Sunteți pe pagina 1din 8

ÎNGRIJIRI ÎN PEDIATRIE.

CREŞTERE, DEZVOLTARE, MATURITATE

DEFINIREA NOŢIUNILOR
Activitatea asistentei pediatrice se bazează pe principiile creşterii şi dezvoltării, acestea
permiţându-i să ajute copilul să se adapteze schimbărilor interne şi externe care-i însoţesc diferitele
etape ale vieţii.
Nevoile unui copil - de securitate, dragoste, confort - sunt manifestate diferit de adult şi exprimate
în concordanţă cu gradul lui de dezvoltare.
Creşterea şi dezvoltarea sunt procese ordonate şi previzibile care încep de la concepţie şi continuă
până la moarte. Ele pot fi definite astfel:
- creşterea fizică: se referă la aspectul cantitativ sau măsurabil al dezvoltării fizice a unei persoane
(înălţime, greutate, perimetre, dentiţie)
- dezvoltarea: cuprinde aspectele calitative sau comportamentale de adaptare progresivă a unei
persoane la mediul său (a vorbi coerent, a recunoaşte unele senzaţii, a recunoaşte obiecte)
- maturitatea este procesul care conduce la realizarea completă a creşterii şi dezvoltării; cuprinde:
dimensiunea biologică, schimbări funcţionale şi de învăţare a comportamentelor mai evoluate.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizează printr-un ritm şi comportamente proprii fiecărui
individ.
Reuşita sau eşecul pe parcursul unui stadiu de dezvoltare influenţează stadiile următoare, astfel:
- eşecurile repetate în decursul dezvoltării antrenează o neadaptare care poate constitui o
ameninţare pentru sănătate
- reuşitele succesive favorizează menţinerea şi promovarea sănătăţii.
Cunoaşterea şi înţelegerea procesului de creştere şi dezvoltare permit planificarea intervenţiilor
pentru promovarea sănătăţii.

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA


- condiţii prenatale
- creşterea şi dezvoltarea fătului depind de starea de sănătate a mamei, de vârsta acesteia, de
consumul de tutun, alcool, droguri, de alimentaţie
- familia:
- asigură securitatea fizică şi psihică
- susţine dezvoltarea socială şi afectivă
- promovează învăţarea diferitelor roluri şi comportamente
- dă informaţii despre lume şi societate
- nutriţia:
- o alimentaţie adecvată determină satisfacerea nevoilor fiziologice şi dezvoltarea ulterioară
- odihna, somnul, activităţile fizice
- un echilibru între aceste trei elemente promovează sănătatea fizică şi psihică
- starea de sănătate
- modifică reacţiile la mediul înconjurător
- împiedică creşterea şi dezvoltarea atunci când este precară
- experienţa de viaţă şi procesul de învăţare
- permit progresarea în planul dezvoltării, obţinerea de abilităţi necesare executării unor
sarcini
- mediu
- clima, condiţiile de locuit, situaţia economică influenţează creşterea şi dezvoltarea negativ
sau pozitiv.
ETAPELE CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII

Perioada Caracteristici mai importante


a) intrauterină - - corespunde organogenezei (se diferenţiază şi se formează aparate şi
perioada sisteme: aparat cardiovascular, se dezvoltă sistemu: nervos, se diferenţiază
embrionară 1-3 luni celelalte organe inclusiv sexul)
- se produce dezvoltarea de bază a unor sisteme şi aparate, a capacităţii
- perioada fetală 3-6
funcţionale (funcţia glandulară, renală, intestinală)
luni
- apar primele mişcări active percepute de mamă (la 4 1/2 luni)
- dezvoltarea sistemului nervos central şi, în special, a centrilor
respiratori
6-9 luni - creşterea în înălţime şi greutate
- la sfârşitul acestei perioade fătul este capabil să treacă la viaţa
extrauterină
- creşte în prima lună cu aproximativ 4 cm
- în a 10-a zi atinge greutatea de la naştere (în primele 4-5 zile având
loc scăderea fiziologică)
b) nou-născut 0-30 - la sfârşitul lunii prezintă o creştere a greutăţii cu aproximativ 750 g
zile - sunt prezente reflexele arhaice (de deglutiţie, de supt, de orientare,
Moro, de apucare, de extensie a capului)
- reacţionează la stimuli senzoriali
- plânsul este un mijloc de comunicare (disconfort, foame, sete)
- se produce o creştere fizică, cognitivă şi psihosocială în ritm rapid
- se trece de la un comportament reflex la unul conştient
- progrese în ceea ce priveşte motricitatea şi coordonarea mişcărilor
ajungând la 1 an să păşească singur, să se aplece, să se ridice
- progrese auditive şi vizuale
c) sugar 1-12 luni
- dezvoltarea limbajului
DE PRECIZAT:
dezvoltarea fizică şi psihomotorie va fi apreciată pentru fiecare lună de
viaţă pentru a observa progresele copilului în funcţie de elementele
anterioare
d) copil mic 1-3 ani - mobilitate crescută: urcă şi coboară scările cu uşurinţă, sare coarda,
aruncă şi prinde mingea
- motricitatea fină îi permite să deseneze, să scrie litere mari, cifre
- gândirea egocentrică e înlocuită cu gândirea intuitivă
Perioada Caracteristici mai importante
- ştie care comportament se pedepseşte şi care se recompensează
- vocabular îmbunătăţit (2000-3000 de cuvinte)
- numeşte culorile, părţile corpului
- îşi perfecţionează gramatica: construieşte fraze lungi şi foloseşte
adjective potrivite
d) copil mic 1-3 ani
- caută contacte sociale (copii sau persoane străine)
- trece de la jocul asociativ la cel cooperativ
- lungimea de la naştere se dublează la 4-5 ani
- la 6 ani cântăreşte aproximativ 20 kg
- după 6-7 ani apare dentiţia definitivă
- au loc transformări comportamentale, intelectuale, şi de perso-
e) şcolar 6-14 ani
nalitate care sunt influenţate de mediu familial şi social
- sunt solicitate memoria, atenţia, gândirea, auzul, vederea

