FLUXUL TEHNOLOGIC IN CADRUL FERMEI DE 350 DE OI DE LAPTE

Prin proiect se vor realiza:

-Infiintarea unei fermei oi de lapte conform standardelor de calitate comunitare, prin achiziţia de utilaje
agricole performante în localitatea ................................, Judeţul ......................;
- creşterea veniturilor exploataţiei agricole, prin atingerea în anul 2022 a unei capacităţi de producţie cu
400 de oi de lapte cu productia de aproximativ de 32 000 litrii de lapte pe an si 200 de berbecuti livrati la
carne prin utilizarea optimă a resurselor existente în zonă; realizarea unei încărcături optime de animale
pe unitatea de suprafaţă, în vederea utilizării potenţialului de producţie a bazei furajere;
- creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei agricole şi creşterea productivităţii muncii.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Creşterea oilor în zona Sibiului are tradiţie de secole. Această specie asigură valorificarea superioară a
furajelor realizate pe suprafeţele de bază furajeră în sistem natural (păşuni naturale şi fâneţe), din care o
bună parte se află în zona de munte. Acesta este motivul alături de producţia diversificată, care face din
creşterea ovinelor o ramură foarte importantă a zootehniei.

Ovinele reprezintă specia de animale cu particularităţi morfologice bine conturate, legate şi de factorii de
mediu, de modul de creştere şi exploatare. Este o specie cu mare putere de adaptabilitate, cu un aparat
digestiv specific. Durata utilă a vieţii lor economice este de 6-7 ani, în funcţie de condiţiile de mediu,
modul de exploatare şi caracteristicile rasei şi deţine o apreciabilă capacitate de combinabilitate prin
încrucişare cu alte rase.

Necesitatea investiţiei constă în creşterea productivităţii fermei de oi de lapte şi acoperirea deficitului de

produse din lapte de ovine, materie primă conform standardelor de calitate europene, pentru consumul
intern. În acest sens este obligatorie aplicarea programelor de autocontrol la nivelul exploataţiei şi
monitorizarea permanentă a parametrilor de calitate al laptelui de oaie ca materie primă, destinat
consumului uman.

Se poate aprecia faptul că ingredientele principale ce conduc la creşterea productivităţii în domeniul

cresterii ovinelor sunt:
• Modernizarea tehnologiei de producţie şi depozitare a furajelor, tehnologiei de administrare a
furajelor, a sistemului de adăpare, introducerea mulsului mecanic, a tehnologiei de evacuare, de
stocare şi distribuire pe suprafeţele agricole a dejecţiilor şi nu în ultimul rand programul de
ameliorare genetică şi de reproducţie a animalelor;
• Ţinerea în producţie a unui număr optim de oi carne pentru asigurarea unei producţii mai mari de
productie de lapte de oaie, care să permită o rentabilitate crescută a exploataţiei agricole.
Oportunitatea investiţiei constă în:
 existenţa condiţiilor favorabile cultivării plantelor furajere şi a creşterii ovinelor;
 existenţa unui sector supradimensionat al agriculturii de subzistenţă şi semi-subzistenţă, cu o
dotare insuficientă cu echipamente şi utilaje agricole, în care se obţin randamente scăzute;
 disponibilitatea pieţei interne şi creşterea veniturilor fermierilor;
 stabilizarea forţei de muncă în zona rurală;
 stimularea consumului de produse de lapte de oaie la intern şi a exportului de produse din lapte
de oaie.

Prin adaptarea la standardele comunitare a producerii furajelor si a tehnologiei de crestere si se

urmăreşte creşterea competitivităţii exploataţiei agricole.
Astfel se va achiziţiona utilitatile necesare implementarii tehnologiei de exploatare prin urmatoarele
masuri:
 implementarea standardelor comunitare
 achiziţionarea unui ansamblu de utilaje şi dotări specifice;
 creşterea capacităţii de producţie, adaptat la marimea suprafetalor de teren in proprietatea firmei
si la cele inchiriate;
 utilizarea optimă a resurselor existente în zonă; realizarea unei încărcături optime de animale pe
unitatea de suprafaţă, în vederea utilizării potenţialului de producţie al bazei furajere;
Se vor implementa standardele comunitare referitoare la dotarea cu utilaje şi echipamente
performante în raport cu structura agricolă actuală a exploataţiei agricole.

