Sunteți pe pagina 1din 4

Waldorf

Fundamentul pedagogiei Waldorf îl constituie antroposofia lui Rudolf Steiner, care


vede omul ca o totalitate formată din trup, suflet şi spirit și propune educarea omului întreg.
Cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiilor Waldorf îşi asumă misiunea
de a cultiva şi capacităţile emoţionale (afectivitatea) precum şi cele practice (voinţa), deoarece
dezvoltarea lor este de o deosebită importanţă pentru viaţă. În acest scop, pedagogia Waldorf
oferă o paletă largă de discipline ştiinţifice, artistice şi meştesugăreşti într-o pondere echilibrată,
astfel că în grădiniţa Waldorf modelajul în lut şi ceară de albine, desenul cu ceara-color, pictatul
cu acoarele pe bază de apă, pâslăritul, grădinăritul etc. sunt activităţi ce fac parte din programul
săptămânal şi nu obţionale. Educarea sufletescului prin arte şi meşteşuguri cultivă simpatia,
apropierea, lucrul în echipă şi colaborarea.
De asemenea, o importanță deosebită se acordă stabilirii unei relații sănătoase între
individ și lumea înconjurătoare. Se dezvoltă o relație cu lumea așa cum e ea cu adevărat stârnind
dorința de a explora lumea și de a o cunoaște. Din acest motiv, în grădiniţa Waldorf, pe lângă
mese şi scaune, creioane, hârtie, acoarele, ceară, lut şi jucării din lemn şi păpuşi din lână şi
pânză, vor predomina “jucării din natură” precum cioturi şi ramuri de copac, pietre, scoici,
seminţe de tot felul etc.
Experiențele cât mai cuprinzătoare ale copilului mic joacă un rol principal în
dezvoltarea simțurilor. În primii 7 ani de viață copiii se dăruiesc cu ușurință naturii, iubind-o și
venerând-o chiar, lucru care se pierde după această perioadă dar care se educă prin artă.
Procesul instructiv-educativ în grădiniţa Waldorf se face implicând copilul în
dobândirea de cunoștințe dar tinzându-se către un stil de predare care să ţină seama de evoluţia
individului. Se dorește ca viața copilului în grădiniţă să fie o perioadă frumoasă, iar acesta să
vină cu plăcere și interes și să plece încărcat cu lucruri care-i folosesc și nu cu „noţiuni” care
folosesc în foarte mică măsură în viața unui om.
Crearea şi respectarea unui anumit ritm, program este o componentă importantă a
tuturor activităților în grădiniţa Waldorf. Alternarea momentelor şi repetiţia ritmică asigură
instituirea unor obiceiuri sănătoase cu efecte pe termen lung în viaţa copiilor şi oferă totodată
stabilitate şi siguranţă, ceea ce nu se întâmplă atunci când programul variază de la o săptămână la
alta, şi chiar mai rău, de la o zi la alta.
O scoala fara manual si fara note.
Rudolf Steiner (1861-1925) s-a născut într-o localitate aflată la graniţa dintre Austria
şi Ungaria, ca fiu al unui funcţionar al căilor ferate austriece.
Prima scoala Waldorf a fost infiintata in 1919, la Stuttgart, Germania, din initiative
filozofului Rudolf Steiner si cu sprijinul material al lui Emil Molt, Patronul fabricii de tigarete
Waldorf-Astoria, de unde si denumirea de scoala Waldorf. In Romania primele grupe si clase
Waldorf au fost infiintate inca din anul 1990, in cadrul invatamantului de stat.Alternativa
Waldorf din Romania cuprinde toate ciclurile de invatamant.
Cele 8 principii ale pedagogiei Waldorf
Astfel, un prim principiu pedagogic fundamental al şcolii Waldorf este:
1. Abordarea integrală a fiinţei umane conform cu specificul vârstei şi având ca ţel
dezvoltarea personalităţii libere a copiilor (www.waldorf.md).
Pedagogia Waldorf vorbeşte despre trei forte sufleteşti - gândirea, afectivitatea şi
voinţa - care trebuie dezvoltate în proporții egale. Se educă omul întreg și se urmărește

1
dezvoltarea sa armonioasă, stabilirea unei relații sănătoase între individ și lumea înconjurătoare
și integrarea sa în realitatea socială.

2. Principiul educaţiei permanente se referă la faptul că educaţia începe odată cu naşterea


fiinţei umane şi devine o dimensiune a existenţei sale pe parcursul întregii vieţi
(www.waldorf.md).
Pedagogia Waldorf este diferită de pedagogia clasică, „ea bazându-se pe un principiu
al filosofului austriac Rudolf Steiner, având ca fundament o viziune diferită asupra subiectului
educațional. Acesta nu este un elev, ci o ființă complexă, înzestrată cu spirit creator, voință,
aspirații și capacități variate. Copilul nu este un vas în care se toarnă informații, ci o construcție
la care se adaugă câte ceva în fiecare zi, scopul fiind modelul sau adultul pregătit pentru viața
socială ”( A. David, E. David, 2003, p.29).

