Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul I
Crearea unui desen 2D
Elaborarea desenelor 2D reprezintă un pas important în procesul de proiectare. Pe
parcursul elaborării acestora, este necesară aplicarea standardelor de proiectare.
Utilizarea eficientă a produsului soft de creare a desenelor 2D în conformitate cu
standardele de proiectare măreşte productivitatea. Acest capitol prezintă modul de
utilizare eficientă a funcţiilor şi capacităţilor programului AutoCAD 2005 în
desenarea 2D.
Obiective
În acest capitol veţi studia:
• Documentare online;
• Salvarea desenului.
Folosind bara de meniuri, puteţi elimina prezenţa unora din aceste bare de
comenzi sau puteţi activa afişarea altora:
Meniul rapid (contextual) oferă un acces rapid la comenzi în cadrul unei activităţi
curente. Structura acestui meniu diferă în funcţie de aria în care se efectuează clic
dreapta.
− în cadrul ariei de desenare cu unul sau mai multe obiecte selectate;
− în cadrul ariei de desenare fără nici un obiect selectat;
− în cadrul ariei de desenare în timpul desfăşurării unei comenzi;
− în cadrul ferestrei de comandă (prompter);
− în cadrul ariei de scriere sau editare a unui text.
Crearea de obiecte
Desenarea unei piese sau a unui plan din arhitectură începe prin crearea de
elemente geometrice simple. Obiectele tipice folosite includ linii, arce şi cercuri.
Desenul final se obţine prin editări, combinaţii şi poziţionări ale acestor elemente
geometrice simple.
Termeni cheie
Object Un element grafic simplu (elementar) din AutoCAD cum ar
fi linia, arcul sau cercul.
Grid Puncte aflate la distanţe egale unul faţă de celălalt din zona
de desenare, care ajută la plasarea obiectelor servind drept
puncte de referinţă.
Snap Grid Grilă invizibilă de puncte care blochează şi dirijează
cursorul în aliniere cu grila, permiţând plasarea precisă a
obiectelor.
Coordinates Valorile X, Y şi Z care indică poziţia unui punct faţă de
originea axelor.
Ortho Permite deplasarea cursorului de-a lungul axelor X şi Y.
Direct Distance O metodă de a determina şi modifica poziţia unui punct prin
Entry tragerea cursorului într-o anumită direcţie şi prin
introducerea de la tastatură a unei distanţe.
OSNAP Modul care găseşte în bara de stare şi care ne permite să
localizăm, cu precizie, punctele principale ale unui obiect
din AutoCAD: punctele de sfârşit şi cel de mijloc ale unei
linii sau arc; centrul, quadrantul şi tangenta unui cerc sau al
unui arc etc.
Object Snap Bară cu instrumente care ne permite să accesăm doar unul
din punctele principale ale unui obiect din AutoCAD (snap
to... ): endpoint, midpoint, center, intersection,
perpendicular etc.
Click Click
Documentare online
Help Topics pune la dispoziţie răspunsuri imediate la nelămuririle ce pot apărea în
timpul procesului de desenare. Aceste răspunsuri pot fi sub formă de text, grafice
sau secvenţe animate.
Termeni cheie
AutoCAD 2005 Help Asigură accesul la secţiunile AutoCAD Help
Contents, Index şi Find.
Active Assistance Afişează informaţii despre realizarea comenzii
curente.
Developer Documentation Afişează informaţii complete pentru personalizarea
şi extinderea lucrului cu AutoCAD 2005
New Features Workshop Asigură învăţarea rapidă şi eficientă a AutoCAD
2005
3. În fereastra Type the Keyword to Find scrieţi layer şi selectaţi butonul Display
pentru a vedea tema selectată.
3. Repetaţi comanda Line pentru a desena vederea din faţă a părţii din balama:
4. Repetaţi comanda Line pentru a desena tăieturile din vederea din faţă.
• Selectaţi capătul din dreapta sus al liniei verticale din vederea de sus pentru
a începe arcul.
• Din meniul contextual, selectaţi opţiunea Center.
• Tastaţi coordonatele centrului arcului 200,170 şi apoi tastaţi ENTER.
• Selectaţi capătul din dreapta a liniei orizontale de sus, pentru a defini
punctul de sfârşit al arcului.
Notă: În această parte a exerciţiului punctele snap grid-ului vor fi folosite pentru
localizarea liniilor.
Notă: Dacă bara de instrumente Object Snap nu este afişată în cadrul mediului
de lucru, aplicaţi noţiunile învăţate în acest capitol şi activaţi-o.
3. Repetaţi comanda Line pentru a desena linii ascunse în vederea din faţă.
1. Din lista Layer Control, aflat în bara de lucru Layers, activaţi layer-ul CLN.
2. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului pe orice buton, aflat pe oricare bară
de lucru şi apoi în meniul cursor selectaţi Dimension pentru a afişa bara cu
instrumente Dimension.
3. Din bara Dimension, selectaţi comanda Center Mark. Selectaţi arcul din
vederea de sus pentru a plasa o linie de centru. Aceeaşi comandă se poate
apela şi din meniul bară Dimension/ Center Mark.
• Plecând din punctul de coordonate 65,120 desenaţi cea de-a doua linie de
axă cu lungimea de 85.
6. În bara de lucru Standard, selectaţi comanda Save pentru a salva fişierul creat.
Sfârşitul exerciţiului.
Rezumatul temelor
Sunteţi acum familiarizat cu următoarele teme:
• Crearea unui nou desen folosind un desen model.
• Accesarea comenzilor din meniuri şi bara cu instrumente.
• Crearea obiectelor de tip linie şi curbă.
• Crearea obiectelor în diferite layere, tipuri de linie şi culori.
• Setarea layer-ului curent.
• Folosirea snap-ului pentru a desena cu precizie.
• Introducerea directă a distanţei.
• Ştergerea obiectelor.
• Afişarea, mutarea şi eliminarea barei cu instrumente.
• Salvarea unui desen.
Întrebări recapitulative
1. Standardele de proiectare şi cele specifice companiei pot fi implementate în
sesiunea curentă de lucru folosind care proces?
a). Folosind un fişier prototip de desen
b). Folosind un fişier model
c). Refolosind un fişier desen 2D deja existent
d). Folosind Start from Scratch apoi apăsând Metric.
Capitolul al II-lea
Crearea şi salvarea fişierelor
Refolosirea setărilor în cadrul unui desen facilitează menţinerea standardelor de
proiectare sau specifice companiei. Setările standard asigură, de asemenea, o
metodă eficientă pentru elaborarea proiectelor, eliminând necesitatea de a executa
de fiecare dată operaţiile iniţiale de setare a unor variabile de lucru. Mediul
AutoCAD foloseşte fişiere şablon pentru a păstra setări predefinite pentru anumite
desene.
Obiective
• Folosirea asistenţilor de desenare pentru a crea noi desene;
Termeni cheie
Opţiunea Start from Scratch este disponibilă în fereastra de dialog Startup sau în
fereastra Create a New Drawing, afişată la activarea comenzii New.
1. Accesaţi comanda New din meniul File sau apăsaţi butonul QNew din
bara de instrumente Standard.
1. În bara cu instrumente Standard selectaţi comanda QNew sau din meniul File
New.
4. În secţiunea Area, tastaţi 594 pentru lăţime (Width) şi 420 pentru lungime
(Length) şi apoi selectaţi butonul Finish.
Sfârşitul exerciţiului.
Fişierele template pot fi create folosind convenţii şi setări implicite, apoi le puteţi
salva şi utiliza ori de câte ori doriţi începerea unui desen cu setările conţinute în
template-urile respective. Setările standardizate şi convenţiile se referă la: unităţi
de măsură şi precizie, indicator, chenare, layere, setarea SNAP, GRID şi ORTHO,
limitele desenului, stiluri de dimensionare, de text şi tipuri de linie.
Termeni cheie
File extension Reprezintă cele trei litere de la sfârşitul unui nume de fişier.
• Fişierele template au extensia .DWT şi pot fi apelate cu
doar ajutorul comenzii Use a Template.
• Fişierele desen au extensia .DWG şi pot fi apelate cu
doar ajutorul comenzii Open.
Drawing template Reprezintă directoare în care se găsesc fişierele template.
file location Acestea se pot găsi pe o staţie de lucru sau în reţea. Locul
unde se găsesc acestea este specificat în tab-ul Files din
fereastra de dialog Options.
1. Accesaţi comanda New din meniul File sau apăsaţi butonul QNew din
bara de instrumente Standard.
Definirea layerelor
Layerele asigură o metodă de organizare şi grupare a diferitelor tipuri de
informaţii legate de desen. Un desen poate conţine obiecte ce reprezintă instalaţii
electrice, instalaţii de apă, ziduri şi ferestre. Fiecare din aceste obiecte poate fi
plasat într-un layer cu un alt nume, altă culoare şi alt tip de linie. Acest lucru
uşurează vederea, afişarea şi tipărirea obiectelor într-un desen.
Current – layer-ul pe care sunt plasate obiectele. Există doar un singur layer
curent.
Freeze – face ca obiectele de pe un layer îngheţat să fie invizibile.
În fereastra de dialog Layer Properties Manager se pot crea noi layere şi se pot
modifica proprietăţile layerelor deja existente.
Comanda Layer
Guvernează layer-ele şi proprietăţile acestora.
TRUC: Puteţi crea mai multe layere dacă tastaţi o virgula între numele lor.
8. În listă tastaţi HID, CLN, TEXT, DIM, BORDER şi apoi apăsaţi ENTER.
4. În lista Layer Control selectaţi OBJ pentru a-l transforma în layer curent.
Fereastra de dialog Drafting Settings include file pentru Snap şi Grid, Polar
Tracking şi Object Snap. Aceste funcţii măresc viteza şi uşurează utilizarea
programului.
Grilă izometrică
Grila poate fi afişată în modul rectangular sau izometric. Modul izometric afişează
punctele grid sub un unghi de 30o .
Folosiţi comanda Isoplane pentru a selecta planul izometric curent.
Baza Snap
Setând o valoare pentru o grilă sub un anumit unghi poate schimba alinierea grid-
ului şi a obiectelor. Folosind valorile de la X Base şi Y Base, grid-ul poate fi
aliniat la noile coordonate.
TRUC: Snap-ul poate fi activat sau dezactivat prin apăsarea tastei F9. Grid-ul
poate fi activat sau dezactivat prin apăsarea tastei F7.
Creaţi obiecte aflate sub un anumit unghi prin schimbarea unghiului snap şi
afişarea grid-ului.
grid.
