Prima instanţă: Judecătoria Chişinău (sediul Central)

Judecător Puica Viorica

Dosarul nr. 2a-1205/18

DECIZIE

21 februarie 2019 mun.

Chişinău

Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău

în componenţa

Preşedintele completului, judecătorul Marina Anton

judecătorii Vitalie Cotorobai şi Ion Ţurcan

grefier Elena Plămădeală

examinînd în şedinţă de judecată publică apelul declarat de Direcţia

generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău
împotriva Hotărîrii Judecătoriei Chişinău (sediul Central) din 16 februarie 2018,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Direcţiei generale

locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău împotriva lui
Eugeniu Florea şi Irinei Russu, IP Agenţia Servicii Publice, intervenienţii
accesorii Timofti-Rusanovscaia Tatiana şi Direcţia pentru Protecţia Drepturilor
Copilului s.Botanica mun. Chişinău cu privire la evacuarea fără acordarea altui
spaţiu locativ şi obligarea radierii de la evidenţă şi

cererea reconvenţională a lui Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizavetei

Florea şi Nichita Florea împotriva Consiliului municipal Chişinău, Direcţia
generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău cu
privire la recunoaşterea ca membri de familie al chiriaşului şi a dreptului la
spaţiu locativ, Colegiul Civil –
 A CONSTATAT:

1. Pretenţiile reclamantului

La data de 12 mai 2015 Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare

a Consiliului municipal Chişinău a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Eugeniu Florea cu privire la evacuarea acestuia şi a copiilor săi
minori fără acordarea altui spaţiu locativ şi obligarea radierii de la evidenţă.

În motivarea acţiunii a indicat că apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11,

mun.Chişinău constituie proprietate municipală şi se află în administrarea
Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare a Consiliului municipal
Chişinău.

A relevat că apartamentul nominalizat a fost repartizat lui Surdu Ion,

care a decedat la 09.12.2013.

A specificat că potrivit Dispoziţiei nr.90 din 30.05.2005 a Preturii

sectorului Botanica cu privire la modificarea contractului de închieriere a
încăperii de locuit, acesta a fost modificat în legătură cu decesul chiriaşului
precedent şi declarat în calitate de chiriaş principal Surdu Ion cu precizarea de
unul singur asupra ap.91.

A argumentat reclamantul că Eugeniu Florea şi-a perfectat viza de

domiciliu fictiv în imobilul sus-menționat, nu a locuit.

A mai notat că extrasul din tabelul nominal, din fișa de locuință, precum
și viza de domiciliu, nu sunt acte ce ar constitui temei de a locui în
apartamentului litigios, dar un mod de a duce evidența persoanelor ce locuiesc
în imobil. Unicul temei de a locui în apartament este ordinul de repartiție, care
nu a fost eliberat pîrîtului.

Cu trimitere la răspunsul Preturii s.Botanica, a accentuat că lui Eugeniu

Florea i s-a refuzat cererea despre modificarea contractului de închiriere a spa
țiului locativ.

A explicat că luarea la evidență a cetățenilor, care au nevoie de îmbunătă

țirea condițiilor de locuit, la locul de trai, se efectuează printr-o hotărîre a
organului adiministrației publice locale.

Iar Florea Eugeniu nu se află la evidență pentru îmbunătățirea condiț

iilor locative. Anterior Florea Eugeniu a participat la privatizarea apartamentul
nr.104 de pe str.Teilor 11, mun.Chișinău.
 La data de 25 septembrie 2017 Direcţia generală locativ-comunală şi
amenajare a Consiliului municipal Chişinău a depus cerere împotriva lui
Eugeniu Florea, Irinei Russu, Agenţiei Servicii Publice, intervenient accesoriu
Tatiana Timofti-Rusanovschaia de majorare şi concretizare a pretenţiilor, prin
care a solicitat: evacuarea lui Eugeniu Florea şi a Irinei Florea şi a membrilor
familiei acestora din apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11, mun.Chişinău,
obligarea Agenţiei Servicii Publice de a radia pe Eugeniu Florea şi membrii
familiei acestuia de la evidenţă de pe adresa apartamentul nr.91 din str. Teilor,
11, mun.Chişinău,

2. Acţiunea reconvenţională

În cadrul şedinţei de judecată din 28 octombrie 2015 a fost acceptată în

procedură cererea reconvenţională depusă de Eugeniu Florea, Irina Russu,
Elizaveta Florea şi Nichita Florea împotriva Direcţiei generală
locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău cu privire la
recunoaşterea ca membri de familie al chiriaşului şi a dreptului la spaţiu
locativ (vol.I f.d.122 verso).

În motivarea acţiunii reconvenţionale s-a invocat că Eugeniu Florea

locuia împreună cu Surdu Ion în apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11, ducînd
cu el o gospodărie comună din 2001.

S-a menţionat că se cunoaşte cu Surdu Ion din copilărie, acesta fiind

vecin şi prieten cu Florea Ivan.

În anul 1998 au fost nevoiţi să vîndă apartamentul nr.104 din str. Teilor,
11, mun. Chişinău la privatizarea căruia a participat Eugen Florea, astfel
susţine că a rămas pe drumuri.

