CADRUL LEGISLATIV GENERAL REFERITOR LA SECURITATE

I S N TATE ÎN MUNC

LEGISLA IA NA IONAL

D. Legisla ia de securitate i s n tate în munc este o component a sistemului de

reglement ri care urm resc asigurarea protec iei cet enilor, respectiv a unui
segment specific de popula ie activ , împotriva riscurilor de accidentare i
îmboln vire profesional generate de prestarea oric rui proces de munc .
Sistemul legislativ din domeniul securit ii i s n t ii în munc are ca scop
instituirea de m suri privind promovarea îmbun t irii securit ii i s n t ii în munc
a lucr torilor. Prin legisla ie se stabilesc principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, protec ia s n t ii i securitatea lucr torilor, eliminarea
factorilor de risc de accidentare i îmboln vire, informarea, consultarea, participarea
echilibrat potrivit legii, instruirea lucr torilor i a reprezentan ilor lor, precum i
direc iile generale pentru implementarea acestor principii.

Legisla ia de securitate i s n tate în munc se aplic în toate sectoarele de

activitate, atât publice, cât i private, angajatorilor, lucr torilor i reprezenta ilor
lucr torilor.
Principiile care stau la baza sistemului legislativ din domeniul securit ii i
s n t ii în munc din România sunt:
- securitatea i s n tatea în munc reprezint un drept fundamental al tuturor
participan ilor la procesul de munc ;
- leg tura indisolubil dintre dreptul la munc i protec ia muncii;
- integrarea securit ii i s n t ii în munc în procesul de munc ;
- caracterul preventiv al securit ii i s n t ii în munc ;
- abordarea prevenirii accidentelor de munc ca unic problem .
Sistemul legislativ de securitate i s n tate în munc din România, dup subiectul
reglement rii, respectiv natura problemei legiferate, se structureaz în dou categorii:
a) Legisla ia de baz , acte care legifereaz strict numai activit i în leg tur
direct cu m surile de securitate i s n tate în munc ;
b) Legisla ia comun , acte care cuprind numai în subsidiar norme juridice de
securitate i s n tate în munc sau norme de drept.
Legisla ia de baz poate fi eviden iat dup mai multe criterii:
a) nivelul de emitere
-acte emise de organul legislativ suprem-Parlamentul
-acte emise de organele executive ale administra iei de stat
b) aria de obligativitate
-acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociale,
pentru toate unit ile care î i desf oar activitatea cu personal încadrat în munc ;
-acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de
persoane.
c) problema reglementat
-reglement ri privind persoanele
-acte referitoare la obliga iile agen ilor economici

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -1-

 -reglement ri privind accidentele în munc i îmboln virile profesionale
-dispozi ii privind r spunderea juridic .

Dac se au în vedere:nivelul de emitere, aria de obligativitate în natura

reglement rii, legisla ia de baz se poate structura pe trei nivele:
-nivelul I - Legisla ia primar care stabile te principiile de baz privind
organizarea activit ii de securitate i s n n te în munc Constitu ia României,
Legea securit ii i s n t ii în munc , Directiva Europeana;
-nivelul II - Legisla ia secundar care detaliaz prevederile legisla iei
primare i cuprinde m suri de prevenire i reguli de aplicare Hot rârile de Guvern;
-nivelul III - Legisla ia ter iar care cuprinde m suri de prevenire detaliate
instruc iunile proprii emise de fiecare agent economic, institu ie public cu privire la
organizarea activit ii proprii de securitate i s n tate în munc ..

LEGEA SECURIT II I S N T II ÎN MUNC nr.319/2006

A fost aprobat în 14 iulie 2006 i publicat în Monitorul Oficial nr.646 din 26

iulie 2006.
Legea este structurat pe XI capitole:
Capitolul I- Dispozi ii generale
Capitolul II - Domenii de aplicare
Capitolul III- Obliga iile angajatorilor
-sec iunea I- Obliga iile generale angajatorilor
-sec iunea II- Servicii de prevenire i protec ie
-sec iunea III- Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucr torilor,
pericol grav i iminent
-sec iunea IV Alte obliga ii ale angajatorilor
-sec iunea V Informarea lucr torilor
-sec iunea VI- Consultarea i participarea lucr torilor
-sec iunea VII Instruirea lucr torilor
Capitolul IV Obliga iile lucr torilor
Capitolul V Supravegherea s n t ii
Capitolul VI Comunicarea, cercetarea, înregistrarea i raportarea
evenimentelor
-sectiunea I Evenimente
-sectiunea II Accidente de munc
-sectiunea III Bolile profesionale
Capitolul VII- Grupuri sensibile la riscuri
Capitolul. VIII Infrac iuni
Capitolul. IX - Contraven ii
Capitolul X Autorit i competente i institu ii cu atribu ii în
domeniu :
(1) Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Egalit ii anselor este
autoritatea competent în domeniul securit ii i s n t ii în munc .
Principalele atribu ii ale Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale i
Familiei în acest domeniu sunt urm toarele:

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -2-

 a) elaboreaz politica i strategia national în domeniul securit ii i s n t ii în
munca, în colaborare cu Ministerul S n t ii i prin consultarea cu alte institu ii cu
atribu ii în domeniu;
b) elaboreaz proiecte de acte normative în vederea implement rii unitare a
strategiei na ionale i a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizeaz reglement rile cu implica ii în domeniu ini iate de alte institu ii,
potrivit legii, i particip , dup caz, la elaborarea unor astfel de reglement ri;
d) monitorizeaz aplicarea legisla iei pe baza datelor, a informa iilor i a
propunerilor transmise de institu iile aflate în subordine sau coordonare, precum i
ale celor cu care colaboreaz în desf urarea activit ii;
e) abiliteaz persoane juridice i fizice pentru a presta servicii de protec ie i
prevenire în domeniul securit ii i s n t ii în munc , denumite în prezenta lege
servicii externe, la care se face referire la art. 8 alin. (4);
f) recunoa te, desemneaz , notific i supravegheaz laboratoare de încerc ri,
precum i organisme din domeniul sau de competen , în condi iile legii;
g) coordoneaz , în colaborare cu Ministerul Educa iei i Cercet rii, elaborarea
programelor de cercetare de interes na ional în domeniul securit ii i s n t ii în
munc ;
h) organizeaz , împreun cu Ministerul Educa iei i Cercet rii, activitatea de
preg tire general i/sau de specialitate în domeniul securit ii i s n t ii în munca
pentru institu iile de înv mânt;
i) desf oar activit i de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaz materiale de informare i instruire, cum ar fi suporturi de curs,
bro uri, pliante, afi e elaborate de alte persoane juridice sau fizice, în sensul asigur rii
concordan ei mesajelor pe care acestea le con in cu prevederile legisla iei în vigoare;
k) reprezint statul în rela iile interna ionale din domeniul sau de competenta.
(2) Ministerul S n t ii Publice, ca organ de specialitate al administra iei
publice centrale, este autoritatea central în domeniul asisten ei de s n tate publica.
Ministerul S n t ii Publice îndepline te, în principal, urm toarele atribu ii în
domeniul s n t ii lucr torilor la locul de munca:
a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel na ional;
b) elaboreaz sau avizeaz reglement ri pentru protec ia s n t ii în relatie cu
mediul de munc , pentru promovarea s n t ii la locul de munca, precum i pentru
medicina muncii;
c) supravegheaz starea de s n tate a lucr torilor;
d) asigur formarea i perfec ionarea profesional în domeniul medicinei
muncii;
e) coordoneaz activitatea de cercetare, declarare, înregistrare i evidenta a
bolilor profesionale i a celor legate de profesiune;
f) autorizeaz /avizeaz i controleaz calitatea serviciilor medicale acordate
lucr torilor la locul de munc ;
g) colaboreaz cu alte institu ii implicate în activit i cu impact asupra s n t ii
lucr torilor;
h) îndepline te i alte atribu ii, conform competentelor sale în domeniu,
reglementate prin legi speciale.
(3) Inspec ia Muncii reprezint autoritatea competenta în ceea ce prive te
controlul aplic rii legisla iei referitoare la securitatea i s n tatea în munca.
Institu ia prev zut mai sus controleaz modul în care se aplica legisla ia
nationala din domeniul securit ii i s n t ii în munca la toate persoanele fizice i