Evolutia efectivelor in perspectiva 2010-2015 Mişcarea efectivului de ovine: anul 2017 (anul implementarii
proiectului) + 5 ani de prognoza (2017-2022)

Prognoza efectivului de animale a fermei de oi carne au fost determinate în funcţie de următorii parametrii tehnici
ai fermei zootehnice:

Parametri Valoare Explicaţie

Rata de înlocuire a oilor în 25% pe an

producţie
Prolificitate Ţurcana 110% la fătare
Corecţia de pierderi 3% avorturi, accidente
Vârsta la prima montă 18 luni
Vârsta medie la prima fătare 23 luni

Tabelul de mai jos totalizează numărul de capete din fermă în perioada de prognoză:
Efective 2018 2019 2020 2021 2022

Efectivul de oi 400 400 400 400 400

din care oi reforma carne 100 100 100 100 100
Berbeci 15 15 15 15 15
Prolificitate 110% 110% 110% 110% 110%
Berbecuti valorificati carne 213 213 213 213 213
 Mioare 213 213 213 213 213
Mioare reproducţie 23 luni 100 100 100 100 100
Mioare valorificate 113 113 113 113 113

FURAJAREA OVINELOR
Stabilirea suprafetei de păsune pentru oi si suplimentara pentru miei in viitor:

Perioada de pasunat se intinde pe lunile mijlocul lunii aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie si mijlocul lunii
octombrie in total 6 luni.
Oile cu miei pe pasune consuma 7 kg de masa verde pe zi , primesc noaptea in grajd 0,5 kg paie, 0,150 grame
concentrate, sare.Prin ameliorarea pajistilor existente se poate obtine o productie de 10 tone masa verde pe
hectar, pentru o folorsire rationala se organizeaza pasunatul prin parcele delimitate cu gard electric . Pe langa
necesarul de pasune al oilor mame trebuie suplimentar pentru tineret o suprafata suplimentara de pasune:

REGULILE FURAJARII OILOR IN SISTEMUL INTENSIV

 Se administreaza fan tot timpul anului

 Nu trebuie lasat banda furajera sa se goleasca, furajele trebuie administrat de cel putin 3 ori in special
fanul, asigurand o furajare continua
 La fiecare administrare se curata jgheabul de resturi
 Primavara inainte de iesire pe pasune zilnic trebuie administrat masa verde
 Trebuie avut grija pentru calitatea silozului fiindca oile sunt sensibile la listerioza
 Cerealele nu trebuie uruite fin, sau trebuie numai valtuite
 La berbecii de reproductie in perioada montei se admministreaza 1 kg ovaz
 Adapatoarele automate trebuie sa permita consumarea de 2-4 l apa de baut
 Trebuie folosit un premix vitamino mineral care este insa sarac in Cupru
 Trebuie asigurat sare de lins

RATIILE FURAJERE

 Pentru obţinerea producţiei planificata a fermei, furajarea animalelor se va efectua în felul următor: pe
perioada de stabulaţie (215 zile/an)
 pe perioada de pasunat ( 150 zile/an)
Perioada de stabulatie fiind mai lunga in timpul lactatiei si pentru miei este necesar suplimentarea din stoc si in
perioada pasunatului, foarte important producerea si conservarea furajelor, care presupune o furajare impecabila
cu mecanizarea tuturor operatiuni
S.U. = Substanţă uscată
U.N( energie) = Unităţi nutritive sau NEL ( Energeie Neta de Lactatie)
PBD = Proteină digestibilă
Ca = Calciu
P = Fosfor
Nutreţ concentrate = porumb boabe, ovăz, orz şi complex proteino vitamino-mineral (P.V.M)
Premix = Preamestec de macro, microelemnte si vitamine specifice fiecarui specii si categorii

