Sunteți pe pagina 1din 303

Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Capitolul I
Crearea unui desen 2D
Elaborarea desenelor 2D reprezintă un pas important în procesul de proiectare. Pe
parcursul elaborării acestora, este necesară aplicarea standardelor de proiectare.
Utilizarea eficientă a produsului soft de creare a desenelor 2D în conformitate cu
standardele de proiectare măreşte productivitatea. Acest capitol prezintă modul de
utilizare eficientă a funcţiilor şi capacităţilor programului AutoCAD 2005 în
desenarea 2D.

Obiective
În acest capitol veţi studia:

• Lansarea programului AutoCAD 2005 din mediul Windows;

• Familiarizarea cu interfaţa AutoCAD 2005;

• Crearea unui desen utilizând un fişier model (template) deja existent;

• Trecerea în modul curent al unui layer;

• Crearea obiectelor de tip linie, arc şi cerc;

• Documentare online;

• Salvarea desenului.

Crearea unui desen 2D / pag. 1


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Lansarea în aplicaţie a programului AutoCAD 2005


Termeni cheie
Shortcut O pictogramă. Un dublu clic pe aceasta lansează aplicaţia.
Windows desktop Spaţiul de lucru de pe ecranul computerului definit în,
Windows XP sau Windows NT 4.0.

Crearea unui nou desen utilizând un fişier template (model):

1. În interfaţa grafică a Windows-ului selectaţi de două ori consecutiv


pictograma AutoCAD 2005.

2. În fereastra de dialog Startup, selectaţi opţiunea Use a Template şi apăsaţi


butonul Browse pentru a afişa fereastra de dialog Select a template file.

Figura 1- 1 Fereastra de dialog Startup

3. În fereastra de dialog Select a template file localizaţi directorul Lectii


Acad2005\ Template, selectaţi fişierul overview.dwt şi apăsaţi butonul
Open pentru a-l deschide. Astfel, este creat un nou fişier Drawing1.

Figura 1- 2 Crearea unui nou fişier prin opţiunea Use a Template


Crearea unui desen 2D / pag. 2
Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Interfaţa aplicaţiei cu utilizatorul


Termeni cheie
Pointing device Este un mouse cu două butoane sau un Intellimouse. Butonul
din stânga este folosit pentru selectarea butoanelor de
comandă ale programului sau pentru alegerea opţiunilor.
Butonul din dreapta (meniu contextual) este folosit pentru a
selecta Enter-ul sau scurtăturile disponibile.
Menu bar Conţine meniurile implicite ale AutoCAD-ului.
Drawing Area Reprezintă aria de desenare.
Toolbar Bare ce conţin butoane pentru comenzi frecvent folosite.
Graphic cursor Localizează puncte, desenează şi selectează obiecte. Este
controlat de către mouse, coordonatele absolute ale
cursorului sunt vizualizate în stânga barei de stare.
Command Afişează prompterul Command: şi mesajele date de
window program.
Shortcut menus Meniu contextual (rapid) afişat prin apăsarea butonului din
dreapta a mouse-ului.

Aplicaţia AutoCAD 2005 pune la dispoziţia utilizatorului bara de meniuri, bare de


instrumente (comenzi) şi palete de instrumente pentru o accesare uşoară a
comenzilor frecvent folosite.

La deschiderea aplicaţiei, în mod implicit sunt afişate câteva bare de instrumente:

Figura 1- 3 Barele de lucru afişate în mod implicit

Folosind bara de meniuri, puteţi elimina prezenţa unora din aceste bare de
comenzi sau puteţi activa afişarea altora:

1. Din meniul View alegeţi opţiunea Toolbars.

Crearea unui desen 2D / pag. 3


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

2. În fereastra de dialog Customize marcaţi sau anulaţi marcajul căsuţei


din dreptul numelui barei de comenzi pe care vreţi să o afişaţi sau
anulaţi.

Figura 1- 4 Afişarea sau anularea afişării barelor de comenzi

3. Selectaţi butonul Close, pentru a închide fereastra de dialog.

O bară de instrumente poate fi afişată utilizând şi meniul contextual:


• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului pe orice altă bară de
comenzi şi din meniul rapid alegeţi numele barei pe care doriţi să o
aduceţi în cadrul mediului de lucru.

Eliminarea unei bare de lucru:


• Apăsaţi butonul Close aflat în partea dreaptă-sus a barei de
instrumente.

Barele de instrumente pot fi redimensionate şi poziţionate oriunde în spaţiul de


lucru:
1. Selectaţi bara de manipulare şi deplasaţi bara Draw spre zona de
desenare.

Figura 1- 5 Plasarea barei Draw în cadrul mediului de lucru

Crearea unui desen 2D / pag. 4


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

2. Apăsaţi de două ori consecutiv pe bara de titlu pentru a cupla bara cu


instrumente Draw alături de celelalte bare de lucru.

Figura 1- 6 Plasarea barei Draw alături de celelalte bare de comenzi

Meniul rapid (contextual) oferă un acces rapid la comenzi în cadrul unei activităţi
curente. Structura acestui meniu diferă în funcţie de aria în care se efectuează clic
dreapta.
− în cadrul ariei de desenare cu unul sau mai multe obiecte selectate;
− în cadrul ariei de desenare fără nici un obiect selectat;
− în cadrul ariei de desenare în timpul desfăşurării unei comenzi;
− în cadrul ferestrei de comandă (prompter);
− în cadrul ariei de scriere sau editare a unui text.

Aranjarea comenzilor în palete de lucru, constituie o metodă eficientă de


organizare şi plasare a blocurilor şi a haşurilor. Aceste palete de instrumente pot fi
personalizate.
• În bara de lucru Standard accesaţi comanda Tool Palettes sau apăsaţi
tasta CTRL+3, pentru afişarea paletei de lucru.

Figura 1- 7 Structurarea paletei de lucru

Crearea unui desen 2D / pag. 5


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Crearea de obiecte
Desenarea unei piese sau a unui plan din arhitectură începe prin crearea de
elemente geometrice simple. Obiectele tipice folosite includ linii, arce şi cercuri.
Desenul final se obţine prin editări, combinaţii şi poziţionări ale acestor elemente
geometrice simple.

Termeni cheie
Object Un element grafic simplu (elementar) din AutoCAD cum ar
fi linia, arcul sau cercul.
Grid Puncte aflate la distanţe egale unul faţă de celălalt din zona
de desenare, care ajută la plasarea obiectelor servind drept
puncte de referinţă.
Snap Grid Grilă invizibilă de puncte care blochează şi dirijează
cursorul în aliniere cu grila, permiţând plasarea precisă a
obiectelor.
Coordinates Valorile X, Y şi Z care indică poziţia unui punct faţă de
originea axelor.
Ortho Permite deplasarea cursorului de-a lungul axelor X şi Y.
Direct Distance O metodă de a determina şi modifica poziţia unui punct prin
Entry tragerea cursorului într-o anumită direcţie şi prin
introducerea de la tastatură a unei distanţe.
OSNAP Modul care găseşte în bara de stare şi care ne permite să
localizăm, cu precizie, punctele principale ale unui obiect
din AutoCAD: punctele de sfârşit şi cel de mijloc ale unei
linii sau arc; centrul, quadrantul şi tangenta unui cerc sau al
unui arc etc.
Object Snap Bară cu instrumente care ne permite să accesăm doar unul
din punctele principale ale unui obiect din AutoCAD (snap
to... ): endpoint, midpoint, center, intersection,
perpendicular etc.

Crearea de linii, arce şi cercuri


Pentru înţelegerea etapelor de realizare a unei comenzi trebuie urmărite opţiunile
din linia de comandă (prompter).

Plasarea liniilor, arcelor şi cercurilor în zona de desenare:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Line.

2. În linia de comandă va apare mesajul: _line Specify first point:, ceea ce


necesită tastarea coordonatele punctului de început al liniei 100,200. Apăsaţi
ENTER (de la tastatură), pentru acceptarea coordonatelor introduse şi trecerea
la următoarea etapă a comenzii Line Specify next point or [Undo], specificarea
coordonatelor următorului punct al liniei.

Crearea unui desen 2D / pag. 6


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

3. Tastaţi coordonatele 100,100 şi apoi apăsaţi ENTER.

4. Tastaţi coordonatele următorului punct 200,100. Acceptarea


coordonatelor poate fi realizată şi cu ajutorul butonul din dreapta a
mouse-ului apăsat în zona de desenare (meniul contextual). Alegeţi
Enter pentru a trasa linia până în punctul dorit.

5. Tastaţi coordonatele 200,200 şi apoi Enter.

6. Finalizaţi comanda Line, folosind meniul contextual, prin selectarea opţiunii


Enter.

7. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Arc.

8. Definiţi punctul de început al arcului ca fiind ultimul punct al liniei verticale


din dreapta. La crucea cursorului va apare un pătrat de selecţie (aperture) pe
care puteţi să-l utilizaţi pentru a selecta ultimul punct, Endpoint-ul, al liniei
verticale din dreapta.

9. Opţiunile din linia de comandă pot fi alese şi din meniul


contextual (clic dreapta). Folosind meniul contextual selectaţi
opţiunea End pentru a defini punctul de sfârşit al arcului ca fiind
capătul liniei verticale din stânga.

Click Click

10. Folosind meniul contextual selectaţi Radius, pentru a putea


finaliza arcul.

11. Tastaţi valoarea razei 50 şi apoi ENTER pentru a termina arcul.

Notă: În funcţie de geometria existentă, sunt mai multe modalităţi de desenare a


unui arc. Acestea pot fi selectate folosind meniul contextual.

Crearea unui desen 2D / pag. 7


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

12. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Circle.

13. Tastaţi coordonatele centrul cercului 150,200 şi apoi apăsaţi ENTER.

14. Folosind meniul contextual selectaţi Diameter.

15. Tastaţi valoarea diametrului de 50 şi apăsaţi ENTER pentru a definitiva cercul.

Figura 1- 8 Finalizarea desenului

Documentare online
Help Topics pune la dispoziţie răspunsuri imediate la nelămuririle ce pot apărea în
timpul procesului de desenare. Aceste răspunsuri pot fi sub formă de text, grafice
sau secvenţe animate.

Termeni cheie
AutoCAD 2005 Help Asigură accesul la secţiunile AutoCAD Help
Contents, Index şi Find.
Active Assistance Afişează informaţii despre realizarea comenzii
curente.
Developer Documentation Afişează informaţii complete pentru personalizarea
şi extinderea lucrului cu AutoCAD 2005
New Features Workshop Asigură învăţarea rapidă şi eficientă a AutoCAD
2005

Accesarea AutoCAD Help


1. Accesaţi comanda Help din bara Standard sau din meniu sau apăsaţi tasta F1.

2. În fereastra de dialog AutoCAD Help selectaţi eticheta Search.

Crearea unui desen 2D / pag. 8


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

3. În fereastra Type the Keyword to Find scrieţi layer şi selectaţi butonul Display
pentru a vedea tema selectată.

Figura 1- 9 Utilizarea AutoCAD 2005 Help

Layerele asigură o metodă de organizare şi grupare a diferitelor tipuri de


informaţii legate de desen. Un desen poate conţine obiecte ce reprezintă instalaţii
electrice, instalaţii de apă, ziduri şi ferestre. Fiecare din aceste obiecte poate fi
plasat într-un layer cu un alt nume, altă culoare şi alt tip de linie. Acest lucru
uşurează vederea, afişarea şi tipărirea obiectelor într-un desen.

4. Citiţi informaţia din Help şi închideţi fereastra.

5. În bara cu instrumente Layers selectaţi comanda Layers pentru a deschide


fereastra de dialog Layer Properties Manager.

Crearea unui desen 2D / pag. 9


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

6. Dacă doriţi informaţii suplimentare despre realizarea acestei comenzi selectaţi


butonul Help, aflat în partea de jos a ferestrei.

Exerciţiul 1–1: Crearea unui desen piesă


Desenaţi o parte dintr-o balama folosind un desen model (template) deja existent.

Notă: Închideţi aplicaţia AutoCAD înainte de a începe acest exerciţiu.

Veţi parcurge următorii paşi:


• Crearea unui nou desen
• Crearea unor obiecte de tip linie
• Crearea unor obiecte de tip curbă
• Crearea unor linii ascunse
• Crearea unor linii de centru
• Editarea unor părţi ale desenului

Figura 1- 10 Exerciţiul definitivat

Crearea unui nou desen

1. În interfaţa grafică a Windows-ului selectaţi de două ori consecutiv


pictograma AutoCAD 2005.

2. În fereastra de dialog Startup, selectaţi opţiunea Use a Template şi apăsaţi


butonul Browse, pentru localizarea fişierului template.

Crearea unui desen 2D / pag. 10


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Figura 1- 11 Opţiunea Use a Template, necesară creării unui nou fişier

3. În fereastra de dialog Select A Template File selectaţi fişierul level1.dwt şi


apăsaţi butonul Open pentru a crea un nou desen numit Drawing1.

Figura 1- 12 Localizarea fişierului Level1.dwt

Notă: Fişierul level1.dwt se găseşte în directorul Lectii Acad2005/ Template

4. În bara cu instrumente Layers selectaţi săgeata listei derulante Layer Control.


Selectaţi layer-ul OBJ pentru a-l seta ca layer curent.

Figura 1- 13 Setarea stării curente a unui layer

Crearea unui desen 2D / pag. 11


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Crearea obiectelor de tip linie


Creaţi un desen 2D, folosind obiecte de tip linie. Aceste linii vor fi plasate în
layer-ul curent, OBJ.

1. Pe bara de stare verificaţi următoarele setări:


• SNAP, GRID şi OSNAP sunt OFF (dezactivate).
• ORTHO este ON (activat).
• OTRACK sunt OFF (dezactivate).

2. În bara cu instrumente Draw, selectaţi comanda Line.

• În linia de comandă tastaţi 200,200 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica


punctul de început al liniei.
• Orientaţi cursorul în partea stângă, tastaţi 160 şi apăsaţi tasta ENTER,
pentru a obţine un segment pe orizontală cu lungimea de 160 unităţi.
• Orientaţi cursorul în jos, tastaţi 75 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în partea dreaptă, tastaţi 50 şi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi coordonatele 165,165 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în jos, tastaţi 40 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în partea dreaptă, tastaţi 65 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus, tastaţi 45 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în aria de desenare şi din meniul
cursor selectaţi Enter pentru a termina perimetrul vederii de sus.

Figura 1- 14 Stadiul actual al desenului

Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în regiunea de


desenare şi din meniul cursor alegeţi opţiunea Repeat
Line pentru a repeta comanda Line şi a desena urechea
din spate a balamalei.

• În linia de comandă tastaţi 40,180 şi apoi apăsaţi ENTER, pentru a specifica


punctul de pornire.
• Orientaţi cursorul în partea dreaptă, tastaţi 50 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus, tastaţi 20 şi apăsaţi tasta ENTER.
• Finalizaţi comanda Line din meniul contextual, prin selectarea opţiunii
Enter.

Crearea unui desen 2D / pag. 12


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Figura 1- 15 Desenarea urechii superioare de prindere

Repetaţi comanda Line pentru a desena urechea din faţă a balamalei.

• Tastaţi 40,145 şi apoi apăsaţi ENTER.


• Orientaţi cursorul în partea dreaptă, tastaţi 50 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în jos, tastaţi 20 şi apăsaţi ENTER.
• Folosind meniul contextual, finalizaţi comanda.

Figura 1- 16 Stadiul actual al desenului

3. Repetaţi comanda Line pentru a desena vederea din faţă a părţii din balama:

• În linia de comandă tastaţi 40,35 şi apăsaţi ENTER.


• Orientaţi cursorul în partea dreaptă, tastaţi 190 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus, tastaţi 15 şi apăsaţi tasta ENTER.
• Orientaţi cursorul în stânga, tastaţi 140 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus, tastaţi 40 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în stânga, tastaţi 50 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Folosind meniul contextual selectaţi opţiunea Close pentru a închide bucla.

Figura 1- 17 Stadiul actual al desenului

Crearea unui desen 2D / pag. 13


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

4. Repetaţi comanda Line pentru a desena tăieturile din vederea din faţă.

• Introduceţi coordonatele 90,50 şi apăsaţi ENTER.


• Orientaţi cursorul în jos, tastaţi 15 şi apăsaţi ENTER.
• Finalizaţi comanda, folosind meniul contextual.
• Repetaţi comanda Line.
• Tastaţi 165,50 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în jos, tastaţi 15 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Finalizaţi comanda, folosind meniul contextual.

Figura 1- 18 Stadiul actual al desenului

Crearea obiectelor de tip curbă


Crearea entităţilor de tip arc şi cerc:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Arc. Obţineţi un arc


cunoscând punctul de început al arcului, centrul arcului şi punctul de sfârşit.

• Selectaţi capătul din dreapta sus al liniei verticale din vederea de sus pentru
a începe arcul.
• Din meniul contextual, selectaţi opţiunea Center.
• Tastaţi coordonatele centrului arcului 200,170 şi apoi tastaţi ENTER.
• Selectaţi capătul din dreapta a liniei orizontale de sus, pentru a defini
punctul de sfârşit al arcului.

Figura 1- 19 Desenarea arcului

Crearea unui desen 2D / pag. 14


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

2. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Circle, pentru a desena


găurile. Construiţi două cercuri ştiind centrul cercului şi diametrul.
• În linia de comandă, tastaţi coordonatele centrului cercului 200,170 şi
apăsaţi ENTER.
• Din meniul contextual, selectaţi opţiunea Diameter.
• Tastaţi 30 şi apăsaţi ENTER pentru a definitiva prima gaură.
• Repetaţi comanda Circle.
• Tastaţi 65,70 şi apăsaţi tasta ENTER.
• Din meniul contextual, selectaţi opţiunea Diameter.
• Tastaţi 20 şi apoi apăsaţi tasta ENTER pentru a finaliza şi cea de-a doua
gaură.

Figura 1- 20 Desenarea găurilor

Crearea liniilor ascunse


Creaţi linii aparţinând unor layere diferite, având tipuri de linie şi culori diferite.

Notă: În această parte a exerciţiului punctele snap grid-ului vor fi folosite pentru
localizarea liniilor.

1. În bara cu instrumente Layers selectaţi Layer Control. Faceţi curent layer-ul


HID.

Figura 1- 21 Activarea layer-ului HID

Crearea unui desen 2D / pag. 15


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

2. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Line pentru a desena linii


verticale ascunse în vederea de sus.
• În linia de comandă tastaţi coordonatele 55,125 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus până la următoarea linie şi selectaţi saltul (osnap-
ul) corespunzător – perpendicular – din bara de lucru Object Snap.

Notă: Dacă bara de instrumente Object Snap nu este afişată în cadrul mediului
de lucru, aplicaţi noţiunile învăţate în acest capitol şi activaţi-o.

• Finalizaţi comanda Line.


• Repetaţi comanda Line, având ca punct de început coordonatele 75,125.
• Orientaţi cursorul în sus la următoarea linie şi selectaţi punctul de osnap
corespunzător - perpendicular.
• Finalizaţi comanda Line.
• Repetaţi comanda Line, având punctele de început ale liniilor:
coordonatele 55,180 şi 75,180 şi punctele osnap-ului corespunzătoare
pentru a termina vederea de sus.

Figura 1- 22 Stadiul actual al vederii de sus

3. Repetaţi comanda Line pentru a desena linii ascunse în vederea din faţă.

• Tastaţi coordonatele 185,35 şi apăsaţi ENTER.


• Orientaţi cursorul în sus la următoarea linie şi selectaţi punctul de osnap,
perpendicular.
• Repetaţi comanda Line.
• Tastaţi coordonatele 215,35 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în sus la următoarea linie şi selectaţi punctul de osnap,
perpendicular.
• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în aria de desenare şi din meniul
cursor selectaţi Enter, pentru a finaliza comanda.
• Repetaţi comanda Line.
• Tastaţi coordonatele 90,50 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în partea stângă până la următoarea linie şi selectaţi
punctul de osnap perpendicular.
• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în aria de desenare şi din meniul
cursor alegeţi Enter.

Crearea unui desen 2D / pag. 16


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Figura 1- 23 Stadiul actual al vederii frontale

TRUC: SNAP, GRID şi OSNAP pot fi comutate pe On sau pe Off (activare/


dezactivare) din bara de stare.

Crearea liniilor de centru


Creaţi linii de centru folosind două metode.

Figura 1- 23 Activarea layer-ului CLN

1. Din lista Layer Control, aflat în bara de lucru Layers, activaţi layer-ul CLN.

2. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului pe orice buton, aflat pe oricare bară
de lucru şi apoi în meniul cursor selectaţi Dimension pentru a afişa bara cu
instrumente Dimension.

3. Din bara Dimension, selectaţi comanda Center Mark. Selectaţi arcul din
vederea de sus pentru a plasa o linie de centru. Aceeaşi comandă se poate
apela şi din meniul bară Dimension/ Center Mark.

Crearea unui desen 2D / pag. 17


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Figura 1- 24 Stadiul actual al desenului

4. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în aria de desenare şi din meniul


cursor alegeţi opţiunea Repeat Center Mark. Selectaţi cercul din vederea din
faţă.
În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Line.

• O altă metodă de a defini coordonatele punctului de început al unei linii o


reprezintă „afişarea dinamică a coordonatelor absolute” ale punctului.
Priviţi la valorile coordonatelor pe axele X, Y aflate în stânga barei de stare
şi selectaţi punctul cu ajutorul butonului din stânga mouse-ului atunci când
cursorul ajunge la coordonatele 200,30.

• Orientaţi cursorul pe verticală şi obţineţi o linie de axă cu lungimea de 25.

5. Repetaţi comanda Line.

• Plecând din punctul de coordonate 65,120 desenaţi cea de-a doua linie de
axă cu lungimea de 85.

Figura 1- 25 Stadiul actual al desenului

Crearea unui desen 2D / pag. 18


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

6. Din bara cu instrumente Dimension selectaţi butonul Close, pentru a


închide bara cu instrumente.

Realizarea de modificări la desenul unei piese


Pentru a modifica desenul pe care l-aţi realizat, veţi utiliza comenzile Erase şi
Line.

1. Setaţi curent layer-ul OBJ.

2. Selectaţi SNAP din bara de stare pentru a-l dezactiva.

3. În bara cu instrumente Modify, selectaţi comanda de ştergere Erase şi


selectaţi cele două linii care formează unghiul ascuţit din vederea de sus şi
apăsaţi ENTER pentru a şterge liniile.

4. Apăsaţi butonul SNAP din bara de stare pentru a-l activa.

5. În bara cu instrumente Draw accesaţi comanda Line.


• Tastaţi coordonatele 90,125 şi apăsaţi ENTER.
• În linia de comandă introduceţi coordonatele 165,140 şi apăsaţi ENTER.
• Orientaţi cursorul în jos până la capătul liniei orizontale şi apariţia osnap-
ului corespunzător – Endpoint.
• Finalizaţi comanda Line.

Figura 1- 26 Desenul complet

6. În bara de lucru Standard, selectaţi comanda Save pentru a salva fişierul creat.

• Se va specifica calea (cu ajutorul casetei Save In:) unde va fi salvat


desenul, în folder-ul dumneavoastră de lucru.
• În caseta File Name tastaţi noul nume al desenului: Balama.
• Selectaţi butonul Save.

Sfârşitul exerciţiului.

Crearea unui desen 2D / pag. 19


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Exerciţiu individual 1-2: Crearea unui desen arhitectural


2D
Creaţi un desen 2D ce conţine planul unei clădiri.

1. Începeţi un nou desen folosind desenul model architectural.dwt

2. Creaţi planul unui etaj, desen prezentat mai jos.

3. Începeţi din colţul din stânga jos al planului cu coordonatele 5,5.

Rezumatul temelor
Sunteţi acum familiarizat cu următoarele teme:
• Crearea unui nou desen folosind un desen model.
• Accesarea comenzilor din meniuri şi bara cu instrumente.
• Crearea obiectelor de tip linie şi curbă.
• Crearea obiectelor în diferite layere, tipuri de linie şi culori.
• Setarea layer-ului curent.
• Folosirea snap-ului pentru a desena cu precizie.
• Introducerea directă a distanţei.
• Ştergerea obiectelor.
• Afişarea, mutarea şi eliminarea barei cu instrumente.
• Salvarea unui desen.

Crearea unui desen 2D / pag. 20


Capitolul I - Crearea unui desen 2D

Întrebări recapitulative
1. Standardele de proiectare şi cele specifice companiei pot fi implementate în
sesiunea curentă de lucru folosind care proces?
a). Folosind un fişier prototip de desen
b). Folosind un fişier model
c). Refolosind un fişier desen 2D deja existent
d). Folosind Start from Scratch apoi apăsând Metric.

2. Toate obiectele de tip linie şi de tip curbă au aceleaşi proprietăţi în AutoCAD.


a). Adevărat
b). Fals

3. Comenzile pot fi accesate numai din bara cu instrumente.


a). Adevărat
b). Fals

4. Care din următoarele forţează cursorul să rămână blocat pe o anumită grilă?


a). Setările grid-ului
b). Blocarea ortho
c). Numele layer-ului curent
d). Setarea snap grid.

Crearea unui desen 2D / pag. 21


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Capitolul al II-lea
Crearea şi salvarea fişierelor
Refolosirea setărilor în cadrul unui desen facilitează menţinerea standardelor de
proiectare sau specifice companiei. Setările standard asigură, de asemenea, o
metodă eficientă pentru elaborarea proiectelor, eliminând necesitatea de a executa
de fiecare dată operaţiile iniţiale de setare a unor variabile de lucru. Mediul
AutoCAD foloseşte fişiere şablon pentru a păstra setări predefinite pentru anumite
desene.

Obiective
• Folosirea asistenţilor de desenare pentru a crea noi desene;

• Crearea de noi layere şi atribuirea de proprietăţi acestora;

• Specificarea setărilor de desenare;

• Modificarea setărilor pentru fereastra AutoCAD şi mediul de desen;

• Crearea unui fişier template;

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 22


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Începerea desenelor cu asistenţii de desenare


AutoCAD foloseşte setări implicite pentru a începe un desen de la zero, fie
folosind unităţile de măsură imperiale sau metrice. Aceste setări implicite pot fi
personalizate folosind asistenţii de desenare.

Termeni cheie

Wizard Setare ce implică mai multe ferestre de dialog folosite pentru


a îndruma utilizatorul de-a lungul procesului.
Drawing Units Unităţile de măsură folosite într-un desen. Puteţi alege între
decimal, ingineresc, arhitectural, fracţionar şi ştiinţific.
Drawing Area Lungimea şi lăţimea unui spaţiu de lucru, numite în mod
curent limitele desenului.

Opţiunea Start from Scratch


Reprezintă cea mai rapidă metodă de crearea a unui nou fişier AutoCAD, în care
puteţi specifica unul din sistemele de măsură: Metric sau Imperial. Toate celelalte
setări care controlează textul, dimensionările, gridul, snapul, haşurile etc. sunt
implicite.
• Imperial – creează noi fişiere cu limită implicită de 12x9 inch.
• Metric – creează noi fişiere în sistemul de măsură metric şi limită
implicită de 420x297 milimetri;
Celelalte setări sunt stabilite de variabilele de sistem implicite.

Opţiunea Start from Scratch este disponibilă în fereastra de dialog Startup sau în
fereastra Create a New Drawing, afişată la activarea comenzii New.

1. Accesaţi comanda New din meniul File sau apăsaţi butonul QNew din
bara de instrumente Standard.

Figura 2- 1 Fereastra de dialog Create a New Drawing

2. Selectaţi opţiunea Start from Scratch şi alegeţi unitatea de măsură pe care


o doriţi la crearea noului fişier. Apăsaţi butonul OK.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 23


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Folosirea asistentului Use a Wizard


Setarea wizard stabileşte setările fişierului pas cu pas. Aveţi două opţiuni care vă
ajută să introduceţi aceste setări:
• Quick Seutup Wizard– setează unitatea de măsură şi limita gridului;
• Advanced Setup Wizard– stabileşte unitatea de măsură şi precizia pentru
lungimi şi unghi, direcţia, orientarea unghiului şi limita de lucru pentru
afişarea gridului.

Opţiunea Use a Wizard este disponibilă în fereastra de dialog Startup sau în


fereastra Create a New Drawing afişată la activarea comenzii New.

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi comanda QNew sau din meniul File
New.

2. În fereastra de dialog Create New Drawing selectaţi Use a Wizard. Alegeţi


opţiunea Quick Setup şi apăsaţi butonul OK.

Figura 2- 2 Opţiunea Use a Wizard

3. În secţiunea Units selectaţi Decimal şi apăsaţi butonul Next pentru a trece la


pasul următor.

Figura 2- 3 Stabilirea unităţii de măsură

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 24


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

4. În secţiunea Area, tastaţi 594 pentru lăţime (Width) şi 420 pentru lungime
(Length) şi apoi selectaţi butonul Finish.

Figura 2- 4 Stabilirea ariei de desenare

Exerciţiul 2-1: Crearea unui desen cu ajutorul


asistentului Advanced Setup
Personalizaţi setările desenului folosind opţiunea Advanced Setup Wizard.

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi comanda QNew.

2. În fereastra de dialog Create New Drawing selectaţi Use a Wizard.

3. În lista Select a Wizard selectaţi Advanced Setup şi apoi OK.

Figura 2- 5 Selectarea asistentului Advanced Wizard

4. În secţiunea Units selectaţi unitatea de măsură Decimal.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 25


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

5. În lista Precision selectaţi o precizie de o sutime şi apoi selectaţi butonul Next.

6. În secţiunea Angle selectaţi Decimal Degrees, iar în câmpul Precision selectaţi


0 şi apoi selectaţi Next.

Figura 2- 6 Stabilirea unităţii de măsură şi precizia unghiului

7. În secţiunea Angle Measure selectaţi East şi apoi apăsaţi butonul Next.

Figura 2- 7 Setarea direcţiei de măsurare a unghiului

8. În fila Angle Direction selectaţi Counter-Clockwise (sensul invers acelor de


ceasornic) şi selectaţi Next.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 26


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Figura 2- 8 Setarea orientării unghiului

9. În secţiunea Area tastaţi 60 pentru lăţime (Width) şi 40 pentru lungime


(Length) şi apoi apăsaţi Finish.

Figura 2- 9 Stabilirea limitelor spaţiului de lucru

10. În bara cu instrumente Standard accesaţi comanda Save.


• Localizaţi fişierul în folder-ul dumneavoastră de lucru.

Figura 2- 10 Salvarea fişierului

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 27


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

• În câmpul File Name introduceţi numele desenului property layout şi


apăsaţi butonul Save.

Sfârşitul exerciţiului.

Opţiunea Use a Template pentru crearea unui desen


Fişierul template conţine setări standardizate şi au extensia .dwt. Personalizarea
setărilor pentru folosirea individuală sau pentru proiecte de serviciu este o metodă
eficientă de aplicare a standardelor. Fişierele desen de tip template asigură o
metodă de salvare a acestor setări şi a layer-elor predefinite. Noi desene pot fi
create folosind fişierele model de desenare.

Fişierele template pot fi create folosind convenţii şi setări implicite, apoi le puteţi
salva şi utiliza ori de câte ori doriţi începerea unui desen cu setările conţinute în
template-urile respective. Setările standardizate şi convenţiile se referă la: unităţi
de măsură şi precizie, indicator, chenare, layere, setarea SNAP, GRID şi ORTHO,
limitele desenului, stiluri de dimensionare, de text şi tipuri de linie.

Termeni cheie
File extension Reprezintă cele trei litere de la sfârşitul unui nume de fişier.
• Fişierele template au extensia .DWT şi pot fi apelate cu
doar ajutorul comenzii Use a Template.
• Fişierele desen au extensia .DWG şi pot fi apelate cu
doar ajutorul comenzii Open.
Drawing template Reprezintă directoare în care se găsesc fişierele template.
file location Acestea se pot găsi pe o staţie de lucru sau în reţea. Locul
unde se găsesc acestea este specificat în tab-ul Files din
fereastra de dialog Options.

Crearea unui nou desen folosind un fişier template:

1. Accesaţi comanda New din meniul File sau apăsaţi butonul QNew din
bara de instrumente Standard.

Figura 2- 11 Fereastra de dialog Create a New Drawing

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 28


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

2. În caseta de dialog Select Template, selectaţi template-ul dorit sau, dacă


acesta nu este localizat la acest nivel, apăsaţi butonul Browse şi căutaţi
fişierul în locaţia dorită.

Figura 2- 12 Fereastra de dialog Select a template file

Salvarea unui fişier template folosind un fişier desen deja existent:

1. În meniul File selectaţi comanda Save As.

2. În lista derulantă File of Type selectaţi AutoCAD Drawing Template


(*.dwt).

Figura 2- 13 Alegerea tipului de fişier pentru salvare

3. Localizaţi directorul unde fişierul va fi salvat.

4. În câmpul File Name, tastaţi template-metric şi apăsaţi butonul Save.

5. În câmpul Description tastaţi This is a metric drawing template file şi


selectaţi butonul OK.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 29


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Definirea layerelor
Layerele asigură o metodă de organizare şi grupare a diferitelor tipuri de
informaţii legate de desen. Un desen poate conţine obiecte ce reprezintă instalaţii
electrice, instalaţii de apă, ziduri şi ferestre. Fiecare din aceste obiecte poate fi
plasat într-un layer cu un alt nume, altă culoare şi alt tip de linie. Acest lucru
uşurează vederea, afişarea şi tipărirea obiectelor într-un desen.

Termeni cheie: Layere

Current – layer-ul pe care sunt plasate obiectele. Există doar un singur layer
curent.
Freeze – face ca obiectele de pe un layer îngheţat să fie invizibile.

TRUC: Layerele cu un număr mare de obiecte ar trebui îngheţate când informaţia


nu este necesară. Acest lucru va îmbunătăţi performanţele sistemului.

Thaw – face ca layerele îngheţate să devină iar vizibile


Lock – protejează selectarea şi editarea obiectelor pe acest layer.
Layer 0 – creat implicit la începerea unui nou desen. Acest layer are o culoare
implicită de 7 (negru sau alb) şi un tip de linie continuă. Layerul 0 nu poate fi
şters sau redenumit.

Layer Properties Manager

În fereastra de dialog Layer Properties Manager se pot crea noi layere şi se pot
modifica proprietăţile layerelor deja existente.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 30


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Comanda Layer
Guvernează layer-ele şi proprietăţile acestora.

Bara cu instrumente: Object Properties > Layer


Meniul: Format>Layer
Linia de comandă: layer

Introducere: Crearea layerelor

Crearea de noi layere şi modificarea proprietăţilor acestora:

1. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Layers.


2. În fereastra de dialog Layer Properties Manager selectaţi New. În listă va
apărea un nou layer numit Layer1.

3. În listă tastaţi numele layer-ului HIDDEN şi apoi apăsaţi ENTER.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 31


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

4. În listă selectaţi mostra pentru culoarea albă pentru ca layerul HIDDEN să


afişeze fereastra de dialog Select Color.
5. În fereastra de dialog Select Color selectaţi culoarea roşie în Standard Colors
şi apoi selectaţi OK. Proprietatea culoare este adăugată la layer.

6. În listă, apăsaţi numele Continuous Linetype pentru ca layerul HIDDEN să


afişeze fereastra de dialog Select Linetype.

7. În fereastra de dialog Select Linetype selectaţi Load şi apoi:


• În lista Available Linetypes selectaţi numele liniei întrerupte HIDDEN şi
apoi selectaţi OK.
• În lista Loaded Linetypes selectaţi HIDDEN şi apoi selectaţi OK.
Proprietatea tipul de linie este adăugată layer-ului.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 32


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

8. Apăsaţi Ok pentru a închide fereastra de dialog Layer Properties Manager.


9. În bara cu instrumente Object Properties afişaţi lista Layer control. Layerul
implicit 0 şi noul layer HIDDEN sunt afişate.

Exerciţiul 2-2: Crearea layerelor

Creaţi 5 noi layere potrivite pentru un proiect din mecanică.

Crearea unui nou layer


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi New.
• Selectaţi Start From Scratch.
• Selectaţi Metric şi apoi OK.

2. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Layers.


3. În fereastra de dialog Layer Properties Manager selectaţi New. În listă va
apărea un nou layer numit Layer1.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 33


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

4. În listă tastaţi OBJ şi apoi apăsaţi ENTER.


5. În listă selectaţi mostra pentru culoarea albă pentru ca layerul OBJ să afişeze
fereastra de dialog Select Color.
6. În fereastra de dialog Select Color selectaţi culoarea verde (green) în Standard
Colors şi apoi selectaţi OK. Proprietatea culoare este adăugată la layer.
Celelalte valori atribuite implicit proprietăţilor acestui layer sunt corecte, în
cazul de faţă.
7. Apăsaţi New, pentru a crea alte layer-re.

TRUC: Puteţi crea mai multe layere dacă tastaţi o virgula între numele lor.

8. În listă tastaţi HID, CLN, TEXT, DIM, BORDER şi apoi apăsaţi ENTER.

9. În listă, selectaţi Linetype pentru ca layerul HID să afişeze fereastra de dialog


Select Linetype.
10. În fereastra de dialog Select Linetype selectaţi Load şi apoi:
• În lista Available Linetypes selectaţi HIDDEN şi apoi selectaţi OK.
• În lista Loaded Linetypes selectaţi HIDDEN şi apoi selectaţi OK.
Proprietatea tip de linie este atribuită layer-ului.
• Selectaţi OK.

Completarea proprietăţilor unui layer

Adăugaţi proprietăţi layerelor HID, CLN, TEXT, DIM şi BORDER.


1. Schimbaţi proprietăţile layerelor folosind valorile din tabel:

Layer Culoare Tip de linie


HID Red (roşu) Hidden
CLN Cyan Center
TEXT Red (roşu) Continuous
DIM Red (roşu) Con tinuous
BORDER Blue (albastru) Continuous

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 34


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

2. În fereastra de dialog Layer Properties Manager selectaţi OK pentru a salva


setările şi a închide fereastra de dialog.
3. În bara cu instrumente Object Properties afişaţi lista Layers. Layerul implicit
0 şi noile layere sunt afişate.

Notă: Numele layerelor sunt afişate acum în ordine alfabetică.

4. În lista Layer Control selectaţi OBJ pentru a-l transforma în layer curent.

5. În bara cu instrumente Standard:


• Apăsaţi Save.
• În câmpul File Name tastaţi numele desenului mechanical şi apoi selectaţi
Save.
Sfârşitul exerciţiului.

Alegerea setărilor desenului

Fereastra de dialog Drafting Settings include file pentru Snap şi Grid, Polar
Tracking şi Object Snap. Aceste funcţii măresc viteza şi uşurează utilizarea
programului.

Notă: Această parte a cursului va fi focalizată pe snap şi grid. Preluarea


coordonatelor de la cursor şi agăţarea de puncte specifice sunt dezvoltate în cap. 4.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 35


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Termeni cheie: Setările desenului

Snap grid – o grilă de puncte invizibile situate la distanţe definite de utilizator,


care restricţionează deplasarea incrementală a cursorului şi care asigură plasarea
obiectelor în puncte precise.
Grid – puncte aflate la egală distanţă pe suprafaţa de desenare care ajută la
plasarea obiectelor. Grila de puncte serveşte ca referinţă vizuală.

Introducere: Alegerea setărilor desenului

Selectarea setărilor snap şi grid din fereastra de dialog Drafting Settings:


1. În meniul Tools selectaţi Drafting Settings pentru a afişa fereastra de dialog
Drafting Settings.

2. În fila Snap And Grid selectaţi Snap On şi apoi:


• În câmpul Snap X Spacing tastaţi 5
• Apăsaţi tasta TAB sau ENTER pentru a muta cursorul în câmpul Snap Y
Spacing. Această operaţie are ca rezultat setarea de valori egale pentru
valorile snap-ului pe X şi pe Y.

3. Selectaţi Grid On.

Setările implicite în Snap Type And Style sunt acceptabile.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 36


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

4. Selectaţi OK. Astfel, punctele de grid sunt afişate cu o distanţă de 10 unităţi,


iar cursorul se va deplasa în paşi de 5.

TRUC : În bara de stare apăsaţi cu butonul din dreapta al mouse-ului pe SNAP


sau GRID şi apoi apăsaţi Settings pentru a deschide fereastra de dialog Drafting
Settings.

Grilă izometrică
Grila poate fi afişată în modul rectangular sau izometric. Modul izometric afişează
punctele grid sub un unghi de 30o .
Folosiţi comanda Isoplane pentru a selecta planul izometric curent.

Alinierea Snap şi Grid


Pentru a desena obiecte sub un anume unghi setaţi valoarea în câmpul Angle.
Acest lucru duce la rotirea grilei snap.

Baza Snap
Setând o valoare pentru o grilă sub un anumit unghi poate schimba alinierea grid-
ului şi a obiectelor. Folosind valorile de la X Base şi Y Base, grid-ul poate fi
aliniat la noile coordonate.

TRUC: Snap-ul poate fi activat sau dezactivat prin apăsarea tastei F9. Grid-ul
poate fi activat sau dezactivat prin apăsarea tastei F7.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 37


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Exerciţiul 2-3: Selectarea setărilor pentru Snap şi Grid

Creaţi obiecte aflate sub un anumit unghi prin schimbarea unghiului snap şi
afişarea grid-ului.

1. Deschideţi fişierul ch_2-03.dwg.

2. În bara de stare apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului pe SNAP şi apoi


selectaţi Settings pentru a afişa fereastra de dialog Drafting Settings.

3. În fila Snap And Grid selectaţi Snap On şi apoi:


• Tastaţi 10 în câmpul Snap X Spacing.

•Apăsaţi tasta TAB pentru a muta cursorul în câmpul Snap Y Spacing.


Această operaţie setează valori egale pentru spaţiile pe X şi pe Y.
• Tastaţi 23.5 în câmpul Angle.
4. Selectaţi Grid On şi apoi:
• Tastaţi 20 în câmpul Grid X Spacing.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 38


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

• Apăsaţi tasta TAB pentru a muta cursorul în câmpul Grid Y Spacing.


• Selectaţi OK. Punctele de grid sunt afişate la o distanţă de 20 de unităţi sub
un unghi de 23.5 grade şi cursorul se va deplasa în paşi de 10.

5. Grid-ul nu se aliniază cu colţul piesei. Pentru a rezolva acest neajuns:


• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în fereastra de desen şi apoi
selectaţi Repeat DSETTINGS.
• Tastaţi 100 în câmpul X Base.
• Tastaţi 100 în câmpul Y Base.
• Selectaţi OK. Grid-ul se aliniază acum cu colţul piesei.

Folosirea opţiunii Angled Grid

Creaţi găuri în piesă folosind grid-ul unghiular.


1. În bara cu instrumente Draw selectaţi comanda Circle şi apoi:
• Apăsaţi pe al doilea punct de grid din colţul din stânga jos.
• Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în fereastra de desen şi apoi
selectaţi Diameter.
• Tastaţi 10 şi apoi apăsaţi ENTER.

Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în zona de desenare şi apoi selectaţi


Repeat Circle.
Selectaţi următorul punct de grid şi apoi apăsaţi tasta ENTER.
Repetaţi comanda Circle şi plasaţi un cerc cu diametrul 10 pe următorul punct de

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 39


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

grid.