S-a mai specificat că Surdu Ion avînd datorii enorme la datoriile

comunale ale apartamentului nr.91 din str. Teilor, 11, mărimea acestora
constituind 16 000 lei, i-a propus să locuiască cu el şi să ducă o gospodărie
comună, deoarece nu lucra şi nu avea surse de existenţă.

S-a mai indicat în acţiunea reconvenţională că Surdu Ion a decedat la

08.12.2013, iar el a fost nevoit să suporte cheltuielile pentru prestarea
serviciilor funerare.

Întemeindu-şi pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 55 alin. (2), 57 Cod

locativ, art. 166-169 Cod de Procedură Civilă, reclamanţii au solicitat
admiterea acţiunii reconvenţionale, recunoaşterea lui Eugeniu Florea,
Elizaveta Florea şi Nichita Florea în calitate de membri ai familiei chiriaşului
principal Ion Surdu al apartamentului nr. 91 din str. Teilor, 11 mun. Chişinău,
recunoaşterea lui Eugeniu Florea, Elizaveta Florea şi Nichita Florea a
dreptului la spaţiul locativ în apartamentul nr. nr.91 din str. Teilor, 11 mun.
Chişinău, precum şi respingerea acţiunii depuse de Direcţia generală
locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău.

La 30 octombrie 2017, Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi

Nichita Florea au depus cerere de concretizare a pretenţiilor împotriva
Consiliului municipal Chişinău, Direcţia generală locativ-comunală şi
amenajare a Consiliului municipal Chişinău.

Astfel, prin această cerere s-a solicitat recunoaşterea lui Eugeniu Florea,
Irinei Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea în calitate de membri de familie
a chiriaşului principal Ion Surdu cu domiciliul în apartamentul nr.91 din str.
Teilor, 11 mun. Chişinău, recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ lui Eugeniu
Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea în apartamentul nr.91
din str. Teilor, 11 mun. Chişinău.

3. Soluţia instanţei de fond

Prin Hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Central) din 16 februarie

2018 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Direcţia
generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău ca
neîntemeiată.

A fost admisă cererea reconvenţională depusă de Eugeniu Florea, Irina

Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea.

Au fost recunoscuţi Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi

Nichita Florea ca membri ai familiei lui Ion Surdu decedat.

A fost recunoscut lui Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizaveta Florea şi

Nichita Florea dreptul la folosirea locuinţei - apartamentul nr.91 din str. Teilor,
11 mun. Chişinău.

4. Depunerea cererii de apel, verificarea termenului de declarare

a apelului
 La data de 19 martie 2018 Direcţia generală locativ-comunală şi
amenajare a Consiliului municipal Chişinău a declarat apel împotriva Hotărîrii
Judecătoriei Chişinău (sediul Central) din 16 februarie 2018.

Potrivit art.362 alin.(1) Cod de Procedură Civilă termenul de declarare a

apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă
legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul hotărîrii instanţei de fond a

fost pronunţat public la 16 februarie 2018, iar cererea de apel a fost depusă la
19 martie 2018.

Astfel, Colegiul constată că apelul declarat a fost depus în interiorul

termenului legal.

În aceeași ordine de idei, se atestă că pe parcursul examinării cauzei în

instanța de apel, a parvenit o cerere privind alăturarea la apelul depus de
Direcție de la Timofti- Rusanovscaia Tatiana.

5. Argumentele apelantului

În motivarea cererii de apel, apelantul a indicat aceleași circumstanțe de

fapt care au fost indicate și relevate prin cererea de chemare în judecată
depusă.

Suplimentar, cu trimitere la Regulamentul privind ordinea de acordare a

încăperilor de locuit în Republica Moldova, a relevat că temei de examinare a
chestiunii privind îmbunătățirea condițiilor de trai este depunerea unei cereri
privind luarea la evidență locativă, cu anexarea probelor, care în cazul lui
Florea Eugeniu și a minorilor nu a fost depusă, ei nefiind la evidența în acest
sens.

Consideră apelantul că Florea Eugeniu, Russu Irina cu rea-credință,

cunoscînd despre faptul că nu dețin ordin de repartiție, în mod abuziv au
ocupat imobilul în litigiu.

A menționat că la data de 14.06.2005 Florea Eugeniu şi-a perfectat fictiv

viză de domiciliu pe adresa: ap. nr. 91 de pe str. Teilor, 11, mun. Chişinău,
unde locuia Surdu Ion.

Totodată, a accentuat apelantul: din datele indicate în ordinul de

încasare a numerarului nr. 121897943, în calitate de chiriaş figurează doar o
singură persoană - Surdu Vasile, decedat.

Acest fapt se confirmă şi din conţinutul ordinelor de plată pentru lunile

ianuarie, martie, septembrie octombrie, noiembrie, decembrie anul 2014, unde
la capitolul, numărul de persoane este indicată doar o singură persoană.

Consideră apelantul: deoarece viza de domiciliu a lui Florea Eugeniu

poartă un caracter fictiv, rezultă că instanța este în drept de a obliga
Întreprinderea de Stat Agenţia Servicii Publice de a radia de pe Florea
Eugeniu de pe adresa: apartamentul nr. 91 de pe str. Teilor, 11. mun. Chişinău.

