FEMEIA MILITAR

ASPECTE GENERALE
Opinia mea este ca femeia are, mai bine zis, trebuie sa aiba posibilitati de
afirmare egale cu ale barbatului, inclusiv in mediul militar. Cand vorbesc de
mediul militar am in vedere si o usoara tenta de protejare a acesteia, in sensul de
a nu o expune la pericolele majore ale campului de lupta, care pot sa devina
traumatizante pentru femeie.Cand fac aceasta afirmatie tin cont ca acest inceput
de mileniu este marcat de cresterea rolului femeii si de largirea sferei sale de
activitate, inclusiv in acele medii si profesii considerate multa vreme apanajul
barbatilor. Evident, si armatele, cunoscute si recunoscute prin conservatorismul
lor, au dat unda verde accesului femeilor in structurile sale. Este un fapt firesc,
deoarece femeile au dovedit ca sunt capabile sa actioneze la fel de bine ca
semenii lor, barbatii. Sa nu uitam ca si in sport anumite probe sportive – ma
refer la aruncarea ciocanului, saritura cu prajina, triplul salt – considerate a fi
specifice barbatilor, au devenit accesibile si femeilor, cu performante demne de
remarcat, demonstrand capacitatea fizica a acestora.
Nimeni nu poate tagadui ca psihismul femeii este deosebit de cel al
barbatului, dar catusi de putin inferior. intr-adevar, diferentele anatomice si
fiziologice dintre barbat si femeie nu pot sa nu corespunda unor diferente
psihologice. Deseori se vorbeste de comportamentul diferit al barbatilor sau al
femeilor, fara sa se tina seama de contextul social economic in care s-a dezvoltat
populatia studiata. In general, cele doua sexe au un fond psihic comun.
Diferentele sunt generate in special de factorii social – economici si de
substratul endocrin. Asa se explica de ce barbatii care se feminizeaza somatic, se
feminizeaza si psihic si de ce femeile care se virilizeaza morfologic manifesta si
caractere psihologice androide. Fiind mai energic si mai puternic, barbatul este
inclinat sa faca munci mai grele, care cer multa rezistenta fizica si psihica, o mai
mare contributie creatoare si mai mult spirit critic. Femeia are, in schimb, o
1
imaginatie bogata si multa sensibilitate. Psihologia femeii a depins de situatia
femeii intr-o societate, de rolul care i se atribuia in familie.
Nu de mult femeile erau privite ca cele care trebuiau sa aiba grijă de case, de
copii si de barbatul acestora care venea acasa de la serviciu sau din armata.
Acum lucrurile s-au schimbat sau chiar rolurile sau inversat in unele familii.
Femeiile de asemenea se duc la servici, ocupa pozitii importante in domeniile
care lucreaza sau fac chiar parte din armata. In ultimele patru decenii statutul,
situatia si numarul femeilor care fac armata si care isi aleg o cariera in armata a
evoluat. Potrivit unui studiu efectuat si publicat recent de catre CWINF
(Comitetul personalului feminin al NATO), numarul femeilor care poarta
uniforma incadrate in armatele Aliantei a crescut de la 30.000, in 1961, la
288.000, in 2001. Asta nu inseamna ca toate tarile au evoluat din acest punct de
vedere, fiecare mediu militar are istoria sa cu traditii si culturi distincte care
afecteaza gradul de integrare al femeilor de la o tara la alta.
Pentru majoritatea tarilor membre NATO, recrutarea obligaorie a barbatiilor este
inca in vigoare, in timp ce inrolarea femeilor este voluntara. Din cele 19 tari
membre NATO, femeile servesc in fortele armate a numai 17 natiuni, exceptia
fiind Luxemburg care nu are femei in uniforma si Islanda care nu detine forte
armata. Cel mai bine reprezentate sunt femeile din armata Statelor Unite si
Canada unde acestea detin un procent de 14% si respectiv 11.4%. In anul 2001,
8.6% dintre efectivele americane desfasutare pe plan mondial erau femei si
11.200 de femei in uniforma au participat la misiuni NATO de peacekeeping.
Putem lua in considerare si o alta ipoteza avand ca punct de sprijin un numar
impresionant de mare de tratate, lucrari, opere, romane, studii, despre "sufletul
feminin", despre "psihologia femeii", despre "viata sa interioara", despre
"enigma feminina":fata care va constata ca indeletnicirile, pasiunile sale de copil
si adolescent apartin mai degraba celuilalt sex, cel masculin (din loialitate pentru
dorintele parintilor sau din teama ca va fi respinsa daca va alege sa faca altceva):
fie ii place sa se joace mai mult cu baietii, se simte mai bine in compania lor, fie