Setarea opţiunilor
Setările în AutoCAD pot fi personalizate pentru utilizatori individuali sau
proiecte. Fereastra de dialog Options are 9 file care conţin multe din aceste setări.
Comanda Options
Folosirea fereastrei de dialog Options pentru a seta durata de timp dintre salvările
automate:
1. Selectaţi Options din meniul cursor.
5. Selectaţi OK.
6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
File extension – sunt cele trei litere de la sfârşitul unui nume de fişier.
Fişierele model au extensia .DWT şi pot fi apelate cu doar ajutorul comenzii Use
a Template.
Fişierele desen au extensia .DWG şi pot fi apelate cu doar ajutorul comenzii
Open.
Drawing template file location – reprezintă directoare în care se găsesc fişierele
model. Acestea se pot găsi pe o staţie de lucru sau în reţea. Locul unde se găsesc
acestea este specificat în fila Files din fereastra de dialog Options.
10. În câmpul Description tastaţi This is a metric drawing template file şi apoi
selectaţi OK.
Modificaţi locaţia unui fişier model şi creaţi un nou desen folosind un fişier
model deja existent.
1. Deschideţi fişierul ch_2-06.dwg. Nu există nici un obiect în acest fişier.
2. Folosind meniul contextual, selectaţi Options.
3. Selectaţi fila Files şi apoi:
• Selectaţi semnul “+” aflat la Template Settings - Drawing Template File
Location pentru a afişa setarea curentă, .
4. Selectaţi-l pe aceasta şi apoi selectaţi Browse, pentru a putea seta noua cale de
accesare a fişierului model.
5. În fereastra de dialog Browse For Folder selectaţi semnul “+” aflat lângă C:
apoi AutoCAD 2005 şi în final Template.
• Selectaţi OK.
• În fereastra de dialog Options selectaţi Apply şi apoi OK.
Este necesar un fişier desen model pentru un proiect arhitectural. Creaţi modelul
folosind următoarele informaţii.
1. Creaţi un nou desen cu ajutorul asistentului Advanced Setup. Folosiţi
următoarele setări:
• Unităţi zecimale cu o precizie de o sutime.
• Grade zecimale cu o precizie de o zecimală.
• Setaţi Angle Measure la East.
• Setaţi Angle Direction la Counter – Clockwise.
• Setaţi Area la 100000 pe lăţime şi 80000 pe lungime.
2. În Drafting Settings:
• Setaţi Snap On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 50.
• Setaţi Grid On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 100.
3. Creaţi următoarele layere cu numele şi proprietăţile din tabel:
Layer Color Linetype
PROPERTY Verde CONTINUOUS
LINE
SEWER Cyan HIDDEN
CABLE Cyan HIDDENX2
ELECTRICAL Roşu CENTER
WATER Roşu CENTERX2
DIMENSIONS Roşu CONTINUOUS
TEXT Alb CONTINUOUS
Rezumatul temelor
Întrebări recapitulative
Capitolul al III-lea
Comenzi de afisare
Vederea afişată pe ecran a unui desen poate fi modificată prin mărire-micşorare
sau prin deplasare. Comenzile de afişare oferă posibilitatea de a vizualiza detaliat
pentru a rezolva problemele specifice desenului aflat în lucru.
Obiective
În acest capitol veţi studia:
Controlul afişării
Folosiţi comanda Zoom pentru a mări sau pentru a micşora imaginea afişată a
obiectelor, pentru a observa detaliile sau pentru a afişa întregul desen. Folosiţi
PAN pentru a deplasa imaginea afişată cu valori incrementale.
Comanda Zoom
În bara cu instrumente: Standard
Meniul: View>Zoom>Real Time
Linia de comandă: zoom
Comanda Pan
În bara cu instrumente: Standard
Meniul: View>Pan>Real Time
Linia de comandă: pan
Folosirea IntelliMouse-ului
Dacă aveţi un IntelliMouse învârtiţi rotiţa înainte şi înapoi. Astfel puteţi mări sau
micşora desenul fără a utiliza o comandă AutoCAD.
Pentru mai multe informaţii apelaţi la Help – IntelliMouse.
Zoom Window
Zoom Extents
Zoom Original
Salvaţi o anumită parte a desenului afişat ca vedere cu nume. Această vedere este
salvată odată cu desenul. Puteţi reface o vedere salvată oricând doriţi pentru
editarea, vederea şi tipărirea desenului fără utilizarea comenzilor Zoom şi Pan.
Aceste vederi sunt folosite pentru stocarea vederii totale a unui desen, a unei
secţiuni anume sau a unui indicator.
2. Selectaţi New.
Comanda Redraw
Meniul: View>Redraw
Linia de comandă: redrawall
Comanda Regen
Meniul: View> Regen
Linia de comandă: regen
Comanda Blipmode
Linia de comandă: blipmode
Setarea modului Blipmode în aşa fel încât punctele temporare să apară atunci
când selectaţi o entitate în fereastra de desenare şi folosirea comenzii Redraw
pentru a curăţa ecranul:
1. Pe linia de comandă tastaţi blipmode şi apoi apăsaţi ENTER.
2. Tastaţi on şi apoi apăsaţi ENTER pentru a activa punctele temporare.
Notă: Toate cercurile şi arcele apar corect la tiparire, indiferent de valoarea setarii
pentru Display Resolution.
Desenele din AutoCAD se regenerează automat când Regenauto este activat (On).
Când lucraţi la un desen mai mare, dezactivaţi Regenauto (Off) pentru a
economisi timp.
Comanda Viewres
Meniul: Tools>Options>Display
Linia de comandă: viewres
Comanda Regenauto
Linia de comandă: regenauto
Folosiţi comenzile Realtime Zoom şi Pan pentru a seta o serie de vederi de lucru.
Salvaţi vederile pentru utilizări ulterioare.
1. Deschideţi fişierul ch_3-04.dwg.
2. Creaţi vederi salvate pentru:
• indicator
• vederea izometrică
• vederea pe înălţime din colţul din stânga jos la desenului.
Folosiţi comenzile Realtime Zoom şi Pan pentru a pentru a schimba
imaginea afişată pe ecran.
3. Setaţi Regenauto astfel încât desenul să fie setat pentru regenerarea automată.
4. Setaţi Blipmode pentru ca punctele temporare să nu mai apară când desenaţi
sau editaţi.
5. Setaţi View Resolution pentru o valoarea mai mare.
6. Salvaţi desenul.
Rezumatul temelor
Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele subiecte:
• Schimbarea afişării ecranului prin mărire şi micşorare.
• Deplasare de-a lungul desenului.
• Recalcularea bazei de date a desenului.
• Controlarea acurateţii de reprezentare a elipselor arcelor şi cercurilor pe ecran.
Întrebări recapitulative
1. Pentru a salva o configuraţie de afişare, ce comandă folosiţi?
a). Display Views
b). Saved Views
c). Named Views
2. Pentru a epura ecranul şi a recalcula baza de date a desenului:
a). Blipmode
b). Regen
c). Redraw
d). Redrawall
3. Prin setarea comenzii Viewres pentru o valoare mai mare va rezulta o mai
mare fineţe a:
a). Arcului
b). Cercului
c). Elipsei
d). Toate cele de mai sus
4. Pentru a epura ecranul folosiţi:
a). Redraw
b). Viewres
c). Repaint
d). Blips
Capitolul al IV-lea
Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005
Orice obiect dintr-un desen poate fi crea folosind o înşiruire de segmente de
dreaptă sau curbe. Acest capitol prezintă modul în care AutoCAD crează un desen
folosind diferite entităţi de tip drepte sau curbe.
Un desen CAD este un document ce comunică informaţii. Desenul trebuie să fie
precis deoarece el urmează a fi folosit pentru implementarea unui proiect. Acest
capitol prezintă modul de plasa obiecte în poziţii precise din desen prin
specificarea coordonatelor unui punct sau locaţii relative la alte obiecte existente
deja în desen.
Obiectivele capitolului
O linie poate fi formată dintr-un singur segment sau o serii de segmente conectate.
În ambele cazuri, fiecare segment este un obiect separat.
O serie de linii poate fi deschisă sau închisă pentru a realiza un contur închis.
Comanda Line
Bara cu instrumente: Draw>Line
Meniul: Draw>Line
Linia de comandă: line
Notă: Dacă linia este închisă, un segment adiţional este automat trasat de la
ultimul punct la primul.
TRUC: Dacă un punct este introdus greşit, tastaţi u (undo) pentru a anula punctul
şi apoi introduceţi poziţia corectă.
Folosiţi coordonatele absolute X,Y când valorile precise X,Y ale localizării sunt
cunoscute.
Pentru a specifica coordonatele absolute, tastaţi X,Y unde X şi Y sunt
coordonatele absolute raportate la originea curentă.
Coordonatele relative sunt cel mai folosit mod de a specifica poziţia în desene.
Folosiţi coordonatele relative X,Y când poziţia unui punct în relaţia cu punctul
anterior este cunoscută.
Pentru specificarea coordonatelor relative, tastaţi @dX,dY, unde:
• Semnul @ indică o distanţă relativă.
• dX este distanţa de-a lungul axei X de la poziţia curentă.
• dY este distanţa de-a lungul axei Y de la poziţia curentă.
În acest exerciţiu, creaţi o vedere a unei plăcuţe de comutator. Plasaţi colţul din
stânga jos la 50,50 şi localizaţi celelalte puncte folosind coordonatele relative.
6. Desenaţi vârful.
• Tastaţi @-45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.
3. Selectaţi OK.
Notă: Setarea preciziei este numai pentru scopuri de afişare. AutoCAD 2005
stochează întotdeauna în memorie locaţii cu o precizie înaltă, neluând în seamă
setările de precizie.
Folosiţi coordonatele polare când sunt specificate distanţa şi unghiul dintre două
puncte.
Pentru a specifica coordonatele polare tastaţi:
• Distance < Angle (Distanţa < Unghi) pentru a specifica poziţia faţă de
origine…
• @Distance < Angle (Distanţa < Unghi) pentru a specifica poziţia relativă faţă
de ultimul punct…
…unde:
• Distance este distanţa până la următorul punct, lungimea liniei.
• Angle este unghiul măsurat de la 0 grade.
• Semnul „<” indică faptul că al doilea număr reprezintă măsura unui
unghi.
Desenarea poliliniilor
O polilinie este o succesiune de linii sau de segmente de arc legate între ele. O
polilinie reprezintă un singur obiect care:
• Poate avea unul sau mai multe segmente drepte sau curbate;
• Poate avea grosime;
• Poate avea segmente de grosime variabilă;
• Poate fi închisă.