A mai menționat faptul că extrasul din tabelul nominal, extrasul din fişa
locuinţei viza de domiciliu, nu sunt temei de a locui pe adresa în cauză ci doar
un mod de a duce persoanelor ce locuiesc în imobil în scopul evidenţei, şi
achitării plăţilor comunale curente.

Mai mult ca atît, intimații nu deţin nici un act juridic care ar fi temei de
eliberare a ordinului repartiţie cum ar fi, dispoziţia primarului, Decizia
Consiliuluiu municipal Cişinău, sau instanţelor judecătoreşti sau administraţia
publică locală nu a emis careva acte care ar permite locuirea în apartamentul
nominalizat.

6. Argumentele intimaților

Prin referința depusă, intimații au solicitat respingerea apelului depus și

menținerea hotărîrii instanței de fond.

S-a menționat în acest sens că instanţa de judecată a aplicat corect

normele de drept material şi procedural, iar în acest sens a indicat:

În cadrul examinării cauzei au fost prezentate şi examinate actele de

identitate ale intimaţilor şi din analiza copiei de pe buletinul de identitate a lui
Florea Eugeniu şi adeverinţei din 28.10.2015, deduce că acesta are perfectată
viza de domiciliu pe adresa: mun. Chişinău, str.Teilor 11, apart. 91, încă din
14.06.2015 ( vol.1, f.d.43, 110)

A accentuat că împrejurarea că familia Florea a locuit şi locuieşte în

apart.91 se dovedeşte, cu precădere din explicaţiile părţii interesate, prin
declaraţiile martorilor audiaţi în cadrul şedinţei şi ordinelor de plată, din care
se deduce că lunar se prestează servicii comunale, care se achită ( vol.1,
f.d.44-69).
 Cu trimitere la declaraţiile martorilor Lupu Vitalii, Șolari Ghenadie,
Şatcovscaia Alexandra, care este sora lui Surdu Ivan - chiriașul apartamentului
s-a relevat că aceștia au specificat despre trecerea cu traiul în apartamentul
nr.91 nu mai tîrziu de 2004. Aceştia aveau grijă de Surdu Ivan, care era
totdeauna hrănit, îngrijit, nu mai făcea abuz de alcool ca anterior, achitau plata
pentru serviciile comunale.

S-a mai indicat că pînă la trecerea intimaţilor cu traiul în apartamentul în

litigiu, existau datorii pentru serviciile comunale prestate, pe care aceştia le-au
achitat. Achitarea datoriilor la facturi de către intimaţi, în opinia sa, s-a
demonstrat prin declaraţiile martorului Şolari Gh. care expres a indicat că el a
fost cel care le-a oferit bani în împrumut în scopul stingerii de către aceştia a
datoriilor acumulare pentru serviciile comunale prestate dlui Surdu Ivan.

Din conţinutul autorizaţiei nr.052131 şi bonurilor de plată, se deduce că

Florea Eugeniu şi-a asumat organizarea funerarilor lui Surdu Ivan, ca a unui
membru de familie (vol.1, f.d.74-76). Acest fapt a fost reconfirmat şi de sora
defunctului Şatcovscaia Alexandra, f.d.34, care a declarat că Familia Florea a
organizat funeraliile lui Surdu ivan. Trăiau ca o familie. Se împăcau bine.
Surdu Ivan era mulţumit de comportamentul familiei Florea. Avea nevoie de
îngrijire deoarece era bolnav de picioare. Rudele nu aveau posibilitate să-l
ajute de aceia toţi au acceptat instalarea familiei Florea în apart.91. Erau
mulţumiţi de felul cum se comportau cu fratele lor. Cu acordul lui Surdu Ivan,
li s-a perfectat viza de domiciliu pe adresa apartamentului respectiv. Fraţii lui
Surdu nu au participat financiar la înmormîntarea fratelui.

În opinia intimaților, este indiscutabil combătut argumentul precum că

viza de domiciliu este fictivă, în sensul art. 221 alin. (1) şi 217 alin. (1) Cod
Civil, întrucît intimaţii, de facto, pînă în prezent locuiesc la adresa indicată ca
viza de reşedinţa şi sunt cointeresaţi în beneficierea reală a efectelor juridice
pe care le produce aceasta.

S-a mai notat prin referința depusă că apartamentul în care locuieşte de

18 ani familia Florea, poate fi numit domiciliu şi în sensul Convenţiei este
protejat de art. 8 CEDO.

În împrejurările specifice prezentei cauze, avînd în vedere în special

perioada îndelungată de prezenţă nederanjată a familiei intimatului şi că
pierderea domiciliului propriu constituie o formă extremă de ingerinţă în
dreptul la respectarea domiciliului, principiul proporţionalităţii impune să se
acorde atenţia cuvenită consecinţelor evacutării lor şi riscului de a rămîne fără
adăpost, [par.27, Cauza Yordanova şi alţii împotriva Bulgariei, 24 aprilie 2012).
 Principiul proporţionalităţii impune ca asemenea situaţii, care implică o
îndelungată perioadă de timp, să fie tratate complet diferit faţă de cazurile
obişnuite de evacuare a unei persoane.

În acest sens, a menţionat că municipalitatea nu a luat în calcul perioada

îndelungată în care intimaţii au trăit nederanjaţi circa 14 ani. În cazuri precum
cel de faţă, această abordare este în sine problematică, echivalînd cu o
nerespectare a principiului proporţionalităţii.