Pentru a reface gridul:


Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în linia de comandă, selectaţi Recent
Commands şi apoi apăsaţi DSETTINGS.
Tastaţi 0 în câmpurile Angle, X Base şi Y Base şi apoi apăsaţi OK.

Salvaţi desenul cu numele ch2_03.dwg.


Sfârşitul exerciţiului.

Setarea opţiunilor
Setările în AutoCAD pot fi personalizate pentru utilizatori individuali sau
proiecte. Fereastra de dialog Options are 9 file care conţin multe din aceste setări.

Termeni cheie: Fereastra de dialog Options

Profile Name – O configuraţie predefinită care controlează sistemul şi setările


desenului. Unnamed Profile este numele profilului implicit.
Registry – Un fişier text în Windows NT sau Windows 98 ce conţine informaţii
despre calculator şi programul încărcat pe calculator.
Modificările următoare se salvează în regiştri: calea de apelare a unui fişier
model, culoarea background-ului, fonturile, driverele folosite.
Celelalte modificări se vor configura la fiecare deschidere a unui nou desen:
rezoluţia de afişare a curbelor.

Comanda Options

Comanda Options controlează afişarea ferestrei de dialog Options.


Meniu: Tools > Options
Shortcut: Default
Linia de comandă: options

Introducere: Fereastra de dialog Options

Folosirea fereastrei de dialog Options pentru a seta durata de timp dintre salvările
automate:
1. Selectaţi Options din meniul cursor.

2. În fereastra de dialog Options selectaţi fila Open And Save.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 40


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

3. În fereastra File Safety Precaution tastaţi 20 în câmpul Minutes Between


Saves.
4. Selectaţi OK.

Exerciţiul 2-4: Personalizarea opţiunilor de setare

Personalizaţi setările în fereastra de dialog Options.

1. Deschideţi fişierul ch_2-04.dwg. Nu există nici un obiect în acest fişier.


2. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în fereastra de desenare şi apoi
selectaţi Options pentru a afişa fereastra de dialog Options.

3. Selectaţi fila Display. În Window Elements selectaţi Display Scroll Bars In


Drawing Window pentru a le dezactiva.

4. În Display Resolution tastaţi 1000 pentru Arc And Circle Smoothness.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 41


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Notă: Această setare controlează acurateţea reprezentării obiectelor de tip curbă.


Cu cât e mai mare valoarea, cu atât obiectul apare mai precis. Setarea este salvată
o dată cu desenul, aşa cum indică pictograma alăturată valorii.

5. Selectaţi OK.
6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Fişiere model (Template)

Personalizarea setărilor pentru folosirea individuală sau pentru proiecte de


serviciu este o metodă eficientă de aplicare a standardelor. Fişierele desen de tip
Template asigură o metodă de salvare a acestor setări şi a layerelor predefinite.
Noi desene pot fi create folosind fişierele model de desenare.

Termeni cheie: Fişiere desen Template

File extension – sunt cele trei litere de la sfârşitul unui nume de fişier.
Fişierele model au extensia .DWT şi pot fi apelate cu doar ajutorul comenzii Use
a Template.
Fişierele desen au extensia .DWG şi pot fi apelate cu doar ajutorul comenzii
Open.
Drawing template file location – reprezintă directoare în care se găsesc fişierele
model. Acestea se pot găsi pe o staţie de lucru sau în reţea. Locul unde se găsesc
acestea este specificat în fila Files din fereastra de dialog Options.

Introducere: Salvarea unui fişier model


Salvarea unui fişier model folosind un fişier desen deja existent:
6. În meniul File selectaţi Save As.
7. În lista coborâtoare Save As Type selectaţi AutoCAD Drawing Template File
(*.dwt).

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 42


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

8. Localizaţi directorul unde fişierul va fi salvat.


9. În câmpul File Name, tastaţi template-metric apoi apăsaţi Save.

10. În câmpul Description tastaţi This is a metric drawing template file şi apoi
selectaţi OK.

Exerciţiul 2-5: Salvarea unui desen ca fişier model

Un desen deja existent conţine setările preferate şi layere definite pentru un


proiect.
1. Deschideţi fişierul ch_2-05.dwg.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 43


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Erase, tastaţi all – pentru a putea


şterge toate elementele din desen – după care apăsaţi ENTER de două ori. Nu
va mai exista nici un obiect în acest desen.
3. Salvăm acest desen ca fişier model. În meniul File selectaţi Save As.
4. În lista coborâtoare Save As Type selectaţi AutoCAD Drawing Template File
(*.dwt).

5. În fereastra Save In plasaţi-vă în directorul D-voastră de pe discul W.

6. În câmpul File Name tastaţi noul nume al desenului project-990301.dwt apoi


selectaţi Save.

7. Din lista Measurement selectaţi Metric, pentru a specifica unitaţile de măsură


cu care lucraţi - milimetri .
8. În fereastra de dialog Template Description, trebuie să introduceţi o scurtă
descriere a fişierului model, astfel tastaţi This is a metric drawing template
file şi apoi selectaţi OK.

Notă: Acest fişier model este bazat pe o copie a fişierului ch_2-05.dwg.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 44


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Exerciţiul 2-6: Începeţi un nou desen folosind un fişier


model:

Modificaţi locaţia unui fişier model şi creaţi un nou desen folosind un fişier
model deja existent.
1. Deschideţi fişierul ch_2-06.dwg. Nu există nici un obiect în acest fişier.
2. Folosind meniul contextual, selectaţi Options.
3. Selectaţi fila Files şi apoi:
• Selectaţi semnul “+” aflat la Template Settings - Drawing Template File
Location pentru a afişa setarea curentă, .

4. Selectaţi-l pe aceasta şi apoi selectaţi Browse, pentru a putea seta noua cale de
accesare a fişierului model.

5. În fereastra de dialog Browse For Folder selectaţi semnul “+” aflat lângă C:
apoi AutoCAD 2005 şi în final Template.
• Selectaţi OK.
• În fereastra de dialog Options selectaţi Apply şi apoi OK.

6. În meniul File selectaţi New şi apoi:


• În fereastra de dialog Create New Drawing selectaţi Use a Template.
• În fereastra de dialog Select a Template selectaţi ch_2-06.dwt şi apoi
selectaţi OK.
7. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Layers. Proprietăţile
layerelor sunt predefinite.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 45


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

8. Revedeţi setările pentru Snap şi Grid. Selectaţi pe butonul din dreapta al


mouse-ului pe SNAP aflat în bara de stare şi apoi selectaţi Settings.
9. Salvaţi desenul ca exercise2-06. Aveţi grijă ca extensia desenului salvat
să fie .DWG.
Sfârşitul exerciţiului.

Exerciţiu individual 2-7: Crearea unui fişier model

Este necesar un fişier desen model pentru un proiect mecanic-ingineresc. Creaţi


modelul folosind următoarele informaţii.
1. Creaţi un nou desen cu ajutorul asistentului Advanced Setup. Folosiţi
următoarele setări:
• Unităţi zecimale cu o precizie de o sutime.
• Grade zecimale cu o precizie de o zecimală.
• Setaţi Angle Measure la East.
• Setaţi Angle Direction la Counter – Clockwise.
• Setaţi Area la 1000 pe lăţime şi 800 pe lungime.
2. În Drafting Settings:
• Setaţi Snap On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 5.
• Setaţi Grid On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 10.
3. Creaţi următoarele layere cu numele şi proprietăţile din tabel:
Layer Color Linetype
OBJECT Verde CONTINUOUS
HIDDEN Cyan HIDDEN
HIDDENX2 Cyan HIDDENX2
CENTER Roşu CENTER
CENTERX2 Roşu CENTERX2
DIMENSIONS Roşu CONTINUOUS
TEXT Alb CONTINUOUS

4. Salvaţi desenul drept exercise2-7.dwt şi o descriere potrivită.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 46


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Exerciţiu individual 2-8: Crearea unui fişier model

Este necesar un fişier desen model pentru un proiect arhitectural. Creaţi modelul
folosind următoarele informaţii.
1. Creaţi un nou desen cu ajutorul asistentului Advanced Setup. Folosiţi
următoarele setări:
• Unităţi zecimale cu o precizie de o sutime.
• Grade zecimale cu o precizie de o zecimală.
• Setaţi Angle Measure la East.
• Setaţi Angle Direction la Counter – Clockwise.
• Setaţi Area la 100000 pe lăţime şi 80000 pe lungime.
2. În Drafting Settings:
• Setaţi Snap On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 50.
• Setaţi Grid On, iar la X şi Y Spacing tastaţi 100.
3. Creaţi următoarele layere cu numele şi proprietăţile din tabel:
Layer Color Linetype
PROPERTY Verde CONTINUOUS
LINE
SEWER Cyan HIDDEN
CABLE Cyan HIDDENX2
ELECTRICAL Roşu CENTER
WATER Roşu CENTERX2
DIMENSIONS Roşu CONTINUOUS
TEXT Alb CONTINUOUS

4. Salvaţi desenul drept exercise 2-8.dwt şi o descriere potrivită.

Rezumatul temelor

Sunteţi acum familiarizat cu următoarele teme:


• Începerea unui nou desen folosind asistenţii Advanced şi Quick Setup.
• Setarea unităţilor şi a limitelor desenului.
• Crearea de noi layere şi atribuirea de proprietăţi acestora.
• Folosirea ferestrei de dialog Drafting Settings pentru setarea valorilor
pentru snap şi grid.
• Folosirea ferestrei de dialog Options pentru personalizarea setărilor.
• Crearea fişierelor desen-model.
• Setarea în fereastra de dialog Options a Drawing Template File Location.

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 47


Capitolul al II-lea - Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005

Întrebări recapitulative

1. Ce comandă setează în AutoCAD limitele desenului?


a). GRID
b). SNAP şi GRID
c). LIMITS
d). OPTIONS
2. Asistentul Quick Setup vă oferă posibilitatea de a seta precizia pentru unităţile
selectate.
a). Adevărat
b). Fals
3. Setările în fereastra de dialog Options sunt salvate fie în desen, fie în regiştri
a). Adevărat
b). Fals
4. Care este numele layer-ului ce nu poate fi redenumit sau şters:
a). Standard
b). 0
c). Unnamed
d). Default

Crearea şi salvarea fişierelor în AutoCAD 2005 / pag. 48


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Capitolul al III-lea
Comenzi de afisare
Vederea afişată pe ecran a unui desen poate fi modificată prin mărire-micşorare
sau prin deplasare. Comenzile de afişare oferă posibilitatea de a vizualiza detaliat
pentru a rezolva problemele specifice desenului aflat în lucru.

Obiective
În acest capitol veţi studia:

• Folosirea comenzilor Pan şi Zoom Realtime pentru a vizualiza şi a mări


părţi din desen

• Crearea şi salvarea unor anumite configuraţii de afişare pentru a le reafişa


atunci când este nevoie

• Familiarizarea cu folosirea comenzilor Redraw şi Regen

• Studierea funcţionalităţii variabilelor de sistem VIEWRES şi


REGENAUTO

Controlul afişării
Folosiţi comanda Zoom pentru a mări sau pentru a micşora imaginea afişată a
obiectelor, pentru a observa detaliile sau pentru a afişa întregul desen. Folosiţi
PAN pentru a deplasa imaginea afişată cu valori incrementale.

Termeni cheie: Zoom şi Pan


Zoom – pentru a mări sau pentru a micşora imaginea afişată a obiectelor pentru a
le vizualiza.
Display Magnification – o măsură a cât de mult aţi mărit sau micşorat imaginea
obiectului.
Pan – pentru a deplasa desenul fără a schimba mărimea afişării acestuia.
Realtime Zoom and Pan – metodă interactivă de a schimba afişarea desenului.
Extents – zona rectangulară imaginară care cuprinde toate obiectele desenului.
IntelliMouse – un mouse cu două butoane cu o mică rotiţă aflată între acestea.
Rotiţa poate fi folosită pentru comenzile Zoom şi Pan într-un desen fără utilizarea
vreunei comenzi AutoCAD.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 49


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Exerciţiul 3-1: Folosirea comenzilor Zoom şi Pan

Schimbaţi afişarea unui desen folosind zoom şi pan.


Deschideţi ch_3-01.dwg.

Comanda Zoom
În bara cu instrumente: Standard
Meniul: View>Zoom>Real Time
Linia de comandă: zoom

Comanda Pan
În bara cu instrumente: Standard
Meniul: View>Pan>Real Time
Linia de comandă: pan

Introducere: Folosirea comenzii Realtime Zoom

Schimbarea afişării (scalarea imaginii afişate pe ecran) unui desen:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Zoom Realtime.

Notă: Cursorul este afişat acum ca o lupă.

2. Pentru a mări desenul, deplasaţi cursorul vertical în sus pe ecran, ţinând


apăsată tasta stânga a mouse-ului.
3. Pentru a micşora desenul, deplasaţi cursorul vertical în jos pe ecran, ţinând
apăsată tasta stânga a mouse-ului.
4. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în zona de desenare (folosind
meniul contextual) şi apoi selectaţi Exit pentru a sfârşi comanda.

Introducere: Folosirea comenzii Realtime Pan

Schimbarea afişării unui desen prin deplasare de-a lungul desenului:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Pan Realtime.

Notă: Cursorul este afişat acum ca o mână.

2. Trageţi cursorul de-a lungul ecranului pentru a deplasa desenul.


3. Folosind meniul contextual, selectaţi Exit pentru a sfârşi comanda.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 50


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Introducere: Alte opţiuni ale comenzii Zoom

Celelalte opţiuni pentru a schimba afişarea:

Folosirea IntelliMouse-ului

Dacă aveţi un IntelliMouse învârtiţi rotiţa înainte şi înapoi. Astfel puteţi mări sau
micşora desenul fără a utiliza o comandă AutoCAD.
Pentru mai multe informaţii apelaţi la Help – IntelliMouse.

Zoom Window

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Pan Realtime.


2. Folosind meniul contextual selectaţi Zoom Window.
3. Încadraţi într-o fereastră rectangulară o zonă din desen. Imaginea obiectelor
incluse în fereastra selectată din desen sunt mărite pentru a umple zona
definită.

Notă: Zona selectată s-ar putea să nu se potrivească ferestrei.

Zoom Extents

Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în zona de desenare şi apoi selectaţi


Zoom Extents. Zoom Extents vă arată toate obiectele vizibile existente în desen.

Zoom Original

Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în zona de desenare şi apoi selectaţi


Zoom Original. Zoom Original arată vederea iniţială bazată pe comanda de
vizualizare curentă.
După deplasare şi zoom (mărire şi micşorare) într-o zona specifică vă reîntoarceţi
la vederea originală apăsând pe Zoom Original.
Pentru mai multe informaţii despre comanda Zoom folosiţi Help.
1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Zoom Realtime.
2. Pentru a mări desenul, deplasaţi cursorul vertical în sus pe ecran ţinând
apăsată tasta stânga a mouse-ului şi apoi eliberaţi butonul.
3. Pentru a micşora desenul, deplasaţi cursorul vertical în jos pe ecran ţinând
apăsată tasta stânga a mouse-ului şi apoi eliberaţi butonul.

Notă: Obiectele de pe ecran sunt afişate în dimensiuni din ce în ce mai mici pe


măsură ce cursorul se deplasează în josul ecranului.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 51


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

4. Folosind meniul contextual, selectaţi Zoom Extents. Acestă opţiune vă va


afişa întregul desen.
5. Folosind meniul contextual, selectaţi Zoom Window.
6. Definiţi o fereastră într-o mică zonă a desenului:
• Apăsaţi şi ţineţi pentru primul colţ al ferestrei pe care o vizionaţi.
• Trageţi cursorul şi eliberaţi pentru a defini fereastra.
7. Folosind meniul contextual, selectaţi Pan. Trageţi cursorul de-a lungul
ecranului pentru a vă mişca de jur împrejurul desenului.
8. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în zona de desenare şi apoi selectaţi
Exit.
9. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Definirea şi utilizarea vederilor salvate

Salvaţi o anumită parte a desenului afişat ca vedere cu nume. Această vedere este
salvată odată cu desenul. Puteţi reface o vedere salvată oricând doriţi pentru
editarea, vederea şi tipărirea desenului fără utilizarea comenzilor Zoom şi Pan.
Aceste vederi sunt folosite pentru stocarea vederii totale a unui desen, a unei
secţiuni anume sau a unui indicator.

Termeni cheie: Vederi salvate


Named Views – un mod de a salva configuraţia de afişare odată cu desenul şi de
a reveni la aceeaşi afişare mai târziu.

Comanda Named View


Salvează şi păstrează afişările precedente.
Bara cu instrumente: View
Meniul: View>Named Views
Linia de comandă: view

Introducere: Crearea vederilor salvate


Salvarea unei vederi sub un nume:
1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views. Fereastra de
dialog View listează orice vedere salvată şi o înregistrare corespunzătoare
vederii curente.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 52


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

2. Selectaţi New.

3. În câmpul View name tastaţi numele vederii, Change Room. Selectaţi OK


pentru a închide fereastra de dialog New View. Astfel aţi salvat partea de desen
care este vizualizată pe ecran.

O altă modalitate de a salva vederi, constă în folosirea opţiunii Define window,


care implică definirea secţiunii cu ajutorul unei ferestre (Define View Window).

4. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog View. Vederea curentă este


salvată.
5. Folosiţi Realtime Pan şi Zoom pentru a schimba afişarea.

Introducere: Folosirea vederilor salvate


Găsirea de informaţii despre o vedere salvate şi refacerea unei vederi salvate:
1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views.
2. În fereastra de dialog View selectaţi South_East Section.
3. Selectaţi Details. Astfel vor fi afişate informaţii despre vederea salvată.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 53


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

4. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog View Details.


5. Selectaţi Set Current. Selectaţi OK pentru a reface vederea salvată.

Exerciţiul 3-2: Folosirea şi crearea unei vederi salvate


Definiţi o nouă vedere salvată. Folosiţi o vedere salvată anterior pentru a reface o
configuraţie de afişare.

Folosirea unei vederi salvate anterior

1. Deschideţi fişierul ch_3-01.dwg.


2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views.

3. Sub Current View selectaţi South_East Section.


4. Selectaţi Details. Astfel vor fi afişate informaţii despre vederea salvată.
5. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog View Details.

Reactivarea unei vederi salvate


1. Selectaţi Set Current.
2. Selectaţi OK pentru a afişa o altă vedere a desenului.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 54


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Definirea unei vederi noi


1. Folosiţi comanda Zoom cu opţiunea Extents pentru a vedea tot desenul, apoi
folosiţi comanda Zoom cu opţiunea Window pentru a vizualiza o parte din
centrul acestuia.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views.
3. Selectaţi New.
4. În câmpul View Name tastaţi City Central.

5. Selectaţi OK pentru a salva vederea curentă.


6. Salvaţi desenul.

Folosirea comenzilor Redraw şi Regen


Comanda Redraw îndepărtează toate punctele temporare rămase în urma editării.
Când realizaţi anumite schimbări la stilurile de text, layere şi tipuri de linie sau
alte proprietăţi, AutoCAD recalculează modul în care ar trebui să arate desenul.
Folosiţi comanda Regen pentru a regenera baza de date a desenului. Acest lucru
reindexează baza de date a desenului, recalculează poziţii din desen şi reface
afişarea cercurilor, arcelor, elipselor şi curbelor. La desene mari, regenerarea s-ar
putea să ia ceva timp.

Temeni cheie: Regenerare şi redesenare

Screen Refresh – reactualizează afişarea pentru a arăta starea actuală epurată a


desenului.
Blips – semne lăsate pe ecran după ce un punct este selectat.
Drawing Database – informaţii despre proprietăţile şi locaţiile obiectelor din
desen, stocate într-un fişier desen ca o bază de date.

Comanda Redraw
Meniul: View>Redraw
Linia de comandă: redrawall

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 55


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Comanda Regen
Meniul: View> Regen
Linia de comandă: regen

Comanda Blipmode
Linia de comandă: blipmode

Introducere: Folosirea comenzilor Redraw şi Regen

Setarea modului Blipmode în aşa fel încât punctele temporare să apară atunci
când selectaţi o entitate în fereastra de desenare şi folosirea comenzii Redraw
pentru a curăţa ecranul:
1. Pe linia de comandă tastaţi blipmode şi apoi apăsaţi ENTER.
2. Tastaţi on şi apoi apăsaţi ENTER pentru a activa punctele temporare.

3. Construiţi o linie oriunde pe ecran.

4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Erase, pentru a şterge linia.


Punctele temporare (mici cruciuliţe) apar pe ecran când selectaţi un obiect sau
alegeţi un punct.
5. În bara cu instrumente Standard selectaţi Redrawall. Ecranul este reafişat
şi punctele temporare dispar.
6. Pentru a recalcula baza de date a desenului selectaţi Regen în meniul View.
Pentru mai multe informaţii privind aceste opţiuni vedeţi comenzile Redraw,
Redrawall, Regen şi Regenall în Help.

Exerciţiul 3-3: Folosirea comenzii Redraw

Folosiţi comanda Redraw pentru a îndepărta punctele temporare de pe ecran,


create prin desenarea şi ştergerea unui cerc.
1. Deschideţi fişierul ch_3-01.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views şi apoi:
• Selectaţi South_East Section din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
3. În linia de comandă tastaţi blipmode şi apoi apăsaţi ENTER.
4. Tastaţi on şi apoi apăsaţi ENTER pentru a activa punctele temporare.

5. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.


6. Alegeţi un punct de centru apropiat de mijlocul textului galben “1698/4” din
partea stângă a ecranului. În linia de comandă tastaţi 5 pentru a specifica raza
cercului. Un cerc este desenat în jurul textului.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 56


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

7. În bara cu instrumente Modify selectaţi Erase pentru a şterge cercul.


Punctele temporare apar pe ecran unde aţi desenat şi şters cercul.
8. În bara cu instrumente Standard selectaţi Redraw All. Desenul este
reafişat, iar punctele temporare dispar.
9. În linia de comandă tastaţi blipmode şi apoi apăsaţi ENTER.
10. Tastaţi off şi apăsaţi ENTER pentru a dezactiva punctele temporare. Dacă
încercaţi să desenaţi şi să ştergeţi unele linii sau cercuri, punctele temporare nu
mai apar.

Alte opţiuni de control a sistemului de afişare


Controlarea acurateţei reprezentării arcelor şi cercurilor în afişarea dumneavoastră
se face prin setarea Display Resolution. O valoare mai mare va fi vizibilă prin
cercuri reprezentate mai exact, cu toate că aceasta va micşora viteza sistemului.
View Resolution este setată prin comanda Viewres.

Notă: Toate cercurile şi arcele apar corect la tiparire, indiferent de valoarea setarii
pentru Display Resolution.

Desenele din AutoCAD se regenerează automat când Regenauto este activat (On).
Când lucraţi la un desen mai mare, dezactivaţi Regenauto (Off) pentru a
economisi timp.

Termeni cheie: Comenzi de control a afişării


View Resolution – un număr de segmente de dreaptă scurte, folosite pentru a
aproxima reprezentarea obiectelor curbe de tip elipse, cercuri şi arce pe ecran.
Rezoluţia înaltă face curbele să apară fine, dar poate micşora performanţele
sistemului.

Comanda Viewres
Meniul: Tools>Options>Display
Linia de comandă: viewres

Comanda Regenauto
Linia de comandă: regenauto

Introducere: Rezoluţia de afişare


Controlarea gradului de acurateţe al arcelor, cercurilor şi elipselor de pe ecran:
1. Deschideţi fişierul ch_3-02.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views şi apoi setaţi
curentă vederea South_East Section din lista Name.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 57


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

3. Construiţi un cerc în aria liberă a desenului, cu raza de 5. Veţi observa că


cercul este reprezentat printr-un număr de segmente de dreaptă scurte.
4. În meniul Tools selectaţi Options.
5. În fereastra de dialog Options selectaţi Display Tab.
6. Sub Display Resolution tastaţi 500 pentru a seta Arc and Circle Smoothness.

Setarea rezoluţiei de afişare

7. Selectaţi Apply. Desenul se va regenera.


8. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog.

Exerciţiu individual 3-4

Folosiţi comenzile Realtime Zoom şi Pan pentru a seta o serie de vederi de lucru.
Salvaţi vederile pentru utilizări ulterioare.
1. Deschideţi fişierul ch_3-04.dwg.
2. Creaţi vederi salvate pentru:
• indicator
• vederea izometrică
• vederea pe înălţime din colţul din stânga jos la desenului.
Folosiţi comenzile Realtime Zoom şi Pan pentru a pentru a schimba
imaginea afişată pe ecran.
3. Setaţi Regenauto astfel încât desenul să fie setat pentru regenerarea automată.
4. Setaţi Blipmode pentru ca punctele temporare să nu mai apară când desenaţi
sau editaţi.
5. Setaţi View Resolution pentru o valoarea mai mare.
6. Salvaţi desenul.

Rezumatul temelor
Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele subiecte:
• Schimbarea afişării ecranului prin mărire şi micşorare.
• Deplasare de-a lungul desenului.
• Recalcularea bazei de date a desenului.
• Controlarea acurateţii de reprezentare a elipselor arcelor şi cercurilor pe ecran.

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 58


Capitolul al III-lea – Comenzi de afisare în AutoCAD 2005

Întrebări recapitulative
1. Pentru a salva o configuraţie de afişare, ce comandă folosiţi?
a). Display Views
b). Saved Views
c). Named Views
2. Pentru a epura ecranul şi a recalcula baza de date a desenului:
a). Blipmode
b). Regen
c). Redraw
d). Redrawall
3. Prin setarea comenzii Viewres pentru o valoare mai mare va rezulta o mai
mare fineţe a:
a). Arcului
b). Cercului
c). Elipsei
d). Toate cele de mai sus
4. Pentru a epura ecranul folosiţi:
a). Redraw
b). Viewres
c). Repaint
d). Blips

Comenzi de afisare în AutoCAD 2005 / pag. 59


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Capitolul al IV-lea
Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005
Orice obiect dintr-un desen poate fi crea folosind o înşiruire de segmente de
dreaptă sau curbe. Acest capitol prezintă modul în care AutoCAD crează un desen
folosind diferite entităţi de tip drepte sau curbe.
Un desen CAD este un document ce comunică informaţii. Desenul trebuie să fie
precis deoarece el urmează a fi folosit pentru implementarea unui proiect. Acest
capitol prezintă modul de plasa obiecte în poziţii precise din desen prin
specificarea coordonatelor unui punct sau locaţii relative la alte obiecte existente
deja în desen.

Obiectivele capitolului

• Desenarea obiectelor folosind segmente de dreaptă şi curbe


• Specificarea unor locaţii precise
• Specificarea unor coordonate relative la geometria deja existentă
• Manipularea sistemelor de coordonate definite de utilizator pentru un desen
2D
Desenarea liniilor

O linie poate fi formată dintr-un singur segment sau o serii de segmente conectate.
În ambele cazuri, fiecare segment este un obiect separat.
O serie de linii poate fi deschisă sau închisă pentru a realiza un contur închis.

Comanda Line
Bara cu instrumente: Draw>Line
Meniul: Draw>Line
Linia de comandă: line

Introducere: Crearea liniilor

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


2. Specificaţi punctul de început.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 60


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

3. Specificaţi punctul de sfârşit.


4. Continuaţi specificarea punctelor de sfârşit după cerere, apoi:
• Apăsaţi ENTER pentru a termina linia.
sau
• Tastaţi c (close) şi apoi apăsaţi ENTER pentru a închide conturul.

Notă: Dacă linia este închisă, un segment adiţional este automat trasat de la
ultimul punct la primul.

TRUC: Dacă un punct este introdus greşit, tastaţi u (undo) pentru a anula punctul
şi apoi introduceţi poziţia corectă.

Specificarea coordonatelor absolute

Folosiţi coordonatele absolute X,Y când valorile precise X,Y ale localizării sunt
cunoscute.
Pentru a specifica coordonatele absolute, tastaţi X,Y unde X şi Y sunt
coordonatele absolute raportate la originea curentă.

Introducere: Folosirea coordonatelor absolute

Folosiţi coordonatele absolute pentru a desena o figură simplă:

1. Începeţi un nou desen cu limitele 10,10.


2. Folosiţi comanda Zoom cu opţiunea All pentru a vedea întreaga arie de
desenare.

3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


4. Tastaţi 3,2 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 61


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

5. Specificaţi punctele rămase:


• Tastaţi 7,2 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 7,3 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 4,5 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 3,5 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 3,4 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 4,4 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 4,3 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 3,3 şi apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi c (close) şi apoi apăsaţi ENTER pentru a închide figura.

Specificarea coordonatelor relative

Coordonatele relative sunt cel mai folosit mod de a specifica poziţia în desene.
Folosiţi coordonatele relative X,Y când poziţia unui punct în relaţia cu punctul
anterior este cunoscută.
Pentru specificarea coordonatelor relative, tastaţi @dX,dY, unde:
• Semnul @ indică o distanţă relativă.
• dX este distanţa de-a lungul axei X de la poziţia curentă.
• dY este distanţa de-a lungul axei Y de la poziţia curentă.

Introducere: Folosirea coordonatelor relative

Folosiţi coordonatele relative pentru a desena o figură simplă:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 62


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


2. Selectaţi un punct oriunde în desen pentru a specifica colţul din stânga jos.
3. Specificaţi punctele rămase:
• Tastaţi @4,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-3,2 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi c (close) apoi apăsaţi ENTER pentru a închide figura.

Exerciţiul 4-1: Desenarea liniilor folosind coordonatele


relative şi absolute

În acest exerciţiu, creaţi o vedere a unei plăcuţe de comutator. Plasaţi colţul din
stânga jos la 50,50 şi localizaţi celelalte puncte folosind coordonatele relative.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.

2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


3. În linia de comandă tastaţi 50,50 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
punctul de început.
4. În linia de comandă tastaţi următoarele coordonate pentru a termina partea
inferioară a plăcuţei de comutator.
• Tastaţi @7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-7.5 apoi apăsaţi ENTER.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 63


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Stadiul actual al desenului

TRUC: Dacă se face vreo greşeală în introducerea coordonatelor, tastaţi u (undo)


pentru a anula punctul şi apoi introduceţi poziţia corectă.

5. Desenaţi capătul din dreapta.


• Tastaţi @15,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,25 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-15,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-7.5 apoi apăsaţi ENTER.

6. Desenaţi vârful.
• Tastaţi @-45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.

7. Terminaţi plăcuţa de comutator.


• Tastaţi @7.5,-12.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a termina figura.
8. Salvaţi desenul ca exercise 4-01.
Sfârşitul exerciţiului.

Afişarea poziţiei cursorului

AutoCAD 2005 afişează poziţia curentă a cursorului prin coordonate pe bara de


stare.

Sunt trei tipuri de afişări de coordonate existente:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 64


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Afişare dinamică – aduce la zi valorile coordonatelor pe măsură ce cursorul se


mişcă.
Afişare statică – aduce la zi valorile coordonatelor numai când este specificat un
punct.
Distanţă şi unghi – afişează valorile în formatul distanţă < unghi.

Introducere: Afişarea coordonatelor

1. În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta la mouse-ului pe afişarea


coordonatelor.

2. Selectaţi pentru a specifica modul dorit de afişare al coordonatelor.

TRUC: Apăsaţi tasta F6 pentru a comuta între modurile de afişare ale


coordonatelor fără a folosi bara de stare.

Specificarea unităţilor şi a unghiurilor

Sunt disponibile câteva formate pentru unităţi de lungime şi unghiuri:


Formatul unitate Exemple
Ştiinţific (Scientific) 1.55E+01
Zecimal (Decimal) 15.50
Ingineresc (Engineering) 1’-3.50’’
Arhitectural (Architectural) 1’-3 ½’’

Fracţionar (Fractional) 15 1/2

Formatul unghi Exemple


Grade zecimale (Decimal 45.0000
Degrees)
Grade/Minute/Secunde 45d0’0’’
(Degrees/minutes/seconds)
Grade (Grads) 50.0000g
Radiani (Radians) 0.7854r
Unităţi de supraveghere N 45d0’0’’ E
(Surveyor’s units)

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 65


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Introducere: Schimbarea setărilor pentru unităţi şi unghiuri

1. În meniul Format selectaţi Units.


2. În fereastra de dialog Drawing Units specificaţi unităţile, unghiurile şi precizia
dorite.

3. Selectaţi OK.

Notă: Setarea preciziei este numai pentru scopuri de afişare. AutoCAD 2005
stochează întotdeauna în memorie locaţii cu o precizie înaltă, neluând în seamă
setările de precizie.

Introducerea coordonatelor polare

Folosiţi coordonatele polare când sunt specificate distanţa şi unghiul dintre două
puncte.
Pentru a specifica coordonatele polare tastaţi:
• Distance < Angle (Distanţa < Unghi) pentru a specifica poziţia faţă de
origine…
• @Distance < Angle (Distanţa < Unghi) pentru a specifica poziţia relativă faţă
de ultimul punct…
…unde:
• Distance este distanţa până la următorul punct, lungimea liniei.
• Angle este unghiul măsurat de la 0 grade.
• Semnul „<” indică faptul că al doilea număr reprezintă măsura unui
unghi.

Implicit, unghiurile se măsoară de la 0 grade de-a lungul axei pozitive X şi măsura


creşte invers sensului acelor de ceasornic.

Notă: Direcţia şi baza de măsurare a unghiului pot fi setate în fereastra de dialog


Drawing Units.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 66


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Introducere: Folosirea coordonatelor polare

Introduceţi coordonatele polare pentru a desena o formă simplă:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


2. Selectaţi un punct oriunde în desen pentru a specifica primul punct.
3. Specificaţi punctele rămase:
• Tastaţi @5.25<0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @3.15<60 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @4.5<180 apoi apăsaţi ENTER.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.

Desenarea poliliniilor

O polilinie este o succesiune de linii sau de segmente de arc legate între ele. O
polilinie reprezintă un singur obiect care:
• Poate avea unul sau mai multe segmente drepte sau curbate;
• Poate avea grosime;
• Poate avea segmente de grosime variabilă;
• Poate fi închisă.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 67


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

O polilinie este reprezentată ca o serie de linii. Totuşi, o polilinie reprezintă un


singur obiect (linii şi arce) faţă de o linie care este formată dintr-un număr de
obiecte (numai linii) separate. Avantajele includ:
• O polilinie poate fi manipulată ca o singură entitate;
• O întreagă polilinie poate fi selectată printr-o singură apăsare;
• O polilinie poate avea grosime variabilă;
• Lungimea şi zona închisă a poliliniei pot fi uşor calculate;
• O polilinie consumă mai puţin spaţiu pe disk şi mai puţină memorie decât
segmente individuale.

Notă: Poliliniile cu segmente de arc vor fi dezvoltate mai târziu în acest capitol.

Comanda Pline:
Bara cu instrumente: Draw>Polyline
Meniu: Draw>Polyline
Linia de comandă: pline

Introducere: Crearea poliliniilor

Folosiţi polilinii pentru a desena figura următoare:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.


2. Selectaţi un punct oriunde în aria de desenare pentru a specifica punctul de
început.
3. Specificaţi punctul de sfârşit al fiecărui segment de polilinie:
• Tastaţi @4,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-3,2 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-1 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-1,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a închide figura.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 68


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Notă: Comenzi adiţionale legate de polilinii sunt prezentate dezvoltat în Capitolul


6:

• Explode – converteşte o polilinie în segmente individuale de linie.


• Pedit – editează o polilinie sau converteşte o serie de linii legate într-o
polilinie.

Exerciţiul 4-2: Crearea poliliniilor liniare

În acest exerciţiu, desenaţi o vedere a unei plăcuţe de comutator folosind o


polilinie.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
3. În linia de comandă tastaţi 50,50 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
punctul de început.
4. În linia de comandă tastaţi următoarele coordonate pentru a încheia partea
inferioară a plăcuţei de comutator.
• Tastaţi @7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,-7.5 apoi apăsaţi ENTER.

Stadiul actual al desenului

TRUC: Dacă un punct este introdus greşit, tastaţi u pentru a anula punctul şi apoi
introduceţi poziţia corectă.

5. Desenaţi capătul din dreapta:


• Tastaţi @15,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,25 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-15,0 apoi apăsaţi ENTER.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 69


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Tastaţi @0,-7.5 apoi apăsaţi ENTER.

6. Desenaţi vârful:
• Tastaţi @-45,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-10,7.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-7.5,0 apoi apăsaţi ENTER.

7. Încheiaţi plăcuţa de comutator:


• Tastaţi @7.5,-12.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a încheia figura.
8. Salvaţi desenul ca exercise 4-03.
Sfârşitul exerciţiului.

Exerciţiul 4-3: Crearea poliliniilor liniare cu grosime

În acest exerciţiu desenaţi un semn de circulaţie folosind polilinii cu grosime.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
3. În linia de comandă tastaţi 0,0 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul
din stânga jos al dreptunghiului.
4. Specificaţi grosimea poliliniei:
• Folosind butonul contextual, selectaţi Width.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 70


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• În linia de comandă tastaţi 10, apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica


grosimea de început a poliliniei.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta grosimea de încheiere implicită.
5. Tastaţi coordonatele de mai jos pentru a desena dreptunghiul.
• Tastaţi @500,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @0,300 apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi @-500,0 apoi apăsaţi ENTER.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Close.

Stadiul actual al desenului

6. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.


7. În linia de comandă tastaţi 100,150 apoi apăsaţi ENTER pentru a începe
săgeata.
8. Specificaţi grosimea de început a săgeţii:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Width.
• În linia de comandă tastaţi 50, apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
grosimea de început.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta grosimea de încheiere implicită.
9. În linia de comandă tastaţi @100,0 pentru a specifica capătul segmentului.
10. Specificaţi grosimea pentru capul săgeţii:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Width.
• În linia de comandă tastaţi 150, apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
grosimea de început a săgeţii.
• Tastaţi 0 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica grosimea de încheiere -
vârful săgeţii.
11. În linia de comandă tastaţi @150,0 pentru a specifica punctul de încheiere a
săgeţii.
12. Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Polyline.
13. Salvaţi desenul ca exercise 4-04.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 71


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Desenarea dreptunghiurilor

Dreptunghiurile şi pătratele sunt create folosind comanda Rectangle. Opţiunile


comenzii Rectangle includ:
• Colţuri drepte.
• Colţuri teşite.
• Colţuri rotunjite.
• Grosimea liniei pentru toate segmentele.

Notă: Un dreptunghi este stocat în memorie ca o polilinie închisă.

Comanda Rectangle
Bara cu instrumente: Draw>Rectangle
Meniu: Draw>Rectangle
Linia de comandă: rectangle

Introducere: Desenarea dreptunghiurilor

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle.


2. Specificaţi punctul corespunzător primului colţ. Alternativ, introduceţi unul
din următoarele:
• C (Chamfer) pentru a selecta mărimea teşiturii pentru fiecare colţ al
dreptunghiului.
SAU
• F (Fillet) pentru a selecta raza de racordare pentru fiecare colţ al
dreptunghiului.
SAU
• W (Width) pentru a seta grosimea tuturor segmentelor.
3. Specificaţi punctul corespunzător colţului opus.

TRUC: Folosiţi coordonatele relative pentru a specifica punctul colţului opus


utilizând @lungime,lăţime.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 72


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 4-4: Desenarea dreptunghiurilor

În acest exerciţiu, desenaţi rama unui tablou folosind dreptunghiuri.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.

2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle pentru a începe


desenarea dreptunghiului exterior.
3. Specificaţi raza colţului:
• Tastaţi f apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 10 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.
4. Specificaţi punctele colţurilor:
• Tastaţi 0,0 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din stânga jos.
• Tastaţi @150,100 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din dreapta
sus.

5. În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle pentru a începe


desenarea dreptunghiului interior.
6. Specificaţi teşitura colţului:
• Tastaţi c apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 5 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica prima distanţă de teşire.
• Tastaţi 5 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica a doua distanţă de teşire.
7. Specificaţi grosimea:
• Tastaţi w apoi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 2 apoi apăsaţi ENTER.
8. Specificaţi punctele colţurilor:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 73


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Tastaţi 15,15 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din stânga jos.
• Tastaţi @120,70 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul din dreapta
sus a dreptunghiului.
9. Salvaţi desenul ca exercise 4-05.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea poligoanelor

Poligoanele sunt polilinii închise cu cel puţin 3 şi până la 1024 laturi egale.

Mărimea poligonului este specificată folosind una din următoarele metode:


• Înscrierea poligonului într-un cerc imaginar.
• Circumscrierea poligonului unui cerc imaginar.
• Specificarea capătului uneia dintre laturi.

Poligoane înscrise şi circumscrise

Utilizaţi poligoane înscrise când distanţa dintre centrul poligonului şi fiecare vârf
este cunoscută. Utilizaţi poligoane circumscrise când distanţa dintre centrul
poligonului şi mijlocul fiecărei laturi este cunoscută.

Comanda Polygon
Bara cu instrumente: Draw>Polygon
Meniu: Draw>Polygon
Linia de comandă: polygon

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 74


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Introducere: Desenarea poligoanelor

Desenarea unui poligon circumscris unui cerc:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polygon.


2. În linia de comandă tastaţi 6 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica numărul
de laturi a poligonului.
3. Specificaţi punctul de centru al poligonului. În linia de comandă tastaţi c apoi
apăsaţi ENTER pentru a specifica un poligon circumscris.
4. În linia de comandă tastaţi 50 pentru a specifica raza apoi apăsaţi ENTER.

Exerciţiul 4-5: Desenarea poligoanelor

În acest exerciţiu, folosiţi poligoane şi cercuri pentru a desena cele două şuruburi
inferioare într-o piesă cu patru şuruburi.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. Desenaţi hexagonul din stânga jos:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Polygon.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 75


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005


În linia de comandă tastaţi 6 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
numărul de laturi.
• Selectaţi un punct lângă colţul din stânga jos al desenului pentru a specifica
punctul de centru.
• În linia de comandă tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica un
poligon circumscris.
• În linia de comandă tastaţi 15 pentru a specifica raza apoi apăsaţi ENTER.
3. Desenaţi cercul din stânga jos:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• În linia de comandă tastaţi @ apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul cercului.
• În linia de comandă tastaţi 15 pentru a specifica raza apoi apăsaţi ENTER.

Notă: Scurtătura @ (echivalentă cu @0,0) a fost folosită pentru a specifica poziţia


centrului cercului. Acest lucru specifică o poziţie, aceeaşi cu poziţia anterioară –
centrul hexagonului.

4. Desenaţi hexagonul din dreapta jos:


• În bara cu instrumente Draw selectaţi Polygon.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta numărul implicit de laturi.
• În linia de comandă tastaţi @100,0 pentru a specifica punctul de centru.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta modul implicit (circumscris).
• În linia de comandă tastaţi 15 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.
5. Desenaţi cercul din dreapta jos:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• În linia de comandă tastaţi @ apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită de 15.
6. Salvaţi desenul ca exercise 4-06.
Sfârşitul exerciţiului.

Introducerea distanţei directe

Distanţa directă este folosită pentru a introduce o poziţie relativă prin indicarea
unei direcţii cu ajutorul cursorului şi specificarea unei distanţe.
Când modul Ortho este activat (On), această metodă este eficientă în desenarea
liniilor perpendiculare, având în vedere că modul Ortho restricţionează cursorul la
axe verticale şi orizontale.

