Sunteți pe pagina 1din 6

Importanta factorului uman in activitatea medicala

In sectorul medical, gestiunea resurselor umane reprezinta o conditie esentiala pentru


cresterea performantelor din organizatie. Imbunatatirea managementului resurselor umane la
nivelul unei unitati medicale impune dezvoltarea unor strategii eficiente, de la alegerea
metodelor de recrutare si selectie a personalului de pe piata externa, pana la mentinerea
personalului existent si perfectionarea continua a acestuia.

Promovarea unui management nou al resurselor umane nou si progresist constituie solutia
imbunatatirii performantei sistemului sanitar. O forta de munca motivata si pregatita este un
element de baza pentru furnizarea de servicii de sanatate de calitate, care sa raspunda pe
deplin asteptarilor pacientilor.

Imbunatatirea managementului resurselor umane la nivelul unei unitati medicale impune


dezvoltarea unor strategii eficiente, de la alegerea metodelor de recrutare si selectie a
personalului de pe piata externa, pana la mentinerea personalului existent si perfectionarea
continua a acestuia.

1. Fenomenul migratiei cadrelor medicale si impactul acesteia asupra


functionalitatii sistemului de sanatate.

Sistemul de sanatate din Romania este afectat de migratia specialistilor din domeniu, fiind
astfel redusa posibilitatea de a fi acordate ingrijiri medicale specializate si de calitate.

Este necesara gasirea unor solutii urgente de crestere a gradului de finantare a sistemului
public de sanatate, deoarece nivelul redus al resurselor publice alocate sanatatii influenteaza
in mod direct calitatea actului medical.

O problema legata de migratia cadrelor medicale este aceea ca unii medici sunt specialisti
cu renume in unele domenii, dar si cadre didactice universitare de prestigiu in acelasi timp,
din aceasta cauza plecarea acestora inseamna atat pierderea unor profesionisti supracalificati
cat si pierderea unor mentori ai viitoarelor generatii de medici.

La o prima vedere, bolile care provoaca cele mai multe decese in randul populatiei
Romaniei par a fi legate de specialitatile afectate de migratia medicilor: cardiologie, anestezie
si terapie intensiva, medicina interna, medicina de urgenta, chirurgie.

Costurile tratamentelor medicale, accesul la medicamente si la tratamente corespunzatoare


sunt direct legate de o reforma neimplinita a sistemului sanitar. Daca la aceasta adaugam
pierderea resursei umane, datorata migratiei medicale, am putea contura un pericol iminent al
migratiei cadrelor medicale asupra sistemului sanitar si a starii generale de sanatate a
populatie.
O politica de atragere si mentinere a resursei umane ar fi un prim pas in vindecarea
sistemului sanitar romanesc, mai ales ca, cadrele medicale care s-ar reintoarce ar beneficia de
o experienta transculturala utila reformei medicale.

2. Centrul Multifunctional de Servicii Sociale


Este un centru de ingrijire si asistenta.
Este o institutie rezidentiala ce asigura ingrijire temporara sau permanenta pentru persoane
adulte cu handicap (locomotori, neuropsihici, bolnavi Alzheimer) bolnavi cronici somatici si
psihici, persoane aflate in dificultate, inclusiv persoane varstnice care necesita ingrijirie
permanenta, supraveghere si tratament, care nu se pot realiza la domiciliu.
Servicii acordate: de asistenta medicala si ingrijire, gazduire pe perioada nedeterminata,
asistenta paleativa.
Se asigura si servicii sociomedicale de recuperare prin kinetoterapie, masaj, ergoterapie,
servicii de socializare si activitati de grup, consiliere psihologica si sociala.
Numar de paturi: 132.
Numar de sectii: 5.

Analiza Swot.
Puncte tari
 Asigurarea cu personal de specialitate si administrativ bine pregatit
profesional si cu experienta bogata in activitate;
 Consilierea, ingrijirea si reintegrarea sociala a persoanelor varstnice cu
dizabilitati, acordarea de ajutor;
 Rezolvarea pozitiva a situatiilor sociale si indeplinirea obiectivelor de
asistenta sociala in cazul persoanelor varstnice cu handicap este una din satisfactiile
reusitelor ca si de altfel sprijinul autoritatilor locale si sustinerea comunitatii locale;
 Succesul organizatiei este bazat pe modul in care personalul isi face treaba, pe
dorinta de a fi exemplari ca si profesionalism si pe modul in care este definita
organizatia.

Puncte slabe

 Organizatia necesita o mai buna administrare a fondurilor si o


campanie de atragere a fondurilor mai eficienta;
 Managementul organizatiei necesita o mai eficienta comasare a
activitatilor acordate si stabilirea unor reguli noi de ordine interioara;
 Respectarea exacta a normelor in vigoare privind acest tip de
organizatie si dotarea conform ultimelor cerinte a unitatii sunt in opinia mea teluri
ce nu pot fi atinse;
 Nefinalizarea studiilor de specialitate si neparticiparea la alte cursuri
de formare aditionala si dificultatile in interactiunea cu multe persoane din
cazurile ingrijite sunt cateva dintre punctele slabe;
 Ineficienta actiunii in unele cazuri sociale grave este bazata pe eroarea
umana sau lipsa de mijloace materiale si de personal pentru a actiona;
 Dotarea slaba si lipsa de personal aditional este un set de trasaturi slabe
privind organizatia;
 Un set nou de dotari ale unitatilor si a unei parti din mobilierul unitatii
sunt absolut necesare.