RAŢIE FURAJERĂ PENTRU OI CU O GREUTATE DE 50 KG IN PERIOADA DE STABULATIE

 Cantitate S.U. PBD Ca P
SPECIFICARE U.N.
(kg) (kg) (g) (g) (g)
Fân 1.5 1,34 0.83 155 15 3
Suculente
2 0.36 0,34 44 2.6 1.4
(siloz)
P.V.M. 0.15 0.13 0.16 18 1.05 1.5
Grosiere 0.5 0.15 0.16 4 0 0
Nutreţ
0,3 0,26 0,32 36 2.1 2.85
concentrat
Sare 0.02
TOTAL 4.47 2.24 1.81 257 20.75 8.75
Raport UN/SU 0,81
= 0,81
Raport SU/UN 1.24
= 1.24:1

Raport energo- 141

proteic = 1:141

RAŢIE FURAJERĂ PENTRU OI CU MIEI CU O GREUTATE DE 50 KG IN PERIOADA DE PASUNAT

Cantitate S.U. PBD Ca P
SPECIFICARE U.N.
(kg) (kg) (g) (g) (g)
Fân 0.4 0.45 0.30 50 5 1
Iarba 7 1.47 1.27 199.5 22 4
Grosiere 0.5 0.15 0.16 4 0 0
PVM 0.15 0.13 0.16 18 1.05 1.5
Nutreţ concentrat 0,15 0.13 0.16 18 1.05 1.43
Sare 0.02
TOTAL 8.31 2.33 2.05 289 29.1 7.9
Raport UN/SU
0,88
= 0,88
Raport SU/UN
1,14
= 1,14:1
Raport energo-
140
proteic = 1:140
 RAŢIE FURAJERĂ PENTRU BERBECI CU O GREUTATE MAI MARE DE 60-80 KG

Cantitate S.U PBD Ca P

SPECIFICARE U.N.
(Kg) (Kg) (g) (g) (g)

Fân de lucerna 1,00 0,89 0,53 105 10 2

Lucerna masă
3,00 0,72 0,57 105 15 2
verde
Borceag masă
4,00 0,72 0,68 88 5,2 2,8
verde
Grosiere 0,00 0,00 0,00 0 0 0
Nutreţ concentrat 0,30 0,26 0,32 36 2,1 2,85
Premix KJP 740 0,10 88,00% 0.00 0.00 25,67% 0.88%
Sare 0,02
TOTAL 2,67 2,17 337 33 10
Raport UN/SU=0,81 0,81

Raport SU/UN=1,2:1 1,2

Raportul energo-proteic=1:155 155

Raport UN/SU=0,81 0,81

RAŢIE FURAJERĂ PENTRU TINERET FEMEL REPRODUCTIE
Cantitate S.U. PBD Ca P
SPECIFICARE U.N.
(Kg) (Kg) (g) (g) (g)
Lucerna masă
3,00 0,72 0,57 105 15 2
verde
Fan 0.2 0.18 0.11 0.20 2 0.4
Nutreţ concentrat 0,30 0,26 0,32 36 2,1 2,85
Premix 0,10 0.09 0.07 3.1 0 0
Sare 0.02
TOTAL 3.62 1,25 1.07 144,3 19.1 5,25
Raport UN/SU=0,86 0,86
Raport SU/UN=1,17:1 1.17
Raportul energo-proteic=1:150 150
RAŢIE FURAJERĂ PENTRU BERBECUTI DE REPRODUCTIE CU O GREUTATE DE 30-70 KG
Cantitate S.U. PBD Ca P
SPECIFICARE U.N.
(Kg) (Kg) (g) (g) (g)
Fan 0.4 0,45 0,30 50 5 1
Siloz 1,00 0,18 0,17 22 1,3 0,7
Nutreţ concentrat 0,40 0,26 0,32 36 2,1 2,85
P.V.M. 0,10 0,09 0,07 3,1 0 0
Sare 0,01
TOTAL 1,00 0,94 131 14 5
Raport UN/SU=0,94 0,94
Raport SU/UN=1,1:1 1,1
Raportul energo-proteic=1:134 134
Adăparea ovinelor

