Masajul pentru afecţiunile veno-limfatice

Drenajul limfatic este o formă deosebită de masaj, diferită total de celelalte domenii ale masajului.
Reprezintă un complex de manevre care asigură acumularea controlată în rezervoarele acceptoare şi apoi
deversarea orientată a fluxului limfatic, din zonele încărcate, de obicei periferice ale organismului, spre
reţeaua venoasă majoră, şi apoi spre centru.

Anatomia limfaticelor

1. Membrul superior – limfaticele se împart în :

- reţeaua colectoarelor superficiale plasate în derm şi ţesutul celular subcutanat de deasupra
aponevrozelor; drenajul se va realiza în principal pe faţa antero-internă a antebraţului şi braţului, trecând
prin ganglionii supra-epitrohleeni, iar colectorii se reunesc în final în regiunea axilară.
- reţeaua colectoarelor profunde - 2 radiale care însoţesc artera radială şi 2 cubitale care urcă de-a lungul
vaselor cubitale.

Ganglionii limfatici ai membrului superior

- superficiali – supra-epitrohleeni (2-3 cm deasupra epitrohleei);
- ganglionii stratului delto-pectoral.
- profunzi – de-a lungul arterei radiale, cubitale, interosoase şi humerale
- ganglionii axilari – grupul humeral, toracic, scapular, central, sub-clavicular.
Toate colectoarele limfatice ale membrului superior ajung la grupul humeral iar vasele eferente se vars ă în
grupul central şi sub-clavicular. În ganglionii axilari se drenează o mare parte a limfaticelor sânului,
peretelui toracic abdominal supraombilical, peretelui toracic posterior şi ai părţii postero-laterale de la
baza gâtului.

( vezi imagine 1)
Imagine 1
2. Membrul inferior – cuprinde:
- colectoare superficiale satelite ale safenei interne mergând spre colectoarele inghinale;
- colectoarele superficiale ale safenei externe mergând spre ganglionii limfatici poplitei;
- colectoarele regiunii fesiere;
- colectoarele profunde principale care urmează vasele principale ale membrului şi căile accesorii.

Ganglionii limfatici ai membrului inferior

nodulii inghinali superficiali - grupul orizontal (noduli superolaterali; noduli superomediali)

-grupul vertical (noduli inferiori ).

(vezi imagine 2)
Imagine 2
Drenajul limfatic asigură drenarea lichidelor excedentare care înconjoară celulele, menţinând în acelaşi
timp echilibrul hidric al spaţiilor interstiţiale şi evacuarea deşeurilor provenind din metabolismul celular.
La evacuarea acestor lichide participă două procese: primul proces îl reprezintă captarea acestor lichide de
către reţeaua de capilare limfatice iar al doilea proces constă în transportul limfei prin pre-colectoare şi
colectoare. Cele două procese pot fi facilitate prin tehnici apropiate drenajului manual.

Tehnica masajului de drenaj limfatic manual (D.L.M.)

Manevrele specifice de drenaj:

 Cercurile cu degete fara police – miscari circulante concentrice, succesive, de presiune si
depresiune urmarind sensul drenajului limfatic. Mana se deplaseaza fara a realiza frecare.
 Cercurile cu police –piolicele participa la masaj,mobilitatea lui permitand cuprinderea reliefurilor
pentru a le apasa..
 Miscarea combinata – reprezinta asocierea cercurilor cu degetele, cu cercurile policelui; trebuie
evitata ciupirea pileii intre police si celelalte degete, manevra semnand cu petrisajul.
 Presiunile in bratara – se aplica daca zona de tratat poate fi inconjurata de una sau cele doua
maini. Presiunea in bratara se aplica din aproape in aproape, de la proximal catre distal, in timp ce
presiunea propriu-zisa se face in sens invers de la distal catre proximal, in sensul facilitarii
resorbtiei la nivelul capilarelor sau limfaticelor.
Manevrele se pot executa pe o regiune sanatoasa ,neinfiltrata , in scopul de apel pe zona infiltrata sau de
evacuare alimfei, sau pe o regiune infiltrata, scopul urmarit fiind resorbtia si captarea. Manevrele nu
produc frecari sau ciupituri. Presiunea creste sau descreste progresiv pe parcursul derularii mainilor.