3. Principiul organizării ritmice a situaţiei educaţionale; această organizare ritmică este


reflectată în pedagogia Waldorf prin planificarea pe "epoci de studiu" (etape, perioade
de 2-5 săptămăni) a materiilor de bază, ca şi în pregătirea serbărilor (serbarea anuală
constituind un exemplu de moment "cheie") (www.waldorf.md).
Activitatea din grădiniţă se desfăşoară conform unor ritmuri organice: ritmul zilei, al
săptămânii, al anului.
Activitatea principală la grădiniță o reprezintă jocul. Jocul liber durează două ore,
urmează strânsul jucăriilor, curăţenia care se face tot sub forma unui joc, urmează luarea micului
dejun apoi jocul în cerc (A. S. David, E. David, 2003).

4. Principiul creării unui ambient educaţional adecvat obiectivelor se referă la faptul că o


şcoală Waldorf presupune o anumită atmosferă şi un ambient arhitectonic adecvat, cu o
anumită cromatică şi decoraţiune a interioarelor, cu spaţii potrivite activităţilor
complementare la care elevii participă în funcţie de afinităţi şi înclinaţii
(www.waldorf.md).
Un loc bine determinat în spaţiul grupei îl are masa anotimpurilor, unde schimbările
din natură şi anotimpul respectiv, precum şi anumite sărbători din cursul anului, pot fi sugerate
zilnic prin elemente precum: suprafeţe textile în culori specifice, păpuşi de masă confecţionate
din materiale naturale de către educatoare, plante naturale, fructe, muşchi, pietre etc.
(www.waldorf.ro/unitati-scolare/bucuresti/liceul-waldorf).

5. Principiul asigurării unui echilibru între teorie şi practică are în vedere obiectivul
pedagogiei Waldorf de a forma şi dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv ci
şi din punct de vedere volitiv, cunoscut fiind faptul că o problemă majoră a adulţilor este
pasul de la concepţie la punerea în practică a ideilor (http://www.waldorf.md).

6. Principiul predării artistice se referă la faptul că predarea este considerată o artă şi e


profesată ca atare. Profesorii se comportă ca nişte artişti al căror scop este acela de a ajuta
copiii să descopere şi să iubească lumea înconjurătoare. Ei trebuie să trezească facultăţile
latente ale copilului astfel încât în faza liceală să fie apt de a dezvolta o gândire cu un
înalt grad de abstractizare (www.waldorf.md).

2
7. Principiul flexibilizării şi integrării noţiunilor se referă la faptul că spiritul vremii
actuale pretinde o vocaţie cu caracter global în ordonarea stocului imens de informaţii a
căror aglomerare ameninţă fiinţa cu strivirea (www.waldorf.md).
8. Principiul predării în imagini se referă la nevoia de „imagini vii” a copilului de vârstă
şcolară mică. Această nevoie însă nu este satisfăcută doar prin prezentarea unor planşe,
diapozitive sau chiar a modelului natural ci, în pedagogia Waldorf, principala
modalitate de a crea „imagini vii” este cuvântul (http://www.waldorf.md).
Basmele populare, fabulele și legendele sunt integrate în curriculum-ul Waldorf.
Acestea permit copiilor să exploreze tradițiile din multe culturi, sprijinind astfel o abordare
multiculturală a educației. Predarea se face de la om la om. Copilul este o ființă care acționează
prin voință, emoție și apoi prin gândire. Dacă un copil învață de la TV, este știut faptul că voința
lui devine inactivă iar emoția lui este tulburată, privitul la TV nefiind ceva firesc ca atunci când
te joci sau stai în natură.
Grupele de grădiniţă Waldorf sunt mixte din punct de vedere al vârstei, oferind
posibilitatea dezvoltării aptitudinilor sociale(A. Nicolici, 2009, http://waldorf-oradea).
în sala de grupă toate lucrurile, în funcţie de utilitate, erau grupate în diferite zone ale
sălii astfel încât, într-o clasă Waldorf se va întâlni casa păpuşii, bucătăria, colţiul
constructorilor, moara (U. Knipping, 1999, p. 4).
In grupele Waldorf evenimentele cardinal ale anului calendaristic sunt marcate prin
sarbatori:
 la echinoctiul de toamna se desfasoara sarbatoarea Recoltei;
 la solstitiul de iarna, sarbatoarea Craciunului;
 la echinoctiul de primavera, sarbatoarea de Paste;
 la solstitiul de vara, sarbatoarea Sanzaienelor
In afara de acestea se tin si urmatoarele sarbatori: a Piticilor (a Lampioanelor), a
Sfantului Mihail, a Sfantului Nicolae, a Celor trei magi, a Carnavalului, Inaltarii, a Rusaliilor.
Sarbatorirea evenimentelor de peste an, in derularea celor patru anotimpuri este doar un aspect al
modalitatii armonizarii ritmurilor proprii ale copiilor cu cele ale naturii.
Ritmul săptămânii
In gradinita Waldorf se practica sistemul de predare in epoci, adica aceleasi
continuturi sunt repetate pe o perioada de 2-3 saptamani.

