Sunteți pe pagina 1din 67

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR

CU HERNIE DE DISC CERVICALĂ


MOTTO:

"Mens sana in corpore sano" este o maximă prostească. Corpul sănătos este
produsul unei minţi sănătoase. "
George Bernard Shaw
CUPRINS

ARGUMENT .................................................................................... 4
CAP. I- ANATOMIA COLOANEI CERVICALE ....................... 5
1.1 Generalități .............................................................................. 5
1.2 Anatomia coloanei cervicale ................................................... 9
CAP. II- HERNIA DE DISC CERVICALĂ ............................... 15
2.1 Cauze ...................................................................................... 15
2.2 Fiziopatologie ......................................................................... 16
2.3 Clasificare............................................................................... 17
2.4 Simptome ................................................................................ 18
2.5 Diagnostic ............................................................................... 20
2.6 Tratament............................................................................... 21
2.7 Prognostic ............................................................................... 22
CAP. III- SĂNĂTATEA COLOANEI VERTEBRALE ............ 24
CAP.IV- ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU
HERNIE DE DISC CERVICALĂ ............................................... 28
ANEXE ............................................................................................ 60
BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 67
ARGUMENT

Ridicarea omului în poziţie verticală, în două picioare l-a făcut mai


deştept înscăunându-l împăratul planetei Pământ. Dar poziţia verticală i-a
adus şi o mulţime de forţe, apăsări, solicitări toate aduntae în biata coloana
vertebrală. Ca atare coloana vetebrala trebuie menajată. Mai mult de jumătate
dintre oameni au dureri de spate. Puţini ştiu, de exemplu, că statul pe scaun nu
înseamnă chiar relaxare, ci pe scaun coloana vetebrala este foarte solicitată.
De unde şi unele sfaturi privind poziţia în care stai pe scaun. Nu trebuie să
adopţi o poziţie cazonă, de militar, mereu în poziţie "înțepată' prea dreaptă,
fiindcă vertebrele sunt chinuite. Dar nu trebuie să stai pe scaun în poziţia
umilă, adică slugarnică, aplecat prea mult în faţa precum în temenelele
adresate şefului, căci şi astfel aduci chinul coloanei vertebrale.
Un alt sfat dat de ortopezi şi neurologi este că mersul trebuie să fie vioi
şi nu alene sau cum zice romanul în "dorul lelii'.
Şi, bineînţeles, sfatul de bază: niciodată să nu ridici o greutate cu
picioarele drepte, solicitând doar coloana vertebrală. Orice greutate se ridică
stând pe vine, pentru ca să ajute şi muşchii coapselor.

4
CAPITOLUL I
ANATOMIA COLOANEI CERVICALE

1.1 Generalități

Sistemul osos reprezintă totalitatea oaselor din corp.


Scheletul reprezintă totalitatea oaselor așezate în poziție anatomică
( fig.1)
În raport cu regiunile corpului, scheletul este împărțit în:
I. Scheletul capului

Scheletul capului Neurocraniu -2 parietale oase pereche


( craniul- fig.2) -2 temporale

- frontal oase nepereche


- occipital

Viscerocraniu -2 maxilare

-2 lacrimale

-2 nazale oase pereche

-2 palatine

-2 zigomatice

-2 cornete nazale

- Vomerul oase nepereche


- Mandibula

5
II. Scheletul trunchiului
Scheletul Coloana -7 cervicale
trunchiului vertebrală -12 toracale
(33-34 -5 lombare
vertebre, -5 sacrale ( sudate) osul sacrum
fig.3) -4-5 coccigiene ( sudate)
Coastele- 12 - I-VII adevărate, cartilajul lor se
perechi articulează cu sternul
-VIII-X false, se articulează cu
( fig.4)
sternul prin intermediul
coastei a VII-a
-XI-XII libere nu au cartilaj
Sternul -os lat, nepereche

III. Scheletul membrelor


Scheletul Centura -2 omoplați
membrului scapulară -2 clavicule
superior ( fig.5)
( fig.6) Membrul -humerus
superior liber -radius
-cubitus
-carpiene (8)
-metacarpiene (5)
-falange ( police-2 falange-,
celelalte degete- 3 falange)
Scheletul Centura -2 oase coxale care la rândul lor
membrului pelviană sunt formate prin sudarea a 3 oase:
inferior ilion, ischion și pubis
( fig.7)

6
Membrul -femur
inferior liber -tibia
-peroneul
- tarsiene (8)
-metatarsiene (5)
-falange ( haluce-2 falange-,
celelalte degete- 3 falange)

Coloana verteberală prezintă curburi fiziologice:


•în plan sagital-lordoze ▪cervicală
▪toracală
▪ lombară
•în plan frontal- scolioze.
Vertebrele au anumite particularități structurale, funcție de segmentul în
care se găsesc:
A. vertebrele cervicale:
• au corpul de dimensiuni mai mici comparativ cu celelalte segmente
vertebrale;
•gaura vertebrală are formă de triunghi;
•procesul articular are fețe articulare plane;
•procesul spinos este scurt și bituberculat.
B. Vertebrele toracice:
•corpul vertebral este mai mare decât al vertebrelor cervicale, dar mai
ic decât al celor lombare;
•gaura vertebrală are formă cilindrică;
•procesul articular are fețe articulare plane;
•procesul spinos este lung, unic.
C. Vertebrele lombare:

7
•corpul vertebral este cel mai voluminos, cu aspect de bob de fasole,
având concavitatea către posterior;
•gaura vertebrală are formă triunghiulară;
•procesul articular are fețe articulare cilindrice, concave superior și
convexe inferior.
D. Sacrul – este format prin sudarea veertebrelor sacrate.
E. Coccisul – este format prin sudarea vertebrelor coccigiene și are
dimensiuni reduse.
Nervii spinali
• sunt căile de conducere ale influxului nervos de la periferie spre
măduva spinării şi invers • sunt 31 de perechi aşezaţi de o parte şi de alta a
măduvei spinării:  8 cervicali 12 toracali sau dorsali  5 lombari  5
sacrali  1 coccigian.
Nervii spinali sunt formaţi din:
- Rădăcina posterioară:
o senzitivă
o prezintă pe
traiectul ei un ganglion spinal
în care se găsesc neuronii de
origine pentru fibrele senzitive
o prelungirile
periferice neuronale
(dendritele) ajung la structurile
receptoare, iar cele centrale
(axonii) intră în măduva
spinării
- Rădăcina anterioară:
o motorie
8
o conţine fibre motorii , axoni ai neuronilor din coarnele medulare
anterioare şi laterale.
Trunchiul nervului spinal: rezultă prin unirea celor 2 rădăcini,
- înainte de a părăsi canalul medular; conţine fibre: senzitive, motorii
- după ieşirea din canalul vertebral se divide în:
• ramura ventrală
• ramura dorsală
• ramura comunicantă albă
• ramura meningeală.
Ramura ventrală îşi distribuie fibrele în muşchii şi pielea regiunilor
anterioare ale gâtului, trunchiului, membrelor superioare şi inferioare -
ramurile anterioare se anastomozează şi formează plexurile: cervical, brahial,
lombar, sacral, coccigian.
Ramura dorsală îşi distribuie fibrele în tegumentul şi musculatura
regiunii dorsale a trunchiului, de o parte şi de alta a liniei mediane a corpului.
Ramura comunicantă albă conţine fibre vegetative preganglionare.
Ramura meningeală conţine fibre vasomotoare pentru meninge.

1.2 Anatomia coloanei cervicale

Scheletul coloanei cervicale este compus din 7 vertebre din care


primele două au o formă şi o funcţie specială. Cele 7 vertebre se articulează
între ele prin intermediul unor articulaţii localizate posterior şi prin
intermediul discurilor vertebrale localizate anterior; discurile au o structură
complexă care asigură în acelaşi timp mobilitatea gâtului şi stabilitatea
coloanei cervicale.
Mobilitatea mare a gâtului şi a capului este asigurată în 90% la nivelul
articulaţiei C1 pe C2 şi diminuează pe măsură ce ne depărtăm de C2.