Introducere: Introducerea distanţei directe

Folosiţi introducerea distanţei directe pentru a desena figura:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 76


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

1. În bara de stare selectaţi ORTHO.


2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
3. Apăsaţi oriunde în desen pentru a specifica punctul colţului din stânga jos.
4. Mutaţi cursorul spre dreapta până când linia elastică, ce uneşte ultimul punct
introdus cu poziţia curentă a cursorului, indică direcţia dorită.
5. În linia de comandă tastaţi 50 şi apoi apăsaţi ENTER.
6. Mutaţi cursorul în sus până când apare o linie verticală, tastaţi 15, apoi apăsaţi
ENTER.
7. Mutaţi cursorul spre stânga, tasaţi 20 şi apoi apăsaţi ENTER.
8. Mutaţi în sus cursorul până când apare o linie verticală, tastaţi 15, apoi apăsaţi
ENTER.
9. Tastaţi c, apoi apăsaţi ENTER pentru a închide figura.

Polar tracking

Polar tracking (preluarea de coordonate polare de la cursor) este folosit pentru a


specifica rapid poziţii la anumite unghiuri.
Lucrând în modul Polar tracking, cursorul se mişcă de-a lungul unor căi
temporare, de aliniere, definite de unghiuri polare, relative la punctul precedent.

Calea de aliniere şi eticheta explicativă

Pe măsură ce cursorul este deplasat, sunt afişate căile de aliniere şi o etichetă


atunci când cursorul se apropie de unghiurile polare; acestea dispar atunci când
cursorul se îndepărtează de aceste unghiuri.
Atunci când este afişată o cale de aliniere, selectaţi cu butonul din stânga al
mouse-ului pentru a specifica un punct pe cale sau introduceţi direct distanţa
pentru a specifica un punct aflat la o anumită distanţă de-a lungul căii de aliniere.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 77


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Termeni cheie: Polar tracking

Alignment Path – o linie temporară reprezentată punctat de-a lungul căreia se


poate specifica distanţa dorită.
Notă: Modul Ortho şi Polar Tracking nu pot fi active în acelaşi moment.
AutoCAD dezactivează automat modul Polar Tracking atunci când se activează
modul Ortho.

Introducere: Schimbarea setărilor pentru Polar tracking

Setarea modului Polar tracking pentru unghiuri egale cu multiplii de 45 grade plus
un unghi de 75 grade:

Căile de aliniere posibile pentru unghiurile setate


1. În bara de stare, apăsaţi butonul drept al mouse-ului şi selectaţi Polar şi apoi
Settings.

2. În fila Polar Tracking din fereastra de dialog Drafting Settings, selectaţi


Polar Tracking On.
3. Sub Increment Angle selectaţi valoarea de 45 de grade pentru unghiul
incremental.
4. Creaţi unghiul adiţional de 75 grade:
• Selectaţi New.
• În caseta de text tipăriţi 75 şi apăsaţi ENTER

Notă: Doar o singură cale de aliniere este afişată pentru fiecare unghi adiţional.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 78


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

5. Sub Polar Angle Measurement selectaţi o metodă de măsurare:


• Absolute: ia ca referinţă pentru măsurarea unghiurilor UCS-ul curent;
• Relative: ia ca referinţă pentru măsurarea unghiurilor ultimul obiect
desenat.

Setările finale

6. Selectaţi OK.

TRUC: Pentru a activa şi dezactiva modul Polar tracking, selectaţi Polar în bara
de stare.

Introducere: Folosirea modului Polar tracking în desenare

Folosiţi modul Polar tracking pentru a desena un pătrat:

1. Setaţi un unghi incremental de 45 grade (a se vedea introducerea precedentă


pentru detalii).
2. Dacă modul Polar tracking este dezactivat, selectaţi Polar în bara de stare.
3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
4. Selectaţi un punct oarecare în aria de desenare pentru a specifica colţul
inferior.
5. Deplasaţi cursorul până la apariţia căii de aliniere.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 79


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

6. La linia de comandă tastaţi 100 pentru a introduce lungimea primei laturi a


pătratului şi apoi apăsaţi ENTER.
7. Deplasaţi cursorul spre următorul punct până la apariţia căii de aliniere.

8. În linia de comandă tastaţi 100 şi apăsaţi ENTER.


9. Deplasaţi cursorul spre următorul punct pâna la apariţia căii de aliniere, tastaţi
100 şi apăsaţi ENTER.

10. Tastaţi c şi apăsaţi ENTER pentru a închide conturul.

Exerciţiul 4-6: Desenarea în modul Polar tracking


În acest exerciţiu, desenaţi o placă folosind modul Polar tracking:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 80


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model numit ch_4-01.dwt.


2. Setaţi modul Polar tracking la multiplii de 45 grade. Folosiţi introducerea de
la această secţiune pentru ajutor.
3. Dacă modul Polar tracking este dezactivat, selectaţi Polar în bara de stare.
4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
5. Selectaţi un punct oarecare în aria de desenare pentru a specifica colţul din
stânga jos al conturului.
6. Deplasaţi cursorul spre dreapta până ce apare calea de aliniere orizontală,
tastaţi 15.75 şi apăsaţi ENTER.
7. Deplasaţi cursorul spre următorul punct până când apare calea de aliniere la 45
grade, tastaţi 14.25 şi apăsaţi ENTER.

8. Deplasaţi cursorul spre următorul punct până când apare calea de aliniere la
135 grade, tastaţi 14.25 şi apăsaţi ENTER.
9. Desenaţi linia orizontală superioară:
• Deplasaţi cursorul spre stânga până la apariţia căii de aliniere de 180 grade.
• Tastaţi 15.75 şi apăsaţi ENTER.
10. Desenaţi linia verticală din stânga-sus:
• Deplasaţi cursorul în jos până la apariţia căii de aliniere de 270 grade.
• Tastaţi 5 şi apăsaţi ENTER.

11. Desenaţi partea ascuţită:


• Deplasaţi cursorul în jos la un unghi de 45 grade până la apariţia căii de
aliniere, tastaţi 7.18 şi apăsaţi ENTER.
• Deplasaţi cursorul spre următorul punct până la apariţia căii de aliniere,
tastaţi 7.18 şi apăsaţi ENTER.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 81


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

12. Tastaţi c şi apăsaţi ENTER pentru a închide conturul.


13. Salvaţi desenul cu numele exercise4-07.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea liniilor de construcţie

Liniile de construcţie (ajutătoare) sunt folosite pentru aranjarea unui desen.


Acestea sunt de lungime infinită sau semi-infinite. Comanda Xline realizează o
linie infinită, iar comanda Ray produce o linie semi-infinită.

Linii ajutătoare folosite pentru amplasarea vederilor

Comanda Xline
Bara cu instrumente: Draw>Construction Line
Meniu: Draw>Construction Line
Linia de comandă: xline

Comanda Ray

Meniu: Draw>Ray
Linia de comandă: ray

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 82


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Notă: Pentru informaţii privind desenarea razelor, consultaţi Help – Construction


Lines.
Notă: Liniile ajutătoare nu afectează extensia desenului şi sunt ignorate de
comenzi ca Zoom All şi Zoom Extents.

Introducere: Desenarea liniilor de construcţie

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.


2. Specificaţi două puncte în desen sau apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-
ului în desen şi apoi selectaţi unul din următoarele variante din meniul cursor.
• Hor – desenează o linie ajutătoare orizontală printr-un punct specificat.
• Ver – desenează o linie ajutătoare verticală printr-un punct specificat.
• Ang – desenează o linie ajutătoare sub un unghi specificat printr-un punct
specificat.
• Bisect – desenează o linie ajutătoare bisectoare a unui unghi specificat.
• Offset – desenează o linie ajutătoare paralelă la o linie sau la o construcţie
de linii la o distanţă specificată.

TRUC: Desenaţi liniile ajutătoare folosind un layer propriu, diferit de cel uzual,
astfel încât vizibilitatea desenului şi tipărirea lui să poată fi controlate.

Notă: Liniile ajutătoare pot fi transformate în linii normale prin tăierea lor
(folosind comanda Trim) la lungimi finite. Pentru mai multe informaţii privind
comanda Trim vedeţi capitolul 6.

Exerciţiul 4-7: Desenarea liniilor ajutătoare

În acest exerciţiu desenaţi liniile ajutătoare pentru aranjarea vederilor prezentate:

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-08.dwt.


2. Transformaţi layerul CON în layer curent.
3. Desenaţi linia orizontală inferioară ajutătoare:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 83


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.


• Folosind meniul contextual, selectaţi Hor.
• În linia de comandă tastaţi 10,10 apoi apăsaţi ENTER.
4. Desenaţi linia verticală ajutătoare din stânga:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line. Această
acţiune anulează comanda curentă şi începe din nou comanda Xline.
• Folosind meniul contextual,selectaţi Ver.
• În linia de comandă tastaţi 10,10 apoi apăsaţi ENTER.
5. Desenaţi următoarea linie verticală ajutătoare:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Offset.
• În linia de comandă tastaţi 16.25 apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi linia verticală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde în dreapta ei.
O linie verticală ajutătoare este desenată la 16.25 unităţi în dreapta liniei selectate.
6. Desenaţi următoarea linie orizontală ajutătoare:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.
• În linia de comandă tastaţi 12.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi linia orizontală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde deasupra ei.
O linie orizontală ajutătoare este desenată la 12.5 unităţi deasupra liniei selectate.
7. Desenaţi următoarele linie verticale şi orizontale ajutătoare:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Offset.
• În linia de comandă tastaţi 5 apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi linia orizontală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde deasupra ei.
• Selectaţi linia verticală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde în dreapta ei.
8. Desenaţi liniile orizontale şi verticale rămase:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Construction Line.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Offset.
• În linia de comandă tastaţi 8.5 apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi linia orizontală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde deasupra ei.
• Selectaţi linia verticală ajutătoare şi apoi apăsaţi oriunde în dreapta ei.
9. Salvaţi desenul ca exercise 4-08.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea cercurilor
Cercurile pot fi create prin mai multe metode:
• Specificarea centrului şi a razei – metoda implicită.
• Specificarea centrului şi a diametrului.
• Definirea diametrului prin două puncte.
• Definirea circumferinţei prin trei puncte.
• Crearea cercului tangent la trei obiecte existente.
• Crearea cercului tangent la două obiecte şi specificarea razei.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 84


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Opţiunile de creare a cercurilor

Comanda Circle
Bara cu instrumente: Draw>Circle
Meniu: Draw>Circle
Linia de comandă: circle

Introducere: Desenarea cercurilor

Desenarea unui cerc prin specificarea unui punct de centru şi a unui diametru:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.


2. Selectaţi un punct oarecare în desen pentru a specifica centrul cercului.
3. În linia de comandă tastaţi d şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica varianta
diametru.
4. În linia de comandă tastaţi 124.5 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
diametrul.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 85


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 4-9: Desenarea cercurilor

Folosiţi cercurile pentru a desena o flanşă.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-04.dwt.


2. Desenaţi cercul exterior:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• Selectaţi un punct oarecare în desen pentru a specifica centrul cercului.
• În linia de comandă tastaţi 100 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
raza.
3. Desenaţi cercul interior:
• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
• În linia de comandă tastaţi @ şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul cercului.
• În linia de comandă tastaţi 70 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
raza.

4. Desenaţi cercul din dreapta:


• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
• În linia de comandă tastaţi @85,0 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul cercului.
• În linia de comandă tastaţi 5 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.
5. Desenaţi cercul superior:
• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
• În linia de comandă tastaţi @-85,85 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită.
6. Desenaţi cercul din stânga:
Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 86
Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005


Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.

În linia de comandă tastaţi @-85,-85 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită.
7. Desenaţi cercul inferior:
• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Circle.
• În linia de comandă tastaţi @85,-85 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica centrul cercului.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta raza implicită.
8. Salvaţi desenul ca exercise 4-09.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea arcelor

Arcele pot fi create prin mai multe metode, funcţie de poziţia şi modul de
dimensionare al acestora. Pentru desenarea unui arc sunt necesare punctul de
început şi alţi doi parametri aleşi dintre următoarele variante:
• Punctul de centru;
• Punctul de sfârşit;
• Un punct intermediar;
• Unghi inclus;
• Lungimea corzii (coarda unui arc este o linie dreaptă ce uneşte capete
acestuia);
• Direcţie;
• Lungimea arcului;
• Raza.

Opţiunile comenzii Arc din meniul Draw

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 87


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Patru dintre opţiunile de creare a arcelor

Metoda implicită constă în specificarea a trei puncte: un punct de început, un al


doilea punct de pe arc şi un punct de sfârşit.

Notă: Implicit, arcele sunt desenate în sens invers acelor ceasornicului. Dacă este
necesar un arc în sensul acelor de ceasornic, folosiţi o opţiune de trei puncte sau
specificaţi un unghi negativ.

TRUC: Comanda Fillet desenează arce aflate între două obiecte existente. Este
cea mai eficientă metodă de a plasa arce în multe situaţii. Despre comanda Fillet
aflaţi mai multe în capitolul 6.

Comanda Arc
Bara cu instrumente: Draw>Arc
Meniu: Draw>Arc
Linia de comandă: arc

Introducere: Desenarea arcelor


Desenarea unui arc prin specificarea a trei puncte:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Arc.


2. Specificaţi punctul de început al arcului.
3. Specificaţi un al doilea punct de pe arc.
4. Specificaţi punctul de sfârşit al arcului.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 88


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Notă: Opţiunea 3-point desenează arce în sensul şi în sens contrar arcelor de


ceasornic.

Exerciţiul 4-10: Desenarea arcelor

În acest exerciţiu folosiţi arce şi linii pentru a desena tăblia de capăt a unui pat.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-10.dwt.

2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.


3. Selectaţi un punct oarecare în aria de desenare pentru a specifica colţul din
stânga-jos a conturului.
4. Tastaţi @100,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit şi apoi
apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.
5. Desenaţi arcul:
• În meniul Draw selectaţi Arc cu opţiunea Start, Center, Angle.
• Tastaţi @ şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început al
arcului drept ultimul punct introdus, respectiv capătul liniei.
• Tastaţi @50,0 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica centrul arcului.
• Tastaţi –90 si apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica unghiul.

TRUC: Puteţi folosi una din următoarele scurtături pentru a specifica punctul de
început al unei linii sau arc:


Tastaţi @ şi apăsaţi ENTER când următorul element începe la sfârşitul
elementului anterior (@ este echivalent cu @0,0 ).
• Apăsaţi ENTER când următorul element începe la sfârşitul elementului
anterior şi este tangent la elementului anterior.
6. Desenaţi următoarea linie
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început al unei linii. Acest
lucru arată că linia este tangentă la capătul arcului.
• Tastaţi @450,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica sfârşitul liniei.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 89


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

7. Desenaţi următorul arc:


• În bara cu instrumente Draw selectaţi Arc.
• Apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început. Aţi specificat astfel
că arcul începe de la punctul de sfârşit al liniei şi este tangent la această
linie.
• Tastaţi @50,-50 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit.
8. Desenaţi următoarele două linii:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Tastaţi @ şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început drept
punctul de sfârşit al arcului precedent.
• Tastaţi @100,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica sfârşitul liniei.
• Tastaţi @0,350 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica următorul punct de
sfârşit.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.

9. Desenaţi arcul de deasupra folosind 3 puncte:


• În bara cu instrumente Draw selectaţi Arc.
• Tastaţi @ şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început drept
punctul de sfârşit al arcului precedent.
• Tastaţi @-375,100 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de mijloc
al arcului, relativ la punctul de început al acestuia.
• Tastaţi @-375,-100 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit
al arcului, relativ la punctul de mijloc definit anterior.

10. Desenaţi ultima linie:


• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 90


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Tastaţi @ şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de început drept


punctul de sfârşit al arcului precedent.
• Tastaţi @0,-350 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.
11. Salvaţi desenul drept exercise 4-10.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea poliliniilor cu segmente de arc

Poliliniile lineare au fost prezentate într-o lecţie precedentă. Acestea pot include,
de asemenea, segmente de arc.

Punctul de început al arcului este punctul de sfârşit al segmentului precedent.


Parametri rămaşi sunt asemănători comenzii Arc.

Comanda pline
Bara cu instrumente: Draw>Polyline
Meniu: Draw>Polyline
Linia de comandă: pline

Introducere: Desenarea poliliniilor cu ajutorul arcelor

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.


2. Selectaţi un punct oarecare în desen pentru a specifica colţul din stânga jos.
3. Tastaţi @100,0 pentru a specifica punctul de sfârşit al segmentului de linie.
4. Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Arc.
5. Tastaţi @0,50 pentru a specifica punctul de sfârşit al arcului.
6. Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Line.
7. Tastaţi @-100,0 pentru a specifica punctul de sfârşit al segmentului de linie.
8. Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Arc.
9. Folosind meniul contextual, selectaţi Close pentru a închide polilinia.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 91


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Desenarea coroanelor circulare (donut)

Desenarea coroanelor circulare este un mod rapid pentru a crea forme de tipul
inelelor de grosimi specificate sau discurilor.

Notă: O coroană circulară este stocată ca două arce de polilinie cu grosime.

Comanda Donut

Bara cu instrumente: Draw>Donut


Linia de comandă: donut

Introducere: Desenarea coroanelor circulare

1. În meniul Draw selectaţi Donut.


2. Desenaţi coroana circulară din stânga:
• În linia de comandă tastaţi 2 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica diametrul
din interior.
• În linia de comandă tastaţi 5 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica diametrul
din exterior.
• Specificaţi punctul de centru şi apoi apăsaţi ENTER pentru a încheia
comanda.
3. Desenaţi coroana circulară din dreapta:
• Folosind meniul contextual, repetaţi comanda Donut (selectaţi Repeat
Donut).
• În linia de comandă, tastaţi 0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica
diametrul din interior.
• În linia de comandă tastaţi 3 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica diametrul
din exterior.
• Specificaţi punctul de centru şi apoi apăsaţi ENTER pentru a încheia
comanda.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 92


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Desenarea poliliniilor cu ajutorul arcelor

În acest exerciţiu folosiţi o polilinie pentru a desena aceeaşi tăblie de căpătâi a


unui pat.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-10.dwt.


2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
3. Selectaţi un punct oarecare în desen pentru a specifica colţul din stânga-jos a
formei.
4. Tastaţi @100,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit al
primei linii.
5. Folosind meniul contextual, selectaţi Arc pentru a schimba în modul Arc.
6. Mutaţi cursorul în apropierea punctului de sfârşit şi observaţi că arcul o ia în
direcţia greşită. Pentru a desena arcul corect:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Center.
• Tastaţi @50,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica centrul arcului.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Angle.
• Tastaţi –90 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica unghiul.
7. Folosind meniul contextual, selectaţi Line pentru a schimba în modul Line.
8. Tastaţi @450,0 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica sfârşitul liniei.
9. Desenaţi următorul arc:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Arc.
• Tastaţi @50,-50 şi apăsaţi ENTER.
10. Apăsaţi butonul din dreapta al mouse-ului în desen şi selectaţi Line.
11. Tastaţi @100,0 şi apăsaţi ENTER.
12. Tastaţi @0,350 şi apăsaţi ENTER.
13. Desenaţi arcul de deasupra folosind opţiunea 3-point:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Arc.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Second Pt.
• Tastaţi @-375,100 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de mijloc
al arcului, relativ la punctul de început.
• Tastaţi @-375,-100 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit
al arcului, relativ la punctul de mijloc.
14. Folosind meniul contextual, selectaţi Line.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 93


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

15. Folosind meniul contextual, selectaţi Close pentru a închide conturul.


16. Salvaţi desenul drept exercise 4-11.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea elipselor

Elipsele şi arcurile eliptice pot fi create, ambele fiind reprezentări matematice


exacte ale ecuaţiilor elipsei.
Metoda implicită de desenare a unei elipse este de a specifica punctele de sfârşit
ale primei axe şi distanţa, care are jumătate din lungimea celei de-a doua axe.

Două metode de a desena o elipsă

Comanda Ellipse
Bara cu instrumente: Draw>Ellipse
Meniu: Draw>Ellipse
Linia de comandă: ellipse

Introducere: Desenarea elipselor


Desenarea elipselor folosind puncte de sfârşit şi distanţe:

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Ellipse.


2. Specificaţi primul punct de capăt al primei axe.
3. Specificaţi al doilea punct de capăt al primei axe.
4. Specificaţi jumătate din lungimea celei de-a doua axe.
• Deplasaţi cursorul faţă de punctul de mijloc al primei axe şi selectaţi un
punct.
SAU
• Tastaţi o distanţă în linia de comandă.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 94


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Notă: Pentru a desena un arc eliptic vedeţi Help-ul.

Exerciţiul 4-12: Desenarea elipselor

Desenaţi o ramă pentru poze, folosind elipse.

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-04.dwt.


2. În bara de stare, apăsaţi cu butonul din dreapta pe SNAP şi apoi selectaţi
Settings.
3. În fereastra de dialog Drafting Settings:
• Setaţi Snap Distance la 5.
• Activaţi Snap-ul.
• Setaţi Grid Spacing la 10.
• Activaţi grid-ul.
• Selectaţi OK.
4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
5. Tastaţi 100,100 pentru a introduce coordonatele punctului de început al
poliliniei.
6. Mutaţi cursorul orizontal spre dreapta, tastaţi 150 şi apăsaţi ENTER.
7. În linia de comandă tastaţi @-15,170 şi apoi apăsaţi ENTER.
8. Desenaţi arcul de deasupra folosind trei puncte:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Arc.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Second Pt.
• Tastaţi @-60,30 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de mijloc al
arcului, relativ la punctul de început.
9. Tastaţi @-60,-30 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica punctul de sfârşit al
arcului, relativ la punctul de mijloc.
10. Completaţi conturul exterior:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Line.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Close pentru a închide profilul.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 95


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Stadiul actual al desenului

11. Desenaţi elipsa de jos:


• În bara cu instrumente Draw selectaţi Ellipse.
• În linia de comandă tastaţi coordonatele 130,140 pentru a specifica partea
din stânga a elipsei - primul punct al primei axe.
• Mutaţi cursorul orizontal spre dreapta şi tastaţi 90 şi apoi apăsaţi ENTER.
• În linia de comandă, tastaţi 20 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica
jumătate din lungimea axei verticale.
12. Desenaţi elipsa din mijloc:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Ellipse.
• Tastaţi 135,200 pentru a specifica partea din stânga a elipsei.
• Mutaţi cursorul orizontal spre dreapta şi tastaţi 80 şi apoi apăsaţi ENTER.
• În linia de comandă, tastaţi 17.5 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica
jumătate din lungimea axei verticale.
13. Desenaţi elipsa de deasupra:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Ellipse.
• Tastaţi 140,260 pentru a specifica partea din stânga a elipsei.
• Mutaţi cursorul orizontal spre dreapta şi tastaţi 70 şi apoi apăsaţi ENTER.
• În linia de comandă, tastaţi 15 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica
jumătate din lungimea axei verticale.
14. Salvaţi desenul drept exercise 4-12.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea curbelor spline

O curbă spline este o curbă netedă care trece printr-o serie de puncte specificate.
Curbele spline pot fi folosite pentru crearea curbelor neregulate care nu pot fi
realizate uşor cu ajutorul arcelor.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 96


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Termeni cheie: Splines

NURB (Non-Uniform Rational B-Spline) – o definiţie matematică pentru o


formă particulară de curbă netedă.
Control Point – O curbă NURB este definită de o serie de puncte de control şi
ponderi. Curba trece prin punctele de control de început şi de sfârşit şi este ghidată
de punctele intermediare de control.

O curbă spline şi punctele sale de control

Weight (pondere) – Specifică cât de mult este împinsă curba spline către un
punct particular de control. Fiecare punct de control poate avea asignată o anumită
pondere, diferită de a celorlalte.

Aceeaşi curbă cu diferite ponderi pe punctele de control de la mijloc

Tagency(tangenţă) – Specifică direcţia curbei în punctele de început şi de sfârşit.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 97


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Curbe spline cu aceleaşi puncte de definiţie dar de tangentă diferită în capete

Order – Specifică cât de multe puncte de control sunt date. Mai multe puncte de
control dau un mai bun control al formei curbei.

Comanda Spline
Bara cu instrumente: Draw>Spline
Meniu: Draw>Spline
Linia de comandă: spline

Introducere: Desenarea curbelor spline

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Spline.


2. Specificaţi punctul de început al curbei spline.
3. Specificaţi punctele rămase pentru a desena curba spline, apoi apăsaţi ENTER.
4. Specificaţi tangenta de început. În general apăsaţi ENTER pentru a accepta
setările implicite.
5. Specificaţi tangenta de sfârşit. În general apăsaţi ENTER pentru a accepta
setările implicite.

Exerciţiul 4-13: Desenarea curbelor spline

Desenaţi o camă folosind o curbă spline. Desenaţi cama în jurul punctului de


coordonate 0,0, folosind coordonate polare absolute.

Desenul camei

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 98


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Distanţa de la centrul cercului de bază la profilul camei este dată în tabelul de mai
jos:

Unghiul Cursa Cursa + cercul


(grade) (mm) de bază (mm)
0 0 40
30 2 42
60 5 45
90 10 50
120 18 58
150 30 70
180 50 90
210 30 70
240 18 58
270 10 50
300 5 45
330 2 42

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-13.dwt.


2. Desenaţi cercul de bază.
• În bara cu instrumente Draw, selectaţi Circle.
• În linia de comandă tastaţi 0,0 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
centrul.
• În linia de comandă tastaţi 40 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
raza.
3. Măriţi desenul (folosind comanda Zoom) astfel încât cercul să fie pe mijlocul
ecranului şi să ocupe aproximativ o jumătate din suprafaţa de desenare.
4. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Spline.
5. În linia de comandă tastaţi următoarele coordonate, apăsând ENTER după
fiecare:
• 40<0
• 42<30
• 45<60
• 50<90
• 58<120
• 70<150
• 90<180
• 70<210
• 58<240
• 50<270
• 45<300
• 42<330
6. Tastaţi c apoi apăsaţi ENTER pentru a închide curba spline.
7. Apăsaţi ENTER pentru a accepta valoarea implicită a tangentei.
8. Salvaţi exerciţiul ca exercise 4-13.
Sfârşitul exerciţiului.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 99


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Desenarea punctelor

Obiectele de tip puncte pot fi folositoare ca puncte de referinţă pentru plasare de


obiecte sau pentru operaţii de offset. Punctele pot fi plasate câte unul sau pot fi
plasate de-a lungul obiectelor existente. Atât forma de reprezentarea cât şi
mărimea punctelor pot fi specificate. Mărimea este specificată în unităţi absolute
sau relative la mărimea ecranului.

Comanda Point
Bara cu instrumente: Draw>Point
Meniu: Draw>Point
Linia de comandă: point

Introducere: Crearea punctelor singulare

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Point.


2. Specificaţi poziţia punctului.
3. Specificaţi poziţia punctelor adiţionale.
4. Apăsaţi ESC pentru a nu mai plasa puncte şi pentru a întrerupe comanda.

Introducere: Mărimea şi forma de reprezentare a punctelor

Schimbarea mărimii şi formei de reprezentare a punctelor:


1. În meniul Format selectaţi Point Style.

2. În fereastra de dialog Point Style selectaţi un stil de punct.


3. În câmpul Point Size tastaţi o valoare.
4. Selectaţi un mod de calcul a mărimii de reprezentare:

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 100


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Dacă mărimea este relativă la ecran, punctele rămân de aceeaşi mărime, în


ciuda măririi sau micşorării.
• Dacă mărimea este absolută, puncte sunt desenate la mărimea specificată.
5. Selectaţi OK.

Notă: Stilul şi mărimea punctelor curente vor fi aplicate tuturor punctelor din
desen, incluzând şi punctele care au fost create anterior.

Plasarea punctelor de-a lungul obiectelor

Punctele pot fi plasate la intervale egale de-a lungul obiectelor, folosind


comenzile Measure şi Divide.
• Pentru a specifica lungimea fiecărui segment folosiţi comanda Measure.
• Pentru a specifica numărul de segmente folosiţi comanda Divide.

Notă: Forme salvate sub un nume – cunoscute sub denumirea de blocuri – pot fi
de asemenea plasate de-a lungul obiectelor. Mai multe detalii privind blocurile
găsiţi în capitolul 9.

Comanda Measure

Bara cu instrumente: Draw>Point> >Measure


Linia de comandă: measure

Comanda Divide

Bara cu instrumente: Draw > Point> >Divide


Linia de comandă: divide

Introducere: Plasarea punctelor de-a lungul unui obiect

Plasarea punctelor de-a lungul unui obiect şi specificarea lungimii fiecărui


segment dintre puncte:
1. În meniul Draw selectaţi Point > Measure.
2. Selectaţi obiectul ce trebuie măsurat din desen.
3. În linia de comandă specificaţi distanţa dintre puncte şi apoi apăsaţi ENTER.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 101


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 4-14: Desenarea punctelor

Creaţi o schemă a unui şablon prin plasarea punctelor de-a lungul elementelor.
Şablonul are două trasee cu 120 de găuri pe fiecare traseu. Sunt 35 de găuri de-a
lungul fiecărui segment, 10 de-a lungul arcelor mari şi 5 de-a lungul arcelor mici.

Şablonul complet

1. Deschideţi fişierul ch_4-14.dwg.

2. În meniul Format selectaţi Point Style.

3. Setaţi stilul şi mărimea punctelor:


• Selectaţi corma circulară.
• Tastaţi 2 în câmpul Point Size.
• Selectaţi OK pentru închide fereastra de dialog.
4. Împărţiţi fiecare linie în 36 de părţi egale.
• În meniul Draw selectaţi Point > Divide.
• Selectaţi una din linii.
• Tastaţi 36 apoi apăsaţi ENTER.
5. Repetaţi comanda Divide pentru a împărţi liniile rămase urmărind procedura
descrisă la pasul 4.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 102


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Liniile divizate

6. Împărţiţi arcele mari, aflate în partea dreaptă a şablonului, în 11 segmente prin


repetarea de două ori a următorilor paşi:
• Repetaţi comanda Divide.
• Selectaţi unul din arcele mari.
• Tastaţi 11 apoi apăsaţi ENTER.

7. Împărţiţi arcele mici, aflate în partea stângă a şablonului, în 6 segmente prin


repetarea de două ori a următorilor paşi:
• Apăsaţi ENTER pentru a repeta comanda Divide.
• Selectaţi unul din arcele mici.
• Tastaţi 6 apoi apăsaţi ENTER.
8. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Utilizarea osnap-ului (salturilor orientate pe obiecte) pentru


a localiza puncte

Salturile orientate pe obiecte (osnap) sunt folosite pentru a localiza rapid şi


eficient punctele relativ la geometria existentă. Folosiţi salturile orientate pe
obiecte pentru a desena precis, fără a trebui să introduceţi coordonate sau să
realizaţi calcule obositoare.

Câteva din salturile orientate pe obiecte

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 103


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Când salturile orientate pe obiecte sunt activate, un marcaj apare când cursorul
este lângă poziţia punctului de agăţare. Poziţia exactă a marcajului, are prioritate
faţă de poziţia cursorului, şi este introdusă prin apăsare când un marcaj este
vizibil.

Termeni cheie: Salturile orientate pe obiecte

Single Point (override) mode – Saltul orientat pe obiecte specificat este activ
pentru următorul punct selectat. Este folositor atunci când un salt orientat pe
obiecte este necesar ocazional.
Running mode – Salturile orientate pe obiecte sunt active pentru toate punctele.
Câteva tipuri de puncte snap pot fi activate într-un anumit moment. Activarea
salturilor orientate pe obiecte este folosită când acestea sunt des folosite.
Marker – un simbol care este afişat la poziţia punctului de agăţare. O formă unică
este folosită pentru fiecare tip de punct snap.
Tooltip – textul afişat pentru a identifica tipul saltului orientat pe obiecte.
Magnet – forţează cursorul să rămână blocat pe un punct snap atunci când acesta
se află în apropierea punctului.
Aperture box – înconjură cursorul (reticulul în cruce) şi defineşte o zonă în care
AutoCAD evaluează obiectele pentru salturile orientate pe obiecte.
Autosnaps – un instrument de vizualizare care foloseşte marcaje şi indicatoare de
salt pentru a indica tipul de punct snap.

În acest tabel sunt listate tipurile cele mai utilizate de puncte snap.

Linia
Salt orientat
Buton de Se agaţă de
pe obiecte
com.
Capătul
Endpoint END
obiectelor
Mijlocul
Midpoint MID
obiectelor
Intersecţia
Intersection INT
obiectelor
Centrul
cercurilor,
Center CEN
arcelor şi
elipselor
Punct pe un
cerc sau un arc
Tangent TAN ce formează o
tangentă la
obiect

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 104


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Cadranul
arcelor,
Quadrant QUA
cercurilor,
elipselor
Puncte obiect
ce formează o
Perpendicular PER
aliniere
perpendiculară
Cale de
Extension EXT extensie a
obiectelor
Dezactivează
punctele de
snap pentru
None NON
următoare
selecţie de
puncte

NOU: Ca element de noutate AutoCAD 2005 aduce in cadrul meniului de Object


Snap comanda Mid Between 2 Points. Accesul se face, tinind apasata tasta SHIFT
si butonul drept al mouse-ului in spatial de desenare. Comanda gaseste punctul de
mijloc dintre doua entitati selectate.

Introducere: Folosirea salturilor orientate pe obiecte pentru un punct


singular

Folosirea unui salt orientat pe obiecte pentru a specifica corect poziţia unui punct:
1. Începeţi o comandă care necesită introducerea unui punct.
2. Când comanda cere introducerea unui punct, selectaţi un tip de salt orientat pe
obiecte folosind una din următoarele metode:
• Apăsaţi un buton
din secţiunea Object
Snap din bara cu
instrumente Standard
sau din bara cu
instrumente Object
Snap.
SAU
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT şi butonul drept al
mouse-ului în zona de desenare, apoi selectaţi un
salt orientat pe obiecte din meniul cursor.
SAU
• Tastaţi abrevierea unui salt orientat pe obiecte în
linia de comandă.
3. Mutaţi cursorul peste poziţia punctului de agăţare. Când
apare marcajul, apăsaţi pentru a accepta poziţia
marcajului.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 105


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Notă: După apăsarea punctului, saltul orientat pe obiect nu mai este activat.
Pentru a folosi un salt orientat pe obiect pentru următorul punct, repetaţi
procedura de mai sus.

Activarea salturilor orientate pe obiecte

Utilizarea unui salt orientat pe obiecte necesită selectarea tipului de salt pentru
fiecare punct în parte. Activarea salturilor orientate pe obiecte face ca acestea să
rămână mereu în funcţiune.
Pot fi active câteva tipuri de salt la un moment dat, dacă modul Running Object
Snap este activat. Pe măsură ce cursorul este mişcat în desen peste obiecte, cel
mai potrivit tip de salt este arătat, bazându-se pe tipul de obiect şi pe poziţia
cursorului raportată la obiect. Marcajele şi indicatoarele de salt uşurează
observarea tipului de salt folosit atunci când se alege o poziţie.

Introducere: Setarea modului Running Object Snap

Setarea multiplă a modurilor Running Object Snap:


1. În bara de stare, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Osnap, apoi
selectaţi Settings. Este afişată fereastra de dialog Drafting Settings.

Bara de stare

Fereastra de dialog Drafting Settings

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 106


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

2. Dacă comutatorul Object Snap On nu este setat, selectaţi-l pentru a activa


salturile orientate pe obiecte.
3. Marcaţi toate tipurile de salturi necesare.

4. Selectaţi OK.

Running Object Snap este activ

TRUC: După setarea modului Running Object Snap, apăsaţi butonul Osnap din
bara de stare pentru a le activa sau dezactiva pe toate.

Exerciţiul 4-15: Utilizarea salturilor orientate pe obiecte

Completaţi câteva obiecte folosind salturile orientate pe obiecte.

Desenul completat

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 107


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Setarea osnap

1. Deschideţi ch_4-15.dwg.

Desenul incomplet

2. Setaţi activ modul Running Object Snap folosind următoarele tipuri de


salturi (folosiţi procedura de la introducere):
• Endpoint;
• Midpoint;
• Tangent;
• Intersection.

Completarea braţului de legătură

Desenul completat

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Named Views selectaţi LINK.
• Selectaţi Set Current apoi selectaţi OK.
2. Desenaţi linia din stânga sus:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.

Mutaţi cursorul deasupra cercului din stânga până când marcajul şi
indicatorul de salt Tangent apar, apoi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului
pentru a accepta poziţia.
• Mutaţi cursorul deasupra cercului din mijloc până când marcajul şi
indicatorul de salt Tangent apar, apoi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului
pentru a accepta poziţia.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.
3. Completaţi cele trei linii rămase folosind procedura din pasul precedent.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 108


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Completarea panoului

Panoul completat

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Named Views selectaţi SHOWER.
• Selectaţi Set Current apoi selectaţi OK.
2. Desenaţi liniile diagonale dintre cele două colţuri interioare:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Mutaţi cursorul deasupra colţului interior din stânga sus până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Endpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Mutaţi cursorul deasupra colţului interior din dreapta jos până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Endpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.

Selectarea colţului superior

3. Repetaţi pasul precedent pentru a desena cealaltă linie diagonală.


4. Desenaţi cercul de la intersecţia celor două diagonale:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• Mutaţi cursorul deasupra intersecţiei celor două diagonale.
• Apăsaţi TAB până când apar marcajul şi indicatorul de salt pentru
Intersection, apoi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului.
• În linia de comandă tastaţi 5 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 109


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Completarea structurii de acoperiş

Structura completată

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Named Views selectaţi TRUSS.
• Selectaţi Set Current apoi selectaţi OK.
2. Desenaţi linia 3 de la capătul oricărei linii a acoperişului la mijlocul liniei de
la bază:

• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.



Mutaţi cursorul deasupra capătului liniilor superioare până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Endpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Mutaţi cursorul deasupra mijlocului liniei de la bază până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Midpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
3. Continuaţi linia prin desenarea liniei 2 la mijlocul liniei din stânga sus.
• Mutaţi cursorul deasupra mijlocului liniei din stânga sus până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Midpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
4. Continuaţi linia prin desenarea liniei 1 perpendiculară pe linia de la bază:
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
desen şi apoi selectaţi Perpendicular.
• Mutaţi cursorul deasupra liniei de la bază până când apar marcajul şi
indicatorul de salt pentru Perpendicular, apoi apăsaţi butonul stâng al
mouse-ului.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.

Stadiul actual al desenului

5. Desenaţi liniile 4 şi 5:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Mutaţi cursorul deasupra capătului inferior al liniei 3 până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Endpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 110


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Mutaţi cursorul deasupra mijlocului liniei din dreapta sus până când apar
marcajul şi indicatorul de salt pentru Midpoint, apoi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului pentru a accepta poziţia.
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
desen şi apoi selectaţi Perpendicular.
• Mutaţi cursorul deasupra liniei de la bază până când apar marcajul şi
indicatorul de salt pentru Perpendicular, apoi apăsaţi butonul stâng al
mouse-ului.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Line.
6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Utilizarea saltului orientat pe obiecte From


Tipul de salt From este un salt orientat pe obiecte special, folosit pentru a seta
puncte temporare de referinţă. Saltul From este de obicei combinat cu alte salturi
orientate pe obiecte şi cu coordonate relative pentru a specifica o poziţie
următoare.
Folosiţi saltul From acolo unde geometria se află la o distanţă dată faţă fie de un
punct dat, fie de o geometrie existentă.

Introducere: Utilizarea saltului orientat pe obiecte From

Desenarea unui cerc al cărui centru se află la o distanţă de 25.5,15.5 unităţi faţă de
colţul unui dreptunghi:
1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
2. Pentru a specifica centrul:
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT şi apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului
în desen.
• În meniul cursor selectaţi From.
• Din nou ţineţi apăsată tasta SHIFT şi apăsaţi pe butonul din dreapta al
mouse-ului în desen.
• În meniul cursor selectaţi End.
• Mutaţi cursorul pe deasupra uneia dintre liniile dreptunghiului lângă colţul
din stânga jos.
• Când apare marcajul în colţul dreptunghiului, apăsaţi butonul stâng al
mouse-ului pentru a accepta poziţia.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 111


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• În linia de comandă tastaţi @25.5,15.5 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a


specifica poziţia centrului, relativă la colţul dreptunghiului.
3. În linia de comandă tastaţi 10 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.

Object Snap Tracking

Object Snap Tracking ajută la desenarea obiectelor aflate în relaţii specifice cu


alte obiecte.
Object Snap Tracking (preluare de coordonate de la puncte specifice) afişează căi
de aliniere temporare de la punctele salturilor orientate pe obiecte obţinute. În
mod normal, căile de aliniere sunt paralele cu axele de coordonate.

Căile de aliniere implicite

Dacă modul Polar tracking este activat, căi de aliniere temporare sunt de
asemenea afişate la valorile setate ale unghiurilor faţă punctul obţinut.
Pentru a specifica o poziţie pe calea de aliniere, apăsaţi butonul stâng al mouse-
ului pentru a specifica un punct sau tastaţi o distanţă când calea de aliniere este
afişată.

Calea de aliniere la unghiul de Polar Tracking

Dacă mai mult de un un punct de referinţă este cerut, intersecţia căilor de aliniere
poate fi folosită pentru a localiza un punct.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 112


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Localizarea centrului unui dreptunghi

Notă: Object Snap Tracking funcţionează împreună cu salturile orientate pe


obiecte. Un tip de salt trebuie să fie în funcţiune înainte de a-i putea prelua
coordonatele. Object Snap Tracking este cel mai bine utilizat atunci când
salturile orientate pe obiecte sunt activate.

Obţinerea unui punct

Pentru a obţine un punct, mutaţi cursorul direct deasupra unui punct de salt
orientat pe obiecte şi ţineţi nemişcat cursorul pentru scurt timp deasupra
punctului. Nu selectaţi punctul. Punctul obţinut afişează un mic semn plus (+).

Renunţarea la selecţie

Pentru a renunţa la punctul obţinut mai sus, mutaţi cursorul înapoi pe marcajul
folosit la obţinerea punctului. Punctele obţinute se şterg automat cu fiecare
comandă nouă sau dacă Otrack este permutat între On şi Off în bara de stare.

Introducere: Activarea Object Snap Tracking

Activarea Object Snap Tracking:


1. Activaţi salturile orientate pe obiecte (pentru un singur punct sau pentru mai
multe moduri object snaps funcţionale).
2. Selectaţi Otrack în bara de stare pentru a activa Object Snap Tracking.

Introducere: Folosirea Object Snap Tracking şi introducerea directă


a distanţei pentru a specifica poziţii

1. Pentru a plasa dreptunghiul din dreapta, setaţi modurile object snap


funcţionale:
Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 113
Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Activaţi saltul orientat pe obiecte Endpoint.