2
este preocupata de calculatoare si electronica, desfacand toate aparatele din casa
si reasamblandu-le, ori se imbraca mai mult cu haine maculine si nu-i plac
fustele, rochiile care i-ar putea aminti carui sex apartine de fapt… Iar ea nu vrea
sa mai dezamageasca... In fine…isi poate alege o cariera netraditionala…de
militar, de luptatoare.
Eu cred ca femeia este la fel de capabila ca si barbatul sa raspunda
exigentelor mediului militar. De altfel si in armata noastra avem, o spun cu
certitudine, femei-militar deosebit de valoroase in domeniul logistic, in
administratie in general, ca ofiteri de stat major, in justitie, aviatie, medicina etc.
Exemple nenumarate sunt si in Statul Major General, unde sunt femei de
performanta profesionala deosebita.
In modul de angajare a fortelor armate se merge pana la maximum in
protejarea luptatorilor, in expunerea cat mai putin posibila la pericole. Nu mai
exista acel tip de razboi specific secolelor trecute, in care confruntarile erau de
cele mai multe ori directe, fata in fata, nu mai exista acele “valuri de luptatori”
care cad pentru cucerirea unui aliniament si nici acele lupte de intalnire unde
dispareau divizii si chiar armate. Astazi, razboiul are cu totul alte caracteristici.
Luptatorul insusi actioneaza in cu totul alte conditii, este supus altor riscuri, altor
eforturi, coboara din masina de lupta doar pentru actiuni specifice. Nu mai duce,
ca altadata, campanii pe jos, din Ardeal pana in Muntii Tatra. Acum efortul fizic
pe campul de lupta este oarecum limitat. Intervin alti factori – concentrarea,
stapanirea de sine in sistemul de identificare a tintelor. Or, femeile au
demonstrat ca au un echilibru psihic foarte stabil, ca sunt capabile sa faca fata
oricaror situatii de lupta.
Atat femeile militar, cat si barbatii considera ca principalele calitati, aptitudini
necesare desfasurarii cu succes a activitatilor specifice militare, sunt rezistenta
fizica si psihica, echilibru emotional si concentrare.
In momentul de fata exista unele specialitati militare unde femeile nu au
acces. Si asta tocmai din dorinta de a le proteja, de a nu le expune inutil la

3
pericole si conditii traumatizante. Ca si in alte armate, si in armata romana nu
vom gasi femei pe navele de lupta ale marinei militare, in fortele speciale sau pe
avioanele de vanatoare. Intr-un razboi cele mai multe imagini traumatizante sunt
in spitalele militare de campanie, acolo unde sunt adusi, de multe ori intre viata
si moarte, ranitii, mutilatii. Ei bine, in serviciile medicale vom intalni foarte
multe femei. Oare acest fapt nu vorbeste de la sine despre capacitatea lor fizica
si psihica? Istoria noastra arata ca femeile in alb au dovedit o rezistenta si un
curaj demne de toata lauda, ajutandu-si semenii, invingandu-si durerea,
oboseala, fiind de multe ori chiar mai puternice decat barbatii.
Femeia miliatr in Romania
In Romania Guvernul României a emis un act normativ-surpriză. Ordonanta
Guvernamentală 137/31.08.2000 urmăreste prevenirea si sanctionarea oricărei
forme de discriminare. Cum ideea că femeile n-au ce căuta în Armată este una
preconcepută si se incadreaza foarte bine in ideea de discriminare, Ministerul
Apărării Nationale a trebuit să gândească o strategie de a elimina discriminările.
În consecintă, expertii în resurse umane ai armatei au pus la cale un sistem in
care singurul lucru care-i interesează este valoarea candidatului care dă examen
la colegiile liceale militare sau la academiile militare si fetele nu vor mai avea
locuri speciale.
Armata Română are în prezent, printre membrii corpului ofiterilor si cel al
subofiterilor, aproximativ 1.800 de femei, unele ajungând până la gradul de
colonel. La Ministerul de Interne există chiar o femeie cu gradul de general.
Acestea au fost recrutate si formate preponderent înainte de 1989 si aveau
misiunea, după absolvirea scolilor militare, de a instrui studentele pe durata
stagiului de pregătire militară. Actualmente, cadrele militare femei sunt
percepute drept persoane cu responsabilităti limitate, care n-au treabă cu
militarii în termen si stau toată ziua la birou. Dar asta nu inseamna ca toate
femeiile din armata noastra ocupa astfel de pozitii, anul 2003 a fost primul in
care femeile au avut acces in posturi din armata care, pana acum erau destinate

