Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
55-107
Partea I
Capitolul 1
Prestațiile sociologice. Referat managerial
1
profesionale mai sofisticate trec prin acest tip de emergenţă, în care străpungerile
sînt iniţiate prin cerere, şi anume de clienţii cel mai bine informaţi.
4
• Prestaţiile sociologice sînt operaţii pe entităţi umane, adică pe ce
este mai complex dintre toate cele aflate sub soarele lui Dumnezeu şi care
implică responsabilitatea cea mai înaltă. Din aceste motive, e bine să ştiţi că:
5
te ascultă cu stetoscopul, îţi ia temperatura, ţi se uită în gît, te întreabă dacă, de
cînd şi cum tuşeşti etc. Cu atît mai mult cînd e vorba de probleme mai complicate
– cu cît diagnosticul e mai dificil de pus, cu atît cercetarea („analizele”) este mai
voluminoasă şi mai sofisticată. Diferenţa e că la sociologi şi la prestaţiile lor
profesionale, unde nimic nu e palpabil, e întotdeauna mai complicat, iar
cercetarea nu e aproape niciodată „cercetare”, ci e chiar cercetare-cercetare. Ba de
multe ori este chiar Cercetare.
8
Cele două tipuri de achiziţie, respectiv cel salarial şi cel prin out-
sourcing, funcţionează foarte bine în regim complementar. Se va întîmpla din ce
în ce mai des ca sociologul salariat să-şi orienteze angajatorul în achiziţiile de pe
piaţa prestaţiilor sociologice.
Capitolul 2
Prestațiile sociologice. Relații suplimentare
1
„Sociologi practicieni” – iată o expresie la fel de adecvată şi de inteligentă ca şi „medici practicieni”, „ingineri practicieni”, „contabili
practicieni” sau „bucătari practicieni”. Din păcate, momentan nu ne putem debarasa de ea.
2
Dictum Pierre Bourdieu (1930 – 2002). Preluat din articolul Sociologie et démocratie, „Tribune libre”, Zellige nr. 3, Genève, octobre 1996.
3
Dictum Vilhelm Aubert (1922 – 1988). Apud KALLEBERG, R., The Most Important Task, în „Acta Sociologica”, vol. 43/ 2000, pp. 400 –
411.
4
Generalizez faimosul Appel contre la guerre à l'intelligence, lansat de revista „Les Inrockuptibles” la 18 februarie 2004. Textul apelului
poate fi găsit la www.lesinrocks.com/inrocks/galeries/appel/appel.html.
9
Acest capitol îl extinde pe primul şi se adresează ca şi aceasta clienţilor
potenţiali ai prestaţiilor sociologice, în ideea că doresc să afle mai multe despre
sociologi și prestațiile sociologice.
El este totodată prima mişcare din suita de caveat-uri cu care îmi
propun să-i agresez pe sociologii înşişi, în primul rînd pe sociologii de serai
universitar.
Reverența prioritară și, iată, repetată pe care o fac față de clienții noștri
potențiali se întemeiază pe o predicție la care subscriu cît se poate de energic: de
acum și pînă la orizontul viitorului cît de cît analizabil, succesul profesiei noastre
nu va fi, ca pînă mai ieri, consecința succesului academic și, în general,
intelectual al cîtorva nume mari, ci va fi direct proporțional cu succesele pe piața
muncii și a prestațiilor profesionale ale mulțimilor anonime de sociologi
practicieni și cu satisfacțiile lor profesionale.
13
epistemologie. Această hipertrofie a competenţei de cercetare nu are numai
consecinţe favorabile. Între altele, licenţa în sociologie, foarte puternică la
capitolul how-to-think, suferă de prea puţine discipline din gama how-to-do.
Astfel, la absolvirea ciclului de licenţă, sociologii nu prea ştiu să facă schimbări-
prefabricat, adică acele schimbări specializate, simple şi prompte care se
tranzacţionează cel mai des pe piaţa prestaţiilor profesionale.
14
mai cu manşetă sau mai fără, mai scumpi sau mai ieftini. Ne zugrăvim casa
împreună cu zugravul; eu, clientul, decid că trebuie să zugrăvesc şi ce fel de
zugrăveală îmi trebuie etc. Mai mult, în cazul unor prestaţii un picuţ mai
complexe, au loc şi discuţii pe parcurs, din care rezultă succesiuni de modificări.
Nu vedem că lucrăm alături de prestator pentru că de obicei nu e o chestie
importantă pentru noi ca beneficiari sau e foarte enervant şi abandonăm (cum
vrem să ne facă croitorul pantalonii şi cum ies ei de fapt, cum vrem să ni se
zugrăvească şi cum ni se zugrăveşte de fapt). Sau ne uităm din perspectiva
raţionalităţii tehnice, cea în care orice prestaţie sau practică profesională este o
rezolvare de problemă – rutinieră, nu unicat, logică, clară, nedisputabilă.
Între foarte multe altele, o prestaţie profesională constă şi în definirea
problemei. Cine defineşte (şi denumeşte) problema? Primul/ prima care o
sesizează, care îi dă un nume potrivit cu constatarea că e o problemă (în sensul de
„aşa nu mai merge, trebuie schimbat”) şi că trebuie chemat un meseriaş este chiar
clientul.
15
Cele mai multe dintre disconforturile de utilizare a sociologilor, în
•
orice caz cele mai enervante, sînt legate de componenta de cercetare a oricărei
prestaţii sociologice.
1
Sumă valabilă pentru România 2008. La vest de Timișoara, de exemplu, e (mult) mai mare.
16
o Cercetarea sociologică este întotdeauna fundamentată teoretic.
Date fiind antipatia instantanee şi sentimentul iremediabil de superioritate pe care
le generează cuvîntul „teorie”, e nevoie să zăbovim un pic asupra acestei
chestiuni. Trebuie să spun de la început că dacă ar fi după mine aş interzice
utilizarea cuvîntului „teorie” de către persoanele care nu au absolvit un curs de
calificare în epistemologie. Aceasta deoarece „teorie” trimite către lucruri
incomparabil mai deştepte şi mai rafinate decît se poate înţelege din atît de
populara prostie „teoria ca teoria, dar practica ne omoară”. Dacă în această
expresie prin teorie înţelegem vorbărie, chiar dacă nu obţinem cine ştie ce
deşteptăciune, e OK: într-adevăr, vorbăria ca vorbărie, dar practica ne omoară.
Dar dacă nu înţelegem vorbărie, atunci expresia este cretină la modul definitiv şi
trebuie să renunţăm la ea la modul erase. „Nimic mai practic decît o bună teorie”,
iată expresia pe care o propun ca înlocuitor inteligent şi folositor.
În general, pentru ca practica să ne iasă bine, fiecare dintre noi
convoacă atîta minte/ pricepere/ înţelepciune cîtă poate. Sociologul poate mai
mult deoarece el convoacă teoria, sediul privilegiat al cunoaşterii de înaltă
calitate. De exemplu, oricine poate măsura din ochi, orice. Probabil că nimănui nu
i-ar fi prea greu să evalueze care dintre cutare trei gagicuţe e mai mişto. Dar mai
deşteaptă? Mai curăţică? Mai harnică? Mai ordonată? Mai corectă? Mai discretă?