• Activaţi modul Running Object Snap.
2. În bara de stare selectaţi Otrack pentru a activa Object Snap Tracking.
3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle.
4. Obţineţi colţul din dreapta jos al dreptunghiului:
• Mutaţi cursorul deasupra liniei inferioare a dreptunghiului lângă capătul
din dreapta. Un marcaj ar trebui sa apară la capăt.
• Mutaţi cursorul deasupra capătului şi ţineţi-l nemişcat pentru a obţine
punctul. Ar trebui să apară o cruce.
5. Specificaţi punctul de început al celui de-al doilea dreptunghi:
• Mutaţi cursorul spre dreapta până când apare calea de aliniere.
• În linia de comandă tastaţi 50, apoi apăsaţi ENTER pentru a localiza colţul
din stânga jos al dreptunghiului.

6. Tastaţi @50,50 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica colţul opus.

Introducere: Utilizarea punctelor de urmărire multiple pentru a


specifica poziţii

Plasarea unei coloane pătrate de 100mm la colţul unei clădiri:

1. În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Osnap apoi


selectaţi Settings:
• Activaţi saltul pe obiecte Endpoint.
• Activaţi modul Running Object Snap.
2. În bara de stare selectaţi Otrack pentru a activa Object Snap Tracking.
3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle.
4. Obţineţi capătul liniei verticale.
5. Obţineţi capătul liniei orizontale.
6. Mutaţi cursorul aproape de colţ până apar ambele căi de aliniere.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 114


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

7. Apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a accepta drept colţ al


dreptunghiului intersecţia celor două căi de aliniere.
8. În linia de comandă tastaţi @100,-100 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
colţul opus al coloanei.

Introducere: Utilizarea modului Polar Tracking cu Object Snap


Tracking

Desenarea părţii din stânga a unei plăci începând din colţul din stânga sus:

1. În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Osnap apoi


selectaţi Settings:
• Activaţi saltul pe obiecte Endpoint.
• Activaţi modul Running Object Snap.
• Selectaţi OK.
2. În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Polar apoi
selectaţi Settings:
• Setaţi un unghi incremental la 45 de grade.
• Activaţi modul Polar Tracking.
• Activaţi Track using all polar angle settings.
• Selectaţi OK.

Setările pentru Polar Tracking

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 115


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

3. În bara de stare selectaţi Otrack pentru a activa Object Snap Tracking.


4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
5. Selectaţi capătul liniei superioare.
6. Mutaţi cursorul în jos până apare calea de aliniere polară, apoi tastaţi 3 şi
apăsaţi ENTER.

Desenaţi prima linie unghiulară:


• Obţineţi capătul colţului din dreapta al plăcii.
• Mutaţi cursorul spre capătul pe care doriţi să-l determinaţi până când apar
ambele căi de aliniere apoi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului.

7. Desenaţi cea de-a doua linie unghiulară:


• Obţineţi capătul din stânga al liniei inferioare.
• Mutaţi cursorul spre capătul dorit al liniei până când apar ambele căi de
aliniere apoi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului.

8. Selectaţi capătul liniei inferioare pentru a completa figura.

TRUC: Variabila de sistem TRACKPATH va controla afişarea căii de aliniere. O


setare de 1 va afişa o cale de urmărire numai între punctul de aliniere şi cursor.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 116


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 4-16: Utilizarea Object Snap Tracking

În acest exerciţiu, completaţi vederea din faţă şi din dreapta a unui obiect folosind
Object Snap Tracking şi Polar Tracking.

1. Deschideţi fişierul ch_4-16.dwg.

Stadiul desenului

2. Setaţi Object Snap Tracking:


• În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Otrack
apoi selectaţi Settings.
• În fila Object Snap, activaţi Object Snap, Object Snap Tracking,
Endpoint, Midpoint şi Quadrant.
• Selectaţi OK.

3. Dacă polar Tracking este dezactivat (Off), selectaţi Polar în bara de stare.
4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
5. Localizaţi centrul cercului în centrul dreptunghiului:
• Mutaţi cursorul pe deasupra liniei de la bază a dreptunghiului pe lângă
mijlocul acesteia, până când apare un marcaj.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 117


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Mutaţi cursorul peste mijlocul liniei şi ţineţi-l nemişcat pentru a obţine


punctul. O cruce ar trebui să apară la mijlocul liniei.
• Obţineţi mijlocul liniei verticale din partea dreaptă a dreptunghiului
folosind aceeaşi procedură.
• Mutaţi cursorul pe lângă centrul dreptunghiului până apar ambele căi de
aliniere şi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a accepta poziţia.

6. În linia de comandă tastaţi d şi apăsaţi ENTER. Apoi tastaţi 30 şi apăsaţi


ENTER pentru a specifica diametrul.
7. Începeţi polilinia pentru partea dreaptă a vederii:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Polyline.
• Obţineţi colţul din dreapta jos a dreptunghiului.
• Mutaţi cursorul orizontal la dreapta pentru a iniţia Polar tracking. Va
apărea o cale de aliniere.
• Tastaţi 100 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a localiza colţul din stânga jos.
8. Desenaţi linia inferioară:
• Mutaţi cursorul orizontal la dreapta până când apare o cale de aliniere
polară.
• Tastaţi 175.5 şi apoi apăsaţi ENTER. Prin acesta se va completa segmentul
de la bază.
9. Desenaţi linia verticală:
• Obţineţi capătul liniei în vederea din faţă.
• Mutaţi cursorul pe lângă capătul dorit până apar ambele căi de aliniere şi
apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a accepta poziţia.

10. Începeţi arcul:


• Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Arc.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Second Pt.
• Obţineţi colţul din dreapta sus al dreptunghiului din vederea din faţă.
• Obţineţi mijlocul liniei de jos din vederea din dreapta.
• Mutaţi cursorul pe lângă punctul susperior dorit al arcului până apar
ambele căi de aliniere şi apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a
accepta poziţia.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 118


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

11. Specificaţi capătul arcului:


• Obţineţi punctul de început al arcului.
• Obţineţi colţul din stânga sus din vederea din dreapta.
• Mutaţi cursorul pe lângă capătul dorit până apar ambele căi de aliniere şi
apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a accepta poziţia.

12. Completaţi linia exterioară din vederea din dreapta:


• Folosind meniul contextual, selectaţi Line pentru a alege opţiunea Line din
comanda Polyline.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Close.
13. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Layer Control şi apoi
selectaţi HID pentru a specifica layerul curent.
14. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line.
• Localizaţi punctul de început al liniei invizibile din vederea din
dreapta.
• Obţineţi punctul de pe quadrantul de sus al cercului din vederea din faţă.
• Obţineţi colţul din stânga jos al vederii din dreapta.
• Selectaţi poziţia de la intersecţia căilor de aliniere pentru a specifica
punctul de început al liniei.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 119


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

15. Localizaţi punctul de sfârşit:


• Obţineţi colţul din dreapta jos al vederii din dreapta.
• Mutaţi cursorul pe lângă capătul dorit până apar ambele căi de aliniere şi
apăsaţi butonul stâng al mouse-ului pentru a specifica punctul de sfârşit.
• Apăsaţi ENTER.
16. Repetaţi procedura de mai sus pentru a plasa linia invizibilă de jos din vederea
din dreapta, folosind quadrantul de jos al cercului din vederea din faţă pentru a
poziţiona punctul de început al liniei.
17. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Utilizarea punctelor temporare de urmărire

În exemplele prezentate până acum, punctele de urmărire erau plasate în puncte


specifice ale obiectelor (centre, puncte de capăt sau de mijloc etc.). Punctele
temporare de urmărire permit ca oricare alt punct din desen să fie folosit ca punct
de urmărire.
Punctele temporare de urmărire sunt o alternativă la saltul orientat pe obiecte de
tip From.

Punctele temporare de urmărire


Bara cu instrumente:Standard>Object Snap flyout sauObject Snap >
Temporary Tracking Point
Meniul cursor: Temporary Tracking Point
Linia de comandă: tt

Introducere: Folosirea punctelor temporare de urmărire

Desenarea unui cerc cu centrul aflat la 22,15 unităţi de colţul unui dreptunghi:

1. Setaţi Running Object Snaps:


• Activaţi Endpoint Object Snap.
• Activaţi modul Running Object Snap.
2. În bara de stare selectaţi Otrack pentru a activa Object Snap Tracking.
3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 120


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

4. Stabiliţi un punct temporar de urmărire la 25 unităţi de colţ:


• Ţineţi apăsată tasta SHIFT, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
desen apoi selectaţi Temporary Track Point din meniul cursor.
• Obţineţi colţul din stânga jos al dreptunghiului.
• Mutaţi cursorul spre dreapta până când apare calea de aliniere orizontală,
apoi tastaţi 25 şi apăsaţi ENTER pentru a localiza punctul temporar de
urmărire.
5. Localizaţi centrul cercului deasupra punctului temporar de urmărire prin
mutarea cursorului vertical până când apare calea de aliniere verticală. Tastaţi
apoi 15 şi apăsaţi ENTER.
6. În linia de comandă tastaţi 10 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica raza.

Sisteme de coordonate definite de utilizator

Planul desenului curent este specificat prin sistemul de coordonate al


utilizatorului (UCS). Într-un nou desen, UCS-ul se aliniază de obicei cu sistemul
de coordonate de referinţă (WCS) – un sistem de coordonate fix cu axa X
orizontală şi axa Y verticală.
UCS-ul poate fi rotit şi translat pentru a facilita desenarea şi cotarea obiectelor
înclinate.

Vedere auxiliară creată folosind un sistem de coordonate rotit şi translat

Termeni cheie: UCS

World Coordinate System (WCS) – sistemul de coordonate de referinţă. WCS-


ul nu poate fi schimbat.
User Coordinate System (UCS) – sistemul de coordonate definit de utilizator.
UCS-ul poate fi mutat şi rotit.
UCS Icon – o pictogramă pe ecran care indică poziţia originii şi sensul axelor de
coordonate al UCS-ului.

Introducere: Schimbarea originii UCS-ului

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 121


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

1. În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi Origin


UCS.

2. Specificaţi un punct pentru noua origine. Pictograma UCS se va muta în noua


origine.

Introducere: Rotirea UCS-ului şi resetarea originii acestuia

1. În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi Z-


Axis Rotate UCS.
2. Specificaţi un unghi de rotaţie (spre exemplu, 45°) pentru UCS. Pictograma
UCS se va roti.
3. În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi World
UCS. Prin aceasta se revine la sistemul de coordonate WCS.

Schimbarea afişării pictogramei UCS

Pictograma UCS indică poziţia originii şi orientarea UCS-ului. Pictograma UCS-


ului poate fi:
• Activată sau dezactivată.
• Plasată în originea UCS-ului sau în colţul din stânga jos al ecranului.
AutoCAD afişează pictograma UCS în diferite moduri pentru a ajuta vizualizarea
orientării planului desenului.

Moduri de afişare a pictogramei UCS

Dacă este afişat un W plasat la intersecţia axelor, aceasta arată că UCS-ul este
coincident cu WCS-ul.
Dacă este afişat un + plasat la intersecţia axelor, aceasta arată că pictograma UCS
este localizată în originea UCS-ului.

Comanda Ucsicon

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 122


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Meniu: View>Display>UCS Icon


Linia de comandă: ucsicon

Introducere: Activarea şi dezactivarea pictogramei UCS şi


schimbarea poziţiei acesteia

1. În meniul View selectaţi Display>UCS Icon.


2. Pentru a comuta între on şi off afişarea pictogramei UCS, selectaţi On. Un
marcaj apărut lângă opţiunea On indică faptul că pictograma este afişată.
3. Pentru a schimba poziţia pictogramei UCS, în meniul View selectaţi
Display>UCS Icon>Origin. Un marcaj apărut lângă opţiunea Origin indică
faptul că pictograma este afişată în originea sistemului curent de coordonate.

Notă: Dacă originea UCS-ului este lângă marginea afişării sau este în afara
ecranului, pictograma UCS va fi afişată în colţul din stânga jos.

Exerciţiul 4-17: Schimbarea originii UCS-ului

În acest exerciţiu creaţi o vedere auxiliară folosind un UCS rotit şi translat.

1. Deschideţi fişierul ch_4-17.dwg.

2. În meniul View selectaţi Display>UCS Icon, apoi selectaţi On. Ar trebui să


fie afişată pictograma UCS. Un W pe pictogramă indică faptul că UCS-ul
curent coincide cu WCS.
3. În meniul View selectaţi Display>UCS Icon, apoi selectaţi Origin.
Pictograma UCS ar trebui să se mute în origine şi un semn + ar trebui să fie
afişat pe aceasta.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 123


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

4. Schimbaţi originea UCS-ului:


• În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi
Origin UCS.
• Folosind saltul orientat pe obiecte Endpoint, selectaţi poziţia noii origini
la baza liniei reprezentând faţa înclinată. Pictograma UCS ar trebui să se
mute în noua origine, iar litera W ar trebui să dispară.
5. Rotiţi UCS-ul:
• În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi Z-Axis
Rotate UCS.
• Specificaţi unghiul de rotaţie fie prin selectarea capetelor arătate în figură
folosind saltul orientat pe obiecte Endpoint fie prin introducerea unghiului
de 45°. Pictograma UCS se va roti.

6. În bara de stare selectaţi Grid pentru a observa efectele rotirii UCS-ului.


7. Setaţi Object Snap Tracking:
• În bara de stare, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe Otrack şi
selectaţi Settings.
• În fila Object Snap, activaţi Object Snap, Object Snap Tracking şi
Endpoint.
• Selectaţi OK.
8. Desenaţi dreptunghiul din vederea auxiliară, începând la 60 mm de origine:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Rectangle.
• În linia de comandă tastaţi 60,0 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica
colţul din stânga jos.
• În linia de comandă tastaţi @55,63.6 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a
specifica colţul opus.
9. Desenaţi cercul:
• În bara cu instrumente Draw selectaţi Circle.
• Ţineţi apăsată tasta SHIFT, apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
desen apoi selectaţi Temporary Track Point din meniul cursor.
• Obţineţi colţul din stânga jos al dreptunghiului.
• Mutaţi cursorul de-a lungul axei X până când apare calea de aliniere, apoi
tastaţi 27.5 şi apăsaţi ENTER pentru a localiza punctul temporar de
aliniere.
• Mutaţi cursorul în sus de-a lungul axei Y până când apare calea verticală
de aliniere, apoi tastaţi 31.1 şi apăsaţi ENTER.
• În linia de comandă tastaţi d şi apăsaţi ENTER.
• Tastaţi 25 şi apăsaţi ENTER pentru a specifica diametrul.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 124


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

10. În meniul cascadă UCS din bara cu instrumente Standard selectaţi


World UCS. Pictograma UCS ar trebui să se mute înapoi în originea WCS.
Litera W ar trebui să apară pe pictogramă.
11. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Comanda Table
Comanda Table ne ofera posibilitatea de a realiza prin intermediul programului
AutoCAD 2005 tabele. Prin intermdiul comenzii Table se pot seta:
• se poate formata spatiul tabelar (se poate scrie denumirea tabelului, capul
de tabel, elementele incluse in tabel, etc.);
• se poate specifica directia de plasare a tabelului. Din partea superioara a
desenului in partea inferioara, sau invers;
• se poate seta chenarul tabelului (grosime, tip de linie, culoare), iar in
fereastra preview se poate previzualiza schimbarile realizate;
• se seteaza textul din interiorul tabelului (se poate introduce un stil
prestabilit sau se poate crea altul).

Bara cu instrumente: Draw>Table


Meniul: Draw>Table
Linia de comandă: table

Introducere: Setarea stilului de realizare a unui tabel

Stilul de realizare a unui tabel se acceseaza prin casuta de dialog Tabel Style
existenta in Format>Table Style sau utilizind linia de comanda TABLESTYLE.

In fereastra Table Style, se poate crea un nou stil prin intermediul butonului New,
sau se poate modifica stiulul deja existent cu ajutorul butonului Modify

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 125


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Introducere: Setarea proprietatilor tabelului

Caseta Table Style permite setarea proprietatilor ce urmeaza a fi aplicate la


crearea tabelelor. Aceasta prezinta in interiorul ei trei tab-uri.
• Data: - specifica proprietatile pentru datele care se trec in tabel (stilul de
text, culoare, aliniament, modul de amplasare, etc.);

• Column Heads: - prin bifarea comenzii Include Header Row se specifica


proprietatile pentru capul de tabel (text, culoare, aliniament, modul de
amplasare, etc.);

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 126


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

• Title: - prin bifarea in tab a obtiunii Include Title row se precizează


proprietatile denumirii tabelului

Nota: - Cu Autocad 2005 se pot importa tabele executate in Microsoft Excel.


Acestea sunt convertite automat in spatiul de desenare in tabele. Formatarea este
meninuta cu cea din cadrul programului Excel. Modificarile facute in fisierul
origine *.xls (formatul Excel) se fac si in spatiul de lucru al Autocad-ului.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 127


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiu individual 4-18

1. Deschideti fisierul First-Floor.dwg.

2. In meniul Draw, selectati comanda Table.


3. În căsuţa de dialog Insert Table > Table Style Name selectati door-sch.
4. Bifaţi opţiunea Specify insertion point.
5. Treceţi următoarele valori: 4 în Column, 3 pentru Data Rows, 50 pentru
Column Width si 2 pentru Row Height, după care apăsaţi OK.

6. Specificaţi un punct în spaţiul de desenare iar la titlul tabelului scrieţi DOOR


SCHEDULE.

7. Apăsaţi tasta TAB pentru a putea permuta dintr-un spaţiu în altul al tabelului
şi tastaţi Name, Size, Location şi Qty
8. În spaţiile libere de mai jos se trec caracteristicile definite în desenul de mai
jos:

9. Salvaţi fişierul în directorul dvs.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 128


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiu individual 4-19

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. Desenaţi cele două vederi prezentate în figură. Desenaţi un chenar de 1 mm în
jurul obiectelor.
3. Salvaţi desenul ca exercise 4-19.

TRUC: Desenaţi primele trei cercuri în vederea de sus şi apoi desenaţi cealalaltă
vedere folosind Polar Tracking şi Object Snap Tracking.

Exerciţiu individual 4-20

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. Desenaţi cele două vederi prezentate în figură.
3. Salvaţi desenul ca exercise 4-20.

TRUC: Desenaţi vederea din faţă prima, apoi desenaţi cealalaltă vedere folosind
Polar Tracking şi Object Snap Tracking.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 129


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiu individual 4-21

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-04.dwt.


2. Desenaţi cele două vederi prezentate în figură.
3. Salvaţi desenul ca exercise 4-21.

Exerciţiu individual 4-22

1. Începeţi un nou desen folosind fişierul model ch_4-01.dwt.


2. Desenaţi cele trei vederi arătate.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 130


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

TRUC: Desenaţi vederea din faţă prima, apoi desenaţi celelalte vederi folosind
Polar Tracking şi Object Snap Tracking
TRUC: Vederea din dreapta necesită construirea a două elipse şi a unui arc
eliptic. Pentru a desena arcul eliptic, folosiţi quadrantul potrivit şi punctele de
intersecţie pentru a specifica mărimea arcului şi unghiul.

Desenaţi prima elipsă

Desenaţi a doua elipsă

Desenaţi arcul eliptic

3. Salvaţi desenul ca exercise 4-22.

Rezumatul temelor

Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele teme:


• Desenarea obiectelor folosind segmente liniare şi curbe.
• Plasarea cu precizie a obiectelor.
• Plasarea obiectelor în relaţie cu alte obiecte.
• Manipularea sistemului de coordonate definit de utilizator (UCS).
• Inserarea de tabele cu ajutorul comenzii Table.

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 131


Capitolul al IV-lea – Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005

Întrebări recapitulative

1. Linia este singurul segment liniar în AutoCAD 2005:


a). Adevărat
b). Fals
2. Poliliniile pot include segmente liniare şi curbe:
a). Adevărat
b). Fals
3. Liniile, poliliniile şi curbele spline pot fi închise folosind una din următoarele
opţiuni:
a). Close
b). Complete
c). Connect
d). Done
4. Un desen poate conţine mai multe stiluri de puncte:
a). Adevărat
b). Fals
5. Pentru a specifica un punct la poziţia absolută 5,5, ar trebui să tastaţi:
a). @5,5
b). #5,5
c). 5,5
d). 5<5
6. Pentru a specifica un punct care se găseşte la 4 unităţi şi la un unghi de 37 de
grade, ar trebui să tastaţi:
a). 4<37
b). @4<37
c). @4,37
d). @37<4
7. Planul de desenare poate fi rotit prin:
a). Rotirea pictogramei UCS
b). Rotirea UCS-ului
c). Rotirea WCS-ului
d). Nu poate fi rotit
8. Cu modul Running Object Snap doar un singur tip de salt orientat pe obiecte
poate fi setat:
a). Adevărat
b). Fals
9. Un salt orientat pe obiecte trebuie activat pentru ca Object Snap Tracking să
funcţioneze:
a). Adevărat
b). Fals
10. AutoCAD 2005 poate importa în mod direct fişiere de tip *.xls (Microsoft
Excel):
a). Adevărat
b). Fals

Desenarea obiectelor cu AutoCAD 2005 / pag. 132


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Capitolul al V-lea
Extragerea de informatii dintr-un desen
Baza de date a unui desen conţine numeroase informaţii despre entităţile create în
desen şi despre mediul de desenare. În acest capitol, veţi învăţa să vizualizaţi şi să
extrageţi aceste informaţii.

Obiectivele capitolului

• Listarea proprietăţilor obiectelor


• Aflarea coordonatelor X şi Y ale unui punct
• Măsurarea distanţei dintre două puncte
• Aflarea ariei obiectelor
• Afişarea informaţiilor din desen
• Afişarea orei la care a fost creat sau editat desenul

Afişarea informaţiilor despre obiectele din desen

Pentru a afişa proprietăţile unui obiect, folosiţi comanda List.


AutoCAD afişează proprietăţile obiectelor şi câteva proprietăţi calculate.

Tipul Proprietăţi calculate


obiectului
Linie Lungime, unghi, deltaX,
deltaY, deltaZ
Cerc Suprafaţă, circumferinţă
Arc Lungime
Polilinie Suprafaţă, lungime
Curbă Suprafaţă (dacă este închisă),
spline lungime
Punct Nimic

Comanda List
Bara cu instrumente: Inquiry>List
Meniu: Tools>Inquiry>List
Linia de comandă: list

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 133


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Introducere: Afişarea informaţiilor despre obiecte

1. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi List.


2. Selectaţi unul sau mai multe obiecte din desen.
3. Apăsaţi ENTER. Informaţiile sunt afişate în fereastra text.

TRUC: Apăsaţi F2 pentru a comuta între fereastra text mare şi fereastra liniei de
comandă.

Exerciţiul 5-1: Afişarea informaţiilor despre obiecte

În acest exerciţiu, creaţi un fişier text ce conţine coordonatele unei plăci. Aceste
coordonate sunt cerute pentru a programa un laser controlat de computer pentru a
tăia placa.

1. Deschideţi fişierul ch_5-01.dwg.


2. Schimbaţi numărul de zecimale la 3:
• În meniul Format, selectaţi Units.
• În fereastra de dialog Drawing Units, sub Length, selectaţi 3 la Decimal
units.
3. Mutaţi originea UCS-ului în colţul din stânga jos al plăcii astfel încât toate
coordonatele să fie extrase relativ la colţul plăcii.
• În meniul Tools, selectaţi Move UCS.
• Apăsaţi tasta SHIFT şi butonul din dreapta la mouse-ului, apoi selectaţi
Endpoint pentru a selecta saltul orientat pe obiecte de acest tip.
• Selectaţi colţul din dreapta jos al plăcii.
4. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe orice bară de instrumente apoi
selectaţi Inquiry pentru a afişa bara cu instrumente Inquiry.
5. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi List.
6. Selectaţi conturul plăcii apoi apăsaţi ENTER. Proprietăţile ar trebui să fie
afişate pe ecranul Text.
7. În ecranul Text al AutoCAD-ului selectaţi rândurile care conţin coordonatele.
8. În meniul Edit din ecranul Text al AutoCAD-ului selectaţi Copy.
Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 134
Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

9. În linia de comandă (din fereastra de desenare) tastaţi notepad apoi apăsaţi


ENTER de două ori pentru a deschide un editor de text.
10. Din meniul Edit din editorul de text selectaţi Paste.
11. Modificaţi textul astfel încât să aibă formatul arătat în figură.

Sfârşitul exerciţiului.

Măsurarea distanţelor şi a poziţiilor

Măsurătorile includ:
• Determinarea poziţiei unui punct sau al unui obiect.
• Distanţa dintre două puncte şi unghiul format de dreapta ce le uneşte cu
axa OX şi cu planul XY.
• Mărimea unui obiect.
Toate măsurile sunt raportate la UCS-ul curent, în concordanţă cu setările curente
ale unităţilor şi unghiurilor.

Comanda ID
Bara cu instrumente: Inquiry>Locate Point
Meniu: Tools>Inquiry>ID Point
Linia de comandă: id

Comanda Dist
Bara cu instrumente: Inquiry > Distance
Meniu: Tools>Inquiry> Distance
Linia de comandă: dist

Introducere: Afişarea poziţiei unui punct

1. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Locate Point.


2. Selectaţi punctul din desen. Utilizaţi un salt orientat pe obiecte pentru a
localiza precis punctul. Este afişată poziţia XYZ a punctului.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 135


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Introducere: Măsurarea distanţelor şi a unghiurilor

1. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Distance.


2. Specificaţi primul şi al doilea punct al distanţei de măsurat. Utilizaţi salturile
orientate pe obiecte pentru a localiza precis punctele. Sunt afişate informaţiile
referitoare la distanţă.

Exerciţiul 5-2: Măsurarea poziţiilor şi a distanţelor

În acest exerciţiu, obiectul reprezintă o placă de metal cu două găuri. Pentru a o


confecţiona, sunt necesare următoarele informaţii:
• Poziţia XY a găurii din stânga jos.
• Distanţa dintre cele două găuri.
• Dimensiunile de gabarit ale plăcii.

1. Deschideţi fişierul ch_5-2.dwg.


2. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe orice bară de instrumente apoi
selectaţi Inquiry pentru a afişa bara cu instrumente Inquiry.
3. Aflaţi poziţia găurii din stânga jos:
• În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Locate Point.
• Apăsaţi tasta SHIFT şi butonul din dreapta la mouse-ului, apoi selectaţi
Center pentru a selecta saltul orientat pe obiecte de acest tip.
• Mutaţi cursorul lângă centrul cercului din stânga jos şi selectaţi atunci când
este afişat marcajul.
Este afişată poziţia.

4. Determinaţi distanţa dintre cele două găuri:


• În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Distance.
• Apăsaţi tasta SHIFT şi butonul din dreapta la mouse-ului, apoi selectaţi
Center pentru a selecta saltul orientat pe obiecte.
• Mutaţi cursorul lângă centrul cercului din stânga jos şi selectaţi atunci când
este afişat marcajul.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 136


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

• Apăsaţi tasta SHIFT şi butonul din dreapta la mouse-ului, apoi selectaţi


Center pentru a selecta saltul orientat pe obiecte de acest tip.
• Mutaţi cursorul lângă centrul cercului din dreapta sus şi selectaţi atunci
când este afişat marcajul.
Este afişată distanţa.

5. Pentru a măsura gabaritul plăcii, setaţi şi activaţi modul Object Snap Tracking.
• În bara de stare apăsaţi pe butonul din dreapta la mouse-ului pe OSNAP şi
selectaţi Settings.
• În fereastra de dialog Drafting Settings activaţi modurile Endpoint şi
Quadrant.
• În fereastra de dialog Drafting Settings activaţi Object Snaps şi Object
Snap Tracking.
• Selectaţi OK.
6. În bara cu instrumente Inquiry selectaţi Distance.
7. Specificaţi colţul din stânga sus folosind Object Snap Tracking.
• Obţineţi cele două puncte de pe quadrantul de 90 grade respectiv de 180
grade ale arcelor.
• Mutaţi cursorul lângă colţul din stânga sus până când sunt afişate ambele
căi de aliniere – orizontală şi verticală.
• Selectaţi pentru a accepta poziţia.

8. Specificaţi colţul din dreapta jos folosind Object Snap Tracking.


• Obţineţi cele două capete ale arcului din dreapta jos.
• Mutaţi cursorul lângă colţul din dreapta jos până când sunt afişate ambele
căi de aliniere.
• Selectaţi pentru a accepta poziţia.
Distanţa este afişată. Valorile DeltaX şi DeltaY reprezintă dimensiunile de gabarit
a obiectului.

Sfârşitul exerciţiului.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 137


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Măsurarea suprafeţelor

Suprafeţele care pot fi măsurate sunt:


• O suprafaţă definită de o serie de puncte.
• O suprafaţă definită de un cerc, o curbă spline, un poligon, o elipsă sau o
polilinie.
• O suprafaţă compusă care conţine câteva suprafeţe pozitive şi negative
(găuri).

Comanda Area

Bara cu instrumente: Inquiry>Area


Meniu: Tools>Inquiry> Area
Linia de comandă: area

Introducere: Măsurarea suprafeţei definită de puncte

1. În bara cu instrumente Inquiry, selectaţi Area.


2. Selectaţi punctele ce definesc suprafaţa de măsurat.
3. Apăsaţi ENTER după specificarea tuturor punctelor. Aria suprafeţei este
afişată.

TRUC: Utilizaţi salturile orientate pe obiecte pentru selectarea punctelor.

Introducere: Măsurarea suprafeţei definită de obiecte

1. În bara cu instrumente Inquiry, selectaţi Area.


2. În linia de comandă tastaţi o şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul Object.
3. Selectaţi un obiect din desen. Suprafaţa este afişată.

TRUC: Dacă vor fi necesare măsurări de arii, desenaţi formele folosind polilinii
pentru ca ariile să fie uşor de măsurat.

Introducere: Adăugarea şi scăderea ariilor

1. În bara cu instrumente Inquiry, selectaţi Area.


2. În linia de comandă tastaţi a şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul Add.
3. Definiţi suprafaţa de adăugat făcând una din următoarele:
• Selectaţi punctele ce definesc suprafaţa de măsurat.
SAU

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 138


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

• În linia de comandă tastaţi o şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul


Object şi apoi selectaţi un obiect din desen.
4. Continuaţi să adăugaţi cât de multe arii doriţi urmărind paşii de mai sus, apoi
apăsaţi ENTER pentru a părăsi modul Add.
5. În linia de comandă tastaţi s şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul
Subtract.
6. Definiţi suprafaţa de scăzut făcând una din următoarele:
• Selectaţi punctele ce definesc suprafaţa de măsurat.
SAU
• În linia de comandă tastaţi o şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul
Object şi apoi selectaţi un obiect din desen.
7. Continuaţi să scădeţi cât de multe arii doriţi urmărind paşii de mai sus, apoi
apăsaţi ENTER pentru a părăsi modul Subtract.
8. Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda Area.

Exerciţiul 5-3: Măsurarea suprafeţelor

În acest exerciţiu, obiectul reprezintă o placă de metal cu două găuri. Calculaţi


suprafaţa reală măsurând suprafaţa definită de polilinia exterioară şi apoi scăzând
suprafaţa celor două găuri.

1. Deschideţi fişierul ch_5-2.dwg.


2. În bara cu instrumente Inquiry, selectaţi Area.
3. În linia de comandă tastaţi a şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul Add.
4. În linia de comandă tastaţi o şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul Object
Selection.
5. Selectaţi polilinia exterioară.
AutoCAD afişează aria inclusă de aceasta.

6. Treceţi la modul Subtract.


• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din modul Add.
• În linia de comandă tastaţi s şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul
Subtract.
• În linia de comandă tastaţi o şi apăsaţi ENTER pentru a selecta modul
Object Selection.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 139


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

7. Selectaţi unul din cele două cercuri.


AutoCAD afişează aria cercului şi noua arie totală calculată prin scăderea ariei
cercului.

8. Selectaţi celălalt cerc pentru a-i scădea aria şi găsiţi astfel suprafaţa reală a
plăcii.

9. Apăsaţi ENTER pentru a părăsi modul Subtract şi apoi apăsaţi din nou
ENTER pentru a încheia comanda Area.
Sfârşitul exerciţiului.

Afişarea informaţiilor despre desen

Informaţiile despre desen includ:


• Rezumatul informaţiilor despre desen, incluzând titlu, subiect, autor.
• Informaţii generale, incluzând numele desenului, poziţia şi mărimea.
• Date de tip statistic cum ar fi data creării şi timpul total de editare.
• Setări ale diferitelor moduri şi parametri din desen.
• Memoria fizică liberă şi spaţiul de pe disk.

Comanda Status
Bara cu instrumente: Tools > Inquiry > Status
Linia de comandă: status

Introducere: Afişarea stării desenului

În meniul Tools selectaţi Inquiry>Status. Informaţiile sunt afişate în fereastra


text.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 140


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Introducere: Afişarea şi introducerea proprietăţilor desenului

1. În meniul File selectaţi Drawing Properties. Este afişată fereastra de dialog


Drawing Properties.

2. Selectaţi fila Summary pentru a afişa pagina Summary.

3. Dacă doriţi, introduceţi scurte informaţii despre desen în câmpurile destinate


acestui scop.

Notă: Aceste informaţii asociate desenului pot fi folosite pentru localizarea rapidă
a desenelor.

4. Selectaţi fila Statistics pentru a afişa informaţiile de timp ale desenului,


informaţii ce includ:
• Ora şi data la care a fost creat desenul.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 141


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

• Ora şi data la care a fost modificat ultima dată desenul.


• Timpul total de desenare.
5. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog.

Afişarea informaţiilor de timp ale desenului

AutoCAD salvează informaţii despre timpul de lucru ale desenului, incluzând:


• Ora şi data la care a fost creat desenul.
• Ora şi data la care a fost modificat ultima dată desenul.
• Timpul total de desenare.
În plus, un “cronometru” controlat de user poate fi activat, dezactivat sau resetat.

Comanda Time
Meniu: Tools>Inquiry> Time
Linia de comandă: time

Introducere: Afişarea informaţiilor de timp

1. În meniul Tools, selectaţi Inquiry> Time. Informaţiile sunt afişate în fereastra


text.

2. Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda. Alternativ, tastaţi una din


următoarele:
• D pentru reafişarea informaţiilor despre timp.
• ON sau OFF pentru a activa sau dezactiva “ceasornicul” controlat de user.
• R pentru a reseta timpul.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 142


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Exerciţiu individual 5-4:

Realizaţi măsurători pentru o placă.

1. Deschideţi fişierul ch_5-04.dwg.


2. Măsuraţi următoarele:
• Distanţa dintre cele două găuri din partea de jos (225.0 mm).
• Mărimea totală a plăcii (261.0 mm pe 160.5 mm).
• Suprafaţa reală a plăcii (22458.7 mm2).

Exerciţiu individual 5-5:

Realizaţi măsurători pentru un plan de etaj.

1. Deschideţi fişierul ch_5-05.dwg.


2. Măsuraţi următoarele:
• Suprafaţa totală a celor 3 băi (aproximativ 18.36 m2).
• Perimetrul băii din stânga (aproximativ 13.75 m).
• Suprafaţa netă a celor 3 băi, scăzând cabinetele (aproximativ16.60 m2).

TRUC: Setaţi modul Running Object Snap pe Endpoint şi folosiţi modul Point
pentru a face măsurătorile.
Măsurarea suprafeţelor se face mai uşor dacă o polilinie este desenată în
jurul camerei.

Rezumatul temelor
Acum puteţi obţine:
• Listarea proprietăţilor obiectelor.
• Afişarea coordonatelor X,Y unei poziţii.
• Măsurarea distanţei dintre două puncte.
• Afişarea suprafeţei unui obiect.
• Afişarea informaţiilor despre desen.
• Afişarea timpului de desenare şi de creare a desenului.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 143


Capitolul al V-lea – Extragerea de informatii dintr-un desen

Întrebări recapitulative

1. Comanda List afişează suprafeţele poliliniilor:


a). Adevărat.
b). Fals.
2. Comanda Area afişează valoarea suprafeţei măsurată în unităţile curente.
a). Adevărat.
b). Fals.
3. Comanda Status afişează:
a). Numărul total al obiectelor dintr-un desen.
b). Mărimea desenului.
c). Cantitatea de memorie liberă.
d). Toate de mai sus.
4. Comanda Time afişează timpul total de desenare, începând din momentul
creării desenului:
a). Adevărat.
b). Fals.

Extragerea de informatii dintr-un desen / pag. 144


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Capitolul al VI-lea
Editarea cu AutoCAD 2005
Acest capitol prezintă diverse tehnici de editare a obiectelor dintr-un desen.
Aceste tehnici includ crearea seturilor de selecţie şi grupurilor, editarea folosind
gripsurile şi aplicarea diferitelor modificări asupra obiectelor selectate.
Proprietăţile unui obiect pot fi atribuite unui alt obiect sau grup de obiecte.

Obiectivele capitolului

• Crearea unui set de selecţie


• Editarea obiectelor folosind deplasări, scalări şi modificare de proceduri
• Folosirea manipulatoarelor pentru editarea obiectelor
• Crearea şi salvarea seturilor de selecţie
• Editarea poliliniilor
• Transferul de proprietăţi de la un obiect la un altul sau la mai multe obiecte
• Folosirea modului Quick Select pentru a selecta obiecte pe baza unor
criterii de filtrare
• Editarea proprietăţilor folosind fereastra de dialog Properties

Seturile de selecţie

Procesul de editare necesită crearea unui set de selecţie. Acesta poate fi constituit
dintr-un obiect sau un grup de obiecte. Seturile de selecţie pot fi create înainte sau
după ce este aleasă comanda Edit.

Termeni cheie: Seturile de selecţie

Cursor – imaginea afişată de cursorul mouse-ului.


Mărimea implicită este de 5% din mărimea ecranului şi
poate fi schimbată din fila Display din fereastra de dialog
Options.

Pickbox – imaginea afişată de cursorul mouse-ului la selectarea obiectelor.


Mărimea implicită este de 3 pixeli şi poate fi schimbată din fila Selection din
fereastra de dialog Options.
Noun/Verb Selection – procesul de selectare a obiectelor înainte de alegerea
comenzii.
Select Objects – prompterul din linia de comandă, specific comenzilor de editare.
Highlight – obiectele adăugate unui set de selecţie sunt evidenţiate grafic folosind
linia punctată.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 145


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Introducere: Folosirea comenzii Select

Crearea unui set de selecţie folosind comanda Select:


1. Deschideţi desenul dumneavoastră ch_2-03.dwg.
2. În linia de comandă tastaţi select .
3. Selectaţi cercurile şi linia de centru pentru a le adăuga la setul de selecţie.
Obiectele selectate sunt evidenţiate cu linie punctată. Apăsaţi ENTER pentru
a termina operaţia de selectare a obiectelor.

În bara cu instrumente Modify selectaţi Erase apoi tastaţi p la prompterul


Select Objects şi apoi apăsaţi ENTER de două ori. Obiectele sunt şterse.

Notă: Operaţia de selectare a obiectelor se finalizează prin apăsarea tastei


ENTER.

TRUC: Obiectele pot fi şterse din setul de selecţie prin apăsarea tastei SHIFT şi
reselectarea obiectelor selectate pe care doriţi să le excludeţi.

Selecţia Noun/Verb

Seturile de selecţie pot fi create înainte sau după ce este aleasă comanda de
editare. Pentru a crea seturi de selecţie înainte de comanda de editare, trebuie să
fie activată selecţia Noun/Verb. Modurile de selecţie ale obiectelor se găsesc în
fereastra de dialog Options.
Pentru a seta selecţia Noun/Verb:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Options.
• Selectaţi fila Selection şi apoi în Selection Modes marcaţi Noun/Verb
Selection.

TRUC: Mărimea căsuţa de vizare poate fi schimbată din fila Selection folosind
bara de tragere.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 146


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Crearea seturilor de selecţie

Creaţi seturile de selecţie folosind selecţiile de tip fereastră şi fereastră prin


intersectare.
1. Deschideţi fişierul ch_6-01.dwg.

Desenul ch_6-01.dwg

2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi :


• Selectaţi CHAIRS din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

3. În linia de comandă:
• Tastaţi select apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi cele trei scaune şi cele două mese laterale, apoi apăsaţi ENTER.
Obiectele sunt adăugate setului de selecţie.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 147


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

4. În bara cu instrumente Modify, selectaţi Erase, apoi tastaţi p la


prompterul Select Objects: din linia de comandă şi apoi apăsaţi ENTER de
două ori. Obiectele vor fi şterse.

Selecţia Noun/Verb

Mutaţi obiecte pe un alt layer.


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi TABLE din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

2. Selectaţi masa pentru a o adăuga setului de selecţie curent.


3. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Layer Control, apoi:
• Selectaţi A01FURNITURE. Masa este trecută în layerul
A01FURNITURE.

• Masa rămâne evidenţiată. Apăsaţi de două ori ESC pentru a îndepărta


selecţia.

Selecţia Windows
Seturile de selecţie pot fi create prin încadrarea obiectelor într-un fereastră de
selecţie dreptunghiulară la prompterul Select Objects: din linia de comandă.
Ordinea punctelor care definesc fereastra de selecţie este importantă.

Crearea ferestrei de selecţie (window) – selectaţi un punct apoi trageţi spre


dreapta. Obiectele care sunt incluse total în fereastră vor fi adăugate setului de
selecţie.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 148


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Crearea ferestrei de selecţie prin intersectare (crossing) – selectaţi un


punct apoi trageţi spre stânga. Obiectele care sunt incluse în fereastră şi cele care
îi intersectează conturul vor fi adăugate setului de selecţie.

Notă: Metoda implicită de creare a unei ferestre este de selectare a celor două
puncte care definesc fereastra, dacă este activat modul Implied windowing în fila
Selections din fereastra de dialog Options, fereastra este definită prin selectare şi
tragere.

Selecţiile de tip fereastră şi fereastră prin intersectare

Schimbaţi culoarea unui obiect.


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi DOORS din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 149


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. Selectaţi două puncte de la dreapta la stânga pentru a crea o fereastră de


selecţie prin intersectare care intersectează uşile.

3. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Color Control, apoi


selectaţi ByLayer.

4. În meniul File selectaţi Save As şi apoi salvaţi desenul ca selection sets.


Sfârşitul exerciţiului.

Ferestre cu forme neregulate

Seturile de selecţie pot fi create folosind poligoane cu forme neregulate.

Window polygon – obiectele care se află integral în interiorul poligonului sunt


adăugate setului de selecţie. Folosiţi fereastra de tip poligon prin tastarea wp la
prompterul Select Objects: din linia de comandă.

Crossing polygon – obiectele care se găsesc în poligon şi care îi intersectează


conturul sunt adăugate setului de selecţie. Folosiţi fereastra de tip poligon prin
intersecţie prin tastarea cp la prompterul Select Objects: din linia de comandă.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 150


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Selecţia de tip polilinie

Ferestrele şi formele neregulate nu sunt potrivite pentru adăugarea obiectelor


neadiacente în setul de selecţie. Opţiunea polilinie oferă o metodă mai eficientă.
Obiectele prin care trece polilinia de selecţie sunt adăugate setului de selecţie.
Folosiţi opţiunea polilinie prin tastarea f la prompterul Select Objects: din linia de
comandă.

Exerciţiul 6-2: Crearea seturilor de selecţie prin forme


neregulate şi polilinie

Ştergerea obiectelor folosind selecţia de tip fereastră de intersecţie, polilinie şi


ferestre poligonale de intersecţie.
1. Deschideţi fişierul ch_6-02.dwg.