4
exclusiv barbatilor. Irina Pastrama este sefa de tanc la Batalionului 284 Tancuri
din Galati si are in subordine trei barbati, deci putem spune ca Romania este pe
cale de a accepta femeile in randul barbatilor.
In ultimii ani, Armata Romana si-a deschis structurile operative si pentru
femei, care pina nu demult aveau locuri rezervate doar la popota si la serviciul
de dactilografiere. Perioada in care tinara trebuia sa intre fecioara in scoala
militara a fost uitata de ani buni. Acum, femeia soldat ia pusca si ranita in spate
si reprezinta patria in cele mai fierbinti zone de pe glob. In cei peste patru ani de
prezenta romaneasca in Irak si Afganistan, zeci de femei au insotit trupele pina
in prima linie. Prezenta lor pe front nu mai e o noutate, atita vreme cit SUA au
in teatre 11.000 de femei. Le-am vazut in tabara din Tallil facind joging in
pantaloni scurti si cu automatul in spate. Si romancele au prins gustul prafului de
pusca si nu se mai multumesc cu statutul de observator din spatele cimpului de
lupta. In Irak si Afganistan au luptat si cinci vrincence. Sa nu credeti ca le e
usor! Numai vesta antiglont cintareste 16 kg, iar casca alte doua. Uneori erau
nevoite sa le poarte 14 - 16 ore pe zi. "Am ajuns la performanta sa imbrac vesta
antiglont in 10 secunde", isi aminteste cpt. Camelia Tudor, care a fost in Irak, ca
psiholog al Batalionului 280 Infanterie Mecanizata. Nici sanitarele nu au stat la
adapostul cortului, ci au insotit militarii in misiuni in care e imposibil sa nu iti
fie frica.
Exemplu de femeie militar
In unitatile Garnizoanei Focsani lucreaza peste 100 de femei, care si-au
cistigat cu gratie locul prin multa munca. Una dintre cele mai experimentate este
plt. adj. Marilena Meran, care lucreaza in stafful Brigazii 282 Infanterie
Mecanizata "Unirea Principatelor" Focsani, la biroul de documente clasificate.
La 20 de ani era sef de popota intr-un regiment mecanizat din Galati. A vazut cu
ochii cum a crescut importanta femeii in structurile militare. "Am fost prima
promotie de fete a Scolii Militare Sibiu, in 1985. De atunci s-a schimbat radical
conceptia despre noi. Eu am prins si vremurile in care colegii militari ne