Mai potrivită pentru postul de secretară pe care l-am scos la concurs? Ca să vă
poată fi cu adevărat de folos, sociologul trebuie să treacă de măsurarea din ochi
(estimare), pe care o puteţi face foarte bine şi Dumneavoastră, şi să atingă
standardele măsurării intrumentale. Or măsurarea instrumentală nu este posibilă
în afara unei teorii ştiinţifice. După cum în afara unei teorii ştiinţifice nu sînt
posibile nici explicațiile şi nici predicţiile.
18
Al doilea şir de dezagremente vine din nepotrivirea fundamentală,
paradigmatică a metodei ştiinţifice cu sociologia. Metoda ştiinţifică se potriveşte
cu sociologia cam cum zicea Stalin că se potriveşte socialismul cu Polonia: ca
şeaua pe vacă. În baza unei familiarizări fie şi minimale în metoda ştiinţifică,
oricine poate constata că sociologia ca ştiinţă şi cercetările sociologice satisfac în
mod aproximativ, de multe ori foarte aproximativ, standardele normale ale
teoriilor ştiinţifice, respectiv ale metodei ştiinţifice, deci standardele cercetărilor
ştiinţifice. O lungă perioadă s-a considerat că aceste minusuri sînt manifestările
inerente ale infantilităţii sociologiei (şi a celorlalte ştiinţe social-umane) în
comparaţie cu ştiinţele naturii. Născute cu o întîrziere de circa două secole,
confruntate cu un obiect de cunoaştere incomparabil mai complicat, în plus
zăpăcite de tot felul de inhalaţii ideologice – părea foarte rezonabil să acceptăm
că ştiinţele sociale se află undeva în pubertate, hai adolescenţă, deci că mai au
pînă să se maturizeze la nivelul fizicii, chimiei, biologiei. Şi că pînă atunci trebuie
să le acceptăm defectele: sub o stînjeneală excusez de peu – noi, respectiv
condescendentă – voi, consumatorii productelor noastre „ştiinţifice”. Astăzi
putem vedea cu destulă claritate că nu prea e vorba despre vreo imaturitate ci,
surprinzător, dar mult mai plauzibil, despre limitele de principiu ale metodei
ştiinţifice şi despre caracterul ei „regional” şi istoric. Dacă aplicarea ei la
domeniul social-uman a fost întotdeauna problematică, aceasta se datorează
faptului că nu prea merge la obiecte complexe. Un argument foarte tare în
favoarea acestei susţineri vine din semnele de oboseală pe care metoda ştiinţifică
începe să le arate chiar în teritoriul pentru care a fost inventată, şi anume în
sectoarele mai complicate de care au ajuns să se ocupe ştiinţele naturii, în special
în astrofizică, în fizica nucleară şi în biologia genetică. Este foarte posibil să fim
contemporani cu momentul în care, pe curba S a ciclului de viaţă al oricărui
artefact, metoda ştiinţifică şi-a trăit traiul şi intră sub asimptota finalului.
21
impresia că te desconsideră, că nu pun preț pe munca ta/ realizările tale, că vor să
te discrediteze în ochii tăi şi ai celor din jur. Iar cînd se pun şi pe schimbat e şi
mai rău, deoarece asta tinde să ne distrugă confortul obişnuinţelor, obţinut
adeseori cu eforturi serioase. Povestea ia contururi cu atît mai antipatice cu cît
persoana critică este vizibil mai tînără, mai lipsită de experienţă şi cu cît îşi dă cu
părerea în curtea ta şi despre ale tale.
Capitolul 3
Sociologul stereotip în percepția publică
22
• Stereotipul „muncă de sociolog”. Este cel mai tenace şi mai
răspîndit, inclusiv pentru că ilustrează un stereotip general despre profesii şi
profesionalizare. Este stereotipul care spune că dacă e inginer, să facă muncă de
inginer, dacă e medic, muncă de medic, dacă e economist, muncă de economist
etc., respectiv dacă e sociolog, să facă muncă de sociolog. Este un stereotip pe
care îl găsim şi în practicile instituţionale, de pildă în criteriul care evaluează
universităţile în funcţie de ponderea absolvenţilor care lucrează „în domeniul
specializării obţinute”.
o Poate părea ceva perfect rezonabil, mai ales dacă am putea asocia
definiţii cît de cît operabile pentru „munca de ...”, respectiv pentru „domeniul
specializării”. Din păcate, nu putem. „Muncă de ...” este o expresie referenţială
numai pentru anumite profesii care se obţin în facultăţi, de exemplu cele cu
caracter vocaţional, şi pentru profesiile care se formează în învăţămîntul
profesional preuniversitar. Iar expresiilor de tipul „domeniul specializării
obţinute” ar trebui de asemenea să le refuzăm calitatea de a se referi la ceva,
pentru a le studia mai întîi ca modalităţi de a gîndi despre ceva. Voi reveni asupra
acestor chestiuni generale despre profesie, profesionalizare în partea a III-a (în
special în capitolele 12 și 13), unde prezint cîteva idei de sociologie a profesiilor
mai din zilele noastre.
23
account executive1.
24
sînteţi primar de municipiu, preşedinte de consiliu judeţean, prim-ministru,
preşedinte de ţară sau ceva comparabil, poziţii din care chiar aveţi nevoie să vă
cumpăraţi prestaţii de intelectual public de foarte bun nivel. În mod obişnuit însă,
chiar dacă eventual admiraţi prestaţia de intelectual public a cutărui sau cutărui
sociolog, prestaţiile profesionale de care aveţi nevoie şi pe care le puteţi cumpăra
de la sociolog sînt cu totul și cu totul altceva decît ceea ce vedem că fac sociologii
la televizor.
Problema nu este însă dacă sociologia este sau nu este ştiinţă, este,
o
şi nici cu definiţiile sociologiei ca ştiinţă, chiar şi atunci cînd sînt mai puţin
reuşite. Problema este promptitudinea şi unanimitatea cu care la întrebarea ce este
sociologia răspundem că este o ştiinţă, şi nu că este o profesie. E ca şi cum la
întrebarea ce este medicina, de exemplu, o profesie cu a cărei utilitate publică
sociologia se poate compara în mod legitim, am răspunde că este o ştiinţă. Iar
despre medicina ca profesie şi practică profesională, ca şi despre „medicii
practicieni”, adică cei care se ocupă cu prevenirea şi vindecarea bolilor, nu am şti
nimic şi nici nu ne-ar păsa. Nu am şti nici măcar că există şi altfel de medici decît
cei care „studiază bolile”, necum la ce sînt ei folositori, cît costă, unde şi cum poţi
să-i găseşti etc.
