Dr.ing.

Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

PRELEGEREA 13
CUPRINS
1. Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi un plan.....2
1.1 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi un plan de poziţie
generală .............................................................................................................................2
1.2 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi planul orizontal de
proiecţie [H] ....................................................................................................................6
1.3 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi planul vertical de
proiecţie [V] ....................................................................................................................7

2. Determinarea unghiului diedru dintre două plane .........8

2.1 Determinarea unghiului diedru dintre două plane de poziţie
generală .............................................................................................................................8
2.2 Determinarea unghiului diedru dintre un plan de poziţie
generală şi planul orizontal de proiecţie [H] ...............................................12
2.3 Determinarea unghiului diedru dintre un plan de poziţie
generală şi planul vertical de proiecţie [V] ..................................................14

1
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

1. Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi un plan

1.1 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi un plan de

poziţie generală
Fie planul [P] un plan de poziţie
generală şi dreapta D(d, d') o
dreaptă de poziţie generală, (fig.1.1).
Să se determine unghiul u pe care-l
face dreapta D(d, d ') cu planul [P].

Pentru a rezolva această problemă,

întâi, printr-un punct A(a, a’)
aparţinând dreptei D(d, d ') trasăm o

perpendiculară - ∆ (δ , δ ') la planul

[P].

Apoi, rabatem planul care conţine

dreptele D(d, d ') şi ∆(δ , δ ') pe
planul de nivel [H1], ales arbitrar. Axa
de rabatere este dreapta de nivel
E(e, e') . Ea rezultă prin intersectarea
planului care conţine dreptele
Figura 1.1 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi un D(d, d ') şi ∆(δ , δ ') cu planul de
plan utilizând metoda rabaterii
nivel [H1]. Fie α unghiul format de
dreptele D0 şi ∆0 , atunci unghiul u
π
căutat este complementul unghiului α ( u= −α ).
2
Să analizăm în cele ce urmează modul de rezolvare, pas cu pas, utilizând următorul exemplu. Fie
dreapta D(d, d ') dată de punctele M(130, 35, 34) şi N(40, 57, 60), şi fie planul [P] dat de
punctele: Px(60, 0, 0), V(150, 0, 70) şi H(120, 55, 0). Se cere să se determine unghiul pe care-l
face dreapta D(d, d ') cu planul [P].

Întâi reprezentăm în epură planul [P] şi proiecţiile dreptei D(d, d') , (fig.1.2). Apoi, luăm, în mod

arbitrar, un punct A(a, a’) pe dreapta D(d, d') , (fig.1.3). Prin punctul A(a, a’) trasăm dreapta

∆(δ, δ ' ) perpendiculară pe planul [P].

2
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Figura 1.2 Determinarea unghiului pe care-l face o dreaptă de poziţie generală cu

un plan de poziţie generală – date iniţiale

Figura 1.3 Printr-un punct A(a, a’), luat arbitrar pe dreapta D(d, d') se trasează
dreapta ∆ (δ, δ') perpendiculară pe planul [P]

3
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Urmează să rabatem planul care include dreptele D(d, d') şi ∆(δ, δ ' ) pe un plan de nivel – H1,

ales arbitrar, (fig.1.4). Aşadar, trasăm urma H1v a planului de nivel [H1]. Dreapta D(d, d ')
intersectează planul de nivel [H1] în punctul P(p, p’) iar dreapta ∆(δ, δ ' ) în punctul Q(q, q’).

Punctele P(p, p’) şi Q(q, q’) ne dau axa de rabatere E(e, e') . Cum punctele sus amintite aparţine
axei de rabatere înseamnă că ele sunt propriile lor rotite, adică P(p, p’) ≡ P0 şi Q(q, q’) ≡ Q0.

Figura 1.4 Trasarea planului de nivel [H1] pe care urmează să se facă rabaterea; determinarea punctelor
P(p, p’) şi Q(q, q’) în care dreptele D(d, d') şi ∆ (δ, δ') intersectează planul [H1]; determinarea axei de
rabatere E (e, e')

Rămâne să rotim un singur punct care aparţine planului celor două drepte D(d, d ') şi ∆(δ, δ ' ) , şi
anume punctul A(a, a’). Am ales acest punct pentru că el aparţine atât dreptei D(d, d ') cât şi

dreptei ∆(δ, δ ' ) , (fig.1.5).