9
Discul intervertebral are rolul de resort (amortizor) şi în acelaşi timp de
mortar (ciment) între corpurile vertebrale (comparate cu cărămizi de
construcţie).
Degradarea discului intervertebral este în cea mai mare parte consecinţa uzurii
şi foarte rar post traumatica.
Vertebrele regiunii cervicale sunt în număr de şapte (7) şi sunt notate în
termeni medicali C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7.
Aceste corpuri vertebrale sunt relativ mici comparativ cu restul din
coloana vertebrală întrucât este o greutate mai mică de suportat comparativ cu
alte regiuni (partea de jos a coloanei). Suprafeţele articulare sunt mai mobile
pentru că în această regiune
(coloana cervicală) există un rang
mult mai mare de mişcare
comparativ cu alte părţi ale
coloanei.

Vertebrele C3 - C5 - vedere anterioară Vertebrele cervicale superioare asamblate

A. Caractere regionale
1. Corpul vertebrelor este mic şi mult alungit transversal,
gaura vertebrală având formă triunghiulară. Apofizele transversale sunt

10
străbătute în baza de câte un orificiu, la vârf terminându-se cu doi tuberculi,
unul anterior şi altul posterior.
Caracterul principal - pentru vertebrele III-VII - este dat de prezenţă a
două mici proeminente (creşte) situate pe marginile laterale ale fetelor
articulare superioare şi orientate în direcţie antero-posterioară. Acestea poartă
denumirea de "uncusurile corpurilor vertebrale" sau procesele unciforme. Pe
fetele articulare inferioare ale corpurilor vertebrale se găsesc două mici
şanţuri, tot cu direcţie antero-posterioară; ele răspund uncusurilor vertebrelor
subiacente şi vor forma articulaţiile unco-vertebrale.
2. Procesul spinos este scurt şi are vârful bifid.
3.Procesele transverse au următoarele caractere diferenţiale:
a) baza lor este străbătută de gaura transversală prin care trec arteră şi
vena vertebrale;
b) vârful este împărţit într-un tubercul anterior (care este un rudiment
de coastă) şi într-un tubercul posterior (ce reprezintă procesul transvers
propriu-zis)
c) pe fata superioară a procesului transvers se găseşte şanţul nervului
spinal.
4. Procesele articulare sunt orientate într-un plan aproape orizontal.
B. Caractere speciale
Primele două vertebre (ATLASUL - C1 şi AXISUL - C2) din coloana
cervicală au funcţii şi forme foarte specializate. Îmbinarea dintre vertebra C1
(Atlasul) şi craniu este responsabilă în proporţie de 50% de flexia şi extensia
gâtului (datul din cap pentru a indica cuvântul "da"). Îmbinarea dintre
vertebra C1 (Atlas) şi vertebra C2 (Axis) este responsabilă în proporţie de
50% de rotirea laterală a capului (rotirea capului pentru a indica cuvântul
"nu").

11
Atlasul (Atlas) este prima vertebră cervicală, neavând corp vertebral.
Este format din două mase laterale, unite printr-un arc anterior şi un arc
posterior; în interiorul acestor mase (arcuri vertebrale) se afla gaura
vertebrală. De pe masele laterale ale atlasului pleacă procesele transverse.

Atlasul (C1): vedere superioară Atlasul (C1): vedere inferioară

Componentele atlasului:
1. Masele laterale constituite din:
a) cavitatea articulara superioară, pentru articulaţia cu condilul
occipitalului
b) fata articulara inferioară pentru articulaţia cu procesul articular
superior al axisului
c) fata mediala pe care se însera ligamentul transvers al atlasului. Acest
ligament transvers împarte gaura vertebrală a atlasului într-un segment
anterior (în care pătrunde dintele axisului) şi într-un segment posterior -
adevărata gaura vertebrală (unde este situată măduva spinării cu învelişurile
ei)
d) fata laterală, de unde pleacă procesul transvers. Procesul transvers
prezintă caracterele proceselor transverse ale celorlalte vertebre cervicale.
2. Arcul anterior prezintă pe faţa sa anterioară tuberculul anterior,iar pe
faţa să posterioara o fetişoara articulara destinată articulaţiei cu dintele

12
axisului.
3. Arcul posterior prezintă pe faţa să posterioara tuberculul posterior iar
pe faţa lui superioară şanţul arterei vertebrale prin care trece artera omonimă.
Axisul este cea de-a doua vertebră cervicală.

Axisul(C2): vedere posterosuperioara Axisul (C2): vedere anterioară

Modificarea la această vertebră priveşte numai corpul : pe fata


superioară a corpului găsindu-se o proeminentă verticală, numită dinte (Dens
axis). Dintele prezintă o fată articulara anterioară destinată fetişoarei de pe
arcul anterior al atlasului, şi o fată articulara posterioara care vine în contact
cu ligamentul transversal al atlasului. Vârful dintelui(Apex dentis) da inserţie
ligamentului sau apical, care leagă dintele cu marginea anterioară a găurii
occipitale mari, în articulaţia atlanto-axoidiana mediană.
 A şasea vertebră cervicală (C6)
Particularităţi: Tuberculul anterior al procesului transvers este mai
proeminent, fiind cunoscut sub numele de tuberculul Chassaignac sau
tuberculul carotidian.Tubercululcarotidian se poate palpa, fiind un reper
important.
Prin comprimarea puternică a arterei carotide comune pe acest tubercul, se
poate realiza hemostaza provizorie a arterei.
 A şaptea vertebră cervicală (C7)
13
Este vertebră cervicală a şaptea, fiind caracterizată prin lungimea
procesului spinos, care poate fi palpat cu uşurinţă sub piele reprezentând un
reper important în anatomia topografică şi în medicină.

Vertebra C7 - vedere superioară

14
CAPITOLUL II
HERNIA DE DISC CERVICALĂ

Hernia de disc cervicală înseamnă uzura şi deplasarea nucleului pulpos


către canalul medular, unde comprimă o rădăcină a unui nerv spinal.
Cele mai afectate discuri cervicale sunt C5 şi C6 datorită faptului că la
nivelul lor există cea mai mare mobilitate a coloanei cervicale.
Peste 95% din degradările de disc cervicale sunt date de uzura
fiziologică (normală la 40 de ani) sau patologică şi numai 5% sunt consecinţa
unor traumatisme importante (entorse grave sau fracturi).
În cazul herniilor de disc cervicale nu mărimea herniei contează ci
localizarea ei şi durata de compresiune pe nerv. O hernie voluminoasă
produce o compresie evidentă (deci semne clinice importante) dar în ce
priveşte herniile mici ca volum mecanismul durerii este cu totul altul.

2.1 Cauze

Există o predispoziție genetică certă în producerea herniei de disc


demonstrată de faptul că sunt familii care fac mai frecvent această afecțiune.

15
Au fost descrise numeroase mutații ale genelor care codează, pentru
proteinele implicate în reglarea matricei extracelulare.
Dintre factorii predispozanți, cei mai importanți menționăm în special
fenomenele degenerative discale mai accentuate în zona segmentelor mobile,
caudale, de tranziție spre coloana dorsală relativ rigidă, peste care se suprapun
microtraumele repetate, mai rar un traumatism accidental direct la nivelul
coloanei cervicale. Alți factori favorizanți sunt mișcările repetate de rotație a
capului și atitudinea cifotică cervicală prelungită (ex. citit, lucru la masă).
Primul pas pentru producerea herniei de disc cervicale este aşa-numitul
proces de degenerare a nucleului pulpos, care se produce în timp îndelungat,
în condiţiile menţinerii unei poziţii fixe a capului şi a gâtului pentru perioade
îndelungate, cum se întâmplă la birou sau în faţa unui computer. Discul este
apăsat inegal şi se uzează mai rapid, ca o balama de uşă nefolosită.
Din punct de vedere fizic, această degenerare înseamnă o pierdere a
capacităţii nucleului pulpos de a reţine apă, ceea ce îi schimbă proprietăţile
fizice. El devine astfel mai puţin elastic şi mai puţin rezistent la şocuri, scade
în înălţime şi se fragmentează. Din acest motiv între vertebre apar mişcări de
forfecare (anormale), care, pe lângă că sunt dureroase, produc ruptura fibrelor
din inelul fibros.
Hernia propriu-zisă se produce într-un interval mai mare de timp, puţin
câte puţin, mai rar există un eveniment brutal care o declanşează (traumatism
de coloană cervicală, ca într-un accident auto).

