Sunteți pe pagina 1din 3

3.

ETIOLOGIA CANCERULUI BRONHO- PULMONAR

Cancerul bronho- pulmonar este una dintre cele mai frecvente cauze premergătoare
mortalităţii prin cancer la femei şi bărbaţi. Statisticile arată că în America acesta revendică mai
multe vieţi decât cancerul de colon, prostată, ovarian şi de sân adunate, pe an. (2)

3.1 FUMATUL

Multe consensuri ştiinţifice au concluzionat că expunerea la ETS cauzează cancer de


plămân la oameni. Concentraţia de nicotină este toxică, dar nu carcinogenă. (37)

Fumul de ţigarete( environmental tobacco smoke, ETS) eliberat în atmosferă este format
din fumul expirat( aproximativ 20% din totalul fumului) şi fumul rezultat din arderea mocnită a
ţigării( „sidestream”, adică 80% din fumul eliberat de către o ţigară arzând în timpul dintre
pufuri). (30) Fumul pe care fumătorul îl inhalează se numeşte „ mainstream smoke”. Alte
componente minore includ fumul care se degajă în timpul pufăitului din capătul care arde şi
componente gazoase care difuzează prin hârtia de ţigaretă. (38) Aceste componente dunt diluate de
către aerul ambiental şi atunci când este inhalat, mai ales de nefumători, se numeşte fumat pasiv
sau involuntar. ETS conţine agenţi toxici, inclusiv mutageni şi carcinogeni, iar unii dintre aceştia
sunt într- o concentraţie mai mare decât în fumul „ mainstream” ( ex. Nitrozamine, 4-
aminobifenil, benzopirenă). (39) Nefumătorii absorb între 0.5 şi 1% din nicotina pe care fumătorii
activi o absorb; acest lucru echivalează cu o jumătate de ţigaretă pe zi, cu o concentraţie a
hemoglobinei incărcată cu 4- aminobifenil de 14% din concentraţia pe care o au fumătorii activi.
(40)

3.2 AERUL POLUAT

Poluanţii din aerul urban au fost investigaţi ca potenţiali agenţi cauzatori în naşterea
epidemiologică a cancerului pulmonar în ţările industrializate. Produşii combustibililor fosili,
hidrocarburile policiclice, emisiile rezidenţiale şi industriale, motoarele de maşini şi emisiile de
motor diesel. (41) Presupuşi carcinogeni prezenţi în aerul ambiental, particule anorganice, (cum ar
fi arsenicul, azbestul, cron, nichel, uraniu), radionuclei( Pb 210,Pb 212, Ra 222) şi particule
organice, ( benzen, dimetilnitrozamina, benzopirena) ar putea fi corelaţi cu un risc crescut de
cancer pulmonar. (37)
Asocierea potenţială aer poluat- cancer bronho- pulmonar este întărită prin studii
ocupaţionale, în care muncitorii au fost expuşi produşilor combustibililor fosili, cu un risc relativ
de a face cancer de două ori mai mare faţă de muncitorii neexpuşi. Tinichigiii expuşi la gudron
de cărbune au risc de a face cancer de 50% după 20 de ani de expunere, şi 150% după 40 de ani.
(42)

3.3 FACTORII GENETICI

Există o componentă genetică în patogeneză cancerului bronhopulmonar care se referă la


susceptibilitatea gazdei, cu sau fară expunere la fumul de ţigaretă, sau responsivitatea la terapiile
biologice. (43)

Factorii genetici includ gene de susceptibilitate cu penetranţă înaltă sau redusă, gene cu
frecvenţă redusă sau crescută sau polimorfisme epigenetice. (37)

3.4 VÂRSTA ŞI GENUL

Cancerul de plămâni ocupă primul loc în România, din punct de vedere al cazurilor şi al
numărului de decese pentru bărbaţi şi devine o freventă cauză de mortalitate la femei( după
cacerul de sân, de col uterin şi colorectal). (44)

În ultimii ani, apariţia lui a scăzut la pacienţii cu vârste sub 60 de ani, dar continuă să
crească la cei peste 70 de ani. Numai 5- 10% din cazuri sunt diagnosticate sub vârsta de 50 de
ani. Studiile epidemiologice au arătat ca adulţii tineri au mai frecvent adenocarcinoame, alături
de antecedente familiale pozitive. (37) Rata incidenţei cancerului pulmonar în rândul bărbaţilor şi
al femeilor este de 1: 6, sau de 60 de ori mai mare la bărbaţi. Mortalitatea a fost şi continuă să
fie mai comună la bărbaţi decât la femei. Totodată, magnitudinea acestei diferenţe scade datorită
ratei de mortalitate crescândă la femei, dar scăzândă la bărbaţi. (42)

3.5 CARCINOGENI OCUPAŢIONALI

Deşi fumatul este cauza majoră, au fost identificaţi şi alţi carcinogeni ai tractului
respirator care pot cauza cancer bronho- pulmonar. Radonul este un gaz radioactiv care provine
din dezintegrarea uraniului şi este atribuit minerilor care inhalează acest gaz şi alte componente
înrudite cu acesta. (39) Alţi agenţi ocupaţionali, clasificaţi ca Grup 1 de carcinogeni de către
Agenşia Internaţională de Cercetare a Cancerului sunt arsenic anorganic, azbest, biseter, cron
hexavalent, nichel, agenţi policiclici aromatici, radon. Grupul 2A de carcinogeni include
acrilonitril, berilium, cadmiu, formaldehidă, acetaldehidă, fibre sintetice, silicon, fum de sudură.
(37)

3.6 NUTRIŢIA: ANTIOXIDANŢII ŞI GRĂSIMILE

Studiile epidemiologice au furnizat dovezi despre natura deficienţelor şi exceselor în


dietă care au influenţat risul de apariţie al cancerului pulmonar. (39)

Consumul de vegetale proaspete şi fructe au scăzut riscul şa femei şi bărbaţi, la fumători


şi fost- fumători, sau la nefumători şi pentru toate tipurile histologice de cancer. Antioxidanţi
numeroşi au fost consideraţi posibili nutrienţi chemoprotectori, dar carotenoizii provitamina A
sunt foarte protectori pentru fumători şi nefumători. (42)

Un risc crescut de cancer bronho- pulmonar este dat de o dietă bogată în grăsimi şi
colesterol, sau de un indice crescut de adipozitate abdominală. De asemeni, au fost corelate
valorile crescute de colesterol seric. (37)