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -3-

juridice din sectoarele prev zute la art. 3 alin. (1), cu excep ia celor prev zute la art.
50 alin. (1) i (2), i are, în principal, urm toarele atribu ii:
a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita m sur tori i determin ri, examineaz probe de produse i de
materiale în unit i i în afar acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situa ii
de pericol;
c) dispune sistarea activit ii sau scoaterea din func iune a echipamentelor de
munca, în cazul în care constata o stare de pericol grav i iminent de accidentare sau
de imbolnavire profesional i sesizeaz , dup caz, organele de urm rire penal ;
d) cerceteaz evenimentele conform competentelor, avizeaz cercetarea,
stabile te sau confirma caracterul accidentelor;
e) coordoneaz , în colaborare cu Institutul Na ional de Statistica i cu celelalte
institu ii implicate, dup caz, sistemul de raportare i evidenta a accidentelor de
munca i a incidentelor, iar, în colaborare cu Ministerul S n t ii Publice, sistemul de
raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
f) analizeaz activitatea serviciilor externe prev zute la art. 8 alin. (4) i
propune retragerea abilitarii, dup caz;
g) raporteaz Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei situa iile
deosebite care necesita îmbun t irea reglement rilor din domeniul securit ii i
s n t ii în munca;
h) furnizeaz informa ii celor interesa i despre cele mai eficace mijloace de
respectare a legisla iei din domeniul securit ii i s n t ii în munca.
(4) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezint autoritatea competenta în domeniul
asigur rii pentru accidente de munca i boli profesionale.
Institu ia are atribu ii pentru:
a) sprijinirea activit ii de prevenire în domeniul securit ii i s n t ii în munca
a angajatorilor;
b) reabilitarea medical i, dup caz, psihologic , precum i compensarea
victimelor accidentelor de munca i ale bolilor profesionale;
c) raportarea c tre Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i Egalit ii anselor
a situa iilor deosebite care necesita îmbun t irea reglement rilor din domeniul
securit ii i s n t ii în munca.
(5) Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec ia Muncii
fundamenteaz tiin ific m surile de imbunatatire a activit ii de securitate i s n tate
în munca i promoveaz politica stabilit pentru acest domeniu.
(6) Ministerul Ap r rii Na ionale, structurile militare i structurile în care isi
desf oar activitatea func ionari publici cu statut special din cadrul Ministerului
Administra iei i Internelor, Direc ia General a Penitenciarelor din cadrul
Ministerului Justi iei, Serviciul Roman de Informa ii, Serviciul de Informa ii Externe,
Serviciul de Protec ie i Paza, Serviciul de Telecomunica ii Speciale, precum i
Comisia Nationala pentru Controlul Activit ilor Nucleare organizeaz , coordoneaz
i controleaz activitatea de securitate i s n tate în munca din unit ile lor, prin
serviciile de prevenire i protec ie create sau desemnate de c tre aceste institu ii, în
scopul aplic rii prevederilor prezentei legi.
Cercetarea, înregistrarea i evidenta accidentelor de munca i a bolilor
profesionale produse în unit ile din subordinea institu iilor Ministerului Ap r rii
Na ionale se efectueaz de organele proprii ale acestora.
Institu iile din cadrul Ministerului Ap r rii Na ionale pot elabora
reglement ri proprii pentru aplicarea prezentei legi, în completarea celor existente la
nivel na ional.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -4-

 Capitolul. XI - Dispozi ii finale
Prezint actele normative care se aprob prin hot râre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea i s n tatea în
munca.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale i
Egalit ii anselor va elabora proiecte de acte normative necesare implementarii
i/sau adapt rii situa iilor existente la cerin ele prezentei legi.

Se precizeaz ca prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr.

89/391/CEE privind introducerea de m suri pentru promovarea îmbun t irii
securit ii i s n t ii lucr torilor la locul de munca, publicat în Jurnalul
Oficial al Comunit ilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.

HOT RÂRI DE GUVERN ÎN DOMENIUL SECURIT II I S N T II ÎN

MUNC
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Legii securit ii i s n t ii în munca nr. 319/2006

Au fost aprobate prin Hot rârea de Guvern nr.1425 / 2006 si publicate în Monitorul
Oficial nr.882 / 30.10.2006.
Normele sunt structurate pe 8 capitole :
1. CAP. I Dispozi ii generale
2. CAP. II Autorizarea function rii din punct de vedere al securit ii i s n t ii
în Munc
3. CAP. III Servicii de prevenire i protec ie
4. CAP. IV Organizarea i func ionarea comitetului de securitate i s n tate în
munc
5. CAP. V Instruirea lucr torilor în domeniul securit ii i s n t ii în munc
6. CAP. VI Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific
7. CAP. VII Comunicarea i cercetarea evenimentelor, înregistrarea i eviden a
accidentelor de munc i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea,
declararea i raportarea bolilor profesionale
8. CAP. VIII Avizarea documenta iilor cu caracter tehnic de informare i instruire în
domeniul securit ii i s n t ii în munc
HOT RÂRE nr. 1146 din 30 august 2006
privind cerin ele minime de securitate i s n tate pentru utilizarea în munc de
c tre lucr tori a echipamentelor de munca
. Hotararea nr 1146 a fost publicata in Monitorul Oficial nr.815 din 3 octombrie
2006
HOT RÂREA DE GUVERN NR.300-2006 privind cerin ele minime de securitate i
s n tate pentru antiere temporare i mobile
Transpune în legisla ia român prevederile Directivei 92/57/CEE privind cerin ele
minime de securitate i s n tate pentru antiere temporare i mobile. Activit ile
pentru care sunt aplicabile prevederile acestei hot râri sunt enumerate în Anexa nr.1 a
acesteia, care con ine lista lucr rilor de construc ii sau de inginerie civil .

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -5-

Termeni principali:
- antier temporar: orice antier în care se desf oar lucr ri de construc ii sau
de inginerie civil ;
- benefiar: orice persoan fizic sau juridic pentru care se execut lucrarea i
care asigur fondurile necesare realiz rii acesteia;
- manager de proiect: orice persoan fizic sau juridic autorizat în condi iile
legii i desemnat de c tre beneficiar, îns rcinat cu organizarea, planificarea,
programarea i controlul realiz rii lucr rilor pe antier;
- lucr tor independent: orice persoan fizic autorizat care realizeaz o
activitate profesional în mod independent i care î i asum controlul fa de
beneficiar, antreprenor sau subantreprenor în sarcina de a realiza pe antier lucr ri
pentru care este autorizat.
- Coordonator în materie de securitate i s n tate pe durata elabor rii
proiectului lucr rii: orice persoan fizic sau juridic competent , desemnat de c tre
beneficiar sau de c tre managerul de proiect pe durata elabor rii proiectului;
- Coordonator în materie de securitate i s n tate pe durata execut rii
lucr rii: orice persoan fizic sau juridic desemnat de c tre beneficiarul lucr rii sau
de c tre managerul de proiect pe durata realiz rii lucr rii.
Fiecare antreprenor sau subantreprenor trebuie s elaboreze propriul plan de
securitate i s n tate pe care îl pune la dispozi ia managerului de proiect,
beneficiarului sau coordonatorilor de securitate.
Coordonatorii în materie de securitate i s n tate în munc sunt desemna i pe
durata elabor rii proiectului i pe durata realiz rii lucr rii existând posibilitatea
desemn rii aceleia i persoane.
H.G. NR.971/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME PENTRU
SEMNALIZAREA DE SECURITATE I S N TATE LA LOCUL DE MUNC
Aceast reglementare transpune în legisla ia român prevederile Directivei
92/58/CEE, privind cerin ele minime pentru semnalizarea de securitate i s n tate la
locul de munc .
În situa iile în care riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace
tehnice de protec ie colectiv ori prin m suri, metode sau procedee de organizare a
muncii, angajatorul trebuie s prevad semnalizarea de securitate i/sau de s n tate la
locul de munc .
H.G. NR.1048/2006 PRIVIND NOMELE DE SECURITATE I S N TATE
PENTRU UTILIZAREA DE C TRE LUCR TORI A ECHIPAMENTELOR
INDIVIDUALE DE PROTEC IE LA LOCUL DE MUNC
Hot rârea transpune în legisla ia român Directiva 89/656/CEE privind
normele de securitate i s n tate pentru utilizarea de c tre lucr tori a echipamentelor
individuale de protec ie la locul de munc .
H.G. NR.1051/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I
S N TATE PENTRU MANIPULAREA MANUAL A MASELOR CARE
PREZINT RISCURI PENTRU LUCR TORI, ÎN SPECIAL DE AFEC IUNI
DORSO-LOMBARE
Aceast hot râre transpune în legisla ia român prevederile Directivei
90/269/CEE privind cerin ele minime de securitate i s n tate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucr tori în special de afec iuni dorso-
lombare.
Manipularea manual a maselor este opera ia de transport sau de sus inere a
unei mase care prin caracteristicile sale sau condi iile ergonomice defavorabile
comport riscuri pentru lucr tori.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -6-