Necesarul de apă
Asigurarea necesarului de apă la păşune sau în fermă, constituie o activitate esenţială. Cantităţile de
apă necesare în adăposturile de ovine vor asigura consumul curent al animalelor, prepararea hranei,
îmbăierea animalelor, curăţirea adăposturilor şi spălarea instalaţiilor.
Pentru consumul zilnic de apă sunt necesare următoarele cantităţi: berbeci de reproducţie 8 l, oile
mame 7l, tineret prasilă 4l şi pentru miei 0-3 luni 0.5 l pe zi.
Asigurarea apei în perioada de stabulaţie se realizează prin diferite sisteme de alimentare, racordări
la reţea sau amenajări de puţuri de apă.
Distribuţia apei în grajdurile de animale se realizează prin diverse instalaţii racordate la sistemul de
alimentaţie, astfel:
Alimentarea animalelor cu apă din adăpători automate, prevăzute cu supapă sau cu nivel constant.
Necesarul de apă diferă în funcţie de mărimea, profilul şi complexitatea fermei şi se
calculează pe baza normelor zilnice de consum de apă în vigoare.
Aceste norme ţin cont de necesarul de apă pentru adăpat, spălat şi igienizare.
Consumul de apă în l/zi, pentru ovine
Denumirea consumatorilor Cantitatea de apă necesară pentru 24 h,
l/cap
Ovine adulte, berbeci 7-8
Tineret ovin 3-4
Alti consumatori 8-10
Lăptărie, la 1 l de lapte 4-5
Pentru prepararea furajelor 1,5-3,5
Pentru îngrijitor 50 60
Pentru spălare (laptărie, filtru sanitar) 2 l/mp de suprafaţă spălată

Animalele trebuie să aibă în permanenţă apă proaspătă la discreţie. Nivelul consumului de apă este
determinat atât de animal, cât şi de structura, compoziţia raţiilor furajere, factorii de microclimat,
însuşirile fizice şi chimice ale apei, frecvenţa şi sistemul de adăpare.
Apa trebuie să corespundă calitativ reglementărilor privind apa potabilă şi să asigure cantitatea
minimă necesară zilnică pentru desfăşurarea activităţii fermei.
In cazurile în care nu se poate asigura apa potabilă cu caracteristicile fizico- chimice şi
bacteriologice cerute de standard se pot admite derogări în privinţa conţinutului, numai la
substanţele care nu modifică însuşirile organoleptice ale apei şi nu au acţiune toxică asupra
animalelor.
Folosirea surselor de apă, care nu se încadrează în prevederile STAS şi a prezentelor norme, se va
face cu aprobarea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi Siguranţă Alimentară.
Adăpostul va fi dotat cu adăpători automate, antiinghet în fiecare boxă, si vor fi curăţate zilnic.

Condiţii de microclimat
 Condiţiile ambientale, alături de o furajare corespunzătoare, permit realizarea unui randament
productiv optim. Acest obiectiv, de a optimiza permanent productivitatea, impune ca pe lângă spaţiile
necesare întreţinerii animalelor să se ia în considerare toţi factorii care asigură o stare
corespunzătoare a mediului ambiant cum ar fi : temperatură, umiditate relativă, iluminare şi viteza
curenţilor de aer.
Parametrii ambientali pentru ovine

Categoria de animale Temperatura interioară Umiditate Volum aer Viteza

relativă maximă a
aerului
Iarna Vara

Unitatea de măsură °C °C % mc/cap m/s

Ovine de reproducţie 3-5 15-21 70-80 2,5-4 <0,5
Ovine în maternitate 8-10 18-21 60-70 3-5 0,2
Miei: în prima lună de 8-14 18-21 60-70 1,5-2 0,2
viată
de viată 12
miei în luna a II-a 15-21 60-70 1,5-2
Berbeci 3-5 15-21 70-80 3-5 <0,5

Mulsul ovinelor

Sala de muls este pe langa grajd si animalele ajung din boxe in sala de asteptare inaintea mulsului.
Dupa muls ajung in sala de asteptare dupa muls, dupa care fiecare grupa ajunge inapoi in boxele de
cazare.
Sala de muls cu incaperile anexe este de o importanta vitala in fluxul tehnologic al fermei fermei si
trebuie sa asigure:
 Intrarea personalului si a persoanelor straine in ferma
 Mulsul oilor si posibilotatea selectarii a oilor dupa muls pentru tratament si Insamantare
Artificiala
 Depozitarea si racirea laptelui in sistem inchis si predarea catre unitatea procesatoare

Luand in considerare ca conform normelor EU, , in asa fel este proiectat poarta de intrare ca
autospecialele pentru transportul laptelui cu personalul de deservire nu trebuie sa intre in ferma. Tot
aici se face si intrarea personalului si a persoanelor straine