Pentru a realiza acest lucru prin proiecţia a trasăm o paralelă la proiecţia e şi „aşezăm” pe ea
segmentul de dreaptă as a cărui lungime este egală cu diferenţa (în valoare absolută) dintre cota
punctului A(a, a’) şi cota planului de nivel [H1]. Apoi, din proiecţia a trasăm o perpendiculară la
proiecţia e, perpendiculară pe care o prelungim dincolo de proiecţia e. La intersecţia
perpendicularei trasate anterior cu proiecţia e rezultă centrul de rotaţie C0. Triunghiul asC0 este
triunghiul de poziţie al punctului A(a, a’) în raport cu planul de nivel [H1]. Aşezăm vârful
compasului în C0 şi deschidem compasul până în punctul s. Rotim punctul s până când ajungem la

4
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

perpendiculara ridicată la proiecţia e . Rezultă în acest fel A0 adică punctul A(a, a’) aşezat pe planul
de nivel [H1].

Acum, unind punctul A0 cu punctul P0 obţinem dreapta D0 adică dreapta D(d, d') aşezată pe

planul de nivel [H1], şi unind punctul A0 cu punctul Q0 rezultă dreapta ∆0 adică dreapta ∆(δ, δ ' )
aşezată pe planul de nivel [H1]. Fie α unghiul ascuţit dintre dreptele D 0 şi ∆ 0 , atunci unghiul u
π
pe care-l face dreapta D(d, d ') cu planul [P] este: u= −α.
2

Figura 1.5 Efectuarea rabaterii pe planul de nivel [H1]. Trasarea dreptelor D 0 şi ∆ 0 , adică
dreptele D(d, d') şi ∆ (δ, δ') aşezate pe planul [H1]. Unghiul cerut prin enunţul problemei
este u = π/2 - α

5
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

1.2 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi planul

orizontal de proiecţie [H]

Pentru determinarea unghiul α pe care îl face

dreapta D(d, d ') cu planul orizontal de
proiecţie [H], (fig.1.6), am făcut o schimbare
de plan de proiecţie, astfel încât, dreapta dată
să ocupe poziţia unei frontale. Aşadar, în noul
sistem de proiecţie [V],[H1], O 1 X 1 dreapta

D(d, d '1 ) este o frontală iar unghiul α format

de proiecţia d '1 şi axa O1 X 1 redă adevărata
Figura 1.6 Determinarea unghiului dintre o mărime a unghiului căutat.
dreaptă şi planul orizontal de proiecţie
Să urmărim, pas cu pas, modul de rezolvare
al acestei probleme cu ajutorul următorului exemplu.

Fie dreapta D(d, d ') dată de punctele: A(30, 15, 26) şi B(90, 35, 35). Se cere să se determine
unghiul α pe care-l face această dreaptă cu planul orizontal de proiecţie [H].

Trasăm în epură proiecţiile punctelor A(a, a’) şi B(b, b’) apoi proiecţiile dreptei D(d, d ') , (fig.1.7).

Figura 1.7 Determinarea unghiului dintre o dreaptă de poziţie

generală şi planul orizontal de proiecţie [H] – date iniţiale

Apoi facem o schimbare de plan vertical de proiecţie astfel încât dreapta D(d, d ') să ocupe, în noul
sistem de proiecţie, poziţia unei frontale (se ştie că unghiul pe care-l face proiecţia verticală a unei
frontale cu axa de proiecţie este unghiul pe care-l face frontala cu planul orizontal de proiecţie –
vezi Prelegerea 2, paragraful 2.1).

Aşadar, trasăm o nouă axă de proiecţie O1X1 paralelă cu proiecţia d a dreptei D(d, d ') ,
(fig.1.8). Din proiecţiile a şi b ridicăm linii de ordine la axa O1X1 şi măsurăm pe acestea cotele

punctelor A(a, a’) şi B(b, b’). Rezultă proiecţiile a’1 şi b’1 care unite furnizează proiecţia d '1 .

6
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Unghiul pe care-l face proiecţia d '1 cu axa O1X1 (sau cu o paralelă la aceasta) este unghiul α
căutat.