H.G. NR.1058/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME PENTRU
ÎMBUN T IREA SECURIT II I PROTEC IA S N T II
LUCR TORILOR CARE POT FI EXPU I UNUI POTEN IAL RISC DATORAT
ATMOSFERELOR EXPLOZIVE
Aceast reglementare transpune în legisla ia na ional prevederile Directivei
99/92/CE i stabile te cerin ele minime pentru securitatea i protec ia s n t ii
lucr torilor expu i unui poten ial risc datorat atmosferelor explozive.
H.G. NR.1091/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I
S N TATE PENTRU LOCUL DE MUNC
Aceast hot râre transpune prevederile Directivei 89/654/CEE privind
cerin ele minime de securitate i s n tate pentru locul de munc i are ca scop s
promoveze ameliorarea mediului de munc pentru a garanta o mai buna protec ie a
securit ii i s n t ii lucr torilor la locul de munc .
Obiectivul hot rârii îl constituie aplicarea m surilor minimale vizând
promovarea amelior rii mediului de munc pentru garantarea unui nivel mai bun al
protec iei securit ii i s n t ii muncii.
Locurile de munc sunt definite ca locurile destinate s cuprind posturile de
lucru situate în cl dirile întreprinderii i/sau unit ii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii i/sau a unit ii la care lucr torul are acces în cadrul desf ur rii
activit ii.
H.G. NR.L 136/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I
S N TATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR TORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE
Aceast hot râre transpune în legisla ia român prevederile Directivei
2004/40/CE privind cerin ele minime de securitate i s n tate referitoare la expunerea
lucr torilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice.
Hot rârea se refer la riscurile pentru s n tatea i securitatea lucr torilor
datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman,
provocate de circula ia curen ilor indu i i de absorb ia de energie, precum i de
curen ii de contact.
H.G. NR.1876/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I
S N TATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR TORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE VIBRA II
Hot rârea se aplica activit ilor în exercitarea c rora lucr torii sunt sau este
posibil s fie expu i la riscuri generate de vibra ii mecanice.
Angajatorul trebuie s evalueze i dac este necesar, s m soare nivelurile de
vibra ii mecanice la care sunt expu i lucr torii, utilizând aparatur specific i
metodologie corespunz toare.
H.G. NR.1092/2006 PRIVIND PROTEC IA LUCR TORILOR ÎMPOTRIVA
RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGEN I BIOLOGICI ÎN MUNC
Aceast hot râre transpune prevederile Directivei 2000/54/CE privind
protec ia lucr torilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agen i biologici în
munc i are ca scop protec ia lucr torilor împotriva riscurilor pentru s n tatea i
securitatea lor, rezultate sau care pot s rezulte din expunerea la agen i biologici în
cursul activit ii, precum i prevenirea acestor riscuri. Ea se aplic în toate activit ile
în care exist riscul ca lucr torii s poat fi expu i agen ilor biologici.
Agen ii biologici sunt microorganisme inclusiv microorganismele modificate
genetic, culturile celulare i endoparazi ii umani, care sunt susceptibile s provoace
infec ie, alergie sau intoxica ie.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -7-

 Microorganismul este o entitate microbiologica celular sau nu, capabil de a
se reproduce sau transfera pe un material genetic. O cultur celular este rezultatul
cre terii în vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare.
Clasificarea agen ilor biologici se face în patru grupe de risc, în func ie de
gravitatea riscului de infec ie pe care îl prezint .
Grupa 1 - agen i biologici care nu sunt susceptibili s provoace o boala la om;
Grupa 2 - agen i biologici care pot provoca o boala omului i constituie un
pericol pentru lucr tori; propagarea lor în colectivitate este imposibil ; exist , în
general, o profilaxie sau un tratament eficace.
Grupa 3 - agen i biologici care pot provoca îmboln viri grave la om i
constituie un pericol serios pentru lucr tori; ei pot prezenta un risc de propagare în
colectivitate, dar exist în general o profilaxie sau un tratament eficace.
Grupa 4 - agen i biologici care pot provoca boli grave omului i constituie un
pericol serios pentru lucr tori; ei pot s prezinte un risc ridicat de propagare în
colectivitate i nu exist în general o profilaxie sau un tratament eficace.
H.G. NR.1093/2006 PRIVIND STABILIREA CERIN ELOR MINIME DE
SECURITATE I S N TATE PENTRU PROTEC IA LUCR TORILOR
ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGEN I
CANCERIGENI SAU MUTAGENI LA LOCUL DE MUNC
Hot rârea transpune prevederile Directivei 2004/37/CE privind protec ia
lucr torilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agen i cancerigeni sau
mutageni la locul de munc i are ca scop protec ia lucr torilor împotriva riscurilor
pentru s n tatea i securitatea lor, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, care apar
sau este posibil s apar prin expunerea la agen i cancerigeni sau mutageni la locul de
munc .
Agentul cancerigen este:
a. o substan care corespunde criteriilor de clasificare 1 sau 2 de agen i
cancerigeni conform anexei 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonan ei de
Urgen a Guvernului nr.200/2000;
b. un preparat compus din una sau mai multe substan e prev zute la lit. a) atunci
când concentra ia uneia sau a mai multor astfel de substan e, corespunde cerin elor
impuse de Anexa 2 a Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.200/2000;
c. o substan , un preparat sau un procedeu, prev zute în Anexa 1, precum i o
substan sau un preparat care este degajat printr-un procedeu prev zut în aceasta
anex .
Hot rârea define te de asemenea agen ii mutageni.
Valoarea limit - limita mediei ponderate în timp a concentra iei agentului
cancerigen sau mutagen în aer în zona de respira ie a lucr torului, pe o perioada de
referin .

H.G. NR.1028/2006 PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I

S N TATE ÎN MUNC REFERITOARE LA UTILIZAREA
ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE
Aceast hot râre transpune în legisla ia român prevederile Directivei
1990/270/CEE privind cerin ele minime de securitate i s n tate în munc referitoare
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Aceast reglementare define te urm torii termeni:
- Echipament cu ecran de vizualizare - echipament de vizualizare grafic sau
alfa-numeric, indiferent de procedeul de afi are folosit.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -8-

 - Post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare
prev zut cu tastatur , accesorii opera ionale, periferice, inclusiv unitatea de dischet
sau unitate optic , telefon, modem , imprimant , suport pentru documente, scaun,
mas sau suprafa de lucru, precum i mediul de munc înconjur tor.
Lucr tor - orice persoan angajat conform prevederilor art.5 lit. a) din Legea
nr.319/2006, care folose te în mod obi nuit un echipament cu ecran de
vizualizare, pe o durat semnificativ a timpului normal de lucru.

H.G. NR.1218/2006 PRIVIND STABILIREA CERIN ELOR MINIME DE

SECURITATE I S N TATE ÎN MUNC PENTRU ASIGURAREA
PROTEC IEI LUCR TORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE
PREZEN A AGEN ILOR CHIMICI LA LOCUL DE MUNC
Hot rârea transpune în legisla ia român prevederile Directivei 98/24/CE,
Directivei 91/322/CEE, Directivei 2000/39/CE i Directivei 2006/15/CE i stabile te
cerin ele minime pentru protec ia lucr torilor împotriva riscurilor pentru securitatea i
s n tatea lor, care provin sau pot
41 proveni din efectele agen ilor chimici prezen i la locul de munc ori ca rezultat al
oric rei activit i profesionale care implic agen i chimici.
De asemenea, sunt defini i termenii urm tori: agent chimic; agent chimic
periculos; activit i care implic agen i chimici; valoarea limit biologica;
supravegherea s n t ii; pericol; risc.

H.G. NR.1875/2005 PRIVIND PROTEC IA S N T II I SECURIT II

LUCR TORULUI FA DE RISCURILE DATORATE EXPUNERII LA
AZBEST
Hot rârea transpune prevederile Directivei 87/477/CEE împreuna cu toate
modific rile sale privind protec ia securit ii i s n t ii lucr torului fa de riscurile
datorate expunerii la azbest. Aceasta se aplic activit ilor în care lucr torii sunt
expu i sau sunt susceptibili de a fi expu i la pulberea degajata din azbest sau din
materiale cu con inut de azbest.
Azbestul define te urm torii silica i fibro i: actinolit, grunerit (amosit),
antofilit, crizotil, crocidolit.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti -9-

 LEGISLA IA EUROPEAN

Reglement rile privind securitatea i s n tatea în munc au avut scopul de a

solu iona unele cazuri particulare de îmboln vire profesional sau accidente de
munc grave cu frecven a ridicat .
Conventia BIT nr.155 se aplic la toate ramurile de activitate economic i
la to i lucr torii i prevede : orice stat va trebui, în conformitate cu condi iile
na ionale i prin consultare cu organiza iile profesionale cele mai reprezentativ ,
s defineasc , s pun în aplicare i s reexamineze periodic politica na ional în
domeniul securit ii i s n t ii în munc .
Legisla iile na ionale ale rilor membre ale Uniunii Europene(UE), a a cum se
reflect în documentele oficiale ale BIT, au urm toarele tr s turi specifice:
-exist structuri stabile ce elaboreaz i emit legisla ia în domeniul protec iei
muncii
-securitatea i s n tatea în munc este considerat sub aspect juridic, o
problem de stat, care trebuie reglementat la nivel na ional, prescrip iile de SSM
impunându-se de sus în jos
-toate statele dispun de organisme i instrumente na ionale care urm resc,
îndrum , controleaz i, în unele cazuri, chiar coordoneaz aplicarea m surilor de
SSM
-toate legislatiile nationale , desi prevad expres atât obliga iile patronilor,
cât i ale executan ilor, pe linie de SSM las un grad destul de mare de libertate
privind m surile care trebuie adoptate, precum i modul concret de realizare a acestor
activit i.
Prin introducerea art.118A, în anul 1987 prin semnarea Actului Unic European, s-
a creat baza juridic pentru emiterea Directivelor privind asigurarea securit ii i
s n t ii în munc .
Prin adoptarea Directivei nr. 89/391/CEE , considerat DIRECTIVA CADRU
s-au introdus m suri pentru îmbun t irea rezultatelor în domeniul s n t ii i
securit ii în munc a lucr torilor.
Directiva con ine principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protec ia sub aspectul securit ii muncii, informarea, consultarea,
precum i liniile generale de îndrumare pentru implementarea principiilor afirmate.
Directiva cadru este completat prin directive proprii, tinandu-se seama de
principiul armonizarii tehnice, standardiz rii i de progresul tehnic în cadrul statelor
membre ale UE.
Directiva cadru acoper toate sectoarele de activitate, atât publice, cât i
private.
Directiva cadru 89/391/CEE este împar it în patru p r i i 16 capitole.
Partea a doua este cea mai consistent i se refer la obliga iile patronilor.
În capitolul 5 PREVEDERI GENERALE- este stabilit cadrul general al
îndatoririlor patronului:
-asigurarea securit ii i s n t ii muncitorilor în toate aspectele
referitoare la munc
-r spunderea patronului nu va fi diminuat /anulat în cazurile în care
acesta angajeaz servicii sau persoane competente din exterior
-principiul responsabilit ii patronului nu va fi afectat de obliga iile
muncitorilor în domeniul securit ii i s n t ii în munc .