7. Aprecierea instanţei de apel

Studiind materialele dosarului şi înscrisurile administrate, analizînd

concluziile expuse în hotărîrea primei instanţe în coroborare cu argumentele
apelantului, Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău concluzionează că apelul
declarat de Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului
municipal Chişinău este întemeiat şi care urmează a fi admis, iar Hotărîrea
Judecătoriei Chişinău (sediul Central) din 16 februarie 2018 casată, din
următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art.385 lit.c) Cod de Procedură Civilă,

instanţa de apel, după ce judecă apelurile, este în drept să admită apelurile şi
să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă
hotărîre.

Potrivit art.386 alin.(1) lit.a) Cod de Procedură Civilă hotărîrea primei

instanţe se casează sau se modifică de instanţa de apel dacă circumstanţele
importante pentru soluţionarea cauzei nu au fost constatate şi elucidate pe
deplin.

Articolul 373 alin.(1) şi alin.(2) Cod de Procedură Civilă statuează că

instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi
obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce
priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost
stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea cauzei, apreciază probele
din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către
participanţii la proces.

De asemenea, conform jurisprudenţei CEDO instanţa de apel, potrivit

regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al
concluziilor sale, are obligaţia să examineze efectiv problemele esenţiale care
îi sunt supuse aprecierii şi să nu se limiteze doar la însuşirea motivelor şi
concluziilor date de instanţa inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91
din 09.12.1994 §27; Georgiadis v. Greciei nr.21522/93 din 29.05.1997 §43).

Astfel, prevederile legale enunţate în mod expres, obligă instanţa de apel

să verifice circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei
instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite şi este obligată să verifice
legalitatea hotărîrii în întregul ei şi să se pronunţe asupra tuturor motivelor
invocate în apel.

În corespundere cu prevederile art.117 alin.(1) Cod de Procedură Civilă,

probe în cauze civile sunt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de
lege, care servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile şi
obiecţiile părţilor, precum şi a altor circumstanţe importante pentru justa
soluţionare a cauzei.

Potrivit art.121 Cod de Procedură Civilă, instanţa judecătorească reţine

spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă,
combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de
circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

Norma juridică cuprinsă în art.130 alin.(3) Cod de Procedură Civilă

prevede că fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la
legătura lor reciprocă şi suficientă pentru soluţionarea cauzei.

Cu trimitere la normele enunțate, Colegiul Civil reține: cumulul de

probe ce se atestă la materialele cauzei demonstrează temeinicia solicitărilor
Direcţiei generale locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal
Chişinău cu privire la evacuare și necesitatea respingerii cerințelor lui Eugeniu
Florea, Irinei Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea cu privire la
recunoașterea ca membri de familie al chiriaşului şi a dreptului la spaţiu
locativ, deoarece:

Apartamentul nr.91 din str.Teilor, 11 mun. Chişinău face parte din fondul
municipal de locuinţe şi se află în administrarea Direcţiei generale
locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău.

Acest apartament a fost repartizat lui Surdu Vasilii conform ordinului de

repartiţie nr.7368 din 26.06.1970 (vol.I, f.d.20).

Potrivit extrasului din fişa de locuinţe şi extrasului din tabelul nominal,

chiriaş principal al apartamentului în litigiu a fost Surdu Vasile (vol.I,
f.d.18-19).

Conform certificatului de deces seria BM nr.015346 se confirmă că

Surdu Vasile a decedat la 20 mai 1997 (vol.I, f.d.21).

La 27 aprilie 2005, Surdu Ion, fiul lui Surdu Vasile, s-a adresat
Consiliului municipal Chişinău cu o cerere de a modifica chiriaşul principal
Surdu Vasile cu feciorul său Surdu Ion, în legătură cu decesul primului (vol.I
f.d.15).

Prin urmare, la 30 mai 2005 a fost emisă Dispoziţia Preturii sectorului

Botanica nr.90, prin care s-a dispus a modifica contractul de închiriere în
legătură cu decesul chiriaşului precedent şi a declara în calitate de chiriaş – dl
Surdu Ion – singur, str. Teilor, 11, apartamentul nr.91 (vol.I, f.d. 9).

Suportul probator al cauzei mai atestă că Surdu Ion a decedat la 08

decembrie 2013, fapt ce se confirmă prin certificatul de deces (vol.I, f.d.76).

Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea s-au

instalat în acest apartament, pretinzînd de a fi membri ai familiei lui Surdu Ion.

Prin urmare, aplicabile cazului sunt prevederile art. 57 al Codului cu

privire la locuinţe, în vigoare la data înaintării acţiunii reconvenţionale.

Astfel, potrivit acetei norme, chiriaşul e în drept să instaleze, în modul

stabilit, şi încăperea de locuit, ocupată de dînsul, pe soţul său, pe copii, pe
părinţi, alte persoane, primind pentru aceasta consimţămîntul în scris al
tuturor membrilor majori ai familiei sale. Persoanele, care sau instalat
într-o încăpere de locuit în conformitate cu prezentul articol, capătă dreptul de
a se folosi de această locuinţă la fel ca şi celelalte persoane, care domiciliază
acolo dacă în timpul instalării n-a fost o altă înţelegere între aceşti cetăţeni,
chiriaş şi membrii familiei lui, care locuiesc împreună cu dînsul.

