Sunteți pe pagina 1din 54

COTELE SI SUMELE DEFALCATE

DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI


DE STAT – SURSĂ PRINCIPALĂ PENTRU
FINANŢAREA UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE

CUPRINS

Cuprins …………………………………………………………………………………………………... 3

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………............ 4

CAPITOLUL I
Principiile bugetelor locale. Fundamente tehnico-juridice ale bugetelor …………………………….. 6
1.1. Politica fiscală şi bugetară în România în cadrul administraţiei publice locale……........................ 6
1.1.1. Cadrul legislativ........................................................................................................................... 6
1.1.2. Competenţele actorilor ……………………………………………………………..………….. 10
1.2. Principiile procedurii bugetare …………………………………………………………...………... 13
1.3. Principiile generale si reguli bugetare aferente finanţelor publice din ţara noastră la
nivelul comunitaţilor locale ............................................................................................................. 15
1.4. Locul bugetelor locale în cadrul Bugetului General Consolidat al statului ...................................... 16

CAPITOLUL II
Veniturile unităţilor administrativ - teritoriale în România .................................................................. 18
2.1. Veniturile bugetului local .................................................................................................................. 19
2.2. Veniturile bugetelor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din
bugetele locale …………………………………………………………………………………….. 19
2.3. Imprumuturile ................................................................................................................................... 20
2.4. Veniturile bugetelor fondurilor externe nerambursabile .................................................................. 21
2.5. Veniturile evidenţiate în afara bugetului local ................................................................................... 21

CAPITOLUL III
Principalele venituri ale bugetului local .................................................................................................. 23
3.1. Impozite şi taxe locale ...................................................................................................................... 25
3.2. Subvenţiile primite de la bugetul de stat si de la alte bugete ……………………............................ 30
3.2.1. Cote defalcate din impozitul pe venit……………………………………….............................. 31
3.2.2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat altele decât impozitul pe venit ............ 33
3.2.3. Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea
adăugata ...................................................................................................................................... 35
3.3. Interventia statului Roman prin alocarea de fonduri unitaţilor administrativ-teritoriale în anul
2007 ................................................................................................................................................. 40

1
3.4. Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete................................................................ 45
3.5. Donaţii şi sponsorizări ...................................................................................................................... 46
3.6. Împrumuturile autorităţilor administraţiei publice locale ................................................................. 47
3.7. Venituri din fonduri externe nerambursabile .................................................................................... 49

CONCLUZII SI PROPUNERI ………………………………………………………………………….. 50

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………............. 56

INTRODUCERE

În Uniunea Europeana teza de baza a dezvoltarii o constituie coeziunea


economică şi socială. În acest context pentru România este imperios necesar să se
bazeze pe o dezvoltare regională echilibrată prin înlăturarea subdezvoltarii economice
din unele zone, care generează dificultaţi în dezvoltarea politică, economică si socială
a ţării. Doar o dezvoltare teritorială echilibrată pe ansamblul României va permite
diminuarea decalajelor existente. Reforma administraţiei publice locale cu pilonii ei,
autonomia financiară locală şi descentralizarea serviciilor locale, cât si echilibrarea
bugetelor locale, permite dezvoltarea echilibrată si sustenabilă a tuturor judeţelor ţării,
utilizarea eficienta a resurselor.
Autonomia financiară locală şi descentralizarea activitaţilor sunt procese în
continuă desfasurare ce constituie subiectul a numeroase dezbateri purtate îndeosebi
pe creşterea volumului veniturilor partajate si modificarea sistemului de echilibrare.
Ca parte a procesului de autonomie financiară, veniturile proprii vor juca un rol tot
mai mare în bugetele locale. Guvernul în general, si Ministerul Finanţelor Publice în
special, ar trebui să se preocupe în mod deosebit de aceste comunităti si ar trebui să
identifice barierele care stau în calea creşterii veniturilor proprii.
Problema declinului economic regional se poate rezolva prin implementarea
unor programe de asistenţă regională. Începând cu anul 2001, actorii administraţiei
publice locale trebuie să gestioneze activitati noi, descentralizate, din sfera
învatamântului, asistenţei sociale, consultanţei agricole si absorbţiei fondurilor
europene, pentru care trebuie să li se asigure fondurile necesare, dar si dobândirea
competenţelor necesare.
Abordarea problematicii bugetelor publice locale este una extrem de
complexă, contradictorie si inegală, existând particularitaţi de la o zona geografică la
alta, de la o regiune de dezvoltare la alta, si chiar între localitaţi din acelasi judeţ. Pe
viitor, România trebuie să se alinieze la standardele Uniunii Europene şi în domeniul
politicii bugetare şi fiscale, sugerând în acest sens crearea a doua bugete locale
distincte, şi anume un buget local pentru funcţionarea serviciilor publice şi un buget
local de dezvoltare (investitii finantate din diverse surse de creditare).
În tratarea lucrarii, am urmarit stabilirea categoriilor de masuri menite să
întarească puterea financiară a administraţiilor publice locale, prin transferarea
unor venituri de la bugetul de stat la bugetul local ca sursă de acoperire a
descentralizarii anumitor servicii, cât şi motivarea administraţiilor publice locale
pentru a creşte sursele de venituri proprii.

2
Cerinţa unor abordari coerente este subliniată prin faptul că actualul sistem de
alocare a fondurilor de echilibrare nu se bazează decât parţial pe evaluarea
necesitaţilor reale ale comunitaţilor locale. În această abordare, un nivel crescut al
veniturilor proprii ale unitaţilor administrativ-teritoriale sau din venituri obtinute ca
urmare a prelevarilor în condiţii de echitate în ceea ce priveşte acoperirea
necesitaţilor, ar trebui să micşoreze volumul necesar al transferurilor pentru
echilibrare. Din analiza efectuată, am constatat că numai elaborarea unor bugete
locale pe programe multianuale, de 3-5 sau chiar mai multi ani, ar determina o mai
buna gospodarire a veniturilor totale, o transparenţă crescută a efectuarii cheltuielilor,
cât si creşterea predictibilitaţii alocarii volumului de resurse.
Reforma şi descentralizarea financiară reprezintă subiecte actuale de dezbatere
a sistemului de repartizare a fondurilor corelat cu descentralizarea serviciilor publice
în vederea consolidarii situaţiei financiare a administraţiei locale şi creşterea
capacitaţii de finanţare.
Volumul total al fondurilor repartizate la nivel central si local se bazează pe
taxa pe valoare adaugată si impozitul pe venitul global, ambele fiind colectate la nivel
central.
Sumele defalcate din TVA au desţinatie specială, valoarea si repartizarea fiind
reglementate anual prin Legea bugetului de stat. Aceste sume sunt aprobate pe judeţe,
iar consiliile judeţene le repartizează prin hotărâri proprii pentru unitaţile
administrativ teritoriale.
Sumele defalcate din impozitul pe venitul global au doua componente:
- cote defalcate pentru bugetele proprii ale unităţilor administrativ teritoriale
(procent stabilit prin Legea finanţelor publice locale şi care poate fi modificat anual
prin Legea bugetului de stat);
- sume de echilibrare repartizate unităţilor administrativ teritoriale conform
criteriilor stabilite anual prin Legea bugetului de stat. Din sumele de echilibrare
aprobate, revine o cotă de pâna la 25% pentru bugetul propriu al consiliului judeţean,
diferenta urmând a fi repartizată localitaţilor de pe raza teritorială a judeţului;
Repartizarea sumelor de echilibrare se realizează pe doua nivele astfel:
• pe primul nivel – sumele de echilibrare repartizate de la bugetul central al
statului către judeţe,
• al doilea nivel – sumele de echilibrare repartizate de consiliile judeţene către
consiliile locale din cadrul unui judeţ.
Conform legii, consiliile judeţene trebuie să folosească la al doilea nivel de
repartizare aceeaşi formulă ca la primul nivel pentru a asigura respectarea principiului
echilibrării orizontale respectiv alocarea unei sume echitabile localitaţilor sărace
(comune, oraşe, municipii).