ASPECTE ALE ÎNGRIJIRII NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI

Primele îngrijiri ale - aşezarea nou-născutului pe un câmp steril imediat după expulzie
nou-născutului - aspirarea secreţiilor din cavitatea bucală şi nazală
- legarea şi secţionarea cordonului ombilical
- pensarea cordonului ombilical cu două pense hemostatice la 10-15
cm de inserţia abdominală
- secţionarea cordonului între cele două pense
- efectuarea ligaturii la 2 cm de inserţia abdominală
- secţionarea cordonului la 1 cm distanţă de ligatură
- efectuarea nodului
- aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical
- -evaluarea stării clinice (scor APGAR)
- ritm cardiac
- respiraţie
- tonus muscular
- reflex de iritabilitate
- culoarea tegumentelor şi mucoaselor
- acordarea îngrijirilor în caz de apnee tranzitorie, asfixie albă,
asfixie albastră
- aplicarea măsurilor de prevenire a oftalmiei gonococice
- examinarea nou-născutului în vederea decelării unor malformaţii
congenitale vizibile
- stabilirea sexului, identităţii
- cântărirea, măsurarea înălţimii şi perimetrelor (cap, torace,
abdomen)
- uscarea tegumentelor prin tamponarea cu câmp steril cald, pentru a
îndepărta surplusul de „vernix caseosa"
- înfăşarea
- transport în secţia de nou-născuţi
- aşezarea nou-născutului în pat
Îngrijiri până la - asigurarea microclimatului corespunzător (temperatură, umidita-
externarea din te, luminozitate)
maternitate - supravegherea nou-născutului
-funcţii vitale şi vegetative
- culoarea tegumentelor şi mucoaselor
- reacţia la stimuli senzoriali
Îngrijiri până la - apariţia şi evoluţia modificărilor fiziologice (icterul
externarea din fiziologic, scăderea ponderală, criza hormonală)
maternitate - observarea apariţiei unor simptome care denotă sindrom
neurovascular, boala hemolitică sau infecţii ale aparatului respirator,
digestiv
- efectuarea îngrijirilor igienice
- până la căderea bontului ombilical tegumentele vor fi
spălate zilnic (toaleta parţială) cu apă şi săpun, apoi uscate prin
tamponare
- pe regiunea fesieră se va aplica un unguent protector
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este
nevoie
- îngrijirea plăgii ombilicale
- alimentaţia nou-născutului
- -în primele 12 ore ceai neîndulcit
- după 12 ore este pus la sân, mărind progresiv intervalul, dintre
mese, durata suptului şi alternând sânii
- asigurarea condiţiilor de igienă
- pregătirea fizică a mamei (halat de protecţie, mască, spălarea
mamelonului)
- asigurarea poziţiei pentru alăptare (la început în pat, apoi şezând pe
un scaun)
- instruirea mamei asupra modului de alăptare la sân
- educaţia mamei privind regimul de viaţă şi alimentaţia pe perioada
alăptării, importanţa alimentaţiei naturale pentru dezvoltarea copilului,
îngrijiri necesare a fi acordate la domiciliu
- vaccinarea B.C.G.
DE PRECIZAT: în cazul prematurilor se vor aplica măsuri suplimentare
privind condiţiile de mediu, combaterea deficienţelor respiratorii, de
termoreglare, metabolice, digestive şi prevenirea infecţiilor.
Intervenţii la - asigurarea condiţiilor de mediu
domiciliu - cameră separată, călduroasă, mobilier limitat strict la
necesităţile copilului, lumină corespunzătoare, temperatură optimă,
curăţenie
- alimentaţia
- să se facă la aceleaşi ore
- stimularea participării active a copilului: să ţină biberonul,
apoi cana, să bea singur din cană, să ţină în mână un biscuit, iar la 1 an
să folosească linguriţa
- calcularea corectă a raţiei alimentare, în funcţie de vârstă
- respectarea principiilor diversificării alimentaţiei (vârstă,
stare de sănătate, ordinea introducerii alimentelor noi, introducerea
treptată din punct de vedere cantitativ, urmărirea toleranţei digestive)
- igiena corporală - baia
- zilnic la aceeaşi oră, de preferinţă seara
- cădița va fi utilizată numai în acest scop
- temperatura camerei 22-24°C
- temperatura apei 37°C
- durata nu va depăşi 5-8 minute
- nivelul apei să nu depăşească umerii copilului
- lângă cădiță vor fi pregătite cele necesare îmbrăcării