2. Apăsaţi cu butonul din dreapta în fereastra de desenare şi selectaţi Options,


apoi:
• Selectaţi fila Selection.
• În Selection Modes, dezactivaţi Noun/Verb Selection, Press and Drag şi
Use Shift to Add to Selection.
• 11În Selection Modes este activat Implied Windowing.
• În Grips, este dezactivat Enable Grips.
• Selectaţi OK.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 151


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

3. În bara cu instrumente Modify selectaţi Erase. În caseta cu textul


Crossing, selectaţi şi trageţi o fereastră de intersectare pentru a include tot
textul şi apoi apăsaţi ENTER.

4. Repetaţi comanda Erase şi apoi:


• Tastaţi f.
• Selectaţi o serie de puncte pentru a adăuga liniile radiale la setul de selecţie
şi apoi apăsaţi de două ori ENTER pentru a şterge obiectele.

5. Repetaţi comanda Erase, apoi:


• Tastaţi cp.
• Selectaţi punctele P1, P2, P3, P4 şi P5 şi apoi apăsaţi de două ori ENTER
pentru a şterge obiectele.

6. Repetaţi comanda Erase, apoi:


• Tastaţi wp
• Selectaţi punctele P1, P2, P3, P4 şi P5 şi apoi apăsaţi de două ori ENTER
pentru a şterge obiectele selectate.

7. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 152


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Selectarea tuturor obiectelor

Toate obiectele din desen pot fi selectate prin tastarea all la prompterul Select
Objects: din linia de comandă. Numai obiectele din layerele dezgheţate vor fi
adăugate setului de selecţie.

Opţiunile Previous şi Last

Seturile de selecţie sunt salvate în memoria activă. Cel mai recent set de selecţie
poate fi reamintit prin tastarea p la prompterul Select Objects: din linia de
comandă.
Pentru a selecta ultimul obiect creat, vizibil pe ecran, tastaţi l (last = ultimul) la
prompterul Select Objects: din linia de comandă.

Afişarea opţiunilor de creare a unui set de selecţie

Pentru a vedea opţiunile pentru crearea seturilor de selecţie tastaţi ? la prompterul


Select Objects: din linia de comandă.

Selecţia ciclică a obiectelor

Adăugarea obiectelor la un set de selecţie poate fi dificilă dacă obiectele sunt


apropiate sau suprapuse. Folosind selecţia ciclică, toate obiectele din căsuţa de
vizare iniţială pot fi selectate în ordine. Pentru a începe selecţia ciclică, ţineţi
apăsată tasta CTRL şi selectaţi un obiect. Continuaţi selecţia până când este
evidenţiat obiectul corect.

Introducere pentru selecţiile de tip fereastră şi polilinie

Folosirea ferestrelor, formelor neregulate şi a poliliniilor pentru a selecta obiectele


pentru setul de selecţie.
1. Deschideţi fişierul ch_6-02_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify, selectaţi Erase.
• Selectaţi un punct apoi trageţi spre dreapta pentru a crea o fereastră de
selecţie.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Enter. Obiectele sunt şterse.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 153


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Folosirea ferestrei de selecţie

3. Tot în bara cu instrumente Modify:


• Selectaţi un punct apoi trageţi spre stânga pentru a crea o fereastră de
selecţie prin intersectare.
• Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului apoi selectaţi Enter. Obiectele
sunt şterse.

Folosirea ferestrei de selecţie prin intersectare

4. Repetaţi comanda Erase, apoi:


• În linia de comandă tastaţi wp apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi puncte pentru a defini o fereastră poligonală, apoi apăsaţi pe
butonul din dreapta al mouse-ului şi selectaţi Enter. Obiectele vor fi şterse.

Folosirea ferestrei poligonale de selecţie

5. Repetaţi comanda Erase, apoi:

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 154


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• În linia de comandă tastaţi cp apoi apăsaţi ENTER.


• Selectaţi puncte pentru a defini o fereastră poligonală de tip intersecţie,
apoi apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului şi selectaţi Enter.
Obiectele vor fi şterse.

Folosirea unui poligon de selecţie prin intersectare

6. Repetaţi comanda Erase, apoi:


• În linia de comandă tastaţi f apoi apăsaţi ENTER.
• selectaţi puncte pentru a defini o succesiune de linii drepte, apoi apăsaţi pe
butonul din dreapta al mouse-ului şi selectaţi Enter. Obiectele vor fi şterse.

Folosirea poliliniei de selecţie

Exerciţiul 6-1: Utilizarea seturilor de selecţie

Acesta este un exerciţiu format din trei părţi ce tratează:


• Crearea seturilor de selecţie.
• Selecţia Noun/Verb.
• Selecţiile Window şi Crossing.

Editarea obiectelor prin deplasare

Obiectele pot fi editate folosind numeroase metode. Acest paragraf se ocupă de


editare folosind Copy, Mirror, Offset, Array, Move şi Rotate. Aceste comenzi au
efect asupra obiectelor din setul de selecţie curent.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 155


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Termeni cheie: Editarea prin deplasare

Base Point – Un sistem de coordonate XY temporar, folosit ca referinţă pentru


comenzi ca Move şi Copy.
Displacement – distanţa dintre punctul de bază şi cel de-al doilea punct în
comenzi ca Move şi Copy.
Rectangular array – creează copii ale obiectelor pe linii şi coloane.
Polar array - creează copii ale obiectelor într-un model circular în jurul punctului
de bază.

Comanda Copy
Bara cu instrumente: Modify>Copy
Meniu: Modify>Copy
Linia de comandă: copy

Comanda Move
Bara cu instrumente: Modify> Move
Meniu: Modify> Move
Linia de comandă: move

Introducere: Deplasarea obiectelor

Deplasarea şi copierea obiectelor:


1. Deschideţi fişierul ch_6-02_b.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Move.
3. Creaţi un set de selecţie care să includă cercul.
4. Selectaţi punctul de început al deplasării (Base point) – centrul arcului din
stânga jos.
5. Selectaţi un al doilea punct al deplasării (Second point) – centrul arcului din
stânga sus.

Înainte şi după deplasare

6. În bara cu instrumente Modify selectaţi Copy.


7. Creaţi un set de selecţie.
8. În linia de comandă tastaţi m (mutiple) – pentru copierea multiplă, apoi
apăsaţi ENTER.
9. Specificaţi un punct de început al copierii – centrul arcului din stânga sus.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 156


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

10. Specificaţi un al doilea punct al copierii – centrul arcului din dreapta sus.
11. Specificaţi punctele finale pentru fiecare copie – respectiv centrul arcelor de
cerc din dreapta jos şi stânga jos.

Înainte şi după copiere multiplă

Exerciţiul 6-3: Copierea obiectelor

Desenul completat

Creaţi desenul unei piese folosind comenzile Move şi Copy.


1. Deschideţi ch_6-03.dwg.
2. Apăsaţi butonul drept al mouse-ului în desen şi selectaţi Options, apoi:
• Selectaţi fila Selection.
• În Selection Modes activaţi Noun/Verb Selection şi Implied Windowing.
• În Grips, este dezactivat Enable Grips.
• Selectaţi OK.
3. În bara cu instrumente Modify, selectaţi Move, apoi:
• Selectaţi cercul mic şi apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi centrul cercului ca fiind primul punct de deplasare.
• Trageţi cursorul spre dreapta şi tastaţi 5.
4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Copy, apoi:
• În linia de comandă tastaţi p şi apoi apăsaţi ENTER de două ori.
• Apăsaţi cu butonul din
dreapta al mouse-ului
în fereastra de
desenare şi selectaţi
Multiple.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 157


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Selectaţi centrul cercului de referinţă.


• Trageţi cursorul spre dreapta, tastaţi valoarea deplasării de 15 pentru a
realiza prima copie.
• Trageţi cursorul spre dreapta, tastaţi valoarea deplasării de 30 pentru a
realiza cea de-a doua copie.
• Trageţi cursorul spre dreapta, tastaţi valoarea deplasării de @35,10 pentru
a realiza cea de-a treia copie. Deplasarea este relativă la centrul cercului de
referinţă; astfel aţi obţinut o copie a cercului de referinţă care se găseşte la
distanţa de 35 pe axa X şi 10 pe axa Y.

Piesa completă

5. Salvaţi desenul.

Copierea cu ajutorul Clipboard-ului

Secţiunea precedentă descrie cum pot fi copiate obiectele folosind comanda Copy.
Obiectele pot fi de asemenea copiate folosind Windows Clipboard.

Temeni cheie: Copierea folosind Clipboard-ul

Clipboard – un spaţiu temporar de stocare în memoria activă a calculatorului.


Obiectele AutoCAD pot fi copiate sau mutate folosind Clipboard-ul.
Cut – copie obiectele în Clipboard şi le şterge din desen.
Copy – copie obiectele în Clipboard fără a modifica configuraţia curentă a
desenului.
Paste – inserează date din Clipboard într-un desen AutoCAD.

Introducere: Copierea obiectelor folosind Clipboard-ul.

Copierea obiectelor folosind comenzile Copyclip şi Pasteclip:


1. Creaţi un set de selecţie.
2. Apăsaţi cu butonul din dreapta în fereastra desenului şi apoi selectaţi Copy.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 158


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

3. Apăsaţi cu butonul din dreapta în fereastra desenului şi apoi selectaţi Paste.


4. Selectaţi un punct din desen pentru a insera o copie a setului de selecţie.

Folosirea comenzilor Cut/Copy şi Paste

Pentru o utilizare eficientă a comenzilor standard cut/cop şi paste, aveţi la


dispoziţie câteva facilităţi în plus care oferă posibilitatea de a plasa obiecte cu o
mai mare precizie.
Accesul la comenzile cut/copy şi paste:
• Introducerea standard de la tastatură. Pentru a copia obiecte apăsaţi tastele
CTRL+C.
• Meniul Edit.

• Meniul cursor implicit.

Opţiuni adiţionale la Copy şi Paste

Copy With Basepoint – puteţi copia obiecte cu un punct de bază specificat


pentru transferare într-un nou desen. Copy With Basepoint este de asemenea
disponibil de la linia de comandă.

Linia de comandă: copybase

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 159


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Paste to Original Coordinates – puteţi transfera obiecte dintr-un desen în altul


cu păstarea aceloraşi coordonate ca în desenul original. Paste to Original
Coordinates este de asemenea disponibil în linia de comandă.

Linia de comandă: pasteorig

Preluare şi deplasare de obiecte (Drag and Drop)

Alături de comenzile cut/copy şi paste, puteţi prelua şi deplasa obiecte în:


• Altă poziţie din acelaşi desen.
• Alt desen din aceeaşi sesiune.
• Alt desen din altă sesiune.
• Altă aplicaţie, ca Microsoft Word sau Microsoft Excel.

Introducere pentru preluare şi deplasare

Butonul din stânga al mouse-ului


Folosirea butonului din stânga al mouse-ului pentru preluare şi deplasare:
1. Creaţi un set de selecţie.
2. Mutaţi mouse-ul peste un obiect din setul de selecţie şi apăsaţi butonul stâng
al mouse-ului.
3. Mutaţi cursorul de lângă setul de selecţie ţinând în continuare butonul stâng
apăsat; cursorul îşi modifică forma:
4. Deplasaţi prin tragere obiectele la poziţia specificată.

TRUC: Puteţi copia obiectele în cadrul aceluiaşi desen prin ţinerea apăsată a
tastei CTRL. Obiectele mutate în alt desen vor fi de asemenea copiate.

Butonul din dreapta al mouse-ului


Folosirea butonului din dreapta al mouse-ului pentru preluare şi deplasare:
1. Selectaţi obiectele folosind metodele standard ale setului de selecţie.
2. Mutaţi mouse-ul peste un obiect din setul de selecţie şi daţi drumul la butonul
drept al mouse-ului.
3. Mutaţi cursorul de lângă setul de selecţie ţinând în continuare apăsat butonul
drept; cursorul îşi modifică forma:
4. Mutaţi prin tragere obiectele la poziţia specificată.
5. Când daţi drumul la butonul mouse-ului va fi afişat un meniu. Meniuri diferite
vor fi afişate dacă luaţi şi mutaţi obiecte în acelaşi desen sau în unul diferit.

6. Selectaţi o opţiune pentru a localiza obiectele.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 160


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Notă: Cursorul nedisponibil este afişat când încercaţi să deplasaţi obiecte într-o
altă sesiune AutoCAD care are deschisă o comandă.

Comenzile Offset şi Array

Comanda Offset construieşte o paralelă la un obiect simplu (arc, linie) sau


complex (cerc, polilinie) la o distanţă specificată. Specificarea distanţei se poate
face introducând valoarea deplasării sau prin selectarea punctului pe unde va trece
noul obiect. Pentru selectarea obiectului existent nu se foloseşte selectarea de tip
window sau crossing.
Comanda Array permite crearea de copii multiple ale unui obiect într-o reţea
rectangulară sau polară. În cazul reţelei rectangulare se va specifica numărul de
rânduri (linii orizontale) şi de coloane (linii verticale), precum şi distanţa dintre
acestea. În cazul reţelei polare se va specifica centrul reţelei circulare, numărul de
copii şi unghiul total de dispunere a copiilor.

Comanda Offset
Bara cu instrumente: Modify>Offset
Meniu: Modify>Offset
Linia de comandă: offset

Comanda Array
Bara cu instrumente: Modify>Array
Meniu: Modify>Array
Linia de comandă: array

Introducere: Utilizarea comenzilor Offset şi Array

Crearea unui obiect folosind comanda Offset şi apoi crearea unor copii multiple
folosind comanda Array:
1. Deschideţi fişierul ch_6-03_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:
• În linia de comandă tastaţi 5 pentru a introduce distanţa la care va fi copiat
obiectul.
• Selectaţi obiectul de copiat.
• Specificaţi partea în care doriţi să copiaţi obiectul, apoi apăsaţi ENTER
pentru că nu mai dorim să continuăm operaţia de copiere.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 161


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

NOTĂ: Comanda Offset ne permite să copiem mai multe obiecte situate la


aceeaşi distanţă în cadrul aceleiaşi comenzi .
3. În bara cu instrumente Modify selectaţi Array, apoi:
• Selectaţi obiectul de multiplicat şi apoi apăsaţi ENTER.
• Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în
fereastra de desenare şi apoi selectaţi Polar.
• Selectaţi punctul central în jurul căruia realizaţi
copierea.
• Tastaţi 4 la prompterul Number of items.
• Apăsaţi ENTER pentru a accepta unghiul implicit de 360.
• Apăsaţi ENTER a accepta opţiunea de rotire a obiectelor copiate.

Exerciţiul 6-4: Utilizarea comenzilor Offset şi Array

Creaţi o vedere cu dispunerea coloanelor unei clădiri prin folosirea mai întâi a
comenzii Offset şi apoi a comenzii Array.
1. Deschideţi fişierul ch_6-04.dwg.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 162


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:


• În linia de comandă tastaţi 5 pentru a introduce distanţa de copiere .
• Selectaţi conturul dreptunghiular şi apoi precizaţi partea în care vreţi să se
realizeze copierea – prin selectarea unui punct din afara dreptunghiului .

3. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Named Views selectaţi FLOOR.
• Selectaţi Set Current apoi selectaţi OK.
4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Array, apoi:
• Creaţi un set de selecţie cu toate obiectele din desen.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Rectangular.
• Tastaţi 3 la prompterul Number of Rows pentru a specifica numărul de
rânduri.
• Tastaţi 4 la prompterul Number of Columns pentru a specifica numărul de
coloane.
• Tastaţi 1000 la prompterul Distance Between Rows pentru a specifica
distanţa dintre rânduri.
• Tastaţi 1500 la prompterul Distance Between Columns pentru a specifica
distanţa dintre coloane.
5. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Oglindirea obiectelor

În timpul procesului de desenare, formele pot fi desenate rapid prin crearea unei
jumătăţi din desen şi apoi prin oglindirea setului de selecţie pentru a completa
întregul.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 163


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Termeni cheie: Oglindirea

Mirror line – o linie bidimensională din planul XY al UCS-ului curent. Obiectele


sunt oglindite în raport cu această linie.

Comanda Mirror

Bara cu instrumente: Modify>Mirror


Meniu: Modify> Mirror
Linia de comandă: mirror

Introducere: Oglindirea obiectelor


Oglindirea obiectelor pentru a crea desenul unei piese:
1. Deschideţi fişierul ch_6-04_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Mirror, apoi:
• Creaţi un set de selecţie a obiectelor de oglindit.
• Specificaţi primul al liniei de oglindire – centrul cercurilor mari.
• Specificaţi cel de-al doilea punct al liniei de oglindire – un punct oarecare
de pe axa Y.

Obiectul original şi cel oglindit


• Folosind meniul contextual, selectaţi Yes pentru a şterge obiectul original.

Rotirea obiectelor

Poziţia unghiulară în jurul unui punct numit centru de rotaţie poate fi obţinută prin
rotirea obiectelor.

Termeni cheie: Rotire

Rotation Angle – o valoare absolută sau relativă pentru a roti obiectele.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 164


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Comanda Rotate

Bara cu instrumente: Modify>Rotate


Meniu: Modify>Rotate
Linia de comandă: rotate

Introducere: Rotirea obiectelor

Rotirea obiectelor într-o nouă poziţie:


În bara cu instrumente Modify, selectaţi Rotate, apoi:
• Creaţi un set de selecţie format din obiectele ce trebuiesc rotite.
• Specificaţi ca centru de rotaţie centrul cercurilor din dreapta.
• În linia de comandă tastaţi -90 pentru valoarea unghiului de rotaţie.

Obiectul original Obiectul rotit

Exerciţiul 6-5: Crearea desenului unei piese folosind


comenzile de editare

Creaţi un suflător de bule de săpun din plastic folosind comenzile Mirror, Line,
Offset şi Array.
1. Deschideţi fişierul ch_6-05.dwg.

Suflătorul parţial completat

2. În bara de stare verificaţi următoarele setări:


• SNAP şi GRID sunt dezactivate.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 165


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• ORTHO şi OSNAP sunt activate.


• OTRACK este dezactivat.
3. În bara cu instrumente Modify, selectaţi Mirror şi apoi:
• Folosiţi selecţia de tip fereastră pentru a crea un set de selecţie format din
cele trei obiecte (o linie si două arce) dintre seturile de cercuri.

• Pentru a defini linia de oglindire selectaţi capetele liniei orizontale ce


uneşte centrele cercurilor.

Selectarea punctelor pentru linia de oglindire

Suflătorul completat

4. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Name selectaţi LEFT.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 166


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

5. Îngheţaţi layerul CLN.

6. În bara cu instrumente Draw selectaţi Line, apoi:


• Selectaţi quadrantul cercului exterior.
• Trageţi cursorul spre stânga, apoi tastaţi 4.5 şi apăsaţi ENTER de două ori.

7. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:


• Tastaţi 0.2 pentru distanţa de copiere, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi linia, apoi selectaţi oriunde deasupra ei.
• Selectaţi din nou linia, apoi selectaţi oriunde dedesubtul ei.

8. Ştergeţi linia din mijloc.


9. Desenaţi o linie ce uneşte capetele celor două linii.

10. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a vedea capătul stâng al piesei.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 167


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

11. În bara cu instrumente Modify selectaţi Array, apoi:


• Folosiţi o fereastră de selecţie pentru a selecta cele trei linii care vor forma
paletele piesei, apoi apăsaţi ENTER.

• Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Polar.


• Selectaţi centrul cercului ca centru de copiere.
• Tastaţi 40 pentru o introduce numărul de copii.
• Apăsaţi ENTER pentru că sunteţi deacord cu valoarea de 360º a unghiului
total de dispunere a copiilor.
• Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda.

12. Dezgheţaţi layerul CLN, apoi măriţi desenul pentru a vedea piesa.
13. În meniul File, selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca bubble blower.dwg.
Sfârşitul exerciţiului.

Editarea obiectelor prin redimensionare

În secţiunea precedentă obiectele erau editate prin deplasarea lor – mutare sau
rotire – din poziţia curentă.
În această secţiune mărimea totală a obiectelor va fi editată folosind comenzile
Scale, Stretch, Lengthen.

Termeni cheie: Redimensionare

Scale factor – mărirea şi micşorarea obiectelor pe baza unei valori numerice.


Valorile mai mari decât 1 măresc obiectul, iar cele mai mici decât 1 îl micşorează.
Reference – folosirea mărimii unui obiect existent pentru a scala un alt obiect.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 168


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Comanda Scale
Bara cu instrumente: Modify>Scale
Meniu: Modify>Scale
Linia de comandă: scale

Introducere: Scalarea obiectelor

Folosind comenzile învăţate, realizaţi obiectul de mai jos (înainte de scalare, cel
din stânga imaginii).
În bara cu instrumente Modify selectaţi Scale, apoi:
• Creaţi un set de selecţie cuprinzând obiectele ce trebuiesc scalate.
• Specificaţi un punct de referinţă faţă de care se va realiza scalarea – colţul
din stânga obiectului.
• În linia de comandă tastaţi 1.5 pentru a introduce valoarea factorul de
scalare.

Obiectul înainte şi după scalare

Întinderea obiectelor

Scalarea obiectelor cu valori egale pe axele X şi Y s-ar putea să nu satisfacă


cerinţele de editare. Folosind o selecţie de tip fereastră prin intersectare (crossing)
sau poligon prin intersectare (cp), obiectele pot fi întinse faţă de un punct de bază.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 169


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Comanda Stretch
Bara cu instrumente: Modify>Stretch
Meniu: Modify> Stretch
Linia de comandă: stretch

Introducere: Întinderea obiectelor

Crearea unui set de selecţie folosind o selecţie de tip fereastră prin intersectare şi
apoi redimensionarea obiectelor prin întindere:
1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Stretch, apoi:
• Creaţi un set de selecţie compus din cele două linii orizontale şi cea
verticală aflate în partea dreaptă a obiectului, folosind o selecţie de tip
fereastră prin intersectare.
• Specificaţi un punct de referinţă faţă de care se va realiza scalarea – colţul
din dreapta obiectului.
• Trageţi cursorul spre dreapta 50 de unităţi pentru a întinde obiectele.

Obiectul înainte şi după întindere

TRUC: Folosiţi Polar Tracking sau modul Ortho pentru a întinde obiectele pe
verticală sau orizontală.

Exerciţiul 6-6: Întinderea obiectelor

Redimensionaţi o piesă prin întinderea obiectelor selectate. Dimensiunea 70.0


trebuie modificată la 65.0.
1. Deschideţi ch_6-06.dwg.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 170


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. În bara cu instrumente Modify:


• Selectaţi Stretch.
• Folosiţi o fereastră de selecţie prin intersectare (selecţia se realizează
întotdeauna de la dreapta la stânga) pentru a selecta partea din stânga sus a
părţii, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi un punct lângă setul de selecţie.
• Deplasaţi cursorul spre dreapta şi tastaţi lungimea alungirii 5 unităţi.

Notă: Întrucât cota de 70.0 a fost inclusă în setul de selecţie, dimensiunea de 65.0
este afişată automat la valoarea curentă prin editarea obiectelor pe care le cotează.
Aceasta se numeşte redimensionare asociativă şi este explicată mai detaliat în
Capitolul 8.

Sfârşitul exerciţiului.

Lungirea obiectelor

În general, comenzile de editare pot fi folosite pe obiecte închise sau deschise.


Comanda Lenghten poate fi aplicată numai obiectelor deschise, ca arce, linii sau
polilinii deschise.

Temeni cheie: Lungire

Open objects – obiecte care nu alcătuiesc o formă închisă. De exemplu o linie


este un obiect deschis, în timp ce un dreptunghi este un obiect închis.
Delta length – un increment specificat la linia de comandă sau prin selectarea a
două puncte.
Dynamic dragging – mutarea unui capăt al unui obiect prin tragerea cursorului.
Noua poziţie a obiectului este afişată dinamic.

Comanda Lenghten

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 171


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Bara cu instrumente: Modify>Lenghten


Meniu: Modify> Lenghten
Linia de comandă: lenghten

Introducere: Lungirea obiectelor

Editarea lungimii unui segment:


1. Deschideţi fişierul ch_6-06_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi linia orizontală. Lungimea curentă a segmentului va fi afişată în
linia de comandă – 100 unităţi.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Delta, pentru a introduce valoarea cu
care dorim să lungim segmentul, 25.
• Selectaţi linia orizontală. Lungirea segmentului cu 25 unităţi se va realiza
în timp real.
• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din comandă.
3. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi linia orizontală. Lungimea curentă a segmentului va fi afişată în
linia de comandă – 125 unităţi.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Percent pentru a modifica procentual
lungimea liniei. Tastaţi 50.
4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi linia orizontală. Lungimea curentă a segmentului va fi afişată în
linia de comandă – 62,5 unităţi.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Total pentru a seta noua lungime a
segmentului - 150 unităţi.
• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din comandă.
5. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi linia orizontală. Lungimea curentă a segmentului va fi afişată în
linia de comandă – 150 unităţi.
• Folosind meniul contextual, selectaţi DYnamic pentru a modifica în timp
real lungimea segmentului.
• Selectaţi linia orizontală şi specificaţi noul endpoint al segmentului.
• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din comandă.

Editarea unghiului la centru al unui arc:


1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi arcul. Lungimea curentă şi unghiul la centru al arcului sunt afişate
în linia de comandă: 94,1 unităţi, respectiv 69 grade.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Total pentru a seta noua lungime a
arcului - 125 unităţi.
• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din comandă.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lenghten, apoi:
• Selectaţi arcul. Lungimea curentă şi unghiul la centru al arcului sunt afişate
în linia de comandă: 125 unităţi, respectiv 92 grade.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 172


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Folosind meniul contextual, selectaţi Total.


• Folosind meniul contextual, selectaţi Angle.
• În linia de comandă tastaţi 180.
• Selectaţi arcul pentru a edita unghiul la centru.
• Apăsaţi ENTER pentru a ieşi din comandă.

Obiectul înainte şi după lungire

Extinderea obiectelor

Obiectele pot fi extinse până la o limită specificată de utilizator. Obiectele includ


linii, arce, arce eliptice, cercuri, polilinii deschise 2D şi 3D şi linii ajutătoare cu un
capăt finit.

Termeni cheie: Extindere

Boundary – limita până la care vor fi extinse celelalte obiecte şi care este de
obicei un alt obiect.
Projection mode – cele trei metode posibile de extindere a obiectelor. Acestea
sunt none (nici una), UCS şi view (vedere).
Edge – există două opţiuni care determină dacă un obiect poate fi extins sau nu.
Opţiunea Extend va extinde obiectul până la o limită implicită. Opţiunea No
Extend va extinde numai obiectele pentru care există un punct de intersecţie cu
limita.

Comanda Extend
Bara cu instrumente: Modify> Extend
Meniu: Modify> Extend
Linia de comandă: extend

Introducere: Extinderea obiectelor

Extinderea obiectelor până la o limită:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 173


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• În lista Named Views selectaţi Extend.


• Selectaţi Set Current apoi selectaţi OK.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Extend.
3. Selectaţi limita de extindere – un punct de pe circumferinţa cercului.

4. Selectaţi, pe rând, cele două linii.

Liniile extinse până la limita cercului

TRUC: Când sunt mai multe obiecte de extins, folosiţi opţiunea Fence pentru a
crea un set de selecţie.

5. În bara cu instrumente Modify selectaţi Extend. Selectaţi limita de


extindere – un punct de pe circumferinţa cercului.
6. Selectaţi, una din cele două linii pentru a o extinde până pe circumferinţa
cercului.

Tăierea obiectelor

Obiectele pot fi tăiate folosind un obiect drept limită de tăiere. Obiectele includ
linii, arce, arce eliptice, cercuri, polilinii deschise 2D şi 3D şi linii radiale.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 174


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Termeni cheie: Tăiere

Cutting edge – marginea de la care vor fi tăiate celelalte obiecte: limită de tăiere
sau muchie tăietoare.
Projection mode – cele trei metode posibile de extindere a obiectelor. Acestea
sunt None, UCS şi View.
Edge – sunt două opţiuni care determină dacă un obiect poate fi extins sau nu.
Opţiunea Extend va extinde obiectul până la o margine implicită. Opţiunea No
Extend va extinde numai obiectele pentru care există un punct de intersecţie.

Comanda Trim
Bara cu instrumente: Modify> Trim
Meniu: Modify> Trim
Linia de comandă: trim

Introducere: Tăierea obiectelor

Tăierea a două obiecte folosind o limită de tăiere:


1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Trim.
2. Selectaţi limita de tăiere (sau muchia tăietoare) – un punct de pe circumferinţa
cercului.

3. Selectaţi câte un singur obiect de tăiat (linie), prin selectarea părţii pe care
doriţi să o tăiaţi.

Liniile tăiate pâna la limita de tăiere

TRUC: Când sunt mai multe obiecte de tăiat folosiţi opţiunea Fence pentru a crea
un set de selecţie.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 175


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Când folosiţi comenzile Trim sau Extend apăsaţi ENTER la cererea


Select Objects din linia de comandă pentru a selecta toate obiectele din desen ca
limite sau limite de tăiere.

Exerciţiul 6-7: Completarea planului unui nivel folosind


comenzile de editare

Completaţi planul unui nivel a unei clădiri, folosind comenzile Offset, Trim,
Copy şi Stretch. Clădirea măsoară 20/15 metri.

Desenul complet

Crearea perimetrului şi a uşii

1. Deschideţi fişierul ch_6-07.dwg.

2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:


• Tastaţi 0.25 ca distanţă de copiere, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi conturul exterior al clădirii (care este o polilinie) şi apoi selectaţi
un punct din interiorul clădirii.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 176


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

3. În bara cu instrumente Modify:


• Selectaţi Explode.
• Selectaţi cele două polilinii.
Comanda Explode va tranforma polilinia în obiecte simple: patru linii şi un arc.
4. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în linia de comandă, selectaţi
Recent Commands apoi selectaţi Offset:
• Tastaţi 3 ca distanţă de copiere.
• Selectaţi marginea exterioară de jos a liniei exterioare, apoi selectaţi un
punct din interiorul clădirii.
• Apăsaţi ENTER pentru a finaliza comanda.

5. Repetaţi comanda Offset, apoi:


• Tastaţi 1 ca distanţă de copiere.
• Selectaţi noul obiect pentru a-l copia şi apoi selectaţi un punct din
interiorul clădirii.
• Apăsaţi ENTER.

6. Folosiţi comanda Zoom pentru a mări colţul din stânga jos al clădirii.

7. În bara cu instrumente Modify selectaţi Trim, apoi:

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 177


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Selectaţi linii orizontale şi cele verticale pentru a le defini ca limite de


tăiere sau muchii tăietoare.

TRUC: Pentru a selecta toate obiectele ca muchie tăietoare se apăsă ENTER.

• Selectaţi obiectele ce trebuiesc tăiate pentru a crea o uşă, apoi apăsaţi


ENTER.

8. Măriţi pentru a vedea complet desenul.

Crearea planului unui birou folosind comenzile de editare

Folosiţi comenzile Offset şi Trim pentru a crea un desen de birou în clădire.


1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:

Tastaţi 3 ca distanţă de copiere.

Selectaţi marginea interioară din partea de jos, selectaţi un punct din
interiorul clădirii.
2. Repetaţi comanda Offset, apoi:
• Tastaţi 4 ca distanţă de copiere, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi marginea interioară din dreapta, selectaţi un punct din interiorul
clădirii.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 178


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

3. Repetaţi comanda Offset, apoi:


• Tastaţi 0.2 ca distanţă de copiere, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi noul obiect orizontal şi apoi selectaţi un punct de deasupra sa.
• Selectaţi noul obiect vertical şi apoi selectaţi un punct din stânga sa.

4. Măriţi zona biroului.

5. În bara cu instrumente Modify selectaţi Trim, apoi:


• Selectaţi cele patru noi obiecte copiate apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi obiectele ce trebuiesc tăiate pentru a crea colţurile biroului.

6. În bara cu instrumente Modify selectaţi Offset, apoi:



Tastaţi 0.5 ca distanţă de copiere, apoi apăsaţi ENTER.

Selectaţi marginea verticală exterioară a biroului, selectaţi un punct în
interiorul acestuia.
7. Repetaţi comanda Offset, apoi:
• Tastaţi 1 ca distanţă de copiere, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi noul obiect copiat, selectaţi un punct în interior.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 179


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

8. În bara cu instrumente Modify selectaţi Trim, apoi tăiaţi obiectele pentru


a crea o uşă pentru birou.

Crearea altor birouri

Folosiţi comenzile Copy, Stretch şi Mirror pentru a crea alte trei birouri.
1. Măriţi pentru a vedea tot desenul.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Copy, apoi:
• Selectaţi pereţii noului birou.
• Selectaţi colţul din stânga sus al biroului ca punct de bază.
• Deplasaţi cursorul spre stânga şi tastaţi 4.2 ca distanţă de copiere.

3. În bara cu instrumente Modify selectaţi Stretch, apoi:


• Creaţi un set de selecţie format din noile birouri şi peretele din dreapta al
clădirii.
• Selectaţi un punct în interiorul biroului ca punct de bază.
• Deplasaţi cursorul vertical, apoi tastaţi 0.75 pentru a face birourile mai
largi.

4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Mirror:


• Selectaţi birourile folosind o selecţie de tip fereastră de intersectare.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 180


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Selectaţi punctul din mijloc al peretelui vertical exterior din dreapta ca primul
punct al liniei de oglindire, apoi:
• Deplasaţi cursorul orizontal spre stânga, apoi selectaţi un punct.
• Apăsaţi ENTER de două ori pentru a încheia comanda Mirror.
5. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca office. Sfârşitul
exerciţiului.

Editarea obiectelor prin modificare

Cele două secţiuni precedente au trecut în revistă comenzile de editare pentru


deplasare, copiere sau redimensionare a obiectelor. Această secţiune va arăta cum
pot fi folosite comenzile Fillet, Chamfer sau Break pentru a edita obiecte deja
existente.

Termeni cheie: Modificarea obiectelor

Fillet – un colţ rotunjit (racordat) creat din obiecte deja existente.


Chamfer – un colţ teşit creat între obiecte deja existente.

Comanda Fillet

Bara cu instrumente: Modify> Fillet


Meniu: Modify> Fillet
Linia de comandă: fillet

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 181


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Comanda Chamfer
Bara cu instrumente: Modify> Chamfer
Meniu: Modify>Chamfer
Linia de comandă: chamfer

Introducere: Racordarea obiectelor

Racordarea a două linii:


1. În bara de instrumente Draw selectaţi Rectangle, pentru a construi un
pătrat cu latura de 100.
2. În bara cu instrumente Modify selectaţi Fillet, apoi:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Radius.
• În linia de comandă tastaţi valoarea razei, 10.
3. Repetaţi comanda Fillet, apoi selectaţi cele două linii pentru a face racordarea.
4. Repetaţi comanda Fillet pentru a racorda colţurile rămase.

Opţiunea Trim/No Trim

Setările implicite pentru comanda Fillet taie ambele obiecte pentru a crea
racordarea. Pentru a menţine obiectele nemodificate, folosiţi opţiunea No Trim.

Racordarea cercurilor şi a arcelor

Pentru a adăuga o racordare la cercuri sau arce folosiţi aceeaşi procedură ca pentru
linii. Punctul selectat de pe cerc sau arc determină amplasarea racordării. În unele
cazuri sunt posibile mai multe soluţii.
Pentru mai multe informaţii privind aceste opţiuni consultaţi în Help subiectul
Filleting Objects.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 182


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Racordarea liniilor şi a poliliniilor

Obiectele care au fost create folosind linii sau polilinii pot avea o racordare
adăugată la un colţ de intersecţie sau la intersecţia unei linii sau polilinii când
acestea sunt extinse. Linia şi racordul sunt adăugate la polilinie dacă este activată
opţiunea Trim.

Racordarea liniilor paralele

Liniile paralele pot fi unite folosind comanda Fillet. Distanţa dintre liniile paralele
este folosită ca rază de racordare, fără a se lua în considerare valoarea curentă a
razei.

Liniile originale şi liniile unite prin semicerc folosind comanda Fillet

Racordarea unei polilinii

La racordarea unei polilinii formate din mai multe segmente, va fi creată o


racordare la fiecare vertex, dacă este îndeplinită condiţia ca segmentul să fie mai
mare sau cel puţin egal cu dublul razei de racordare.

TRUC: Folosiţi o rază de racordare de 0 (zero) pentru a tăia sau extinde două
obiecte pâna la punctul lor de intersecţie.

Introducere: Teşirea obiectelor

Teşirea a două linii:


1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Chamfer, apoi:
• Folosind meniul contextual, selectaţi Distance.
• În linia de comandă tastaţi 5 pentru a introduce prima distanţă de teşire.
• Tastaţi 3 pentru a introduce a doua distanţă de teşire.
2. Repetaţi comanda Chamfer, apoi selectaţi cele două obiecte pentru a realiza
teşirea.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 183


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Obiectul înainte şi după teşire

Opţiunea Trim/No Trim


Această opţiune este similară cu cea a comenzii Fillet. Pentru a păstra obiectele
selectate nemodificate folosiţi opţiunea No Trim.

Teşirea liniilor şi a poliliniilor


Obiectele care au fost create folosind linii sau polilinii pot avea o teşire adăugată
la un colţ de intersecţie sau la intersecţia unei linii sau polilinii când acestea sunt
extinse. Linia şi teşirea sunt adăugate la polilinie dacă este activată opţiunea Trim.

Teşirea unei polilinii


La teşirea unei polilinii formate din mai multe segmente, va fi creată o teşire la
fiecare vertex, dacă segmentul este destul de lung pentru a permite această
operaţie.

Exerciţiul 6-8: Racordarea obiectelor

Completaţi desenul unui cap de cilindru folosind comenzile Lengthen şi Fillet.


1. Deschideţi fişierul ch_6-08.dwg.

2. Măriţi vederea din faţă a cilindrului.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 184


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

3. În bara cu instrumente Modify selectaţi Lengthen, apoi:


• Folosind meniul contextual, selectaţi Total.
• Tastaţi valoarea 0.25.
• Selectaţi liniile verticale pentru a crea linii de lungime 0.25.

4. În bara cu instrumente Modify selectaţi Fillet, apoi selectaţi două linii


pentru a le racorda folosind procesul de unire prin semicerc.

TRUC: Dacă aveţi mai multe linii de racordat puteţi tasta MULTIPLE în linia de
comandă, apoi apăsaţi ENTER. Tastaţi apoi FILLET la cerere.

5. Repetaţi acest pas pentru toate liniile verticale.

6. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca cylinder head.
Sfârşitul exerciţiului.

Comanda Break

O parte dintr-un obiect poate fi îndepărtată cu ajutorul comenzii Break. Obiectele


pot fi: linii, cercuri, arce, linii ajutătoare şi raze.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 185


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Bara cu instrumente: Modify> Break


Meniu: Modify> Break
Linia de comandă: break

Introducere: Ştergerea unei părţi a unui obiect

Îndepărtarea unei părţi dintr-un obiect folosind comanda Break:


În bara cu instrumente Modify selectaţi Break, apoi:
• Selectaţi orice punct de pe obiect.
• Tastaţi f (first point) pentru a specifica prima limită de ştergere şi apoi
selectaţi.
• Selectaţi al doilea punct – punctul de sfârşit al segmentului vertical din
dreapta imaginii.

Editarea folosind manipulatoarele (Grips)

Editarea obiectelor necesită în mod obişnuit crearea unui set de selecţie şi


folosirea unor comenzi de editare ca Move sau Copy. Manipulatoarele pun la
dispoziţie o altă metodă de editare a obiectelor. Folosind acestea, obiectele pot fi
întinse, mutate, rotite, scalate şi oglindite.

Termeni cheie: Manipulatoare

Base grip – manipulatorul selectat pentru a fi punctul de bază al editării.


Noun/Verb Selection – la folosirea manipulatoarelor, sunt selectate mai întâi
obiectele.
Grip size – mărimea efectivă a unui manipulator este măsurată în pixeli.
Grip color – culoarea manipulatoarelor selectate şi neselectate; aceasta poate fi
setată din fila Selection din fereastra de dialog Options.

Introducere: Folosirea manipulatoarelor

Întinderea unei linii folosind manipulatoarele:


1. În fila Selection din fereastra de dialog Options asiguraţi-vă că Enable Grips
este activat.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 186


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. Selectaţi (fără să aveţi o comandă în lucru) cele două linii care trebuiesc
modificate. Manipulatoarele (punctele specifice liniei – cele albastre) vor fi
afişate.

NOTA: Manipulatoarele specifice unei linii sunt: două de endpoint şi unul de


midpoint.
Manipulatoarele specifice unui cerc sunt centrul cercului şi cele patru puncte de
quadrant.

3. Selectaţi un manipulator pentru a-l face de bază – trebuie să-şi schimbe


culoarea, în roşu – şi apoi deplasaţi cursorul spre dreapta. Obiectele sunt
întinse.

4. Apăsaţi ESC de două ori pentru a îndepărta manipulatoarele.

5. Salvati desenul.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 187


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 6-9: Folosirea manipulatoarelor

Vizualizaţi poziţia manipulatoarelor pe obiecte.


1. Deschideţi fişierul ch_6-09.dwg.

2. Asiguraţi-vă că Noun/Verb Selection şi Enable Grips sunt activate.


3. Selectaţi fiecare dintre obiectele din desen şi observaţi poziţia şi numărul
manipulatoarelor.
4. Selectaţi un manipulator, acesta devine roşu. Apoi folosiţi variate metode de
editare ale manipulatoarelor pentru a trece prin fiecare opţiune (copiere,
mutare etc).

TRUC: Selectaţi un manipulator şi folosiţi meniul contextual pentru a afişa


opţiunile de editare folosind manipulatoarele.

5. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Exerciţiul 6-10: Modificarea desenelor folosind


manipulatoarele

Folosirea manipulatoarelor pentru corectarea greşelilor unui desen.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 188


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Folosirea manipulatoarelor pentru mutarea obiectelor


1. Deschideţi fişierul ch_6-10.dwg.

2. Măriţi biroul din colţul din stânga sus.

3. Asiguraţi-vă că manipulatoarele sunt activate, din fila Selection a ferestrei de


dialog Options.

4. Selectaţi canapeaua. Va fi afişat un singur manipulator, apoi:


• Selectaţi manipulatorul.
• Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în aria de desenare apoi
selectaţi Rotate.
• Tastaţi –90 apoi apăsaţi ENTER.

5. Selectaţi manipulatorul, apoi deplasaţi canapeaua pentru a o lipi de perete


după care apăsaţi ESC de două ori pentru a finaliza comanda.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 189


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

TRUC: Pentru a dezactiva un manipulator se poate folosi meniul contextul cu


opţiunea Deselect All.
6. Selectaţi masa, apoi:
• Selectaţi manipulatorul specific.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Rotate.
• Folosind meniul contextual, selectaţi Reference.
• Selectaţi colţul de jos ca primul punct de referinţă şi colţul de sus ca al
doilea punct de referinţă pentru a defini axa la care va raportaţi .

7. Tastaţi 90 pentru noul unghi – masa se va roti astfel încât axa selectată se va
găsi la un unghi de 90° faţă de axa X.
8. Selectaţi manipulatorul şi deplasaţi masa în interiorul biroului.