25
exercitarea profesiei de sociolog şi pentru dezvoltarea profesională a sociologiei
este o predicţie de autorealizare foarte pernicioasă. Mai ales cînd răspund „este o
ştiinţă, şi anume ştiinţa care...” cei/ cele care au acte legale care să-i/ să le
îndreptăţească la răspunsul „sociologia este o profesie, şi anume profesia mea”, în
primul rînd absolvenţii de sociologie care nu au ajuns în seraiul academic. Este
foarte neliniștitor să te gîndești că acești sociologi trebuie să gestioneze o premisă
autoidentitară de felul „sînt sociolog, deci mă ocup cu studiul societății”.
26
piaţa prestaţiilor profesionale să-i asigure platforma de negociere a celui mai bun
preţ cu putinţă. Dacă e să mă tratați drept mercenar, atunci voi fi un mercenar
perfect. Deci scump.
Cît despre gestiunea mai marilor sau mai micilor nu-uri etice mai
o
generale, n-ar trebui să avem nevoie de mai mult decît de o singură regulă: ai
grijă ca banii pe care îi cîştigi astăzi să nu-ţi mănînce banii pe care trebuie să-i
cîştigi mîine.
1
Cu un sociolog la circa 3.000 de locuitori după mai puţin de două decenii de la reluarea fabricaţiei de sociologi, România pare să ofere un
mediu foarte propice profesiei noastre.
2
La ultimele trei nu e foarte clar dacă (mai) au absolvenţi pe a căror diplomă de licenţă scrie „sociolog”. Dar e sigur că studenţii lor îşi pot face
tezele de licenţă pe teme de sociologie.
27
Pentru Occident1, situaţia este foarte bine ilustrată de evoluţia din
Statele Unite, cu configuraţia de mai sus a numărului de absolvenţi de sociologie,
pe cele trei nivele academice, respectiv licenţă, master şi doctorat în ultimele
patru decenii (1966 – 2004) (sursa este specificată în banda de jos a figurii).
1
Prin Occident se înţelege aici ţările vest-europene, SUA şi Canada. Dar trimiterile care urmează sînt valabile în linii generale şi pentru
Japonia, Australia, India, Mexic, Argentina, Africa de Sud.
28
o Cu toate că oferta noastră profesională este încă foarte departe de a
fi vizibilă, cu toate că piaţa prestaţiilor sociologice este abia la început, nu mai
sîntem în nici un caz nişte plante exotice, pe care nu se poate miza în mod serios
şi continuu. Sîntem deja suficient de mulţi pentru a cumula masa critică a unui
corp profesional major.
Un anumit exotism se menţine însă, şi anume în privinţa naturii
abilităţile noastre profesionale, misterioasă, dacă nu de-a dreptul periculoasă în
unele areale, şi nu neapărat neimportante, ale percepţiei publice. El corespunde
excepţionalismului profesiei noastre, pe care nici un sociolog nu îl va denega prea
energic şi nici prea complet. Nici măcar eu.
29
vede ca sociologi decît pe ceilalți sociologi academici. Este sociolog – autentic,
nedepravat și nemercenar – numai cineva care face cercetări critice asupra
mecanismelor ascunse ale ordinii sociale. Și cine dorește/ poate fi convins să
dorească să finanțeze astfel de activități decît statul?
1
Pe care o găsim în primul volum din seria de mare succes „locuri de muncă excelente pentru licenţiaţii în ...”, serie pe care S. Lambert a
dezvoltat-o împreună cu Julie De Galan. Vezi LAMBERT, Stephen, E., Great Jobs for Sociology Majors, VGM Career Horizons, Chicago,
1997.
30
social patterns and distinctive problems that result from an
urban environment.
A demographer is a population specialist who collects
and analyzes vital statistics related to population changes, such
as birth, marriages, and death. Demographers plan and conduct
demographic research, surveys, and experiments to study
human populations and affecting trends.
Clinical sociology is concerned with group dysfunction
and works with individuals and groups to identify and alleviate
problems related to factors such as group organization, authority
relationships, and role conflicts.
A social pathologist specializes in investigation of
group behavior that is considered detrimental to the proper
functioning of society.
The social welfare research worker conducts research
that is used as a tool for planning and carrying out social
welfare programs. 1
Presupun că nu este deloc necesar să fii răutăcios pentru a vedea că oricare dintre
aceste domenii este practicabil în mod predilect ca salariat și numai și numai într-
o instituție – locală, regională sau națională – a statului (poate cu excepția
„sociologului industrial”, specializare devenită între timp destul de vetustă).
Numai și numai pentru instituțiile statale poate fi imaginată nevoia de a-și plăti
„penolog”, „criminolog”, „sociolog rural”, „ecolog social”, „specialist în
probleme sociale”, „sociolog urban”, „demograf”, „sociolog clinic”, „patolog
social” sau „lucrător în cercetarea bunăstării sociale”, care să nu facă altceva decît
să se specializeze în cercetare. Asta desigur dacă din acest gen de vorbărie de
gușat glosolalic, foarte larg răspîndit printre funcționarii de stat, se poate înțelege
ceva.
31
clasificărilor de ocupații, cum este de exemplu COR (Clasificarea Ocupațiilor din
România), CAO Welzijn (Olanda) sau DOT (Dictionary of Occupational Titles,
SUA). În acest gen de instrumente de guvernare găsim tot felul de drăgălășenii
despre profesia de sociolog (le voi trata mai pe îndelete în capitolele tehnice),
toate avînd același ADN, și anume este ideea că sociologul muncește în instituții,
deci la stat. În plus, ceea ce eventual fac sociologii apare într-o lume abstractă,
cumva extatică, în nici un caz în vreo conexiune cu vreo piață – a vreunor munci
sau a vreunor prestații profesionale. Fără ca suratele sale să facă vreo excepție,
COR oferă un mic deliciu în acest sens:
Sociologii, antropologii şi asimilaţii acestora efectuează
cercetări asupra structurii sociale, originii şi evoluţiei umanităţii
şi relaţiei dintre activitatea umană şi mediul social şi pun la
dispoziţia factorilor de decizie rezultatele cercetărilor
întreprinse; avizează aplicarea cunoştinţelor acumulate la
definirea politicilor economice şi sociale, aplicabile anumitor
categorii de populaţie şi regiuni.1
1
***, C. O. R. Clasificarea ocupaţiilor din România, Meteor Press, Bucureşti, f. a., actualizată 2005, p. 112.
32
o Pentru sociologi nu funcționează nici un fel de obligație, nici
definițională și nici de vreo altă natură, să muncească la stat, să aibă calitatea de
salariați sau să fie la dispoziția altora. Iar dacă, cine știe din ce motive, am ține cu
tot dinadinsul să ne imaginăm o astfel de obligație, ea nu ar fi sub absolut nici un
motiv mai mare pentru sociologi decît ar fi pentru medici, jurişti, ingineri sau
economişti.
33
Partea a II-a
34
fi și ea un fapt izolat/ o întîmplare, care se rezolvă în maniere și pe căi
socialmente normale.
Mai întîi pentru că aproape nimeni dintre cei cărora le-ar trebui ce știu
sociologii să facă nu știe cu ce se ocupă sociologii și la ce sînt ei/ ele folositori.