3
CAPITULUL I

PRINCIPIILE BUGETELOR LOCALE. FUNDAMENTE


TEHNICO-JURIDICE ALE BUGETELOR

1.1. POLITICA FISCALĂ ŞI BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA ÎN CADRUL


ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Una dintre temele prioritare ale guvernarii o constituie reforma administraţiei


publice, o importanţă deosebită având componenta financiară a acesteia. Ţinând cont
de condiţiile de austeritate în care funcţionează autoritaţile locale în acest moment în
România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual şi care face obiectul a
numeroase dezbateri. Exista o diferentă clara între comunităţile care realizează
venituri proprii suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de
întreţinere a localităţii. Comunităţile locale „fruntaşe” deţin diverse avantaje
economice, sociale, demografice care le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată.
Acestea au tendinţa de a critica comunităţile care nu realizează venituri
suficente pierzând din vedere faptul ca în Europa de astăzi conceptul de bază pe care
se construieşte teoria dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Se consideră că
dezvoltarea inegală a teritoriilor reflectă slabiciuni economice ale ansamblului şi sunt
de neacceptat deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politica şi
economică. Cea mai buna alternativă este solidaritatea comunităţilor locale, o
solidaritate calculată astfel încât să se mentină un echilibru între ambele tipuri de
comunitaţi. În acest context pretenţiile comunităţilor bogate par deplasate şi lipsite de
realism. Doar o dezvoltare teritorială echilibrată va genera dezvoltarea economică
sănatoasă pe ansamblu, si nu adâncirea decalajelor existente.

1.1.1. Cadrul legislativ


Cadrul legal care reglementează funcţionarea administraţiei locale pe tema
bugetelor locale include următoarele legi:
- Constitutia României din 31/10/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 767 din 31/10/2003, revizuită prin Legea nr. 429 din 23/10/2003 de

4
revizuire a Constitutiei României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
758 din 29/10/2003;
- Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul
Oficial nr. 404/22.10.1998;
- Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale din 23/04/2001,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 23/04/2001, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 500/2002 privind finantele publice din 11/07/2002, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13/08/2002, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finanţele publice locale din
05/06/2003, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 19/06/2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ din 02/12/2004,
publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1154 din 07/12/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanta nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale din 30/01/2002,
publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 92 din 02/02/2002, cu modificările
şi completările ulterioare;
- Legea nr. 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006, din 15/12/2005,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1151 din 19/12/2005, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, din 29/06/2006,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.618 din 18/07/2006.
Alături de acestea se regasesc ordonanţe şi hotarâri ale guvernului, ordine ale
ministerelor şi prefecturilor, hotarâri ale consiliilor judeţene, hotarâri ale
consiliilor locale, dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean, dispoziţii ale
primarului.

Dacă Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 pune bazele principiilor şi a cadrului
general al finanţelor publice, Legea nr.273/2006 publicată la 18 iulie 2006 este cea
care asigură fundamentele finanţelor publice locale. Acest document normativ se
articulează în jurul următoarelor puncte :
- principii, reguli, responsăbilităţi şi competenţe
- proces, proceduri şi calendar bugetare
- execuţie bugetară, investiţii, împrumut, finanţări
- liste de venituri şi de cheltuieli.
Deşi este primul document care precizează clar o voinţă de descentralizare şi
de autonomie financiară locală acest text este bineînţeles perfectibil. Atuurile sale au
la bază afirmarea principiilor bugetare şi o definiţie precisă a resurselor.
Acest text este completat de Ordinul nr. 1792/2002 publicat pe 23 ianuarie
2003, care precizează normele metodologice privind angajarea, lichidarea,

5
ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea,
evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale :
1. dispoziţii privitoare la angajarea cheltuielilor (angajare legală şi juridică, şi
angajare bugetară şi contabilă)
2. dispoziţii privitoare la lichidarea cheltuielilor (fază de verificare contabilă)
3. dispoziţii privitoare la ordonanţarea cheltuielilor
4. detalierea operaţiunilor de debit şi creditul conturilor :
a. 940 credite bugetare aprobate
b. 950 angajamente bugetare
c. 960 angajamente legale
5. condiţii de plată a cheltuielilor (ordin de plată însoţit de justificativele
cheltuielilor)
6. organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale

Mai mult, cadrul normativ trebuie să fie completat printr-un proiect de


machetă bugetară. Scrisoarea cadru, redactată anual de Ministerul Finanţelor Publice,
constituie a doua parte a reglementărilor financiare locale. Ea conţine elemente
importante în ceea ce priveşte:
1. metodologia şi noile reglementări complementare,
2. orientări privind proiectul de lege de finanţe pentru Stat dar şi repartizarea
resurselor (impozitul pe venit)
Scrisoarea cadru este un instrument normativ indispensăbil în elaborarea
bugetului local, datorită mecanismelor foarte clare şi foarte precise pe care le
prezintă, dar aspectul sau normativ are o limită tocmai în caracterul anual al
bugetului.
Legea bugetului de Stat vine să clarifice elementele cu caracter normativ
instaurat de scrisoarea-cadru, conferindu-le un caracter mai durabil.
Reflecţiile s-au concentrat repede asupra necesitaţii de a lua în considerare un
document unic, ca suport al ansamblului de reguli bugetare şi contabile locale, care să
definească şi să detalieze regulile şi metodologia atât în elaborarea cât şi în execuţia
bugetului local. Cele două documente precedente deja constituie o primă temelie
pentru un veritabil edificiu. Nu trebuie decât să fie utilizate ca piese de rezistenţă.
Acest mod de gândire este împărtăşit şi de FALR (Federatia Autoritatilor
Locale din Romania), care a lansăt în aprilie 2005, schema de organizare a
documentului reglementărilor din domeniul finanţelor publice locale : Codul
finanţelor publice locale. Obiectivul ? Determinarea unei singure referinţe pentru
această reglementare, în vederea unei aplicări începând cu 1 ianuarie 2007.
În general, se constată că reglementările în vigoare corespund bine intereselor
exprimate de modernizare a finanţelor publice locale. Consecinţele şi traducerea
principiilor şi noilor metode se lovesc câteodată azi de anumite limite.

Legea finanţelor publice locale, care stabileşte :

6
- resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale;
- principii şi reguli bugetare;
- competenţe şi responsăbilităţi;
- procedurile privind elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, criterii de
repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
calendarul bugetar, fazele privind efectuarea cheltuielilor în procesul
execuţiei bugetare;
- posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a contractata
sau garanta împrumuturi.

Codul fiscal, care reglementează:


- impozitele şi taxele locale;
- modul de calcul, limitele acestora, termenele de plată, scutirile şi
facilităţile ce se acordă la plata impozitelor şi taxelor locale;
- bonificaţiile ce se acordă pentru plata cu anticipaţie a impozitelor;
- posibilitatea majorării impozitelor şi taxelor locale de către consiliile
locale şi judeţene.
Stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale se face de
către autorităţile administraţiei publice locale şi compartimentele de specialitate ale
acestora.

Legile bugetare anuale, prin care se stabilesc, dispoziţii referitoare la bugetele


locale:
- sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
- modul de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat, alocate cu destinaţie;
- formula criteriului “Capacitatea financiară”;
- transferurile pentru bugetele locale, alocate din bugetul de stat, prin
bugetele unor ordonatori principali de credite;
- categoriile de venituri şi cheltuieli ce se prevăd în bugetele locale, pentru
bugetul propriu al judeţului şi pentru bugetele locale ale comunelor,
oraşelor şi municipiilor.

Constituţia României
Potrivit Constituţiei României, aprobată de Parlament în anul 1991,
administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe
principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării
cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

7
Legea administraţiei publice locale nr.215/2001
Prin Legea administraţiei publice locale aprobată în anul 1991 a fost
reglementat regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea
autorităţilor publice locale, precum şi atribuţiile acestora. Această lege a fost
modificată şi completată în anul 2001.
Legea privind administraţia publică locală prevede că autorităţile
administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsăbilităţi autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără
asigurarea mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea respectivelor
responsăbilităţi.