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 10 -

 -statele membre pot exclude sau limita responsabilit ile patronilor acolo
unde evenimentele sunt cauzate de condi ii neobi nuite i neprev zute.
În cap.6-OBLIGA IILE GENERALE ALE PATRONILOR sunt enumerate principiile
generale de prevenire:
-evitarea riscurilor
-evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate
-combaterea riscurilor la surs
-adaptarea muncii la om, cu referire la proiectarea locurilor de
munc
-adaptarea la progresul tehnic
-înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau cu pericole mai mici
-dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinz toare i coerente care
s cuprind tehnologiile, organizarea muncii i a condi iilor de munc , rela iile
sociale i influen a factorilor de munc
-prioritatea m surilor de protec ie colective fa de cele individuale
-prevederea de instruc iuni corespunz toare pentru muncitori.
Capitolul 7-SERVICII DE PROTEC IE I PREVENIRE se refer la obliga iile
patronilor în organizarea serviciilor specifice de protec ie a muncii.
Patronul are îndatorirea s desemneze unul sau mai mul i muncitori pentru realizarea
activit ii legate de protec ia i prevenirea riscurilor profesionale. Muncitorii trebuie
s beneficieze de:
-timp adecvat
-mijloace necesare
-capacitate profesional i aptitudini adecvate.
In capitolul 8 PRIMUL AJUTOR, COMBATEREA INCENDIILOR I
EVACUAREA MUNCITORILOR ÎN CAZUL UNUI PERICOL IMINENT I
DEOSEBIT sunt specificate îndatoririle patronului în asemenea situa ii.
Tot în responsabilit ile patronului intr i:
-informarea, cât mai repede posibil, a muncitorilor care sunt sau pot fi
expu i unui pericol iminent i deosebit
-s ac ioneze sau s dea instruc iuni muncitorilor s opreasc lucrul
i/sau s p r seasc imediat locul de munc i s se îndrepte spre o zon sigur , în
condi iile unui pericol iminent, deosebit i inevitabil
-s se ab in s cear muncitorilor reluarea lucrului într-o situa ie unde
exist înc un pericol deosebit i iminent (cu excep ia situa iilor argumentate
corespunz tor).
În capitolul 9-DIFERITE OBLIGA II ALE PATRONILOR se prevede:
-patronul trebuie s fie în posesia unei evalu ri a riscurilor de
securitate i s n tate în munc , inclusiv pentru acele grupuri de muncitori care sunt
expu i la riscuri speciale(particulare)
-patronul va decide asupra m surilor de protec ie ce urmeaz a fi
adoptate i asupra echipamentului de protec ie ce urmeaz a fi utilizat
-patronul va ine eviden a accidentelor profesionale ce au ca efect
incapacitatea temporar de munc de peste trei zile
-patronul va pune la dispozi ie autorit ilor responsabile, în
conformitate cu legile men ionate i/sau cu practicile na ionale, rapoarte privind
accidentele profesionale suferite de muncitorii s i. Statele membre vor defini
obliga iile care revin diferitelor categorii de întreprinderi cu privire la documentele
men ionate mai sus.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 11 -

În capitolul 10-INFORMAREA MUNCITORILOR- sunt stipulate obliga iile
patronului în leg tur cu transparen a informa iilor.
Patronul trebuie s ia m suri astfel încât muncitorii sau reprezentan ii lor s
primeasc toate informa iile necesare cu privire la:
- riscurile privind securitatea i s n tatea în munc
- ac iunile de prevenire
- m surile luate pentru acordarea primului ajutor, prevenirea,
stingerea incendiilor i evacuarea muncitorilor.
Informarea se face atât muncitorilor proprii cât i efilor muncitorilor din orice
întreprindere exterioara.
In capitolul 11-CONSULTAREA I PARTICIPAREA MUNCITORILOR se
subliniaza indatorirea patronului de a permite muncitorilor si/sau reprezentantilor
lor de a participa la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si
sanatatea in munca, prin:-consultarea muncitorilor
-dreptul muncitorilor i reprezentantilor sa faca propuneri
-participarea echilibrata.
In acest capitol se reiau drepturile lucratorilor si/sau reprezentantilor lor de a
apela la autoritatile responsabile pentru probleme privind securitatea si sanatatea
in munca.
Sectiunea rezervata obligatiilor patronilor se incheie cu capitolul 12-
INSTRUIREA MUNCITORILOR. Conform prevederilor acestui capitol patronul
trebuie sa se asigure ca fiecare muncitor primeste o instruire adecvata pe
probleme de securitate si sanatate in munca.

In partea III-a a Directivei cadru se statueaz obliga iile muncitorilor.

Pentru responsabilizarea muncitorului se prevede ca acesta trebuie sa aiba
grija , pe cat posibil ,de propria securitate si sanatate , precum si de aceea a
altor persoane care pot fi afectate prin actiunile lui.
Muncitorii au urmatoarele obligatii:
-sa utilizeze corect masinile , aparatura , uneltele , substantele
periculoase , sa transporte corect echipamentul si alte mijloace de productie
-sa utilizeze corect echipamentul de protectie individuala furnizat si
dupa utilizare sa-l inapoieze
-sa se abtina de la deconectarea , schimbarea sau mutarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate corespunzatoare masinilor , aparaturii , uneltelor ,
instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive de
protectie
-sa comunice imediat patronului si/sau altor persoane cu
responsabilitati specifice pentru securitatea si sanatatea muncitorilor , orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol
si orice defectiuni ale sistemelor si dispozitivelor de protectie
-sa coopereze cu patronul si/sau cu muncitorii cu responsabilitati
specifice in asigurarea securitatii si sanatatii in munca , in conformitate cu
practica nationala , atata timp cat este necesar , pentru a face posibila realizarea
oricaror sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru protectia
securitatii si sanatatii tuturor lucratorilor
-sa coopereze , in conformitate cu practica nationala si atata timp
cat este necesar , cu patronul si/sau muncitorii cu responsabilitati specifice privind
sanatatea si securitatea muncitorilor , pentru a da posibilitatea patronului sa se asigure
ca mediul de munca si conditiile de munca sunt sau nu primejdioase .

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 12 -

 Directiva cadru se incheie cu partea a IV-a Prevederi diverse .
In capitolul 14 Supravegherea sanatatii , statele membre au obligatia sa
asigure supravegherea corespunzatoare a riscurilor pe care muncitorii si le asuma la
postul de lucru .
In capitolul 15 Grupuri de risc se prevede ca grupurile supuse riscurilor
speciale trebuie protejate impotriva pericolelor .
In capitolul 16 Directive individuale . Amendamente . se fac precizari privind
adoptarea Directivelor induale , in numar de 13 , care decurg din Directiva cadru
89/391/CEE.

AUTORIZAREA FUNC ION RII ANGAJATORILOR

DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURIT II
I S N T IIÎN MUNC ( SSM )

1. ACTELE NORMATIVE care reglementeaz autorizarea func ion rii

angajatorilor din punct de vedere al SSM sunt :

Legea nr. 319 / 2006, privind Securitatea i S n tatea în Munc :

art. 13- În vederea asigur rii condi iilor de securitate i s n tate în munc i pentru
prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au urm toarele
obliga ii: ......
c) s ob in autoriza ia de func ionare din punct de vedere al securit ii i s n t ii în
munc , înainte de începerea oric rei activit i, conform prevederilor legale;

Legea nr. 359 / 2004 modificat i completat de Ordonan a de Urgen nr. 75 /

2004 privind simplificarea formalit ilor la înregistrarea în Registrul
Comer ului a persoanelor fizice, asocia iilor familiale i persoanelor juridice,
înregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea func ion rii
persoanelor juridice :

art. 4. - Autorizarea func ion rii solicitan ilor se face cu îndeplinirea procedurii
prev zute de prezenta lege i de actele normative speciale, armonizate cu prevederile
prezentei legi.
art. 5. - (1) Prin autorizarea func ion rii, în sensul prezentei legi, se în elege
asumarea de c tre solicitant a responsabilit ii privitoare la legalitatea desf ur rii
activit ilor declarate.

Ordonanta de urgenta nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desf urarea

activit ilor economice de c tre persoanele fizice autorizate, întreprinderile
individuale i întreprinderile familiale

,,art.1. Prezenta ordonan de urgen reglementeaz accesul la activitatea economic ,

procedura de înregistrare în registrul comer ului i de autorizare a func ion rii i
regimul juridic al persoanelor fizice autorizate s desf oare activit i economice,
precum i al întreprinderilor individuale i familiale.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 13 -

 (2) Prezenta ordonan de urgen nu se aplic profesiilor liberale, precum i acelor
activit i economice a c ror desf urare este organizat i reglementat prin legi
speciale.
(3) Prezenta ordonan de urgen nu se aplic acelor activit i economice pentru
care legea a instituit un regim juridic special, anumite restric ii de desf urare sau alte
interdic ii.
(4) Activit ile de formare profesional prin ucenicie la locul de munc se
autorizeaz în condi iile legii speciale.
(5) Prezenta ordonan de urgen nu se aplic în cazul serviciilor prestate în
contextul libert ii de prestare transfrontalier a serviciilor, astfel cum este ea
prev zut la art. 49 din Tratatul de instituire a Comunit ii Europene.