5
spuneau in fata ca locul nostru este la cratita. Le raspundeam ca stam si la
cratita, dar dupa programul de lucru", ne-a spus Marlena Meran. "Armata te
schimba in bine! Cind am intrat in sistem, mi-am propus sa fac ce face un barbat
sau poate chiar mai mult. Sintem intr-o permanenta competitie", spune ea, dupa
20 de ani petrecuti in haina militara. Din noua generatie, vine sa confirme
sublocotenentul Ana Maria Stefanut,care, la 25 de ani, este comandat de pluton
si are in subordine zeci de militari (numarul exact este secret militar - n.r.). Are
o munca de mare raspundere. "Colegii ma respecta si ca militar si ca femeie. Tot
ce propun, se insuseste!", spune ea. A decis sa-i rmeze tatalui in cariera pentru
ca "armata iti ofera o munca din care nu lipseste adrenalina". "In fiecare zi fac
altceva si asta imi place!", spune ea. Cu toate ca nu a trecut prin focul teatrelor
externe, a scos untul din baietii cu care lucreaza in cadrul aplicatiilor de tip
NATO. Tot cu mina forte conduce si sublocotenentul Elena Delia Mavrodin,
comandantul de pluton in cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizata.
Argument contra femei in arrmata
Diviziunea stricta a muncii, dupa criteriul sexului, trebuie considerata
depasita. Diferentele firesti dintre femei si barbati privind talia, masa si forta
musculara, factori importanti pentru eficienta in activitati care cer lucru mecanic
– nu mai sunt conditii ale eficientei. In prezent majoritatea activitatilor interpun
intre operator si obiectul supus transformarii agregate mecanice puternice sau
roboti industriali, operatorul avand rolul de a comanda sau doar de a
supraveghea, in mod inteligent, asemenea agregate. Diferentele privind eficienta
in munca nu se rezuma doar la inzestrarea fizica. Exista si diferente psihofizice
sau psihice care fac femeile mai eficiente in anumite activitati si barbatii mai
eficienti in altele. In activitatile civile handicapului natural initial, tinind de
specificitatea psihofizica de sex, poate fi depasit. Diferentele naturale sunt date
in special de tipul si gradul de hormonizare. Functie de acest factor exista si
diferente intrasexuale. Si aceste diferente se pot compensa partial in mod

6
natural. Individul se adapteaza fiziologic tipului de solicitare la care trebuie sa
faca fata ceea ce nu neaparat spre fericirea celui in cauza.
Activitatea militara specifica, lupta armata, presupune capacitatea de exercitiu
violent controlat. Si in acest domeniu se interpun intre actor si obiectul supus
violentei, agregate, de la armamentul cu foc la agregatele de inalta tehnologie in
cazul carora operatorul actioneaza de la distanta manipulind o consola de
computer. In aceasta situatie efectul violent este absolut neinfluentat de sexul
operatorului. Actiunile de lupta, de la origini pana astazi si astazi, au fost si sunt
specific masculine. Ele sunt totdeauna colective. Colectivitatile militare sunt si
vor fi multa vreme de acum incolo, colectivitati de barbati structurate in
consecinta acestui specific. Pentru multi barbati activitatea si organizatia
militara sunt, prin particularitatile lor, excesiv masculine. Nu exista alternativa
care sa fi functionat spre a putea fi facuta comparatie. Deocamdata, acest tip de
organizatie si viata este verificat ca eficient. Eficienta in cauza se traduce prin
viata sau moarte, libertate sau servitute. Este o miza care nu permite
experimente. Standardele militare atat privind capacitatea fizica a luptatorilor cat
si fiabilitatea psihica in lupta sunt dimensionate si specificate pentru barbati, cu
valorificarea si cultivarea anumitor caracteristici mai bine reprezentate la barbati
decat la femei, tendinta fiind spre aducerea acestora la exces. Produsul tinta este
un anume tip uman, fizic si de personalitate, hiperviril, temporar unilateralizat.
Aceasta cultura porneste de la un individ bine virilizat care urmeaza sa fie
supracultivat in aceasta dimensiune. Hipervirilizarea este un fapt hormonal,
consecinta naturala a unui complex de solicitari. Efectul se poate obtine si in
cazul unui organism feminin dar nu la nivelul echivalent cu ce poate fi obtinut
pornind de la un organism masculin bine virilizat. Intrebarea este ce rost are sa
fie distorsionata o femeie, in sens viril, din moment ce exista barbati suficienti,
tocmai buni pentru aceasta sau numai pentru aceasta si in ce ar putea consta
satisfactia cuiva astfel distorsionat ? Barbatii astfel cultivati nu sunt neaparat
fericiti si-si afla greu rost si parteneriat ca oameni, altundeva decit in activitatile