1.1.2. COMPETENŢELE ACTORILOR

Atribuţiile autoritaţilor administraţiei publice locale în domeniul bugetelor


locale.
Prin termenul de „actori” înţelegem autoritaţile locale şi centrale competente care
intervin în procesul de elaborare, adoptare, executare şi încheiere a bugetelor locale.

Atribuţiile primarului în domeniul bugetelor locale:


- întocmeşte proiectele de bugete locale pe baza proiectelor de bugete proprii
ale administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de
subordonare locală;
- prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcţiei finanţelor publice
şi controlului financiar de stat;
- elaboreaza noile propuneri de proiecte de bugete locale, pe baza limitelor
maxime, a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a
transferurilor cu destinatie specială şi le depun la direcţiile generale ale
finanţelor publice şi controlului financiar de stat;
- elaborează raportul privind proiectele de bugete locale;
- publică proiectele bugetelor locale în presă locală sau le afisează la sediul
primăriei;
- prezintă spre aprobare proiectele de bugete locale, însoţite de rapoartele
asupra acestora, consiliilor locale, judeţene, Consiliului General la
Municipiului Bucureşti;
- aprobă repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor prevăzute în
bugetele locale, pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor
publice subordonate.

Consiliul local aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de


utilizare a rezervei bugetare.

8
Consiliul judeţean informează pe ordonatorii principali de credite din judeţul lor
despre limitele sumelor defalcate şi a transferurilor cu destinaţie specială de la
bugetul de stat, stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;
- aprobă bugetul propriu al judeţului;
- hotărăşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, cu
consultarea primarilor acestor unitaţi administrativ-teritoriale şi cu asistenţa
tehnica de specialitate a direcţiilor generale ale finanţelor publice şi
controlului financiar de stat;
- coordoneaza activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor
publice de interes judeţean.

Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale în domeniul bugetelor


locale.

Prefectura – veghează ca activitatea consiliilor locale, a primăriilor, a consiliului


judeţean şi preşedintelui acestuia să se desfăşoare în conformitate cu prevederile
legale.

Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat:


- centralizează proiectele de bugete locale la nivelul fiecarui judeţ şi al
municipiului Bucuresti;
- depun la Ministerul Finanţelor Publice proiectele de bugete locale pe
ansamblul judeţului/ municipiului Bucuresti;
- comunică limitele sumelor defalcate şi a transferurilor cu destinatie specială,
stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, consiliilor judeţene, Consiliului
General al municipiului Bucuresti;
- centralizează şi transmit Ministerului Finanţelor Publice noile propuneri de
proiecte ale bugetelor locale pe ansamblul judeţului sau municipiului
Bucuresti, elaborate pe baza limitelor sumelor defalcate şi transferurilor cu
destinatie specială stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;
- acorda asistenta tehnica de specialitate consiliilor judeţene, Consiliului
General al municipiului Bucuresti în vederea repartizarii sumelor defalcate de
la unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor cu destinatie specială
comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti;
- întocmesc pe baza bugetelor locale aprobate şi transmit la Ministerul
Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judeţ / municipiului
Bucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate în
cadrul fiecarui judeţ pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului
Bucuresti.

Ministerul Finanţelor Publice:

9
- elaboreaza norme metodologice în vederea întocmirii şi executei bugetelor
locale;
- elaboreaza împreuna cu Ministerul Administraţiei Publice, norme
metodologice pentru aplicarea dispozitiilor legii bugetului de stat referitoare la
bugetele locale;
- examineaza propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat şi de transferuri cu destinatie specială, cuprinse în bugetele locale şi
stabileste limitele acestora, precum şi criteriile de repartizare pe unitaţi
administrativ-teritoriale, urmând a le comunică direcţiilor generale ale
finanţelor publice şi a controlului financiar de stat;
- elaboreaza proiectul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale de
stat.

Ministerul Finanţelor Publice are obligatia ca pâna la data de 1 iulie să


comunice direcţiilor generale ale finanţelor publice şi ale controlului financiar de stat
limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
pentru transferurile cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a
acestora. În plus, judeţele primesc o nota de fundamentare a deciziei luate de minister.
Urmeaza o noua centralizare a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judeţelor,
centralizarea care se realizează de către Direcţiile generale ale finanţelor publice şi
controlului financiar de stat şi se transmite de către acestea la Ministerul Finanţelor
Publice pâna la data de 1 august a fiecarui an.
Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor şi
ale celorlalte autoritaţi, ale administraţiei publice centrale cu bugete proprii, a
proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judeţelor şi a bugetului propriu, întocmeşte
proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat şi proiectele
fondurilor speciale, pe care le depune la Guvern, pâna la data de 25 septembrie,
însotite de proiectele legilor bugetare.
Guvernul îşi însuseşte proiectele de bugete menţionate şi le depune spre
aprobare la Parlament, cel mai târziu pâna la data de 10 octombrie însotite de un
raport privind situatia economico-financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul
care urmeaza, precum şi de proiectele legilor bugetare.
Parlamentul aproba bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat şi
bugetul fondurilor speciale. Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat şi transferurile cu destinaţie specială evidenţiate pe judeţe şi municipiul
Bucuresti se cuprind în anexe la bugetul de stat.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin
legea bugetului de stat o cotă se alocă bugetului propriu al judeţelor, o alta pentru
echilibrare, iar diferenţa pâna la suma totală aprobată pentru fiecare judeţ revenind
comunelor, oraşelor şi municipiilor din respectivul judeţ.
Repartizarea efectiva a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat pe comune, oraşe şi municipii se realizează de fiecare consiliu judeţean prin
hotarâre, cu prioritate acelor unitaţi administrativteritoriale, care înregistreaza venituri
proprii insuficiente, dupa consultarea primariilor şi cu asistenţa tehnica de specialitate

10
a direcţiilor finanţelor publice, în functie de criteriile de repartizare aprobate prin
legea bugetului. În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii
bugetului de stat (publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I), ordonatorii
principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele de bugete locale spre
aprobare consiliilor locale, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului
Bucuresti. Proiectul bugetului local va fi însotit de raportul primarului, al
preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului general al municipiului Bucuresti,
dupa caz, precum şi de eventualele contestaţii depuse de locuitori în termenul de 15
zile de la publicarea sau afişarea proiectului. Consiliul local, judeţean şi Consiliul
General al Municipiului Bucuresti se pronuntă asupra contestaţiilor, după care adoptă
proiectul bugetului local.
Veniturile şi cheltuielile prevazute în bugetele locale se reapartizează pe
trimestre, în functie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în
care este necesăra efectuarea cheltuielilor şi se aprobă pentru sumele defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat şi pentru treansferuri de la acest buget, de către
Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii
bugetului de stat.
Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul Finanţelor Publice de
către Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.
Deşi actualul cadrul legal reprezinta clar un progres faţă de anii 1990 şi se
apropie de standardele europene, în domeniul fiananţelor publice, mai sunt înca
destule aspecte de îmbunatăţit. Cele mai importante dintre acestea vizează
armonizarea legislaţiei emise în domeniu cum ar fi:
- actele normative referitoare la descentralizarea serviciilor publice să fie
armonizate cu unele care prevăd o descentralizare financiară efectivă, adecvată;
- prevederile legii anuale a bugetului de stat să fie în deplină concordantă cu
legile cadru (presedintii consiliilor judeţene au sesizat inadvertente în acest sens);
- legislatia fiscala să fie în deplin acord cu cea bugetară.

Îmbunatatirea legislatiei nu este suficientă însă. Ea trebuie dublată de un


management local performant, o revizuire a modului în care se colecteaza şi se
cheltuiesc banii comunităţilor locale.

1.2. Principiile procedurii bugetare


Bugetul public national reprezinta planul financiar al statului prin care sunt
prevazute veniturile şi cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, în speta de
un an.
Acesta este alcatuit, în principal, din:
- Bugetul de stat;
- Bugetele locale;
- Bugetul asigurarilor sociale de stat.