Figura 1.8 Determinarea unghiului α pe care-l face o dreaptă de

poziţie generală cu planul orizontal de proiecţie. S-a efectuat o
schimbare de plan vertical de proiecţie, astfel încât, dreapta dată să
ocupe poziţia unei frontale în noul sistem de proiecţie

1.3 Determinarea unghiului dintre o dreaptă şi planul

vertical de proiecţie [V]

Pentru a afla unghiul β dintre dreapta

D(d, d ') şi planul vertical de proiecţie [V],
(fig.1.9), facem o schimbare de plan astfel
încât dreapta dată să devină o orizontală.

Vom explica modul de rezolvare, pas cu pas,

folosind dreapta dată în exemplu de mai sus.
Aşadar, fie dreapta D(d, d ') dată de
punctele: A(30, 15, 26) şi B(90, 35, 35). Se
Figura 1.9 Determinarea unghiului dintre o cere să se determine unghiul β pe care-l face
dreaptă şi planul vertical de proiecţie
această dreaptă cu planul vertical de proiecţie
[V].

După ce am trasat proiecţiile punctelor A(a, a’) şi B(b, b’) şi proiecţiile dreptei D(d, d ') , (fig.1.7),
trasăm o nouă axă de proiecţie O2X2 paralelă cu proiecţia d' , (fig.1.10). Din proiecţiile a’ şi b’

7
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

ridicăm linii de ordine la noua axă de proiecţie O2X2 şi măsurăm pe acestea depărtările

punctelor A(a, a’) şi B(b, b’). Rezultă proiecţiile a2 şi b2 care, unite ne dau proiecţia d 2 . Unghiul pe
care-l face proiecţia d2 cu axa O2X2 (sau cu o paralelă la aceasta) este unghiul β căutat.

Figura 1.10 determinarea unghiului β pe care-l face o dreaptă de

poziţie generală cu planul vertical de proiecţie. S-a efectuat o
schimbare de plan orizontal de proiecţie, astfel încât, dreapta dată să
ocupe poziţia unei orizontale în noul sistem de proiecţie

2. Determinarea unghiului diedru dintre două plane

2.1 Determinarea unghiului diedru dintre două plane de

poziţie generală

Fiind date planele de poziţie generală [P] şi [R] şi dorind să aflăm unghiul diedru α dintre ele
putem proceda după cum urmează, (fig.2.1).

Printr-un punct I(i, i’) exterior celor două plane trasăm dreapta D1 (d1 , d1' ) perpendiculară la planul

[P] şi dreapta D 2 (d 2 , d '2 ) perpendiculară la planul [R]. Apoi, rabatem planul care conţine cele

două perpendiculare pe un plan de nivel [H1]. Axa de rabatere este dreapta ∆1 (δ 1 , δ 1' ) de
intersecţie dintre planul ce se doreşte a fi rabătut şi planul [H1]. Cele două perpendiculare
intersectează axa de rabatere în punctele A(a, a’) şi B(b, b’) care vor fi propriile lor rabătute (a≡A0
şi b≡B0). Rămâne să găsim doar poziţia rabătută a punctului I(i, i’) adică I0 ne folosim pentru
aceasta de triunghiul de poziţie al punctului aflat în discuţie. Punctele I0 şi A0 ne dau dreapta

8
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

D1 (d1 , d1' ) rabătută, adică D10 , iar punctele I0 şi B0 oferă poziţia rabătută a dreptei D 2 (d 2 , d '2 ) ,
adică D 20 .

' '
Fieβ unghiul dintre dreptele D1 (d1 , d1 ) şi D 2 (d 2 , d 2 ) . Atunci, unghiul α căutat este suplimentul
unghiului β , adică α = π - β .

Figura 2.1 Determinarea unghiului dintre două plane de poziţie generală folosind
metoda rabaterii

Vom exemplifica modul de rezolvare cu ajutorul următorului exemplu. Fie planul [P] determinat de
punctele Px(120, 0, 0), H1(60, 30, 0) şi V1(50, 0, 40) şi planul [R] determinat de punctele Rx(80, 0,
0), H2(70, 30, 0) şi V2(60, 0, 43). Se cere unghiul diedru α dintre cele două plane [P] şi [R].

Trăsăm urmele celor două plane [P] şi [R], (fig.2.2).