Imaginați-vă că terminați facultatea de medicină într-o lume cu destule persoane
suferinde şi cu bani, lume şi persoane care habar nu au însă ce e aia medicină,
darmite că există medici și la ce le-ar putea fi aceştia de folos.
Sigur că e vina cuiva şi că ar trebui făcut ceva. Dar pînă una-alta, ca
absolvenţi de sociologie ajungem de fiecare dată, promoție după promoție, într-o
lume în care nimeni nu ştie la ce te pricepi, nici ce să-ţi dea de lucru. Iar dacă știe,
să te păzească Dumnezeu, pentru că în majoritatea cazurilor știe niște aiureli.
Nu există semne că această situaţie se va schimba radical într-un viitor
cît de cît apropiat. În foarte multe privințe vei fi și tu un apostol, ca seria mea de
35
acum treizeci de ani, ca seria colegilor noștri care au terminat sociologia acum
șaizeci sau nouăzeci de ani.
1
Expresia îi aparține unui mare profesionist în chestiile astea cu sînge, un domn cu a cărui prietenie îmi va face întotdeauna plăcere să mă
mîndresc. În propria sa prezentare, este vorba despre „fruntea frunții, spuma spumii, lumina inteligenței chirurgicale românești – doctorul
Soorin Oprescuu”.
37
deveni aproape orice îşi doresc, singura condiţie cu adevărat importantă este să-şi
dorească ceva.
Capitolul 4
Definiția profesiei de sociolog
1
Cele două expresii au fost inventate pentru a defini același lucru, în mod independent unul de altul, de: i.Valentin Poponete, de profesie
sociolog, avînd actualmente ocupația de ofițer de relații publice, editor la revista Northern Star a NATO – engage!; ii. Adrian Benea, de
profesie marketer, avînd actualmente ocupaţia de brand-manager pentru Europa al produselor cosmetice „Dove” – for english press two.
Valentin muncește și trăiește undeva pe lîngă Maastricht, Adrian la Praga și sînt încîntat să notific că amîndoi mi-au fost studenți.
38
• Pentru a ajunge să-i controlați mai bine riscurile, este
recomandabil să vă confruntați opțiunea pentru profesia de sociolog cu
următoarele provocări:
- nu veniți la sociologie cu ideea că veți ajunge în seraiul academic,
adică în învățămîntul superior sau în cercetare. Nu veți ajunge;
- numai unui anumit tip de profesii, și anume profesiilor ocupaționale,
le corespunde o „muncă de ...”, bine delimitată și cunoscută, de cele mai multe ori
îngrădită prin lege; în acest sens avem „muncă de medic”, „muncă de contabil”,
„muncă de jurist”, „muncă de inginer constructor”, „muncă de inginer
zootehnist”. Celuilalt tip de profesii, și anume profesiilor academice, de exemplu,
sociologiei, nu le corespunde nimic în mod special. Pe piața muncilor și a
prestațiilor profesionale pe care le poate face bine, sociologul este în competiție
cu titularii altor profesii academice. Simplu vorbind, nu există o muncă de
sociolog, ci există niște, și anume foarte multe, munci de sociolog – foarte
diverse, evolutive, emergente, dinamice –, munci pentru care tu trebuie să decizi
că sînt „de sociolog” și, mai mult, pentru care trebuie să te lupți cu titularii altor
profesii academice ca să ți le adjudeci, pe o piață deschisă a prestațiilor
profesionale;
- competența profesională a sociologului este aceea de a schimba
persoane și, mai ales, entități social-umane suprapersonale. Profesia de sociolog,
adică ceea ce înveți în facultatea de sociologie, constă în competenţa cognitivă,
pragmatică şi etică de a efectua schimbări ale entităţilor social-umane. La asta se
pricep sociologii, și anume să schimbe (sau să mențină într-o anumită stare, între
anumiți parametri) persoane și entități formate din persoane. Dar, spre deosebire
de absolvenții altor facultăți social-umane, care se pricep să facă anumite tipuri de
schimbări, pe anumite entități umane, competența de sociolog este o competenţă
generală. În principiu, sociologul poate face orice tip de schimbare, pe oricare tip
de entitate social-umană, fiind în special buni la schimbările inedite, complexe,
riscante, invazive, cu mare încărcătură etică și cu responsabilitate mare. Pentru a
face față acestei misiuni excepțional de complexe și de responsabile, facultățile de
sociologie sînt facultăți „teoretice”, cele mai „teoretice” dintre facultățile de
profesii academice social-umane. Asta înseamnă că sociologia este o facultate
„teoretică”: ea trebuie să formeze o competență foarte sofisticată, generală,
integratoare. După terminarea facultății, sociologii se pot specializa pe anumite
seturi de schimbări, dar facultatea de sociologie, namely licența în sociologie,
produce o competență generală, „teoretică”;
- există un decalaj de cunoaștere foarte dezavantajos pentru sociologi
(ca de altfel pentru titularii tuturor profesiilor academice). Cînd știu cîte ceva
despre profesia de sociolog, atît publicurile largi, cît și clienții potențiali ai
prestațiilor sociologice știu dintr-o perspectivă foarte întîrziată. Perspectivă din
care, de exemplu, nu se vede diferența dintre profesiile academice și cele
ocupaționale, toate profesiile fiind judecate și așteptate după regulile profesiilor
ocupaționale. Din nefericire sînt foarte mulți sociologii înșiși marcați de acest
39
decalaj. Ei/ ele vor facultăți de sociologie „practice” și garduri jurisdicționale în
jurul a ceea li se pare că ar fi, de drept, „muncă de sociolog”, deci activități
profesionale rezervabile sociologilor în exclusivitate.
Capitolul 5
Joburi și cariere cu profesia de sociolog. „Lista lui Lambert”
1
www.asanet.org/student/career/homepage.
40
În sfîrșit, pentru ca succesul cu profesia de sociolog să fie accesibil
tuturor sau măcar unei foarte largi majorități a sociologilor, ar trebui ca oricare
sociolog să aiba competența de a construi și administra o astfel de listă.
41
dă o listă de ceva mai bine de două incredibile sute de „some (!) career paths for
Sociology Majors”. Aproape că nu mai contează dacă sînt şi faine sau cît sînt de
faine.
1
Excerpt din LAMBERT, Stephen, E., op.cit. Preluat de la http://colfa.utsa.edu/Sociology/Jobs.doc. Am decis să nu mai traduc
itemii din listă pentru că cei mai mulți nu au echivalent în limba română deoarece (încă) nu au corespondenți pe piața muncii și a
prestațiilor profesionale din România. Ceea ce ar fi însemnat oricum ca pe cei mai mulți să-i las în engleză.