11
Activitatea bugetară la nivel local cunoaste patru etape:
1. Elaborarea proiectului de buget local, cuprinde activitatea de determinare a
veniturilor şi cheltuielilor la nivelul unităţilor administrativteritoriale cu personalitate
juridica (fiecare comună, oras, municipiu, judeţ, sector al capitalei şi municipiului
Bucuresti).
2. Aprobarea presupune dezbaterea şi votarea bugetelor locale de către
autoritaţile publice locale cu functie deliberativa şi care au în competenta lor aceasta
atributie.
3. Execuţia bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul şi în
cuantumul prevazut în bugetul local şi efectuarea chetuielilor conform destinaţiei
prevazute în bugetul local.
Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă o obligatie minimă, în
cadrul executiei bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare celor
prevazute. În acelaşi timp, efectuarea cheltuielilor conform destinaţiei prevazute în
bugetele locale reprezinta o obligatie ce nu poate fi încălcată. Aceasta etapa este cea
mai importanta, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret,
asigurându-se astfel finanţarea activitatilor şi funcţionarea institutiilor publice de la
nivel local.
4. Încheierea exerciţiului bugetar presupune o dare de seama complecta asupra
modului de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar
expirat.
Toate actele şi operatiunile cu caracter tehnic şi normativ, realizate de
autoritaţile publice competente în scopul elaborarii, adoptarii, executarii şi încheierii
bugetului local constituie procedura bugetară la nivel local. Aceasta se desfăşoara pe
parcursul a trei ani calendaristici, deoarece elaborarea proiectului de buget local
începe în anul premergator celui pentru care se întocmeşte, continuă cu executarea în
cursul anului respectiv şi se definitiveaza prin contul de încheiere a exerciţiului
bugetar, în anul urmator.

Procedura bugetară privitoare la bugetele locale se desfasoara pe coordonatele


pricipiilor enuntate de - Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, care reia
principiile consăcrate prin precedenta lege privind administratia publică locală (Legea
nr.69/1991). Cele care au cea mai mare relevanta în domeniul bugetelor locale sunt:
- principiul autonomiei locale.
Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi
atribuţiile precum şi gestionarea resurselor care potrivit legii, aparţin
comunei, orasului sau judeţului dupa caz. Având autonomie functionala
unităţile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile şi
cheltuielile lor în bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsă,
respectiv le primesc de la acest buget.
- principiul descentralizarii serviciilor publice.
Este un principiu conform căruia are loc un transfer limitat al puterii de
decizie de la autoritaţile publice centrale la cele locale.
- principiul consultarii cetatenilor.

12
Acest principiu prevede ca cetaţenii să fie consultaţi în activitatea de
proiectare şi adoptare a bugetelor locale.

1.3. PRINCIPII GENERALE ŞI REGULI BUGETARE AFERENTE


FINANŢELOR PUBLICE DIN TARA NOASTRA LA NIVELUL
COMUNITĂŢILOR LOCALE

Principiul universălităţii - Veniturile şi cheltuielile se includ în buget in totalitate,


iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu
excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Principiul publicităţii Procesul bugetar este deschis şi transparent,acesta realizându-


se prin:
- publicarea în presă locală sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei
publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de
execuţie a acestuia;
- dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării
acestuia;
- prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă
publică.

Principiul unităţii - Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur


document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor
publice locale. Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar şi
constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu
prevede altfel.

Principiul anualităţii - Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile


legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar. Toate
operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui
buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Principiul unităţii monetare - Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă


naţională.

13
Principiul specializării bugetare - Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se
aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli
grupate după natura economică şi destinaţia acestora.

Principiul echilibrului- cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile


bugetului respectiv.

Principalele reguli bugetare care trebuie respectate sunt:


- Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasăte,
- Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt
determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile
bugetare anuale.
- Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele locale şi nici nu
poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază
legală pentru respectiva cheltuială.
- Nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată,
ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are
prevederi bugetare şi surse de finanţare.

După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra
acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a
majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat
bugetele locale respective.

1.4. LOCUL BUGETELOR LOCALE ÎN CADRUL BUGETULUI GENERAL


CONSOLIDAT AL STATULUI

Bugetele locale constituie o componentă a şistemului bugetului public


naţional, şistem a cărui structură este strâns legată de structura statului nostru unitar.
Astfel, fiecare diviziune a administraţiei locale din ţara noastră îşi are propriul
buget care parcurge etapele oricărui proces bugetar de natură publică – proiectarea,
aprobarea proiectului, execuţia propriu-zisă, încheierea execuţiei, aprobarea execuţiei
bugetare şi controlul bugetar.
Bugetul este definit ca fiind documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate
in fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, in funcţie de
şistemul de finanţare a instituţiilor publice;
Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate in fiecare
an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale; Bugetul local pe
ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti este constituit din totalitatea
bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al
judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;

14
Fiecare unitate administrativ teritorială şi desfasoara activitatea având la baza
un buget general format din :

o bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor


municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
o bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele
locale, după caz;
o bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
o bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursărea,
plata dobânzilor, comişioanelor, spezelor şi a altor costuri se aşigura din
bugetele locale şi care provin din:
 împrumuturi externe contractate de stat şi subimprumutate
autoritarilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor
economici şi serviciilor publice din subordinea acestora;
 împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice
locale şi garantate de stat;
 împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale;

Veniturile şi cheltuielile bugetelor menţionate mai sus , precum şi celelalte


venituri şi cheltuieli evidenţiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitaţii
administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unitaţii administrativ-teritoriale
care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va
reflectă dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe
anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

15
CAPITOLUL II.

VENITURILE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE


ÎN ROMANIA

Bugetul local este principalul instrument de conducere a activitaţii


unităţilor administrativ- teritoriale. Fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ,
întocmeşte bugetul local care cuprinde veniturile şi cheltuielile publice locale grupate
conform clasificării indicatorilor privind finanţele publice, respectiv veniturile pe
capitole şi subcapitole, iar cheltuielile – pe parţi, capitole, subcapitole, titluri, articole,
aliniate şi paragrafe.
Baza legală cu privire la finanţele publice locale este dată în principal de
Legea finanţelor publice locale nr.273/2006 şi Legea 571/2003 privind codul fiscal.
Rolul administraţiei publice centrale în domeniul finanţelor publice locale este
exercitat în principal, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, care iniţiază şi
promovează actele normative care reglementează domeniul finanţelor publice locale
şi stabileşte metodologia de elaborare şi execuţie a bugetelor locale. Sarcina
administraţiilor locale constă în elaborarea unui buget de funcţionare în echilibru, în
care nu trebuie subestimate cheltuielile şi nici supraestimate veniturile, având în
vedere existenţa autonomiei teritoriale şi pornind de la politica bugetară promovată de
legislativul şi executivul unităţii administrativ - teritoriale.
Potrivit Legii administraţiei publice locale nr. 215 din 2001 administraţia
publică în unitătile administrativ-teritoriale se organizează şi functionează în temeiul
principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii
autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu
poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
Prin autonomie locală se întelege dreptul şi capacitatea efectivă a autoritătilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile,

16
precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau
judeţului, după caz.

Veniturile unităţilor administrativ-teritoriale sunt resursele băneşti care se


cuvin în baza unor prevederi legale :
 bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului
Bucuresti;
 bugetelor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral
sau parţial d in bugetele locale, dupa caz;
 bugetelor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral
din venituri proprii;
 bugetelor împrumuturilor externe şi interne, pentru care
rambursărea, plata dobânzilor, comişioanelor, spezelor şi a
altor costuri se aşigură din bugetele locale şi care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate
autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor
economici şi serviciilor publice din subordinea acestora;
împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice
locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne
contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice
locale;
 bugetului fondurilor externe nerambursăbile , şi sunt formate
din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri,
cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum
şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete,
donaţii şi sponsorizări.