Folosirea manipulatoarelor pentru copierea obiectelor

Creaţi o altă masă folosind comenzile Copy şi Mirror.


1. Folosiţi comenzile Pan şi Zoom pentru a mări colţul din stânga jos al biroului.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 190


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. Selectaţi masa mare din colţul din dreapta jos, apoi:


• Selectaţi manipulatorul.
• Folosind meniul contextual, selectaţi comanda Copy.
• Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Base Point.
• Selectaţi punctul de început al copierii – end-pointul din stânga al mesei.
• Deplasaţi cursorul vertical în sus, localizaţi poziţia noii mese.
• Deplasaţi cursorul vertical în sus, localizaţi poziţia celei de-a doua mese,
apoi apăsaţi ENTER.

3. Completaţi vederea de ansamblu a biroului folosind comenzile de editare şi


editarea cu manipulatoare.

Planul completat al biroului

4. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca office layout.
Sfârşitul exerciţiului.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 191


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Gruparea obiectelor

Editarea obiectelor necesită crearea unui set de selecţie. Setul anterior de selecţie
poate fi reapelat pentru editare, dar celelalte seturi de selecţie vor trebui recreate.
Acestea sunt seturi de selecţie nedenumite. Gruparea obiectelor asigură o metodă
eficientă de creare şi salvare a unui set de selecţie sub un nume.

Termeni cheie: Grupare

Order/Reorder – numărul de ordine al unui obiect în cadrul unui grup. Acesta


este important pentru maşinile cu control numeric.
Selectable – selectarea unui singur membru al grupului duce la selectarea tuturor
membrilor grupului din spaţiul curent, cu excepţia celor existenţi într-un spaţiu
alternativ sau aflaţi sub layere îngheţate sau blocate.

Comanda Group

Linia de comandă: group

Exerciţiul 6-11: Crearea şi editarea unui grup de obiecte


Crearea grupurilor de obiecte

Un desen al unei vederi de ansamblu al unui birou conţine obiecte ce ar putea avea
nevoie de editări multiple. Creaţi grupuri de obiecte pentru a fi mai eficienţi.
1. Deschideţi fişierul ch_6-11.dwg.

2. În meniul View selectaţi 3D Views>Plan View>World UCS.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 192


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Introducere: Crearea unui grup

Crearea unui set de selecţie şi salvarea sub un nume cu ajutorul comenzii Group:
1. În linia de comandă tastaţi group pentru a afişa fereastra de dialog Object
Grouping.
• În câmpul Group Name tastaţi FILE_CABINETS.
• În câmpul Description tastaţi Steelcase catalog #4500-A.
• În tabloul Create Group deselectaţi Selectable.

• Selectaţi New, apoi selectaţi cele 12 dulapuri din desen – cele de culoare
mov (magenta).

3. Creaţi următoarele grupuri cu următoarele caracteristici:


Group Name Selectable Description
PHONES No AT&T model
#17280
COMPUTERS Yes HP Kayak
CHAIRS Yes Herman Miller
#3900

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 193


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

4. Apăsaţi CTRL+A pentru a comuta opţiunea Group pe On.


5. În bara cu instrumente Modify selectaţi Move, apoi:
• Selectaţi un scaun. Sunt selectate toate scaunele.
• Apăsaţi ESC pentru a renunţa la comandă.
6. Apăsaţi CTRL+A pentru a comuta opţiunea Group pe Off (dezactivat).
7. Repetaţi comanda Move, apoi selectaţi scaunul din stânga jos a biroului
(selecţia este individuală) şi mutaţi-l de lângă masă.

Evidenţierea şi editarea grupurilor

Folosiţi opţiunea de evidenţiere (“highlight”) pentru afişarea obiectelor într-un


grup.
1. În linia de comandă tastaţi group, apoi:
• În câmpul Group Name selectaţi FILE_CABINETS.

• Selectaţi Highlight pentru a afişa cele 12 dulapuri


• Selectaţi Continue.
2. Selectaţi PHONES în fereastra Group Name, apoi:
• În fereastra Change Group selectaţi Selectable.
• Selectaţi OK.
3. În bara cu instrumente Modify, selectaţi Move, apoi:
• Tastaţi group.
• Tastaţi phones la prompterul Group Name apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi unul din telefoane.
• Deplasaţi cursorul vertical în jos apoi tastaţi 2. Toate telefoanele sunt
mutate.
4. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca group exercise.
Sfârşitul exerciţiului.

Editarea obiectelor polilinie

Obiectele de tip polilinie pot fi editate în mai multe moduri. Acestea includ
schimbarea grosimii de linie, schimbarea obiectelor de tip linii în polilinii şi
închiderea unei polilinii deschise.

Termeni cheie: Editarea poliliniilor

Segment – un segment dintr-o polilinie.


Vertex – punctul de coordonate X,Y,Z în care se intersectează două segmente de
polilinie.
Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 194
Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Comanda Pedit
Bara cu instrumente: Modify II> Edit Polyline
Meniu: Modify> Polyline
Linia de comandă: pedit

Introducere: Editarea obiectelor de tip polilinie


Schimbarea grosimii unei polilinii:
obiecte pentru a fi mai eficienţi.
obiecte pentru a fi mai eficienţi.
1. Deschideţi fişierul ch_6-11_a.dwg.
2. În bara cu instrumente Modify II selectaţi Edit Polyline.
3. Selectaţi conturul desenului.
4. Tastaţi w (width = grosime).
5. Tastaţi 2, apoi apăsaţi ENTER.

Polilinia originală şi cea modificată

TRUC: Pentru mai multe informaţii privind acest subiect consultaţi Help>Editing
Polylines.

Copierea proprietăţilor

Proprietăţile unui obiect (layer-ul) pot fi copiate şi atribuite unui alt obiect
folosind comanda Matchprop.

Termeni cheie: Potrivire

Source object – obiectul ale cărui proprietăţi se vor copia.


Destination object – obiectul căruia îi vor fi atribuite proprietăţile obiectului-
sursă.

Comanda Matchprop
Meniu: Modify> Matchprop
Linia de comandă: matchprop

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 195


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Introducere: Copierea proprietăţilor


1. In meniul Modify selectaţi Match Properties.
2. Selectaţi conturul desenului ca obiect-sursă.
3. Selectaţi cele trei cercuri albastre ca obiect-destinaţie.

Obiectul original şi cele modificate

Quick Select

Quick Select simplifică crearea a unui set de selecţie în funcţie de un filtru bazat
pe proprietăţile obiectelor. Este folosit în cadrul ferestrei Properties.

Meniu: Tools>Quick Select


Linia de comandă: qselect
Meniul cursor: Options

Fereastra Properties: (dreapta sus)

Invocarea comenzii afişează fereastra de dialog Quick Select.


Fereastra de dialog are următoarele opţiuni:
Apply to – specifică dacă se aplică criteriul de filtrare întregului desen sau setului
curent de selecţie.
Object Type – specifică tipul obiectelor la care se aplică filtrul. Listează toate
tipurile de obiecte sau, dacă obiectele au fost selectate, toate tipurile de obiecte
selectate.
Properties – specifică proprietatea pe baza căreia se realizează filtrarea.
Operator – specifică rangul filtrului pentru proprietatea aleasă:
• Egal =
• Diferit <>
• Mai mare >
• Mai mic <
Value – specifică o valoare, care poate fi aleasă dintr-o listă, în funcţie de
proprietatea aleasă.
How to Apply – opţiune de includere sau excludere.
Append to Current Selection Set – creează un set cumulativ de selecţie prin
utilizări multiple ale Quick Select.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 196


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Introducere pentru Quick Select

Prezintă folosirea facilităţilor Quick Select pentru a selecta obiectele pe baza


proprietăţilor. Acest paragraf descrie procesul prin care modificăm un desen al
unei plăci, astfel încât fiecare gaură cu raza mai mică decât valoarea de 11 mm să
aibă o rază minimă de 5 mm.

1. În meniul Tools selectaţi Quick Select.


2. În lista Apply To selectaţi Entire Drawing.
3. În lista Object Type selectaţi Circle. În lista Properties vor apărea acum
proprietăţile cercurilor.
4. În lista Properties selectaţi Radius.
5. În lista Operator selectaţi <Less than.
6. Tastaţi 11 în câmpul Value.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 197


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

7. Selectaţi OK. Găurile cu o rază mai mică decât 11 mm sunt selectate.


8. În bara cu instrumente Object Properties selectaţi Properties. Folosiţi
fereastra Properties pentru a seta Radius (raza) la 11. Găurile selectate îşi vor
modifica mărimea la cea stabilită.

9. Apăsaţi ESC de două ori pentru a anula selecţia sau din meniul contextual
Deselect All.

Fereastra Properties

Vizionaţi şi editaţi proprietăţile obiectelor folosind fereastra Properties.


Fereastra Properties este o fereastră de dialog unică, care poate fi redimensionată,
deplasată pe ecran şi independentă de comenzile în desfăşurare din desen. Afişaţi
sau ascundeţi fereastra în funcţie de cerinţele desenului.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 198


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Afişează proprietăţile şi valorile setului curent de selecţie.


• Afişează proprietăţile curente ale desenului activ dacă nu este selectat nici
un obiect. Aceste setări se găsesc în fereastră.
• Editează proprietăţile unui singur obiect, a unui set de selecţie creat printr-
un filtru cu Quick Select sau a seturilor de selecţie multiple.
• Vizionaţi editările pe măsură ce sunt făcute schimbări.

TRUC: Folosiţi fereastra Properties în locul comenzilor Attedit, Ddedit, Pedit,


Hatchedit, Mledit, Mtedit, Dimedit şi Dimtedit pentru modificările diferitelor
obiecte.

Termeni cheie: Fereastra Properties

Modeless – fereastra de dialog nu trebuie să fie închisă pentru a introduce


comenzi şi a lucra în desen.
Homogeneous selections sets – modifică proprietăţile mai multor obiectelor.
Categorized – filă implicită care afişează proprietăţi ca General şi Geometry,
precum şi proprietăţi specifice obiectului.
Alphabetic – a doua filă care afişează proprietăţile obiectului în ordine alfabetică.

Introducere pentru fereastra Properties

Folosirea ferestrelor Properties pentru a schimba layerul în care sunt plasate


obiectele:
1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Properties. Fereastra
Properties este afişată şi cuprinde proprietăţile desenului activ.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 199


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

2. Selectaţi obiectele ce trebuie modificate – cele 12 cercuri. Fereastra Properties


afişează proprietăţile setului de selecţie.

3. În lista General selectaţi Layer. Este afişat numele layerului obiectelor. Din
lista de layere selectaţi numele noului layer – Subţire. Obiectele se schimbă
dinamic, permiţându-vă vizionarea modificărilor.

4. Obiectele rămân selectate. Proprietăţile afişate pot fi modificate în continuare.

Comanda Properties
Comanda Properties controlează proprietăţile obiectelor existente.
Bara cu instrumente: Standard > Properties
Meniu: Tools> Properties
Linia de comandă: properties

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 200


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 6-12: Folosirea ferestrei Properties şi a


facilităţilor Quick Select

Folosiţi fereastra Properties şi Quick Select pentru a schimba aspectul unui desen
prin modificarea proprietăţilor poliliniilor.

Modificarea poliliniilor
Modificaţi poliliniile care reprezintă clădiri şi liniile de tramvai într-o vedere a
planului unui oraş.
1. Deschideţi fişierul ch_6-12.dwg.

2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Properties.


3. În fereastra Properties selectaţi Quick Select.
4. În fereastra de dialog Quick Select:
• În lista Object Type selectaţi Polyline.
• În lista Properties selectaţi Layer.
• În lista Operator selectaţi = Equals.
• În lista Value selectaţi Buildings.
• În How To Apply selectaţi Include In New Selection Set.

5. Selectaţi OK. Liniile exterioare ale tuturor clădirilor sunt selectate.


6. În fereastra Properties:

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 201


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

• Selectaţi Global Width şi tastaţi 0 în câmpul adiacent.


• Selectaţi Color, apoi din listă selectaţi culoarea galbenă - Yellow .

Schimbarea grosimii de linie şi a tipului de linie

Schimbaţi grosimea şi tipul de linie al poliliniilor în layerele selectate.


1. În fereastra Properties selectaţi Quick Select.
2. În fereastra de dialog Quick Select:
• În lista Object Type selectaţi Polyline.
• În lista Properties selectaţi Layer.
• În lista Operator selectaţi = Equals.
• În lista Value selectaţi Streetcar_A.
• În How To Apply selectaţi Include In New Selection Set.
• Selectaţi OK. Sunt selectate trei polilinii.
3. Selectaţi Quick Select, apoi în fereastra de dialog:
• Marcaţi Append To Current Selection Set.
• În lista Object Type selectaţi Polyline.
• În lista Properties selectaţi Layer.
• În lista Operator selectaţi = Equals.
• În lista Value selectaţi Streetcar_B.
• Selectaţi OK. Liniile din Streetcar_B sunt adăugate setului de selecţie.
4. În fereastra Properties:
• Selectaţi Global Width
• Tastaţi 4 în câmpul adiacent, apoi apăsaţi ENTER. Astfel, liniile străzii vor
avea o grosime de 4.
• Selectaţi Linetype, apoi din lista tipurilor de linie selectaţi HIDDEN.
Liniile străzilor devin punctate.
• Selectaţi Linetype Scale, tastaţi 2 în câmpul adiacent, apoi apăsaţi ENTER.
Liniile punctate sunt afişate cu interstiţii mai mari.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 202


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

5. Apăsaţi ESC de două ori pentru a înlătura selecţia. Desenul scoate acum în
evidenţă liniile străzilor.
6. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi fişierul ca properties.

Exerciţiu individual 6-13: Crearea unei plăci de legătură

Folosind procedura de editare discutată în acest capitol, desenaţi placa de legătură.


Folosiţi fişierul model level1.dwt pentru a începe un nou desen.

Exerciţiu individual 6-14: Crearea unei plăci de conector

Folosind procedura de editare discutată în acest capitol, desenaţi placa de


conector.
Folosiţi fişierul model level1.dwt pentru a începe un nou desen.

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 203


Capitolul al VI-lea –Editarea cu AutoCAD 2005

Rezumatul capitolului

Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele teme:


• Crearea seturilor de selecţie folosind o varietate de proceduri.
• Editarea obiectelor prin deplasare, redimensionare şi modificare.
• Editarea obiectelor folosind manipulatoarele.
• Crearea grupurilor salvate sub un nume.
• Editarea poliliniilor.
• Potrivirea proprietăţilor unui obiect unuia sau mai multor obiecte.
• Folosirea Quick Select pentru a crea un set de selecţie bazat pe criterii de
filtrare.
• Folosirea ferestrei Properties pentru a edita un set de selecţie.

Întrebări recapitulative

1. O selecţie de tip fereastră prin intersectare include toate obiectele care sunt în
cadrul ferestrei şi cele care intersectează fereastra:
a). Adevărat
b). Fals
2. Care este combinaţia de taste pentru a comuta un grup de la selectabil la
neselectabil?
a). CTRL+C
b). CTRL+A
c). SHIFT+A
d). CTRL+S
3. În primul rând trebuiesc selectate comenzile AutoCAD, iar apoi obiectele:
a). Adevărat
b). Fals
4. Cum activaţi şi dezactivaţi manipulatoarele?
a). Comanda Entgrip
b). Tasta F3
c). În fila Selection din fereastra de dialog Options
d). Manipulatoarele sunt întotdeauna activate
5. Cum vă deplasaţi prin opţiunile de editare ale manipulatoarelor?
a). Apăsaţi Spacebar
b). Apăsaţi ENTER
c). Folosiţi meniul cursor
d). Toate de mai sus
6. Cum ar trebui creat un set de selecţie pentru comanda Stretch?
a). Fereastra de selecţie prin intersectare
b). Selecţia de tip fereastră
c). Nu contează
d). A şi B
7. Valoarea razei de racordare trebuie setată la o valoare mai mare decât 0:
a). Adevărat
b). Fals

Editarea cu AutoCAD 2005 / pag. 204


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Capitolul al VII-lea
Adnotarea desenelor

Adnotarea desenului îl completează cu informaţii suplimentare. Poate fi inserat


text pentru a descrie anumite caracteristici, cum ar fi materialele folosite la
obţinerea unui obiect sau legende ale unei hărţi geologice. Tipuri diferite de haşuri
pot fi adăugate pentru a distinge zone cu proprietăţi diferite, cum ar fi izolaţii de
pereţi, materiale în ansambluri sau tipul de populaţie pentru anumite zone ale
unei hărţi.

Obiectivele capitolului

• Definirea unor noi stiluri de text


• Folosirea stilurilor de text existente
• Plasarea unui rând sau mai multor rânduri de text
• Editarea textelor
• Haşurarea ariilor cu diverse tipuri de haşuri sau cu culoare omogenă
• Folosirea tipurilor de haşură existente pentru a defini proprietăţile unui nou
tip de haşură
• Editarea tipurilor de haşură existente

Folosirea stilurilor de text

Un stil de text dat stabileşte proprietăţile textului, ca font (tipul de literă), grosime
şi caracteristici generale. Poate de asemenea stabili înălţimea textului şi poate
aplica diferite efecte acestuia. Puteţi defini mai multe stiluri de text într-un desen
şi puteţi folosi diferite stiluri pentru diferite situaţii.

Termeni cheie: Stiluri de text

Text Style – o colecţie de setări salvată sub un nume, care stabileşte înfăţişarea
textului, incluzând fontul, mărimea, grosimea şi alte efecte.
Special Characters – caractere speciale cum ar fi simbolurile pentru diametru sau
grad.
Character Set – numerale, litere şi caractere speciale.
Font File – defineşte formele caracterelor textului într-un set de caractere.
Text Height – o valoare diferită de 0 (zero) care predefineşte înălţimea textului
pentru stil. Dacă valoare este 0, înălţimea este setată la introducerea textului.
Width Factor – raportul dintre grosimea textului şi înălţimea sa. O valoare mai
mare decât 1 (unu) lăţeşte textul, iar o valoare mai mică decât 1 îl condensează.

Adnotarea desenelor / pag. 205


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Comanda Style
Meniu: Format>Text Style
Linia de comandă: style

Introducere: Definirea stilurilor de text

Folosiţi comanda Style pentru a defini un nou stil de text:


1. Deschideţi fişierul ch_7-00.dwg.
2. În meniul Format selectaţi Text Style.
1. Sub Style Name selectaţi New. Tastaţi Title şi selectaţi OK.
2. Sub Font selectaţi din listă fontul Times New Roman.
3. La Font Style selectaţi Bold.
4. În câmpul Height tastaţi 5 pentru a seta o valoare pentru înălţimea textului.
5. În câmpul Width tastaţi 1.2 pentru a seta o valoare pentru raportul de grosime.
6. Verificaţi în zona de previzualizare Preview pentru a vedea cum va apare
textul în desen.
7. Selectaţi Close. Noul stil de text este acum stilul curent folosit la introducerea
de text în desen.

TRUC: Puteţi folosi AutoCAD DesignCenter pentru a importa stiluri de text din
alte desene. Vedeţi capitolul 10 pentru instrucţiuni privind utilizarea AutoCAD
DesignCenter.

Crearea unui singur rând de text

Un rând de text indică caracteristici ca note, legende, liste de materiale, etichete,


poziţii, subtitluri, revizii într-un desen.
Se pot folosi coduri de control pentru a insera caractere speciale pentru diametru,
grad şi simboluri pentru toleranţă.

Termeni cheie: Linie de text


Single Line Text – fiecare linie a unui text este un obiect separat al AutoCAD-
ului.

Adnotarea desenelor / pag. 206


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Text Justification – alinierea textului bazată pe punctul de inserare al textului şi


metoda de aliniere.

Comanda Text
Meniu: Draw>Text>Single Line Text
Linia de comandă: text (sau dtext)

Introducere: Crearea unei singure linii de text

Crearea unei linii de text cu aliniere implicită, la stânga.

1. În meniul Draw selectaţi Text, apoi selectaţi Single Line Text.


2. Selectaţi un punct oarecare în stânga sus al desenului.
3. În linia de comandă tastaţi ENTER pentru că sunteţi de acord cu unghiul de
rotaţie implicit, 0 (zero) grade.
4. În linia de comandă introduceţi noul text: Adnotarea desenului, apoi apăsaţi
ENTER.
5. Apăsaţi ENTER din nou pentru a încheia comanda.

NOTA: Dacă înălţimea textului este setată în stilul de text, atunci aceasta este
utilizată implicit şi nu mai apare la prompter o cerere pentru înălţime.

6. Repetaţi comanda Single Line Text.


7. Selectaţi un punct oarecare în stânga desenului.
8. În linia de comandă introduceţi valoarea unghiului de rotaţie 15 grade.
9. În linia de comandă tastaţi Partial Top View, apoi apăsaţi ENTER.
10. În linia de comandă tastaţi Of part 1 only, apoi apăsaţi ENTER.
11. Apăsaţi ENTER din nou pentru a încheia comanda Text.

TRUC: Folosiţi comenzile Windows cut/copy şi paste pentru a copia un text


dintr-o altă aplicaţie – Word, Notepad.

Introducere: Alinierea textului

Diagrama următoare prezintă poziţiile principale de aliniere care pot fi utilizate în


AutoCAD. Prin introducerea unei combinaţii de poziţii, de exemplu Top (vârf) şi
Centre (centru), textul poate fi poziţionat precis faţă de un punct particular din
desen. Combinaţia poate fi aleasă din menu-ul bară, meniul lateral sau poate fi
scrisă direct la linia de comandă: poziţia Top/Centre va fi tastată TC.

Adnotarea desenelor / pag. 207


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Controlarea poziţionării unui text relativ la un punct de început:


1. În meniul Draw selectaţi Text, apoi selectaţi Single Line Text.
2. În linia de comandă tastaţi j apoi apăsaţi ENTER. Implicit, textul este aliniat la
stânga. Există alte 14 opţiuni de aliniere. De exemplu folosiţi Middle Center –
mc, pentru a centra textul faţă de punctul de inserare.
3. În linia de comandă tastaţi mc, apoi apăsaţi ENTER pentru aliniere mijloc-
centru.
4. Selectaţi un punct în desen pentru a specifica mijlocul textului.
5. Apăsaţi ENTER pentru a accepta înlţimea implicită şi unghiul de rotaţie
implicit.
6. În linia de comandă tastaţi Front view, apoi apăsaţi ENTER.
7. Apăsaţi ENTER din nou pentru a încheia comanda.

NOTATextul apare aliniat la stânga până când finalizaţi comanda, după care va fi
realiniat în funcţie opţiunea aleasă.

TRUC: Pentru mai multe informaţii legate de alinierea textului, vedeţi Help-Text
Justification.

Introducere: Caractere speciale

Introduceţi următoarele coduri de control pentru a insera caractere speciale într-o


singură linie de text:
%%d ⇔ Simbolul pentru grad (˚);
%%p ⇔ Simbolul plus/minus pentru toleranţă (±);
%%c ⇔ Simbolul pentru diametrul cercului (Ø).
Pe linga acestea AutoCAD 2005 a mai introdus o serie de simboluri care pot fi
accesate apasinfd butonul din dreapta a mouse-ului in cadrul ferestrei Multiline
Text
8. În meniul Draw selectaţi Text, apoi selectaţi Single Line Text.
9. În linia de comandă tastaţi j.
10. În linia de comandă tastaţi mc, apoi apăsaţi ENTER pentru aliniere mijloc-
centru.
11. Selectaţi un punct în desen pentru a specifica mijlocul textului.
12. Apăsaţi ENTER pentru a accepta înlţimea implicită şi unghiul de rotaţie
implicit.
13. În linia de comandă tastaţi View %%p5 percent, apoi apăsaţi ENTER.
14. Apăsaţi ENTER din nou pentru a încheia comanda.

Adnotarea desenelor / pag. 208


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Introducere: Editarea stilurilor de text

1. În meniul Format selectaţi Text Style.


2. Selectaţi stilul pe care doriţi să-l editaţi - Title.
3. Schimbaţi oricare din setările stilului. La Font Style selectaţi Italic.
4. În câmpul Width tastaţi 1 pentru a seta o valoare pentru raportul de grosime.
5. Verificaţi în zona de previzualizare Preview pentru a vedea cum va apare
textul în desen.
6. Selectaţi Apply.
7. Selectaţi Close.

NOTA:Când editaţi un stil, tot textul introdus cu acel stil va fi modificat pentru a
se potrivi noilor caracteristici. Schimbările sunt plasate în coadă de aşteptare şi
intră în vigoare la următoarea regenerare.

Mărimea textului

Obiectele AutoCAD sunt desenate la mărimea lor reală, fără a lua în consideraţie
dacă obiectele sunt mari sau mici. Dacă un nou text este adăugat desenului, dacă
acesta este prea mare sau prea mic, s-ar putea să fie indescifrabil.
• Există standarde care specifică înălţimea necesară a textului pentru textul
printat.
• Multe desene trebuie scalate pentru a fi printate, astfel încât să se
potrivească mărimilor standardizate ale foilor de hârtie.
• Înălţimea textului pentru adnotări trebuie să fie ajustată pentru a permite
scalarea.
• Ajustarea înălţimii textului va asigura un raport bun între text şi mărimea
desenului, pentru o vizualizare mai uşoară pe ecran, chiar dacă desenul nu
este printat.

Introducere: Determinarea mărimii textului

Determinarea mărimii necesare a textului pentru a fi în concordanţă cu standardele


industriale şi de proiect:
1. Verificaţi mărimea textului printat. Pentru adnotările generale, mărimea
textului printat ar trebui să fie de 3 mm.
2. Determinaţi scara la care va fi printat desenul. Spre exemplu, desenul
arhitectural va fi printat la o scară de 1:100.

Adnotarea desenelor / pag. 209


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

3. Multiplicaţi înălţimea textului printat prin inversul scării de printare. Înălţimea


cerută a textului este de 3x100=300.
4. Plasaţi adnotările generale cu o înălţime de text de 300. Când printaţi la o
scară de 1:100, va avea o înălţime de 3 unităţi.

TRUC: Înălţimea dorită a textului poate fi setată cu ajutorul următoarelor tehnici:


• Folosiţi un stil de text cu o înălţime definită de text de 0 şi specificaţi
înălţimea când plasaţi textul.
SAU
• Editaţi înălţimea textului pentru un stil de text existent la valoarea cerută.
SAU
• Creaţi un stil de text cu înălţimea de printare cerută. Plasaţi textul şi folosiţi
comanda Scale pentru a scala textul prin inversarea scării de printare.
Această tehnică este folositoare în cazul utilizării textului existent în
indicatoare.

Exerciţiul 7-1: Adăugarea stilurilor de text şi a rândurilor


singulare de text

Definiţi un nou stil de text. Adăugaţi rânduri singulare de text pentru a adnota
anumite părţi din desen.

Adăugarea unui nou stil de text


1. Deschideţi fişierul ch_7-01.dwg.
2. În meniul Format selectaţi Text Style.
3. Sub Style Name selectaţi New. Tastaţi numele TITLE. Selectaţi OK.
4. Sub Font selectaţi Arial Narrow.

5. Selectaţi Apply, apoi selectaţi Close.

Introducerea textului

1. Setaţi modul Object Snap pe Node


2. Activaţi Object Snap.
3. În meniul Draw selectaţi Text, apoi selectaţi Single Line Text.
Adnotarea desenelor / pag. 210
Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

4. Tastaţi j, apoi apăsaţi ENTER. Tastaţi bc pentru aliniere jos-centru şi apoi


apăsaţi ENTER.
5. Pentru punctul de jos-centru selectaţi punctul marcat cu X.
6. Tastaţi o înălţime de text de 0.2, apoi apăsaţi ENTER.
7. Apăsaţi ENTER pentru a accepta unghiul de rotaţie.
8. Tastaţi North-South Section.
9. Apăsaţi ENTER de două ori.

Adăugarea adnotărilor la axe

1. În meniul Format selectaţi Text Style.


2. Selectaţi pentru Style Name, ROMANC.
3. Selectaţi Close pentru a închide fereastra de dialog.
4. În meniul Draw selectaţi Text, apoi selectaţi Single Line Text.
5. Tastaţi j, apoi apăsaţi ENTER. Tastaţi mc pentru aliniere mijloc-centru şi apoi
apăsaţi ENTER.
6. Selectaţi un punct de-a lungul axei verticale din stânga a profilelor.
7. Tastaţi 0.1 şi apăsaţi ENTER pentru a seta înălţimea.
8. Tastaţi 90 şi apoi apăsaţi ENTER pentru a seta unghiul de rotaţie.
9. Tastaţi textul DEPTH (in feet).
10. Apăsaţi ENTER de două ori.
11. Repetaţi paşii de la punctul 4 la punctul 10 pentru a plasa textul şi de-a lungul
celeilalte axe.

12. Ştergeţi punctul marcat prin X.


13. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Crearea textului multilinie

Textul multilinie se găseşte plasat într-un cadru, cunoscut sub numele de fereastra
limită a textului multilinie şi acceptă operaţii sofisticate de formatare, ca
posibilitatea de a schimba fontul, culoarea şi spaţiul dintre linii. Folosiţi textul

Adnotarea desenelor / pag. 211


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

multilinie pentru notele desenului, adnotările legendei, sau descrieri mai detaliate
ale desenului.

Termeni cheie: Textul multilinie

Boundary Box – o fereastră neprintabilă care limitează grosimea unei coloane a


textului. Textul poate depăşi partea superioară şi inferioară a ferestrei de limitare,
funcţie de aliniere.
Multiline Or Paragraph Text – paragrafe separate de text create de un editor de
text cu funcţionalitate de procesoare de text. Caracterele pot fi formatate cu
diferite fonturi, înălţime de text, culoare şi alte proprietăţi.

Comanda Mtext
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Text>Multiline Text
Linia de comandă: mtext

Introducere: Crearea textului multilinie

Crearea paragrafelor de text formatat:


1. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Multiline Text.
2. Selectaţi un punct pentru colţul din stânga sus şi alt punct pentru colţul din
dreapta jos a ferestrei de text.
3. În fereastra Multiline Text Editor se va seta înalţimea textului la valoarea de
0.1.
4. Tot în fereastra Multiline Text Editor se tastează textul:
Notes.
− Tee type pump suction strainer per koch str. S2.1-2.
− Str. Pipe support trunnion per koch str. S2.8-1.

TRUC: Selectaţi Import Text pentru a importa text dintr-un fişier extern sau
folosiţi comenzile Windows cut/copy şi paste pentru a copia un text din alte
aplicaţii.

5. Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.

Introducere: Formatarea textului multilinie

Setarea şi editarea textului multilinie, formatarea în fereastra Multiline Text Editor


şi introducerea textului în fereastra de dialog:

Adnotarea desenelor / pag. 212


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Adăugarea caracterelor speciale

Caracterele speciale precum simbolul diametrului (Ø), simbolul gradului (°) şi


simbolul plus/minus (±) pot fi introduse folosind aplicaţia Character Map, lista
Symbol din fereastra Multiline Text Editor sau prin introducerea de la tastatură.
Asa cum am mai amintit AutoCAD 2005 vine cu o serie noua de simboluri pe
care le putem accesa fie dind click dreapta pe butonul mouse-ului fie introducind
de la tastatura linia de cod.

Introducerea de la tastatură

Introduceţi caractere speciale cu ajutorul tastaturii în textul multilinie. Codurile


sunt asemenea celor de la textul de tip Single Line.

NOTA: Simbolul diametrului apare în fereastra Multiline Text Editor sub forma
%%c, dar este convertit în caracterul special necesar la revenirea în desen.

Introducere: Folosirea simbolurilor din Character Map

Introducerea caracterelor speciale folosind aplicaţia Character Map:


1. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Multiline Text.
2. Poziţionaţi un nou dreptunghi pentru text.
3. Setaţi înalţimea textului la valoarea de 0.2.
4. În fereastra de dialog Multiline Text Editor selectaţi Symbol.
5. Selectaţi Other. Aplicaţia Character Map este afişată.
6. Alegeţi simbolul ® şi apoi Select, Copy.
7. Alegeţi mai multe simboluri dacă este necesar. Când aţi terminat, selectaţi
Close pentru a încheia aplicaţia Character Map.
8. În fereastra Multiline Text Editor plasaţi cursorul de text unde doriţi să
poziţionaţi simbolurile. Apoi, folosind meniul contextual, alegeţi Paste.
9. Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.

NOTA: Puteţi de asemenea selecta simboluri pentru caractere speciale din lista
Symbol.

Adnotarea desenelor / pag. 213


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Exerciţiul 7-2: Crearea şi formatarea textului multilinie

Crearea textului multilinie

1. Deschideţi fişierul ch_7-01.dwg.


2. În bara cu instrumente Draw selectaţi Multiline Text pentru a adăuga
textul în indicatorul gol.

Aria destinată adnotărilor

3. Selectaţi colţul din stânga sus şi cel din dreapta jos al ferestrei de text pentru a
defini fereastra limită a textului.
4. În fereastra Multiline Text Editor selectaţi Import Text şi deschideţi fişierul
bore.txt.
5. Selectaţi fila Character pentru a vă asigura că este curentă.
6. Folosind meniul contextual, selectaţi Select All.
7. În câmpul Text Hight tastaţi 0.075 pentru a seta înălţimea textului şi din lista
Color selectaţi Red.
8. Dacă nu vizualizaţi întregul text, din fila Properties selectaţi lăţimea
chenarului la 50.
9. Selectaţi textul DATA FROM BORING LOGS.
• Din lista de fonturi selectaţi fontul Dutch801 Rm BT.
• În câmpul Text Hight tastaţi 0.1 pentru a seta înălţimea textului selectat.
10. Selectaţi restul textului şi aplicaţi fontul Stylus BT.
11. Selectaţi cuvântul DATA şi selectaţi butonul Italic.
12. Selectaţi cuvintul BORING şi selectaţi butonul Bold.
13. Selectaţi textul CROSS SECTION. Din lista de culori alegeţi Blue.

Adnotarea desenelor / pag. 214


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

14. Selectaţi fila Properties modificaţi lăţimea chenarului la 1.75.


15. Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.

Aranjarea alinierii şi a spaţierii

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Properties.


2. Selectaţi textul pe care doriţi să-l modificaţi. Va apare următoarea fereastră:

3. În caseta Text, selectaţi cu ajutorul elipticul (…) din dreapta . Se va


deschide fereastra Multiline Text Editor.
4. Selectaţi fila Properties.
5. Din lista Justification selectaţi Top Center.
6. Selectaţi fila Line Spacing.
7. Setaţi Line Spacing la Exactly şi Single (1.0x).
8. Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.
9. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Editarea textului

Poziţia textului poate fi schimbată folosind manipulatoarele şi alte comenzi


precum Move, Copy, Rotate şi Erase. Textul poate fi editat folosind comanda
Ddedit.

Adnotarea desenelor / pag. 215


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Comanda Ddedit
Bara cu instrumente: Text
Meniu: Modify>Text
Linia de comandă: ddedit

Introducere: Editarea valorilor textului

Schimbarea conţinutului unei singure linii de text şi a unui text multilinie:


1. În bara cu instrumente Text selectaţi Edit Text.
2. În secţiunea Notes a indicatorului selectaţi primul rând de text.

Linia de text pentru editare

3. Schimbaţi textul Tee în VEE şi selectaţi OK.

4. În coloana din stânga schimbaţi textul 0.005< în 0.010< şi 0.015<, conform


desenului de mai jos.

5. Selectaţi OK şi apoi ENTER pentru a încheia comanda.

Adnotarea desenelor / pag. 216


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Introducere: Editarea proprietăţilor textului

Schimbarea proprietăţilor textului multilinie:


1. În bara cu instrumente Text selectaţi Edit Text.
2. Selectaţi textul multilinie Notes..
3. Schimbaţi textul Notes. în NOTES:.
4. În fila Character selectaţi fontul Times New Roman.
5. În câmpul Color selectaţi culoarea red.
6. Selectaţi OK şi apoi ENTER pentru a încheia comanda.

Introducere: Modificarea proprietăţilor unui text


Schimbarea proprietăţilor unei singure linii de text şi a unui text multilinie:
1. Selectaţi un obiect de tip Single Line.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Properties. Este afişată
fereastra Properties.

3. Editaţi textul din câmpul Contents. Schimbările sunt implementate când


selectaţi un alt câmp.
4. Apăsaţi ESC de două ori pentru a deselecta obiectul text.

Verificarea ortografiei

Ortografia unei singure linii de text, a unui text multilinie sau a unui text de cotare
poate fi verificată într-un desen. Puteţi încărca dicţionare personalizate şi puteţi
adăuga ortografia şi termenii speciali, utilizaţi de dumneavoastră.

Adnotarea desenelor / pag. 217


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Comanda Spell

Meniu: Tools>Spelling
Linia de comandă: spell

Introducere pentru verificarea ortografiei

Verificarea ortografiei unui text selectat şi a textului de cotare:


1. În meniul Tools selectaţi Spelling.
2. Selectaţi textul din desen a cărui ortografie trebuie verificată.

3. Selectaţi Ignore sau Change pentru fiecare cuvânt care nu este în dicţionar.

Notă: Selectaţi Change Dictionary pentru a folosi un alt dicţionar.

4. Când verificarea ortografiei s-a încheiat, este afişat un mesaj. Selectaţi OK.

TRUC: Folosiţi un dicţionar personalizat pentru a adăuga termeni şi cuvinte


tehnice. Un exemplu de dicţionar personalizat este fişierul sample.cus.

Exerciţiul 7-3: Editarea textului


Folosirea capabilităţilor de editare a textului
1. Reveniţi la vederea iniţială a desenului – folosind comenzile Zoom, Pan.
2. În bara cu instrumente Modify II selectaţi Edit Text.
3. Selectaţi textul BORING LOGS ARE PLACED care se găseşte în partea
superioară a casetei de text.

Adnotarea desenelor / pag. 218


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

4. Schimbaţi textul în BORED LOGS ARE PLACED apoi selectaţi OK.

5. Selectaţi textul multilinie care începe cu DATA FROM BORING LOGS din
partea inferioară a casetei de text.
6. În fereastra Multiline Text Editor schimbaţi:
• BORING LOGS în BORE LOGS.
• CROSS-SECTION în CROSS-SECTIONS
• Selectaţi OK pentru a închide fereastra de editare.
7. Apăsaţi ENTER pentru a încheia comanda.

Verificarea ortografiei

1. În meniul Tools selectaţi Spelling.


2. Folosiţi o fereastră pentru a selecta toate obiectele din interiorul zonei North-
South Section.

3. Este afişată fereastra de dialog Check Spelling.


• Selectaţi Change pentru a corecta ortografia cuvântului BENZINE în
BENZENE.
• Selectaţi Ignore pentru toate celelalte sugestii de schimbare.

Adnotarea desenelor / pag. 219


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

4. După de aţi terminat, selectaţi OK.


5. Salvaţi desenul ca ch_7-01.dwg.
Sfârşitul exerciţiului.

Evidenţierea textului
Evidenţierea textului se face cu ajutorul comenzii Background Mask apelabilă
apăsînd butonul din dreapta a mouse-ului in cadrul ferestrei Multiline Text.
Aceasta comandă vine ca un element de noutate în cadrul versiunii AutoCAD
2005. Oferă posibilitatea de a seta culoarea care va evidenţia textul în cadrul
desenului.

Oferă posibilitatea de a seta culoarea care va evidenţia textul în cadrul desenului.

Text inainte si dupa folosirea Background Mask

Comanda Fields
Se utilizează pentru a afişa informaţii care se pot schimba pe parcursul editării
unui desen. Aceste informaţii pot fi proprietăţi ale desenului, denumire lui,
proprietăţi ale entzităţilor din cadrul lui, informaţii cu privire la sistemul de
operare utilizat, timpul si data curentă etc.

Meniul: Insert>Field
Linia de comandă: field

Adnotarea desenelor / pag. 220


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Introducere pentru înserarea comenzii Field

1. Din meniul Insert selectaţi obţiunea Field;

2. În căsuţa Field alegeţi la Field Name ⎯⎯→ Author, iar la


Format ⎯ ⎯→ Title case, pentru a seta atributul câmpului ce se vrea a fi
înserat.

3. Plasaţi fereastra în spatiul de lucru al programului.

Adnotarea desenelor / pag. 221


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

NOTA: Pentru îndepărtarea background-ului se debifează obţiunea Display


bachground of fields accesibilă din Tools>Options>User preferances
4. In meniul File>Drawing proprietie>Summarys scrieţi în dreptul obţiunii
Author, ATC PLUS, după care daţi click pe OK.

NOTA: Se va observa că cîmpul nu se va actualiza. Actualizarea se va face


automat odată cu deschiderea, salvarea sau imprimarea desenului.

5. Salvaţi desenul.

Exerciţiul 7-4: Utilizarea obţiunii Field

Folosirea posibilităţilor de adnotare cu ajutorul comenzii


Field

1. Deschideţi fişierul ch_7-02.dwg.


2. Din meniul Insert>Field alegeţi urmatoarele atribute pe care le veţi plasa
dupa cum urmează:

Atribut desen Field Names


Proiectat Author
Desenat Author
Verificat Author
Data Date
Denumire desen Title
Numar desen Keywords

NOTA: Pentru a putea introduce mai uşor câmpurile Author, acesta din urmă
se poate copia şi introduce ulterior cu ajutorul comenzii Copy şi Paste.

Adnotarea desenelor / pag. 222


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

3. Se elimină afişarea background-ului prin deselectarea Display


bachground of fields.
4. Din meniul File>Drawing proprietie>Summarys se aleg şi se scriu
următoarele atribute pentru desenul curent:

Title ROATA CONICA


Author ATC PLUS
Keywords Exercitiu 7-04

5. Salvaţi desenul în directorul dumneavoastră după care îl


deschideţi din nou pentru a vizualiza modificările făcute.

6. Inchideţi desenul.

Adnotarea desenelor / pag. 223


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Modele de haşurare şi aplicare de culoare uniformă

S-ar putea să aveţi nevoie să evidenţiaţi părţi ale desenului dumneavoastră


folosind modele de haşuri. Acest model umple o suprafaţă selectată cu o
reprezentare regulată de puncte, linii punctate, linii, forme sau colorare completă.
Puteţi crea uşor haşuri pe suprafeţe şi le puteţi edita proprietăţile mai târziu.
Controlaţi vizibilitatea haşurii cu ajutorul comenzii Fill sau cu variabila de sistem
FILLMODE.

Termeni cheie: Haşurare

Hatch Pattern - aranjament regulat de puncte, linii punctate, forme sau linii într-o
suprafaţă închisă.
Solid Fill – un tip de haşură sub formă de culoare uniformă ce acoperă o arie
selectată.
Islands – suprafeţe ce nu trebuie haşurate din interiorul unui contur.

Comanda Bhatch
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Hatch
Linia de comandă: bhatch

Introducere: Crearea unei haşuri

Crearea unei haşuri se face prin selectarea unui contur închis pe care se va aplica
un model de haşură, apoi se alege un model de haşură căruia i se aplică setările
necesare pentru unghi şi densitate.
1. Deschideţi fişierul ch_7-02.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi Vederea 1 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
3. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Hatch.