42
Minister
Peace Corps volunteer
Personnel manager
Political scientist
Probation officer
Psychologist
Public administrator
Public relations manager
Recreation worker
Research assistant
Urban planner
Writer
2. Human Services
Abortion alternatives counseling
Abortion counseling
Adoption services
Athletic services
Battered spouses' and children's services
Blind organizations and services
Charity services
Child counseling
Children's services
Chronic disease services
Communicable diseases counseling and services
Community services
Consumer services
Crime Victim services
Crisis intervention services
Day care assistance
Deaf and hearing impaired services
Developmentally disabled persons' services
Divorce counseling
Drug abuse and prevention services
Educational information services
Ethnic organizations and services
Family and individual services
Foster care services
Gay, lesbian and bisexual organizations and services
Halfway houses
Health services
Home care services
Homeless persons' services
Housing assistance
43
Human services
Immigrant assistance
Legal counseling
Medical relief services
Mental health services
Men's services
Philanthropic services
Pregnancy counseling
Rape crisis services
Religious organizations
Sex information and counseling
Single parents' services
Suicide prevention services
Tenants' services
Travelers assistance
Vocational services
Volunteer services
Women's services
Youth services
Related Occupations
Activity Leader
Admissions evaluator
Biographer
Book critic
Clergy member
Department head/college
Employment services worker
Health club manager
Hospital administrator
Labor relations manager
Regulatory administrator
Religious worker
Safety manager
Social worker
3. Human Resource Management
Affirmative action coordinator
Arbitrator
Benefits administrator
Benefits analyst
Benefits manager
Compensation manager
44
Compensation specialist
Education specialist
Employee assistance plan managers
Employee benefits manager
Employee development specialist
Employee relations representative
Employee welfare office manager
Employee relations representative
Employee interviewer
Employment specialist
Equal Employment Opportunity representative
Grievance officer
Human resource information systems specialist
Human resources coordinator
Human resources manager
Human resources specialist
Industrial relations manager
Industrial relations specialist
Internal human resouurce manager
Interviewer
Job analyst
Job classification specialist
Labor relations specialist
Management analyst
Mediator
Occupational analyst
Personnel administrator
Personnel consultant
Personnel director
Personnel management specialist
Personnel officer
Personnel staffing specialist
Position classification specialist
Position classifier
Position review specialist
Recreation specialist
Recruiter
Salary administrator
Service coordinator
Test development specialist
Trainer
45
Training and development manager
Training specialist
Related Occupations
Career planning and placement counselor
Counselor
Executive assistant, nonprofit organization
Labor relations manager
Lawyer
Operations manager
Psychologist
Public relations specialist
Rehabilitation counselor
Sociologist
Teacher
4. Public Employment
Federal
Academic exchange specialist
Customs inspector
Employee development specialist
Human rights worker
Intelligence research specialist
Labor and employee relations specialist
Legislative aide
Management analyst
Peace Corps volunteer
Personnel management specialist
Position classification specialist
Program specialist
Writer/editor
State
Administrative assistant
Affirmative Action worker
Analysst
Assistant director
Assistant manager
Inspector
Investigator
Personnel coordinator
Program aid
Program assistant
Program coordinator
46
Supervisor
City/County/Local
Administrative analyst
Administrative assistant
Corrections staffer
Counselor
Investigator
Inspector
Juvenile Court Worker
Office manager
Planner
Program analyst
Program planner
Rehabilitation counselor
Urban planner
5. Social Research and Data Analysis
Research director
Data analyst
Policy analyst
Social science analyst
Statistical analyst
Principle Investigator
Labor force and manpower
Population analyst
Social survey director
Survey research technician.
Capitolul 6
Joburi, prestații și cariere cu profesia de sociolog. „Colecția ESA”
47
În căutarea unei liste de ocupaţii (joburi, locuri de muncă, prestaţii,
cariere, trasee de carieră) cu adevărat faine pentru sociologi m-am bazat pe o idee
perfect banală în ordinea principiilor, dar care s-a dovedit surprinzător de
originală, de-a dreptul stranie în ordinea faptelor. Şi anume să aplicăm la profesia
de sociolog ceea ce se ştie cel mai bine şi mai actual în sociologia profesiilor; în
general, să ne facem și nouă ceea ce credem că le-ar fi folositor să le facem
clienților noștri, adică să ne aplicăm şi nouă un pic de sociologie, bucurîndu-ne
astfel şi noi de beneficiile unei prestaţii profesionale de sociolog.
Ca predicat de fond m-am folosit de explicarea succesului ocupaţional
(și) prin competenţa culturală în materie de profesii și ocupaţii. Cu alte cuvinte,
cu cît știi mai multe, mai la nuanță și mai prompt what’s hot and what’s not
despre joburile şi carierele din lumea în care trăieşti, cu atît ai șanse mai mari ca
să fii mulţumit/ă de ceea ce faci ca muncă a ta de zi cu zi. De pildă pentru că îți
vei trage partea leului din joburile și carierele despre care afli înaintea altora.
Dacă e nevoie de o întemeiere suplimentară, e bine de știut că explicația asta cu
partea leului, o explicație day-to-day wisdom, este dublată de o explicație
teoretică: propoziţia predicat e adevărată deoarece este o ipostază particulară a
unei propoziții adevărate (și încă la modul banal) în teoria (sociologică a)
capitalului social-uman.
Mă mai folosesc de particularizări ale altor propoziţii generale, de
asemenea adevărate, din teoriile, tot sociologice, despre producerea şi gestiunea
bunurilor publice. Mă folosesc de asemenea de rezultatele unui program sui
generis de cercetare, sociologică şi ea, centrat pe analiza de conţinut a ofertei de
joburi din România, pe care l-am efectuat/ coordonat în perioada 1996 – 2007.
În ultimă instanță, nu pot ascunde că cel mai de folos îmi este faptul că
la problema joburi și cariere pentru sociologi caut o soluție cumsecade încă de pe
vremea cînd mă gîndeam eu însumi să mă fac student la sociologie. Cu alte
cuvinte, clocesc această problemă de vreo patru decenii, de prin precambrianul
timpuriu. Este posibil ca această lungime să spună ceva, și nu foarte flatant,
despre inteligența și/ sau hărnicia căutătorului. Privind însă în jur la realizările în
materie aș îndrăzni să spun că e posibil să fi contribuit și dificultatea reală a
problemei.
Căutările mele au dobîndit o densitate cum nu vă puteți imagina mai
responsabilă după 1990, din momentul în care ne-am hotărît, Ștefan Ungurean,
Gheorghe Fulga și cu mine, să facem – i-auzi, ia – facultate de sociologie la
Brașov.
48
vine pe un alt concept și arată destul de diferit. Dar ca să fie omologabil trebuie să
fie mai bun, iar pentru a judeca asta trebuie să fie comparabil.
Ca și în cazul prezentării „Listei lui Lambert”, risc o altfel nu prea
uzuală prezentare in extenso. O fac mizînd și de data asta pe interesul excepțional
al tuturor celor care privesc pe dinăuntru sociologia ca profesie pentru acest
subiect – joburi și cariere pentru sociologi –, interes în mod obișnuit mai mult
contrariat decît satisfăcut.
Faptul că prezint ca probă o listă cu numai vreo optzeci de intrări nu
este o limită congenitală a soluției mele, ci consecința opțiunii de a prezenta doar
atîtea cîte trebuie pentru o edificare neechivocă; de altfel, o voi și subtitra ca
atare. Pretenția mea este că deși, fiind un eșantion, nu are decît o treime din
gabaritul „concurenței”, colecția mea este incomparabil mai bună ca sursă de
ispirație.