2.1. VENITURILE BUGETULUI LOCAL

Veniturile proprii fiscale, nefiscale şi de capital sunt resurse asupra carora


autorităţile locale exercita, într-o masura sau alta o influenţa directă sau indirectă în
ceea ce priveşte rezultatul.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi
evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează
impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din
acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul
evaluării corecte a veniturilor.
In mod ideal ar trebui ca veniturile proprii să poată acoperi cheltuielile
efectuate pentru a rezolva nevoile comunităţii locale dar în realitate resursele proprii
nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor, şi pentru exercitarea atribuţiilor lor

17
unităţile administrativ – teritoriale primesc în completare de la bugetul de stat sume
defalcate din T.V.A şi subvenţii.
Veniturile bugetelor locale sunt prezentate în capitolul 3 al lucrării.

2.2. VENITURILE BUGETELOR INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI


ACTIVITATILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN BUGETELE
LOCALE

Conform articolului 67 din L. 273/2006 instituţiile publice pot fi finanţate


astfel :
- integral din bugetul local;
- din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
- integral din venituri proprii.
Institutiile publice, finanţate integral din bugetul local, varsă veniturile
realizate la acest buget.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi din
subvenţii acordate de la bugetul local şi cele ale instituţiilor finanţate integral din
venituri proprii, se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează de
către acestea conform prevederilor legale. Aceste venituri provin din prestări de
servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activitati proprii sau
anexe şi altele.
Veniturile bugetelor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau
parţial din bugetele locale sunt prezentate în Anexa 2.

2.3. IMPRUMUTURILE

Unităţile administrativ-teritoriale pot aproba contractarea sau garantarea de


împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de
investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice
locale.
Datoria publică locală reprezintă o obligaţie care trebuie rambursătă,
conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ –
teritoriale, precum şi din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de
autorităţile administraţiei publice locale.

Potrivit art. 62 al. (2) din L. 273/2006 ) instrumentele datoriei publice locale
sunt:
a) titluri de valoare;

18
b) împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit;
c) credite furnizor;
d) leaşing financiar;
e) garanţie locală.
Imprumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi
cele contractate de operatorii economici şi de serviciile publice din subordinea
acestora pot fi garantate de către acestea cu veniturile proprii. Veniturile care se
constituie în garanţie şi care sunt încasăte la bugetul local vor fi supuse condiţiilor
acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice
revendicări ale unor terţi către autoritatea administraţiei publice locale respective,
indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Ratele
scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comişioanele datorate de unităţile
administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local al unităţii administrativ –
teritoriale.
Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau
să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele
scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comişioanele
aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau
garantat în anul respectiv, depăşeste limita de 30% din totalul veniturilor proprii.
In şituaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca
urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi
acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanţelor Publice din
disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea
fondului de rulment. Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de
autorităţile administraţiei publice locale nu va depăşi 5% din totalul veniturilor
estimate a fi încasăte pe durata anului bugetar în care se face împrumutul.

2.4. VENITURILE BUGETELOR FONDURILOR EXTERNE


NERAMBURSABILE

Bugetul fondurilor externe nerambursăbile cuprinde urmatoarele categorii


de venituri:
- venituri din dobânzi - alte venituri din dobânzi;
- diverse venituri - alte venituri;
- transferuri voluntare, altele decat subvenţiile :
- donaţii şi sponsorizări;
- alte transferuri voluntare;
- donaţii din strainatate: - donaţii din străinatate;
- de la guverne străine;
- de la alte administraţii;
Fondurile externe nerambursăbile vor fi cheltuite numai în limita
disponibilităţilor existente şi în scopul în care au fost acordate.

19
2.5. VENITURILE EVIDENTIATE IN AFARA BUGETULUI LOCAL

In afara bugetului local unitatea poate dispune de următoarele venituri :


- taxe speciale - sunt create pentru funcţionarea unor servicii publice locale
în anumite domenii de activitate şi se încaseaza numai de la persoanele fizice şi
juridice care se folosesc de aceste servicii;
-amortizarea mijloacelor fixe – se calculeaza pentru activităţile de natura
economică ale serviciilor publice de interes local şi se utilizează pentru investiţii în
domeniul respectiv;
- depozite speciale pentru construcţii de locuinţe;
- fond de risc - se constituie în vederea acoperirii riscurilor financiare care
decurg din garantarea de către unităţile administrativ- teritoriale a împrumuturilor
contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală ;
- fond de rulment – este constituit din excedentul anual al bugetului local
rezultat la închiderea exerciţiului bugetar după efectuarea regularizărilor cu bugetul
de stat sau alte bugete şi rambursărea eventualelor împrumuturi restante, dobânzi şi
comişioane aferente acestora. Poate fi utilizat pentru acoperirea golurilor de casă
provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, pentru acoperirea
definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele anului, pentru finanţarea
unor investiţii de competenţa autorităţilor locale şi pentru dezvoltarea serviciilor
publice locale în interesul colectivităţii.
- alte venituri.

20
CAPITOLUL III.

PRINCIPALELE VENITURI ALE BUGETULUI LOCAL

Conform principiului autonomiei locale financiare, unităţile administrativ-


teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei
publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele
prevăzute de lege. Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale
nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei
publice locale în domeniul lor de competenţă.
Autonomia bugetară este reală pentru colectivităţile locale, dar uneori
aceasta nu se identifică cu autonomia financiară deoarece resursele proprii nu sunt
suficiente pentru acoperirea cheltuielilor, din acest punct de vedere intervenind
neceşitatea corelării bugetelor locale cu cele ale administraţiei centrale, în măsura în
care primesc de la acestea transferuri sau sume defalcate pentru echilibrare.
Potrivit art.5 din L.273/2006 privind finanţele publice locale veniturile
bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din: impozite şi taxe locale, contribuţii, alte
varsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.

In judeţul Timiş ponderea cea mai mare în veniturile bugetelor locale în anul
2007 au avut-o veniturile proprii – 58%, urmate de sumele defalcate din T.V.A cu
32%, diferenţa de 10% reprezentând-o subvenţiile de la bugetul de stat şi de la alte
administraţii.

21
Fig. 1 – Structura veniturilor bugetelor locale – jud. Timis in 2007

Veniturile proprii

Potrivit art.5 din L.273/2006 privind finanţele publice locale veniturile


bugetare locale se constituie din:
- 1. venituri proprii, formate din: impozite şi taxe locale, contribuţii, alte
varsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
- 2. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
- 3. subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
- 4. donaţii şi sponsorizări.

Potrivit claşificaţiei bugetare funcţionale veniturile proprii se claşifică în


capitole,subcapitole, articole şi aliniate, astfel:

A. Venituri curente
Venituri curente fiscale sunt reprezentate de impozitul pe venit, profit şi
câştiguri din capital de la persoane juridice (impozitul pe profit de la agenţii
economici, impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal) şi persoane fizice (cote şi sume defalcate din impozitul pe
venit) precum şi de impozitele şi taxele locale care sunt impozite aplicate tuturor
locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale, în scopul constituirii unui fond
general la dispoziţia autoritaţii locale (ex. impozitul pe cladiri, pe teren, pe mijloacele
de transport, taxe judiciare de timbru etc.)
Veniturile curente nefiscale constau în :
- venituri din proprietate (varsăminte din profitul net al regiilor autonome,
restituiri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi, venituri din conceşiuni şi
închirieri, venituri din dividende, alte venituri din proprietate) ;

22
- vânzari de bunuri şi servicii ( veniturile din prestări servicii, contribuţia
părinţilor pentru susţinerea copiilor în creşe sau în unităţile de protecţie socială, taxe
din activităţi cadastrale şi agricultură, venituri din recuperarea cheltuielilor de
judecată, imputaţii şi despăgubiri, taxe administrative, eliberări permise, taxe
extrajudiciare de timbru, venituri din amenzi, penalităţi şi alte săncţiuni aplicate,
încasări din valorificarea bunurilor confiscate, vărsăminte din veniturile instituţiilor
publice, donaţii şi sponsorizări) .