Adnotarea desenelor / pag. 224


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

• Selectaţi modelul de haşurare din lista Pattern. Pentru a vedea modelele de


haşurare disponibile, apăsaţi elipticul (…) din dreapta .
• Alegeţi din fila Other Predefined modelul Cross, apoi selectaţi OK.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie implicit - 0.
• În câmpul Scale păstraţi factorul de scară al modelului implicit - 1. O
valoare mai mică decât 1 determină un model mai dens, iar o valoarea mai
mare decât 1 determină un model mai rarefiat.
• Selectaţi Pick Points pentru a indica suprafaţa închisă ce trebuie haşurată.
Selectaţi un punct în interiorul suprafeţei închise – respectiv, triunghiul din
stânga.

Notă: Dacă punctul ales nu se găseşte într-o suprafaţă închisă, este afişat un
avertisment.

TRUC: Puteţi selecta mai multe suprafeţe o dată, dar dacă va trebui să editaţi
conturul sau modelul mai târziu, trebuie să haşuraţi pe rând suprafeţele.

• Folosind meniul contextual selectaţi Preview pentru a vizualiza tipul şi


setările modelului de haşură.

Notă: Dacă nu apare nici un model de haşurare şi este afişat mesajul “Hatch
spacing too dense, or dash size too small”, setaţi valoarea Scale la una mai
ridicată.

• Dacă sunteţi de acord cu setările făcute, selectaţi OK pentru a finaliza


comanda.
4. Repetaţi comanda Hatch pentru a haşura triunghiul din dreapta, folosind un
factor de scalare de 2.5.

Scara setată la 1 şi la 2.5

Adnotarea desenelor / pag. 225


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

5. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• Selectaţi Vederea 2 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
6. În bara cu instrumente Draw, selectaţi comanda Hatch şi haşuraţi
triunghiul, folosind drept model haşura STARS, care are un factor de scalare
cu valoarea 1.25.

Haşura nu acoperă textul introdus anterior în desen

Selecţia obiectelor

Pentru Pick Points, alegeţi un punct în interiorul unui contur închis. Opţiunea
Select Objects vă permite alegerea obiectelor de haşurat prin specificarea unui set
de selecţie.

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• Selectaţi Vederea 3 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
7. În bara cu instrumente Draw, selectaţi comanda Hatch:
• Selectaţi modelul de haşurare ESCHER.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie implicit - 0.
• În câmpul Scale setaţi factorul de scară al modelului la 3.
• Selectaţi Pick Points pentru a indica conturul din stânga care trebuie
haşurat.
8. Repetaţi comanda Hatch:
• Selectaţi modelul de haşurare ESCHER.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie implicit - 0.
• În câmpul Scale setaţi factorul de scară al modelului la 3.
• Selectaţi Select Objects pentru a indica conturul din dreapta care trebuie
haşurat.

Adnotarea desenelor / pag. 226


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Opţiunile avansate
Pentru situaţii mai complexe alegeţi opţiunile Advanced.
Island Detection Style (din fila Advanced) – în care se specifică cum tratează
comanda Hatch marginile din interiorul altor margini.

TRUC: Pentru informaţii privind alte opţiuni avansate, vedeţi Help.

Introducere: Crearea unei noi haşuri pe baza unui model


existent

Folosirea unui model de haşură existent ca bază pentru un nou model:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi Vederea 4 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
2. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Hatch.
• Selectaţi modelul de haşurare HONEY.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie implicit - 0.
• În câmpul Scale setaţi factorul de scară al modelului la 5.
• Selectaţi Pick Points pentru a indica conturul din stânga care trebuie
haşurat.
• Dacă sunteţi de acord cu setările făcute, selectaţi OK pentru a finaliza
comanda.
3. În fereastra de dialog Boundary Hatch selectaţi Inherit Properties. Selectaţi
modelul de haşură existent.
4. Folosiţi Pick Points pentru a selecta nouă suprafaţă de haşurat – conturul din
dreapta.

Adnotarea desenelor / pag. 227


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

5. Selectaţi OK. Apare noul model de haşură.

Introducere: Vizibilitatea modelului de haşură

Controlaţi vizibilitatea modelului de haşură prin îngheţarea sau dezgheţarea layer-


ului de haşură.
Ca o posibilitate alternativă, vizibilitatea poate fi permutată între activat şi
dezactivat folosind comanda Fill:
1. Pentru a dezactiva vizibilitatea modelului de haşură, tastaţi fill în linia de
comandă, apoi tastaţi off.
2. În meniul View selectaţi Regen.
3. Pentru a activa vizibilitatea modelului de haşură, tastaţi fill în linia de
comandă, apoi tastaţi on.
4. În meniul View selectaţi Regen.

Notă: Afişarea umplerii obiectelor poate fi controlată din fereastra de dialog


Options –
fila Display. În secţiunea Display Performance, selectaţi Apply Solid Fill pentru
a o activa sau dezactiva.

Editarea haşurilor

Este posibilă editarea contururilor şi modelului haşurii asociative fără a crea o


nouă haşură.

Termeni cheie: Editarea haşurilor

Associative Hatching – o haşură asociată conturului. Editarea marginilor are ca


efect reactualizarea haşurii pentru a acoperi noul contur.

Comanda Hatchedit

Bara cu instrumente: Modify II


Meniu: Modify>Hatch
Linia de comandă: Hatchedit

Adnotarea desenelor / pag. 228


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Puteţi edita o haşură folosind manipulatoarele. Manipulatorul pentru o haşură


asociativă apare în centrul acesteia.
Folosiţi manipulatoarele sau alte comenzi de modificare (cu excepţia comenzilor
Fillet, Chamfer, Offset, Break sau Divide) pentru a schimba conturul haşurii.
Dacă conturul rămâne închis, haşurul este redesenat pentru a umple noua
suprafaţă închisă. Când lăsaţi conturul deschis, pierdeţi asociativitatea şi haşura
rămâne aceeaşi.

1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• Selectaţi Vederea 5 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
2. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Hatch.
• Selectaţi modelul de haşurare
AR-HBONE.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie implicit - 0.
• În câmpul Scale setaţi factorul de scară al modelului la 0.15.
• Selectaţi Pick Points pentru a indica conturul care trebuie haşurat.
• Dacă sunteţi de acord cu setările făcute, selectaţi OK pentru a finaliza
comanda.

3. Folosind manipulatoarele, modificaţi conturul iniţial.

Haşura asociativă: editarea cu păstrarea conturului închis

Notă: Asociativitatea haşurii este păstrată când o copiaţi, mutaţi sau oglindiţi şi
selectaţi toate marginile. Dacă haşura este pe un layer îngheţat sau blocat, aceasta
nu este redesenată.
Puteţi de asemenea edita insule în interiorul unei haşuri. Haşura este redesenată
atunci când mutaţi sau ştergeţi o insulă.

4. Copiaţi conturul, împreună cu haşura la distanţele de 150 şi 300 unităţi în


sensul negativ al axei Y.
a) Modificaţi forma primului contur.
b) Mutaţi insula în interiorul conturului.

Adnotarea desenelor / pag. 229


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

c) Ştergeţi insula.

Modificarea, mutarea şi ştergerea unei insule în interiorul haşurii

Introducere: Editarea unei haşuri

Schimbarea definirii unei haşuri:


1. În bara cu instrumente Modify II selectaţi Edit Hatch.
2. Selectaţi o haşură. Este afişată fereastra de dialog Hatch Edit. Este similară
ferestrei de dialog Boundary Hatch, cu câteva opţiuni neaplicabile – Pick
Points, Select Objects.
• Selectaţi modelul de haşurare BOX.
• Selectaţi Preview pentru a vizualiza tipul şi setările modelului de haşură.
Observaţi ca factorul de scalare este foarte mic.
• În câmpul Scale setaţi factorul de scară al modelului la 1.5.
• Selectaţi Preview pentru a vizualiza modelul de haşură.
• În lista Angle păstraţi unghiul de rotaţie 30.
• Dacă sunteţi de acord cu setările făcute, selectaţi OK pentru a finaliza
comanda.

Notă: Puteţi de asemenea folosi fereastra Properties pentru a schimba proprietăţile


haşurii.

Introducere: Editarea conturului unei haşuri

Editarea elementelor unei haşuri folosind manipulatoarele sau variabila de sistem


PICKSTYLE:
1. În meniul Tools selectaţi Options. Alegeţi fila Selection.

Adnotarea desenelor / pag. 230


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

2. Sub Grips selectaţi Enable Grips Within Blocks apoi selectaţi OK.
3. Tastaţi comanda PICKSTYLE şi setaţi valoare ei la 1.
4. Selectaţi şi ştergeţi orice parte a haşurii. Veţi observa că se şterge doar haşura
fără a şterge conturul.
5. Tastaţi comanda PICKSTYLE şi setaţi valoare ei la 2.
6. Selectaţi şi ştergeţi orice parte a haşurii. Veţi observa că se şterge haşura
împreună cu conturul.

Exerciţiul 7-5: Folosirea haşurilor în desene


Crearea unei noi haşuri
1. Deschideţi desenul dumneavoastră ch_7-04.dwg.
2. Faceţi layerul HATCH-1 curent.
3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Hatch.
• Selectaţi modelul de haşurare ANSI31 din fereastra Hatch Pattern Palette
- fila ANSI.
• În lista Angle selectaţi unghiul de 45
• În lista Scale selectaţi scala de 0.25.
• Selectaţi Pick Points şi alegeţi un punct în interiorul suprafeţei arătate.

• Folosind meniul contextual, selectaţi Preview.


• Dacă sunteţi de acord cu haşura obţinută, selectaţi OK. Noua haşură apare
în desen.

Folosirea proprietăţilor moştenite în haşurare

1. Folosind meniul contextual, selectaţi Repeat Hatch.


2. Selectaţi Inherit Properties. Selectaţi haşura Hatch Pattern A arătată în
figură.

Adnotarea desenelor / pag. 231


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Hatch
Pattern A

Aria de haşurat

3. Selectaţi un punct în interiorul suprafeţei arătate în figură.


4. Folosind meniul contextual, selectaţi Preview.
5. Dacă sunteţi de acord cu haşura obţinută, selectaţi OK.

Haşurarea suprafeţelor multiple

1. Folosind meniul contextual, selectaţi Repeat Hatch.


2. În lista Pattern selectaţi SOLID.
3. Selectaţi Pick Points – selectaţi câte un punct în interiorul tuturor suprafeţelor
nehaşurate pentru găuri şi pentru banda orizontală.

Editarea unei haşuri existente

Schimbaţi proprietăţile unei haşuri.


1. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului pe orice bară cu instrumente
pentru a afişa meniul cursor, apoi selectaţi Modify II.
2. În bara cu instrumente Modify II, selectaţi Edit Hatch.
3. Selectaţi haşura triunghi de la baza găurii MW-07B.

Adnotarea desenelor / pag. 232


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

4. În lista Pattern, selectaţi DOLMIT.


5. Setaţi Scale la 0.075.
6. Selectaţi OK pentru a aplica noul model.

Întinderea unui contur de haşură


Editaţi conturul unui model asociativ de haşură.
1. În bara cu instrumente Modify selectaţi Stretch.
2. Creaţi o fereastră de selecţie prin intersectare pentru a include părţile
inferioare ale găurii MW-08B.

3. Selectaţi oriunde în desen pentru a defini punctul de bază.


• Pentru a specifica al doilea punct al mutării, deplasaţi cursorul în jos, apoi
tastaţi 1 şi apăsaţi ENTER.

• Conturul exterior al găurii şi haşura se întind.

4. Salvaţi desenul.

Adnotarea desenelor / pag. 233


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Sfârşitul exerciţiului.

Exerciţiu individual 7-6: Adnotarea unui desen de


execuţie

Completaţi adnotările şi haşurile pentru un desen de execuţie.

Adnotarea desenului

1. Deschideţi fişierul ch_7-04.dwg.


2. Setaţi curent layerul HEADING-TEXT.
3. Creaţi un stil de text numit Drawing.
• Sub Font selectaţi din listă fontul Times New Roman.
• La Font Style selectaţi Bold.
• În câmpul Height tastaţi 4.5 pentru a seta înălţimea textului.
• Verificaţi în zona de previzualizare Preview pentru a vedea cum va apare
textul în desen.
• Selectaţi Close. Noul stil de text este acum stilul curent folosit la
introducerea de text în desen.

4. Adăugaţi eticheta cu text în cea de-a doua casetă de detalii din partea
inferioară a desenului.
• Adnotările ar trebui citite de la stânga la dreapta:
Step Hinge: Attachment Detail
Assembly Detail
Stationary Hinge
Stair Attachment.
• În Justification selectaţi Middle Left.
• Selectaţi OK pentru a închide fereastra Multiline Text Editor.
5. Setaţi curent stilul de text ROMANT şi schimbaţi fontul în ARIAL.
6. În caseta a treia de detalii însetaţi fişierul BOM.rtf care conţine o scurtă listă
cu piesele utilizate în construcţie.

Haşurarea desenului

1. Folosind modele, unghiuri şi scări proprii adăugaţi haşuri următoarelor patru


obiecte:
• Cele trei Composing Tanks (în layerul COMPOSING-TANKS).
• Roofing Material (acoperişul secţiunii A-A) şi 30#Roofing Felt (vedeţi
acoperişul secţiunii B-B).

Adnotarea desenelor / pag. 234


Capitolul al VII-lea –Adnotarea desenelor

Notă: Atenţie la plasarea haşurii în layerele potrivite.

2. Folosiţi facilitatea Inherit Properties pentru a completa următoarele haşuri:


• 4” Aggregate base Course (sub veranda din Section B-B).
• Security Screens (arătat în acoperişul din Section A-A).
3. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Rezumatul capitolului

Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele subiecte:


• Crearea şi folosirea stilurilor de text.
• Adăugarea textului unui desen, pe o singură linie de text sau într-un paragraf.
• Editarea textului.
• Crearea şi editarea haşurilor şi de acoperire cu culoare uniformă.
• Modificarea unei haşuri asociative.

Întrebări recapitulative

1. Pentru a introduce simbolul diametrului într-o singură linie de text, tastaţi:


a). %%Diam%%
b). %%c
c). Alt + 0177
2. Ce comandă folosiţi pentru a schimba direcţia textului multilinie?
a). Rotate
b). Ddedit
c). Oricare din cele de mai sus.
3. Când măriţi factorul de scalare al unui model de haşură, vedeţi mai multe linii
de haşură.
a). Adevărat
b). Fals
4. Pentru a şterge un model de haşură şi marginile înconjurătoare, setaţi
PICKSTYLE la:
a). 0
b). 1
c). 0 sau 1
d). 2
e). 3

Adnotarea desenelor / pag. 235


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Capitolul al VIII-lea
Cotarea desenelor

Adnotarea desenului implică plasarea de text, cote, note generale şi alte informaţii
importante. Cotarea conferă desenului valori reale pentru prelucrarea produsului.
Cotele trebuie să fie conforme standardelor de proiect, ceea ce implică necesitatea
creării unor stiluri de cotare.

Obiectivele capitolului

• Adăugarea cotelor liniare folosind modului Quick Dimension


• Adăugarea cotelor aliniate, radiale, de diametru şi unghiulare
• Crearea unor noi stiluri de cotare
• Adăugare de cote folosind diverse stiluri de cotare
• Adăugare de toleranţe
• Editarea cotelor existente

Tipuri de cote

Obiectele pot fi cotate folosind formatele Linear, Aligned, Ordinate, Radial,


Diameter sau Angled.

Cotarea desenelor / pag. 236


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Tipuri de cote

Adăugarea cotelor liniare, radiale şi diametrale. Cotarea cu


linie de indicaţie

Cele mai multe piese sunt linii, arce sau cercuri. Aceste obiecte sunt cotate
folosind cote liniare, radiale sau diametrale. Notele pot fi adăugate desenului
folosind liniile de indicaţie.

Termeni cheie: Linii de indicaţie

Leaders – adnotare adăugată la sfârşitul unei linii personalizate. Rânduri


singulare de text, text multilinie sau toleranţe geometrice sunt exemple de
adnotări.

Cotarea desenelor / pag. 237


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Comanda Dimlinear
Bara cu instrumente: Dimension>Linear Dimension
Meniu: Dimension>Linear
Linia de comandă: dimlinear

Comanda Dimdiameter
Bara cu instrumente: Dimension > Diameter Dimension
Meniu: Dimension>Diameter
Linia de comandă: dimdiameter

Comanda Dimradius
Bara cu instrumente: Dimension>Radius Dimension
Meniu: Dimension>Radius
Linia de comandă: dimradius

Comanda Qleader
Bara cu instrumente: Dimension>Quick Leader
Meniu: Dimension>Leader
Linia de comandă: qleader

Introducere: Cotările liniare, radiale şi diametrale. Linii de


indicaţie

Adăugarea cotărilor şi a liniilor de indicaţie:


1. Deschideţi fişierul ch_8-00.dwg.
2. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Linear Dimension, apoi:
• Selectaţi end-point-ul liniei verticale pentru a specifica originea liniei de
cotă.
• Selectaţi celălalt end-point al liniei verticale pentru a specifica cel de-al
doilea punct al liniei de cotă.
• Deplasaţi cursorul spre dreapta apoi apăsaţi un punct pentru a localiza cota.

Adăugarea cotei verticale


TRUC: Pentru a cota un obiect de tip linie apăsaţi ENTER, apoi selectaţi obiectul.
3. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Radius Dimension, apoi:
• Selectaţi arcul.

Cotarea desenelor / pag. 238


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Trageţi cursorul în exteriorul arcului, apoi selectaţi un punct pentru a plasa


cota.

Adăugarea cotei radiale


4. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Diameter Dimension, apoi:
• Selectaţi cercul.
• Trageţi cursorul în exteriorul cercului, apoi selectaţi un punct pentru a
plasa cota.

Adăugarea cotei diametrale

Leader Settings

Quick Leader este definit folosind fereastra de dialog Leader Settings. Setările
includ:
• Crearea textului folosind opţiunea mtext.
• Specificarea tipului de linie de indicaţie şi numărul punctelor necesare
pentru a o defini.
• Metoda de ataşare a textului, cum ar fi deasupra sau dedesubtul liniei.

Cotarea desenelor / pag. 239


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

5. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Leader, apoi:


• Selectaţi un punct pe cerc.
• Selectaţi două puncte pentru a defini lungimea liniei de indicaţie, apoi
apăsaţi ENTER.
• Selectaţi un punct pentru a defini dimensiunea textului de cotare, apoi
apăsaţi ENTER pentru a afişa fereastra de dialog Multiline Text Editor.
• Tastaţi Note: Remove all sharp edges.
• Selectaţi OK pentru a plasa textul.

Adăugarea liniei de indicaţie

Marcatorul de centru

Când este cotat un cerc sau un arc, poate fi adăugat un marcator de centru sau linii
de centru.

Marcator de centru Linii de centru

TRUC: Folosiţi comanda Dimcenter pentru a plasa linii de centru unui arc sau
unui cerc, apoi plasaţi cota fără marcator sau linii de centru.

Comanda Dimcenter
Bara cu instrumente: Dimension>Center Mark
Meniu: Dimension> Center Mark
Linia de comandă: dimcenter

Cotarea desenelor / pag. 240


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Exerciţiul 8-1: Adăugarea cotărilor liniare, radiale şi


diametrale. Cotarea cu linie de indicaţie

Adnotaţi o piesă folosind cote liniare, radiale şi diametrale, precum şi linii de


indicaţie.

Adăugarea cotărilor liniare

1. Deschideţi fişierul ch_8-01.dwg.

2. Setaţi DIM ca layer curent.

3. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:


• În lista Current View selectaţi TOP.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
4. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Dimension, apoi:
• Selectaţi cele două linii inferioare din partea dreaptă a vederii, apoi apăsaţi
ENTER.

Cotarea desenelor / pag. 241


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Deplasaţi cursorul şi selectaţi un punct pentru a plasa cotele.

5. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Baseline Dimension, apoi:


• Folosind meniul
contextual, selectaţi
opţiunea Select.
• Selectaţi linia de
extensie inferioară
pentru a select cota de
bază.
• Selectaţi capătul liniei superioare pentru a plasa cota, apoi apăsaţi ENTER
de două ori pentru a finaliza comanda.

6. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Dimension, apoi:


• Selectaţi cele trei linii verticale, apoi apăsaţi ENTER.

Cotarea desenelor / pag. 242


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Deplasaţi cursorul şi selectaţi un punct pentru a plasa cotele.

7. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Baseline Dimension, apoi:


• Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Select.
• Selectaţi linia de extensie din dreapta pentru a selecta cota de bază.
• Selectaţi capătul liniei superioare pentru a plasa cota, apoi apăsaţi ENTER
de două ori pentru a finaliza comanda.

Adăugarea liniilor de centru şi cotelor radiale şi diametrale

Adăugaţi marcatori de centru cercurilor şi arcelor.


1. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Center Mark apoi selectaţi
cercul superior pentru a adăuga linii de centru.
2. Repetaţi comanda Center Mark apoi selectaţi cercul inferior pentru a adăuga
linii de centru.

Cotarea desenelor / pag. 243


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

3. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Diameter Dimension, apoi:


• Selectaţi cercul superior.
• Folosind meniul
contextual, selectaţi
opţiunea Text.
• Tastaţi <>TYP apoi
apăsaţi ENTER.
• Selectaţi un punct
pentru a plasa cota.

Notă: AutoCAD-ul plasează valoarea măsurată (valoarea implicită) a cotei


curente între semnele mai mic şi mai mare „<>”.
4. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Radius Dimension, apoi:
• Selectaţi arcul superior.
• Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în fereastra de desenare, apoi
selectaţi Text.
• Tastaţi <>TYP apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi un punct pentru a plasa cota.

Completarea cotării

1. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Liner Dimension, apoi:


• Selectaţi capetele liniilor de centru.
• Selectaţi un punct pentru a plasa cota.

Cotarea desenelor / pag. 244


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

2. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Continuous Dimension, apoi:


• Selectaţi capătul liniei orizontale inferioare.
• Apăsaţi ENTER de două ori.

3. Completaţi cotarea părţii inferioare a vederii de sus.

4. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a afişa vederea din faţă, apoi adăugaţi
două cote. Adăugaţi cota de 19.1 folosind Linear Dimension, apoi cota de
6.4 folosind Continuous Dimension.

Cotarea desenelor / pag. 245


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Adăugarea liniilor de indicaţie

1. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a afişa vederea de sus.


2. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Leader, apoi:
• Selectaţi un punct lângă textul PARTCO.
• Selectaţi un al doilea punct pentru a defini capătul liniei de indicaţie, apoi
apăsaţi ENTER.

• Tastaţi 70 apoi apăsaţi ENTER pentru a specifica grosimea textului.


• Apăsaţi ENTER de două ori pentru a afişa fereastra Multiline Text Editor.
• Tastaţi 3mm HIGH STAMPED apoi selectaţi OK.

3. În meniul File selectaţi Save As, apoi salvaţi desenul ca Dimensioned plate.

Sfârşitul exerciţiului.

Adăugarea cotelor folosind Quick Dimension

Cotările pot fi adăugate desenului folosind variate metode. Folosind Quick


Dimension, pot fi adăugate o serie de cotări folosind metode standard de plasare.

Cotarea desenelor / pag. 246


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Termeni cheie: Folosirea Quick Dimension

Baseline – o serie de cote măsurate de la prima linie de extindere (cotare


paralelă).
Continued – o serie de cote măsurate în secvenţe (cotare în lanţ).

Comanda Quickdim
Bara cu instrumente: Dimension > Quick Dimension
Meniu: Dimension>QDIM
Linia de comandă: qdim

Introducere: Utilizarea Quick Dimension pentru a cota un


desen

Adăugarea cotelor liniare şi diametrale folosind comanda Quickdim:


1. Deschideţi fişierul ch_8-02.dwg.
2. În bara cu instrumente Dimension, selectaţi Quick Dimension, apoi:
• Selectaţi obiectele liniare ce trebuiesc cotate, apoi apăsaţi ENTER.

Selectarea obiectelor
• Deplasaţi cursorul în sus, apoi selectaţi un punct pentru a localiza cotarea
în lanţ.

Plasarea lanţului de dimensiuni

Cotarea desenelor / pag. 247


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

TRUC: Setarea implicită este cea continuă (în lanţ). Pentru a plasa cotele folosind
o altă metodă, precum cotarea faţă de o linie de bază (cotare paralelă), tastaţi
valoarea la cererea din linia de comandă, sau apăsaţi pe butonul din dreapta al
mouse-ului pentru a afişa meniul cursor. Cotările sunt afişate dinamic înainte de
plasarea în desen.

3. Repetaţi comanda Quickdim, apoi:



Selectaţi cercul din stânga, apoi apăsaţi ENTER.

Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea
Diameter.
• Selectaţi un punct pentru a poziţiona cota.
4. Repetaţi comanda Quickdim, apoi:
• Selectaţi cercul din dreapta, apoi apăsaţi ENTER.
• Selectaţi un punct pentru a poziţiona cota.

Piesa cotată

Exerciţiul 8-2: Folosirea Quick Dimension

Cotaţi un desen folosind Quick Dimension.


1. Deschideţi fişierul ch_8-03.dwg.

2. Setaţi ca layer curent DIM.

Cotarea desenelor / pag. 248


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

3. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Dimension.


4. Selectaţi porţiunea superioară a celor 8 linii verticale de centru şi linia
orizontală de sus ce reprezintă exteriorul cutiei, apoi apăsaţi ENTER.
5. Selectaţi un punct în partea superioară a conturului pentru a plasa cotele.

6. Salvaţi desenul.
Sfârşitul exerciţiului.

Crearea de stiluri de dimensionare standard industriale


Standardele de proiect şi cele specifice întreprinderii pot cere standarde diferite
pentru stilurile de cotare. AutoCAD pune la dispoziţie un stil predefinit, numit
STANDARD pentru desenele model englezeşti şi ISO-25 pentru desenele model
cu sistem metric de măsură.

Termeni cheie: Stiluri de cotare

Extension Line – liniile de extensie pe care se sprijină cota şi care marchează


elementul măsurat.
Dimension Line – linia de cotă care se sprijină pe liniile de extensie. De obicei,
valoarea cotei se găseşte pe această linie.

Comanda Dimstyle
Bara cu instrumente: Dimension > Dimension Style
Meniu: Format> Dimension Style
Linia de comandă: dimstyle

Cotarea desenelor / pag. 249


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Cote asociative
Atunci când o cotă este plasată în desen, punctele de definiţie sunt adăugate
desenului. Aceste puncte se găsesc într-un layer special numit DEFPOINTS;
acesta nu poate fi şters.
Funcţia punctelor de definiţie este de a defini poziţia cotei. Când o piesă este
modificată, punctele de definiţie permit modificarea corespunzătoare automată a
cotei asociate.
Cotarea asociativă este implicit activată (On) şi este controlată prin variabila de
sistem DIMASO.

Exerciţiul 8-3: Crearea unor noi stiluri de cotare

Creaţi noi stiluri de cotare şi cotaţi un obiect folosind un stil potrivit.

Crearea unui nou stil


1. Deschideţi fişierul ch_8-04.dwg.

2. Folosind comenzile învăţate cotaţi vederea din stânga.

Notă: Puteţi personaliza setările folosind comanda Dimension Style.

Cotarea desenelor / pag. 250


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

3. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Dimension Style pentru a


afişa fereastra Dimension Style Manager. Desenul are un singur stil: ISO-25.
Acesta este stilul implicit într-un desen metric.

Fereastra Dimension Style Manager


Toate stilurile disponibile sau stilurile în uz sunt listate în fereastra Styles. O
previzualizare a stilului curent este afişată alături de o descriere.

Noile stiluri şi modificările aduse stilurilor existente sunt controlate prin


intermediul acestei ferestre de dialog. Selectând Modify va fi afişată fereastra de
dialog Modify Dimension Style.

Fereastra de dialog Modify Dimension Style are 6 file:


Lines And Arrows – controlează geometria cotelor: setările pentru liniile de
cotare, liniile de extensie şi capetele de săgeţi.
Text – controlează textul: culoarea, înalţimea, plasarea şi alinierea textului.
Fit – controlează plasarea textului şi a săgeţilor.
Primary Units – controlează afişarea valorii cotei, precizia şi afişarea zerourilor
şi zecimalelor.
Alternate Units – controlează afişarea unităţilor alternative. De exemplu, cotele
pot fi afişate în inci şi în milimetri în acelaşi timp pe aceeaşi linie de cotă.
Tolerances – controlează formatul de afişare a toleranţelor dimensionale.

Cotarea desenelor / pag. 251


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Fereastra Preview

Setările modificate sunt afişate în fereastra Preview.

Editarea proprietăţilor unui stil existent

Stilurile de cotare pot avea mici diferenţe pe parcursul operaţiilor de cotare.


Cotările liniare pot cere o precizie de 3 zecimale, în timp ce cotările unghiulare
cer numai o zecimală precizie. În loc să creaţi un nou stil de cotare, modificaţi
stilul existent folosind opţiunea Modify... pusă la dispoziţie în fereastra de dialog
Dimension Style de modificare a stilului de cotare ISO-25, de exemplu.

4. Selectaţi fila Lines And Arrows, apoi:


• Tastaţi 5 în câmpul Baseline Spacing.
• Tastaţi 2 în câmpul Arrow size – pentru a seta mărimea săgeţii.
• Tastaţi 1 în câmpul Extend Beyond Dim Lines.
• Tastaţi 0 în câmpul Offset From Origin.

Termeni cheie:
Baseline Spacing – controlează distanţa dintre două cote obţinute cu comanda
Baseline.
Arrow size – controlează mărimea săgeţii.
Extend Beyond Dim Lines – controlează distanţa de la vârful săgeţii şi end-
point-ul liniei de extensie.
Offset From Origin – controlează distanţa dintre punctul de referinţă al cotei şi
end-point-ul liniei de extensie.
Text heigh – controlează înălţimea textului.
Offset from dim lines – controlează distanţa dintre linia de cotă şi text.

Cotarea desenelor / pag. 252


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

5. Selectaţi fila Text, apoi în caseta Text Style selectaţi din listă stilul DIM25.
Folosind elipticul aflat în partea dreapta a casetei Text Style modificaţi
fontul stilul de text în Title.

6. În caseta Text Placement selectaţi Above în lista Vertical – pentru a poziţiona


textul deasupra liniei de cotă.

7. În caseta Text Placement selectaţi Centered în lista Horizonatal – pentru a


poziţiona textul la mijlocul liniei de cotă.

Notă: Puteţi încerca şi celelalte opţiuni din caseta Text Placement. În ferestra
Preview veţi vizualiza modificările efectuate.

8. În Text Alignment selectaţi ISO Standard – pentru a alege modul de aliniere


standard ISO.

Cotarea desenelor / pag. 253


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

9. Selectaţi fila Fit, apoi în caseta Fit Options selectaţi Either the text or the
arrows, wichever fits best – pentru a lasa la latitudinea AutoCAD-ului să
realizeze aranjările optime ale textului şi ale săgeţilor, în funcţie de
particularităţile fiecărei cote.

10. Selectaţi fila Fit, apoi în caseta Fine Tuning selectaţi Always draw dim line
between ext line – pentru a trasa linia de cotă, pentru cotele radiale şi
diametrale, prin centrul cercului.

11. Selectaţi fila Primary Units, caseta Linear Dimensions, în lista Precision
selectaţi precizia cotelor de 0.00.

12. În caseta Zero Suppression activaţi opţiunea Trailing, care vă permite să


anulaţi zerourile.

13. În caseta Angular Dimensions:


• În lista Units format controlaţi unităţile de măsură ale unghiurilor.
• În lista Precision controlaţi precizia cotelor unghiulare.
• În caseta Zero Suppression selectaţi Trailing – pentru a anula zerourile.

Cotarea desenelor / pag. 254


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Selectaţi OK pentru a închide fereastra Modify Dimension Style şi pentru a


salva modificările realizate.
• Selectaţi Close pentru a închede fereastra Dimension Style.

Adăugarea cotelor

Cotarea desenului folosind stilul de cotare existent.

TRUC: Comutaţi Snap şi Osnap între On şi Off pentru a activa plasarea cotelor.

13. Setaţi layer DIM curent.


14. Din bara cu instrumente Dimension selectaţi Diameter Dimension
pentru a cota linia de centru a cercului.

15. Din bara cu instrumente Dimension selectaţi Angular Dimension, apoi:


• Selectaţi linia de centru a găurii din dreapta jos pentru a specifica prima
linie.
• Selectaţi linia de centru a găurii din dreapta sus pentru a specifica a doua
linie.
• Selectaţi un punct în afara liniilor de centru pentru a plasa cota.

16. Folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a vizualiza vederea din stânga.
17. Din bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Leader, apoi:
• Selectaţi un punct aproape de secţiunea filetată din vederea laterală apoi
selectaţi al doilea punct pentru a defini capătul liniei de indicaţie.
• În fereastra de dialog Multiline Text Editor tastaţi textul M42x3.

Cotarea desenelor / pag. 255


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

18. Folosind procedurile prezentate în paşii precedenţi, completaţi desenul


adăugând următoarele cote.

Crearea unui alt stil de cotare

Creaţi un stil de cotare pentru toleranţe.


1. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Dimension Style pentru a
afişa fereastra de dialog Dimension Style Manager.

Cotarea desenelor / pag. 256


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

2. Selectaţi New. În câmpul New Style Name tastaţi numele noului stil de cotare
Tolerante.

3. Selectaţi Continue pentru a afişa fereastra New Dimension Style: Tolerante.


Acest nou stil va avea toate setările stilului ISO-25 şi va fi folosit pentru
notarea abaterilor dimensionale limită de plus sau minus 0.15 mm.
4. Selectaţi fila Tolerances, apoi:
• În lista Method selectaţi Deviation.
• În lista Precision selectaţi 0.00.
• Tastaţi 0.15 în Upper Value.
• Tastaţi 0.25 în Lower Value.
• În lista Scaling for height tastaţi 0.75 – pentru a seta înalţimea toleranţei la
valoarea de 0.75 din înălţimea textului.

5. Selectaţi OK, apoi selectaţi Close pentru a salva noul stil.

Adăugarea cotelor tolerate

TRUC: folosiţi comenzile Zoom şi Pan pentru a mări zona. Aceasta facilitează
selectarea corectă a obiectelor.

1. În bara de instrumente Standard selectaţi Properties. Este afişată


fereastra Properties.

Cotarea desenelor / pag. 257


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

2. În lista Misc selectaţi stilul Tolerante.

3. După închiderea ferestrei Properties, cotele vor fi modificate.

4. În bara de instrumente Standard selectaţi Properties. Este afişată


fereastra Properties. Selectaţi cele două cote verticale ale vederii din stânga.

5. Cotele ar trebui să aibă simbolul diametrului. Pentru a adăuga acest simbol:


• Selectaţi semnul + de lângă lista Text, derulaţi cu ajutorul cursorului, apoi
tastaţi %%c<> în lista Text Override.

Cotarea desenelor / pag. 258


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

6. După închiderea ferestrei Properties simbolul diametrului va fi adăugat


cotelor selectate.

7. Folosind comanda Properties completaţi cele două vederii.


8. În meniul File selectaţi Save As. În câmpul File Name tastaţi dimension style,
apoi apăsaţi Save.
Sfârşitul exerciţiului.

Cotarea desenelor / pag. 259


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Toleranţe geometrice

Toleranţele geometrice sunt adăugate unei piese mecanice pentru a arăta deviaţiile
de formă, de profil, de orientarei, de poziţie şi bătaia radială pentru o suprafaţă a
acesteia. Aceste informaţii sunt conţinute într-un chenar standard specific acestor
abateri.

Termeni cheie: Prescrierea toleranţelor

Material Conditions – se aplică suprafeţelor cu cote tolerate. De


exemplu, la condiţia de maxim de material (MMC) o suprafaţă are
cantitate maximă de material corespunzătoare limitei superioare a
toleranţei.

Comanda Tolerance
Bara cu instrumente: Dimension > Tolerance
Meniu: Dimension > Tolerance
Linia de comandă: tolerance

Adăugarea toleranţelor folosind o linie de indicaţie

Chenarele cu toleranţe geometrice pot fi ataşate liniilor de indicaţie. Comanda


Leader are opţiunea Tolerance.

TRUC: Pentru a adăuga toleranţe mai poate fi folosit şi Quick Leader. În


fereastra de dialog Leader Settings selectaţi Tolerance.

Cotarea desenelor / pag. 260


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Exerciţiul 8-4: Aplicarea toleranţelor geometrice


Aplicaţi toleranţe geometrice unui desen.

Aplicarea toleranţelor

1. Deschideţi fişierul ch_8-05.dwg.

2. Măriţi vederea de sus a carcasei.

3. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Diameter Dimension apoi


adăugaţi cota diametrului interior.

Cotarea desenelor / pag. 261


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

4. Din bara de instrumente Standard selectaţi Properties pentru a adăuga


toleranţa.

5. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Tolerance,

apoi:
• Selectaţi căsuţa superioară Sym pentru a afişa fereastra de dialog Symbol,
apoi selectaţi simbolul toleranţei la perpendicularitate.

• Apăsaţi caseta Tolerance 1 selectaţi fereastra din stânga pentru a afişa


simbolul diametrului.

• În fereastra Value tastaţi .150.

Cotarea desenelor / pag. 262


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Selectaţi fereastra Material Condition (caseta din dreapta) pentru a afişa


fereastra de dialog Material Condition, apoi selectaţi Regardless Of Feature
Size.

6. Selectaţi un punct aproape de cota diametrală pentru a localiza chenarul.

Plasarea toleranţelor cu o linie de indicaţie

Adăugaţi indicatorul de bază de cotare folosind o linie de indicaţie.


1. În bara cu instrumente Dimension selectaţi Quick Leader.
Folosind meniul contextual, selectaţi opţiunea Settings.

Notă: Multe din setările din această secţiune a exerciţiului sunt implicite.

2. Selectaţi fila Annotation apoi selectaţi Tolerance.


3. Selectaţi fila Leader Line And Arrow, apoi:
• În lista Arrowhead selectaţi None.
• În fereastra Number Of Points tastaţi 2 în câmpul Maximum.
• În fereastra Angle Constrains selectaţi Horizontal în lista Second Segment.
• Selectaţi OK.

4. Măriţi partea superioară a vederii frontale, apoi:

Cotarea desenelor / pag. 263


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

• Selectaţi capătul marginii de sus.


• Selectaţi un punct la dreapta pentru a afişa fereastra de dialog Geometric
Tolerance.
• În fereastra Datum 1 tastaţi B – litera de indicare a bazei de referinţă, apoi
selectaţi OK.

5. Folosind procedurile prezentate în paşii precedenţi, adăugaţi următoarele cote,


toleranţe şi date.

Sfârşitul exerciţiului.

Exerciţiu individual 8-5: Dimensionarea unei plăci

Cotaţi o placă folosind diferite tipuri de cotare.


1. Deschideţi fişierul ch_8-06.dwg.
2. Plasaţi toate cotele în layerul DIM.
3. Folosiţi stilul de cotare DIM25.
4. Cotaţi placa.

Cotarea desenelor / pag. 264


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Exerciţiu individual 8-6: Dimensionarea unui plan

Cotaţi un plan de etaj folosind diferite tipuri de cotare.


1. Deschideţi fişierul ch_8-07.dwg.
2. Plasaţi toate cotele în layerul DIM.
3. Folosiţi stilul de cotare ARCHITECTURAL.
4. Cotaţi planul.
5. Cotele pot fi adăugate folosind tipuri de cotare liniare şi continue.
TRUC: Folosiţi opţiunile de Zoom şi Pan transparent pentru a cota de-a lungul
pereţilor.

Rezumatul temelor

Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele teme:


• Adăugarea cotelor la obiecte multiple folosind Quick Dimension.
• Identificarea variatelor tipuri de cote.
• Adăugarea variatelor tipuri de cote unui desen.
• Adăugarea marcatoarelor de centru unui desen.
• Adăugarea liniilor de indicaţie unui desen folosind Quick Leader.
• Schimbarea setărilor liniilor de indicaţie.
• Folosirea cotelor asociative şi a variabilei de sistem DIMASO.
• Crearea stilurilor de cotare conforme standardelor industriale.
• Adăugarea cotelor folosind stiluri de cotare.
• Crearea parametrilor prioritari pentru cote.
• Adăugarea de toleranţe cotelor unei piese.

Cotarea desenelor / pag. 265


Capitolul al VIII-lea –Cotarea desenelor

Întrebări recapitulative

1. Quick Dimension poate plasa numai cote multiple continue.


a). Adevărat
b). Fals
2. Marcatoarele de centru sunt întotdeauna adăugate cu o cotare diametrală sau
radială.
a). Adevărat
b). Fals
3. Cotele asociative sunt comutate On sau Off cu ajutorul cărei variabile de
sistem?
a). ASSOCDIM
b). ASSOCONOFF
c). DIMASO
d). ASSOCUPDATE
4. Ce denumire au micile puncte de la sfârşitul liniilor de cotă?
a). Defpoints
b). Dimpoints
c). Defdots
d). Dimeditpoints

Cotarea desenelor / pag. 266


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Capitolul al IX-lea
Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Scopul fundamental alcelor mai multe desene realizate cu AutoCAD 2005 il


constituie plotarea finala. In AutoCAD 2005 au fost adaugate noi caracteristici
care simplifica procesul de tiparire. Prin atribuirea configuratiilor de pagina pentru
structura de tiparire din spatiul de hirtie, se pot imprima cu o acuratete deosebita o
mare diversitate de desene.

Obiectivele capitolului

• Configurarea plotterului;
• Definirea stilurilor de plotare;
• Crearea configuratiilor de pagina;
• Modul de setare a casetei de dialog Plot;

Configurarea plotter-ului
Primul pas in procesul de tiparirea cu AutoCAD 2005, il constituie configurarea
dispozitivelor de plotare (imprimare).

Meniu: Tools>Wizards>Add Plotter


Linia de comandă: plottermanager

1. Din meniul Tools>Wizards selectati optiunea Add Plotter>Introduction


Page si selectati Next.

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 267


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

2. Eticheta Begin este cea în care specificaţi dacă doriţi să folosiţi o


imprimantă locală, de reţea sau de sistem. Există trei alternative:
- My computer – parametrii driverului plotterului vor fi stocaţi şi
gestionaţi de calculator;
- Network Plotter Server – Parametrii driverului plotterului vor fi
gestionaţi de serverul de plotare;
- System Printer – Este configurat un driver de sistem din
Windows, rezident in sistemul de operare al calculatorului. Aceasta
opţiune permite stabilirea parametrilor de tipărire care se aplică în
cazul plotării cu AutoCAD 2005.
3. Selectaţi obţiunea System Printer şi daţi Next;

4. Selectaţi imprimanta dupa care apăsaţi Next

5. Dacă nu a mai fost instalat plotter-ul niciodată, selectaţi Next, iar dacă a
fost, importaţi fişierul *.pcp sau *.pc2 rezident în calculator;

6. Se selectează numele sub care va fi instalat plotterul

7. Inainte de a apăsa pe Finish se va face o calibrare a paginii de printare,


prin urmare se va da click pe Calibrate Plotter:

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 268


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

8. Se va începe calibrarea prin a seta formatul de pagină maxim pe care


îl va printa imprimanta ca urmează a fi instalată;

9. Introduceţi dimensiunile foii de printere cu specificarea ca acasta


trebuie să fie mai mică decât formatul paginii. Acest lucru se
datorează faptului că imprimanta are nevoie de spatiu, pentru a
derula foaia;

10. După printarea foii test se încheie instalarea prin apăsarea tastei
Finish

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 269


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Stilul de plotare
Stilul de plotare permite sa controlaţi aspectul obiectelor din desen rezultate în
urma plotării. Printr-un stil de plotare îi putem comunica programului să nu ţină
cont de parametrii atribuiţi în Layere ci să imprime după anumiţi parametrii
prestabiliţi. Stilurile de plotare controleaya parametrii ca: grosimea sau tipul de
linie , culoare, valoarea pentru intercalarea nuanţelor, gama de nuanţe de gri, etc.