Notă: Poliliniile cu segmente de arc vor fi dezvoltate mai târziu în acest capitol.
Comanda Pline:
Bara cu instrumente: Draw>Polyline
Meniu: Draw>Polyline
Linia de comandă: pline
TRUC: Dacă un punct este introdus greşit, tastaţi u pentru a anula punctul şi apoi
introduceţi poziţia corectă.
6. Desenaţi vârful:
• Tastaţi @-45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.
Desenarea dreptunghiurilor
Comanda Rectangle
Bara cu instrumente: Draw>Rectangle
Meniu: Draw>Rectangle
Linia de comandă: rectangle
• Tastaţi 15,15 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din stânga jos.
• Tastaţi @120,70 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din dreapta
sus a dreptunghiului.
9. Salvaţi desenul ca exercise 4-05.
Sfârşitul exerciţiului.
Desenarea poligoanelor
Poligoanele sunt polilinii închise cu cel puţin 3 şi până la 1024 laturi egale.
Utilizaţi poligoane înscrise când distanţa dintre centrul poligonului şi fiecare vârf
este cunoscută. Utilizaţi poligoane circumscrise când distanţa dintre centrul
poligonului şi mijlocul fiecărei laturi este cunoscută.
Comanda Polygon
Bara cu instrumente: Draw>Polygon
Meniu: Draw>Polygon
Linia de comandă: polygon
În acest exerciţiu, folosiţi poligoane şi cercuri pentru a desena cele două şuruburi
inferioare într-o piesă cu patru şuruburi.
•
În linia de comandă tastaţi 6 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
numărul de laturi.
• Selectaţi un punct lângă colţul din stânga jos al desenului pentru a specifica
punctul de centru.
• În linia de comandă tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica un
poligon circumscris.
• În linia de comandă tastaţi 15 pentru a specifica raza apoi apăsaţi ENTER.
3. Desenaţi cercul din stânga jos:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• În linia de comandă tastaţi @ apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul cercului.
• În linia de comandă tastaţi 15 pentru a specifica raza apoi apăsaţi ENTER.
Distanţa directă este folosită pentru a introduce o poziţie relativă prin indicarea
unei direcţii cu ajutorul cursorului şi specificarea unei distanţe.
Când modul Ortho este activat (On), această metodă este eficientă în desenarea
liniilor perpendiculare, având în vedere că modul Ortho restricţionează cursorul la
axe verticale şi orizontale.
Polar tracking
Setarea modului Polar tracking pentru unghiuri egale cu multiplii de 45 grade plus
un unghi de 75 grade:
Notă: Doar o singură cale de aliniere este afişată pentru fiecare unghi adiţional.
Setările finale
6. Selectaţi OK.
TRUC: Pentru a activa şi dezactiva modul Polar tracking, selectaţi Polar în bara
de stare.
8. Deplasaţi cursorul spre următorul punct până când apare calea de aliniere la
135 grade, tastaţi 14.25 şi apăsaţi ENTER.
9. Desenaţi linia orizontală superioară:
• Deplasaţi cursorul spre stânga până la apariţia căii de aliniere de 180 grade.
• Tastaţi 15.75 şi apăsaţi ENTER.
10. Desenaţi linia verticală din stânga-sus:
• Deplasaţi cursorul în jos până la apariţia căii de aliniere de 270 grade.
• Tastaţi 5 şi apăsaţi ENTER.
Comanda Xline
Bara cu instrumente: Draw>Construction Line
Meniu: Draw>Construction Line
Linia de comandă: xline
Comanda Ray
Meniu: Draw>Ray
Linia de comandă: ray
TRUC: Desenaţi liniile ajutătoare folosind un layer propriu, diferit de cel uzual,
astfel încât vizibilitatea desenului şi tipărirea lui să poată fi controlate.
Notă: Liniile ajutătoare pot fi transformate în linii normale prin tăierea lor
(folosind comanda Trim) la lungimi finite. Pentru mai multe informaţii privind
comanda Trim vedeţi capitolul 6.
Desenarea cercurilor
Cercurile pot fi create prin mai multe metode:
• Specificarea centrului şi a razei – metoda implicită.
• Specificarea centrului şi a diametrului.
• Definirea diametrului prin două puncte.
• Definirea circumferinţei prin trei puncte.
• Crearea cercului tangent la trei obiecte existente.
• Crearea cercului tangent la două obiecte şi specificarea razei.
Comanda Circle
Bara cu instrumente: Draw>Circle
Meniu: Draw>Circle
Linia de comandă: circle
Desenarea unui cerc prin specificarea unui punct de centru şi a unui diametru:
•
Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
•
În linia de comandă tastaţi @-85,-85 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită.
7. Desenaţi cercul inferior:
• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
• În linia de comandă tastaţi @85,-85 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită.
8. Salvaţi desenul ca exercise 4-09.
Sfârşitul exerciţiului.
Desenarea arcelor
Arcele pot fi create prin mai multe metode, funcţie de poziţia şi modul de
dimensionare al acestora. Pentru desenarea unui arc sunt necesare punctul de
început şi alţi doi parametri aleşi dintre următoarele variante:
• Punctul de centru;
• Punctul de sfârşit;
• Un punct intermediar;
• Unghi inclus;
• Lungimea corzii (coarda unui arc este o linie dreaptă ce uneşte capete
acestuia);
• Direcţie;
• Lungimea arcului;
• Raza.
Notă: Implicit, arcele sunt desenate în sens invers acelor ceasornicului. Dacă este
necesar un arc în sensul acelor de ceasornic, folosiţi o opţiune de trei puncte sau
specificaţi un unghi negativ.
TRUC: Comanda Fillet desenează arce aflate între două obiecte existente. Este
cea mai eficientă metodă de a plasa arce în multe situaţii. Despre comanda Fillet
aflaţi mai multe în capitolul 6.
Comanda Arc
Bara cu instrumente: Draw>Arc
Meniu: Draw>Arc
Linia de comandă: arc
În acest exerciţiu folosiţi arce şi linii pentru a desena tăblia de capăt a unui pat.
TRUC: Puteţi folosi una din următoarele scurtături pentru a specifica punctul de
început al unei linii sau arc:
•
Tastaţi @ şi apăsaţi ENTER când următorul element începe la sfârşitul
elementului anterior (@ este echivalent cu @0,0 ).
• Apăsaţi ENTER când următorul element începe la sfârşitul elementului
anterior şi este tangent la elementului anterior.
6. Desenaţi următoarea linie
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început al unei linii. Acest
lucru arată că linia este tangentă la capătul arcului.
• Tastaţi @450,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica sfârşitul liniei.
Poliliniile lineare au fost prezentate într-o lecţie precedentă. Acestea pot include,
de asemenea, segmente de arc.
Comanda pline
Bara cu instrumente: Draw>Polyline
Meniu: Draw>Polyline
Linia de comandă: pline
Desenarea coroanelor circulare este un mod rapid pentru a crea forme de tipul
inelelor de grosimi specificate sau discurilor.
Comanda Donut
Desenarea elipselor
Comanda Ellipse
Bara cu instrumente: Draw>Ellipse
Meniu: Draw>Ellipse
Linia de comandă: ellipse
O curbă spline este o curbă netedă care trece printr-o serie de puncte specificate.
Curbele spline pot fi folosite pentru crearea curbelor neregulate care nu pot fi
realizate uşor cu ajutorul arcelor.
Weight (pondere) – Specifică cât de mult este împinsă curba spline către un
punct particular de control. Fiecare punct de control poate avea asignată o anumită
pondere, diferită de a celorlalte.
Order – Specifică cât de multe puncte de control sunt date. Mai multe puncte de
control dau un mai bun control al formei curbei.
Comanda Spline
Bara cu instrumente: Draw>Spline
Meniu: Draw>Spline
Linia de comandă: spline
Desenul camei
Distanţa de la centrul cercului de bază la profilul camei este dată în tabelul de mai
jos:
Desenarea punctelor
Comanda Point
Bara cu instrumente: Draw>Point
Meniu: Draw>Point
Linia de comandă: point
Notă: Stilul şi mărimea punctelor curente vor fi aplicate tuturor punctelor din
desen, incluzând şi punctele care au fost create anterior.
Notă: Forme salvate sub un nume – cunoscute sub denumirea de blocuri – pot fi
de asemenea plasate de-a lungul obiectelor. Mai multe detalii privind blocurile
găsiţi în capitolul 9.
Comanda Measure
Comanda Divide
Creaţi o schemă a unui şablon prin plasarea punctelor de-a lungul elementelor.
Şablonul are două trasee cu 120 de găuri pe fiecare traseu. Sunt 35 de găuri de-a
lungul fiecărui segment, 10 de-a lungul arcelor mari şi 5 de-a lungul arcelor mici.
Şablonul complet
Liniile divizate
Când salturile orientate pe obiecte sunt activate, un marcaj apare când cursorul
este lângă poziţia punctului de agăţare. Poziţia exactă a marcajului, are prioritate
faţă de poziţia cursorului, şi este introdusă prin apăsare când un marcaj este
vizibil.
Single Point (override) mode – Saltul orientat pe obiecte specificat este activ
pentru următorul punct selectat. Este folositor atunci când un salt orientat pe
obiecte este necesar ocazional.
Running mode – Salturile orientate pe obiecte sunt active pentru toate punctele.
Câteva tipuri de puncte snap pot fi activate într-un anumit moment. Activarea
salturilor orientate pe obiecte este folosită când acestea sunt des folosite.
Marker – un simbol care este afişat la poziţia punctului de agăţare. O formă unică
este folosită pentru fiecare tip de punct snap.
Tooltip – textul afişat pentru a identifica tipul saltului orientat pe obiecte.
Magnet – forţează cursorul să rămână blocat pe un punct snap atunci când acesta
se află în apropierea punctului.
Aperture box – înconjură cursorul (reticulul în cruce) şi defineşte o zonă în care
AutoCAD evaluează obiectele pentru salturile orientate pe obiecte.
Autosnaps – un instrument de vizualizare care foloseşte marcaje şi indicatoare de
salt pentru a indica tipul de punct snap.
În acest tabel sunt listate tipurile cele mai utilizate de puncte snap.
Linia
Salt orientat
Buton de Se agaţă de
pe obiecte
com.