49
consultant in consumer products and services
coporate propozition manager
corporate affairs director
developper
director of wellness
Director, Head of Operation
downtown manager
editor
events coordinator
facilitator jocuri de team-building şi tehnici creative de grup
fără specificarea denumirii jobului sau a domeniului ocupațional
fără specificarea denumirii jobului; domeniul bancar
fără specificarea denumirii jobului; domeniul capitalul de risc
fără specificarea denumirii jobului; domeniul dezvoltarea (proiectarea, realizarea,
auditarea) capitalului social-uman; inclusiv a performativităţii (interests of
performativity)
fără specificarea denumirii jobului; domeniul due diligence
fără specificarea denumirii jobului; domeniul entertainment
fără specificarea denumirii jobului; domeniul hotelier
fără specificarea denumirii jobului; domeniul mediere
fără specificarea denumirii jobului; domeniul mediul înconjurător/ protecţia
mediului/ reconstrucţia mediului/ dezvoltarea durabilă
fără specificarea denumirii jobului; domeniul organizarea timpului de timp liber
fără specificarea denumirii jobului; domeniul producţia de evenimente
fără specificarea denumirii jobului; domeniul proprietate imobiliară
fără specificarea denumirii jobului; domeniul sport management and marketing,
loisir sportiv, dans, menţinerea şi refacerea condiţiei fizice, recreere sportivă,
wellness
fără specificarea denumirii jobului; domeniul welfare state services
fitness manager
human resources expert
information coordinator
internal audit expert
internet strategist
key account manager
manager of strategic innovation
media buyer
media planner
mentoring director
NET developer
ofiţer de credite (salariat) (credit officer)
ofiţer de probaţiune
PR event designer
50
PR event manager
producător de film
producător de televiziune
product manager
project manager
public consultant and disclosure specialist
Public Relations/ press coordinator
recruitment manager
relationship manager
senior brand consultant
specialist în evacuări (de pe stadioane, de la mitinguri, din clădiri în flăcări, de pe
nave care se scufundă etc.)
spin doctor
staffing strategist
store manager
tax officer
team-building games designer
telecommuting coordinator
trainer
Lista de mai sus are și o perfidă rațiune tactică. Citind-o, există foarte
multe șanse ca ideile noastre curente despre conexiunea profesie/ loc de muncă să
sufere exact clătinarea de pe soclu de care am nevoie în continuare. Avem, de
exemplu, unanim și neproblematic, un standard de evaluare a facultăților de
forma „numărul de abolvenți care și-au găsit de lucru în domeniu”, standard
utilizat de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățămîntul
Superior) ca și de organismele similare din UE. Pare o idee perfect rezonabilă,
nu? Ei bine, puteți constata pe cont propriu că pentru oricare dintre itemii din lista
de mai sus vă va fi imposibil să decideți care este profesia în al cărei „domeniu de
specialitate” intră jobul respectiv. Și e vorba de vreo optzeci de locuri de muncă,
nu de cîteva, acolo, care să poată fi expediate ca excepții căutate cu lumînarea. În
plus, e vorba despre locuri de muncă luate din anunțuri de recrutare, deci „din
realitate”, nu de niște invenții sucite intenționat.
Scopul acestei provocări tactice nu este să vă impună concluzia că da
dom’le, aceste locuri de muncă intră în „domeniul de specialitate” al sociologiei,
concluzie de altfel falsă (mai exact, inadecvată). Scopul este cel declarat, și
anume o clătinare de pe soclu, acumularea unei cît de mici doze de scepticism
apropo de ideile noastre curente despre profesii, locuri de muncă, profesionalism,
profesionalizare etc.
51
Astfel, folosind regulile de bază, și-o poate realiza fiecare pentru
o
sine, eventual cu ajutorul unor prieteni. O recomand în special studenților la
sociologie, de făcut mai ales în semestrul patru al ciclului de licență. Dar poate fi
făcută de oricine vrea să se (re)orienteze în valorificarea diplomei de sociolog și
pricepe că pentru asta are nevoie să vadă toate disponibilitățile, ca să aibă de unde
alege. Este însă esențial să ți-o facu mîna ta.
Iese ceva cam ca lista de mai sus, pe care am făcut-o culegînd (cînd și
cînd) anunțuri de recrutare din „Ziarul Financiar” și din „Capital”, împreună cu
cîțiva prieteni1. Cu precizarea că în afară de denumiri, colecția voastră va conține,
pentru fiecare job, și ceea ce sursa de unde ați luat informația menționează despre
jobul respectiv, plus alte eventuale informații pe care le-ați obținut din alte surse.
Pornind de la principiul că din mai lung se poate face mai scurt, dar
invers ba, voi descrie soluția la nivelul ARS – ESA. Dar asta nu înseamnă că
trebuie să aşteptăm pînă cînd această idee va fi îmbrăţişată la acest nivel. De altfel
recunosc, ba chiar cu panaș, că sociologul prototip, sursă a reperelor esențiale ale
soluției pe care o propun, este sociologul pe cont propriu, free-lance, care își face
deci propria sa colecție.
1
Dintre care cele mai faine mi le-a trimis Anca Pop (Anca Ștefan, pe vremea cînd îmi era studentă), de profesie sociolog, la început (încă din
ultimul de facultate) assistent manager, acum ceva ce echivalează poziția de corporate affairs and HRM director la Grupul RAND din Brașov.
52
• La baza „Colecției” se află o tipologie normală a ocupaţiilor
pentru sociologi (nu una malformată, căreia îi lipsesc suficiente organe pentru ca
sociologii să nu poată fi decît funcţionari, salariați, mai toți la stat, și subalterni).
1
Precizez că am specificat criteriile de clasificare numai pentru primul nivel – respectiv taxonii a, b, c și d – și numai pentru amorsarea unei
înțelegeri intuitive. Pentru celelalte nivele am presupus că criteriile se subînțeleg. Presupun de asemenea că se subînțelege cum alinierea
verticală indică nivelele taxonomice.