2.2 Fiziopatologie
Într-un stadiu mai timpuriu, o presiune bruscă asupra nucleului pulpos
exercitată de către fațetele osoase a două vertebre adiacente poate produce o
protruzie discală, care poate determina bombarea dar nu și ruperea inelului
fibros, care rămâne indemn. Ulterior, în evoluție, apare hernia de disc care
constă în prolabarea nucleului pulpos prin apariția unei soluții de continuitate
16
la nivelul inelului fibros. Din cauza existenței ligamentului longitudinal
posterior, aceasta se produce cel mai frecvent în sens postero-lateral și are ca
rezultat comprimarea în diferite grade a rădăcinilor spinale. Ruperea inelului
fibros produce eliberarea de mediatori chimici proinflamatori care pot
constitui o cauză directă a durerii severe care apare ca o consecință a
producerii herniei de disc, chiar și în absența compresiunii nervoase
radiculare.(2) Există dovezi din ce în ce mai numeroase care atestă faptul că
durerea din hernia de disc se datorează atât compresiunii mecanice a
rădăcinilor nervoase sau măduvei spinării, cât și unei inflamații chimice de
însoțire.

2.3 Clasificare

În funţie de cât de mare este fragmentul de disc, există 3 tipuri de


hernie:
 Protruzia discală, zisă şi prolaps discal sau debord discal, este cea mai
puţin gravă, practic un început de hernie; fragmentul herniat nu a părăsit
complet spaţiul discal.
 Extruzia discală, sau hernia de disc propriu-zisă, este un stadiu mai
avansat, în care fragmentul herniat este complet în afara spaţiului discal dar
este încă în continuitate cu acesta.
 Sechestrul discal, sau hernia ruptă, cu fragment liber, migrat, este
atunci când bucata de disc herniată nu mai are legătură cu discul de unde s-a
desprins, fiind deplasată fie în sus fie în jos (mai des).
Hernia de disc cervicală poate fi pe mijloc (mediană), sau lateralizată
(paramediană sau foraminală), manifestările fiind diferite. O hernie mediană
este mult timp asimptomatică, dar când este mare apasă măduva cervicală şi
determină o suferinţă neurologică specifică (mielopatie cervicală) fără dureri.

17
Când este lateralizată intră în contact cu o rădăcină cervicală şi determină
dureri pe mâna respectivă.

2.4 Simptome

Hernia de disc cervicală apare mai frecvent la nivelul C6-C7 (50%) și


C5-C6 (30%) mai rar la nivelul C7-T1 și foarte rar la nivelul C4-C5.
Din punct de vedere clinic, hernia de disc cervicală evoluează în 3
faze:
I. Faza I (dureroasă) apare de obicei acut în pusee, cu evoluție lentă,
progresivă, fără o cauză aparentă și se manifestă prin sindrom iritativ
intermitent. Pacientul prezintă cervicalgie însoțită sau nu de brahialgie acută,
intensă, unilaterală, rareori bilaterală, la 60% din cazuri monoradiculară, la
40% poliradiculară și se poate însoți de parestezii și furnicături. Adesea însă
poate apărea după o mișcare bruscă a extremității cefalice (ridicarea unei
greutăți, tuse violentă) sub forma unei dureri intense în regiunea cervicală
posterioară, care se exacerbează la tentativa de mobilizare a extremității
cefalice. Apare contractura musculară paravertebrală cu blocaj cervical și
apariția de poziții antalgice ale capului. Evoluția este în general benignă.
II. Faza a II-a (de suferință neurologică) se manifestă prin sindrom
compresiv senzitiv care poate fi însoțit și de un sindrom compresiv motor. Se
datorează compresiunii radiculare cervicale și se poate instala progresiv, după
mai multe pusee de faza I, sau brusc. Durerea este intensă, localizată în
regiunea cervicală posterioară și lateral, de unde iradiază în umăr, braț,
antebraț, până la nivelul degetelor. Acuzele algice sunt exacerbate la mișcările
active și pasive ale capului, la eforturile de tuse, strănut sau defecație. Apare o
contractură intensă a musculaturii scapulohumerale care pune serioase
probleme de diagnostic diferențial cu periartrita scapulo-humerală. Se
constată prezența de tulburări motorii la nivelul rădăcinilor afectate.

18
În compresiunea rădăcinii C4 apar dureri în regiunea latero cervicală cu
iradiere în claviculă și umăr, însoțite de parestezii și hipoestezie în același
teritoriu. Motor se constată o afectare a diafragmului homolateral și a
mușchiului mare dințat.
Afectarea rădăcinii C5 produce durere la nivelul umărului. Tulburările
de sensibilitate obiectivă se manifestă prin hipoestezie în același teritoriu. Se
constată deficit motor al mușchiului deltoid, biceps brachial, supra-spinos,
subspinos. Reflexul osteotendinos bicipital este abolit.
Prin compresiunea rădăcinii C6 apar dureri pe fața antero-externă a
brațului, antebrațului, eminenței tenare și policelui. Se constată prezența de
parestezii și hipoestezii la nivelul policelui și indexului. Motor sunt afectați
mușchii biceps și radiali. Reflexul osteotendinos stilo-radial este abolit.
În compresiunea rădăcinii C7 se constată apariția de acuze algice,
parestezii și hipoestezie la nivelul degetului mare, indexului și inelarului. Sunt
afectați motor mușchii triceps și mare palmar. Reflexul osteotendinos
tricipital este diminuat sau abolit.
Compresiunea rădăcinii C8 produce dureri, parestezii și hipoestezie la
nivelul feței interne a antebrațului, eminența hipotenară și degetele inelar și
mic. Pareze pot să apară la mușchii cubitali și la cei mici ai mâinii. Este abolit
reflexul cubito-pronator.
III. Faza a III-a (de compresiune) a discopatiei cervicale se manifestă prin
sindrom compresiv medular cu mielopatie vertebrală cervicală sau apariția
sindromului simpatic cervical posterior. Apare în hernia mediană sau
paramediană și determină parapareze sau tetrapareze spastice cronic
progresive cu simptome senzitive medulare sărace, semn Lhermitte prezent și
rareori tulburări sfincteriene.
Tabloul clinic al herniei de disc cervicale este însoțit foarte frecvent și
de simptome secundare nespecifice care pot duce la o interpretare diagnostică

19
greșită din partea medicului neobișnuit cu acest tip de patologie. Aceste
simptome frecvente sunt cefaleea occipitală și frontală, vertijul nesistematizat,
tinnitus, parestezii nucale, iritabilitate și depresie.
La examenul obiectiv al pacientului se constată:
• Atitudine vicioasă cu redoarea cefei și flexia capului.
• Durere la presiunea apofizelor spinoase și transverse, mușchilor cefei,
emergența nervilor occipitali, regiunea scapulară.
• Durere la înclinarea/reclinarea coloanei cervicale, la apropierea
bărbiei de stern.

Rădăcină Deficit senzitiv Deficit motor


( nivel disc)
C4- C5 Gât și zonă laterală umăr Deltoid, supra- și subspinos
C5- C6 Fața radială a brațului și Biceps, lungul supinator
antebrațilui
C6-C7 Latero/ dorsal braț și Triceps, pronator, extensor
antebraț, degete 2,4 comun pumn, degete
C7-T1 Dorsal braț și antebraț, Flexori degete, mușchii
degete 4,5 intrinseci ai mâinii

2.5 Diagnostic

Diagnosticul se stabileşte pe baza examenului obiectiv, a examenului


neurologic şi prin rezonanţă magnetică (RMN).
La examenul obiectiv se constată:
• limitarea mișcărilor gâtului,
• contractura musculaturii cervicale,
• pozitii antalgice, până la torticolis
• deficit senzitiv și motor funcție de rădăcina afectată.
20
Examenul neurologic stabileşte cât de severă este afectarea rădăcinii
nervoase şi a măduvei, iar RMN arată cu precizie unde este hernia, cât de
mare este ea şi cât de mult afectează măduva. Atunci când nu se poate face
RMN, alternativa este examenul computer-tomograf (CT), care oferă însă
informaţii mult mai puţine.
Radiografiile de coloană au o valoare limitată, doar orientativă, fără a
se putea stabili un diagnostic pe baza lor.