Capătul
Endpoint END
obiectelor
Mijlocul
Midpoint MID
obiectelor
Intersecţia
Intersection INT
obiectelor
Centrul
cercurilor,
Center CEN
arcelor şi
elipselor
Punct pe un
cerc sau un arc
Tangent TAN ce formează o
tangentă la
obiect
Cadranul
arcelor,
Quadrant QUA
cercurilor,
elipselor
Puncte obiect
ce formează o
Perpendicular PER
aliniere
perpendiculară
Cale de
Extension EXT extensie a
obiectelor
Dezactivează
punctele de
snap pentru
None NON
următoare
selecţie de
puncte
Folosirea unui salt orientat pe obiecte pentru a specifica corect poziţia unui punct:
1. Începeţi o comandă care necesită introducerea unui punct.
2. Când comanda cere introducerea unui punct, selectaţi un tip de salt orientat pe
obiecte folosind una din următoarele metode:
• Apăsaţi un buton
din secţiunea Object
Snap din bara cu
instrumente Standard
sau din bara cu
instrumente Object
Snap.
SAU
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT şi butonul drept al
mouse-ului în zona de desenare, apoi selectaţi un
salt orientat pe obiecte din meniul cursor.
SAU
• Tastaţi abrevierea unui salt orientat pe obiecte în
linia de comandă.
3. Mutaţi cursorul peste poziţia punctului de agăţare. Când
apare marcajul, apăsaţi pentru a accepta poziţia
marcajului.
Notă: După apăsarea punctului, saltul orientat pe obiect nu mai este activat.
Pentru a folosi un salt orientat pe obiect pentru următorul punct, repetaţi
procedura de mai sus.
Utilizarea unui salt orientat pe obiecte necesită selectarea tipului de salt pentru
fiecare punct în parte. Activarea salturilor orientate pe obiecte face ca acestea să
rămână mereu în funcţiune.
Pot fi active câteva tipuri de salt la un moment dat, dacă modul Running Object
Snap este activat. Pe măsură ce cursorul este mişcat în desen peste obiecte, cel
mai potrivit tip de salt este arătat, bazându-se pe tipul de obiect şi pe poziţia
cursorului raportată la obiect. Marcajele şi indicatoarele de salt uşurează
observarea tipului de salt folosit atunci când se alege o poziţie.
Bara de stare
4. Selectaţi OK.
TRUC: După setarea modului Running Object Snap, apăsaţi butonul Osnap din
bara de stare pentru a le activa sau dezactiva pe toate.
Desenul completat
Setarea osnap
1. Deschideţi ch_4-15.dwg.
Desenul incomplet
Desenul completat
Completarea panoului
Panoul completat
Structura completată
5. Desenaţi liniile 4 şi 5:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Mutaţi cursorul deasupra capătului inferior al liniei 3 până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Endpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Mutaţi cursorul deasupra mijlocului liniei din dreapta sus până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Midpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
desen şi apoi selectaţi Perpendicular.
• Mutaţi cursorul deasupra liniei de la bază până când apar marcajul şi
indicatorul de salt pentru Perpendicular, apoi apăsaţi butonul stâng al
mouse-ului.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.
6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
Desenarea unui cerc al cărui centru se află la o distanţă de 25.5,15.5 unităţi faţă de
colţul unui dreptunghi:
1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
2. Pentru a specifica centrul:
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT şi apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului
în desen.
• În meniul cursor selectaţi From.
• Din nou ţineţi apăsată tasta SHIFT şi apăsaţi pe butonul din dreapta al
mouse-ului în desen.
• În meniul cursor selectaţi End.
• Mutaţi cursorul pe deasupra uneia dintre liniile dreptunghiului lângă colţul
din stânga jos.
• Când apare marcajul în colţul dreptunghiului, apăsaţi butonul stâng al
mouse-ului pentru a accepta poziţia.
Dacă modul Polar tracking este activat, căi de aliniere temporare sunt de
asemenea afişate la valorile setate ale unghiurilor faţă punctul obţinut.
Pentru a specifica o poziţie pe calea de aliniere, apăsaţi butonul stâng al mouse-
ului pentru a specifica un punct sau tastaţi o distanţă când calea de aliniere este
afişată.
Dacă mai mult de un un punct de referinţă este cerut, intersecţia căilor de aliniere
poate fi folosită pentru a localiza un punct.
Pentru a obţine un punct, mutaţi cursorul direct deasupra unui punct de salt
orientat pe obiecte şi ţineţi nemişcat cursorul pentru scurt timp deasupra
punctului. Nu selectaţi punctul. Punctul obţinut afişează un mic semn plus (+).
Renunţarea la selecţie
Pentru a renunţa la punctul obţinut mai sus, mutaţi cursorul înapoi pe marcajul
folosit la obţinerea punctului. Punctele obţinute se şterg automat cu fiecare
comandă nouă sau dacă Otrack este permutat între On şi Off în bara de stare.
Desenarea părţii din stânga a unei plăci începând din colţul din stânga sus:
În acest exerciţiu, completaţi vederea din faţă şi din dreapta a unui obiect folosind
Object Snap Tracking şi Polar Tracking.
Stadiul desenului
3. Dacă polar Tracking este dezactivat (Off), selectaţi Polar în bara de stare.
4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
5. Localizaţi centrul cercului în centrul dreptunghiului:
• Mutaţi cursorul pe deasupra liniei de la bază a dreptunghiului pe lângă
mijlocul acesteia, până când apare un marcaj.
Desenarea unui cerc cu centrul aflat la 22,15 unităţi de colţul unui dreptunghi:
Dacă este afişat un W plasat la intersecţia axelor, aceasta arată că UCS-ul este
coincident cu WCS-ul.
Dacă este afişat un + plasat la intersecţia axelor, aceasta arată că pictograma UCS
este localizată în originea UCS-ului.
Comanda Ucsicon
Notă: Dacă originea UCS-ului este lângă marginea afişării sau este în afara
ecranului, pictograma UCS va fi afişată în colţul din stânga jos.
Comanda Table
Comanda Table ne ofera posibilitatea de a realiza prin intermediul programului
AutoCAD 2005 tabele. Prin intermdiul comenzii Table se pot seta:
• se poate formata spatiul tabelar (se poate scrie denumirea tabelului, capul
de tabel, elementele incluse in tabel, etc.);
• se poate specifica directia de plasare a tabelului. Din partea superioara a
desenului in partea inferioara, sau invers;
• se poate seta chenarul tabelului (grosime, tip de linie, culoare), iar in
fereastra preview se poate previzualiza schimbarile realizate;
• se seteaza textul din interiorul tabelului (se poate introduce un stil
prestabilit sau se poate crea altul).
Stilul de realizare a unui tabel se acceseaza prin casuta de dialog Tabel Style
existenta in Format>Table Style sau utilizind linia de comanda TABLESTYLE.
In fereastra Table Style, se poate crea un nou stil prin intermediul butonului New,
sau se poate modifica stiulul deja existent cu ajutorul butonului Modify
7. Apăsaţi tasta TAB pentru a putea permuta dintr-un spaţiu în altul al tabelului
şi tastaţi Name, Size, Location şi Qty
8. În spaţiile libere de mai jos se trec caracteristicile definite în desenul de mai
jos:
TRUC: Desenaţi primele trei cercuri în vederea de sus şi apoi desenaţi cealalaltă
vedere folosind Polar Tracking şi Object Snap Tracking.
TRUC: Desenaţi vederea din faţă prima, apoi desenaţi cealalaltă vedere folosind
Polar Tracking şi Object Snap Tracking.
TRUC: Desenaţi vederea din faţă prima, apoi desenaţi celelalte vederi folosind
Polar Tracking şi Object Snap Tracking
TRUC: Vederea din dreapta necesită construirea a două elipse şi a unui arc
eliptic. Pentru a desena arcul eliptic, folosiţi quadrantul potrivit şi punctele de
intersecţie pentru a specifica mărimea arcului şi unghiul.
Rezumatul temelor
Întrebări recapitulative
Capitolul al V-lea
Extragerea de informatii dintr-un desen
Baza de date a unui desen conţine numeroase informaţii despre entităţile create în
desen şi despre mediul de desenare. În acest capitol, veţi învăţa să vizualizaţi şi să
extrageţi aceste informaţii.
Obiectivele capitolului
Comanda List
Bara cu instrumente: Inquiry>List
Meniu: Tools>Inquiry>List
Linia de comandă: list
TRUC: Apăsaţi F2 pentru a comuta între fereastra text mare şi fereastra liniei de
comandă.
În acest exerciţiu, creaţi un fişier text ce conţine coordonatele unei plăci. Aceste
coordonate sunt cerute pentru a programa un laser controlat de computer pentru a
tăia placa.
Sfârşitul exerciţiului.
Măsurătorile includ:
• Determinarea poziţiei unui punct sau al unui obiect.
• Distanţa dintre două puncte şi unghiul format de dreapta ce le uneşte cu
axa OX şi cu planul XY.
• Mărimea unui obiect.
Toate măsurile sunt raportate la UCS-ul curent, în concordanţă cu setările curente
ale unităţilor şi unghiurilor.
Comanda ID
Bara cu instrumente: Inquiry>Locate Point
Meniu: Tools>Inquiry>ID Point
Linia de comandă: id
Comanda Dist
Bara cu instrumente: Inquiry > Distance
Meniu: Tools>Inquiry> Distance
Linia de comandă: dist
5. Pentru a măsura gabaritul plăcii, setaţi şi activaţi modul Object Snap Tracking.
• În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta la mouse-ului pe OSNAP şi
selectaţi Settings.
• În fereastra de dialog Drafting Settings activaţi modurile Endpoint şi
Quadrant.
• În fereastra de dialog Drafting Settings activaţi Object Snaps şi Object
Snap Tracking.
• Selectaţi OK.
6. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Distance.
7. Specificaţi colţul din stânga sus folosind Object Snap Tracking.
• Obţineţi cele două puncte de pe quadrantul de 90 grade respectiv de 180
grade ale arcelor.
• Mutaţi cursorul lângă colţul din stânga sus până când sunt afişate ambele
căi de aliniere – orizontală şi verticală.
• Selectaţi pentru a accepta poziţia.
Sfârşitul exerciţiului.
Măsurarea suprafeţelor
Comanda Area
TRUC: Dacă vor fi necesare măsurări de arii, desenaţi formele folosind polilinii
pentru ca ariile să fie uşor de măsurat.
8. Selectaţi celălalt cerc pentru a-i scădea aria şi găsiţi astfel suprafaţa reală a
plăcii.
9. Apăsaţi ENTER pentru a părăsi modul Subtract şi apoi apăsaţi din nou
ENTER pentru a încheia comanda Area.
Sfârşitul exerciţiului.
Comanda Status
Bara cu instrumente: Tools > Inquiry > Status
Linia de comandă: status
Notă: Aceste informaţii asociate desenului pot fi folosite pentru localizarea rapidă
a desenelor.