7
si colectivitatile in care aceasta accentuare este calificata ca valoare. Un barbat
supraacentuat viril nu este neaparat un sot, un tata sau un companion dorit. Chiar
sexual, desi atractiv, nu este un partener erotic reusit. A comanda un agregat
uman alcatuit din barbati accentuati, foarte eficienti militar, este o sarcina
dificila, sunt persoane prea autonome, aspre, greu de stapanit. In special, in
lupta, simpla si abstracta suprapozare birocratica a superiorilor nu este
suficienta. Comandantul unor soldati profesionisti in lupta se cere a detine
speciale atribute, in caz contrar urmand sa fie in fapt surclasat si substituit ca rol
de un subordonat al sau tocmai potrivit si, ca atare, recunoscut si acceptat, ceea
ce produce conflict de rol.
Intr-un stadiu incipient al cercetarilor in spatiul neurostiintelor a existat loc
pentru ipoteze privind diferentele intersexuale pornind de la constantele si,
variabilele, sociale, cele neurofiziologice fiind greu accesibile si ca atare putin
cunoscute. Nu sunt elucidate nici in prezent, dar mult extinse si aprofundate
prin progresul tehnicilor de investigatie. Fapt este ca mijlocul prim in actiunile
de lupta este de factura etologica si presupune organizare interna si efectorie
agresiva, in ambele privinte barbatii fiind expres construiti spre a fi performanti.
Exista si diferente intrasexuale mari. Ce se poate constata este ca motivatia
intrinseca a cuiva pentru a se implica militar, in special daca perspectiva de a
lupta efectiv este bine conturata, selecteaza exact indivizii cu aptitudine pentru
asemenea implicare. De regula, este vorba de barbati tineri mezomorfici in
variantele tipului, somatotonici, cu temperament puternic echilibrat sau puternic
neechilibrat, extraverti, hiperhipofizari, hipergonadali, hipercorticosuprarenali.
In Clasificarea Pende–longilini stenici, tonici, hiperhipofizari sau hipertiroidieni
cu buna activitate suprarenala si gonadala, sau brevilini stenici, tonici,
hipergonadali sau hipercorticosuprarenali. Este tipul comun pentru atleti si
militari. Privind structura de gen, persoane cu asertivitate accentuata si orientare
spre scopuri instrumentale. Excluzand orice sexism, barbatii sunt natural
adecvati pentru a fi performanti in activitatile militare.

8
 In cauza se cere adus si aspectul comenzii militare cu observatia ca
majoritatea soldatilor sunt si vor fi barbati, marcati de preconceptii privind rolul
de gen. Daca provin dintr-o cultura abia desprinsa din cea „traditionala”, cu atat
mai mult. Aceasta incarcatura poate fi un handicap in special in exercitiul initial
al comenzii, admitand ca persoana la comanda este femeie. Acest handicap nu
priveste numai dificultatea in care se afla comandantul, ci moralul structurii
militare de care depinde eficienta ei. Distributia mortalitatii in functie de axa
timpului este cunoscuta. Pierderile modifica moralul. Nici barbatii – de crezut ca
si mai putin femeile (lipseste experienta) – fosti soldati contractuali, cu
experienta de razboi contemporan, nu scapa de modificari psihice semnificative
si au dificultati de reinsertie eficienta in viata civila, chiar daca raman integri
fizic. In culturile occidentale nu mai este exceptie ca oamenii sa ramana
neangajati marital, se pune problema daca este mai usor sau mai greu pentru un
barbat sau pentru o femeie de a fi solitari, cu sau fara copii, in cazul prezentei
copiilor, distribuiti de regula la mama, posibil soldat veteran, modificarile
psihice de tipul celor studiate, pun in discutie rolul matern – si el cu fundament
„etologic”. Se mai poate adauga ca nu exista lege si regula care sa interzica unei
femei, fie ea soldat, sa se valorifice ca mama atunci cand se intampla sau decide.
Graviditatea sau maternitatea cer protectie legala. In cauza intra dreptul
copilului care se impune inclusiv mamei.
Credem ca exista argumente multiple care sa impuna rezerve privind ocuparea
femeilor in armata si, daca, acolo unde feminitatea sau masculinitatea sunt
functional indiferente si femeile nu sunt expuse la excese. Principial nimeni nu
ar trebui sa fie expus la excese, doar ca lupta armata este excesiva prin definitie.
Fata de severitatea expunerii, gravitatea consecintelor, argumentele din specia
„corectitudinii politice”, nu pot fi luate in seama, cu atat mai mult cu cat sunt
fluturate de persoane fara experienta militara sau de razboi, si daca, atunci
eludata din oportunism politicianist.

9
 Bibliografie

http://www.referat.ro/referate/Rolul_femeii_in_armata_4657.html
http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=11192
http://www.presamil.ro/SMM/2004/02/pag%2026-27.htm

Spirit Militar Roman, Octombrie, 2002

10