Blocul cu sala de muls trebuie sa contine urmatoarele incaperi:

 Vestiar alb si negru

 Dus + Wc + chiuveta spalare barbate si femei
 Depozit detergenti de spalare
 Sala de muls
 Sala de depozitare si racire a laptelui
 Sala pentru tehnica ( Pompe de vacum, boilere pentru apa calda, centrala termica
 Birou
 Asteptare inainte de muls
 Camara sanitar veterinara
 Asteptare dupa muls
Intrarea personalului si a persoanelor straine in ferma

Conform recomandarilor sanitar veterinare personalul si vizitatorii dupa dezinfectarea mainilor si a

incaltamintelor si prin respectarea principiului vestiarelor alb si negru poate sa intre in ferma. Prin
folosirea culoarului central muncitorii si celelate personae poate sa ajunga la toate incaperile a
blocului igienic. Aici trebuie sa fie chiuveta cu apa rece si calda pentru spalarea mainilor, cu sapun
licid, cu posibilitatea de stergere, combinat cu spalator de cizme, si covor dezinfector in interior.
Langa spalatorul de cizme trebuie sa fie un dulap cu halate, bonete si sosete de o singura folosinta.
Tot aici trebuie sa existe si un recipient cu capac pentru depozitarea deseurilor.

Aparatul de muls

Sala de muls de 2x 12 are capacitatea de muls de 200 Oi pe ora, deci mulsul efectivului se poate
asigura in 1 ore si jumatate. La inceputul lactatiei se recomanda mulsul de 3 ori a oilor de lapte. .

Sala de muls asigura;

 Primirea grupurilor de productie in asteptrea inainte de muls

 Mulsul efectiv a oilor

Depozitarea si racirea laptelui in sistem inchis si predarea catre unitatea procesatoare

Prin sistemul de muls folosit, laptele muls din uger ajunge printr- un sistem inchis in racitorul de 2000
l din sala de depozitare a laptelui, de unde laptele poate sa fie pompat in autospeciala pentru
transportul laptelui la unitatea de procesare.
Recipientul de colectare si sistamul de conducte de transmitere a laptelui este din otel inoxidabil,
prevazut cu un sistem automat de spalare.
Laptele in timpul mulsului ajunge in mod continuu in recipientul de racire, unde ajunge aproape
instantaneu la temperature de 4 grade Celzius.

GRAJDUL DE ÎNTREŢINERE A OILOR

Intretinere animalelor din obiectiv se realizeaza in grajdul care va fi construit, care trebuie sa asigura
posibilitatea de mecanizare a furajarii a adaparri si a evacuarii gunoiului si sa asigure condittile de
microclimat necesare desfasurarii activitatii de productie;
In grajdul de ovine exista boxe mari colective, despartite de boxe din teava zincata
Animalele sunt intretinute pe asternut permanent de paie.
Sunt prevazuti boxe de fatere si boxe de tineret cu jgheaburi furajere
Furajarea se face manual la masa furajera cu latimea de 1.8 m
Grajdul este prevazut cu geamuri rabatabile, care asigura si admisia de aer proaspat
Evacuarea aerului viciat se realizeaza prin cosuri de ventilatie prevazute in tavanul incaperii.
In grajd trebuie asigurat 1.5 m² de suprafata pe cap de animale cu miei

ACTIUNI CALENDARISTICE DE TEHNOLOGIE ZOOTEHNICA Şl SANITAR-VETERINARE

Pentru o bună desfăşurare a activităţii de creştere şi întreţinere a ovinelor este necesară