B. Veniturile din capital sunt destul de reduse, de ele beneficiind în special


oraşele mari :
- Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
- Venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului;
- Venituri din privatizare;
- Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.
C. Operaţiuni financiare
- Încasări din rambursărea împrumuturilor pentru înfiinţarea unor instituţii şi
servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din
venituri proprii;
- Încasări din rambursărea microcreditelor de la persoane fizice şi juridice;
- Împrumuturi temporare din trezoreria statului;
- Sume din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă;
- Încasări din rambursărea altor împrumuturi acordate;

In judeţul Timiş, în anul 2007, ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor
proprii au avut-o cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit - 60%, urmată de
impozitele şi taxele locale cu 24%. Veniturile nefiscale au reprezentat 9% din
veniturile proprii iar diferenţa de 7% constituind-o veniturile din capital+alte
venituri

23
Fig. 2 – Structura veniturilor proprii – bugete locale – jud. Timis in 2007

3.1. IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE

L.273/2006 defineşte impozitul ca fiind o prelevare obligatorie, fără


contraprestaţie imediată, directă şi nerambursăbilă, pentru sătisfacerea necesităţilor de
interes general iar taxa - suma platită de o persoană fizică sau juridică, de regulă,
pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituţie publică
ori un serviciu public.
Din punct de vedere al autonomiei financiare a comunităţilor locale,
impozitele şi taxele sunt cele mai importante surse de venituri.
Potrivit art. 27 din L.273/2006 impozitele şi taxele locale se aprobă de
consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupa caz,
în limitele şi în condiţiile legii.

Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:


a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;

24
i) alte taxe locale.

Fig. 3 – Structura impozitelor şi taxelor – bugete locale – jud. Timiş in 2007

Aşa cum reiese din grafic cel mai consistent impozit local este impozitul pe clădiri
care reprezintă mai mult de jumătate, respectiv 57% din totalul impozitelor şi taxelor
locale încasate. O contribuţie semnificativă au avut-o impozitul pe teren cu 18% şi
taxele pe mijloacele de transport ( 11%)

Fundamentarea corectă a veniturilor proprii provenite din impozite, taxe şi


alte venituri locale trebuie să aibă în vedere următoarele :
- monitorizarea permanentă a veniturilor cu pondere mare în total
venituri;
- racordarea politicii fiscale proprii la nevoile operaţionale ale autorităţii
publice, la starea şi evoluţia economiei locale;
- gradul de colectare a veniturilor în perioadele anterioare anului
bugetar pentru care se întocmeşte bugetul, realizându-se totodată şi o
analiză a cauzelor ce au condus la nivelul respectiv de colectare;
- nivelul de fiscalitate;
- cuantificarea nivelului inflaţiei.

Sinteza veniturilor în sume absolute pe perioada 2003-2007


- mii lei -

25
Nr. Denumire Realizări la 31.12
Crt. Indicatori
2003 2004 2005 2006 2007

1 Venituri-total 464,927 606,182 728,223 974,270 1,308,666

2 Venit. Proprii-imozite si
taxe 130,728 154,825 171,982 223,164 309,913

3 Sume şi cote def. din


impozitul pe venit 167,903 228,911 198,946 291,440 446,428

4 Sume def. din TVA


139,173 188,366 294,905 424,907 416,368

5 Subv.de la bug.de stat


şi alte bug. 26,917 33,229 60,997 34,315 135,424

6 Încasări din ramburs


împrumuturilor 195 336 - - -

7 Donaţii şi sponsorizări
- 415 1,393 444 533

8 Împrumuturi 11 100 - - -

Tabel.1 – Sinteza veniturilor in sume absolute in perioada 2003 – 2007

Din analiza execuţiei bugetului local al judeţului Timiş pe perioada 2003-


2007, rezultă că veniturile proprii formate in marea majoritate din impozite şi taxe
ale unitarilor administrativ teritoriale reprezintă in medie 23 pana la maxim 28%
din veniturile totale.
In tarile membre ale Uniunii Europene, aceasta categorie de venituri ale
bugetelor locale reprezintă aproximativ 50% din veniturile totale.
In Franţa, fiscalitatea directa este formata in principal din patru taxe care
constituie ¾ din veniturile fiscale ale colectivităţilor:
- taxa de locuit: plătita de persoanele fizice şi de societati
- taxa asupra proprietarilor funciare construite: achitata de proprietarii
unui teren
- taxa asupra proprietarilor funciare neconstruite
- taxa profeşionala: plătita de societati

Fiscalitatea indirecta nu reprezintă decât o parte limitata a resurselor fiscale


ale colectivităţilor. Chiar dacă impozitele indirecte sunt mai numeroase, ele sunt
mai sensibile la conjunctura economica. Multe dintre ele sunt legate de urbanism

26
(exemplu: taxa locală pentru echipamente, plata pentru depăşirea plafonului legat de
densitate, plata destinata transporturilor in comun).

Fig. 4 – Structura veniturilor – bugete locale – jud. Timis din 2003 - 2007

Şituaţia ponderii diferitelor venituri în veniturile totale pe perioada 2003-2007


%

Nr. Denumire Realizări la 31.12.


Crt. Indicatori
2003 2004 2005 2006 2007`

1 Venituri-total 100 100 100 100 100

2 V. P. – imp. si taxe 28 26 24 23 24

3 Sume şi cote def. din


impozitul pe venit 36 38 27 30 34

4 Sume def.din TVA 30 31 40 44 32

27
5 Subv.de la bug.de stat
şi alte bug. 6 5 8 4 10

6 Împrumuturi

Tabel 2 – Ponderea diferitelor venituri in total venituri in perioada 2003 – 2007

PONDEREA DIVERSELOR TIPURI DE VENITURI IN B.V.C.


AL JUD. TIMIS

Fig. 5 – Structura veniturilor – bugete locale – jud. Timis din 2003 - 2007

După cum se observa in tabelul de mai sus, veniturile proprii in totalul


veniturilor pe parcursul perioadei analizate au o pondere relativ constantă (aproximativ
25%) şi foarte scăzută iar sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
subvenţiile reprezintă împreună aproximativ 75% din totalul veniturilor.

In anul 2007 ponderea principalelor venituri ale unităţilor administrativ-


teritoriale in total venituri s-a prezentat astfel:
- Venituri proprii – exclusiv cote defalcate din impozitul pe venit: 17.41%;
- Cote defalcate din impozitul pe venit: 30.07%;
- Sume defalcate din TVA 39.54%;
- Subventii de la bugetul de stat şi de la alte administratii 12.98%

28
Ponderea cotelor defalcate din impozitul pe venit in total venituri proprii ale
Bugetelor Locale a fost in anul 2007 de 62.32%.

3.2. SUBVENTILE PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT ŞI ALTE BUGETE

Dacă in tarile mai dezvoltate aceasta categorie de resurse ale colectivităţilor


locale se prezintă ca pondere pe locul 2, in tara noastră ocupa locul 1 , după cum se
observa din graficele şi şituaţia prezentata mai sus.
Transferurile de impozite câtre colectivitatea şi alocările statului au drept
obiectiv compensărea creşterii cheltuielilor, cauzata de transferurile de competente
de la stat câtre colectivităţile locale in cadrul descentralizării, dar şi exonerările şi
degrevările de impozite locale stabilite de stat.
Astfel, in tara noastră , transferurile şi concursul statului constau in
mecanisme de transfer a sumelor ce se alocă de la bugetul de stat pentru bugetele
locale, şi anume:
cote defalcate din impozitul pe venit se alocă lunar, bugetelor locale, de
unităţile trezoreriei statului;
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele
locale aprobate la nivel de judeţ, prin legea bugetului de stat se repartizează pe
unităţi administrativ-teritoriale prin hotărâre a Consiliului judeţean, pe baza
criteriilor prevăzute de lege;
transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii
finanţate parţial din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul,
repartizate de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit acordurilor de împrumut
încheiate cu organismele financiare internaţionale;
transferuri aprobate în bugetele unor ministere se repartizează pe judeţe şi
municipiul Bucureşti, şi se aprobă ca anexă la aceste bugete, prin legea bugetară
anuală, sau se repartizează prin hotărâre a Guvernului.
Împrumuturi interne şi externe
Potrivit Legii nr. 273/2006 finanţele publice locale, autorităţile
administraţiei publice locale pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi
interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung pentru:
- realizarea de investiţii publice de interes local;
- refinanţarea datoriei publice locale,
- pentru acoperirea golurilor temporare de casă;
- garantarea împrumuturilor cu venituri proprii;
- limitarea serviciului anual al datoriei publice locale la 20% din totalul
veniturilor proprii;
- constituirea fondului de risc pentru acoperirea riscurilor financiare ce
decurg din garantarea împrumuturilor contractate de agenţii economici şi
serviciile publice de subordonare locală.