Oportunitati:

 Sansele ce avantajeaza net unitatea sunt legate de sprijinul local


acordat de autoritati si comunitate pe toate planurile;
 Un management eficient si crearea unei echipe in adevaratul sens al
cuvantului sunt tendinte de urmat in cadrul organizatiei;
 Accesare fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii.

Amenintari:

 Activitatea organizatiei este ingreunata de diverse sectoare, cum ar fi


management, dezvoltare si personal, pe baza insuficientei fondurilor aflate in
administratie;
 In cazul in care nu se pastreaza o buna informare si o actualizare permanenta a
aspectelor organizatiei si actiunilor desfasurate, cu siguranta beneficiarii isi vor
schimba optiunile sau vor intampina dificultati in reintegrarea lor;
 Oportunitatile de instruire sunt in mare parte accesibile personalului, insa
lipsa timpului necesar pentru aprofundare si o lipsa de resurse materiale sunt aspecte
ce blocheaza ocazional accesul la acestea;
 Din punct de vedere economic si legislativ este nevoie de o serie larga de
corectii si revizuiri pentru realizarea unor activitati propice profilului.

3. Studiu de caz Centrul Multifunctional de Servicii Sociale


 Structura de resurse umane pe categorii de personal.
Numarul de personal pe categorii inregistrat in anul 2019:
Total angajati : 82
 Medici : 1
 Personal sanitar mediu : 19. Dintre care: 1 asistent medical sef, 14 asistenti medicali,
2 terapeuti ocupationali, 1 kinetoterapeut, 1 asistent social.
 Personal sanitar auxiliar : 53. Dintre care: 44 infirmiere, 7 ingrijitoare, 2 muncitori
calificati spalatorie.
 Personal economico-administrativ : 12.
 Personal tehnic si de deservire : 6.
 Numar de paturi : 132.
 Numar de sectii : 5.

Deficit de personal pe categorii :


 Personal sanitar mediu : 4. Dintre care: 2 asistenti medicali, 1 kinetoterapeut, 1
asistent social.

 Personal sanitar auxiliar : 20. Dintre care: 15 infirmiere, 3 ingrijitoare, 1 muncitor


calificat spalatorie, 1 muncitor calificat lenjerie.

 Personal bloc alimentar : 1.

 Influenta deficitului de personal asupra activitatii medicale

Lipsa de personal medical are implicatii serioase asupra calitatii actului medical.
Consecinte ale lipsei de personal pot fi:
 Epuizarea. Atunci cand nu exista sufficient personal, medicii si asistentele medicale
sunt obligati sa preia mai multe atributii, ceea ce pe termen mediu si lunt provoaca
epuizare. Aglomerarea sarcinilor face ca personalul medical sa se simta coplesit, pana
in punctual in care dispare entuziasmul pentru exercitarea profesiei.
 Erori medicale. Cand exista presiunea timpului, este relative usor sa nu se observe
detalii mici, dar foarte important, sau sa se intample erori medicale care afecteaza
evolutia pacientului.
 Calitatea scazuta a ingrijirii pacientului. Atunci cand medicii si asistentele medicale
sunt intr-o stare de epuizare, interactiunea cu pacientii, in special cei recalcitranti,
este dificila. Pierderea calmului poate compromite calitatea ingrijirii, iar obtinerea de
la pacient a informatiilor despre evolutia bolii si antecedentele medicale este
ingreunata.
 Satisfactia scazuta a pacientului. Satisfactia pacientului este direct influentata de
calitatea si cantitatea de asistenta medicala pe care o primeste pe parcursul internarii.
Atunci cand exista mai putin personal medical disponibil pentru a raspunde nevoilor
pacientilor, este foarte probabil ca acestia sa se simta nemultumiti de ingrijirea pe care
au primit-o. Existenta unui numar mare de pacienti alocati fiecarui cadru medical,
face ca atentia individuala acordata fiecarui caz in parte sa scada, acest lucru
fiind inevitabil si independent de dorinta medicului sau a asistentei medicale.

4. Propuneri personale de imbunatatire a activitatii medicale


 Plasarea permanenta a pacientului in centrul atentiei;
 Cresterea calitatii actului medical prin pregatire profesionala continua si invatarea
din erori a intregului personal;
 Organizarea si imbunatatirea comunicarii intre profesionisti si intre personalul
medical si pacient si apartinatori;
 Asigurarea eficacitatii si eficientei actului medical, prin autoevaluarea si
imbunatatirea continua a protocoalelor de diagnostic si tratament si procedurilor
privind organizarea acordarii serviciilor de sanatate;
 Cresterea gradului de utilizare a resurselor printr-o mai buna planificare a
activitatii;
 Instruirea permanenta a personalului pentru asigurarea flexibilitatii si mobilitatii
acestuia;
 Obtinerea safisfactiei pacientilor,a angajatilor si a tututor partilor interesate prin
calitatea serviciilor oferite.
Bibliografie
1. Liliana Moraru, Strategii pentru imbunatatirea calitatii asistentei medicale, Arta
Medica, nr. 1 (48), 2012;
2. Irina Cehan, Migratia medicilor romani si etica recrutarii internationale,
Revista romana de sociologie, nr. 3-4, Bucuresti, 2013;
3. Severi Irina Spanulescu, Dorina Nicoleta Mocuta, Importanta managementului
resurselor umane in sistemul sanitar;
4. Violeta Francu, Ovidiu Francu, Managementul resurselor umane la nivelul unui
spital public de monospecialitate, AMT, VOL II, nr. 1, 2013.
5. https://www.institutiimedicale.ro/consecinte-lipsa-personal-medical-medici-
asistente/
6. http://social.primariagalati.ro/centrul-multifunctional-de-servicii-sociale

S-ar putea să vă placă și