- după baie uscarea tegumentelor se va face prin tamponare
- ştergerea ochilor se va face cu o compresă sterilă, dinspre
unghiul exterior spre cel interior
Intervenţii la
- orifiicile nazale şi auditive se vor curăţa cu tampoane de
domiciliu
vată
- somnul
- respectarea orelor de somn în funcţie de vârstă
- asigurarea unui mediu adecvat somnului: aerisirea încăperii,
fără excitanţi optici sau acustici
- regimul de viaţă
- trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărui copil, va fi'
individualizat în funcţie de vârstă, starea de sănătate
- se vor alterna regulat perioadele de somn, alimentaţie, veghe
- se va evita prelungirea stării de veghe care poate determina
plâns, agitaţie, întârzierea adormirii la ora de somn
- îmbrăcămintea
- lenjeria de corp va fi confecţionată din bumbac, de culoare I
deschisă
- va fi adecvată vârstei şi anotimpului
- uşor de manevrat
- spălat zilnic, fiartă şi călcată
- educarea sfincterelor
- după vârsta de 5-6 luni copilul va fi aşezat cu regularitate pe
oliţă, la aceleaşi ore, după alimentaţie sau când se trezeşte
- aprecierea dezvoltării fizice
- greutatea, înălţimea şi perimetrele vor fi măsurate periodic
- se vor aprecia funcţionalitatea diferitelor organe (maturita-
tea)
- se va urmări erupţia dentară
- aprecierea dezvoltării psiho-motorii
- constituie criteriul în aprecierea gradului de maturitate al
sistemului nervos
- aprecierea cuprinde: motricitate, postură, coordonare,
dezvoltare senzorială, comportament, limbaj
- contribuţia părinţilor ia o dezvoltare psiho-motorie adecvată
se realizează prin: masaj cu blândeţe, gimnastică (gradată, progresiv,
continuu, efectuând mişcări de extensie, flexie, abducţie, adducţie) joc
(contribuie la dezvoltarea atenţiei, imaginaţiei, capacităţii intelectuale;
se pot oferi după vârsta de 3 luni jucării viu colorate, din material
plastic, lavabil), comunicare permanentă, anturaj plăcut
- aprecierea gradului de nutriţie
- elemente de referinţă: ţesutul adipos, turgor, tegumente şi
mucoase
- climatul familial
- părinţii vor asigura un climat de afectivitate, protecţie, calmi
- se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictivă sau de
respingere care poate influenta negativ dezvoltarea copilului
- călirea organismului
- -factorii utilizaţi: apă, aer, soare
- se începe de la 2-3 luni
- de preferat utilizarea mai multor factori o dată, în funcţie de
vârstă; aplicaţi treptat şi progresiv
- imunizările active
- contribuie la creşterea rezistenţei specifice a organismului
faţă de infecţii
- se fac după calendarul stabilit de MS
Intervenţii la
- principalele vaccinări sunt: B.C.G., D.T.P.,
domiciliu
antipoliomielitică, antirujeolică, antigripală, antihepatitică
- prevenirea accidentelor
- supraveghere atentă şi constantă de către adulţi
- să se evite plasarea copilului pe scaun
- să nu se ofere jucării din mai multe piese, din lemn sau
metal, de dimensiuni foarte mici
- să se măsoare temperatura apei de bale şi a alimentelor
lichide
- să se îndepărteze din preajma copilului obiecte ce ar putea fi
introduse în gură şi apoi aspirate: nasturi, butoni, monede, ace
- alimentarea să se facă corespunzător: cu răbdare, în poziţie
adecvată, alimentele tăiate în bucăţi mici
- să nu se plaseze pături şi perne în exces, în patul copilului
- să nu se lase la îndemâna copiilor medicamente
- să se ţină copilul în braţe cu ambele mâini
- să se protejeze prizele electrice
- să se îndepărteze obiectele tăioase, ascuţite
- în timpul somnului să se ridice barele laterale ale patului
- în timpul transportului cu maşina să se imobilizeze copilul
în hamuri.
DE REŢINUT: Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou-născutului şi
sugarului, asistenta trebuie:
- să instruiască mama în vederea efectuării îngrijirilor necesare
- să verifice înţelegerea informaţiilor
- să motiveze importanţa acestor îngrijiri
- să evalueze starea de sănătate a copilului, gradul de creştere,
dezvoltare şi maturitate