29
Contractarea / garantarea împrumuturilor respective se face numai cu avizul
Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale sau de către
agenţii economici şi serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de
către acestea prin veniturile proprii.
Serviciul anual al datoriei publice locale nu trebuie să depăşească 20% din
totalul veniturilor proprii ale unităţii administrativ-teritoriale.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către
autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii
economici şi serviciile publice de subordonare locală se constituie fondul de risc din
comişioane de la beneficiarii împrumuturilor, dobânzi la disponibilităţile fondului,
penalităţi de întârziere şi în completare sume din bugetul local.
Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casă ce apar pe parcursul
execuţiei bugetare, autorităţile administraţiei publice locale pot contracta
împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului,
numai după utilizarea fondului de rulment.

3.2.1 Cote defalcate din impozitul pe venit


Cota defalcată din impozitul pe venit reprezintă o sursă foarte importantă a
bugetelor locale şi aşigură în mare măsură autonomia lor financiară. Introducerea în
ţara noastră a acestei surse de venit a avut ca efect pozitiv liniarizarea încasării
veniturilor bugetelor locale, sumele fiind relativ constante în fiecare lună, fapt ce a
facilitat administrarea fluxurilor de numerar şi corelarea veniturilor şi cheltuielilor
administraţiei publice.
Potrivit Legii finanţelor publice locale cota defalcată din unele venituri ale
bugetului de stat este definită ca fiind procentul stabilit din unele venituri ale
bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale.
Din impozitul pe venit încasăt la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi
administrativ teritoriale se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele
lunii în care s-a încasăt acest impozit, o cotă de 47% la bugetele locale ale
comunelor, pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o
cotă de 13% la bugetul local al judeţului şi o cota de 22% într-un cont distinct,
deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria
municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi al judeţului.
În execuţie, cota de 22% se alocă de către direcţiile generale ale finanţelor
publice pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele
respective. În şituaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din
impozitul pe venit pot fi majorate.
Operaţiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe
venit se efectuează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin direcţiile
generale ale finanţelor publice judeţene.

30
Împărţirea impozitului pe venitul global (IVG) între Administraţiile
Publice Locale în anul 2007

Impozitul pe venitul
global
(IVG)

Cote defalcate Sume


82 % defalcate

47 % 13 % 22 % Sume de Sume cu
Consilii Consilii Consilii echilibrar destinatie
locale judeţene judeţene - e speciala
-buget pentru
propriu echilibrar
e

Fig. 6 – Imparţirea impozitului pe venit global întreAdministratiile Publice Locale in 2007

Plătitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu


minimum 5 angajaţi pentru respectivul punct de lucru sunt obligaţi să solicite
înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitor de impozit pe venituri din sălarii, la organul
fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen
de 15 zile de la data înfiinţării, pentru punctele de lucru nou-înfiinţate. Organul fiscal
are obligaţia ca în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală să comunice în scris
primarului acest lucru. Plătitorii de impozite şi taxe prevăzuţi în acest alineat au
obligaţia să organizeze evidenţa contabilă corespunzătoare pentru determinarea
impozitului pe venitul din sălarii calculat, reţinut şi vărsăt.
Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta
înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social
principal, cât şi a sediului secundar.
Primarul are obligaţia să seşizeze orice nereguli constatate organului fiscal
teritorial al Ministerului Economiei şi Finanţelor.
În vederea fundamentării cotei din impozitul pe venit trebuie să se ţină seama
de :
- numărul de agenţi economici;
- nivelul încasării impozitului în anii anteriori;
- gradul de conştientizare al contribuabililor;

31
- eficienţa organelor cu atribuţii fiscale;
- variaţiile nivelului impozitului pe venitul global;
- dezvoltarea locală şi naţională.

3.2.2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat altele decât
impozitul pe venit
Pentru finanţarea cheltuielilor publice ca urmare a descentralizării unor
activităţi precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale comunale, prin legea
bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu
destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Prin Legea bugetului de stat1 pe anul 2007 din taxa pe valoarea adăugată s-
au alocat sume defalcate pentru bugetele locale, astfel :
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul judeţelor;
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi
Municipiului Bucureşti;
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru şistemele centralizate
de producere şi distribuţie a energiei termice;
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri;
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale;
- Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului
de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor sunt destinate finanţării:
a) sistemului de protecţie a copilului;
b) centrelor de aşistenţă socială a persoanelor cu handicap;
c) drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru
elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi pentru copiii preşcolari din
grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore;
d) cheltuielilor aferente învăţământului special;
e) instituţiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
f) plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult
din ţară;
g) serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea
consiliilor judeţene;
h) ajutoarelor de stat regionale acordate potrivit regimului zonelor libere.

1
LEGE nr. 486 din 27 decembrie 2006 bugetului de stat pe anul 2007, EMITENT: PARLAMENTUL,
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.043 din 29 decembrie 2006

32
Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, sunt destinate finanţării:
a) cheltuielilor de personal, burselor şi obiectelor de inventar ale instituţiilor
sau ale unităţilor de învăţământ preuniverşitar de stat;
b) drepturilor aşistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav;
c) ajutorului social şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni
şi combustibili petrolieri;
d) serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea
consiliilor locale ale comunelor;
e) cheltuielilor creşelor.

La nivelul judeţului Timiş, în anul 2007 acestea au avut următoarea execuţie


pe unităţi administrativ teritoriale locale, asă cum este prezentata in Anexa 1

Începând cu anul 2007 repartizarea pe comune, se face prin decizie a


directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, după consultarea
Consiliului judeţean şi a primarilor, şi cu asistenţa tehnică de specialitate a
inspectoratului şcolar sau a direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie, după
caz, în funcţie, de regulă, de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.

Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea


cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor.
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri se
repartizează pe unităţi administrativ teritoriale, în funcţie de lungimea şi starea
tehnică a acestora, prin hotărâre, de către Consiliul judeţean, după consultarea
primarilor.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale vor fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:

a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe


locuitor, în proporţie de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:
Ivm.tj Nr.loc. j
x
Ivm. j Nr.loc.tj
Sr. j  n xSr.tj
 Ivm.tj Nr.loc. j 
 
j 1  Ivm. j
x
Nr .loc.tj 

unde:
- Sr.j - sume defalcate repartizate judeţului;
- Sr.tj - sume defalcate de repartizat pe total judeţe;

33
- Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasăt pe judeţ în anul anterior
anului de calcul;
- Ivm.tj - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasăt pe total judeţe în anul
anterior anului de calcul;
- Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;
- Nr.loc.tj - suma locuitorilor judeţelor;

b) suprafaţa judeţului în proporţie de 30%.

3.2.3. Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit şi taxa pe


valoarea adăugată

Potrivit legii finanţelor publice locale din cotele şi sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale comunale, aprobate
anual prin legea bugetului de stat, şi din cota defalcată din impozitul pe venit de 22%
(fondul de echilibrare), o cotă de 27% se aloca bugetului propriu al judeţului, iar
diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi
municipiilor, astfel:
a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii:
populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii administrativ teritoriale şi capacitatea
financiară a unităţii administrativ teritoriale;
b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru
susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură care
neceşită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, prefectului şi consiliilor locale din
judeţ.
COTE DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT
+
COTA DE 22% DIN IMPOZITUL PE VENIT

27% 73%
SE ALOCĂ LA BUGETUL PROPRIU DIFERENŢA SE REPARTIZEAZĂ
AL JUDEŢULUI

80% prin decizie a directorului 20% prin decizie a consiliului


direcţiei finanţelor publice către judeţean pentru programe de
unităţile administrativ- dezvoltare economică şi socială
teritoriale care îndeplinesc
condiţia:
IVm1  IVmj

34
ETAPA I
Criterii:
 Populaţie;
 Suprafaţa din intravilan
 Capacitatea financiară.
Criterii:
 Ponderea populaţiei în
Totalul populaţiei 75%;

 Ponderea suprafeţei din intravilanul UAT
25% în total intravilan.
ETAPA II
CONDIŢIA
Sume rămase nerepartizate se distribuie pe UAT
în funcţie de capacitatea financiară a acestora.

