Ecosistemul Deltei

Dunarii
 Delta Dunarii este cea mai reprezentativă delta din Europa şi una dintre cele mai
complexe din lume. Aceasta reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin prezenţa în cadrul ei a
unei variate vegataţii şi faune – piscicole si ornitologice. Aici există cea mai bogată şi mai
variată faună ornitologică din Europa si anume peste 300 de specii de pasări, unele dintre ele
declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.
Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi
încheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului
adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de
paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640
km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei
Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in
formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in
retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii
Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se
asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri
numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu
Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de
3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).
Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina,
Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel
mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele
Sosita la Patlageanca cu 6400m³/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la
N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul sau se insiruie
asezarileChilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din
volumul de apa al Dunarii
Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin
considerate un inceput de delta secundara.

ECOSISTEMELE DELTEI : in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre

care cele mai importante sunt:
• ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle;
• ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle;
• ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului);
stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza;
un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de
stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.
Plaurul este o formatiune specificã stufãriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ?
1,6m format dintr-o împletiturã de rizomi de stuf si de rãdcini ale altor plante acvatice în amestec
cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bãltilor
transformându-se în insule plutitoare cu diferite mãrimi care, împinse de vânt, se deplaseazã pe
suprafata apei.
Vegetatia plaurului diferã de restul stufãriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltã
aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alãturi de stuf întâlnim rogozul, menta,
feriga de apã (Nephrodium thelypteris), cucuta de apã, troscotul, salcia piticã, precum si plantele
agãtãtoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeazã coloniile de pelicani
comun si cret. Tot pe plaur trãiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

In imagine este surprins un plaur plutitor de dimensiuni mici aflat in bataia vantului,
navigand la intamplare. Acest ochi de apa s-a format in Lacul Lumina in urma aglomerarii mai
multor plauri adusi de vant. Dupa cateva saptamani malul din fundal care pare in imagine foarte
puternic s-a desfacut, plaurii fiind impinsi de vant si de curenti apei in alte colturi ale lacului.
Aceasta dinamica a plaurilor este foarte periculoasa deoarece pot fi inchise anumite canale,
naviagatia devenind foarte anevoiasa.

Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume insumand
1560 km2.

• ecosistemul grindurilor: grinduri marine (au o pozitie aproape perpendiculara pe

bratele Dunarii, 27 000 ha 8%) si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si
garlele principale 20 000 ha, 6%);

• incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatorii piscicole,

care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat
total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt
prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de
modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului
• hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din
Delta.
 Dunele de nisip din Caraorman

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul
acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile,
psamofile. Nota dominantã o dau stuful, papura, sãlciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii,
cosorul). In deltã îsi gãsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex
colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

CLIMA
Deltei este specifică, cu puţine precipitaţii, dar cu umezeală provenită din evaporaţii, cu
veri răcoroase şi cu ierni fără temperaturi foarte scăzute, dar vântoase. Datorită variaţiei încălziri
şi răcirii diferite a suprafeţelor de nisip şi de apă se naşte o briză diurnă cu efect local.
Umiditatea relativă a aerului este mare. Dunărea înghheaţă uneori iarna, iar bălţile şi lacurile
îngheţă întotdeauna iarna, ceea ce afectează negativ lanţul trofic. O mare influenţă asupra
ecosistemelor o are variaţia sezonieră a apelor care ridică şi coboară nivelul în lacuri şi bălţi
stimulând migraţia şi reproducere animalelor acvatice şi cuibăritul păsărilor. Delta Dunării este
inclusă în Rezervaţia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.
Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetatie, întrerupte
de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcãtuiesc o suprafatã activã specificã deltei si
lagunelor adiacente, cu totul diferitã de cea a stepelor pontice.