ASPECTE ALE ÎNGRIJIRII COPILULUI SPITALIZAT


Pentru un copil spitalizarea şi boala sunt experienţe stresante deoarece este despărţit de
mediul său obişnuit, de persoanele care-i sunt dragi şi din cauza alterării stării de sănătate.
Reacţia copilului la spitalizare şi boală depinde de vârstă, de experienţele ante rioare într-un
spital, de susţinerea de care poate beneficia, de capacităţile de adaptare şi gravitatea afecţiunii.

Culegerea datelor - vârsta


- dezvoltarea fizică
- dezvoltarea psihomotorie
- reacţia la spitalizare
- nelinişte
- frică
- plâns
- agresivitate fizică şi verbală
- antecedente medicale
- se va aprecia gravitatea problemelor anterioare şi
repercusiunile lor asupra obişnuinţelor şi posibilităţilor de creştere şi
dezvoltare
- spitalizări şi experienţe anterioare
- reacţia la spitalizările anterioare
- mod de adaptare
- efectele spitalizării asupra comportamentului ulterior
- susţinerea de care poate beneficia
- în ce măsură familia poate vizita copilul, doreşte să o facă şi să
participe la îngrijiri
- manifestări ale afecţiunii prezente
Probleme - Potenţial de alterare a nutriţiei: deficit
- cauze: refuz de a se alimenta
- durere
- reacţie la spitalizare
- Potenţial de infecţie
- cauze: deficienţa sistemului imunitar
- necunoaşterea măsurilor de protecţie împotriva agenţilor
patogeni
- Potenţial de accidentare
- cauze: mediu necunoscut
- constrângeri fizice
- deplasare nesigură
- Perturbarea somnului
- cauze: mediu necunoscut
- lipsa părinţilor
- durere
- intervenţii, tratamente
- Anxietate
- cauze: mediu necunoscut
- tratamente injectabile
- despărţire de părinţi
DE PRECIZAT: se vor numi şi probleme legate de afecţiunea pentru care
a fost spitalizat
Obiective Vizează:
- asigurarea condiţiilor de mediu
- diminuarea neliniştii
- reducerea durerii fizice
- diminuarea manifestărilor de dependenţă legate de boală
- promovarea creşterii şi dezvoltării
- prevenirea complicaţiilor
- prevenirea accidentelor
Intervenţii - asigurarea condiţiilor de mediu
- microclimat corespunzător (temperatură, luminozitate, umi-
ditate)
- mediu securitar (plasarea patului la distanţă de surse de
căldură, plasarea de bare laterale sau plase la paturi, îndepărtarea
obiectivelor tăioase)
- lenjerie de pat şi de corp curată
- jucării în funcţie de vârstă
- abordarea copilului cu calm, blândeţe, răbdare
- asigurarea unui regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de
somn, baie, alimentaţie în funcţie de vârstă
- pregătirea copilului pentru intervenţii şi tratamente
- explicarea tehnicilor pe înţelesul copilului
- va fi lăsat să manevreze anumite aparate şi instrumente (fără
a exista pericolul desterilizării) şi să le utilizeze ca pe o jucărie
- pe cât posibil se vor evita măsurilor de constrângere
- va fi felicitat şi recompensat pentru comportamentul din timpul
intervenţiei
- permiterea punerii în practică a abilităţilor dobândite: mers,
îmbrăcat, dezbrăcat, alimentat singur (în măsura permisă de boală şi sub
Intervenţii supraveghere)
- oferirea de activităţi de destindere utilizând materiale care pot fi
aduse de părinţi: jocuri, cărţi, casete audio cu muzică sau poveşti, casete
video cu desene animate
- încurajarea comunicării cu ceilalţi copii din salon
- asigurarea îngrijirilor igienice
- îndrumarea şi supravegherea în cazul copiilor mari
- efectuarea acestora în cazul copiilor mici
- supravegherea copilului
- măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative
- observarea tegumentelor şi mucoaselor
- observarea stării generale
- aprecierea comportamentului
- recoltarea produselor biologice şi patologice
- asigurarea alimentării copilului
- verificarea alimentelor primite de la bucătăria dietetică
(dacă corespund regimului şi dacă au temperatura corespunzătoare)
- supraveghează alimentaţia celor care se autoservesc
- alimentează sau ajută în alimentaţie copiii mici
- se acordă timp suficient alimentării
- se observă apetitul, cantitatea de alimente consumată şi
apariţia unor simptome după alimentaţie (greaţă, vărsături, diaree)
- aplicarea tratamentului prescris
- aplicarea măsurilor de prevenire a infecţiilor nosocomiale
- curăţenie, dezlnfecţie, sterilizare, izolare
- purtarea echipamentului de protecţie
- interzicerea vizitelor persoanelor străine
- respectarea circuitelor funcţionale
- participarea la examinarea medicală a copilului
- prevenirea accidentelor
- nu se vor lăsa medicamente la îndemâna copiilor
- se va verifica temperatura alimentelor şi lichidelor ce
urmează a fi oferite
- supraveghere atentă
- trierea jucăriilor
- educaţia mamei privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.