2.6 Tratament

Tratamentul în hernia de disc cervicală este gradual, pornindu-se de la


cele mai puţin invazive forme de tratament.
1. Tratament medicamentos și fizical:
În prima linie este repausul fizic în puseele acute şi kinetoterapia între
pusee, pentru tonifierea musculaturii cervicale. Tot pentru durere se pot folosi
cure scurte (7-10 zile) de antiinflamatoare nesteroidiene (Diclofenac, Arcoxia,
Celebrex, Aulin, Ketonal, etc), decontracturante musculare (Mydocalm,
Clorzoxazonă) şi analgezice (Paracetamol, Algocalmin, Tramadol).
Fizioterapia este de asemenea utilă pentru controlul durerilor, în special
pentru durerea reziduală după un puseu acut. Deşi eficientă, fizioterapia poate
agrava simptomatologia după primele şedinţe, abia ulterior resimţindu-se
beneficiile.
Utilizarea unui guler cervical de tip Philadelphia ( fig.9) sau Minerva
( fig. 10) poate constitui un remediu pe perioade scurte de timp, deoarece
imobilizează coloana cervicală şi permite astfel retragerea inflamaţiei locale
(a rădăcinii).
Ca şi metode minim-invazive de tratament care se pot încerca înainte de
operaţie există infiltraţiile epidurale cu antiinflamatorii (cortizol) efectuate
sub control radiologic şi procedurile intradiscale: nucleoplastia, ozonoterapia,

21
coblaţia, LASER-terapia, etc. Ele au o eficienţă redusă, fiind utile într-o
minoritate de cazuri, atunci când avem dureri intense dar o hernie discală
minimă.
2. Tratament chirurgical
Operaţia este metodă radicală de tratament a herniei de disc, practic
singura soluţie în formele avansate, mai ales atunci când s-a instalat
mielopatia (suferinţa măduvei).
Operaţia trebuie făcută (indicaţii absolute) atunci când pacientul acuză
dureri insuportabile, scăderea importantă a forţei musculare cu dificultăţi la
mers sau mielopatie cervicală. Atunci când apare o pareză operaţia trebuie
făcută în maxim 2 luni, altfel recuperarea nu va fi completă. În cazul afectării
măduvei cervicale, operaţia trebuie făcută cât mai repede, fără însă a fi
considerată o urgenţă ca sindromul de coadă de cal în hernia lombară.
Dacă nu există deficite neurologice, sau sunt minime, se încearcă toate
variantele de tratament conservator, iar decizia de operaţie aparţine
pacientului.
Există situaţii când pacientul acuză o simptomatologie minimă dar are o
hernie voluminoasă iar măduva prezintă la RMN semne de suferinţă cronică;
decizia operatorie se ia de comun acord cu pacientul, însă recomandarea este,
în general, pentru operaţie.
Evident, atunci când RMN-ul nu arată o hernie de disc semnificativă,
nu se face operaţia chiar dacă există simptomatologie

2.7 Prognostic

Pacienţii operaţi de hernie de disc cervicală pot duce o viaţă normală. În


primele 2 luni după operaţie se recomandă evitarea mişcărilor ample ale
capului şi gâtului şi, desigur, a traumatismelor de coloană cervicală.

22
Ca şi activităţi fizice, se recomadă kinetoterapia specializată, înotul,
ciclismul, alergările uşoare (jogging), aerobic, căţărarea, etc. Sunt de evitat
sporturile de contact (judo sau alte arte martiale) sau cele care presupun
rostogoliri şi căderi.
Nu există restricţii în ceea ce priveşte viaţa sexuală.
Reluarea activităţii profesionale se poate face după 3-4 săptămâni, mai
târziu dacă aceasta presupune eforturi fizice sau condiţii de lucru în frig sau
umezeală.
După operaţie, mai pot exista dureri uneori, la schimbarea vremii, efort,
expunerea la frig, care însă nu trebuie să ne îngrijoreze. Deficitele neurologice
(amorţelile şi scăderea de forţă musculară) se remit treptat în 3-4 săptămâni,
mai rapid cu ajutorul kinetoterapiei. Deficitele cauzate de mielopatie se remit
treptat în timp.

23
CAPITOLUL III

SĂNĂTATEA COLOANEI VERTEBRALE

Milioane de oameni suferă de dureri de spate în fiecare zi. Dincolo de


durerea în sine, afectarea coloanei vertebrale diminuează calitatea vieţii. Grija
timpurie pentru coloana vertebrală va ajuta să evitaţi, mai târziu, dureri de
spate.
Multe dintre măsurile care se potlua pentru a avea o stare generală bună
de sănătate, a coloanei vertebrale, presupun îmbunătăţirea mişcărilor şi a
posturilor în desfăşurarea sarcinilor de zi cu zi.
10 modalităţi pentru a menţine sănătatea coloanei vertebrale:
1. Ridicaţi-vă, ţinând spatele drept - Este foarte uşor să vă răsuciţi într-un
mod greşit şi să vă deterioraţi coloana vertebrală atunci când ridicaţi de jos un
obiect sau o greutate. Important este să vă flexaţi picioarele când vă aplecaţi şi
nu să vă aplecaţi partea superioară a corpului, pentru a ajunge cât mai aproape
de obiect. Când vă veţi îndoi genunchii, braţele vor ajunge mai uşor la sol.
Păstraţi-vă apoi spatele drept, atunci când trebuie să vă ridicaţi. Dacă nu puteţi
face acest lucru singuri, solicitaţi ajutor.
2. Poziţia corectă de somn - Să aveţi un somn odihnitor este foarte
important pentru starea generală de sănătate. Organismul are nevoie de odihnă
pentru a se reface. Dormiţi pe o parte, nu pe burtă, cu genunchii îndoiţi şi o
pernă plasată între genunchi.
3. Poziţia de somn pe burtă presupune prea multă presiune aplicată asupra
coloanei vertebrale. Investiţi într-o saltea care să vă susţină corect coloana
vertebrală şi într-o pernă cu ajutorul căreia gâtul să fie poziţionat cât mai
drept, nu într-o parte sau în alta, pentru a se menţine în mod natural alinierea
24
coloanei vertebrale. Întoarceţi în mod regulat salteaua pe o parte sau alta,
pentru a nu se deformă.
4. Practicaţi stretching-ul sau întinderile - Oamenii au nevoie să-şi întindă
corpul, atât pentru a-şi menţine sănătatea spatelui, cât şi a gâtului. Menţinerea
flexibilităţii contribuie la păstrarea funcţiei normale a coloanei vertebrale,
extinde gama mişcărilor şi reduce riscul ranirii.
Multe dintre durerile de spate sunt cauzate de rigiditatea şi
inflexibilitatea muşchilor gambelor. Dacă aceştia nu sunt suficient de flexibili,
vor trage în jos partea inferioară a bazinului şi vor determina rotirea acestuia
în sens invers. Acest lucru poate sta la baza modificărilor posturale şi va
suprasolicita coloana vertebrală şi articulaţiile. De aceea, începeţi cât mai
curând să faceţi întinderi şi veţi observa efectul pozitiv ale acestora.
5. Fiţi activi - Indiferent de tipul de activitate (vizite regulate la sala de
sport, plimbări cu bicicletă, înot sau joacă împreună cu cei mici) este
important să fiţi activi şi să faceţi mişcare.Astfel veţi menţine şi starea de
sănătate a coloanei vertebrale. Cele mai bune exerciţii pentru spate şi gât sunt
cele combinate, care includ stretching, forţa şi aerobic. Încercaţi să eliminaţi
surplusul de kilograme, mai ales dacă grăsimea este repartizată pe abdomen,
întrucât aceasta poate suprasolicita muşchii, ligamentele şi tendoanele părţii
inferioare a spatelui.
6. Hidrataţi-vă suficient - Este foarte important pentru menţinerea
elasticităţii ţesuturilor moi şi lubrifierea articulaţiilor, să vă hidrataţi suficient.
Discurile intervertebrale îşi pot modifica dimensiunile dacă suferiţi în mod
constant de deshidratare.Atunci când discurile se vor micşora, veţi fi mai
vulnerabili la apariţia unora dintre condiţiile coloanei vertebrale care implică
afectarea discurilor, cum ar fi hernia de disc. În plus, în cazul în care coloana
vertebrală nu este suficient protejată, va fi influenţată în mod negativ şi
sănătatea să structurală.