Reieşind din norma legală citată rezultă că soluţionînd litigiile despre

dreptul la încăperea de locuit a persoanelor care s-au instalat cu chiriaşul,
indicate în art.57 Codul cu privire la locuinţe, urmează de verificat dacă a
fost respectată ordinea stabilită la instalarea lor, dacă au avut viza de
reşedinţă în apartament prin includerea în contul personal, dacă există
consimţămîntul în scris pentru aceasta al tuturor membrilor majori ai
familiei, inclusiv al chiriașului principal, dacă se păstrează dreptul lor la
spaţiul locativ, dacă spaţiul locativ se află în folosire comună a acestor
persoane şi a chiriaşului, dacă aceste persoane s-au instalat cu traiul
permanent ori dacă între ele, chiriaş şi membrii familiei lui, a avut loc o altă
înţelegere, dacă s-a stabilit între aceste persoane o modalitate de utilizare a
încăperii de locuit.

Iar conform art.55 al Codului cu privire la locuinţe, în vigoare la data

înaintării acţiunii reconvenţionale membri ai familiei chiriaşului sînt soţul
chiriaşului, copiii (inclusiv cei înfiaţi) atît ai chiriaşului, cît şi ai oricăruia din
membrii familiei lui, părinţii (părinţii adoptivi), care locuiesc împreună cu
chiriaşul. Alte persoane pot fi considerate membri ai familiei chiriaşului,
dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul şi duc împreună cu
dînsul o gospodărie comună.

Raportînd normele enunţate la cazul din speţă, Colegiul Civil constată că

la caz nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.55, art.57 al Codului cu
privire la locuinţe citat mai sus, pentru a-i recunoaşte pe Eugeniu Florea, Irina
Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea ca membri ai familiei lui Surdu Ion,
deoarece este absent consimţămîntul în scris al chiriaşului Surdu Ion
cu privire la instalarea intimaţilor în apartamentul în litigiu.

La materialele cauzei lipsesc dovezi că anume în timpul vieţii, Surdu

Ion a permis includerea lui Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi
Nichita Florea în contul personal al locuinţei şi corespunzător a dat acordul
de a locui cu el.

La fel, lipsesc probe că în timpul vieții chiriașului principal Surdu Ion,

intimații Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea au
dus împreună cu dînsul o gospodărie comună.

Or, extrasele din contul locuinţei existente la materialele cauzei în care

figurează intimaţii sunt emise după data decesului lui Surdu Ion (vol.I,
f.d.188-189).

Iar la 27 aprilie 2005, la momentul adresării lui Surdu Ion la Consiliul

municipal Chişinău cu cererea de a modifica chiriaşul principal, Surdu Ion nu
a indicat despre faptul că şi-a realizat dreptul de a instala pe Eugeniu
Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea în apartamentul
ocupat de el (vol.I f.d.15).

Colegiul mai constată că nici după această dată de 27 aprilie 2005,

asemenea cereri din partea lui Surdu Ion în calitate de chiriaş, adresate
autorităţii publice locale, nu se atestă.

Iar un motiv întemeiat pentru care Surdu Ion nu s-a adresat cu o cerere
corespunzătoare, prin care să-și exteriorizeze într-un fel consimțămîntul
autorității publice locale în vedere permiterii intimaților să locuiască în
locuința sa, la caz nu se atestă.

De asemenea, în sensul acestei concluzii Colegiul subliniază că la 17

aprilie 2014 Eugeniu Florea s-a adresat autorităţii publice locale cu o cerere de
a modifica contractul de închiriere în legătură cu decesul chiriaşului Surdu Ion
(vol.I f.d.180).

Prin răspunsul pretorului Botanica din 06 mai 2014 Eugeniu Florea a fost
informat că această solicitare nu poate fi satisfăcută, deoarece petiţionarul nu
este membru al familiei chiriaşului Surdu Ion, fiind făcută trimitere la
prevederile art.91 din Codul cu privire la locuinţe (vol.I, f.d.179).

Eugeniu Florea nu a contestat răspunsul dat în instanţa de judecată, prin

urmare a fost de acord cu această stare de fapt.

Or, pretenţiile în privinţa apartamentului nr.91 din str. Teilor, 11,

mun.Chişinău au fost înaintate doar după acţionarea în justiţie de către
autoritatea publică locală, prin formularea unei acţiuni reconvenţionale.

Astfel, Colegiul Civil subliniază că intimaţii, contrar prevederilor art.118

alin.(1) Cod de Procedură Civilă, nu au prezentat în instanţă probe pertinente,
verosimile şi concludente, prin care ar confirma calitatea lor de membru al
familiei Surdu Ion.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul reţine că nu pot servi drept temei de

recunoaştere ca membru al familiei adeverinţa eliberată de ÎS „CRIS
Registru”, potrivit căreia Florea Eugeniu este înregistrat la domiciliu în
apartamentul litigios de la 14 iunie 2005 (vol.I, f.d.40).