Cu ocazia actiunilor de control , inspectorul de munc va verifica o serie de

documente pe care angajatorul trebuie s le de in i le pun la dispozi ia
organului de control respectiv :
dovada de inerii spa iului ;
lista dot rilor cu echipamente de munc ;
buletine de verificare a valorii rezisten ei de dispersie a unei instala ii de legare la
p mânt (prize de p mânt, conductoare de leg tur );
planuri de situa ie ;

alte documente dup caz :

copie de pe notificarea privind de inerea i utilizarea substantelor i preparatelor
chimice periculoase utilizate, conform prevederilor art. 22 , alin. (2) din Legea nr.
360 / 2003 , actualizat i completat de Legea nr. 263 / 2005
copii de pe autoriza iile ISCIR pentru toate echipamentele de munc care intr sub
inciden a PT- ISCIR;
copie de pe autoriza iile i certificate de conformitate eliberate de INSEMEX
Petro ani , în cazul echipamentelor tehnice care func ioneaz în medii poten ial
explozive ;
copie de pe documenta ia de expertizare privind rezisten a seismic a cl dirilor (
pentru cl diri construite înainte de 1977 ) ;
Autorizarea de func ionare din punct de vedere al securit ii i s n t ii în
munc este valabil atât timp cât nu s-au modificat condi iile ini iale pentru care
aceasta a fost eliberat ;
La modificarea condi iilor ini iale angajatorul va solicita revizuirea autoriz rii
de func ionare din punct de vedere al securit ii i s n t ii în munc ;
Tarifele pentru efectuarea autoriz rii de func ionare din punct de vedere al
securit ii i s n t ii în munc sunt stabilite prin Ordin al ministrului muncii ,
solidarit ii sociale i familiei;

2.3. SANC IUNI

Neautorizarea func ion rii din punct de vedere al SSM, constituie contraven ie
sanc ionabil conform prevederilor art. 39 alin.(2) din Legea nr. 319 / 2006, privind
SSM cu amend cuprins între 5.000 10.000 RON.
În conformitate cu art. 28 din Ordonan a Guvernului, nr.2 / 2001 privind regimul
juridic al contraven iilor, aprobat prin Legea nr. 180 / 2002, cu modific rile i
complet rile ulterioare, contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult
48 de ore de la data încheierii procesului - verbal ori, dup caz , de la data

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 14 -

 comunic rii acestuia , jum tate din valoarea minimului amenzii , respectiv 2.500
RON .

REGIMUL JURIDIC AL PFA

În scopul exercit rii activit ii pentru care a fost autorizat , PFA poate
colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinz tori persoane fizice
titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentan i ai unor întreprinderi
familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activit i
economice, f r ca aceasta s îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei
sec iuni.
PFA nu poate angaja cu contract de munc ter e persoane pentru
desf urarea activit ii pentru care a fost autorizat i nici nu va fi considerat un
angajat al unor ter e persoane cu care colaboreaz potrivit art. 16, chiar dac
colaborarea este exclusiv .
PFA este asigurat în sistemul public de pensii i alte drepturi de
asigur ri sociale i are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigur rilor sociale de
s n tate i al asigur rilor pentru omaj, în condi iile prev zute de lege.
PFA î i desf oar activitatea folosind în principal for a de munc i
aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula i calitatea de întreprinz tor
persoan fizic titular al unei întreprinderi individuale.
PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit i
autorizarea ca întreprinz tor persoan fizic titular al unei întreprinderi individuale.
PFA r spunde pentru obliga iile sale cu patrimoniul de afecta iune,
dac acesta a fost constituit, i, în completare, cu întreg patrimoniul s u, iar în caz
de insolven , va fi supus procedurii simplificate prev zute de Legea nr. 85/2006
privind procedura insolven ei, cu modific rile ulterioare, dac are calitatea de
comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.
PFA î i înceteaz activitatea i este radiat din registrul comer ului în
urm toarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voin a acesteia;
c) în condi iile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat , cu modific rile i
complet rile ulterioare.
Cererea de radiere, înso it de copia certificat pentru conformitate cu
originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului
comer ului de pe lâng tribunalul unde î i are sediul profesional, de c tre orice
persoan interesat .

REGIMUL JURIDIC AL ÎNTREPRINZ TORULUI PERSOAN FIZIC

TITULAR AL ÎNTREPRINDERII INDIVIDUALE

Întreprinderea individual nu dobânde te personalitate juridic prin

înregistrarea în registrul comer ului.
Întreprinz torul persoan fizic titular al întreprinderii individuale este
comerciant persoan fizic de la data înregistr rii sale în registrul comer ului.
Pentru organizarea i exploatarea întreprinderii sale, întreprinz torul
persoan fizic , în calitate de angajator persoan fizic , poate angaja ter e persoane cu
contract individual de munc , înregistrat la inspectoratul teritorial de munc , potrivit

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 15 -

legii, i poate colabora cu alte PFA, cu al i întreprinz tori persoane fizice titulari ai
unor întreprinderi individuale sau reprezentan i ai unor întreprinderi familiale ori cu
alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activit i economice, f r ca aceasta s îi
schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei sec iuni.
Întreprinz torul persoan fizic titular al unei întreprinderi individuale
poate cumula i calitatea de salariat al unei ter e persoane care func ioneaz atât în
acela i domeniu, cât i într-un alt domeniu de activitate economic decât cel în care
i-a organizat întreprinderea individual .
Întreprinz torul persoan fizic titular al unei întreprinderi individuale
este asigurat în sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale i are
dreptul de a fi asigurat în sistemul asigur rilor sociale de s n tate i al asigur rilor
pentru omaj, în condi iile prev zute de lege.
Întreprinz torul persoan fizic titular al unei întreprinderi individuale
î i înceteaz activitatea i este radiat din registrul comer ului în urm toarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voin a acestuia;
c) în condi iile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat , cu modific rile i
complet rile ulterioare.
Cererea de radiere, înso it de copia certificat pentru conformitate cu
originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comer ului
de pe lâng tribunalul unde î i are sediul profesional, de c tre orice persoan
interesat .
În cazul prev zut la lit. a) mo tenitorii pot continua întreprinderea, dac
î manifest voin a, printr-o declara ie autentic , în termen de 6 luni de la data
dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mul i mo tenitori, ace tia î i vor desemna un
reprezentant, în vederea continu rii activit ii economice ca întreprindere familial .
Activitatea va putea fi continuat sub aceea i firm , cu obliga ia de
men ionare în cuprinsul acelei firme a calit ii de succesor.

REGIMUL JURIDIC AL ÎNTREPRINDERII FAMILIALE

Întreprinderea familial este constituit din 2 sau mai mul i membri ai

unei familii.
Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai
unor întreprinderi individuale. De asemenea, ace tia pot cumula i calitatea de salariat
al unei ter e persoane care func ioneaz atât în acela i domeniu, cât i într-un alt
domeniu de activitate economic decât cel în care i-au organizat întreprinderea
familial .
Membrii unei întreprinderi familiale sunt asigura i în sistemul public de
pensii i alte drepturi de asigur ri sociale i au dreptul de a fi asigura i în sistemul
asigur rilor sociale de s n tate i al asigur rilor pentru omaj, în condi iile prev zute
de lege.
Întreprinderea familial nu poate angaja ter e persoane cu contract de
munc .
Întreprinderea familial se constituie printr-un acord de constituire,
încheiat de membrii familiei în form scris , ca o condi ie de validitate. Acordul de
constituire va stipula numele i prenumele membrilor, reprezentantul, data întocmirii,
participarea fiec rui membru la întreprindere, condi iile particip rii, cotele
procentuale în care vor împ r i veniturile nete ale întreprinderii, raporturile dintre

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 16 -

membrii întreprinderii familiale i condi iile de retragere, sub sanc iunea nulit ii
absolute.
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona
interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui
înscris sub semn tur privat . Procura special se semneaz de c tre to i membrii
întreprinderii care au capacitate de exerci iu i reprezentan ii legali ai celor cu
capacitate de exerci iu restrâns .
În scopul exercit rii activit ii pentru care a fost autorizat ,
întreprinderea familial , prin reprezentantul s u, poate colabora cu alte persoane fizice
autorizate ca PFA, întreprinz tori persoane fizice titulari ai unor întreprinderi
individuale sau reprezentan i ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice
sau juridice, pentru efectuarea unei activit i economice, f r ca aceasta s îi schimbe
statutul juridic dobândit potrivit prezentei sec iuni.
Întreprinderea familial nu are patrimoniu propriu i nu dobânde te
personalitate juridic prin înregistrarea în registrul comer ului.
Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia
pot stipula constituirea unui patrimoniu de afecta iune.
Prin acordul de constituire sau printr-un act adi ional la acesta se vor
stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afecta iune.
Dac membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite
de cele prev zute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.
Membrii întreprinderii familiale sunt comercian i persoane fizice de la
data înregistr rii acesteia în registrul comer ului i r spund solidar i indivizibil pentru
datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de
afecta iune, dac acesta a fost constituit, i, în completare, cu întreg patrimoniul,
corespunz tor cotelor de participare .
Întreprinderea familial î i înceteaz activitatea i este radiat din
registrul comer ului în urm toarele cazuri:
a) mai mult de jum tate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de jum tate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se
retrag din întreprindere;
c) în condi iile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat , cu modific rile i
complet rile ulterioare.
Cererea de radiere, înso it de copia certificat pentru conformitate cu
originalul a actelor doveditoare, dup caz, se depune la oficiul registrului comer ului
de pe lâng tribunalul unde î i are sediul profesional, de c tre orice persoan
interesat .