VEGETATIA
In Delta Dunãrii predominã vegetatia de mlastinã stuficolã, care ocupã cca. 78% din
suprafata totalã. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã si
numeroase alte specii. Vegetatia de sãrãturi ocupã 6% din total, dezvoltându-se pe soluri
saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus
littoralis, Plantago cornuti. Zãvoaiele sunt pãduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe
grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltã pe 6% din totalul suprafetei. Sunt
specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristicã peisajului. Intâlnim patru tipuri de zãvoaie :
zãvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si
sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zãvoaile
formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte
cresc zãvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se
adaugã speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip
de zãvoi mai rar este arinisul (predominã Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din
delta marinã. Vegetatia pajistilor de stepã nisipoasã este extinsã pe 3% din totalul deltei,
dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Sãrãturile.Sunt specifice
speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Nufarul galben, de o importanţă excepţională pentru depunerea icrelor animalelor

acvatice. Stomatele sunt pe suprafaţa lucie a frunzelor polenizarea o asigură insectele, fructul se
coace în adânc iar seminţele plutesc. Seminţele nuferilor sunt agreate de păsări.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltã pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei,
în special pe pe grindurile fluviale supuse inundãrii periodice. Predominã Glyceria maxima,
Elytrigia repens. Vegetatia acvaticã din ghioluri, bãlti si japse ocupã 2% din totalul deltei. Pentru
vegetatia submersã sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum
verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variatã.
Predominã Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea
alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersã este dominatã de stuf (Phragmites
australis), papurã (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia
tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tãrmurile marine active se
extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima,
Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pãdurile de câmpurile marine Letea si
Caraorman sunt sleauri de silvostepã, numite local hasmace, cu stejar brumãriu (Quercus
pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurãtor
(Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agãtãtoare Periploca graeca, Vitis
silvestris, Hedra helix. Reprezintã nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunãrii.

Din punct de vedere al florei pentru Delta Dunării este specifică vegetaţia plutitoare iar
biotopurile sunt diverse: mlaştini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau fix, păduri de foioase,
vegetaţie de grind cu sol sărat, pădure luxuriantă(Grindul Letea ,cu aspect tropical).

FAUNA
Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvaticã
europeanã, întreaga faunã de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de
Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis
silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specificã faunei deltei. Amfibienii sunt
reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea
serpi (4 specii).

PESTI
In cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste 110 specii
de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei. 50% din productia de peste
de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii.

STIUCA- rapitorul numarul unu, stiuca in ciuda ferocitati pe care o cunoaste marea
majoritate a oamenilor este totusi un peste foarte util, caci asigura selectia vanand pestii
bolnavi sau raniti, de unde si faptul ca i se mai spune si sanitarul baltilor.
Stiuca are o dezvoltare rapida; larva de stiuca avand o lungime de 5-6 mm si atinge
dupa numai trei saptamani 15 mm, iar pana la sfarsitul luni mai, cand alti pesti isi depun
icrele, puietul de stiuca este destul de mare pentru a se hrani cu larvele acestora. Atinge
maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate
ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de reproducere incepe dupa topirea
gheturilor, adica din februarie-martie si tine pana in aprilie.
Cei peste 700 de dinti foarte ascutiti ai stiucii sunt schimbati perioadic (in fiecare
luna!), de aceea este nevoie de o struna metalica pentru a inlatura surprizele neplacute prin
taierea firului. Dintii cad in perioada cu luna noua, iar pe luna plina stiuca da dovada de
maxima agresivitate.
SOMNUL - somnul este cel mai mare peste care traieste in apale dulci din Romania,
putand ajunge si la peste 100 de kg . Este un peste cenusiu ce are corpul neacoperit de solzi,
pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus.Pe falca superioara are o pereche de
mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte care il ajuta la pipait. Mirosul este bine
dezvoltat, urmare a adaptarii la viata in apa adanca cu fund malos, compensand vederea
slaba.
PASARI

Delta Dunarii supanumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300 de specii de
pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt
clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele
neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica,
pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean; europen; siberian; mongolian; chinez;
arctic.

Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile
accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce în ce mai
numeroase pe mãsura transformãrii ecosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii,
muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si
stârci. In pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice
avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si
codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus
colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã
nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasãrea ogorului (Burchinus
oedicnemus). In satele deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã,
rândunica, barza, lãstunul. Coloniile de cuibãrit.
 In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de
pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de
pelicani din zona cu regim de protectie integralã Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa
si este un exemplu de colonie mixtã*. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican
comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de
aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care
au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece
sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajul:
albe : pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
policrome : piciorongul, ciocintors, califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.
Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea
ogorului.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna
ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si
ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii,
de la care se obtine pretiosul caviar).

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este grupata in 15
localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai
mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu ¾ din

productia interna de peste.

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor

de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2
in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Bibliografie:
- http://images.google.ro
- http://www.referat.ro

Realizat de: Bogoslov Darius

Clasa a VII - a F
Materie: Biologie