Or, în condiţiile în care la materialele cauzei lipseşte cel puţin un indiciu

că Surdu Ion în timpul vieţii a dat acordul scris la instalarea acestuia în
apartamentul său, nu se poate stabili respectarea ordinii stabilite de a locui în
apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11, mun.Chişinău.

În aceste condiții, adeverinţa eliberată de ÎS „CRIS Registru” este

apreciată critic de instanța de apel, mai ales că lipsesc orice fel de probe care
au stat la baza emiterii acesteia.

Iar potrivit art.122 alin.(1) Cod de Procedură Civilă circumstanţele

care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de
probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.
 Cu trimitere la prevederile art.122 alin.(1) Cod de Procedură Civilă,
Colegiul Civil, constată că nu pot servi ca temei de admitere a pretențiilor
familiei Florea declarațiile martorilor, în special cele ale surorii defunctului, la
care a făcut referire instanța de fond (vol.II, f.d.32-34).

Astfel, aceste declarații nu pot înlocui necesitatea existenței unui acord

în scris al chiriașului principal.

Mai mult ca atît, instanța de apel observă că Șolari Ghenadie, Lupu

Vitalii sunt prietenii familiei Florea, fapt care de asemenea pune la dubii
imparțialitatea mărturiilor lor.

Nu pot fi reţinute şi argumentele intimaţilor că suportarea cheltuielilor

de înmormîntare, achitarea plăţilor la serviciile comunale, continuarea locuirii
în imobil după decesul lui Surdu Ion ar fi temei de recunoaştere ca membri ai
familiei chiriaşului şi dreptul lui la spaţiul locativ.

Aceasta pentru că potrivit legislației în vigoare, ajutorul acordat de un

vecin la înmormîntare nu este temei de generare a drepturilor în privința
locuinței defunctului.

De asemenea, suportarea acestor cheltuieli nu demonstrează că intimații

Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea au dus
împreună cu dînsul o gospodărie comună.

Iar, după cum s-a enunţat anterior, pentru a fi aplicabilă la caz

prevederile art. 55 Codul cu privire la locuinţe, este necesar ca membrul
familiei să locuiască împreună cu chiriaşul, traiul în comun cu acesta să
aibă un caracter permanent, precum şi să ducă o gospodărie în comun,
respectiv nu sunt legitime acţiunile date după decesul chiriaşului, deoarece în
cazul dat survin alte consecinţe.

La adoptarea soluţiei, Colegiul a mai reţinut că anterior Florea

Eugeniu a participat la privatizarea apartamentului nr.104 de pe
str.Teilor 11, mun. Chișinău, fapt care se demonstrează prin scrisoarea
Direcţiei Generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale (f.d.6).

Astfel, se demonstrează că Florea Eugeniu nu mai poate pretinde la

spaţiul locativ gratuit din contul statului, iar pretenția sa cu privire la
recunoașterea dreptului la spaţiu locativ și din acest motiv, se respinge ca
neîntemeiată.

În circumstanţele date, avînd în vedere că nu a fost confirmat pe

parcursul examinării cauzei traiul permanent a lui Eugeniu Florea, Irina Russu,
Elizaveta Florea şi Nichita Florea împreună cu chiriaşul Surdu Ion, precum şi
ducerea unei gospodării în comun, Colegiul atestă ca fiind eronată soluţia
adoptată de prima instanţă privind admiterea acţiunii şi recunoaşterea lui
Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea în calitate de
membri de familie a chiriaşului principal Ion Surdu.

Ordinul de repartiţie este unicul temei pentru instalare în încăperea de

locuit repartizată, conform art. 50 alin. (1) Codul cu privire la locuinţe.

Apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11, mun.Chişinău constituie fond

locativ de stat şi se află la balanţa administraţiei publice locale.

Eugeniu Florea, Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea fără vreo
autorizaţie s-au instalat în spaţiul locativ din litigiu şi refuză eliberarea
benevolă a acestuia.

Dat fiind că intimaţii s-au instalat în spaţiul din litigiu în lipsa hotărîrii
organului administraţiei publice locale, a ordinului de repartiţie eliberat de
acesta, fără acordul chiriaşului principal Surdu Ion, instanţa de apel conchide
că temeiuri pentru admiterea cerințelor lui Eugeniu Florea, Irina Russu,
Elizaveta Florea şi Nichita Florea cu privire la recunoaşterea lor în calitate de
membri de familie a chiriaşului principal și recunoaşterea dreptului lor la
spaţiul locativ în apartamentul nr.91 din str. Teilor, 11 mun. Chişinău, la caz
nu se regăsesc.

Din același motiv, Colegiul Civil va dispune evacuarea lui Eugeniu Florea,
Irina Russu, Elizaveta Florea şi Nichita Florea cu radierea vizei de reședință
din acest apartament.

Or, conform art. 103 Codul cu privire la locuinţe, persoanele care au

ocupat fără autorizaţie încăperea de locuit sunt evacuate fără a li se acorda o
altă încăpere de locuit, indiferent de faptul dacă sunt sau nu asigurate cu
spaţiu locativ.

