Unitatea Europei se manifesta in special prin cultura, transformarile fiind preluate si raspandite de
mediile intelectuale. Dezvoltarea invatamantului si aparitia mass-media au accentuat dialogul si
schimbul de idei. Literatura se uniformizeaza si sa raspandeste rapid in toata Europa pron intermediul
gigantilor editoriali, arta se modernizeaza prin aparitia curentelor suprarealiste in pictura (cubismul),
dar si in sculptura (ex, Brancusi) sau in arhitectura (Gropius). Se generalizeaza urbanizarea, insotita de
dezvoltarea arhitecturii utilitate (instituţii, fabrici, parcari, supermarketiri). Muzica si cinematoraful
devin instrumente de unificare europeana, estompandu-se diferentele locale si supunandu-se societatii
de consum.
Pana in 1945, cultura romana este racordata la cultura europeana prin activitatea stiintifica, artistica si
literarara a unor personalitati precum: Henri Coanda (inventator in domeniul aviatiei), Stefan Odobleja
(pionier al ciberneticii), Gogu Constantinescu (teoria sonicitatii), Constantin Parhon si Ana Aslan cu
studii in domeniul glandelor endocrine si a procesului de imbatranire. Matematica a fost reprezentata
de matematicieni de nivel european precum Grigore Moisil, Traian Lalescu sau Dimitrie Pompei.
Fizicianul Eugen Badarau pune bazele fizicii plasmei, iar Constantin Nenitescu se remarca in domeniul
chimiei.
Stiintele umaniste si artele sunt reprezentate la nivel european de istoricii Gh. Bratianu si Nicolae Iorga,
de Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, dar si de sculptorul Constantin Brancusi si
compozitorul George Enescu.
Dupa 1945, instaurarea regimului comunist a rupt legatura traditionala cu Europa, ea pastrandu-se prin
intemediul intelectualilor din exil. Legatura culturala cu Europa a fost refacuta dupa anul 1990,
incurajata de aparitia unor programe europene de tip Socrates sau Comenius.
Romania si Europa in secolul al XX-lea