Printr-un punct I(i, i’) ales arbitrar (spre exemplificare fie I(118, 31, 30) ) se trasează o dreaptă
∆(δ, δ') perpendiculară pe planul [P] şi o alta, ∆1 (δ1 , δ'1 ) perpendiculară pe planul [R], (fig.2.3).

Se ştie că: δ ⊥ Ph , δ' ⊥ Pv , δ1 ⊥ R h si δ'1 ⊥ R v .

9
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Figura 2.2 Determinarea unghiului diedru dintre două plane de poziţie generală

Figura 2.3 Trasarea dreptelor ∆ (δ, δ') şi ∆1 (δ1 , δ'1 ) perpendiculare pe planul [P]
respectiv pe planul [R]

10
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Apoi, se trasează urma H1v , (fig.2.4), a unui plan de nivel [H1] pe care vom rabate planul

determinat de dreptele ∆(δ, δ') şi ∆1 (δ1 , δ'1 ) . Dreapta ∆(δ, δ') intersectează planul de nivel [H1]

în punctul P(p, p’) iar dreapta ∆1 (δ1 , δ'1 ) în punctul Q(q, q’). Punctele P(p, p’) şi Q(q, q’) ne dau

axa de rabatere E(e, e') . Cum punctele sus amintite aparţine axei de rabatere înseamnă că ele
sunt propriile lor rotite, adică P(p, p’) ≡ P0 şi Q(q, q’) ≡ Q0.

Figura 2.4 Trasarea planului de nivel [H1] pe care urmează să se facă rabaterea;
determinarea punctelor P(p, p’) şi Q(q, q’) în care dreptele ∆ (δ, δ') şi ∆1 (δ1 , δ'1 )
intersectează planul [H1]; determinarea axei de rabatere E (e, e')

Rămâne să rotim un singur punct care aparţine planului celor două drepte ∆(δ, δ') şi ∆1 (δ1 , δ'1 ) ,
şi anume punctul I(i, i’). Am ales acest punct pentru că el aparţine atât dreptei ∆(δ, δ') cât şi

dreptei ∆1 (δ1 , δ'1 ) , (fig.2.5).

Pentru a realiza acest lucru prin proiecţia i trasăm o paralelă la proiecţia e şi „aşezăm” pe ea
segmentul de dreaptă is a cărui lungime este egală cu diferenţa (în valoare absolută) dintre cota
punctului I(i, i’) şi cota planului de nivel [H1]. Apoi, din proiecţia i trasăm o perpendiculară la
proiecţia e, perpendiculară pe care o prelungim dincolo de proiecţia e. La intersecţia
perpendicularei trasate anterior cu proiecţia e rezultă centrul de rotaţie C0. Triunghiul isC0 este
triunghiul de poziţie al punctului I(i, i’) în raport cu planul de nivel [H1]. Aşezăm vârful compasului
în C0 şi deschidem compasul până în punctul s. Rotim punctul s până când ajungem la
perpendiculara ridicată la proiecţia e. Rezultă în acest fel I0 adică punctul I(i, i’) aşezat pe planul
de nivel [H1].

Acum, unind punctul I0 cu punctul P0 obţinem dreapta ∆0 adică dreapta ∆(δ, δ') aşezată pe

planul de nivel [H1], şi unind punctul I0 cu punctul Q0 rezultă dreapta ∆10 adică dreapta

11
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

∆1 (δ1 , δ'1 ) aşezată pe planul de nivel [H1]. Fie β unghiul ascuţit dintre dreptele ∆ 0 şi ∆10 ,
atunci unghiul diedru α pe care-l fac între ele planele [P] şi [R] este: α = π - β .

Figura 2.5 Efectuarea rabaterii pe planul de nivel [H1]. Trasarea dreptelor ∆ 0 şi

∆ 10 , adică dreptele ∆ (δ, δ') şi ∆ 1 (δ1 , δ'1 ) aşezate pe planul [H1]. Unghiul
cerut prin enunţul problemei este α = π - β

2.2 Determinarea unghiului diedru dintre un plan de

poziţie generală şi planul orizontal de proiecţie [H]

Problema se rezolvă printr-o schimbare de plan

de proiecţie. Fie planul de poziţie generală [P] din
figura 2.6. Ne propunem să aflăm unghiul β pe
care-l face acesta cu planul orizontal de proiecţie
[H].