Comanda Time
Meniu: Tools>Inquiry> Time
Linia de comandă: time
TRUC: Setaţi modul Running Object Snap pe Endpoint şi folosiţi modul Point
pentru a face măsurătorile.
Măsurarea suprafeţelor se face mai uşor dacă o polilinie este desenată în
jurul camerei.
Rezumatul temelor
Acum puteţi obţine:
• Listarea proprietăţilor obiectelor.
• Afişarea coordonatelor X,Y unei poziţii.
• Măsurarea distanţei dintre două puncte.
• Afişarea suprafeţei unui obiect.
• Afişarea informaţiilor despre desen.
• Afişarea timpului de desenare şi de creare a desenului.
Întrebări recapitulative
Capitolul al VI-lea
Editarea cu AutoCAD 2005
Acest capitol prezintă diverse tehnici de editare a obiectelor dintr-un desen.
Aceste tehnici includ crearea seturilor de selecţie şi grupurilor, editarea folosind
gripsurile şi aplicarea diferitelor modificări asupra obiectelor selectate.
Proprietăţile unui obiect pot fi atribuite unui alt obiect sau grup de obiecte.
Obiectivele capitolului
Seturile de selecţie
Procesul de editare necesită crearea unui set de selecţie. Acesta poate fi constituit
dintr-un obiect sau un grup de obiecte. Seturile de selecţie pot fi create înainte sau
după ce este aleasă comanda Edit.
TRUC: Obiectele pot fi şterse din setul de selecţie prin apăsarea tastei SHIFT şi
reselectarea obiectelor selectate pe care doriţi să le excludeţi.
Selecţia Noun/Verb
Seturile de selecţie pot fi create înainte sau după ce este aleasă comanda de
editare. Pentru a crea seturi de selecţie înainte de comanda de editare, trebuie să
fie activată selecţia Noun/Verb. Modurile de selecţie ale obiectelor se găsesc în
fereastra de dialog Options.
Pentru a seta selecţia Noun/Verb:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Options.
• Selectaţi fila Selection şi apoi în Selection Modes marcaţi Noun/Verb
Selection.
TRUC: Mărimea căsuţa de vizare poate fi schimbată din fila Selection folosind
bara de tragere.
Desenul ch_6-01.dwg
3. În linia de comandă:
• Tastaţi select apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi cele trei scaune şi cele două mese laterale, apoi apăsaţi ENTER.
Obiectele sunt adăugate setului de selecţie.
Selecţia Noun/Verb
Selecţia Windows
Seturile de selecţie pot fi create prin încadrarea obiectelor într-un fereastră de
selecţie dreptunghiulară la prompterul Select Objects: din linia de comandă.
Ordinea punctelor care definesc fereastra de selecţie este importantă.
Notă: Metoda implicită de creare a unei ferestre este de selectare a celor două
puncte care definesc fereastra, dacă este activat modul Implied windowing în fila
Selections din fereastra de dialog Options, fereastra este definită prin selectare şi
tragere.
7. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
Toate obiectele din desen pot fi selectate prin tastarea all la prompterul Select
Objects: din linia de comandă. Numai obiectele din layerele dezgheţate vor fi
adăugate setului de selecţie.
Seturile de selecţie sunt salvate în memoria activă. Cel mai recent set de selecţie
poate fi reamintit prin tastarea p la prompterul Select Objects: din linia de
comandă.
Pentru a selecta ultimul obiect creat, vizibil pe ecran, tastaţi l (last = ultimul) la
prompterul Select Objects: din linia de comandă.
Comanda Copy
Bara cu instrumente: Modify>Copy
Meniu: Modify>Copy
Linia de comandă: copy
Comanda Move
Bara cu instrumente: Modify> Move
Meniu: Modify> Move
Linia de comandă: move
10. Specificaţi un al doilea punct al copierii – centrul arcului din dreapta sus.
11. Specificaţi punctele finale pentru fiecare copie – respectiv centrul arcelor de
cerc din dreapta jos şi stânga jos.
Desenul completat
Piesa completă
5. Salvaţi desenul.
Secţiunea precedentă descrie cum pot fi copiate obiectele folosind comanda Copy.
Obiectele pot fi de asemenea copiate folosind Windows Clipboard.
TRUC: Puteţi copia obiectele în cadrul aceluiaşi desen prin ţinerea apăsată a
tastei CTRL. Obiectele mutate în alt desen vor fi de asemenea copiate.
Notă: Cursorul nedisponibil este afişat când încercaţi să deplasaţi obiecte într-o
altă sesiune AutoCAD care are deschisă o comandă.
Comanda Offset
Bara cu instrumente: Modify>Offset
Meniu: Modify>Offset
Linia de comandă: offset
Comanda Array
Bara cu instrumente: Modify>Array
Meniu: Modify>Array
Linia de comandă: array
Crearea unui obiect folosind comanda Offset şi apoi crearea unor copii multiple
folosind comanda Array:
1. Deschideţi fişierul ch_6-03_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:
• În linia de comandă tastaţi 5 pentru a introduce distanţa la care va fi copiat
obiectul.
• Selectaţi obiectul de copiat.
• Specificaţi partea în care doriţi să copiaţi obiectul, apoi apăsaţi ENTER
pentru că nu mai dorim să continuăm operaţia de copiere.
Creaţi o vedere cu dispunerea coloanelor unei clădiri prin folosirea mai întâi a
comenzii Offset şi apoi a comenzii Array.
1. Deschideţi fişierul ch_6-04.dwg.
Oglindirea obiectelor
În timpul procesului de desenare, formele pot fi desenate rapid prin crearea unei
jumătăţi din desen şi apoi prin oglindirea setului de selecţie pentru a completa
întregul.
Comanda Mirror
Rotirea obiectelor
Poziţia unghiulară în jurul unui punct numit centru de rotaţie poate fi obţinută prin
rotirea obiectelor.
Comanda Rotate
Creaţi un suflător de bule de săpun din plastic folosind comenzile Mirror, Line,
Offset şi Array.
1. Deschideţi fişierul ch_6-05.dwg.
Suflătorul completat
10. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a vedea capătul stâng al piesei.
12. Dezgheţaţi layerul CLN, apoi măriţi desenul pentru a vedea piesa.
13. În meniul File, selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca bubble blower.dwg.
Sfârşitul exerciţiului.
În secţiunea precedentă obiectele erau editate prin deplasarea lor – mutare sau
rotire – din poziţia curentă.
În această secţiune mărimea totală a obiectelor va fi editată folosind comenzile
Scale, Stretch, Lengthen.
Comanda Scale
Bara cu instrumente: Modify>Scale
Meniu: Modify>Scale
Linia de comandă: scale
Folosind comenzile învăţate, realizaţi obiectul de mai jos (înainte de scalare, cel
din stânga imaginii).
În bara cu instrumente Modify selectaţi Scale, apoi:
• Creaţi un set de selecţie cuprinzând obiectele ce trebuiesc scalate.
• Specificaţi un punct de referinţă faţă de care se va realiza scalarea – colţul
din stânga obiectului.
• În linia de comandă tastaţi 1.5 pentru a introduce valoarea factorul de
scalare.
Întinderea obiectelor
Comanda Stretch
Bara cu instrumente: Modify>Stretch
Meniu: Modify> Stretch
Linia de comandă: stretch
Crearea unui set de selecţie folosind o selecţie de tip fereastră prin intersectare şi
apoi redimensionarea obiectelor prin întindere:
1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Stretch, apoi:
• Creaţi un set de selecţie compus din cele două linii orizontale şi cea
verticală aflate în partea dreaptă a obiectului, folosind o selecţie de tip
fereastră prin intersectare.
• Specificaţi un punct de referinţă faţă de care se va realiza scalarea – colţul
din dreapta obiectului.
• Trageţi cursorul spre dreapta 50 de unităţi pentru a întinde obiectele.
TRUC: Folosiţi Polar Tracking sau modul Ortho pentru a întinde obiectele pe
verticală sau orizontală.
Notă: Întrucât cota de 70.0 a fost inclusă în setul de selecţie, dimensiunea de 65.0
este afişată automat la valoarea curentă prin editarea obiectelor pe care le cotează.
Aceasta se numeşte redimensionare asociativă şi este explicată mai detaliat în
Capitolul 8.
Sfârşitul exerciţiului.
Lungirea obiectelor
Comanda Lenghten
Extinderea obiectelor
Boundary – limita până la care vor fi extinse celelalte obiecte şi care este de
obicei un alt obiect.
Projection mode – cele trei metode posibile de extindere a obiectelor. Acestea
sunt none (nici una), UCS şi view (vedere).
Edge – există două opţiuni care determină dacă un obiect poate fi extins sau nu.
Opţiunea Extend va extinde obiectul până la o limită implicită. Opţiunea No
Extend va extinde numai obiectele pentru care există un punct de intersecţie cu
limita.
Comanda Extend
Bara cu instrumente: Modify> Extend
Meniu: Modify> Extend
Linia de comandă: extend
TRUC: Când sunt mai multe obiecte de extins, folosiţi opţiunea Fence pentru a
crea un set de selecţie.
Tăierea obiectelor
Obiectele pot fi tăiate folosind un obiect drept limită de tăiere. Obiectele includ
linii, arce, arce eliptice, cercuri, polilinii deschise 2D şi 3D şi linii radiale.
Cutting edge – marginea de la care vor fi tăiate celelalte obiecte: limită de tăiere
sau muchie tăietoare.
Projection mode – cele trei metode posibile de extindere a obiectelor. Acestea
sunt None, UCS şi View.
Edge – sunt două opţiuni care determină dacă un obiect poate fi extins sau nu.
Opţiunea Extend va extinde obiectul până la o margine implicită. Opţiunea No
Extend va extinde numai obiectele pentru care există un punct de intersecţie.
Comanda Trim
Bara cu instrumente: Modify> Trim
Meniu: Modify> Trim
Linia de comandă: trim
3. Selectaţi câte un singur obiect de tăiat (linie), prin selectarea părţii pe care
doriţi să o tăiaţi.
TRUC: Când sunt mai multe obiecte de tăiat folosiţi opţiunea Fence pentru a crea
un set de selecţie.
Completaţi planul unui nivel a unei clădiri, folosind comenzile Offset, Trim,
Copy şi Stretch. Clădirea măsoară 20/15 metri.
Desenul complet
6. Folosiţi comanda Zoom pentru a mări colţul din stânga jos al clădirii.
Folosiţi comenzile Copy, Stretch şi Mirror pentru a crea alte trei birouri.
1. Măriţi pentru a vedea tot desenul.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Copy, apoi:
• Selectaţi pereţii noului birou.