DISPOZI II FINALE
Prim riile pot s î i constituie birouri de asisten i reprezentare a
persoanelor fizice prev zute la art. 4, prin reorganizarea activit ii desf urate în
temeiul dispozi iilor Legii nr. 300/2004, cu modific rile i complet rile ulterioare.
Persoanele fizice pot opta s efectueze formalit ile i prin intermediul
birourilor de asisten i reprezentare.
Birourile de asisten i reprezentare pot s reprezinte persoana fizic
solicitant în cadrul procedurilor de ob inere a autoriza iei i înregistr rii în registrul
comer ului, în temeiul unei cereri de reprezentare.
Birourile de asisten i reprezentare au urm toarele competen e:
a) primesc i ordoneaz documenta ia pentru înregistrare i autorizare;

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 17 -

 b) remit cererea de înregistrare în registrul comer ului i de autorizare a
func ion rii, înso it de documenta ia de sus inere, la registrul comer ului competent,
efectueaz coresponden cu acesta în scopul ob inerii înregistr rii i autoriz rii,
precum i pentru primirea certificatului de înregistrare i a celorlalte acte, în original;
c) remit solicitantului actele în original primite de la registrul comer ului, prin
scrisoare recomandat cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucr toare de la
data primirii din partea acestuia; actele se socotesc comunicate solicitantului la data la
care acestea devin disponibile destinatarului pe suport hârtie;
d) acord solicitan ilor asisten privind opera iunea de înregistrare în registrul
comer ului i de autorizare a func ion rii.
Pentru serviciile prestate prim riile vor putea percepe taxe pe care le pot
stabili autonom, în temeiul principiului autonomiei locale.
Prim riile vor pune la dispozi ia publicului un formular standard al
cererii de reprezentare. Cererea de reprezentare, cererea de înregistrare în registrul
comer ului i de autorizare a func ion rii i documenta ia de sus inere pot fi remise la
registrul comer ului competent în format electronic, utilizând Sistemul de autorizare i
înregistrare online i/sau pe suport hârtie, prin po t , cu scrisoare recomandat cu
confirmare de primire cu con inut declarat, ori direct la registrul comer ului.
În scopul liberului acces al cet enilor la servicii publice administrative
de calitate, birourile de asisten i reprezentare pot primi cereri de reprezentare i pot
presta servicii de asisten , indiferent de sediul profesional al solicitantului i de
registrul comer ului c ruia i se adreseaz acesta.
Acolo unde prezenta ordonan de urgen nu dispune, prevederile
Legii nr. 26/1990, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare, precum i
cele ale Legii nr. 359/2004, cu modific rile i complet rile ulterioare, se vor aplica
corespunz tor, în m sura în care nu contravin dispozi iilor prezentei ordonan e de
urgen .
Persoanele fizice care desf oar o activitate economic autorizat i
recunoscut într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic
European, în forme similare cu cele prev zute de prezenta ordonan de urgen , pot fi
autorizate s desf oare pe teritoriul României acelea i tipuri de activit i pentru care
au fost autorizate în acel alt stat.
- În acest caz cererea de înregistrare în registrul comer ului i de autorizare a
func ion rii este de competen a directorului oficiului registrului comer ului de pe
lâng tribunalul în raza c ruia a fost ales i declarat sediul profesional.
- Cererea va fi înso it de urm toarele acte:
a) carte de identitate sau pa aport al solicitantului - fotocopie i traducere în limba
român , certificate olograf;
b) documenta ia care atest func ionarea legal , ob inut în celalalt stat al Uniunii
Europene sau al Spa iului Economic European - fotocopie i traducere în limba
român , certificate olograf.
Procedurile desf urate potrivit Legii nr. 300/2004, cu modific rile i
complet rile ulterioare, se vor finaliza potrivit prevederilor legii aplicabile la data
ini ierii acestora.
Persoanele fizice i asocia iile familiale autorizate i înregistrate în
registrul comer ului în temeiul unor acte normative anterioare prezentei ordonan e de
urgen pot func iona în baza certificatului de înregistrare, emis de oficiul registrului
comer ului de pe lâng tribunal, un an de la data intr rii în vigoare a prezentei
ordonan e de urgen .

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 18 -

 Pân la împlinirea termenului de un an, persoanele vor opta pentru
desf urarea activit ii în una dintre formele prev zute de prezenta ordonan de
urgen . se aplic în mod corespunz tor.
Persoanele care nu i-au exercitat dreptul de op iune î i înceteaz
activitatea i vor fi radiate din registrul comer ului, din oficiu, f r nicio alt
formalitate.
Rezolu ia prin care directorul oficiului registrului comer ului de pe
lâng tribunal dispune radierea se public pe pagina de internet a Oficiului Na ional
al Registrului Comer ului i se afi eaz , sub form tabelar , la sediul oficiului
registrului comer ului unde s-a dispus radierea. Împotriva rezolu iei se poate formula
plângere, în condi iile art. 12, care se aplic în mod corespunz tor.
În situa ia în care autorit ile publice competente constat c nu mai sunt
îndeplinite condi iile de desf urare a activit ii care au stat la baza autoriz rii
func ion rii i aplic sanc iuni contraven ionale complementare, notific oficiul
registrului comer ului de pe lâng tribunalul din jude ul unde este declarat sediul
profesional al persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii
familiale sanc ionate.
Notificarea se comunic în termen de 3 zile de la data expir rii
termenului de contestare sau de la data primirii hot rârii judec tore ti definitive i
irevocabile prin care s-a solu ionat plângerea împotriva sanc iunii dispuse.
Oficiul registrului comer ului de pe lâng tribunal va înregistra din oficiu
aceast notificare, f r plata taxelor prev zute de lege.
Orice referire con inut în alte acte normative la sintagma "persoan
fizic autorizat i/sau asocia ie familial " va fi considerat ca fiind f cut la sintagma
"persoan fizic autorizat , întreprindere individual i/sau întreprindere familial ",
dup caz.
Structura denumirii întreprinderii individuale este aceea i ca i cea a
persoanei fizice autorizate.
Dispozi iile art. 30 i 31 din Legea nr. 26/1990, republicat , cu
modific rile i complet rile ulterioare, se aplic în mod corespunz tor.
La Ordonan a Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea i
func ionarea cazierului fiscal, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modific rile i complet rile ulterioare, articolul 8
alineatul (1^1) se modific i va avea urm torul cuprins:
"(1^1) Obliga ia prev zut la alin. (1) este îndeplinit în situa iile prev zute la lit.
a), c), d) i e) prin transmiterea, în format electronic, a informa iilor din cazierul fiscal
al contribuabililor de Agen ia Na ional de Administrare Fiscal Oficiului Na ional al
Registrului Comer ului, la solicitarea acestuia, în termen de 8 ore. Solicitarea
cuprinde, în mod obligatoriu, urm toarele informa ii: numele i prenumele/denumirea
i codul de identificare fiscal ."
La Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit ilor la
înregistrarea în registrul comer ului a persoanelor fizice, asocia iilor familiale i
persoanelor juridice, înregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea
func ion rii persoanelor juridice, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I,
nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modific rile i complet rile ulterioare, articolul 3
alineatul (1) se modific i va avea urm torul cuprins:
"Art. 3. - (1) Înmatricularea persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor
individuale i a întreprinderilor familiale în registrul comer ului i înregistrarea fiscal
a acestora se fac pe baza rezolu iei directorului oficiului registrului comer ului de pe

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 19 -

lâng tribunal, potrivit legii speciale, f r a fi necesar pronun area de c tre
judec torul delegat a încheierii prev zute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990
privind registrul comer ului, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare."
La data intr rii în vigoare a prezentei ordonan e de urgen se abrog :
a) Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asocia iilor
familiale care desf oar activit i economice în mod independent, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modific rile i
complet rile ulterioare;
b) Hot rârea Guvernului nr. 1.766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asocia iilor
familiale care desf oar activit i economice în mod independent, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 12 noiembrie 2004;
c) art. 17 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comer ului, republicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modific rile i
complet rile ulterioare;
d) orice alte dispozi ii contrare.