Plot Style Manager


Caseta de dialog Plot Style Manager ( Gestionarul stilurilor de plotare) asigură
locul pentru memorarea tabelelor cu stilurile de plotare.

Meniu: File>Plot Style Manager>Add-a Plot Style Table Wizard


Tools>Wizards> Add Plot Style Table;

Crearea unui stil nou de plotare

1. Din meniul File, selectaţi optiunea Plot Style Manager;


2. Executaţi dublu click pe Add-a Plot Style Table Wizard. AutoCAD-ul
afisează eticheta Add Plot Style Table – Introduction;

3. Executaţi click pe Next. Aplicaţia wizard afişează eticheta Begin care


cuprinde la rândul ei următoarele obţiuni:
• Start from Scrach – creează un tabel nou cu stiluri de plotare,
pornind de la zero;
• Use an Existent Plot Stzle Table – creează un tabel cu stiluri de
plotare pornind de la un tabel deja existent;
• Use My R14 Plotter Configuration (CFG) – foloseşte pentru
crearea de tabele de plotare configuraţia ploterului pentru versiunea
AutoCAD R14
• Use a PCP or PCP2 File – creează un tabel nou cu stiluri de
plotare prin setarile salvate într-un fişier de tip PCP sau PCP2.
4. Executaţi click pe butonul Start From Scrach, după care executaţi click pe
Next.

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 270


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

5. Executaţi click pe Named Plot Style Table, după care executaţi click pe
butonnul Next. Programul afisează opţiunea Add Plot Style Table – File
Name unde inseraţi denumirea stilului de plotare;

6. Executaţi click pe butonul Finish;


7. Închideţi dosarul Plot Styles Manager

Tipărirea desenelor
Pentru a putea imprima desenele care au fost create prin intermediul programului
AutoCAD 2005 se va folosi comanda Plot.

Comanda Plot

Bara de instrumente: Standard>Plot


Meniu: File>Plot
Linia de comanda: plot
Shortcut: Ctr+P

Configurarea casetei Plot


Comanda Plot afisează următoarele secţiuniŞ

Layout Name – indică macheta de tipărire curentă;

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 271


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Page Setup Name – afisează salvările precedente de pagină;


Preview – previzualizează desenul ce urmează a fi tipărit;
Paper Size - formatul de pagină sub care se face imprimarea;
Plot Area – stabileşte ce porţiune din desen va fi imprimată;
Number of Copies – stabileşte numărul de pagini care se vor plota;
Plot to scale – scara de plotare utilizată;
Plot Offset – poziţionează suprafaţa ce se plotează în raport cu formatul de
pagină ales
Drawing Orientation – stabileşte orientarea desenului în cadrul formatului
Plot Obtions – stabileşte optiuni privind grosimea de linie, stilul de plotare

Exerciţiul 9–1: Setarea caracteristicilor de imprimare

1. Deschideţi fişierul ch_9-01


2. Din meniul File, dati click pe Plot pentru a deschide căsuţa de plotare
Model
3. In pagina deschisă selectati următoarele opţiuni:
- Plotter Name – DWF6 ePlot,pc3
- Paper Size – ISO A0
- Plot scale – Fit to paper (să se încadreze in pagina de plotare)
- Plot offset – bifaţi Center the plot (se va centra desenul pe pagina
de printare
- Plot area – selectaţi Window după care luaţi în fereastra
extremităţile desenului din spatiul de desenare

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 272


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

4. Apăsaţi opţiunea Preview pentru a vedea modul cum se va realiza plotarea


5. Daţi click dreapta şi selectaţi Exit pentru a reintra în fereastra Plot şi bifati
OK, pentru a realiza imprimarea desenului
6. Salvaţi fişierul în directorul dumneavoastră.

Spaţiul de plotare Layout


Spaţiul de plotare Layout, reprezintă pagina de pe care se v realiza plotarea
desenului. Acesta face practic trecerea desenului creat în spatiul de desenare
Model în spaţiul de imprimare. Accesul se face prin selectarea butonului Layout
existent in partea din stânga jos a ecranului, după optiunea Model

Configurarea Layout-ului
După accesarea Layout-ului, AutoCAD-ul va indica un spatiu cu o linie punctată
şi un chenar. Linia punctată reprezintă spatiul de printare pe care ăl poate
materializa imprimanta iar chenarul este reprezentat de viewport.
Acest viewport reprezintă filtrul care face trecerea desenului din spaţiul de
desenare în cel de printare

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 273


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Exerciţiul 9–2: Configurarea spaţiului de printare


Layout

1. Deschideţi fişierul ch_9-01


2. Apăsaţi butonul Layout pentru a intra în spaţiul de printare
3. Selectaţi viewportul existent si apăsaţi tasta Delete pentru al şterge.Veţi
observa ca spaţiul din Layout va deveni gol.

4. Pentru a însera noul viewport, alegeţi din meniul View>Viewports>1


Viewport. Programul vă va permite să specificaţi singuri pe ecran spaţiul
in care va fi adus desenul din Model.
5. Selectaţi un punct în colţul din dreapta sus cât mai apropiat de colţul
punctat, după care mai daţi un click în colţul din dreapta jos pentru a defini
dreptunghiul în care se va încadra desenul;
6. Pentru a vizualiza scara la care este afişat desenul, executaţi click dreapta
în zona barelor de lucru pentru a încărca meniul de viewport;

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 274


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

7. Plasaţi bara într-o zona convenabilă pe desen după care selectaţi


viewportul creat. In bara Viewport va fi indicată scara la care a fost adus
desenul

8. Setaţi în bara Viewport scara 1:10 pentru a pune desenul la o scara


standardizată de plotare;

9. Pentru a iesi din setare se va executa click pe butonul Model existent în


partea din dreapta jos a programului

Nota: Butonul Model oferă posibilitatea de a face trecerea în spaţiul de


desenare a desenului din Layout pentru a aduce unele modificari
desenului: aranjare în pagina, schimbarea scării de înserare etc.

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 275


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

10. Executaţi click dreapta pe butonul cu Layout pentru a specifica comanda


Plot, de printare

11. In fereastra apărută setaţi caracteristicile de printare următoare:

Nota: In pagina de Plot s-a setat scara de plotare 1:1 deoarece scalarea s-a
făcut cu ajutorul Viewport-ului, iar plotarea se face din ceea ce există în
Layout. Dacă se mai aplica înca o dată scara 1: 10 desenul ar fi fost plotat în
cazul acesta la scara 1: 100.

12. Apăsaţi butonul Preview pentru previzualizare după care daţi comanda
Plot pentru a realiza printarea;
13. Salvaţi fisierul in directorul dumneavoastră.

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 276


Capitolul al IX-lea –Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005

Rezumatul temelor
Sunteţi familiarizat cu următoarele elemente:
• configurarea plotterului (imprimantei) in vederea imprimării desenului
executat;
• definirea stilului de plotare pentru a controla diferite proprietăţi ale
obiectelor desenate;
• modul de setare şi de execuţie a comenzii Plot;
• înserarea desenului din spaţiul Model în Layout cu ajutorul Viewport-ului;
• podul de configurarea si de printare a unui desen din Layout

Imprimarea desenelor cu AutoCAD 2005 / pag. 277


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Capitolul al X-lea
Administrarea desenelor

Refolosirea şi administrarea obiectelor create în cadrul altor desene sunt


caracteristicile cheie ale activităţii CAD. Obiectele pot fi grupate pentru a forma
un singur obiect numit bloc. Blocurile sunt folosite pentru a reprezenta obiecte sau
componente care se folosesc în mod repetat. Aceasta asigura unitatea în desenare.
Puteţi de asemeni deschide mai mult de un desen într-o sesiune de lucru folosind
modulul Multiple Document Environment. Aceasta vă permite folosirea
comenzilor Windows de Cut/Copy şi Paste pentru a muta sau copia date dintr-un
desen în altul. Cu ajutorul facilităţii AutoCAD DesignCenter, vizualizaţi şi copiaţi
date dintr-un desen în altul. Puteţi astfel folosi elemente precum blocuri,
dispuneri, layere şi referinţe externe din desen pe computerul dumneavoastră, în
reţea sau prin Internet.

Obiectivele capitolului

• Analizarea importanţei creării şi utilizării blocurilor


• Crearea unor noi desene din seturi de fişiere existente (Wblock)
• Folosirea comenzilor Cut/Copy şi Paste pentru a copia şi deplasa rapid
obiecte dintr-un desen în altul.
• Utilizarea modulului Multiple Document Environment pentru a lucra cu
mai multe desene deschise în aceeaşi sesiune de AutoCAD.
• Utilizarea modulului AutoCAD DesignCenter pentru a vizualiza şi copia
date din alte desene.

Crearea blocurilor

Blocurile vă permit combinarea, organizarea şi manipularea mai multor obiecte ca


unul singur. Blocurile măresc eficienţa desenelor şi reduc mărimea fişierelor. Un
bloc este creat dintr-un set de selecţie a unuia sau mai multor obiecte grupate
împreună pentru a forma un tot, numit definiţia blocului. Definiţia blocurilor poate
apoi fi inserată, scalată şi rotită în cadrul desenului curent.
Folosiţi blocuri pentru simboluri des folosite, cum ar fi scaune, uşi, întrerupătoare,
rezistoare, bolţuri sau nituri. Blocurile pot conţine orice tip de obiect din desen,
cum ar fi linii, arce, cercuri şi text.

Administrarea desenelor / pag. 278


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Termeni cheie: Blocuri

Base Point – punctul de bază specificat pentru inserarea blocurilor. De obicei,


acesta este centrul sau colţul obiectelor blocului.
Insertion Point – locul unde este plasat punctul de bază al blocului, la inserarea
acestuia.
Long Block Name – numele poate fi de maximum 255 caractere, inclusiv spaţii.
Dacă aveţi date ce sunt împărţite cu sisteme ce nu suportă nume lungi de fişiere,
limitaţi numele blocului la 8 caractere sau chiar mai puţin şi nu folosiţi spaţiile.
Nested Block – un bloc ce este componentă a unei definiţii de bloc mai complexă.
Explode – separarea blocului în componentele originale ce l-au definit.
Block Redefinition – schimbarea definiţiei unui bloc, dar păstrarea numelui
acestuia. Blocurile inserate anterior cu acelaşi nume sunt schimbate automat
pentru a reflecta schimbările.

Comanda Block
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Draw>Block>Make
Linia de comandă: block

Introducere: Comanda Block

Crearea unui bloc din obiecte deja existente.


1. Deschideţi fişierul ch_10-01.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi :
• Selectaţi vedere1 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
3. În bara cu instrumente Draw, selectaţi Make Block.

Administrarea desenelor / pag. 279


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

4. Tastaţi numele blocului – Calculator în caseta Name.


5. Selectaţi Pick Point şi selectaţi un end-point ca punct de bază al
calculatorului.
6. Selectaţi Select Objects şi selectaţi toate obiectele care compun
calculatorul.

7. Selectaţi opţiunea Delete. Aceasta şterge obiectele care compun blocul.


Celelalte opţiuni sunt:
• Retain – reţine arcele, liniile şi textul care formează blocul în desen.
• Convert To Block - şterge obiectele care compun blocul şi inserează un
bloc în aceeaşi poziţie.
8. Sub Preview Icon selectaţi opţiunea Create Icon From Block Geometry.

TRUC: Cu opţiunea Create Icon From Block Geometry, pictograma apare în


fereastra AutoCAD DesignCenter. Dacă nu credeţi că veţi folosi blocul în alt
desen, apăsaţi Do Not Include An Icon.
9. Din lista Insert Units, selectaţi Inches.

Notă: Inset Units suportă scalarea automată a blocului inserat din fereastra
AutoCAD DesignCenter. Dacă un bloc ar fi definit în inci şi apoi inserat într-un
desen a cărui unitate de bază o reprezintă milimetrul, va fi scalat la un factor de
25.4.
10. Tastaţi Calculator PII în câmpul Description.
11. Selectaţi OK pentru a defini blocul.

12. Repetaţi comanda Make Block.

Administrarea desenelor / pag. 280


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

• Tastaţi numele blocului - Scaun.


• Selectaţi Pick Point şi selectaţi un end-point ca punct de bază al
scaunului.
• Selectaţi Select Objects şi selectaţi toate obiectele care compun
scaunul.
• Selectaţi opţiunea Delete pentru a şterge obiectele care compun blocul.
• Sub Preview Icon selectaţi opţiunea Create Icon From Block Geometry
• Tastaţi Scaun ergonomic în câmpul Description.
• Selectaţi OK.
13. Repetaţi comanda Make Block.
• Tastaţi numele blocului -Telefon.
• Selectaţi Pick Point şi selectaţi un end-point ca punct de bază al
telefonului.
• Selectaţi Select Objects şi selectaţi toate obiectele care compun
telefonul.
• Selectaţi opţiunea Delete pentru a şterge obiectele care compun blocul.
• Sub Preview Icon selectaţi opţiunea Create Icon From Block Geometry
• Tastaţi Telefon birou în câmpul Description.
• Selectaţi OK.
12. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi :
• Selectaţi birou din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

Inserarea blocurilor

Blocurile şi alte desene AutoCAD pot fi inserate în desenul activ. Funcţie de


proprietăţile obiectelor originale ce compun blocul, proprietăţile aparente ale
blocului pot fi afectate de setările curente.

Comanda Insert
Bara cu instrumente: Draw
Meniu: Insert>Block
Linia de comandă: insert

Comportarea blocurilor la inserare

Când inseraţi un bloc cu obiectele desenate în Layer-ul 0, cu culoarea şi tipul de


linie setate la BYLAYER, blocul are culoarea şi tipul de linie ale layerului curent.
Puteţi de asemenea crea blocuri din obiecte desenate în layere diferite. Acest lucru
vă permite păstrarea informaţiilor de layer, culoare şi tip de linie pentru obiectele

Administrarea desenelor / pag. 281


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

din bloc. În acest caz, fiecare bloc îşi păstrează obiectele în layerul lor original, la
aceeaşi culoare şi acelaşi tip de linie.
Un bloc creat din obiecte care au culoarea şi tipul de linie setate ca BYBLOCK
vor lua culoarea şi tipul de linie active atunci când blocul este inserat.
Următoarele indicaţii sunt aplicate pentru setarea layerelor, culorilor şi tipurilor de
linie pentru definiţiile de bloc:
• Pentru a seta acelaşi layer, culoare şi tip de linie pentru toate inserările
blocului, setaţi culoarea şi tipul de linie pentru toate obiectele din bloc.
• Pentru a seta culoarea şi tipul de linie pentru o inserare de bloc la culoarea
şi tipul de linie a layerului în care îl inseraţi, creaţi obiectele care îl
formează în layerul 0. Setaţi culoarea şi tipul de linie la BYLAYER.
• Pentru a seta culoarea şi tipul de linie pentru o inserare de bloc la setările
curente, setaţi culoarea şi tipul de linie la BYBLOCK.

Introducere: Inserarea blocurilor

Inserarea blocurilor într-un desen presupune:


• existenţa blocurilor definite anterior (cu ajutorul comenzii Block Make...).
• specificarea punctului de inserare.
• introducerea unui factor de scalare.

• introducerea unui unghi de rotaţie a blocului.

1. Setaţi layerul curent CPU.


2. În bara cu instrumente Insert selectaţi Insert Block.
3. În fereastra de dialog Insert selectaţi din lista Name blocul Calculator.
4. În casetele Insertion Point, Scale şi Rotation, selectaţi Specify On-Screen.

5. Selectaţi OK.

Administrarea desenelor / pag. 282


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

6. Selectaţi un punct de inserţie în colţul din dreapta al primului biroul


localizat în stânga etajului.

7. Tastaţi 1 pentru factorul de scalare al blocului pe axa X.


8. Tastaţi 1 (sau ENTER) pentru factorul de scalare al blocului pe axa Y.
9. Tastaţi -90 pentru unghiul de rotaţie al blocului.

10. Folosind meniul contextual, repetaţi comanda Insert Block şi inseraţi în


acelaşi biroul telefonul şi cele două scaune.

13. Folosind procedurile prezentate pe parcursul manualului, adăugaţi


următoarele blocuri.

Administrarea desenelor / pag. 283


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

14. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi :


• Selectaţi vedere2 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

Definirea blocurilor cu atribute

Atributele sunt adăugate componentelor unui bloc şi pot conţine informaţii despre
numele blocului, comentarii, numărul şi valoarea lui, furnizorul şi preţul, după caz
Puteţi extrage aceste informaţii din desen într-un fişier extern, obţinând o listă.
Unui bloc i se pot asocia mai multe atribute. Putem defini atribute:
• constante – atunci când valoarea acestuia este aceeaşi;
• variabile – atunci când valoarea acestuia diferă de la un bloc la altul.
De asemenea, putem defini atribute invizibile, a căror valoare nu apare în desen,
dar există atunci când extragem fişierul extern.

1. În bara cu meniuri Draw selectaţi Block < Define Atrributes...


2. În fereastra de dialog Atrribute Definition selectaţi caseta Mode opţiunea
Verify – pentru a verifica, al inserarea blocului, valoarea atributului.

3. În caseta Atrribute se introduce:


• în lista Tag – Nr: – numele atributului.
• în lista Prompt – Numarul biroului – o scurtă explicaţie despre
atribut.
• în lista Value – 5 – valoarea implicită atributului.
4. În caseta Insertion Point se selectează Pick Point <. Se alege ca punct de
inserare, centrul de greutate al dreptunghiului.

Administrarea desenelor / pag. 284


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

5. În caseta Text Optinos se selectează:


• în lista Justification – Middle center – tipul de poziţionare a textului.
• în lista Height – 10 – înălţimea textului.

6. Se selectează OK pentru a închide fereastra.


7. Se selectează OK pentru a închide fereastra.
8. În bara de instrumente Draw selectaţi comanda Make Block.
• Tastaţi numele blocului – Birou număr.
• Selectaţi Pick Point pentru a defini punctul de inserare a blocului.

• Selectaţi Select Objects şi selectaţi toate obiectele care compun


blocul.
• Selectaţi opţiunea Delete pentru a şterge obiectele care compun blocul.
• Sub Preview Icon selectaţi opţiunea Create Icon From Block
Geometry.
• Selectaţi OK.
9. Folosind comenzile Zoom şi Pan, vizualizaţi biroul.
Administrarea desenelor / pag. 285
Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

10. Setaţi layer-ul 0 curent.


11. În bara cu instrumente Insert selectaţi Insert Block.
12. În fereastra de dialog Insert selectaţi din lista Name blocul Birou număr.
• În caseta Insertion Point, selectaţi Specify On-Screen.
• Pentru casetele Scale şi Rotation, asiguraţi-vă că Specify On-Screen
nu este selectat.
13. Selectaţi OK pentru a închide fereastra de dialog Insert.
14. La promter se cere să introduceţi valoarea atributelor definite. Tastaţi test.
15. La promter se cere să verificaţi valoarea atributelor definite. Tastaţi 1 –
numărul primului birou.

16. Folosind meniul contextual, repetaţi comanda Insert Block şi inseraţi în


acelaşi biroul cele cinci numerotaţii.

Introducere: Redefinirea blocurilor

Redefinirea blocurilor şi reactualizarea tuturor blocurilor cu acelaşi nume cu noua


definiţie.
1. Inseraţi blocul Scaun în desen. În fereastra de dialog Insert selectaţi
opţiunea Explode.
2. Folosind comanda Erase, ştergeţi braţele laterale ale scaunului.

3. În bara cu instrumente Draw selectaţi Make Block.


• În fereastra de dialog Block Definition selectaţi Scaun din lista Name.
• Definiţi punctul de inserare al blocului.
• Selectaţi obiectele ce vor alcătui blocul. Sub Objects selectaţi Delete.
• Selectaţi OK. Va apărea un mesaj.

Administrarea desenelor / pag. 286


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

4. Selectaţi Yes pentru a redefini blocul. Desenul se regenerează şi toate


blocurile cu acelaşi nume sunt actualizate cu noua definiţie.

Exportarea blocurilor şi a obiectelor

Datele şi obiectele din desenele AutoCAD pot fi exportate în diferite formate.


Blocurile şi obiectele AutoCAD pot fi exportate în fişiere cu extensia DWG.
Acest lucru duce la crearea unui nou fişier-desen dintr-un bloc existent sau din
obiectele selectate.

Comanda Export

Meniu: File>Export
Linia de comandă: export

Comanda Wblock

Linia de comandă: wblock

Există trei opţiuni pentru a specifica datele de scris într-un fişier.


Block – exportă un bloc ales.
Entire Drawing – exportă întreg desenul ca un fişier nou.
Objects – funcţionează la fel cu fereastra de dialog Block Definition. Cere
selecţia obiectelor şi precizarea unui punct de bază.

Introducere: Scrierea unui bloc într-un fişier

Scrierea unui bloc existent într-un fişier cu extensia DWG:


1. În linia de comandă tastaţi wblock, apoi apăsaţi ENTER. Este afişată fereastra
de dialog Write Block.

Administrarea desenelor / pag. 287


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

2. În caseta Source selectaţi Block.


3. Din listă selectaţi blocul Calculator.
4. Confirmaţi numele şi destinaţia fişierului. Implicit, numele fişierului este
acelaşi cu al blocului.

TRUC: Dacă veţi folosi acest fişier într-un sistem ce nu suportă nume lungi de
fişiere, folosiţi un nume de cel mult 8 caractere.

5. Selectaţi OK. Blocul este scris într-un nou fişier-desen: Calculator.dwg.

Exerciţiul 10-1: Definirea şi inserarea blocurilor

Definiţi un nou bloc. Inseraţi-l în desen, apoi inseraţi un fişier-desen în desenul


curent ca bloc.

Definirea unui nou bloc


1. Deschideţi fişierul ch_10-02.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• În lista Name selectaţi Weight Room –125.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
3. Măriţi bancheta cu greutăţi.
4. În bara cu instrumente Draw selectaţi Make Block.
5. În fereastra de dialog Block Definition tastaţi Weight Bench în câmpul Name.
6. Selectaţi Pick Point şi specificaţi ca Base Point mijlocul liniei inferioare
orizontale.

Administrarea desenelor / pag. 288


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Punctul
de bază

Obiectele care compun bancheta

7. Selectaţi Select Objects şi selectaţi obiectele ce compun bancheta cu greutăţi.


8. Sub Objects selectaţi opţiunea Delete.
9. Sub Preview Icon asiguraţi-vă că Create Icon From Block Geometry este
selectat.
10. În câmpul Description tastaţi Weight bench and free weights.

11. Selectaţi OK. Blocul este definit şi obiectele sunt şterse.


12. În bara cu instrumente Standard selectaţi Zoom Previous.

Inserarea unui bloc

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Insert Block.


2. În fereastra de dialog Insert selectaţi din lista Name blocul cu numele Weight
Bench.
3. Sub Insertion Point selectaţi Specify On-Screen.
4. Asiguraţi-vă că Specify On-Screen nu este selectat pentru Scale şi Rotation.
5. Sub Rotation, în câmpul Angle tastaţi 90.
6. Selectaţi OK.

Administrarea desenelor / pag. 289


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

7. Ca punct de inserţie selectaţi un obiect de tip punct (indicat cu X) de-a lungul


peretelui stâng al camerei. Weight Bench este inserat ca bloc.
8. Folosind meniul contextual, repetaţi comanda Insert Block şi plasaţi celelalte
patru blocuri.

9. Ştergeţi obiectele de tip punct.

Două inserări ale blocului Weight Bench

Inserarea unui fişier desen

1. În bara cu instrumente Draw selectaţi Insert Block.


2. În fereastra de dialog Insert selectaţi Browse. Este afişată fereastra de dialog
Select Drawing File.
3. Selectaţi fişierul Stair Climber din directorul Aotc\ AutocadLevel1, apoi
selectaţi Open.

Administrarea desenelor / pag. 290


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

4. Sub Insertion Point selectaţi Specify On-Screen.


5. Asiguraţi-vă că Specify On-Screen nu este selectat pentru Scale şi Rotation.
6. Selectaţi OK.
7. Ca punct de inserţie, selectaţi un obiect de tip punct (indicat cu X) de-a lungul
peretelui de sus al camerei. Stair Climber este inserat ca bloc.
8. Folosind meniul contextual, repetaţi comanda Insert Block şi plasaţi celelalte
patru blocuri.

9. Ştergeţi obiectele punct.


10. Salvaţi desenul.

Fişierele Stair climbers inserate

Scrierea obiectelor într-un fişier

1. În linia de comandă tastaţi wblock, apoi apăsaţi ENTER. Este afişată fereastra
de dialog Write Block.
2. Sub Source selectaţi Objects, apoi selectaţi Retain.
3. Selectaţi Select Objects.
• Folosiţi o selecţie de tip fereastră prin intersectare pentru a selecta
obiectele ce compun Room 125.
• Apăsaţi SHIFT şi selectaţi obiectele ce nu aparţin de Room 125 şi care
trebuie îndepărtate din setul de selecţie.
• Apăsaţi ENTER pentru a vă întoarce în fereastra de dialog.
4. În câmpul File Name tastaţi weight room.dwg.
5. Din lista Insert Units selectaţi Inches.

Administrarea desenelor / pag. 291


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

6. Selectaţi OK. Este creat un fişier desen al camerei de sport.

Sfârşitul exerciţiului.

Multiple Design Eviroment


Cu ajutorul Multiple Design Enviroment (MDE) puteţi:
• Deschide desene multiple.
• Prelua cu mouse-ul fişiere din Windows Explorer pentru a le plasa în sesiunea
curentă de lucru.
• Copia sau muta rapid obiecte dintr-un desen în altul.
• Copia proprietăţile unui obiect dintr-un desen în altul.
• Comuta între desene fără a întrerupe comanda curentă.

Termeni cheie: MDE

Multiple Document Interface – deschide documente multiple într-o singură


sesiune.
Single Document Interface – dacă variabila de sistem SDI este setată pe 1, este
permis numai un singur desen deschis pe sesiune. Valoarea implicită este 0.

Administrarea desenelor / pag. 292


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Property Painter – copie proprietăţile unui obiect selectat şi le atribuie altor


obiecte din desenul activ sau dintr-un alt desen deschis.
Concurrent Comand Execution – în timp ce o comandă este activă într-un
desen, comutaţi în alt desen şi începeţi o altă comandă.
Active or Current Drawing – desenul în care lucraţi într-o sesiune cu mai multe
desene deschise. Dacă nu este maximizat, desenul activ are bara de titlu albastră.
Pentru a activa un desen, selectaţi un punct oarecare în interiorul lui sau selectaţi-l
din meniul Window.

Introducere: Folosirea MDE

Deschiderea desenelor multiple într-o sesiune:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi Open.
2. Selectaţi un fişier. Ţineţi apăsată tasta CTRL şi mai selectaţi încă două fişiere.
Selectaţi OK.

3. Cele trei desene selectate se vor deschide în sesiunea curentă a AutoCAD-ului.


4. O altă metodă: deschideţi fereastra Windows Explorer şi trageţi un desen
AutoCAD într-o zonă a sesiunii AutoCAD, dar nu peste desen deschis.

Notă: Dacă daţi drumul unui fişier într-un desen deschis, fişierul va fi inserat ca
bloc.

Introducere: Lucrul cu MDE

1. Pentru a face un desen activ, selectaţi numele desenului din meniul Window.
2. Pentru a vedea toate desenele deschise, selectaţi Cascade în meniul Window.
3. Pentru a comuta între desenele deschise apăsaţi CTRL-TAB

Administrarea desenelor / pag. 293


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Folosirea Windows Clipboard

Folosiţi opţiunile Windows cut/copy şi paste în AutoCAD pentru a transfera date


în interiorul unui desen sau într-un alt desen. Datele pot fi plasate ca obiecte
individuale sau ca bloc. Obiectele sunt trecute în Windows Clipboard şi pot fi
copiate într-o altă aplicaţie Windows.

Termeni cheie: Opţiunile Windows de editare

Copy – copie obiectele selectate în Windows Clipboard.

Linia de comandă: copyclip


Copy Base – copie obiectele în Clipboard şi apoi cere un punct de bază, la fel ca
definiţia de bloc.

Linia de comandă: copybase


Copy Link – copie vederea curentă în Clipboard.

Linia de comandă: copylink


Cut – şterge obiectele selectate din desen şi le plasează în Clipboard.

Linia de comandă: cutclip


Paste – inserează obiectele din Clipboard în desen.

Linia de comandă: pasteclip


Paste As Block - inserează obiectele din Clipboard în desen, ca bloc.

Linia de comandă: pasteblock


Paste To Original Coordinates – inserează obiectele dintr-un desen în altul
folosind aceleaşi coordonate ca şi în cel original.

Linia de comandă: pasteorig


Clipboard – aplicaţie a sistemului de operare Windows care conţine obiectele
copiate sau tăiate dintr-un desen.

Administrarea desenelor / pag. 294


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Introducere – Mutarea datelor dintr-un desen în altul

Folosirea comenzilor Copy şi Paste pentru a transfera obiectele între desene:


1. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în desenul-sursă şi apoi selectaţi
Copy With Base Point din meniul cursor.
2. Selectaţi punctul din mijloc al liniei orizontale inferioare al figurii ca punct de
bază.
3. Selectaţi obiectele care definesc figura apoi apăsaţi ENTER. Obiectele
selectate sunt transferate în Windows Clipboard.

4. Apăsaţi CTRL+TAB pentru a comuta în desenul-destinaţie.


5. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în desen şi apoi selectaţi Paste
As Block din meniul cursor.
6. Selectaţi punctul de inserţie. Obiectele sunt inserate ca bloc. AutoCAD
atribuie automat un nume, precum A$C069D1580.

TRUC: Folosiţi comanda Rename pentru a schimba numele blocului.


Notă: Puteţi de asemenea copia/tăia şi muta informaţii din sau în alte aplicaţii
Windows.

Exerciţiul 10-2: Folosirea MDE

Folosiţi caracteristicile MDE pentru a vizualiza şi lucra cu mai multe desene.

Deschiderea mai multor desene


1. Deschideţi fişierele ch_10-02.dwg şi ch_10-02a.dwg.
• Selectaţi un fişier. Ţineţi apăsată tasta CTRL şi selectaţi celălalt fişier.
• Selectaţi OK.
2. În meniul Windows apăsaţi ch_10-02.dwg pentru a-l face desen activ.
3. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi South West Entrance din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.

Administrarea desenelor / pag. 295


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

4. În meniul Windows selectaţi ch_10-02a.dwg pentru a-l face desen activ.


5. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• Selectaţi Stairwell 1 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
6. În meniul Windows selectaţi Tile Horinzontally.
7. Folosiţi comenzile Pan şi Zoom pentru a ajusta ambele desene să afişeze
detaliile scărilor.

Copierea proprietăţilor între desene

1. Selectaţi în desenul ch_10-02a pentru a-l face desen activ.


2. În bara cu instrumente Standard selectaţi Match Properties.
3. Pentru obiectul-sursă selectaţi o linie verde ce reprezintă o scară.
4. Selectaţi în desenul ch_10-02 pentru a-l face desen activ.
5. Pentru obiectele destinaţie selectaţi toate liniile roşii ale scării. Apăsaţi
ENTER pentru a încheia comanda. Scările din desenul ch_10-02 au acum
aceleaşi proprietăţi ca cele din desenul ch_10-02a.

Copierea obiectelor între desene

1. Selectaţi un punct oarecare în desenul ch_10-02a pentru a-l face desen activ.
2. În meniul File selectaţi Close. Selectaţi No pentru a nu salva schimbările.
3. Deschideţi Windows Explorer.
4. În Explorer, mutaţi-vă în directorul cu desenele de tutorial.
5. Ajustaţi mărimea ferestrei Windows Explorer astfel încât sesiunea AutoCAD
2000 şi Windows Explorer să fie afişate.

Administrarea desenelor / pag. 296


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

6. Selectaţi şi trageţi desenul ch10-02b din Explorer şi mutaţi-l într-o suprafaţă


liberă din fereastra AutoCAD, dar nu în desenul deschis. Desenul ch_10-02b
se deschide şi devine fereastră activă.
7. În meniul Window selectaţi Cascade.
8. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în desenul-sursă şi selectaţi
Copy With Base Point din meniul cursor.
9. Selectaţi mijlocul liniei orizontale inferioare al aparatului de vâslit ca punct de
bază.
10. Selectaţi obiectele ce definesc aparatul de vâslit şi apăsaţi ENTER. Obiectele
selectate sunt transferate în Windows Clipboard.

11. Apăsaţi CTRL+TAB pentru a comuta în desenul-destinaţie ch_9-02.


12. În bara cu instrumente Standard selectaţi Named Views, apoi:
• În lista Name selectaţi Weight Room-125.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
13. Apăsaţi pe butonul din dreapta al mouse-ului în desen şi selectaţi Paste As
Block din meniul cursor.
14. Ca punct de inserţie selectaţi obiectul de tip punct (indicat printr-un X) de-a
lungul zidului inferior al camerei. Aparatul de vâslit este inserat ca bloc.
15. Copiaţi aparatul folosind opţiunea Multiple pentru a plasa încă patru copii
în desen.
16. Ştergeţi obiectele de tip punct.

Administrarea desenelor / pag. 297


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

17. Salvaţi desenul ch_9-02. Închideţi desenul ch_9-02b.

Sfârşitul exerciţiului.

AutoCAD DesignCenter

AutoCAD DesignCenter asigură acces direct la date specifice AutoCAD-ului


aflate în calculatorul dumneavoastră, din reţea sau de pe Web. Aceste date includ
desene, blocuri, layere şi date personalizate. Informaţiile sunt afişate într-o paletă
din care puteţi căuta sursa datelor.
Folosiţi AutoCAD DesignCenter pentru:
• Vizualiza definiţii de bloc şi layer din orice fişier desen precum şi tipuri de
linie, stiluri de text, stiluri de cotare şi planuri de dispunere. Selectaţi şi
mutaţi definiţiile din desene aflate pe calculatorul personal, în reţea sau de
pe Web, în desenul curent.
• Creaţi scurtături la desene, directoare şi adrese Web pe care le accesaţi
frecvent.
• Deschideţi desenele prin tragerea unui fişier desen din Palette într-o zonă
liberă din fereastra AutoCAD.
• Vizualizaţi şi ataşaţi imagini raster prin selectarea şi mutarea unei imagini
din Palette în desenul activ.
• Folosiţi Palette pentru a previzualiza imagini sau pentru a afişa o descriere
a datelor selectate.
Folosirea AutoCAD DesignCenter pentru a copia blocuri dintr-un desen în altul
este mai eficientă decât folosirea Windows Clipboard.

Termeni cheie: DesignCenter

Content – obiecte cum ar fi referinţe ale blocurilor, stiluri de text, stiluri de


cotare, layere şi imagini raster. Conţinutul poate, de asemenea, proveni din alte
surse, inclusiv alte aplicaţii.
Tree List – interfaţa cu conţinutul desenului din calculatorul personal, din reţea
sau de pe Web.
Palette – o fereastră folosită pentru a căuta sursele conţinutului şi a-l încărca în
desenul activ.

Comanda ADcenter
Bara cu instrumente: Standard
Meniu: Tools> AutoCAD DesignCenter
Linia de comandă: adcenter

Administrarea desenelor / pag. 298


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Bara cu instrumente AutoCAD DesignCenter

Tree View Toggle – afişează sau ascunde vederea arborelui.


Load – afişează fereastra de dialog Load DesignCenter Palette. Opţiunile sunt
similare unei ferestre de dialog standard de selecţie a fişierelor.
Find – afişează fereastra de dialog Find. Criteriile de căutare includ data
ultimei modificări, textul din descrierile definiţiei de bloc şi cuvinte-cheie din fila
Summary din Drawing Properties.
Up – mută la un nivel superior locaţiei curente.
Preview – afişează o imagine a unui obiect într-o fereastră aflată la baza
arborelui. Dacă previzualizarea nu este disponibilă, fereastra este goală.
Description – afişează textul de descriere a unui obiect într-o fereastră la baza
arborelui. Fereastra de previzualizare este afişată deasupra descrierii textului.
View – asigură 4 formate diferite de afişare pentru conţinutul încărcat în
paletă: pictograme mari, pictograme mici şi numele sau o listă detaliată a
conţinutului încărcat.

Introducere: Vizualizarea conţinutului cu ajutorul AutoCAD


DesignCenter

Afişarea conţinutului desenului:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi AutoCAD DesignCenter.

TRUC: Poziţia implicită a ferestrei este în stânga ecranului. Mutaţi fereastra prin
selectare şi tragere.

Administrarea desenelor / pag. 299


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

2. În bara cu instrumente DesignCenter selectaţi Open Drawings.


3. Selectaţi de două ori numele unui desen în Tree List pentru a vedea conţinutul
desenului.
4. Selectaţi opţiunea Layer pentru a vedea layerele definite.
5. În bara cu instrumente DesignCenter selectaţi Desktop pentru a vedea o listă a
directoarelor şi fişierelor similară listei Explorer.
6. Căutaţi directorul ce cuprinde fişierele acestui tutorial pe calea şi selectaţi
desenul ch_10-02.
7. Selectaţi Blocks pentru a vedea lista blocurilor.
8. Derulaţi în lista de blocuri pâna la blocul Universal Gym.

Notă: Pentru blocuri, apare o descriere şi o previzualizare numai când acestea sunt
definite ca parte din bloc.

9. În bara cu instrumente DesignCenter selectaţi Preview şi Description


pentru a vedea o imagine şi o descriere pentru elementul selectat. Imaginea şi
descrierea apar la baza ferestrei.

Introducere: Copierea conţinutului cu ajutorul AutoCAD


DesignCenter

Copierea datelor dintr-un desen în altul:


1. În bara cu instrumente Standard selectaţi AutoCAD DesignCenter.
2. Afişaţi conţinutul unui fişier desen nedeschis.
3. Selectaţi Layers pentru a afişa layerele desenului.
4. Selectaţi şi trageţi numele layerului ce trebuie copiat.
5. Mutaţi layerul în desenul activ. Numele layerului şi proprietăţile asociate
acestuia sunt adăugate în desen.
6. În bara cu instrumente DesignCenter selectaţi Desktop.
• Mutaţi-vă în directorul ce conţine desenele acestui tutorial.
• Selectaţi de două ori desenul ch_10-02.
7. Selectaţi de două ori Blocks.
8. Derulaţi lista de blocuri şi selectaţi Universal Gym. Selectaţi şi trageţi blocul
din Palette şi mutaţi-l în desen.

TRUC: Apăsaţi cu butonul din dreapta al mouse-ului pe numele blocului şi


selectaţi Insert Block din meniul cursor. Este afişată fereastra de dialog Insert care
vă permite să scalaţi şi să rotiţi blocul pentru operaţia de inserare.

Administrarea desenelor / pag. 300


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Exerciţiul 10-3: Administrarea conţinutului folosind


Blocks şi AutoCAD DesignCenter

Folosiţi AutoCAD DesignCenter pentru a adăuga un bloc dintr-un desen deschis


în desenul curent.
1. Deschideţi fişierul ch_10-03.dwg.
2. În bara cu instrumente Standard selectaţi AutoCAD DesignCenter.
3. În bara cu instrumente DesignCenter selectaţi Desktop pentru a vedea o listă
de fişiere şi directoare similară cu o listă din Explorer.
4. Mutaţi-vă în directorul ce conţine desenele acestui tutorial, pe calea, şi
selectaţi desenul ch_10-02b.
5. Selectaţi Blocks pentru a afişa o listă a blocurilor.
6. Folosind meniul contextual, selectaţi Options:
• Selectaţi fila User Preferences.
• În secţiunea AutoCAD DesignCenter, setaţi inches pentru Source Content
Units şi pentru Target Drawing Units .

7. Selectaţi blocul Exercise Bike. Selectaţi şi trageţi blocul în desenul ch_9-03.


8. Rotiţi cu –90 de grade bicicleta.
9. Copiaţi bicicleta folosind opţiunea Multiple pentru a plasa 6 biciclete de-a
lungul peretelui din dreapta, în poziţiile indicate cu X.
10. Stergeţi obiectele de tip punct şi bicicleta originală.

11. Salvaţi desenul.

Administrarea desenelor / pag. 301


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Exerciţiu individual 10-4: Crearea unei biblioteci de


simboluri

Creaţi blocuri reprezentând mobilă de birou şi apoi folosiţi AutoCAD


DesignCenter pentru a transfera blocurile într-un alt desen. Creaţi un plan de
amplasare a mobilei de birou.
1. Deschideţi fişierul ch_10-04.dwg.
2. Definiţi blocuri pentru următoarele obiecte:
• Scaun
• Computer
• Copiator
• Birou
• Lampă
• Canapea
• Masă
• Telefon
3. Deschideţi fişierul ch_10-03.dwg.
4. În bara cu instrumente Standard selectaţi Names Views, apoi:
• Selectaţi Office - 119 din lista Name.
• Selectaţi Set Current.
• Selectaţi OK.
5. Folosiţi AutoCAD DesignCenter pentru a transfera blocurile în desenul ch_10-
03.
6. Creaţi un plan de amplasare a mobilierului.

7. Salvaţi desenul ca ex10-04.dwg.

Administrarea desenelor / pag. 302


Capitolul al X-lea –Administrarea desenelor

Rezumatul temelor

Sunteţi acum familiarizaţi cu următoarele teme:


• Crearea şi inserarea blocurilor.
• Mutarea datelor dintr-un desen în altul cu ajutorul comenzii Wblock şi
opţiunile modulului Windows Clipboard.
• Utilizarea modulului Multiple Document Environment.
• Folosirea AutoCAD DesignCenter pentru a accesa blocuri, stiluri şi alte
obiecte salvate sub un nume.
• Mutarea obiectelor desenate sau datelor, cum ar fi definiţiile de layere,
dintr-un desen într-altul folosind AutoCAD DesignCenter.

Întrebări recapitulative

1. Pentru a activa interfaţa cu Multiple Document, variabila SDI va trebui setata


la:
a). 0
b). 1
2. Multiple Document Evironment vă permite:
a) Să deschideţi mai multe copii ale AutoCAD-ului.
b) Să copiaţi date în alte aplicaţii ale Windows-ului.
c) Să deschideţi mai multe desene ale AutoCAD-ului într-o singură sesiune.
d) Copierea proprietăţilor obiectelor într-un alt desen.
3. Blocurile pot avea nume până la 255 de caractere lungime şi poate include
spaţii.
a). Adevărat.
b). Fals.
4. AutoCAD DesignCenter este:
a). O interfaţă de tip Explorer care vă ajută să găsiţi desene.
b). Un mod de a organiza blocuri.
c). O unealtă pentru a accesa conţinutul în desene.

Administrarea desenelor / pag. 303