• Selectaţi colţul din stânga sus al biroului ca punct de bază.
• Deplasaţi cursorul spre stânga şi tastaţi 4.2 ca distanţă de copiere.
• Selectaţi punctul din mijloc al peretelui vertical exterior din dreapta ca primul
punct al liniei de oglindire, apoi:
• Deplasaţi cursorul orizontal spre stânga, apoi selectaţi un punct.
• Apăsaţi ENTER de două ori pentru a încheia comanda Mirror.
5. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca office. Sfârşitul
exerciţiului.
Comanda Fillet
Comanda Chamfer
Bara cu instrumente: Modify> Chamfer
Meniu: Modify>Chamfer
Linia de comandă: chamfer
Setările implicite pentru comanda Fillet taie ambele obiecte pentru a crea
racordarea. Pentru a menţine obiectele nemodificate, folosiţi opţiunea No Trim.
Pentru a adăuga o racordare la cercuri sau arce folosiţi aceeaşi procedură ca pentru
linii. Punctul selectat de pe cerc sau arc determină amplasarea racordării. În unele
cazuri sunt posibile mai multe soluţii.
Pentru mai multe informaţii privind aceste opţiuni consultaţi în Help subiectul
Filleting Objects.
Obiectele care au fost create folosind linii sau polilinii pot avea o racordare
adăugată la un colţ de intersecţie sau la intersecţia unei linii sau polilinii când
acestea sunt extinse. Linia şi racordul sunt adăugate la polilinie dacă este activată
opţiunea Trim.
Liniile paralele pot fi unite folosind comanda Fillet. Distanţa dintre liniile paralele
este folosită ca rază de racordare, fără a se lua în considerare valoarea curentă a
razei.
TRUC: Folosiţi o rază de racordare de 0 (zero) pentru a tăia sau extinde două
obiecte pâna la punctul lor de intersecţie.
TRUC: Dacă aveţi mai multe linii de racordat puteţi tasta MULTIPLE în linia de
comandă, apoi apăsaţi ENTER. Tastaţi apoi FILLET la cerere.
6. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca cylinder head.
Sfârşitul exerciţiului.
Comanda Break
2. Selectaţi (fără să aveţi o comandă în lucru) cele două linii care trebuiesc
modificate. Manipulatoarele (punctele specifice liniei – cele albastre) vor fi
afişate.
5. Salvati desenul.
5. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
7. Tastaţi 90 pentru noul unghi – masa se va roti astfel încât axa selectată se va
găsi la un unghi de 90° faţă de axa X.
8. Selectaţi manipulatorul şi deplasaţi masa în interiorul biroului.
4. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca office layout.
Sfârşitul exerciţiului.
Gruparea obiectelor
Editarea obiectelor necesită crearea unui set de selecţie. Setul anterior de selecţie
poate fi reapelat pentru editare, dar celelalte seturi de selecţie vor trebui recreate.
Acestea sunt seturi de selecţie nedenumite. Gruparea obiectelor asigură o metodă
eficientă de creare şi salvare a unui set de selecţie sub un nume.
Comanda Group
Un desen al unei vederi de ansamblu al unui birou conţine obiecte ce ar putea avea
nevoie de editări multiple. Creaţi grupuri de obiecte pentru a fi mai eficienţi.
1. Deschideţi fişierul ch_6-11.dwg.
Crearea unui set de selecţie şi salvarea sub un nume cu ajutorul comenzii Group:
1. În linia de comandă tastaţi group pentru a afişa fereastra de dialog Object
Grouping.
• În câmpul Group Name tastaţi FILE_CABINETS.
• În câmpul Description tastaţi Steelcase catalog #4500-A.
• În tabloul Create Group deselectaţi Selectable.
• Selectaţi New, apoi selectaţi cele 12 dulapuri din desen – cele de culoare
mov (magenta).
Obiectele de tip polilinie pot fi editate în mai multe moduri. Acestea includ
schimbarea grosimii de linie, schimbarea obiectelor de tip linii în polilinii şi
închiderea unei polilinii deschise.
Comanda Pedit
Bara cu instrumente: Modify II> Edit Polyline
Meniu: Modify> Polyline
Linia de comandă: pedit
TRUC: Pentru mai multe informaţii privind acest subiect consultaţi Help>Editing
Polylines.
Copierea proprietăţilor
Proprietăţile unui obiect (layer-ul) pot fi copiate şi atribuite unui alt obiect
folosind comanda Matchprop.
Comanda Matchprop
Meniu: Modify> Matchprop
Linia de comandă: matchprop
Quick Select
Quick Select simplifică crearea a unui set de selecţie în funcţie de un filtru bazat
pe proprietăţile obiectelor. Este folosit în cadrul ferestrei Properties.
9. Apăsaţi ESC de două ori pentru a anula selecţia sau din meniul contextual
Deselect All.
Fereastra Properties
3. În lista General selectaţi Layer. Este afişat numele layerului obiectelor. Din
lista de layere selectaţi numele noului layer – Subţire. Obiectele se schimbă
dinamic, permiţându-vă vizionarea modificărilor.
Comanda Properties
Comanda Properties controlează proprietăţile obiectelor existente.
Bara cu instrumente: Standard > Properties
Meniu: Tools> Properties
Linia de comandă: properties
Folosiţi fereastra Properties şi Quick Select pentru a schimba aspectul unui desen
prin modificarea proprietăţilor poliliniilor.
Modificarea poliliniilor
Modificaţi poliliniile care reprezintă clădiri şi liniile de tramvai într-o vedere a
planului unui oraş.
1. Deschideţi fişierul ch_6-12.dwg.
5. Apăsaţi ESC de două ori pentru a înlătura selecţia. Desenul scoate acum în
evidenţă liniile străzilor.
6. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi fişierul ca properties.
Rezumatul capitolului
Întrebări recapitulative
1. O selecţie de tip fereastră prin intersectare include toate obiectele care sunt în
cadrul ferestrei şi cele care intersectează fereastra:
a). Adevărat
b). Fals
2. Care este combinaţia de taste pentru a comuta un grup de la selectabil la
neselectabil?
a). CTRL+C
b). CTRL+A
c). SHIFT+A
d). CTRL+S
3. În primul rând trebuiesc selectate comenzile AutoCAD, iar apoi obiectele:
a). Adevărat
b). Fals
4. Cum activaţi şi dezactivaţi manipulatoarele?
a). Comanda Entgrip
b). Tasta F3
c). În fila Selection din fereastra de dialog Options
d). Manipulatoarele sunt întotdeauna activate
5. Cum vă deplasaţi prin opţiunile de editare ale manipulatoarelor?
a). Apăsaţi Spacebar
b). Apăsaţi ENTER
c). Folosiţi meniul cursor
d). Toate de mai sus
6. Cum ar trebui creat un set de selecţie pentru comanda Stretch?
a). Fereastra de selecţie prin intersectare
b). Selecţia de tip fereastră
c). Nu contează
d). A şi B
7. Valoarea razei de racordare trebuie setată la o valoare mai mare decât 0:
a). Adevărat
b). Fals
Capitolul al VII-lea
Adnotarea desenelor
Obiectivele capitolului
Un stil de text dat stabileşte proprietăţile textului, ca font (tipul de literă), grosime
şi caracteristici generale. Poate de asemenea stabili înălţimea textului şi poate
aplica diferite efecte acestuia. Puteţi defini mai multe stiluri de text într-un desen
şi puteţi folosi diferite stiluri pentru diferite situaţii.
Text Style – o colecţie de setări salvată sub un nume, care stabileşte înfăţişarea
textului, incluzând fontul, mărimea, grosimea şi alte efecte.
Special Characters – caractere speciale cum ar fi simbolurile pentru diametru sau
grad.
Character Set – numerale, litere şi caractere speciale.
Font File – defineşte formele caracterelor textului într-un set de caractere.
Text Height – o valoare diferită de 0 (zero) care predefineşte înălţimea textului
pentru stil. Dacă valoare este 0, înălţimea este setată la introducerea textului.
Width Factor – raportul dintre grosimea textului şi înălţimea sa. O valoare mai
mare decât 1 (unu) lăţeşte textul, iar o valoare mai mică decât 1 îl condensează.
Comanda Style
Meniu: Format>Text Style
Linia de comandă: style
TRUC: Puteţi folosi AutoCAD DesignCenter pentru a importa stiluri de text din
alte desene. Vedeţi capitolul 10 pentru instrucţiuni privind utilizarea AutoCAD
DesignCenter.
Comanda Text
Meniu: Draw>Text>Single Line Text
Linia de comandă: text (sau dtext)
NOTA: Dacă înălţimea textului este setată în stilul de text, atunci aceasta este
utilizată implicit şi nu mai apare la prompter o cerere pentru înălţime.
NOTATextul apare aliniat la stânga până când finalizaţi comanda, după care va fi
realiniat în funcţie opţiunea aleasă.
TRUC: Pentru mai multe informaţii legate de alinierea textului, vedeţi Help-Text
Justification.
NOTA:Când editaţi un stil, tot textul introdus cu acel stil va fi modificat pentru a
se potrivi noilor caracteristici. Schimbările sunt plasate în coadă de aşteptare şi
intră în vigoare la următoarea regenerare.
Mărimea textului
Obiectele AutoCAD sunt desenate la mărimea lor reală, fără a lua în consideraţie
dacă obiectele sunt mari sau mici. Dacă un nou text este adăugat desenului, dacă
acesta este prea mare sau prea mic, s-ar putea să fie indescifrabil.
• Există standarde care specifică înălţimea necesară a textului pentru textul
printat.
• Multe desene trebuie scalate pentru a fi printate, astfel încât să se
potrivească mărimilor standardizate ale foilor de hârtie.
• Înălţimea textului pentru adnotări trebuie să fie ajustată pentru a permite
scalarea.
• Ajustarea înălţimii textului va asigura un raport bun între text şi mărimea
desenului, pentru o vizualizare mai uşoară pe ecran, chiar dacă desenul nu
este printat.
Definiţi un nou stil de text. Adăugaţi rânduri singulare de text pentru a adnota
anumite părţi din desen.
Introducerea textului
Textul multilinie se găseşte plasat într-un cadru, cunoscut sub numele de fereastra
limită a textului multilinie şi acceptă operaţii sofisticate de formatare, ca
posibilitatea de a schimba fontul, culoarea şi spaţiul dintre linii. Folosiţi textul
multilinie pentru notele desenului, adnotările legendei, sau descrieri mai detaliate
ale desenului.