În aceeași ordine de idei, dat fiind faptul că apartamentul nr.91 din

str.Teilor, 11 mun. Chişinău face parte din fondul municipal de locuinţe şi se
află în administrarea Direcţiei generale locativ-comunală şi amenajare a
Consiliului municipal Chişinău, Colegiul constată necesitatea de a proteja
dreptul de proprietate a autorității publice locale garantat de art.315 alin.(1)
Cod Civil, potrivit cărora doar proprietarul are drept de posesiune, de
folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului.
 La fel și norma juridică de la art.46 alin.(2) din Constituţie garantează
dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi silit de a ceda proprietatea sa, afară
numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă
despăgubire.

Aceeași garanţie derivă şi din art.316 alin.(1) Cod Civil, potrivit căruia
proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă, iar potrivit alin.(2) al aceluiaşi
articol, dreptul de proprietate este garantat.

Astfel, Colegiul subliniază că unităţile administrativ-teritoriale sînt

titulare ale proprietăţii lor, aceasta reprezentînd patrimoniul comunităţilor
locale. Subiect al dreptului de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale
este autoritatea administraţiei publice locale, care exercită acest drept în
volum deplin, în interesele şi în numele colectivităţii din teritoriul său, în baza
legii.

Acest fapt rezultă din prevederile Hotărîrii Curţii Constituţionale din

25.01.1996 „Privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Codului
Funciar”, prin care s-a subliniat că prin proprietate se înţelege dreptul de
proprietate al persoanelor fizice şi juridice, al statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,
exercitînd asupra lor atributele de proprietate (de posesie, de folosinţă şi de
dispoziţie) în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere şi interes propriu, în
condiţiile legii.

Astfel, se impune necesitatea protejării dreptului de proprietate al

autorității publice locale și a evacua pe Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizavetei
Florea şi Nichita Florea din apartamentul nr.91 din str.Teilor, 11 mun.
Chişinău, cu radierea vizei de reședință din acest apartament.

În aceeași ordine de idei, sunt neîntemeiate pretențiile intimaților despre

încălcarea dreptului lor la o locuință, în sensul prevăzut de art.8 CEDO și
încălcarea dreptului de proprietate, prevăzut de aceeași Convenție, deoarece
nu există nici un înscris care ar demonstra că statul le-a acordat vreodată
vreun drept în privința imobilului în litigiu, acesta fiind ocupat în mod abuziv
de către ei.

La fel, Colegiul reține că la caz nu se atestă încălcarea Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
în sensul invocat de intimați prin referința depusă, deoarece din materialele
cauzei nu se atestă că familia Florea a depus vreo cerere la autoritatea publică
locală pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.
 Mai ales această încălcare nu se atestă atît timp cît sunt probe certe că
anterior Florea Eugeniu a participat la privatizarea apartamentului
nr.104 de pe str.Teilor 11, mun. Chișinău, fapt care se demonstrează prin
scrisoarea Direcţiei Generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale, fapt
care de altfel a fost recunoscut de intimat (f.d.6).

În altă ordine de idei, pretențiile apelantului cu privire la respingerea

acțiunii reconvenționale a lui Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizavetei Florea şi
Nichita Florea ca fiind tardivă este neîntemeiată.

Or, Colegiul subliniază că la 17 aprilie 2014 Eugeniu Florea s-a adresat

autorităţii publice locale cu o cerere de a modifica contractul de închiriere
în legătură cu decesul chiriaşului Surdu Ion (vol.I f.d.180).

În timp ce pretențiile sale în acest litigiu se referă la recunoaşterea ca

membri de familie al chiriaşului şi recunoașterea dreptului la spaţiu
locativ.

Așadar, este neîntemeiat argumentul autorității publice că termenul de

adresare în instanță cu acțiunea reconvențională a început a curge din data
primirii răspunsului la cererea din 17 aprilie 2014, deoarece pretențiile din
această adresarea nu sunt identice.

În altă ordine de idei, suportul probator al cauzei impune de a scoate de

pe rol cererea reconvențională înaintată de Rusu Irina ca fiind depusă
de o persoană neîmputernicită, deoarece:

Potrivit art.385 lit.e) Cod de Procedură Civilă instanţa de apel, după ce

judecă apelul, este în drept: să admită apelul şi să caseze integral sau parţial
hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii
de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 şi 267.

La fel, conform art.393 alin.(1) Cod de Procedură Civilă hotărîrea primei

instanţe este casată de instanţa de apel care dispune prin decizie încetarea
procesului ori scoaterea cererii de pe rol, dacă există temeiurile consemnate la
art.265 şi 267.

La caz, acțiunea reconvențională a fost depusă de Eugeniu Florea,

inclusiv în interesele minorilor Elizaveta Florea şi Nichita Florea împotriva
Direcţiei generale locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal
Chişinău cu privire la recunoaşterea ca membri de familie al chiriaşului şi a
dreptului la spaţiu locativ, în cadrul ședinței de judecată din 28 octombrie
2015 (vol.I f.d.122 verso).
 În acest sens se reține că în textul acțiunii reconvenționale este
mențiunea „Russu Irina sunt de acord cu cererea din 19.09.2016”.
Această mențiune semnifică doar poziția Irinei Rusu cu cererea depusă, dar nu
echivalează cu semnarea acțiunii reconvenționale în modul stabilit.

Aceasta pentru că potrivit art.172 alin.(2) Cod de Procedură Civilă,

intentarea acţiunii reconvenţionale se face conform regulilor generale de
intentare a acţiunii.

