarea crean]ei:
18 300 000 lei 5124 = 4111 18 000 000 lei
Conturi la b\nci în Clien]i
devize 600 USD ×
600 USD × 30.000 lei
30.500 lei
765 300 000 lei
Venituri din
diferen]e de curs
valutar
600 USD ×
(30.500 lei —
30.000 lei)
b) încasare la 25.04.2002:
• constituirea crean]ei:
12 200 000 lei 4111 = 707 12 200 000 lei
Clien]i Venituri din
400 USD × vânzarea
30.500 lei m\rfurilor
400 USD ×
30.500 lei
• încasarea crean]ei:
12 200 000 lei 5124 = 4111 12 200 000 lei
Conturi la b\nci în Clien]i
devize 400 USD ×
400 USD × 30.500 lei
30.500 lei
200 000 lei 665 765 200 000 lei
Cheltuieli din Venituri din
diferen]e de curs diferen]e de curs
valutar valutar
400 USD × 400 USD
(30.500 lei — × (31.000 lei —
31.000 lei) 30.500 lei)

c) plata la 08.07.2002:
• constituirea datoriei:

22 050 000 lei 371 = 401 22 050 000 lei

M\rfuri Furnizori
700 USD × 31.500 lei 700 USD × 31.500 lei

• plata datoriei:
 22 050 000 lei 401 = 5124 21 350 000 lei
Furnizori Conturi la b\nci în
(700 USD × devize
31.500 lei) 700 USD ×
30.500 lei
350 000 lei 665 765 1 050 000 lei
Cheltuieli din Venituri din
diferen]e diferen]e de curs
de curs valutar valutar
700 USD × 700 USD ×
(31.500 lei — (32.000 lei —
32.000) lei) 30.500 lei)
d) încas\ri la 09.11.2002:
• constituirea crean]ei:
9 600 000 lei 4111 = 707 9 600 000 lei
Clien]i Venituri din
300 USD × vânzarea
32.000 lei m\rfurilor
300 USD ×
32.000 lei
• încasarea crean]ei:
9 150 000 lei 5124 = 4111 9 600 000 lei
Conturi la b\nci în Clien]i
devize 300 USD ×
300 USD × 32.000 lei
30.500 lei
450 000 lei 665
Cheltuieli din
diferen]e de curs
valutar
300 USD × (30.500 lei — 31.500 lei) = 300.000 lei
300 USD × (31.500 lei — 32.000 lei) = 150.000 lei
TOTAL 450.000 lei
e) diferen]e de curs valutar la închiderea exerci]iului financiar:
D 5124 C
30.01. 600 USD × 30.500 lei = 18.300.000 lei 08.07. 700 USD × 30.500 lei = 21.350.000 lei
30.04. 400 USD × 30.500 lei = 12.200.000 lei S.D 600 USD × 30.500 lei = 18.300.000 lei
09.11. 300 USD × 30.500 lei = 9.150.000lei Diferen]a de curs valutar 1.500.000 lei
1 300 USD × 30.500 lei = 39.650.000 lei S.D. 600 USD × 33.000 lei = 19.800.000 lei
Diferen]a de curs valutar = (600 USD ×33.000 lei) -(600 USD × 30.500 lei)
= 19.800.000 lei — 18.300.000 lei = 1.500.000 lei