Comanda Mtext
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Text>Multiline Text
Linia de comandă: mtext
TRUC: Selectaţi Import Text pentru a importa text dintr-un fişier extern sau
folosiţi comenzile Windows cut/copy şi paste pentru a copia un text din alte
aplicaţii.
Introducerea de la tastatură
NOTA: Simbolul diametrului apare în fereastra Multiline Text Editor sub forma
%%c, dar este convertit în caracterul special necesar la revenirea în desen.
NOTA: Puteţi de asemenea selecta simboluri pentru caractere speciale din lista
Symbol.
3. Selectaţi colţul din stânga sus şi cel din dreapta jos al ferestrei de text pentru a
defini fereastra limită a textului.
4. În fereastra Multiline Text Editor selectaţi Import Text şi deschideţi fişierul
bore.txt.
5. Selectaţi fila Character pentru a vă asigura că este curentă.
6. Folosind meniul contextual, selectaţi Select All.
7. În câmpul Text Hight tastaţi 0.075 pentru a seta înălţimea textului şi din lista
Color selectaţi Red.
8. Dacă nu vizualizaţi întregul text, din fila Properties selectaţi lăţimea
chenarului la 50.
9. Selectaţi textul DATA FROM BORING LOGS.
• Din lista de fonturi selectaţi fontul Dutch801 Rm BT.
• În câmpul Text Hight tastaţi 0.1 pentru a seta înălţimea textului selectat.
10. Selectaţi restul textului şi aplicaţi fontul Stylus BT.
11. Selectaţi cuvântul DATA şi selectaţi butonul Italic.
12. Selectaţi cuvintul BORING şi selectaţi butonul Bold.
13. Selectaţi textul CROSS SECTION. Din lista de culori alegeţi Blue.
Editarea textului
Comanda Ddedit
Bara cu instrumente: Text
Meniu: Modify>Text
Linia de comandă: ddedit
Verificarea ortografiei
Ortografia unei singure linii de text, a unui text multilinie sau a unui text de cotare
poate fi verificată într-un desen. Puteţi încărca dicţionare personalizate şi puteţi
adăuga ortografia şi termenii speciali, utilizaţi de dumneavoastră.
Comanda Spell
Meniu: Tools>Spelling
Linia de comandă: spell
3. Selectaţi Ignore sau Change pentru fiecare cuvânt care nu este în dicţionar.
4. Când verificarea ortografiei s-a încheiat, este afişat un mesaj. Selectaţi OK.
5. Selectaţi textul multilinie care începe cu DATA FROM BORING LOGS din
partea inferioară a casetei de text.
6. În fereastra Multiline Text Editor schimbaţi:
• BORING LOGS în BORE LOGS.
• CROSS-SECTION în CROSS-SECTIONS
• Selectaţi OK pentru a închide fereastra de editare.
7. Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda.
Verificarea ortografiei
Evidenţierea textului
Evidenţierea textului se face cu ajutorul comenzii Background Mask apelabilă
apăsînd butonul din dreapta a mouse-ului in cadrul ferestrei Multiline Text.
Aceasta comandă vine ca un element de noutate în cadrul versiunii AutoCAD
2005. Oferă posibilitatea de a seta culoarea care va evidenţia textul în cadrul
desenului.
Comanda Fields
Se utilizează pentru a afişa informaţii care se pot schimba pe parcursul editării
unui desen. Aceste informaţii pot fi proprietăţi ale desenului, denumire lui,
proprietăţi ale entzităţilor din cadrul lui, informaţii cu privire la sistemul de
operare utilizat, timpul si data curentă etc.
Meniul: Insert>Field
Linia de comandă: field
5. Salvaţi desenul.
NOTA: Pentru a putea introduce mai uşor câmpurile Author, acesta din urmă
se poate copia şi introduce ulterior cu ajutorul comenzii Copy şi Paste.
6. Inchideţi desenul.
Hatch Pattern - aranjament regulat de puncte, linii punctate, forme sau linii într-o
suprafaţă închisă.
Solid Fill – un tip de haşură sub formă de culoare uniformă ce acoperă o arie
selectată.
Islands – suprafeţe ce nu trebuie haşurate din interiorul unui contur.
Comanda Bhatch
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Hatch
Linia de comandă: bhatch
Crearea unei haşuri se face prin selectarea unui contur închis pe care se va aplica
un model de haşură, apoi se alege un model de haşură căruia i se aplică setările
necesare pentru unghi şi densitate.
1. Deschideţi fişierul ch_7-02.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi Vederea 1 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
3. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Hatch.
Notă: Dacă punctul ales nu se găseşte într-o suprafaţă închisă, este afişat un
avertisment.
TRUC: Puteţi selecta mai multe suprafeţe o dată, dar dacă va trebui să editaţi
conturul sau modelul mai târziu, trebuie să haşuraţi pe rând suprafeţele.
Notă: Dacă nu apare nici un model de haşurare şi este afişat mesajul “Hatch
spacing too dense, or dash size too small”, setaţi valoarea Scale la una mai
ridicată.
Selecţia obiectelor
Pentru Pick Points, alegeţi un punct în interiorul unui contur închis. Opţiunea
Select Objects vă permite alegerea obiectelor de haşurat prin specificarea unui set
de selecţie.
Opţiunile avansate
Pentru situaţii mai complexe alegeţi opţiunile Advanced.
Island Detection Style (din fila Advanced) – în care se specifică cum tratează
comanda Hatch marginile din interiorul altor margini.
Editarea haşurilor
Comanda Hatchedit
Notă: Asociativitatea haşurii este păstrată când o copiaţi, mutaţi sau oglindiţi şi
selectaţi toate marginile. Dacă haşura este pe un layer îngheţat sau blocat, aceasta
nu este redesenată.
Puteţi de asemenea edita insule în interiorul unei haşuri. Haşura este redesenată
atunci când mutaţi sau ştergeţi o insulă.
c) Ştergeţi insula.
2. Sub Grips selectaţi Enable Grips Within Blocks apoi selectaţi OK.
3. Tastaţi comanda PICKSTYLE şi setaţi valoare ei la 1.
4. Selectaţi şi ştergeţi orice parte a haşurii. Veţi observa că se şterge doar haşura
fără a şterge conturul.
5. Tastaţi comanda PICKSTYLE şi setaţi valoare ei la 2.
6. Selectaţi şi ştergeţi orice parte a haşurii. Veţi observa că se şterge haşura
împreună cu conturul.
Hatch
Pattern A
Aria de haşurat
4. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
Adnotarea desenului
4. Adăugaţi eticheta cu text în cea de-a doua casetă de detalii din partea
inferioară a desenului.
• Adnotările ar trebui citite de la stânga la dreapta:
Step Hinge: Attachment Detail
Assembly Detail
Stationary Hinge
Stair Attachment.
• În Justification selectaţi Middle Left.
• Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.
5. Setaţi curent stilul de text ROMANT şi schimbaţi fontul în ARIAL.
6. În caseta a treia de detalii însetaţi fişierul BOM.rtf care conţine o scurtă listă
cu piesele utilizate în construcţie.
Haşurarea desenului
Rezumatul capitolului
Întrebări recapitulative
Capitolul al VIII-lea
Cotarea desenelor
Adnotarea desenului implică plasarea de text, cote, note generale şi alte informaţii
importante. Cotarea conferă desenului valori reale pentru prelucrarea produsului.
Cotele trebuie să fie conforme standardelor de proiect, ceea ce implică necesitatea
creării unor stiluri de cotare.
Obiectivele capitolului
Tipuri de cote
Tipuri de cote
Cele mai multe piese sunt linii, arce sau cercuri. Aceste obiecte sunt cotate
folosind cote liniare, radiale sau diametrale. Notele pot fi adăugate desenului
folosind liniile de indicaţie.
Comanda Dimlinear
Bara cu instrumente: Dimension>Linear Dimension
Meniu: Dimension>Linear
Linia de comandă: dimlinear
Comanda Dimdiameter
Bara cu instrumente: Dimension > Diameter Dimension
Meniu: Dimension>Diameter
Linia de comandă: dimdiameter
Comanda Dimradius
Bara cu instrumente: Dimension>Radius Dimension
Meniu: Dimension>Radius
Linia de comandă: dimradius
Comanda Qleader
Bara cu instrumente: Dimension>Quick Leader
Meniu: Dimension>Leader
Linia de comandă: qleader
Leader Settings
Quick Leader este definit folosind fereastra de dialog Leader Settings. Setările
includ:
• Crearea textului folosind opţiunea mtext.
• Specificarea tipului de linie de indicaţie şi numărul punctelor necesare
pentru a o defini.
• Metoda de ataşare a textului, cum ar fi deasupra sau dedesubtul liniei.
Marcatorul de centru
Când este cotat un cerc sau un arc, poate fi adăugat un marcator de centru sau linii
de centru.
TRUC: Folosiţi comanda Dimcenter pentru a plasa linii de centru unui arc sau
unui cerc, apoi plasaţi cota fără marcator sau linii de centru.
Comanda Dimcenter
Bara cu instrumente: Dimension>Center Mark
Meniu: Dimension> Center Mark
Linia de comandă: dimcenter
Completarea cotării
4. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a afişa vederea din faţă, apoi adăugaţi
două cote. Adăugaţi cota de 19.1 folosind Linear Dimension, apoi cota de
6.4 folosind Continuous Dimension.
3. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca Dimensioned plate.
Sfârşitul exerciţiului.
Comanda Quickdim
Bara cu instrumente: Dimension > Quick Dimension
Meniu: Dimension>QDIM
Linia de comandă: qdim
Selectarea obiectelor
• Deplasaţi cursorul în sus, apoi selectaţi un punct pentru a localiza cotarea
în lanţ.
TRUC: Setarea implicită este cea continuă (în lanţ). Pentru a plasa cotele folosind
o altă metodă, precum cotarea faţă de o linie de bază (cotare paralelă), tastaţi
valoarea la cererea din linia de comandă, sau apăsaţi pe butonul din dreapta al
mouse-ului pentru a afişa meniul cursor. Cotările sunt afişate dinamic înainte de
plasarea în desen.
Piesa cotată
6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.
Comanda Dimstyle
Bara cu instrumente: Dimension > Dimension Style
Meniu: Format> Dimension Style
Linia de comandă: dimstyle
Cote asociative
Atunci când o cotă este plasată în desen, punctele de definiţie sunt adăugate
desenului. Aceste puncte se găsesc într-un layer special numit DEFPOINTS;
acesta nu poate fi şters.
Funcţia punctelor de definiţie este de a defini poziţia cotei. Când o piesă este
modificată, punctele de definiţie permit modificarea corespunzătoare automată a
cotei asociate.