cunoaşterea principalelor activităţi zootehnice şi sanitar- veterinare care trebuiesc urmărite şi
respectate în diferitele faze ale anului.
IANUARIE: se iau măsuri pentru campania de fătâri la ovine, se amenajează maternitatea
cu boxele individuale, pentru oile fătate cu miei şi boxe individuale separate pentru oile gestante în
ultimele zile dinaintea fâtării. Se amenajează spaţii destinate tătarilor care trebuie să asigure condiţii
perfecte de igienă, să fie curate, uscate, spaţioase, cu o temperatura cuprinsă între 16-20° C,
suficient luminate (1m.p de geam pentru fiecare 20 m.p. de suprafaţă a adăpostului), fără curenţi de
aer şi fără noxe, cu aşternut curat.
Se face bonitarea mieilor născuţi timpuriu, se face clasarea mielor proveniţi din inseminâri
artificiale cu material seminal de la berbeci de rasă curată şi cu performanţe deosebite şi se reţin
mieii pentru îngrâşare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urmăreşte starea de curăţenie a
adăposturilor.
FEBRUARIE: se continuă urmărirea campaniei de fătâri şi bonitarea mieilor. Se fac
dehelmintizâri (tratamente pentru eliminarea vermilor intestinali) la câinii care vin în contact cu turma
de oi, pentru combaterea echinococozei şi cenurozei, de două ori pe an, ştiut fiind faptul că aceşti
câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la ovine. Se efectuează la întreg efectivul
tratamente de deparazitare internă (strongilatozâ gastro-intestinală, moniezioză şi în mod obligatoriu
contra fasciolozei), igiena şi întreţinerea copitelor.
MARTIE: se continuă campania de fătâri la oi şi se creazâ condiţii pentru creşterea mieilor. Se
continuă bonitarea şi clasarea mieilor. Crescătorii care doresc inseminâri artificiale în contrasezon
pentru obţinerea de fătâri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca acţiune
sanitar- veterinară ce se efectuează obligatoriu în această lună este vaccinarea profilactică
anticârbunoasă.
APRILIE: se supraveghează fâtările, se continuă bonitarea şi clasarea mieilor. Se
organizează stânele şi se delimitează zonele de pâşunat. Se acordă o îngrijire deosebită mieilor în
scopul reţinerii femelelor pentru reproducţie. Crescătorii care doresc inseminâri artificiale în
contrasezon pentru obţinerea de fătâri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente.
Oile se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozâ şi
moniezioză (la miei). Se vor examina păşunile pentru identificarea parazitismului, în special cu
Fasciola, se aplică tratamente şi lucrări de asanare. De asemenea, câinii ciobăneşti vor fi
dehelmintizati pentru combaterea echinococozei şi cenurozei.
MAI: Dacă se reţine pentru prăsilă tineret, în cadrul reproducţiei lărgite, se bonitează întregul
efectiv de tineret ovin femei şi mascul născut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de bază
în acest an a animalelor bonitate. Crescătorii care doresc inseminâri artificiale în contrasezon pentru
obţinerea de fătâri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele reţinute
pentru fermă sunt tratate pentru râie, prin îmbăieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De
asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozâ, strongilatoze gastro-
intestinale şi monieziozâ (moniezioza - este o boală parazitară care apare frecvent la rumegătoarele
mici în sezonul de vară şi este produs de un vierme lat (tenie), ca o panglică).
IUNIE: se urmăreşte starea de sănătate, apreciindu-se performanţele zootehnice în vederea
bonitării fenotipice şi clasării lor înainte de a intra în stabulaţie când se vor stabili şi cârdurile pentru
prăsilă. în această perioadă se urmăreşte înţărcarea mieilor şi se organizează turme de miei ce vor
ieşi la păşune, îmbăieri antiscabioase şi tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozâ,
strongilatoze gastro-intestinale şi monieziozâ
IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozâ. Lucrări de igienă şi întreţinere a copitelor.
AUGUST: se pregăteşte campania de montă, prin suplimentarea raţiei la berbeci cu
concentrate şi administrarea de premixuri, precum şi de ouă care au efect benefic asupra calităţii
spermei. Se împarte efectivul de oi în două turme a câte 175 capete, la care se vor sincroniza
căldurile în lunile: martie, aprilie şi mai, pentru a avea fătări eşalonate.
Se pregătesc adăposturile pentru fâtările oilor la care s-au sincronizat căldurile în luna martie.
Se întocmeşte planul de montă în cazul în care se doreşte sincronizarea căldurilor şi inseminarea
artificială a oilor cu material seminal congelat de la berbeci locali sau cu spermă de la rase din
import. Se stabileşte numărul de berbeci necesar pentru monta efectivului de oi.
SEPTEMBRIE: se încep acţiunile de sincronizare şi inducere la oi a căldurilor în funcţie de
perioda în care crescătorul doreşte să aibă grupate fâtările. Se pregătesc adăposturile pentru fătârile
oilor la care s-au sincronizat căldurile în luna aprilie. Ca acţiuni sanitar- veterinare de prevenire se
execută vaccinarea anticârbunoasâ şi tratamente generale antiscabioase şi contra monieziozei.
OCTOMBRIE: începe campania de montă naturală şi se continuă sincronizarea căldurilor
pentru inseminarea artificială a oilor. Se pregătesc adăposturile pentru fâtările oilor la care s-au
sincronizat căldurile în luna mai. Se pregătesc adăposturile pentru perioada de stabulaţie, se fac
deratizări, dezinsecţii şi dezinfectii. Ca acţiuni sanitar- veterinare de prevenire se face vaccinarea
anticârbunoasâ şi deparazitările înainte de perioada de stabulaţie.
NOIEMBRIE: se continuă acţiunea de inseminare artificială şi montă naturală. Se organizează
turmele de oi pentru iernat şi perioada de stabulaţie. Se izolează ferestrele, se completează
geamurile astfel încât sâ se asigure adăposturi confortabile şi fără curenţi de aer. Lucrări de igienă şi
îngrijire a copitelor.
DECEMBRIE: se fac verificări ale efectivelor de oi şi se începe compartimentarea saivanelor,
pregătindu-se pentru etapele următoare, respectiv boxe pentru oile inseminate sau montate natural
în august, care vor făta în cursul lunii ianuarie.
FLUXUL TEHNOLOGIC DE REPRODUCTIE