25
7. Acţionaţi inteligent la locul de muncă - Adaptaţi-vă la condiţiile de
lucru, astfel încât să vă protejaţi spatele, să evitaţi rigiditatea acestuia şi
durerile provocate de sindromul de tunel carpian sau sciatică.
Asiguraţi-vă că spaţiul de lucru, indiferent dacă este vorba despre lucrul
la birou sau într-o maşină, este configurat pentru înălţimea dumneavoastră.
Alegeţi un scaun care oferă un sprijin adecvat spatelui. Ţineţi spatele cât mai
drept şi evitaţi poziţiile incorecte ale coloanei vertebrale. Pentru a vă găsi
postura corectă încercaţi să vă găsiţi o poziţie relaxantă. Genunchii ar trebui
să fie poziţionaţi la 90 de grade, iar picioarele să se odihnească în mod
confortabil pe podea.
Niciodată nu sprijiniţi telefonul între ureche şi umăr. Pentru convorbiri
telefonice mai lejere puteţi utiliza căştile. Luaţi pauze regulate, dacă staţi
perioade lungi de timp pe scaun. Statul într-o singură poziţie poate determina
contractarea muşchilor spatelui. În plus, o mică pauză poate creşte
productivitatea la locul de muncă.
Dacă faceţi deplasări lungi cu avionul luaţi cu dumneavoastră o pernă
pentru gât, care să vă ofere o poziţie confortabilă. Când citiţi, încercaţi să
puneţi o pernă sau un suport sub laptop sau carte, pentru a nu fi nevoie să
aplecaţi gâtul pentru a citi.
8. Acordaţi atenţia necesară oricăror semnale de avertizare - Nu ignoraţi
manifestările care apar la nivelul coloanei vertebrale. Deşi este firesc să aveţi
din când în când dureri de şapte, unele simptome pot indica o problemă mai
gravă. Ascultaţi ce va spune corpul. Nu exageraţi la sala de sport sau la locul
de muncă şi urmaţi tratamentul corect, recomandat de medic.
9. Purtaţi încălţămintea corectă - Pantofii de calitate sunt deosebit de
importanţi pentru peroanele care îşi petrec mult timp în picioare sau care fac
multiple exerciţii fizice. Dacă suprafaţa de mers este dură, încălţămintea ar
trebui să aibă o capacitate bună de absorbţie a şocului.

26
Încălţămintea trebuie să fie flexibilă şi confortabilă. Pantofii buni nu
oferă doar o protecţie a picioarelor, ci şi o bază de susţinere pentru coloana
vertebrală. Dacă aveţi nevoie de mai mult echilibru folosiţi branturi. Astfel
veţi evita încordarea musculară, dar şi a genunchilor şi şoldurilor, pentru
menţinerea corectă a echilibrului corpului şi prejudiciile care le pot însoţi.
10.Rotiţi-vă spatele cu grijă - Menţinerea fixă a picioarelor, genunchilor şi
şoldurilor în timp ce vă întoarceţi spatele creşte probabilitatea apariţiei unui
prejudiciu a discurilor intervertebrale.
Forma vertebrelor nu permite o răsucire cu uşurinţă a articulaţiilor
coloanei vertebrale. Când vă rotiţi, întoarceţi întâi picioarele în direcţia dorită,
nu spatele şi încercaţi să vă menţineţi în acelaşi timp curbele naturale ale
coloanei vertebrale.

27
CAPITOLUL IV
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU HERNIE
DE DISC CERVICALĂ

28
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA: RECUPERARE MEDICALĂ

DOSAR DE ÎNGRIJIRE nr. 1


CULEGEREA DATELOR

DATE DE IDENTITATE

Nume: B. Prenume: E. Vârsta: 32 ani Sex: M

Domiciliul: Gura Ocniței Judeţul: Dâmbovița

Data naşterii: anul 1985 luna 10 ziua 23

Data internării: anul 2017 luna 05 ziua 12 ora 905

Data externării: anul 2017 luna 05 ziua 16 ora 0730

SURSA DE INFORMAŢII ŞI INFORMAŢIILE CULESE


Pacientul: da
Aparţinătorii: soția
Membrii echipei de îngrijire: asistente medicale, medic curant
Documente medicale (enumerare): foaie de observație, foaie de temperatură

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare : Sindrom radicular cervico- brahial. În
observație Hernie de disc cervicală.
Diagnosticul medical la externare: Sindrom radicular cervico- brahial.
În observație Hernie de disc cervical.
Motivele internării: dureri cervicale iradiate pe membrul superior drept, însoțite
de parestezii, scăderea forței de preheniune.
Istoric: pacient cu veche suferință, afirmă că de aproximativ 2 săptămâni, fără o
cauză aparentă, reapar durerile și paresteziile membrului superior drept.

29
Tratamentul ambulator instituit nu ameliorează simptomatologia, motiv pentru care
se decide internarea în secția Recuperare Medicală.
Antecedente :
- Heredo colaterale: neagă
- Fiziologice personale: fără importanță
- Personale patologice: apendicectomie la 18 ani
Condiţii de viaţă şi muncă: locuiește la casă; funcționar public
Socializare: bună

EXAMENUL CLINIC PE APARATE


Starea generală : bună
Facies : normal colorat
Țesut celular subcutanat : normal reprezentat
Sistem ganglionar : nepalpabil
Sistem osteoarticular : integru . Lordoză cervicală ștearsă. Ușoară scolioză
cervicală dextro- concavă. Limitarea globală a mobilității cervicale în toate axele
de mișcare. Parestezii braț drept cu scăderea forței de prehensiune.
Aparat respirator : torace normal comformat, murmur vezicular prezent. R=20/min.
Aparat cardio vascular : șoc apexian în spațiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară stângă. Zgomote cardiace ritmice, bine bătute. TA 130/85 mm
Hg. AV 75 pulsații/min.
Aparat digestiv : abdomen suplu, nedureros la palpare. Tranzit intestinal normal.
Aparaturo-genital : loji renale nedureroase. Micțiuni fiziologice. Giordano (-)
bilateral.
S.N.C. : Orientat temporo- spațial.

30
EVALUARE INIŢIALĂ

TA-130/85 mm Hg; P-75 b/min; R-16 r/min


Neagă alergii alimentare și medicamentoase
Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate
dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o independent -
bună circulaţie
2.A se alimenta Regim alimentar Tratament cu AINS
hiposodat
3.A elimina Micțiuni fiziologice, -
tranzit intestinal normal
4.A se mişca, a avea o Mobilitate diminuată Dureri coloană
bună postură coloană cervicală cervicală
5.De a dormişi a se Insomnie Dureri membrul
odihni superior drept
6.A se îmbrăca, Incapacitate de a efectua Diminuarea forței de
dezbrăca mișcări uzuale prehensiune
membrul superior
drept
7.A menţine Independent -
temperatura în limite
fiziologice
8.A fi curat Necesită ajutor pentru Diminuarea forței de
igiena zilnică prehensiune
membrul superior
drept, parestezii
9.A evita pericolele Incapacitate de a efectua Dureri coloana
miscări de rotație din cervicală
coloana cervicală
10.A comunica cu Incapacitate pentru relații Durere
semenii sociale
11.A învăţa să-şi Independent -
păstreze sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia Independent -
şi valori personale
31
Nevoi sociale
13.De a fi util Incapacitate pentru Dureri coloana
activități de rutină cervicală
Nevoi psihologice
14.De a se recreea Incapacitate pentru relații Dureri coloana
sociale cervicală

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE


- Limitarea mobilității coloanei vertebrale cervicale
- Dureri la nivelul coloanei cervicale, accentuate la mobilizare
- Insomnie cauzată de dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale
- Parestezii la nivelul membrului superior drept.