53
- a2.2.2.3. percepţii,
- a2.2.2.4. emoţii,
- a2.2.2.5. motivaţii,
- a2.2.2.6. aspiraţii,
- a2.2.2.7. atitudini,
- a2.2.2.8. stiluri de viaţă,
- a2.2.2.9. valori şi credinţe, moduri de gîndire, filosofii de viaţă,
- a2.2.2.10. culturi, inclusiv culturile organizaţionale;
- a2.2.3. tendinţe evolutive, procese
- a2.2.3.1.. amorsare,
- a2.2.3.2. accelerare sau încetinire,
- a2.2.3.3. stopare,
- a2.2.3.4. schimbare de direcţie,
- a2.2.3.5. modificare a profunzimii;
- b. criteriul poziția de proprietate
- b1. ocupații de salariat,
- b2. ocupații de free-lance,
- b3. ocupații de proprietar de firmă care îşi conduce el însuşi/
ea însăşi businessul;
- c. criteriul sector
- c1. ocupații în sectorul public
- c1.1. sectorul public de business,
- c1.2. administraţia publică,
- c2. ocupații în sectorul privat
- c2.1. în sectorul privat de business,
- c2.2. în sectorul privat civil (sau not-for-profit) (organizaţii non-
guvernamentale, fundaţii, partide politice);
- d. criteriul zona de succes ocupațional predictibil cu
profesia de sociolog
- d1. ocupații în zona centrală a succesului ocupaţional
predictibil cu profesia de sociolog, formată din joburile și prestaţiile în care cu
profesia de sociolog succesul ocupaţional predictibil este, ceteris paribus, cel mai
mare/ mai sigur. Adică mai mare/ mai sigur decît cu orice altă profesie,
- d2. ocupații în zona medie a succesului ocupaţional
predictibil cu profesia de sociolog, formată din joburile și prestaţiile în care cu
profesia de sociolog succesul ocupaţional predictibil este, ceteris paribus, la fel
de mare/ de sigur ca şi cu o altă profesie,
- d3. ocupații în zona periferică a succesului ocupaţional
predictibil cu profesia de sociolog, formată din joburile și prestaţiile în care cu
profesia de sociolog succesul ocupaţional predictibil este, ceteris paribus, mai
mic/ mai puțin sigur decît cu o altă profesie.
54
Sînt conştient cît de fastidioasă poate fi o astfel de tipologie
o
analitică. Și trebuie ținut seama de faptul că pe unii dintre taxonii definiției nu i-
am desfășurat decît atît cît să se înțeleagă despre ce e vorba, cu alte cuvinte că
avem de-a face cu o tipologie mai degrabă în lucru. Dar, în afară de faptul că îmi
va asigura un loc sempitern în memoria sociologilor din toate ţările, ea are şi
cîteva utilităţi mai puţin impozante, dar semnificativ mai interesante şi mai
generos distribuite.
Utilitatea tipologiei se amplifică dacă o transformăm în ceea ce cărţile
de tehnici creative numesc „matrici de descoperire”. Nu insist, tipologia are tot
ce-i trebuie pentru asta, iar ca tehnică creativă matricile de descoperire nu sînt
nici cele mai rar și nici cele mai greu de aplicat 1. La capătul acestei transformări,
care nu este decît intersectarea criteriilor de clasificare şi a taxonilor (observînd în
mod respectuos disjuncţiile exclusive, de exemplu manager + expert), vom avea o
mulţime de căsuţe, fiecare dintre ele identificînd analitic o anumită ocupaţie – job
sau prestaţie – de sociolog. Astfel, tipologia de mai sus devine o maşinărie care
generează foarte multe căsuţe, deci joburi şi prestaţii distincte pentru sociolog. Să
zicem că generează omie. Din această mie, unele – mai mult de o sută? – sînt
banale; altele – nu mai mult de două sute, vă spun eu – sînt absurde; iar restul –
adică vreo şaptesute – aşteaptă să le descoperim în lumea reală a joburilor şi
prestaţiilor sau să le introducem în această lume. Nu douăsute ca „Lista lui
Lambert”, produsul de referinţă la scară mondială, pentru a spune aşa, ci şapte
sute. Iar surpriza e că de fapt cifra de omie este insignifiantă, cifra reală fiind de
exact 88.536 (optzecișioptdemiicincisutetreizecișișase). Dacă nu vă vine să
credeţi, mobilizaţi de pe undeva un pic de algebră – partea aceea cu „en
factorial”, „combinaţii de en elemente luate cîte capa” şi „permutări de en
elemente luate cîte capa” – şi faceţi calculele2.
1
Matricile de descoperire au cam fost monopolizate de ingineri. Cel mai bun meseriaş în matrici de descoperie aplicate inginerește este în
România profesorul Vitalie Belousov, de la Politehnica din Iaşi. Dînsul este chiar inventatorul unor subtehnici matriciale, dintre care se
detaşează ceea ce dînsul numeşte „metoda obiectului generalizat”. Vezi BELOUS, V., Creaţia tehnică în construcţia de maşini. Inventica,
Editura Junimea, Iaşi, 1986, p.148-172. (Nu ştiu de ce, dar profesorul Belousov a avut o perioadă în care a semnat „Belous”.) Pentru o
prezentare mai pentru toată lumea, nu numai pentru ingineri, vezi ONUŢ, Gh., Maşina de idei. Dicţionar de tehnici creative, Editura Fundaţiei
PRO, Bucureşti, 2005, p. 265-272.
2
Ca nu cumva să greșesc, am apelat la un (viitor) supermeseriaș în acestui domeniu al algebrelor, Sabin Mercheșan, unul dintre cei mai
strălucitori studenți ai facultății de matematică de la Universitatea „Transilvania”din Brașov, mi l-a recomandat ca atare însuși decanul
facultății, profesorul universitar Emil Stoica. Sabin, căruia îi mulțumesc și pe această cale, face următoarele mențiuni, îl citez ca atare.
„Am judecat astfel (precizare: simbolul * este folosit drept semnul înmulțirii):
- pentru criteriul a. numărul de combinații este 4 [de la a1.1 la a1.4] + 7 [de la a2.1.1 la a2.1.7] * (7+10+5+7*10+10*5+7*5+7*10*5) [pentru
a2.2.1(a2.2.1.1-a2.2.1.7)-a2.2.2(a2.2.2.1-a2.2.2.10)-a2.2.3(a2.2.3.1-a2.2.3.5)] = 4+7*527=4+3689=3693;
- pentru criteriile b. și c. (împreună) am considerat 8 combinații: (b1 și c1.1) (b1 și c1.2) (b1 și c2.1) (b1 și c2.2) (b2 și c2.1) (b2 și c2.2) (b3 și
c2.1) (b3 și c2.2); aici nu sunt sigur dacă am adăugat sau am omis vreuna, considerînd că ocupațiile de free-lance și de proprietar de firmă sînt
ocupații doar în sectorul privat;
- pentru criteriul d. numărul de combinații este 3 (posibilități: fie doar d1, fie doar d2, fie doar d3; altă combinație între cele 3 în cazul aceleiași
persoane nu poate avea loc).
În total există deci 3693*8*3=3693*24=88.536 combinații.
Observații:
- am considerat că pentru un sociolog de tip a2.2 există următoarele posibilități: fie este expert doar în a.2.2.1 (7 cazuri), fie doar în a2.2.2 (10
cazuri), fie doar în a2.2.3 (5 cazuri), fie în a2.2.1 și în a2.2.2 (7*10 cazuri), fie în a2.2.1 și în a2.2.3 (7*5 cazuri), fie în a2.2.2 ș i în a2.2.3 (10*5
cazuri), fie în a2.2.1, în a2.2.2 și în a2.2.3 (7*10*5 cazuri);
- pentru un expert doar în a2.2.1 am considerat 7 cazuri: fie doar a2.2.1.1, fie doar a2.2.1.2, ... fie doar a2.2.1.7. Este posibil ca un expert în
a2.2.1 să fie de mai multe subtipuri (de exemplu să fie și a2.2.1.2, și a2.2.1.6, și a2.2.1.7)??”