1 500 000 lei 5124 = 765 1 500 000 lei

Conturi la b\nci în Venituri din
lei diferen]e de curs
valutar

Diferen]ele de curs valutar s-au calculat la încasare în condi]iile în care s-au avut în vedere cele
trei cursuri: curs fix, curs de tranzac]ie [i curs de încasare la zi. Pentru simplificarea înregistr\rii
opera]iilor, este indicat s\ se utilizeze numai cele dou\ cursuri -cursul fix [i cursul de tranzac]ie, cursul de
zi la încasare sau plat\ intrând în rol numai la închiderea exerci]iului. De exemplu, opera]ia ( c ) la plat\ s-
ar înregistra:
 22 050 000 lei 401 = 5124 21 350 000 lei
Furnizori Conturi la b\nci în
(700 USD × devize
31.500 lei) 700 USD ×
30.500 lei
765 700 000 lei
Venituri din
diferen]e de curs
valutar
700 USD ×
(31.500 lei —
30.500 lei)
Un caz particular al disponibilit\]ilor în devize este cel al încas\rii de valut\ prin licita]ie de la
banc\. Tipurile de înregistr\ri care intervin în aceast\ situa]ie sunt:
a) suma virat\ din contul curent în lei pentru licita]ia valutar\:
5125 = 5121
Sume în curs de decontare Conturi la b\nci în lei
b) suma încasat\ în valut\ la licita]ia valutar\:
5124 = 5125
Conturi la b\nci în devize Sume în curs de decontare
c)suma neconsumat\ virat\ în contul curent [i comisionul bancar re]inut:
627 = 5125
Cheltuieli cu serviciile bancare [i asimilate Sume în curs de decontare
(comisionul bancar)
5121
Conturi la b\nci în lei
(suma net\ virat\ în contul curent)

8. PARTICULARIT|}I PRIVIND CONTABILITATEA

ACREDITIVELOR {I AVANSURILOR DE TREZORERIE

Acreditivele [i avansurile de trezorerie reprezint\ sumele rezervate la b\nci sau puse la

dispozi]ia ter]ilor, în vederea efectu\rii unor pl\]i datorate de întreprindere. Dac\ disponibilit\]ile sunt
imobilizate sub forma de acreditive se înregistreaz\ în debitul contului 541“Acreditive”. Pe m\sura
efectu\rii pl\]ilor c\tre ter]i sau încet\rii valabilit\]ii acreditivului, contul se crediteaz\. Soldul debitor
reprezint\ acreditivele existente deschise la b\nci.
Sumele încredin]ate de întreprindere administratorilor sau altor persoane împuternicite, inclusiv
avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor pl\]i în favoarea acesteia se înregistreaz\ la contul 542
“Avansuri de trezorerie”.
Tipurile de înregistr\ri proprii contului sunt:
a) sumele virate în cont la b\nci sau acordate în numerar administratorilor sau contabililor
autoriza]i s\ fac\ pl\]i:
542 = 581
Avansuri de trezorerie Viramente interne
[i concomitent,
581 = 512
Viramente interne Conturi curente la b\nci
sau 531
Casa
b) pl\]ile efectuate de c\tre administratori sau contabili autoriza]i:
 451 = 542
Decont\ri în cadrul grupului Avansuri de trezorerie
30 sau 37
Conturi de stocuri
40
Furnizori [i conturi asimilate
42
Personal [i conturi asimilate
Soldurile neutilizate se vireaz\ în conturile de la b\nci sau se depun la casierie, iar înregistrarea
este:
581 = 542
Viramente interne Avansuri de trezorerie
[i concomitent:
512 = 581
Conturi curente la b\nci Viramente interne
sau 531
Casa
Remarc\. O anumit\ specificitate prezint\ acordarea [i justificarea avansurilor în valut\ pentru
deplas\ri.
a) acordarea avansului la cursul de schimb al zilei:
542 = 5314
Avansuri de trezorerie Casa în devize
b) justificarea avansului în cazul în care cursul de schimb a crescut, atunci când acesta nu a fost
integral folosit:
625 = 542
Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri Avansuri de trezorerie
(avansul justificat la cursul de schimb când s-a
acordat)
5314
Casa în devize
(pentru diferen]a de avans neconsumat\)
[i pentru diferen]a favorabil\ de curs valutar aferent\ avansului neconsumat:
5314 = 765
Casa în devize Venituri din diferen]e de curs valutar

c) justificarea avansului în cazul diminu\rii cursului de schimb la data justific\rii avansului

acordat, atunci când acesta nu a fost integral utilizat:
625 = 542
Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri [i transfer\ri Avansuri de trezorerie
(cu valoarea avansului utilizat)
5314
Casa în devize
(diferen]a neutilizat\)
665
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar
(cu diferen]a de curs valutar aferent\ avansului
neconsumat)
Suma virat\ pentru deschiderea acreditivului în favoarea furnizorului extern:
581 = 5124
Viramente interne Conturi la b\nci în devize
[i:
5412 = 581
Acreditive în devize Viramente interne
 Plata avansului cuvenit furnizorului extern din contul de acreditive a sumelor convenite la
livrarea m\rfurilor:
409 = 5412
Furnizori - debitori Acreditive în devize

9. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflect\ ca sold creditor al conturilor 512
“Conturi curente la b\nci”, în situaţia în care încas\rile sunt mai mici decât pl\ţile [i se ramburseaz\ în
cazul în care încas\rile devin mai mari decât pl\ţile.
Creditele pentru nevoi temporare se obţin prin conturi separate de împrumut, iar înregistrarea
este de forma:
512 = 5191
Conturi curente la b\nci Credite bancare pe termen scurt
La rambursarea creditelor c\tre banca finanţatoare înregistrarea este de sens invers.
Întreprinderea poate beneficia [i de credite de scont pentru mobilizarea creanţelor comerciale
sub forma efectelor primite.
Evidenţa acestor credite se realizeaz\ prin contul 5114 “Efecte remise spre scontare” ale c\rui
conţinut [i funcţie contabil\ au fost prezentate în capitolul V.

10. PARTICULARIT|ŢI PRIVIND CONTABILITATEA ALTOR VALORI

În aceast\ categorie sunt incluse timbrele fiscale, biletele de tratament [i odihn\, tichetele [i
biletele de c\l\torie [i alte valori. Aceste valori sunt înregistrate prin contul 532 “Alte valori” dezvoltat pe
patru sintetice de gradul II corespunz\toare fiec\rui fel de valoare. În debitul contului de înregistreaz\
preţul de cump\rare al valorilor achiziţionate, iar în credit valorile folosite evaluate la preţul de intrare.
Soldul contului este debitor [i reprezint\ alte valori existente în gestiunea activit\ţii de trezorerie.
Contabilitatea analitic\ se ţine pe feluri de valori [i pe gestiuni create.
a) cump\rarea de timbre fiscale [i po[tale, bilete de tratament [i odihn\, tichete [i bilete de
c\l\torie:
532 = 401
Alte valori Furnizori
531
Casa
b) utilizarea altor valori:
624 = 532
Cheltuieli cu transportul de bunuri [i Alte valori
personal
626
Cheltuieli po[tale [i taxe de
telecomunica]ii
658
Alte cheltuieli de exploatare
Înregistr\rile se fac la pre]ul de cump\rare care devine [i baz\ pentru valorea contabil\.
Exemplu. Biletele de tratament [i odihn\ suportate de c\tre întreprindere [i salaria]i conform
contractelor colective de munc\ se înregistreaz\ astfel:
a)achizi]ionarea biletelor de tratament [i odihn\, cu valoarea nominal\ plus TVA:
 5322 = 401
Bilete de tratament [i odihn\ Furnizori
TVA înscris\ în factura de achizi]ionare a biletului de odihn\ [i tratament nu este deductibil\,
potrivit art.19 alin. 2 din Ordonan]a Guvernului României nr. 3/1992 republicat\ în 25 ianuarie 1994.
658 = 5322
Alte cheltuieli de exploatare Bilete de tratament [i odihn\
(cota - parte din valoarea biletelor suportate
de întreprindere)
4282
Alte crean]e în leg\tur\ cu personalul
(cota - parte din valoarea biletelor suportate
de personal)
c) încasarea sau re]inerea pe stat a cotei - p\r]I din valoarea biletelor de tratament [i odihn\
acordate salaria]ilor, suportate de salaria]i, inclusiv TVA:
5311 = 4282
Casa în lei Alte crean]e în leg\tur\ cu personalul
sau 421
Personal salarii datorate