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR
- Pacientul să prezinte un somn liniștitor
- Pacientul să prezinte ameliorarea durerilor cervicale, a durerilor
membrului superior drept
- Conștientizarea pacientului cu privire la un regim de viată sănătos

ASPECTE PSIHOLOGICE
Starea de conştienţă: păstrată
Comportament: orientat temporo- spațial
Mod de internare: cu familia
Particularitati: nu există

ASPECTE SOCIOLOGICE

Mod de viaţă: de familie, locuiește cu soția


Mediul: rural
Ocupatie: funcționar public
Probleme sociale: neagă
32
33
PLAN DE ÎNGRIJIRE B.E. 32 ani
Data Problema Obiectivele de intervenţii Evaluarea
pacientului îngrijire autonome delegate acţunilor
12.05.2017 Limitarea - diminuarea - Asigur repaus - Recoltez sânge -Simptomatologia
mobilităţii fizice durerii absolut în condiţii pentru examene se ameliorează
determinată de - asigurarea de igienă şi confort. de laborator subiectiv.
dureri cervicale. confortului fizic și -Transport - Efectuez EKG-
Agitaţie psihic pe toată pacientul la serviciul ul
psihomotorie durata spitalizării de radiologie cu - Administrez
determinată de fotoliu rulant. tratamentul
durere. Îi măsor TA, P, R. conform FO,
- Explic pacientului respectând doza,
necesitatea orarul, calea de
repausului pe pat administrare
tare.
13.05.2017 Parestezii Diminuarea - Asigur repaus -Administrez - Diminuare
membrul durerilor absolut în condiţii medicația obiectivă a
superior drept, Pacientul să de igienă şi confort. conform FO, simptomatologiei.
34
impotență prezinte un somn - Îi explic respectând doza,
funcțională odihnitor importanța orarul, calea de
Insomnie respectării regimului administrare
alimentar hiposodat.
-Măsor funcțiile
vitale.
14.05.2017 Accentuarea Diminuarea - Asigur repaus -Administrez -Simptomatologia
paresteziei durerilor absolut în condiţii medicația clinică se
membrului de igienă şi confort. conform FO, ameliorează.
superior drept, - Îi explic respectând doza, -Pacientul are un
cu diminuarea importanța orarul, calea de somn odihnitor.
marcată a forței respectării regimului administrare
15.05.2017 de prehensiune alimentar hiposodat.
-Măsor funcțiile
vitale.
-Educ pacientul să
adopte o poziție
antalgică
35
-Însoțesc pacientul
pentru efectuarea
RMN- ului cervical
16.05.2017 Pacientul se externează la cerere, cu indicație pentru consult neurochirurgical.

36
EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMENE DE VALORI VALORI


LABORATOR ŞI GĂSITE NORMALE
PARACLINICE
12.05.2017 Hemoleucogramă
Leucocite 9000 4 - 11/*103/μL

Hgb 12g% 13- 14 g%


Trombocite 280. 000/ mm3 150.000 –
400.000%mm3
VSH 15mm/h 4 - 12/mm/h
Glicemie 86/mg/dl 70 - 115/mg/dl
Creatinina 1,0/mg/dl 0,7 – 1,20 /mg/dl
Fosfataza alcalină 89 /U/l 40 – 169 /U/l
GGT 12 /U/l 9 – 40 /U/l
ALT 18/U/l 0 – 41 /U/l
AST 12 /U/l 0 – 37 /U/l
Examen sumar normal Fără sediment
urină
Rg coloană Pensare spațiu intervertebral C5-C6
12.05.2017
cervicală
RMN coloană Protruzia posterioară C5-C6 cu
14.05.2017 cervicală compresiune medulară,osteofite vertebrale
cervicale.

37
TRATAMENT

DATA MEDICAŢIA DOZA DOZA CALEA


UNICĂ TOTALĂ DE
ADMINIS-
TRARE
12.05.2017- Dexametazonă 1f 1f i.m.
22.05.2017 Mabron 1 1 i.m.
Arnetin 1 1 i.m.
Algocalmin 1f 1f i.m.
Paracetamol 1 tb 3tb Peros
Diazepam 1f 1f i.m.

ALIMENTAŢIA

Pe toată durata spitalizării regimul alimentar a fost desodat ( tratament


cu AIS).

EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate


dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o independent -
bună circulaţie
2.A se alimenta Regim alimentar Tratament cu AIS
hiposodat
3.A elimina Micțiuni fiziologice, -

38
tranzit intestinal normal
4.A se mişca, a avea o Mobilitate diminuată Pensare spațiu
bună postură coloană cervicală intervertebral C5-C6
5.De a dormişi a se Insomnie Dureri membrul
odihni superior drept
6.A se îmbrăca, Incapacitate de a efectua Diminuarea forței de
dezbrăca mișcări uzuale prehensiune
membrul superior
drept
7.A menţine Independent -
temperatura în limite
fiziologice
8.A fi curat Necesită ajutor pentru Diminuarea forței de
igiena zilnică prehensiune
membrul superior
drept, parestezii
9.A evita pericolele Incapacitate de a efectua Dureri coloana
miscări de rotație din cervicală
coloana cervicală
10.A comunica cu Incapacitate pentru relații Durere
semenii sociale
11.A învăţa să-şi Independent -
păstreze sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia Independent -
şi valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util Incapacitate pentru Dureri coloana
39
activități de rutină cervicală
Nevoi psihologice
14.De a se recreea Incapacitate pentru relații Dureri coloana
sociale cervicală

EPICRIZA
Pacient în vârstă de 32 ani se internează pentru dureri coloană cervicală
iraidate pe membrul superior drept, însoțite de parestezii și diminuarea forței
de prehensiune.
Radiografia coloanei cerivale pune în evidență pensarea spatiului
intervertebral C6-C6; RMN- ul evidențază protruzia posterioară C5-C6 cu
compresiune medulară,osteofite vertebrale cervicale.
S-a instituit tratament medicamentos cu AIS, decontracturante,
antialgice, fără ameliorări.
Se externează la cerere, cu recomandările:
- Va evita frigul umed, ridicarea și purtarea de greutăți în mâna dreaptă,
mișcările de rotație din coloana cervicală
- Consult neurochirurgical pentru stabilire de diagnostic și conduită
terapeutică.

40
TEHNICĂ APLICATĂ PACIENTULUI
INJECȚIA INTRAMUSCULARĂ ( I.M.)

Definiţie Constituie introducerea unor soluţii izotonice,uleioase


sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin
intermediul unui ac ataşat la seringa.
Scop Terapeutic
Locul injecţiei - muşchii voluminoşi,lipsiţi de trunchiuri importante de
vase şi nervi
-regiunea supero-externa a fesei ;
-fata externă a coapsei în 1/3 mijlocie ;
-fata externă a braţului, în muşchiul deltoid.
Locul injectei îl constituie :
-muşchii voluminoşi,lipsiţi de trunchiuri importante de
vase şi nervi,a căror lezare ar putea provoca accidente;în
muşchii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din întretăierea unei
linii orizontale ,care trece prin marginea superioară a
marelui trohanter,până deasupra şanţului interfesier ,cu
altă verticală perpendiculară pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale
Smirnov şi Barthelmy (punctul Smirnov este situat la un
laţ de deget deasupra şi înapoia marelui
trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea treimii
externe cu cele două treimi interne aunei linii care uneşte

41
creasta iliacă anteroposterioara cu extremitatea şanţului
interfesier)
-cand pacientul este în poziţie şezând ,injecţia se poate
face în toată regiunea fesieră,deasupra liniei de sprijin;
Soluţii administrate -soluții izotone;
-soluții uleioase
-soluții coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- începe imediat după administrare ; se termină
în 3-5 min ; mai lentă pentru sluțiile uleioase
Pregătirea -se verifică medicaţia prescrisă că data de expirare,
echipamentului: coloraţie , aspect
-se testează pacientul să nu fie alergic , în special înaintea
administrării primei doze
-daca medicaţia este în fiolă, aceasta se dezinfectează, se
sparge şi se trage doza indicată, scoţând aerul din
seringă.
-apoi se schimbă acul cu unul potrivit pentru injectare
intramusculară
-daca medicamentul este în flacon sub formă de pulbere,
se dezinfectează capacul de cauciuc, se reconstituie
lichidul , se trage doza indicată, se scoate aerul şi se
schimbă acul cu cel pentru injecţia intramusculară
-tehnica de extragere a substanţei dintr-un flacon este
următoarea: se dezinfectează capacul flaconului se
introduce acul, seringa se umple cu aer, trăgând de
piston, aceea cantitate echivalentă cu doză care trebuie
extrasă din flacon, se ataşează apoi la acul din flacon şi
se introduce aerul, se întoarce flaconul şi seringa se va
42
umple singură cu cantitatea necesară
-alegerea locului de injectare în injecţia intramusculară
trebuie făcută cu grijă.
Administrare -se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului


-se asigura intimitate
-se spală mâinile, se pun mănuşile
-se va avea în vedere să se rotească locul de injectare
dacă pacientul a mai făcut recent injecţii intramusculare
-la adulţi deltoidul se foloseşte pentru injectare de
cantităţi mici, locul de administrare uzula fiind fata
superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterală a
coapsei
-se poziţionează pacientul şi se descoperă zona aleasă
pentru injectare
-se invita bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea
liniştit.
-se dezinfectează cu un pad alcoolizat prin mişcări
circulare
-se lasa pielea să se usuce
-se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul
mâinii stângi.
-se poziţionează seringă cu acul la 90 de grade, se
atenţionează pacientul că urmează să simtă o înţepătură,
se recomandă să nu îşi încordeze muşchiul
-se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4 – 7 cm)
cu rapiditate şi siguranţă cu acul montată la seringa.

43
-se susţine seringa seringă cu cealaltă mână, se aspira
pentru a verifica dacă nu vine sânge.
-daca apare sânge, se va retrage acul şi se va relua
tehnică
-daca la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa
lent pentru a permite muşchiului să se destindă şi să
absoarga gradat medicaţia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singură mişcare,
bruscă, sub acelaşi unghi sub care a fost introdus
-se acoperă locul puncţionării cu un pad alcoolizat şi se
masează uşor pentru a ajuta distribuirea medicamentului
( masajul nu se va efectua atunci când este contraindicat,
cum ar fi la administrarea de fier)
-se îndepărtează padul cu alcool şi se inspectează locul
puncţionării pentru a observa eventualele sângerări sau
reacţii locale
-daca sângerarea continua se va aplica compresie locală
sau gheaţă în caz de echimoze
-se va reveni şi inspectă locul injecţiei la 10 minute şi la
30 de minute de ora administrării
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite în recipientele specfice
de colectare
Incidente: 1 -durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor
ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea injecţiei în
altă zonă

2-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin

44
respectarea zonelor de elecţie a injecţiei
3-hematom prin lezarea unui vas
4-ruperea acului : extragerea manuală sau chirurgicală
5-supuratie aseptica
6-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se
previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a
pătrunde în masă musculară,respectarea asepsiei
7-embolie prin injectarea accidentală într-un vas a
soluţiilor uleioase : se previne prin verificarea poziţiei
acului

45
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE
SECŢIA RECUPERARE MEDICALĂ

DOSAR DE ÎNGRIJIRE nr. 2


CULEGEREA DATELOR
DATE DE IDENTITATE
Nume: F. Prenume: G. Vârsta: 53 ani Sex: M
Domiciliul: Gura Ocniței Judeţul: Dâmbovița
Data naşterii: anul 1963 luna 10 ziua 23
Data internării: anul 2017 luna 02 ziua 12 ora 905
Data externării: anul 2017 luna 02 ziua 23 ora 1230

SURSA DE INFORMAŢII ŞI INFORMAŢIILE CULESE


Pacientul: da
Aparţinătorii: soția
Membrii echipei de îngrijire: asistente medicale, medic curant
Documente medicale (enumerare): foaie de observație, foaie de temperatură

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare : Alte terapii fizice. Hernie de disc cervicală
operată. Infecție urinară. HTA. Hipercolesterolemie.
Diagnosticul medical la externare: Alte terapii fizice. Hernie de disc cervicală
operată. Infecție urinară. HTA. Hipercolesterolemie.
Motivele internării: inițiere tratament recuperator post operație de hernie
cervicală ( decembrie 2016).
Istoric: pacient operat în decembrie 2016 pentru hernie de disc cervicală se
internează pentru inițiere tratament recuperator
Antecedente :

46
- Heredo colaterale: neagă
- Fiziologice personale: fără importanță
- Personale patologice: fără importanță
Condiţii de viaţă şi muncă: locuiește la casă; funcționar public
Socializare: bună

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

Starea generală : bună


Facies : normal colorat
Țesut celular subcutanat : normal reprezentat
Sistem ganglionar : nepalpabil
Sistem osteoarticular : integru. Cicatrice postoperatorie orizontală pe fața
anterioară a gâtului. Limitarea mișcărilor de flexie și extensie din coloana
cervicală.
Aparat respirator : torace normal comformat, murmur vezicular prezent. R=18/min.
Aparat cardio vascular : șoc apexian în spațiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară stângă. Zgomote cardiace ritmice, bine bătute. TA 150/85 mm
Hg. AV 75 pulsații/min.
Aparat digestiv : abdomen suplu, nedureros la palpare. Tranzit intestinal normal.
Aparaturo-genital : loji renale nedureroase. Polakiurie, nicturie, disurie. Giordano
(-) bilateral.
S.N.C. : Orientat temporo- spațial.

47
EVALUARE INIŢIALĂ

TA-150/85 mm Hg; P-75 b/min; R-16 r/min


Neagă alergii alimentare și medicamentoase.
Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate
dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o Valori crescute ale TA Valori crescute ale
bună circulaţie colesterolului
2. A se alimenta Regim alimentar HTA,
hiposodat, hipolipidic hipercolesterolemie
3. A elimina Polakiurie, nicturie, Infecție urinară
disurie
4. A se mişca, a avea o Poziție antalgică Recentă operație de
bună postură hernie de disc
cervicală
5. De a dormişi a se Somn insuficient Redoare coloana
odihni cantitativ și calitativ cervicală
6. A se îmbrăca, Poziție antalgică Redoare coloana
dezbrăca cervicală
7. A menţine independent -
temperatura în
limite fiziologice
8. A fi curat independent -
9. A evita pericolele Incapacitate de a efectua Recentă operație de
miscări de rotație din hernie de disc
coloana cervicală cervicală
10.A comunica cu independent -

48
semenii
11.A învăţa să-şi independent -
păstreze sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia independent -
şi valori personale
Nevoi sociale
13. De a fi util Incapacitate de a efectua Redoare cervicală
activități de rutină
Nevoi psihologice
14. De a se recreea Incapacitate de a efectua Redoare cervicală
activități recreative

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

- Limitarea mobilității coloanei cervicale


- Valori crescute ale tensiunii arteriale
- Somn insuficient calitativ și cantitativ
- Alterarea dinamicii corporale- imposibilitate de a efectua mișcări de
rotație din segmentul cervical al coloanei vertebrale
- Polakiurie, nicturie, disurie.