ORDONAN A NR. 2 / 2001

PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVEN IILOR

1. DISPOZI II GENERALE
Prevederile Ordonan ei nr. 2 / 2001, aprobat prin Legea nr. 180 / 2002 , cu
modific rile i complet rile ulterioare, stabile te regimul juridic al contraven iilor în
România .
Potrivit prevederilor ordonan ei , a a cum a fost modificat i completat
ulterior , legea contraven ional ap r valorile sociale, care nu sunt ocrotite de legea
penal .
Defini ie: Constituie contraven ie fapta s vâr it cu vinov ie, stabilit i
sanc ionat prin lege, ordonan , prin hot râre a guvernului, sau, dup caz, prin
hot râre a consiliului local al comunei, ora ului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucure ti, a consiliului jude ean ori a Consiliului General al
Municipiului Bucure ti .
Prin legi, ordonan e sau hot râri ale guvernului se pot stabili i sanc iona
contraven ii în toate domeniile de activitate .
Prin hot râri ale autorit ilor administra iei publice locale sau jude ene se
stabilesc i se sanc ioneaz contraven ii în toate domeniile de activitate pentru care
acestora le sunt stabilite atribu ii prin lege , în m sura în care în domeniile respective
nu sunt stabilite contraven ii prin legi, ordonan e sau hot râri ale guvernului .
Hot rârile consiliilor locale, jude ene sau municipale, prin care sau stabilit
contraven ii cu nesocotirea principiilor stabilite în ordonan , sunt nule de drept.
Nulitatea se constat de instan a de contencios administrativ competent , la cererea
oric rei persoane interesate .
Actele normative prin care sunt stabilite contraven ii vor cuprinde descrierea
faptelor ce constituie contraven ii, i sanc iunea ce urmeaz s se aplice pentru fiecare
dintre acestea.
În cazul sanc iunilor cu amend trebuiesc stabilite limita minim i maxim a
acesteia sau, dup caz, cote procentuale din anumite valori .
Se pot stabili i tarife de determinare a desp gubirilor pentru pagubele
pricinuite prin s vâr irea contraven iilor.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 20 -

 Sanc iunile contraven ionale sunt: principale i complementare.
Sanc iuni contraven ionale principale sunt :
a) avertismentul ;
b) amenda contraven ional ;
c) prestarea unei activit i în folosul comunit ii ;
Sanc iuni contraven ionale complementare sunt :
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din
contraven ii;
b) suspendarea sau anularea, dup caz, a avizului, acordului sau
autoriza iei de exercitare a unei activit i ;
c) închiderea unit ii ;
d) blocarea contului bancar ;
e) suspendarea activit ii agentului economic ;
f) retragerea licen ei sau a avizului pentru anumite opera iuni ori pentru
activit i de comer exterior, temporar sau definitiv ;
g) desfiin area lucr rilor i aducerea terenului în starea ini ial ;
De asemenea , potrivit prevederilor ordonan ei, prin legi speciale se pot stabili
i alte sanc iuni principale sau complementare .
Sanc iunea stabilit trebuie s fie propor ional cu gradul de pericol social al
faptei s vâr ite , iar sanc iunile complementare se aplic în func ie de natura i de
gravitatea faptei . Pentru una i aceea i contraven ie se poate aplica numai o sanc iune
principal i mai multe sanc iuni complementare .
Avertismentul i amenda contraven ional se pot aplica oric rui contravenient
persoan fizic sau juridic , iar prestarea unei activit i în folosul comunit ii se
poate aplica numai contravenien ilor persoane fizice.
Avertismentul const în aten ionarea verbal sau scris a contravenientului
asupra pericolului social al faptei, înso it de recomandarea de a respecta dispozi iile
legale . Acesta se aplic în cazul în care fapta este de gravitate redus i poate fi
aplicat i în cazul în care actul normativ de stabilire i sanc ionare a contraven iei nu
prevede aceast sanc iune .
Amenda contraven ional are caracter administrativ i are limita minim
stabilit de ordonan de 25 lei (RON) i limitele maxime dup cum urmeaz :
a) 100.000 lei în cazul contraven iilor stabilite prin legi i ordonan e ;
b) 50.000 lei în cazul contraven iilor stabilite prin hot râri ale
Guvernului ;
c) 5.000 lei în cazul contraven iilor stabilite prin hot râri ale consiliilor
jude ene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucure ti ;
d) 2.500 lei în cazul contraven iilor stabilite prin hot râri ale consiliilor
locale ale comunelor, ora elor, municipiilor i ale sectoarelor municipiului Bucure ti .
Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în conformitate cu
legisla ia în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu excep ia celor aplicate,
potrivit legii, de autorit ile administra iei publice locale i amenzilor privind
circula ia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.
Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu
legisla ia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale.
Prestarea unei activit i în folosul comunit ii poate fi stabilit numai prin lege
i numai pe o durat ce nu poate dep i 300 de ore .
Sanc iunea prev zut la alin. precedent se stabile te alternativ cu amenda.
În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de
la r mânerea definitiva a sanc iunii i nu exista posibilitatea execut rii silite, organul

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti - 21 -

din care face parte agentul constatator va sesiza instan a de judecata pe a c rei raza
teritorial s-a s vâr it contraven ia, în vederea înlocuirii amenzii cu sanc iunea
oblig rii
contravenientului la prestarea unei activit i în folosul comunit ii, inându-se seama
de partea din amenda care a fost achitat .
La primul termen de judecata, instan a, cu citarea contravenientului, poate
acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, în vederea achit rii integrale a
amenzii.
În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termenul prev zut la
alin. anterior, instan a procedeaz la înlocuirea amenzii cu sanc iunea oblig rii la
prestarea unei activit i în folosul comunit ii, cu acordul acestuia.
Hot rârea prin care s-a aplicat sanc iunea prest rii unei activit i în folosul
comunit ii este supus recursului.
Ordonan a precizeaz faptul c dac aceea i persoan a s vâr it mai multe
contraven ii, sanc iunea se stabile te pentru fiecare contraven ie, iar în cazul în care
contraven iile au fost constatate prin acela i proces verbal, acestea se cumuleaz f r
a putea dep i dublul maximului amenzii prev zut pentru contraven ia cea mai grav
sau, dup caz, maximul general stabilit pentru prestarea unei activit i în folosul
comunit ii (respectiv 300 ore) . De asemenea , potrivit prevederilor ordonan ei, dac
la s vâr irea unei contraven ii au participat mai multe persoane, sanc iunea se va
aplica fiec reia separat .
Ordonan a prevede faptul c în urm toarele cazuri caracterul contraven ional
al faptei este înl turat :
- cazul legitimei ap r ri
- cazul st rii de necesitate
- cazul constrângerii fizice sau morale
- cazul iresponsabilit ii
- cazul fortuit
- cazul be iei involuntare complete
- cazul erorii de fapt
- cazul infirmit ii, dac are leg tur cu fapta s vâr it
Cauzele care înl tur caracterul contraven ional al faptei se constat numai de
instan a de judecat .
Aplicarea sanc iunii amenzii contraven ionale se prescrie în termen de 6 luni
de la data s vâr irii faptei.
În cazul contraven iilor continue termenul prev zut anterior curge de la data
constat rii faptei . Contraven ia este continu în situa ia în care înc lcarea obliga iei
legale dureaz în timp ( ex.- func ionarea f r ob inerea avizelor i / sau autoriza iilor
legale de func ionare) .
Când fapta a fost urm rit ca infrac iune i ulterior s-a stabilit c ea constituie
contraven ie, prescrip ia aplic rii sanc iunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a
aflat în fata organelor de cercetare sau de urm rire penal ori în fata instan ei de
judecat , dac sesizarea s-a f cut în untrul termenului de 6 luni de la s vâr irea faptei
respectiv ase luni de la constatarea faptei în cazul contraven iilor continue .
Prescrip ia opereaz totu i dac sanc iunea nu a fost aplicat în termen de un an de la
data s vâr irii, respectiv constat rii faptei, dac prin lege nu se dispune altfel .
Prin legi speciale pot fi prev zute i alte termene de prescrip ie pentru
aplicarea sanc iunilor contraven ionale.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti 22

 Executarea sanc iunii amenzii contraven ionale se prescrie dac procesul-
verbal de constatare a contraven iei nu a fost comunicat contravenientului în termen
de o luna de la data aplic rii sanc iunii .
2. CONSTATAREA CONTRAVEN IILOR
Contraven ia se constat printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume
prev zute în actul normativ care stabile te i sanc ioneaz contraven ia, denumite în
mod generic agen i constatatori .
Procesul-verbal de constatare a contraven iei va cuprinde în mod obligatoriu:
- data i locul unde este încheiat;
- numele, prenumele, calitatea i institu ia din care face parte agentul
constatator;
- datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric
personal,
ocupa ia i locul de munca ale contravenientului;
- descrierea faptei contraven ionale cu indicarea datei, orei i locului în
care a fost s vâr it , precum i ar tarea tuturor împrejur rilor ce pot servi la
aprecierea gravit ii faptei i la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
- indicarea actului normativ prin care se stabile te i se sanc ioneaz
contraven ia;
- indicarea societ ii de asigur ri, în situa ia în care fapta a avut ca
urmare
producerea unui accident de circula ie;
- posibilitatea achit rii în termen de 48 de ore a jum tate din minimul
amenzii prev zute de actul normativ, dac acesta (actul normativ) prevede o asemenea
posibilitate;
- termenul de exercitare a caii de atac i organul la care se depune
plângerea.
În cazul contravenien ilor cet eni str ini, persoane f r cet enie sau cet eni
romani cu domiciliul în str in tate, în procesul-verbal vor fi cuprinse i urm toarele
date:
- seria i num rul pa aportului ori ale altui document de trecere a
frontierei de stat;
- data eliber rii acestuia ;
- statul emitent.
În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde i :
- numele, prenumele i domiciliul p rin ilor sau ale altor
reprezentan i ori ocrotitori legali ai acestuia.
În situa ia în care contravenientul este persoana juridic în procesul-verbal se
vor face men iuni cu privire la :
- denumirea;
- sediul;
- num rul de înmatriculare în registrul comer ului i codul fiscal ale
acesteia;
- datele de identificare a persoanei care o reprezint .
În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa
aduc la cuno tin a contravenientului dreptul de a face obiec iuni cu privire la
con inutul actului de constatare.
Obiec iunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "
Alte men iuni ", sub sanc iunea nulit ii procesului-verbal .
Lipsa men iunilor privind :