11. PARTICULARIT|ŢI PRIVIND CONTABILITATEA

VIRAMENTELOR INTERNE

Operaţiile de transferuri de disponibilit\ţi b\ne[ti între conturile de la b\nci, precum [i între

conturile de la b\nci [i casieria întreprinderii se înregistreaz\ prin contul 581 “Viramente interne”. În
debitul contului se înregistreaz\ sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie; în
creditul contului se înregistreaz\ sumele intrate într-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie.
De regul\, contul nu prezint\ sold.
Folosirea contului se explic\ prin aceea c\ între momentul depunerii pe baz\ de borderou la
banc\ a ordinului de plat\ [i documentelor justificative privind transferul efectiv de sume între conturile
de trezorerie [i consemnarea lor în extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. În acest
interval de timp, operaţiile se înregistreaz\ prin contul 581 “Viramente interne”.
Exemplu. La depunerea din casierie pe baz\ de “chitanţ\ - v\rs\mânt” a unei sume de
bani în contul curent de la banc\ se fac înregistr\rile:
a) la depunerea efectiv\ a sumei de bani:
581 = 531
Viramente interne Casa
b) la consemnarea operaţiei în extrasul de cont:
512 = 581
Conturi curente la b\nci Viramente interne
Un al doilea motiv este cel al delimit\rilor acelor operaţii care fac obiectul înregistr\rii în mai
multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum [i evitarea contabiliz\rii f\r\
risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilit\ţi dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.

12. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND

PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

Potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilit\]ii, provizioanele pentru deprecierea

conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investi]iile financiare pe termen scurt. În acest scop se
folosesc conturile sintetice de gradul I 591, 592, 593, 595, 596, 598 . În creditul contului se înregistreaz\
sumele aferente deprecierii titlurilor de plasament calculate la închiderea exerci]iului pe baz\ de inventar,
iar în debitul s\u, sumele corespunz\toare diminu\rii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de
plasament. Soldul creditor al contului reprezint\ provizioanele constituite pentru titlurile de plasament
existente în portofoliul de gestiune al întreprinderii.
 REZUMAT

În sfera activit\ţii de trezorerie a întreprinderii se cuprind toate operaţiile de gestiune a

investi]iilor financiare pe termen scurt, a valorilor de încasat, a disponibilit\ţilor b\ne[ti, a altor valori de
trezorerie, precum [i concursurile bancare sub forma creditelor de scont [i de trezorerie.
Investi]iile financiare pe termen scurt denumite [i valori mobiliare de plasament, valori pe
termen scurt negociabile sau investiţii temporare sunt titluri de valoare achiziţionate în vederea realiz\rii
unui câ[tig pe termen scurt sau protej\rii lichidit\ţilor, dup\ caz. Spre deosebire de titlurile de participare
a c\ror posesiune este durabil\, perioada de rotaţie a titlurilor de plasament nu dep\[e[te, de regul\, un an.
Ele se identific\ cu acţiunile, obligaţiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie [i alte titluri de valoare
dobândite pe termen scurt.
Disponibilit\ţile b\ne[ti în lei [i în devize se delimiteaz\ sub forma numerarului din casieria
întreprinderii, depozitelor la banc\ în conturile curente sau de disponibil [i prin alte valori financiare care
datorit\ naturii lor sunt convertibile imediat în disponibilit\ţi b\ne[ti. În aceast\ ultim\ situaţie se afl\
valorile de încasat sub forma cecurilor, efectelor comerciale [i cupoanelor primite de la pl\titori [i depuse
la banc\ spre încasare. Motivaţia încadr\rii acestor titluri sau documente de valori în activitatea de
trezorerie [i nu în categoria creanţelor, este aceea c\ ele devin lichidabile (disponibile) într-un termen
foarte scurt.
Disponibilit\ţile sau depozitele create în conturile de banc\ pot funcţiona la vedere sau la
termen. Dac\ nu acţioneaz\ la vedere este recomandabil s\ se utilizeze tehnica contului curent sau a casei
de credit. Prin acest cont se înregistreaz\ toate operaţiile b\ne[ti între întreprindere [i banc\. În situaţia în
care încas\rile sunt mai mari decât pl\ţile, soldul contului reprezint\ disponibilit\ţile b\ne[ti, iar dac\
încas\rile sunt mai mici decât pl\ţile, soldul exprim\ creditele acordate de banc\.
Depozitele la termen în banc\ reprezint\ o form\ de imobilizare a lichidit\ţilor pân\ la un an,
f\r\ a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda este mai mare
decât în cazul disponibilit\ţilor b\ne[ti la vedere, care lipse[te sau este foarte mic\.
Din categoria disponibilit\ţilor b\ne[ti fac parte acreditivele [i avansurile de trezorerie. Prin
poziţia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilit\ţile b\ne[ti repartizate spre a fi girate de c\tre
administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea efectu\rii unor pl\ţi în favoarea
întreprinderii. La aceast\ poziţie se includ [i avansurile acordate salariaţilor pentru efectuarea de
cump\r\ri.
Acreditivul reprezint\ mijloacele b\ne[ti p\strate la banc\ într-un cont distinct la dispoziţia
furnizorului din care urmeaz\ a se efectua pl\ţile c\tre acesta pe m\sura livr\rii m\rfurilor, execut\rii
lucr\rilor sau prest\rii de servicii.
Structura patrimonial\ denumit\ alte valori de trezorerie se individualizeaz\ sub forma timbrelor fiscale [i
po[tale, tichetelor [i biletelor de c\l\torie, biletelor de tratament [i odihn\ [i alte valori.
Concursurile bancare se delimiteaz\ sub forma creditelor de trezorerie (soldul creditor al
contului curent), creditelor bancare pe termen scurt, acordate prin cont separat pentru nevoi temporare [i
creditelor de scont (credit acordat de banc\ posesorului de credit pentru scontare înainte de scadenţ\).
 CUVINTE CHEIE