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

- Pacientul să prezinte un somn liniștitor


- Pacientul să prezinte ameliorarea durerilor cervicale
- Conștientizarea pacientului cu privire la un regim de viată sănătos
- Conștientizarea pacientului cu privire la importanța continuării

49
exercițiilor de kinetoterapie la domiciliu

50
- PLAN DE ÎNGRIJIRE F. G. 53 ani

Data Problema Obiectivele de Intervenţii Evaluarea


pacientului îngrijire acţunilor
Autonome Delegate

12.02.2017 Limitarea Pacientul să îşi Obțin Recoltez sânge Pacientul a înţeles


mobilităţii exprime durerea, consimțământul pentru examenele care sunt indicaţiile
coloanei emoţiile şi starea de informat. de laborator. cu privire la
vertebrale disconfort. Asigur un mediu Efectuez EKG-ul. tratament şi la
cervicale. Pacientul să prezinte liniştit, Administrez alimentaţie.
Anxietate o stare de bine confortabil care medicaţia Funcţiile vitale
determinată de fizică. să diminueze prescrisă de sunt în limite
impotența Să înţeleagă anxietatea medic, fiziologice.
funcțională necesitatea Îi explic în ce respectând doza, Pe perioada
Valori crescute tratamentului şi a constă orarul, calea de spitalizării starea
ale T.A. procedurilor tratamentul pe administrare generală a
Polakiurie, fizioterapice perioada pacientului a
nicturie, disurie Pacientul să fie internării.Mă evoluat bine.
51
echilibrat fizic şi conving că a Durerile au încetat.
psihic. înţeles mesajul. A efectuat
Să înțeleagă Măsor funcţiile fizioterapie zilnic.
importanța vitale și le notez Funcţiile vitale au
regimului alimentar în foaia de fost în limite
hiposodat și temperatură. fiziologice.
hipolipidic. Educ pacientul cu
privire la dozarea
efortului fizic şi
mă conving că a
înţeles.
Educ pacientul să
recolteze urină
pentru urocultură
13.02.2017- Persistă limitarea Să efectuez educație Măsor funcțiile Administrez În primele zile
22.02.2017 mobilității pentru sănătate în vitale și le notez tratamentul starea pacientului
coloanei ceea ce privește în foaia de conform foii de se ameliorează
cervicale regimul alimentar temperatură. observație, subiectiv, apoi
52
hipolipidic Însoțesc respectând doza, simptomatologia
Să-i explic pacientul la orarul, calea de clinică se
pacientului fizioterapie. administrare. amelioreaza.
importanța efectuării
exercițiilor de
gimnastică
medicală.
23.02.2017 Pacientul se externează ameliorat.

53
EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMENE DE VALORI VALORI


LABORATOR ŞI GĂSITE NORMALE
PARACLINICE
12.02.2017 Hemoleucogramă
Leucocite 9000 4 - 11/*103/μL

Hgb 12g% 13- 14 g%


Trombocite 280. 000/ mm3 150.000 –
400.000%mm3
VSH 15mm/h 4 - 12/mm/h
Glicemie 86/mg/dl 70 - 115/mg/dl
Creatinina 1,0/mg/dl 0,7 – 1,20 /mg/dl
Fosfataza alcalină 89 /U/l 40 – 169 /U/l
GGT 12 /U/l 9 – 40 /U/l
ALT 18/U/l 0 – 41 /U/l
AST 12 /U/l 0 – 37 /U/l
Colesterol 270mg/dl 0-200mg/dl
Urocultură Germeni <1000

Examen cardiologic HTA esențială std II. Dislipidemie.


Recomandări: sortis 20mg 1tb/zi, tertensif
15.02.2017
SR 1,5 1tb/zi, tritace 5mg 1tb/zi,
metotpolol 50 mg 1tb/zi.

ALIMENTAŢIA

Pe toată durata spitalizării regimul alimentar a fost desodat ( pacient


hipertensivă în tratament cu AINS, hipertensiv).

54
TRATAMENT

DATA MEDICAŢIA DOZA DOZA CALEA


UNICĂ TOTALĂ DE
ADMINIS-
TRARE
12.02.2017- Diclotard 100 mg 1tb 1tb Per os
22.02.2017
Paracetamol 1 tb 2 tb Per os

Fizioterapie Ultrasunet, laser, masaj,


kinetoterapie.

EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate


dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o Dependent Tratament pentru
bună circulaţie hipertensiune
arterială
2.A se alimenta Regim alimentar Pacient cardiac, cu
hiposodat, hipolipidic hipercolesterolemie
3.A elimina Micțiuni fiziologice, -
tranzit intestinal normal
4.A se mişca, a avea o Independent -
bună postură
5.De a dormi şi a se Independent -
odihni
6.A se îmbrăca, Independent -
dezbrăca
55
7.A menţine Independent -
temperatura în limite
fiziologice
8.A fi curat Independent -
9.A evita pericolele Independent -
10.A comunica cu Independent -
semenii
11.A învăţa să-şi Independent -
păstreze sănătatea
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia Independent -
şi valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util Independent -
Nevoi psihologice
14.De a se recreea Independent -

EPICRIZA
Pacient în vârstă de 52 ani, se internează pentru inițiere tratament
recuperator post intervenție chirurgicală pentru hernie de disc cervicală.
Se instituie tratament cu AINS , antialgice,fizioterapie, kinetoterapie.
Se externează cu recomandările :
- Va evita frigul, umezeala, mișcările bruște din coloana cervicală ;
- Continua la domiciliu kinetoterapia învățată ;
- Regim alimentar hiposodat, hipolipidic ;
- Pacientul a primit scrisoare medicală de la medicul cardiolog (sortis
20mg 1tb/zi, tertensif SR 1,5 1tb/zi, tritace 5mg 1tb/zi, metotpolol 50 mg
1tb/zi. )
56
TEHNICĂ APLICATĂ PACIENTULUI

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiție Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele


circulant asupra pereților arteriali.
Scop - evaluarea funcţiei cardiovasculare ( forţa de contracţie a
inimii, rezistenta determinate de elasticitatea şi calibrul
vaselor)
Element de - tensiunea arterială sistolică ( maximă )
evaluat - tensiunea arterială diastolică ( minimă )
Materiale - aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale :
necesare - cu mercur Riva-Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricular
- tampon de vata
- alcool medicinal
- creion roşu sau pix cu mâna roşie
Metode de - palpatorie
determinare - ascultatorie

Intervenţiile a. pentru metoda ascultatorie


asistentei - pregătirea psihică a pacientului
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute
- spălarea pe mâini

57
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,
sprijinit şi în extensie
- se fixează membrane stetoscopului pe artera
humerală, sub marginea inferioară a manşetei
- se introduce olivele stetoscopului în urechi
- se pompează aer în manşeta pneumatic, cu ajutorul
perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manşeta prin
deschiderea supapei, până când se percepe primul zgomot
arterial ( care reprezintă valoarea tensiunii arteriale
maxime)
- se reţine valoarea indicată de coloană de mercur sau
acul manometrului, pentru a fi consemnata
- se continua decomprimarea , zgomotele arteriale
devenind tot mai puternice
- se reţine valoarea indicate de coloană de mercur sau
de acul manometrului, în momentul în care zgomotele
dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterial minimă
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute
cu o linie orizontală de culoare roşi, socotindu-se pentru
fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur
- se unesc liniile oriontale cu linii vertical şi se
haşurează spaţial rezultatul
- în alte documente medicale se înregistrează cifric :
Ex. : T.A. max.= 150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg
- se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrane
cu alcool

58
b. pentru metoda palpatorie
- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseşte stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei ascultătorii
- are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât
realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibilă numai
după reducerea accentuate a compresiunii exterioare

59
ANEXE

60
Fig 1 Scheletul omenesc

61
Fig.2 Craniul

Fig.3 Coloana verterbală

62
Fig.4 Coastele

Fig.5 Centura scapulară

63
Fig.6 Scheletul membrului superior

Fig.7 Scheletul membrului inferior

64
Fig.8 Plexul brahial

Fig. 9 Guler cervical de tip Philadelphia

65
Fig. 10- Guler cervical tip Minerva

Fig. 11- Modalitatea de producere a herniei de disc

66
BIBLIOGRAFIE

1) http://amgcursuri.blogspot.ro/2013/11/scheletul-membrelor.html

2) https://www.spitalulmonza.ro/afectiune/hernia-de-disc-cervicala/

3) http://www.romedic.ro/hernie-de-disc

4) http://www.romedic.ro/hernia-de-disc-cervicala

5) Avramescu, Elena Taina – Bazele anatomice ale mișcării- curs


practice pentru studenții facultăților de kinetoterapie

6) Borundel, Corneliu,1996, Anatomia şi fiiologia omului. Editura,


Medicala, Bucuresti,.

7) Baciu, Constantin, 1980, Aparatul locomotor. Editura, Medicala,


Bucuresti,.

8) Rinderiu T., Rusu L., Rosulescu E. "Anatomia omului", vol l,


Editur Scorilo,Craiova, 2001

9) Titircă, Lucteţia, 2004 Ghid de nursing, Editura, Medicala,


Bucuresti,.
10) Utma Florica 2007, Proceduri de nursing, Editura EX PONTO,
Constanţa.
11) http://www.herniededisc-tratament-lombara-cervicala-herniadedisc-
simptome.ro/

67