VIZITĂ

DRAMATIZARE DUPA ION LUCA CARAGIALE

ADAPTARE PROPUSĂ DE PROF. JURCUȚIU OANA

PERSONAJELE

MUSAFIRUL

MADAM POPESCU

JUPANEASA

IONEL

POVESTITORUL
POVESTITORUL: M-am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu , ca s-o felicit
pentru onomastica unicului sau fiu, Ionel Popescu, un copilas dragut de vreo
opt anisori.
N-am voit sa merg cu mana goala si i-am dus copilului o minge foarte mare si
foarte elastica.

MUSAFIRUL: Buna ziua!

MADAM POPESCU: Buna ziua!

MUSAFIRUL: Anul acesta n-ati prea fost vazuta la plimbare, la teatru, la petreceri…

MADAM POPESCU: Stiti, de la o vreme i se mai uraste unei femei cu petrecerile, mai ales cand
are copii.
Sa-ti spun drept, cat era Ionel mititel, mai mergea. Acu, de cand s-a facut
baiat mare trebuie sa-i fac educatia. Si nu stiti dumneavoastra barbatii cat
timp ii ia unei femei educatia unui copil, mai ales cand mama nu vrea sa-l
lase fara educatie.

Din odaia de alaturi se aude:

JUPANEASA: Uite conita, Ionel nu s-astampara!

MADAM POPESCU: Ionel, Ionel, vin’ la mama!

Nu stii ce strengar se face… si destept…

JUPANEASA: Conita! Uite Ionel, vrea sa-mi rastoarne masina!

Astampara-te ca te arzi!

MADAM POPESCU: Ionel, Ionel, vin’ la mama!

JUPANEASA: Sari, conita! Varsa spirtul ! s-aprinde!

MADAM POPESCU: Ionel, Ionel!

Se ridica repede sa mearga dupa el, Ionel apare cu sabia scoasa si-i opreste trecerea

Mama il ia in brate si-l saruta.

MADAM POPESCU: Nu ti-am spus san u te mai apropii de masina cand face cafea? Ca daca te-
aprinzi moare mama? Vrei sa moara mama?

MUSAFIRUL: Dar pentru cine ati poruncit cafea, madam Popescu?

MADAM POPESCU: Pentru dumneata.

MUSAFIRUL: Da’ de ce va mai suparati?

MADAM POPESCU: Da ce suparare!

Madam Popescu mai saruta o data pe Ionel,il scuipa sa nu-l deoache si-l lasa jos.

Ionel se duce intr-un colt al camerei, se joaca cu jucariile, face galagie cu toba si trambita.

Conversatie muta intre Madam Popescu si Musafir.

MADAM POPESCU: Ionel! Ionel!! Ionel !!! Du-te dincolo, mama. Spargi urechile dumnealui! Nu
e frumos cand sunt musafiri.

MUSAFIRUL: Si pe urma, dumneata esti rosior, in cavalerie.

IONEL: Maior!

MUSAFIRUL: Tocmai! La cavalerie nu e toba; si maiorul nu canta cu trambita; cu trambita canta

numai gradele inferioare. Maiorul comanda si merge in fruntea soldatilor cu sabia
scoasa .

Ionel lasa toba si trambita si incepe sa comande cu sabia scoasa:

IONEL: Inainte! Mars!

Incepe sa atace tot ce intalneste in cale, in acest moment intra jupaneasa cu tava aducand dulceata si
cafele. Ionel se opreste o clipa apoi da un racnet de asalt si se indreapta catre jupaneasa.

JUPANEASA: Tine-l, conita, ca ma da jos cu tava!

Madam Popescu se repede sa o salveze pe jupaneasa, in furia atacului Ionel nu vede nimic si o loveste
pe Madam Popescu dedesubtul ochiului drept.

MADAM POPESCU: Vezi? Vezi, daca faci nebunii? Era sa-mi scoti ochiul. Ti-ar fi placut sa ma
omori? Saruta-ma sa-mi treaca sis a te iert.

Ionel o saruta pe mama

Musafirul soarbe din cafea

MUSAFIRUL: Nu va supara fumul de tutun?

MADAM POPESCU: Vai de mine! La noi se fumeaza… Barbatu-meu fumeaza … si... dumnealui
… mi se pare ca-i cam place

MUSAFIRUL: Aaa! Si dumnealui?

MADAM POPESCU: Da, da, dumnealui! Sa vezi ce caraghios e cu tigara-n gura! Sa te prapadesti
de ras… ca un om mare.

MUSAFIRUL: A! Asta nu e bine, domnule maior, tutunul este o otrava!

IONEL: Da tu de ce tragi?

Lucrand cu lingura in cheseaua de dulceata.

MADAM POPESCU: Ajunge, Ionel! Destula dulceata, mama! Iar te-apuca stomacul!

POVESTITORUL: Mai ia trei-patru linguri cu dulceata apoi iese cu ea in vestibul.

MADAM POPESCU: Unde te duci?

IONEL: Vin acu!

Ionel se intoarce cu cheseaua goala, ia tabachera cu tigari de pe masa, scoate o tigara si saluta
militareste ca si cum un soldat cere unui civil sa-I imprumute foc.
Musafirul nu stie ce sa faca
Madam Popescu ii face semn cu ochiul sa-i dea foc
Ionel se plimba de colo-colo si mama il admira, il scuipa sa nu-l deoache.

MADAM POPESCU: Scuipa-l sa nu mi-l deochi.

Dupa ce termina de fumat, ia mingea si incepe sa tranteasca.

MADAME POPESCU: -Ionel! astampara-te, mama! Ai sa spargi ceva…Vrei sa ma superi? vrei sa

moara mama?

POVESTITORUL: -Dar Ionel nu se lasa cu una cu doua si tranteste mingea direct in ceasca de
cafea a musafirului, murdarindu-i pantalonii.

MADAM POPESCU: Ai vazut ce-ai facut?... Nu ti-am spus sa te astamperi?... Vezi…ai suparat pe
domnul … al’data n-o sa-ti mai aduca nicio jucarie.
Nu e nimic, iese … cafeaua nu pateaza, iese cu nitica apa calda!

Lui Ionel i se face rau, lesina.

MADAM POPESCU: Aoleu! Ionel, mama, ce ai ?!

Vai de mine! E rau copilului! Ajutor, moare copilul!

MUSAFIRUL: il descheie la bluza, ridicandu-l.

Nu-i nimica! Apa rec

 Il stropeste cu apa rece.

Vezi, domnule maior? Vezi? Nu ti-am spus eu ca tutunul nu e lucru bun? Al’data sa
nu mai fumezi!

Isi iau la revedere

Incaltandu-se
MUSAFIRUL: Aha! Deci pentru asta ai iesit cu dulceata in vestibul!