Vom face o schimbare de plan vertical de proiecţie

ajungând la sistemul de proiecţie [V1],[H], O 1 X 1 . În
noul sistem de proiecţie planul [P] este un plan de
capăt şi unghiul pe care-l face urma sa verticală P1v
cu axa de proiecţie O1X1 este tocmai unghiul β
Figura 2.6 Determinarea unghiului diedru
dintre un plan de poziţie generală şi planul căutat.
orizontal de proiecţie [H] printr-o
schimbare de plan vertical de proiecţie

12
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

Pentru exemplificarea modului de lucru vom folosi următorul exemplu. Fie planul [P] determinat de
punctele: Px(80, 0, 0), H(40, 30, 0) şi V(20, 0, 40). Se cere să se determine unghiul diedru pe
care-l face acest plan cu planul orizontal de proiecţie [H].

Trasăm în epură urmele planului [P],

(fig.2.7).

Apoi, trasăm o nouă axă de proiecţie

O1X1 astfel încât acesta să fie

perpendiculară pe urma Ph a
planului [P], (fig.2.8). Noua axă
intersectează urma Ph în punctul P1x

iar axa OX în punctul A(a, a’). Din

proiecţia a se ridică o linie de ordine
la axa O1X1 şi se „aşează” pe ea
cota punctului A(a, a’). Rezultă în
Figura 2.7 Determinarea unghiului diedru dintre un plan de
acest fel proiecţia a’1. Unind punctul
poziţie generală şi unul din planele de proiecţie – date iniţiale
P1x cu proiecţia a’1 rezultă noua urmă
verticală P1v . Unghiul β pe care-l

face urma P1v cu noua axă

O1X1 este tocmai unghiul căutat.

Figura 2.8 Se trasează o nouă axă O1 X1 perpendiculară pe

urma Ph , se determină noua urmă P1v ; unghiul β dintre noua
axa de proiecţie şi noua urmă veriticală este unghiul diedru
dintre planul [P] şi planul orizontal de proiecţie [H]

13
Dr.ing. Liviu Prună
Prelegerea 13:
Probleme metrice. Determinarea unor unghiuri.

2.3 Determinarea unghiului diedru dintre un plan de

poziţie generală şi planul vertical de proiecţie [V]

Atunci când dorim să cunoaştem valoarea

unghiului α dintre un plan de poziţie generală şi
planul vertical de proiecţie ne putem folosi de o
schimbare de plan orizontal de proiecţie,
(fig.2.9). Raţionamentul este analog celui expus
la determinarea unghiului dintre un plan de
poziţie generală şi planul orizontal de proiecţie.

Pentru exemplificare vom folosi datele de la

exemplul de mai sus.

Fie planul [P] determinat de punctele: Px(80, 0,

Figura 2.9 Determinarea unghiului dintre un
plan de poziţie generală şi planul vertical de
proiecţie printr-o schimbare de plan orizontal de
proiecţie
0), H(40, 30, 0) şi V(20, 0, 40). Se cere să se
determine unghiul diedru pe care-l face acest
plan cu planul vertical de proiecţie [V].

Trasăm în epură urmele planului [P], (fig.2.7).

Apoi, trasăm o nouă axă de proiecţie

O1X1 astfel încât acesta să fie
perpendiculară pe urma Pv a planului
[P], (fig.2.10). Noua axă intersectează
urma Pv în punctul P1x iar axa OX în
punctul A(a, a’). Din proiecţia a’ se
ridică o linie de ordine la axa O1X1 şi
se „aşează” pe ea depărtarea punctului
A(a, a’). Rezultă în acest fel proiecţia
a1. Unind punctul P1x cu proiecţia a1
rezultă noua urmă verticală P1h .

Figura 2.10 Se trasează o nouă axă O1 X1 perpendiculară Unghiul α pe care-l face urma P1h cu
pe urma Pv , se determină noua urmă P1h ; unghiul α noua axă O1X1 este tocmai unghiul
dintre noua axa de proiecţie şi noua urmă orizontală este căutat.
unghiul diedru dintre planul [P] şi planul vertical de
proiecţie [V]

14