Cotarea asociativă este implicit activată (On) şi este controlată prin variabila de
sistem DIMASO.
Fereastra Preview
Termeni cheie:
Baseline Spacing – controlează distanţa dintre două cote obţinute cu comanda
Baseline.
Arrow size – controlează mărimea săgeţii.
Extend Beyond Dim Lines – controlează distanţa de la vârful săgeţii şi end-
point-ul liniei de extensie.
Offset From Origin – controlează distanţa dintre punctul de referinţă al cotei şi
end-point-ul liniei de extensie.
Text heigh – controlează înălţimea textului.
Offset from dim lines – controlează distanţa dintre linia de cotă şi text.
5. Selectaţi fila Text, apoi în caseta Text Style selectaţi din listă stilul DIM25.
Folosind elipticul aflat în partea dreapta a casetei Text Style modificaţi
fontul stilul de text în Title.
Notă: Puteţi încerca şi celelalte opţiuni din caseta Text Placement. În ferestra
Preview veţi vizualiza modificările efectuate.
9. Selectaţi fila Fit, apoi în caseta Fit Options selectaţi Either the text or the
arrows, wichever fits best – pentru a lasa la latitudinea AutoCAD-ului să
realizeze aranjările optime ale textului şi ale săgeţilor, în funcţie de
particularităţile fiecărei cote.
10. Selectaţi fila Fit, apoi în caseta Fine Tuning selectaţi Always draw dim line
between ext line – pentru a trasa linia de cotă, pentru cotele radiale şi
diametrale, prin centrul cercului.
11. Selectaţi fila Primary Units, caseta Linear Dimensions, în lista Precision
selectaţi precizia cotelor de 0.00.
Adăugarea cotelor
TRUC: Comutaţi Snap şi Osnap între On şi Off pentru a activa plasarea cotelor.
16. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a vizualiza vederea din stânga.
17. Din bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Leader, apoi:
• Selectaţi un punct aproape de secţiunea filetată din vederea laterală apoi
selectaţi al doilea punct pentru a defini capătul liniei de indicaţie.
• În fereastra de dialog Multiline Text Editor tastaţi textul M42x3.
2. Selectaţi New. În câmpul New Style Name tastaţi numele noului stil de cotare
Tolerante.
TRUC: folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a mări zona. Aceasta facilitează
selectarea corectă a obiectelor.
Toleranţe geometrice
Toleranţele geometrice sunt adăugate unei piese mecanice pentru a arăta deviaţiile
de formă, de profil, de orientarei, de poziţie şi bătaia radială pentru o suprafaţă a
acesteia. Aceste informaţii sunt conţinute într-un chenar standard specific acestor
abateri.
Comanda Tolerance
Bara cu instrumente: Dimension > Tolerance
Meniu: Dimension > Tolerance
Linia de comandă: tolerance
Aplicarea toleranţelor
apoi:
• Selectaţi căsuţa superioară Sym pentru a afişa fereastra de dialog Symbol,
apoi selectaţi simbolul toleranţei la perpendicularitate.
Notă: Multe din setările din această secţiune a exerciţiului sunt implicite.
Sfârşitul exerciţiului.
Rezumatul temelor
Întrebări recapitulative
Capitolul al IX-lea
Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005
Obiectivele capitolului
• Configurarea plotterului;
• Definirea stilurilor de plotare;
• Crearea configuratiilor de pagina;
• Modul de setare a casetei de dialog Plot;
Configurarea plotter-ului
Primul pas in procesul de tiparirea cu AutoCAD 2005, il constituie configurarea
dispozitivelor de plotare (imprimare).
5. Dacă nu a mai fost instalat plotter-ul niciodată, selectaţi Next, iar dacă a
fost, importaţi fişierul *.pcp sau *.pc2 rezident în calculator;
10. După printarea foii test se încheie instalarea prin apăsarea tastei
Finish
Stilul de plotare
Stilul de plotare permite sa controlaţi aspectul obiectelor din desen rezultate în
urma plotării. Printr-un stil de plotare îi putem comunica programului să nu ţină
cont de parametrii atribuiţi în Layere ci să imprime după anumiţi parametrii
prestabiliţi. Stilurile de plotare controleaya parametrii ca: grosimea sau tipul de
linie , culoare, valoarea pentru intercalarea nuanţelor, gama de nuanţe de gri, etc.
5. Executaţi click pe Named Plot Style Table, după care executaţi click pe
butonnul Next. Programul afisează opţiunea Add Plot Style Table – File
Name unde inseraţi denumirea stilului de plotare;
Tipărirea desenelor
Pentru a putea imprima desenele care au fost create prin intermediul programului
AutoCAD 2005 se va folosi comanda Plot.
Comanda Plot
Configurarea Layout-ului
După accesarea Layout-ului, AutoCAD-ul va indica un spatiu cu o linie punctată
şi un chenar. Linia punctată reprezintă spatiul de printare pe care ăl poate
materializa imprimanta iar chenarul este reprezentat de viewport.
Acest viewport reprezintă filtrul care face trecerea desenului din spaţiul de
desenare în cel de printare
Nota: In pagina de Plot s-a setat scara de plotare 1:1 deoarece scalarea s-a
făcut cu ajutorul Viewport-ului, iar plotarea se face din ceea ce există în
Layout. Dacă se mai aplica înca o dată scara 1: 10 desenul ar fi fost plotat în
cazul acesta la scara 1: 100.
12. Apăsaţi butonul Preview pentru previzualizare după care daţi comanda
Plot pentru a realiza printarea;
13. Salvaţi fisierul in directorul dumneavoastră.
Rezumatul temelor
Sunteţi familiarizat cu următoarele elemente:
• configurarea plotterului (imprimantei) in vederea imprimării desenului
executat;
• definirea stilului de plotare pentru a controla diferite proprietăţi ale
obiectelor desenate;
• modul de setare şi de execuţie a comenzii Plot;
• înserarea desenului din spaţiul Model în Layout cu ajutorul Viewport-ului;
• podul de configurarea si de printare a unui desen din Layout
Capitolul al X-lea
Administrarea desenelor
Obiectivele capitolului
Crearea blocurilor
Comanda Block
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Block>Make
Linia de comandă: block
Notă: Inset Units suportă scalarea automată a blocului inserat din fereastra
AutoCAD DesignCenter. Dacă un bloc ar fi definit în inci şi apoi inserat într-un
desen a cărui unitate de bază o reprezintă milimetrul, va fi scalat la un factor de
25.4.
10. Tastaţi Calculator PII în câmpul Description.
11. Selectaţi OK pentru a defini blocul.
Inserarea blocurilor
Comanda Insert
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Insert>Block
Linia de comandă: insert
din bloc. În acest caz, fiecare bloc îşi păstrează obiectele în layerul lor original, la
aceeaşi culoare şi acelaşi tip de linie.
Un bloc creat din obiecte care au culoarea şi tipul de linie setate ca BYBLOCK
vor lua culoarea şi tipul de linie active atunci când blocul este inserat.
Următoarele indicaţii sunt aplicate pentru setarea layerelor, culorilor şi tipurilor de
linie pentru definiţiile de bloc:
• Pentru a seta acelaşi layer, culoare şi tip de linie pentru toate inserările
blocului, setaţi culoarea şi tipul de linie pentru toate obiectele din bloc.
• Pentru a seta culoarea şi tipul de linie pentru o inserare de bloc la culoarea
şi tipul de linie a layerului în care îl inseraţi, creaţi obiectele care îl
formează în layerul 0. Setaţi culoarea şi tipul de linie la BYLAYER.
• Pentru a seta culoarea şi tipul de linie pentru o inserare de bloc la setările
curente, setaţi culoarea şi tipul de linie la BYBLOCK.
5. Selectaţi OK.
Atributele sunt adăugate componentelor unui bloc şi pot conţine informaţii despre
numele blocului, comentarii, numărul şi valoarea lui, furnizorul şi preţul, după caz
Puteţi extrage aceste informaţii din desen într-un fişier extern, obţinând o listă.
Unui bloc i se pot asocia mai multe atribute. Putem defini atribute:
• constante – atunci când valoarea acestuia este aceeaşi;
• variabile – atunci când valoarea acestuia diferă de la un bloc la altul.
De asemenea, putem defini atribute invizibile, a căror valoare nu apare în desen,
dar există atunci când extragem fişierul extern.
Comanda Export
Meniu: File>Export
Linia de comandă: export
Comanda Wblock
TRUC: Dacă veţi folosi acest fişier într-un sistem ce nu suportă nume lungi de
fişiere, folosiţi un nume de cel mult 8 caractere.
Punctul
de bază
1. În linia de comandă tastaţi wblock, apoi apăsaţi ENTER. Este afişată fereastra
de dialog Write Block.
2. Sub Source selectaţi Objects, apoi selectaţi Retain.
3. Selectaţi Select Objects.
• Folosiţi o selecţie de tip fereastră prin intersectare pentru a selecta
obiectele ce compun Room 125.
• Apăsaţi SHIFT şi selectaţi obiectele ce nu aparţin de Room 125 şi care
trebuie îndepărtate din setul de selecţie.
• Apăsaţi ENTER pentru a vă întoarce în fereastra de dialog.
4. În câmpul File Name tastaţi weight room.dwg.
5. Din lista Insert Units selectaţi Inches.
Sfârşitul exerciţiului.
Notă: Dacă daţi drumul unui fişier într-un desen deschis, fişierul va fi inserat ca
bloc.
1. Pentru a face un desen activ, selectaţi numele desenului din meniul Window.
2. Pentru a vedea toate desenele deschise, selectaţi Cascade în meniul Window.
3. Pentru a comuta între desenele deschise apăsaţi CTRL-TAB
1. Selectaţi un punct oarecare în desenul ch_10-02a pentru a-l face desen activ.
2. În meniul File selectaţi Close. Selectaţi No pentru a nu salva schimbările.
3. Deschideţi Windows Explorer.
4. În Explorer, mutaţi-vă în directorul cu desenele de tutorial.
5. Ajustaţi mărimea ferestrei Windows Explorer astfel încât sesiunea AutoCAD
2000 şi Windows Explorer să fie afişate.
Sfârşitul exerciţiului.
AutoCAD DesignCenter
Comanda ADcenter
Bara cu instrumente: Standard
Meniu: Tools> AutoCAD DesignCenter
Linia de comandă: adcenter
TRUC: Poziţia implicită a ferestrei este în stânga ecranului. Mutaţi fereastra prin
selectare şi tragere.
Notă: Pentru blocuri, apare o descriere şi o previzualizare numai când acestea sunt
definite ca parte din bloc.
Rezumatul temelor
Întrebări recapitulative