Formele principale de realizare a procesului intructiv-educativ in gradinita Waldorf


sunt: jocul liber, jocul ritmic, jocul de degete, jocul cu roluri, jocul in aer liber, basmul.
Jocul liber dureaza doua ore, moment dupa care intr-o atmosfera de voiosie urmeaza
stransul jucariilor, curatenia care se face tot sub forma unui joc. In cursul jocului liber copiii au
posibilitatea sa se joace conform fanteziei lor
La jocul in cerc activitatea comuna este plasata in primul plan (momentul in care se
spun poezii, se canta despre anotimp, despre meserii, despre fapte cotidiene
Specificul alternative Waldorf in ceea ce priveste jocul consta in faptul ca jocul liber
este ales de fiecare copil in functie de fantezia proprie, jocul ritmic inglobeaza educarea
limbajului, cunoasterea mediului, activitati matematice, educatie fizica, muzica, educatie civica,
jocul de degete inglobeaza educarea limbajului, cunoasterea mediului, activitati matematice si
muzica, iar jocul cu roluri pune copilul in situatia de a se transpune intr-un rol ales din propria
initiative sau sugerat de educatoare.

3
Individual sau in grup, basmul, teatrul de masa si marionete sunt prezente ca activitati
in fiecare zi din saptamana la incheiere, educatoarea fiind cea care stabileste tema basmului
Acțiunile educatoarei se petrec în fața copiilor, oferind acestora un model activ pentru
a fi imitat. Principiul de bază în grădinița Waldorf este ca educatoarea să desfășoare activități pe
care copilul să le poată imita. Astfel, activitățile practice în grădiniță se pot desfășura:
- zilnic: gătit, aranjat și servit masa, spălat vasele, strâns jucăriile, îngrijirea florilor
și animalelor, curățenie și ordine în sala de grupă, lucru de mână cu copiii care
vor merge la școală, etc.;
- săptămânal: spălat, călcat, cusut, reparat jucării, aranjat masa anotimpului;
- lunar: spălat jucăriile;
- periodic: munic agricole: semănat, secerat, treierat, strâns porumb, făcut provizii
pentru iarnă (gem, fructe uscate, plante pentru ceai, etc.), spălat și dărăcit lâna,
vopsit materiale, etc.
Euritmia constă în mișcări care nu sunt nici arbitrare, nici subiective, ce acompaniază
recitarea unei opere poetice sau muzicale. Euritmia nu este un balet expresiv, deoarece nu
personalitate executantului dictează mișcările, ci respectivele conținuturi spirituale ale limbii (în
aspectele lor fonetice și nu semantice) și ale muzicii. (R. Lanz, 2002, p. 149).
.De sute de ani oamenii sunt interesați de educație și continuă să exploreze diferite
filosofii privind educația și impactul acestora asupra învățării.
În urma celor menţionate se poate spune că alternativa educaţională Waldorf se
adresează omului ca întreg, raţiune şi simţire, şi prin urmare, copilul care a primit educaţie într-o
instituţie Waldorf ajunge să se cunoască mai bine pe sine şi lumea din jur, ceea ce ajută fără
îndoială la trăirea vieţii în profunzimea ei şi nu superficial.
Pedagogia Waldorf nu pune accent pe performanţă aşa cum o defineşte societatea,
aceasta fiind asociată cu acumularea de informaţii, ci, după cum s-a precizat în lucrare, ea
doreşte şi urmăreşte să pună copilul în contact cu cât mai multe situaţii diverse în care să aplice
cunoştinţele acumulate.
O altă concluzie ar fi aceea că pentru a ajuta copilul să-şi formeze o idee cât mai
aproape de realitate despre natura care-l înconjoară, cadrul didactic din grădiniţa Waldorf nu va
folosi în activităţi lucruri din material prefabricat precum plasticul, plastilina, materiale sintetice
etc. deaorece materialul în sine nu se găseşte în natură, prin urmare nu o reprezintă.
Desfăşurarea unei zile de grădiniţă este cu atât mai reuşită cu cât este mai apropiată
de viaţa cotidiană a unei familii cu mulţi copii, deci implicit vârste diferite, lucru ce se întâlneşte
în grupa Waldorf, unde viaţa însăşi oferă ocazia celor mai variate activităţi: spălat, gătit,
grădinărit dar şi cântatul, pictura, modelajul, ţesutul, jocul etc.
Activitățile artistice în grădinițele Waldorf - nu numai că oferă copiilor și îndeplinește
nevoile de bază ale acestora, dar îi și formează pe aceștia ca și viitori cetățeni ai societății de
pretutindeni.