Așadar, aplicabile sunt și prevederile art.166 alin.(5) Cod de Procedură

Civilă, potrivit căruia cererea de chemare în judecată se semnează de
reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.

În cererea reconvențională inițială alături de Eugeniu Florea, minoriii

Elizaveta Florea şi Nichita Florea, lipsește numele Irinei Russu (vol.I, f.d.39).

La fel, în aceasta lipsește semnătura Irinei Russu în drept cu Eugeniu

Florea, iar mențiunea „Russu Irina sunt de acord cu cererea din
19.09.2016” nu poate fi considerată ca semnarea cererii reconvenționale în
modul stabilit (vol.I, f.d.42).

De asemenea, se mai reține că la materialele cauzei se regăsește și o

cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale din partea lui Eugeniu Florea,
Elizaveta Florea şi Nichita Florea (vol.I f.d.225-226).

Deși în prima pagină a acesteia este inclus numele Irinei Russu, Colegiul
notează că această cerere de concretizare a pretenţiilor din acțiunea
reconvenționale, nu este semnată de Irina Russu, fiind semnată doar de
avocatul Bosîi Ion (vol.I f.d.225-226).

Dar în mandatul acordat avocatului Bosîi Ion la 28 octombrie 2015 (vol.I

f.d.37) se atestă doar semnătura lui Eugeniu Florea, nu și a Irinei Russu.

Institutul reprezentării în procesul civil este guvernat în mod special de

legislația procesual civilă, care impune necesitatea reprezentantului de a-și
confirma împuternicirile, ale cărei părți pretinde de a fi reprezentant.

În sensul descris și potrivit art. 60 alin. (1) al Legii cu privire la

avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul/avocatul stagiar acordă
asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat
în formă scrisă, iar conform alin. (2) al acestui articol, împuternicirile
avocatului şi ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul
mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul
de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

În conformitate cu pct. 6 alin. 2) lit. a) și lit. b) din Hotărîrea Guvernului

nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de
utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar, pe verso
formularului mandatului avocatului se conţin următoarele elemente
obligatorii: împuternicirile avocatului și semnătura clientului.

Astfel, Colegiul Civil atestă că avocatul Bosîi Ion nu avea drept de

reprezentare a Irinei Russu la depunerea acțiunii reconvenționale, astfel încît
avocatul nu a fost în drept să utilizeze această cale procedurală și să declare
acțiune reconvențională în numele Irinei Russu.

În acest sens, instanța de apel menționează că potrivit art.10 alin.(1) Cod

de Procedură Civilă, sancţiunile procedurale sînt urmările nefavorabile,
stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul
obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire
defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a
unui drept procedural.

De asemenea, art.10 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, prevede:

efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare
caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care
are interes să o invoce.

Așadar, eronat prima instanță a primit în procedură cererea

reconvențională înaintată de Rusu Irina, or aceasta nu a fost semnată în modul
corespunzător de Rusu Irina și nici mandatul acordat avocatului Bosîi Ion nu
conține semnătura acesteia.

Iar soluția care se impune este de a scoate de pe rol acțiunea

reconvențională a Irinei Russu ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită.

Cele expuse impun admiterea apelului depus și a cererii de alăturare la

apel, casarea hotărîrii instanţei de fond cu pronunţarea unei hotărîri noi, după
modalitatea expusă mai sus.

În conformitate cu prevederile art.385 lit.c), lit.e) şi art. 389-390 Cod de

Procedură Civilă, Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău,-

DECIDE:
 Se admite apelul declarat de Direcţia generală locativ-comunală şi
amenajare a Consiliului municipal Chişinău, precum și cererea privind
alăturarea la apel depusă de Timofti- Rusanovscaia Tatiana.

Se casează Hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Central) din 16

februarie 2018 şi se emite o nouă hotărîre, prin care:

Cererea de chemare în judecată depusă de Direcţia generală

locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău împotriva lui
Eugeniu Florea, Irinei Russu, IP Agenţia Servicii Publice, intervenienţii
accesorii Timofti-Rusanovscaia Tatiana şi Direcţia pentru Protecţia Drepturilor
Copilului s.Botanica mun. Chişinău, se admite.

Se evacuează Eugeniu Florea, Irinei Russu, Elizavetei Florea şi Nichita

Florea din apartamentul nr.91 din str.Teilor, 11 mun. Chişinău, cu radierea
vizei de reședință din acest apartament.

Cererea reconvențională înaintată de Rusu Irina se scoate de pe rol, ca

fiind depusă de o persoană neîmputernicită.

Cererea reconvețională înaintată de către Eugeniu Florea, depusă

inclusiv în interesele copiilor minori Elizavetei Florea şi Nichita Florea
împotriva Consiliului municipal Chişinău, Direcţia generală locativ-comunală şi
amenajare a Consiliului municipal Chişinău cu privire la recunoaşterea ca
membri de familie al chiriaşului şi recunoașterea dreptului la spaţiu locativ se
respinge ca neîntemeiată.

Decizia este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs la

Curtea Supremă de Justiţie în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei
integrale, prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Preşedintele completului,

judecătorul Marina Anton

 Judecător Vitalie
Cotorobai

Judecător Ion Ţurcan