SECTORUL monta se efectuează în septembrie- noiembrie

MONTĂ-
GESTATIE
sistemul de montă utilizat este cel în libertate; se foloseşte un berbec
la 25- 30 oi;
gestaţia durează în medie 150 zile, cu variaţii cuprinse între 145-158
zile;

SECTORUL înainte cu o săptămână se tranferă în maternitate; fătărea durează 20-

MATERNITATE 25 de minute;
temperatura 14-15 °C în maternitate;

înţărcarea se efectuează la 60 zile, mieii sunt transferaţi în sectorul

de tineret;
SECTORUL CREŞTERE se populează sectorul pe principiul 'totul plin - totul gol';
TINERET
furajare corespunzătoare cu fân de bună calitate;
Programul de lucru în ferma

În perioada de stabulaţie În perioada de păşunat

Activitate Activitate

5.00-6.00 Verificarea efectivului de animale şi 5.00-6.00 Verificarea efectivului de animale

efectuarea mulsului

6.30-8.00 Administrare fibroase 6.00-7.00 Mulsul oilor

8.00-9.00 Adăpatul animalelor 7.00-11.00 Administrare masa verde la iesle,

adăpat

9.00-10.00 Administrare concentrate 11.00-12.00 Mulsul oilor

10.00-12.00 Administrare fibroase -tain II 12.00-14.00 Repaus

12.00-13.00 Diverse activităţi gospodăreşti 14.00-18.00 Administrare masă verde la iesle,

adăpat

13.00-14.00 Pauză 18.00-19.00 Mulsul oilor

14.00-15.00 Administrare suculente 19.00-21.00 Administrare masă verde la iesle,

adăpat

15.00-17.00 Adăparea oilor 21.00-4.00 Repaus

17.00-18.00 Administrare fibroase pentru noapte

18.00-19.00 Mulsul oilor

19.00-6.00 Repaus

Indicatori folosiţi în proectarea tehnologica a fermei

Suprafaţa de cazare pentru:- berbeci 1,80m2/cap

-oi mame 1,20-1,50m2/cap
- tineret ovin 0,30m2/cap

Padoc - suprafaţă dublă faţă de suprafaţa de cazare - 3 m2/cap

Temperatura optimă din adăpost —> 8-10°C
Temperatura optimă din adăpost în perioada tătarilor —►16-20°C

Front furajare —► 0,35 m/l

Consum zilnic masă verde —► 7 Kg/cap/zi

Consum apă —► 3- 8 l/zi/cap
înălţime perete despărţitor —> 1,5 m
Lăţime alee furajare —► 2,4 m
Coeficient de luminozitate —> 1/20

30.06.2017

Ing. Kinda Zalan