55
În sinteză, tipologia pe care o propun poate fi folosită cu succes în
următoarele trei funcţii de bază:
- maşină de recoltat idei de joburi, prestaţii şi cariere faine pentru
sociologi de pe piața joburilor și prestațiilor;
- instanţă secundară de judecat „bunătatea de potrivire”1 a unui job, a
unei prestaţii, a unei cariere cu profesia de sociolog;
- generator de idei noi, inedite de joburi, prestaţii şi cariere faine pentru
sociologi.
Cei mai mulţi dintre itemii colecţiei îi vom lua din anunţurile de
o
recrutare („posturi vacante”), cu reverenţa maximă faţă mass-media, dar fără să
pierdem din vedere celelalte medii de comunicare, inclusiv cele informale,
inclusiv cele pe care meseriaşii în Public Relations le numeau pînă de curînd
BTL. Complementar şi în măsura în care vrem să facem rost de resursele
adecvate, putem face anchete printre utilizatorii de resursă umană (employers), în
genul în care aceste anchete sînt realizate (sau ar trebuie să fie realizate) de
instituţiile care produc şi administrează instrumentele din gama COR
(Clasificarea Ocupaţiilor din România). Spun „în genul” deoarece, avînd ceva
tangențe cu sociologia şi nefiind de stat, noi le putem face incomparabil mai
isteţe.
56
servicii. Nu e nimic complicat, e o măsurare de nivel nominal. Dar, dat fiind
faptul că piaţa prestaţiilor sociologice este încă în mare măsură o piaţă potenţială,
va fi nevoie şi de cercetări mai sofisticate, din gama cercetărilor pentru
configurarea şi poziţionarea produselor (serviciilor) noi. Avem de-a face cu o
problemă cu adevărat complicată. Să testezi e o chestie de meserie, oricine poate
să o înveţe; mai trebuie însă şi să ai ce să testezi, ceea ce e o chestie de
creativitate.
Pentru nivelul colecţiilor personale, soluţia pentru identificarea cererii
de prestaţii profesionale este un pic mai exigentă, angajînd un anumit stil al
exerciţiului profesional. Voi trata pe larg acest subiect în paragraful următor, ca
procedură în exerciţiul profesional de sociolog, sub eticheta „carnetul de bal”.
o Descrierile vor prelua cît mai mult şi mai fidel din modurile
verbale în care joburile şi prestaţiile respective circulă în piaţa lor. De exemplu,
preluînd din anunţul/ anunţurile publicitare prin care au fost puse în public.
Aceasta se referă inclusiv la denumire.
Această autenticitate a descrierii din sursa client constituie unul dintre
criteriile cele mai importante în judecarea admisibilităţii itemilor în colecţie.
57
o Prin joburi și prestații emergente înțeleg joburile și prestaţiile noi,
cele care apar acum şi pentru care proiecţia pe mulţimea profesiilor este
inexistentă sau disputabilă. Pentru o anumită perioadă, ele formează o zonă a
succesului ocupațional mediu în raport cu foarte multe dintre profesiile existente.
Trebuie să treacă un timp pînă cînd „se alege brînza din zer”, adică toată lumea
(bună, normal) îşi dă seama că titularii profesiei P sînt în mod clar mai
performanţi, ceteris paribus, în realizarea ocupaţiei O. Sau pînă cînd, văzînd cît
de importantă şi de bine plătită este ocupaţia O, cineva se hotărăşte să facă o
profesie care să o aibă ca zonă centrală, adică să facă o şcoală profesională care să
pregătească în mod explicit pentru performarea cu succes a ocupaţiei respective.
58
• De unde ştim care dintre joburile şi prestaţiile scanabile sînt bune
pentru a fi performate cu profesia de sociolog?
Capitolul 7
Licența și după-licența în sociologie
60
Cred că trebuie să fac (mai) clar de la început că scriind acest capitol
(de fapt, scriind această monografie), am în minte un anumit fel de a fi sociolog,
și că prototipul meu de sociolog este o opțiune, nu o generalizare.
62
a tuturor părților implicate, atît timp cît există probabilitatea, fie ea cît de mică, să
fiu și eu unul dintre universitarii entuziasmați de cel mai nou și mai iubit
perpetuum mobile al său.
Cred, vreau să spun că am încercat deja, că nu argumentele analitice pot
decide pentru sau împotriva ideii că, indiferent unde vei ajunge și ce vei face,
edificarea interioară și poziționarea ca free-lance sînt obligatorii pentru a-ți
valorifica diploma de sociolog. Avem nevoie de discutarea ideii la etajele de
generalitate mai din sus.
Pentru o astfel de discutare ar putea să fie suficientă o teorie populară a
succesului acțional. Într-o astfel de teorie este demonstrabilă ca adevărată
următoarea propoziție: ca și pesimismul, a cărui varietate este, realismul (care e
tot timpul cool & trendy, mai e și confortabil) nu e rentabil. Deși prezintă imensul
avantaj de a te scuti de suferințele drumului spre succes și de sfîșierile
eventualului eșec, realismul nu este totuși decît despre nu și despre mediocritate.
1
DENTLER, R. A., Practicing Sociology: Selected Fields, Praeger Publ., Westport CT, 2002, p. 7.
63
Nu văd cum altfel ne-am descurca cît de cît bine cu profesia asta, așa
cum este ea și cum ne-am pomenit cu ea. Și nu văd absolut niciun motiv pentru
care ar trebui să accept să ne descurcăm rău.
64
○ Pe parcursul vieţii vei face de mai multe ori secvenţa 1 – 4, pentru
noi şi noi prestaţii. Sociologii au mintea necesară, face parte chiar din competenţa
lor profesională, să facă în mod anticipativ trecerile între prestaţii.
• Începi însă să știi să faci ceva, și anume prin cele cîteva cursuri
introductive în domeniile ocupaționale ale sociologiei. Vorbim despre un fel de
cursuri de orientare profesională, destinate să-ți facă cunoștiință cu aceste
domenii ca să decizi în care te vei profesionaliza. Numărul acestor cursuri, deci
numărul de domenii ocupaționale ale sociologiei în care te vei familiariza pe
această cale este evident foarte mic, putînd fi de obicei numărate pe degetele de la
o singură mînă. Vreau să spun că deși aceste cursuri sînt de obicei opționale, iar
pe o bară opțională se pot pune atîtea cursuri cîți bani are facultatea, numărul de
poziții disponibile în planul de învățămînt pentru barele de opționale este
inevitabil foarte restrîns. Nu poți periclita formarea fundamentelor profesionale
de sociolog în favoarea unor competențe efectorii care pot deveni de-a dreptul
periculoase în absența sau deficitul fundamentelor – etice și, în general,
metateoretice, teoretice și de cercetare.
69
domeniu ocupațional larg. „Procesul Bologna” a cam zăpăcit ideea de masterat
profesional, o să abordez undeva mai jos chestiunea.
În orice caz, masteratele constituie cel de-al doilea ciclu academic și
condiționează accesul în cel de-al treilea, doctoratul.
71