Reglare sistemului limfatic se realizeaza prin 2 mecanisme fiziologice si anume "filtrare-resorbtie".

Tehnica propriu-zisa cuprinde 3 faze : Apelul, Captarea si Resorbtia.

Pacientul este asezat in decubit dorsal si nu necesita pozitie anti-decliva, deoarece circulatie limfatica nu
este influientata postural ca cea venoasa.
!!! Atentie la diagnosticul diferential cu hipordermita din boala varicoasa sau flebedemul.

A. Apelul

Se aplică mâna cu marginea radială a indexului, cu celelalte degete ridicate şi se imprimă mişcare cu
presiune în sens proximal în timp ce degetele se derulează de la index la inelar.
Manevra serveste la golirea noduilor si vaselor de continutul lor dirijind limfa catre trunchiurile jugulo-
sub-claviculara unde se alatura fluxului venos.
Apelul se efectueaza in general la distanta fata de edem. Asupra nodulilor limfatici se utilizeaza pulpa
degetelor care orienteaza presiunea nodulilor supraiacenti in sensul drenajului fiziologic. Asupra vaselor
se lucreaza cu fata palmara a mainilor care imprima o presiune identica.
Se incepe apelul din regiunea inghinala respectiv axilara, ulterior aplicam presiune cu tractiune din zonele
imediat subiacente in acelasi sens disto-proximal.
 B. Captarea

1. Compresiunea( Presiunea)

Se aplică marginea cubitală a mâini cu uşoară presiune orientată în sensul drenajului fiziologic, antrenând
în acelaşi timp o mişcare circulară a pumnului.
Compresiunea se efecueaza cu o presiune de cca. 30 mm/ coloana Hg, fata de 600-700 la masajul somatic.
Miscarea mainilor in adductie-abductie se face prin miscarea intreg membrului superior al maseurului
pentru ca presiunea sa nu fie prea puternica, dar sa fie eficienta. O presiunea prea mare ar colaba vasele.
Important : manevrele trebuie executate fara durere, fara hiperemie.

2. Impingerea cu tractiune
Urmeaza compresiunii pentru a evita colabarea colectorului dupa deschiderea lumenului sau. Aceasta
impingere/intindere orienteaza limfa in sensul circulatiei de intoarcere gratie valvulelor din precolectori si
apoi colectori, catre canalul toracic.

C. Resorbtia

Relaxare si reumplere data de ritmul convenabil ( prea rapid nu ar lasa timp limfei sa inainteze spre
urmatoarea valvula, iar prea lent nu sunt stimulate unitatile contractile limfatice).
Dupa golirea ganglionilor se amorseaza resorbtia la radacina membrului. Se alterneaza apelul cu resorbtia
pentru a goli circuitul umplut diminuand astfel edemul. Se merge cate putin catre partea distala a
membrului repetand de fiecare data spre proximal. Spre sfarsit se pot face manevre de presiune continua
de la distal spre proximal. Dupa 30-40 minute se incheie sedinta printr-o noua golire a ganglionilor
proximali.

Frecventa sedintelor difera de la caz la caz, dar in general se fac 2 sedinte pe saptamana. Dupa obtinerea
rezultatului dorit se poate reduce la o sedinta pe saptamana.
Important nu se contraindica in oncologie. Se poate aplica si dupa adenectomie, in scopul exploatarii unei
noi cai de derivatie.

Eficienta se masoara prin scaderea circumferintei membrelor si prin cresterea diurezei (senzatia de a urina
apare chiar la sfarsitul sedintei).
Scop si rezultate : pe langa cele de mai sus intarzie aparitia sclerozei si complicatiilor degenerative, scade
incidenta fenomenelor de limfangita si se reinstaureaza estetica locala, fiind asociata curelor de slabire.
Drenajul limfatic manual ( D.L.M.) se asociaza cu comprimarea in manson, reflexoterapie, execitii
fizice, regim de detoxifiere.
D.L.M. a schimbat profund conceptia despre tratamentul limfedemului. Daca este executat de un diletant
se poate ajunge ca edemul sa se majoreze in loc sa diminueze.