Sunteți pe pagina 1din 4

Școala Gimnazială ,,Anton Pann,, Craiova

Prof. consilier școlar Mirela Daniela Ungureanu

,,SAPTAMANA ALTFEL,,
15-19 APRILIE 2019

EDUCATIA PENTRU SANATATE

SURSE DE STRES PENTRU ELEVI

Tema: Stresul

Obiective:
O1 –să explice în cuvinte proprii cuvântul stres
O2 –să exemplifice diferite situaţii de stres
O3 –să identifice starea emoţională existentă într-o situaţie de stres
O4 –să cunoască cât mai multe posibile reacţii la stres

Resurse metodologice:
Metode: -brainstorming
-realizare de desene
-imaginarea de situaţii
-completarea de fişe de lucru
-dezbatere în grup
-conversaţa euristică
Materiale: fişe de lucru, coli desen mari, markere
Durata: 50 min.

Desfăşurarea activităţii:
1. Exerciţiu de spargere a gheţii: „Cursa agrafelor pentru hârtii”
Clasa este înpărţită în două grupe. Elevii stau în picioare pe două rânduri şi fiecare primeşte
două agrafe. Obiectul întrecerii este obţinerea unui lanţ de agrafe, cât mai repede posibil. Primul
din rând începe lanţul şi îl trece vecinului. Când lanţul a fost terminat, el trebuie să fie dat din
mână în mână până la începutul rândului, când ajunge acolo, echipa strigă cât mai tare „agrafe”.
2. Termometrul evaluării stării emoţionale (vezi fişa 1). După evaluarea la termometru se
discută despre stres, despre ceea ce simt în situaţiile de stres, exemple de situaţii de stres etc.
3. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru şi fiecare grupă are sarcina de a realiza un desen
prin care să îşi reprezinte stresul. În prealabil s-a discutat despre stres (ce înseamnă, când apare,
câteva exemple). Fiecare echipă prezintă în final desenul realizat.
4. Se completează fişa Situaţii de stres (vezi fişa 2).
5. Se analizează mai multe situaţii de stres şi se identifică o serie de factori care generează
stresul (începutul sau sfărşitul şcolii, unele lucrări, evaluări, conflicte cu colegii de şcoală, cu
părinţii, fraţii, profesorii, nemulţumirea faţă de aspectul fizic, lipsa de prieteni, starea de
sănătate, banii, etc.) şi de reacţii la stres. Se explică faptul că reacţiile la stres se împart în patru
categorii: fizice (dureri de cap, oboseală, dureri de inimă, insomnii, apetit alimentar scăzut sau
crescut), emoţionale (proastă dispoziţie, pierderea interesului pentru prieteni şi activităţi
preferate, neîncredere în viitor, stare de nervozitate etc.), legate de gândire (scăderea puterii de
concentrare, dificultăţi în luarea deciziilor etc.) şi comportamentale (performanţă scăzută la
şcoală, furie, agresivitate, probleme la adormire, tulburări de somn, izolare de prieteni etc.).

Bibliografie:
Băban, A. (2001). Consiliere educaţională. Cluj-Napoca; Imprimeria „Ardealul” Cluj;
Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Fişa 1

TERMOMETRUL EVALUĂRII STĂRII EMOŢIONALE

Evaluează cum te simţi în următoarele situaţii:


1) perioade de examene
2) şcoala
3) petrecere cu colegii
4) activitatea de învăţare.
Notează intensitatea temperaturii tale emoţionale
pentru fiecare din evenimentele enumerate.
Fişa 2

SITUAŢII DE STRES

Notează situațiile care ți-au declanșat următoarele stări emoționale:

1 .... nemulțumit de mine 4 .... trist


a) a)
b) b)
c) c)
2 .... nervos 5 .... speriat
a) a)
b) b)
c) c)
3 .... nesigur de mine 6 .... furios
a) a)
b) b)
c) c)