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti 2

 - numele, prenumele i calitatea agentului constatator ;
- numele i prenumele contravenientului ;
- denumirea i sediul în cazul persoanei juridice;
- fapta s vâr it i data comiterii acesteia ;
- lipsa semn turii agentului constatator ;
ATRAGE NULITATEA PROCESULUI VERBAL !!!
Nulitatea se constata i din oficiu , dar se stabile te numai de instan a de
judecat .
Contravenientul este obligat s prezinte agentului constatator, la cerere, actul
de identitate ori documentele în baza c rora se fac men iunile prev zute anterior .
În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate
apela la ofi eri i subofi eri de poli ie, jandarmi sau poli i ti comunitari .
Procesul-verbal se semneaz pe fiecare pagina de agentul constatator i de
contravenient.
În cazul în care contravenientul nu se afla de fa , refuz sau nu poate s
semneze, agentul constatator va face men iune despre aceste împrejur ri, care trebuie
sa fie confirmate de cel pu in un martor.
În acest caz procesul-verbal va cuprinde i datele personale din actul de
identitate al martorului i semn tura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la
încheierea procesului-verbal în acest mod .
Dac o persoana s vâr e te mai multe contraven ii constatate în acela i timp
de acela i agent constatator, se încheie un singur proces-verbal .
3. APLICAREA SANC IUNILOR CONTRAVEN IONALE
În cazul în care prin actul normativ de stabilire i sanc ionare a contraven iilor
nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica i
sanc iunea.
Dac , potrivit actului normativ de stabilire i sanc ionare a contraven iei,
agentul constatator nu are dreptul sa aplice i sanc iunea, procesul-verbal de
constatare se trimite de îndat organului sau persoanei competente sa aplice
sanc iunea. În acest caz sanc iunea se aplica prin rezolu ie scris pe procesul-verbal .
Sanc iunea se aplica în limitele prev zute de actul normativ i trebuie sa fie
propor ional cu gradul de pericol social al faptei s vâr ite, inându-se seama de
împrejur rile în care a fost s vâr it fapta, de modul i mijloacele de s vâr ire a
acesteia, de scopul urm rit, de urmarea produs , precum i de circumstan ele
personale ale contravenientului i de celelalte date înscrise în procesul-verbal .
În situa ia în care contravenientul a fost sanc ionat cu amenda, o data cu
procesul-verbal, acestuia i se va comunica i în tiin area de plata. În în tiin area de
plata se va face men iunea cu privire la obligativitatea achit rii amenzii la institu iile
abilitate sa o încaseze, potrivit legisla iei în vigoare în termen de 15 zile de la
comunicare, în caz contrar urmând sa se procedeze la executarea silit .
Dac agentul constatator aplica i sanc iunea, iar contravenientul este prezent
la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta i în tiin area de plata se
înmâneaz contravenientului, f cându-se men iune în acest sens în procesul-verbal.
Contravenientul va semna de primire.
În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, de i prezent, refuza sa
semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum i a în tiin rii de plata se
face de c tre agentul constatator în termen de cel mult o luna de la data încheierii.

S.C. HSEQ CONSULT INTERNATIONAL S.R.L. Bucuresti 3

 Comunicarea procesului-verbal i a în tiin rii de plata se face prin posta, cu
aviz de primire, sau prin afi are la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Opera iunea de afi are se consemneaz într-un proces-verbal semnat de cel pu in un
martor.
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunic rii acestuia,
jum tate din minimul amenzii prev zute în actul normativ, dac în actul normativ de
stabilire a contraven iilor aceast posibilitate este men ionat în mod expres, agentul
constatator f când men iune despre aceast posibilitate în procesul-verbal.
Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii i
Consemna iuni - C.E.C. S.A. sau la unit ile Trezoreriei Statului, iar amenzile
cuvenite bugetelor locale se achit la Casa de Economii i Consemna iuni - C.E.C. -
S.A. sau la casieriile autorit ilor administra iei publice locale ori ale altor institu ii
publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea
pe a c rei raza acestea func ioneaz , de cet enia, domiciliul sau de re edin a
contravenientului ori de locul s vâr irii contraven iei, precum i la ghi eul unic din
punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitan a se preda de
c tre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care
acesta face parte.
Amenzile contraven ionale pot fi achitate i prin intermediul instrumentelor de
plata electronica în cadrul Ghi eului virtual de pl i, proiect-pilot coordonat de
Ministerul Comunica iilor i Tehnologiei Informa iei, parte a Sistemului e-guvernare,
din cadrul Sistemului Electronic Na ional. În acest caz:
a) achitarea unei amenzi contraven ionale se dovede te prin
prezentarea
extrasului de cont al pl titorului sau a dovezii de plata emise de Ghi eul virtual de
pl i, aceasta specificând data i ora efectu rii pl ii;
b) se elimina obligativitatea pentru pl titor de a preda o copie de pe
extrasul de cont sau de pe dovada de plata emis de Ghi eul virtual de pl i c tre
agentul constatator sau organul din care acesta face parte.
Termenele statornicite pe ore încep sa curg de la miezul nop ii zilei
urm toare, iar termenul care se sfâr e te într-o zi de s rb toare legal sau când
serviciul este suspendat se va prelungi pân la sfâr itul primei zile de lucru urm toare
.
Dac persoana împuternicit s aplice sanc iunea apreciaz ca fapta a fost
s vâr it în astfel de condi ii încât, potrivit legii penale, constituie infrac iune,
sesizeaz organul de urm rire penal competent .
Dac persoana împuternicit s aplice sanc iunea apreciaz ca fapta a fost
s vâr it în astfel de condi ii încât, potrivit legii penale, constituie infrac iune,
sesizeaz organul de urm rire penal competent.
4. C ILE DE ATAC
Împotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei i de aplicare a
sanc iunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmân rii sau
comunic rii acestuia .
Plângerea înso it de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraven iei
se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o
primeasc i sa înmâneze depun torului o dovada în acest sens.

4
Plângerea împreun cu dosarul cauzei se trimit de îndat judec toriei în a c rei circumscrip ie
a fost s vâr it contraven ia .
Judec toria va fixa termen de judecata, care nu va dep i 30 de zile, i va dispune
citarea contravenientului sau, dup caz, a persoanei care a f cut plângerea, a organului care a
aplicat sanc iunea, a martorilor indica i în procesul-verbal sau în plângere, precum i a
oric ror alte persoane în m sura s contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei .
I nstan a competent s solu ioneze plângerea, dup ce verific dac aceasta a fost
introdus în termen, ascult pe cel care a f cut-o i pe celelalte persoane citate, dac ace tia s-
au prezentat, administreaz orice alte probe prev zute de lege, necesare în vederea verific rii
legalit ii i temeiniciei procesului-verbal i hot r te asupra sanc iunii.
Hot rârea judec toreasc prin care s-a solu ionat plângerea poate fi atacat cu recurs
în termen de 15 zile de la comunicare, la sec ia contencios administrativ a tribunalului .
Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare i sanc ionare a contraven- iilor
se solu ioneaz cu prec dere .
5. EXECUTAREA SANC IUNILOR CONTRAVEN IONALE
Procesul-verbal neatacat în termenul legal , precum i hot rârea judec toreasc
irevocabil prin care s-a solu ionat plângerea constituie titlu executoriu, f r vreo alta
formalitate.
Avertismentul se adreseaz oral atunci când contravenientul este prezent la con-
statarea contraven iei , iar în celelalte cazuri avertismentul se socote te executat prin co-
municarea procesului-verbal de constatare a contraven iei, cu rezolu ia corespunz toare.
Dac sanc iunea a fost aplicat de instan prin înlocuirea amenzii contraven ionale cu
avertisment, comunicarea acesteia se face prin încuno tin are scris .
Punerea în executare a sanc iunii amenzii contraven ionale se face astfel:
- de c tre organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu
se exercita calea de atac împotriva procesului verbal de constatare a contraven iei în termenul
prev zut de lege;
- de c tre instan a judec toreasc , în celelalte cazuri.
În vederea execut rii amenzii, organele prev zute la alin. (1) vor comunica din oficiu
procesul-verbal de constatare a contraven iei i de aplicare a sanc iunii, neatacat cu plângere
în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expir rii acestui termen, ori, dup caz,
dispozitivul hot rârii judec tore ti irevocabile prin care s-a solu ionat plângerea, în termen de
30 de zile de la data la care hot rârea a devenit irevocabil , astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de
specialitate ale unit ilor administrativ-teritoriale în a c ror raza teritorial domiciliaz
contravenientul persoana fizica sau, dup caz, î i are domiciliul fiscal contravenientul
persoana juridic ;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de
specialitate ale unit ilor subordonate Ministerului Finan elor Publice - Agen ia Na ional de
Administrare Fiscal , în a c ror raza teritorial î i are domiciliul fiscal contravenientul
persoana juridic .
Executarea se face în condi iile prev zute de dispozi iile legale privind executarea
silit a crean elor fiscale.
Împotriva actelor de executare se poate face contesta ie la executare, în condi iile
legii.