z activitate de trezorerie
z investi]ii financiare pe termen scurt
z valori de `ncasat
z avansuri de trezorerie
z acreditive
z concursuri bancare
z punctej bancar
z viramente interne
z provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie
 BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR|

1. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baz\ ale
contabilit\]ii, Edi]ia a cincea, Editura Arc, 2000.
2.Du]escu A, Ghid pentru în]elegerea şi aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Editat de Corpul Exper]ilor Contabili şi Contabililor Autoriza]i din România, Bucureşti 2001.
3.Feleag\, N., Iona[cu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economic\, Bucure[ti, 1998 [i
vol II, Editura Economic\, Bucure[ti, 1999.
4.IASC, Standardele Interna]ionale de Contabilitate, traducere din limba englez\, Editura
Economic\, Bucureşti 2001.
5.Ministerul Finan]elor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Partea I, Editura Economic\, Bucureşti 2001.
6.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna economic\, Bucureşti,
1997.
7.Ristea M, Contabilitatea între fiscal şi gestionar, Editura Tribuna Economic\, Bucureşti 1998
8.Ristea M, Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura tribuna Economic\, Bucureşti
2000.
9.Ristea M, Op]iuni şi metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna Economic\, Bucureşti
2001.
10.Ristea M, Contabilitatea `ntreprinderii, vol I reeditat, editura M\rg\ritar, Bucure[ti, 2001.
11.Ristea M, Normalizarea contabilit\]ii — baz\ [i alternativ — Editura Tribuna Economic\,
Bucure[i 2002
 ~NTREB|RI RECAPITULATIVE

1. Ce opera]ii se includ `n sfera activit\]ilor de trezorerie ?

2. Ce reprezint\ investi]iile financiare pe termen scurt ?
3. Cum se definesc avansurile de trezorerie ? Dar acreditivele ?
4. Ce reprezint\ concursurile bancare ?
5. Care sunt documentele justificative de `ncas\ri [i pl\]i `n numerar ?
6. ~n ce constau opera]iile de `ncas\ri [i pl\]i f\r\ numerar ?
7. Din cine este format costul de achizi]ie al investi]iilor financiare pe termen scurt ?
8. ~n ce const\ punctajul bancar ?
9. ~n ce const\ metoda `nregistr\rii opera]iilor la cursul zilei ?
10. Ce elemente sunt incluse `n categoria altor valori ?