Fig. 7 – Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea
adăugată
Pentru repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru
echilibrarea bugetelor locale direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene
procedează astfel:
a) calculează indicatorii "impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea
administrativ teritorială" şi, respectiv, "impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe
ansamblul judeţului", după următoarele formule:

Iv.l
Ivm.l 
Nr.loc.l

Iv. j
Ivm. j 
Nr .loc. j

unde:
- Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea
administrativ teritorială în anul anterior anului de calcul;

35
- Iv.l - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ teritorială în anul
anterior anului de calcul;
- Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ teritorială;
- Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului
în anul anterior anului de calcul;
- Iv.j - impozitul pe venit încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior
anului de calcul, obţinut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare
unitate administrativ teritorială a judeţului;
- Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;

b) calculele rezultate se transmit, până la data de 31 mai a fiecărui an,


Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) în prima etapă se repartizează sumele calculate numai către unităţile
administrativ teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe
unitatea administrativ teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic
decât impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul
anterior anului de calcul, pe baza următoarelor criterii:
- ponderea populaţiei unităţilor administrativ teritoriale care participă la
această etapă în totalul populaţiei acestora, în proporţie de 75%;
- ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor administrativ teritoriale care
participă la această etapă în totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în proporţie de
25%;
d) sumele repartizate în prima etapă unităţilor administrativ teritoriale
comunale sunt limitate, astfel încât media rezultată pe locuitor, calculată conform
formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu impozitul pe venit mediu pe
locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul:
Iv.l  Sr.el
Mloc.el 
Nr.loc.l

unde:
- Mloc.el - media rezultată pe locuitor la nivelul unităţii administrativ
teritoriale, în urma repartizării în prima etapă;
- Iv.l - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ teritorială în anul
anterior anului de calcul;
- Sr.el - sume repartizate pe unităţi administrativ teritoriale în prima etapă;
- Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ teritorială.

Sumele rămase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua


e) sumele rămase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unităţile
administrativ teritoriale din judeţ, în funcţie de capacitatea financiară a acestora,
determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de
calcul, folosindu-se următoarea formulă:

36
Ivm. j Nr .loc.l
x
Ivm.l Nr .loc. j
Sr.e 2  n xSr. j.e 2
 Ivm. j Nr .loc.l 
 
l 1  Ivm.l
x
Nr .loc. j 

unde:
- Sr.e2 - sume repartizate unităţii administrativ teritoriale în etapa a doua;
- Sr.j.e2 - sume de repartizat tuturor unităţilor administrativ teritoriale din
judeţ în etapa a doua;
- Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea
administrativ teritorială în anul anterior anului de calcul;
- Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului
în anul anterior anului de calcul;
- Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ teritorială;
- Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;
Numărul locuitorilor în toate comunele este cel comunicat de către direcţiile
judeţene de statistică la data de 31 decembrie a anului anterior anului de calcul.

f) Începând cu data de 1 ianuarie 2008 sumele stabilite pe fiecare unitate


administrativ teritorială în parte în urma derulării celor doua etape de echilibrare,
precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti se diminuează cu gradul de necolectare,
prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi
taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasat e în anul financiar anterior încheiat şi
suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar
anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare
creanţele fiscale aflate în litigiu;
g) sumele reţinute potrivit literei f) vor fi repartizate prin hotărâre a consiliului
judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de
infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se
comunică directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, prefectului şi
consiliilor locale din judeţ.
h) repartizarea sumelor conform literelor a)-f) se face de către directorul
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau al Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, prin decizie ce se comunică prefectului,
consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţ;
i) directorii direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, precum şi
prefecţii au obligaţia publicării deciziei pe pagina de internet a instituţiilor acestora.

Pentru repartizarea sumelor în vederea susţinerii programelor de dezvoltare


locală, pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală, consiliul
judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în

37
Monitorul Oficial al României, să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ
teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru cofinanţarea programelor
de dezvoltare locală care necesită cofinanţare locală.
Nerespectarea prevederilor legii finanţelor publice locale cu privire la
calculele de repartizare a cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcţiilor generale ale
finanţelor publice şi a hotărârilor adoptate de consiliile judeţene, urmând să se emită o
nouă decizie, respectiv o nouă hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
anulării acestora. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ,
la sesizarea prefectului sau a oricărei alte persoane interesate.

Începând cu data de 1 ianuarie 2009, la determinarea sumelor pentru


echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, se au în vedere următoarele aspecte :
a) posibilităţile de acoperire a secţiunii de funcţionare a bugetului local din
venituri proprii;
b) după cuantificarea sumelor determinate potrivit literei a), numai acolo unde
este cazul, se propun sume pentru asigurarea echilibrării secţiunii de funcţionare a
bugetului local;
c) standardele minime de cost pentru prestarea serviciilor publice către
populaţie;
d) standardele minime de calitate pentru prestarea serviciilor publice către
populaţie;
e) după epuizarea etapelor prevăzute la literele a)-d), în limita sumelor posibil
de asigurat de la bugetul de stat, se stabilesc sume care urmează să fie prevăzute în
secţiunile de dezvoltare ale bugetelor locale.

3.3. INTERVENŢIA STATULUI ROMÂN PRIN ALOCAREA DE FONDURI


UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE ÎN ANUL 2007

După cum am arătat mai sus bugetele locale din veniturile proprii nu
sunt in măsura să–şi finanţeze toate cheltuielile . De aceea statul roman intervine in
sensul alocării unor surse de finanţare pentru susţinerea anumitor tipuri de
cheltuieli.
Potrivit Legii nr. 486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007 intervenţia
statului in ceea ce privesc bugetele locale constă în :

Din taxa pe valoarea adăugata s-au alocat 12.767,9 milioane lei sume
defalcate pentru bugetele locale, din care:

1.315,6 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul


judeţelor, şi anume:

38
 sistemului de protecţie a copilului;
 centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;
 drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru
elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi pentru copiii preşcolari
din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore;
 cheltuielilor aferente învăţământului special;
 instituţiilor de cultura descentralizate începând cu anul 2002;
 plaţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat in unităţile de
cult din ţară;
 serviciilor publice comunitare de evidenţa a persoanelor de sub
autoritatea consiliilor judeţene;
 ajutoarelor de stat regionale acordate in temeiul Legii nr. 84/1992
privind regimul zonelor libere, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru administraţiile zonelor libere aflate sub autoritatea consiliilor
judeţene.

8.368,2 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la


nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti,
cheltuieli ce constau in :
- cheltuielilor de personal, burselor şi obiectelor de inventar ale
instituţiilor sau ale unitaţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
- drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav;
- ajutorului social şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne,
cărbuni şi combustibili petrolieri;
- serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor de sub
autoritatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
sectoarelor şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
- ajutoarelor de stat regionale acordate in temeiul Legii nr. 84/1992 privind
regimul zonelor libere, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
administraţiile zonelor libere aflate sub autoritatea consiliilor locale;
- cheltuielilor creşelor;
- cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor şi municipiului
Bucureşti, respectiv pentru: sistemul de protecţie a copilului, centrele de
asistenţă socială a persoanelor cu handicap, drepturile privind acordarea
de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din
învăţământul de stat şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu
program normal de 4 ore, învăţământul special, instituţiile de cultură
descentralizate, începând cu anul 2002, şi plata contribuţiilor pentru
personalul neclerical angajat in unităţile de cult.

741,6 milioane lei pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea


sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice, care se vor

39
repartiza pe unitati administrativ-teritoriale , prin hotărâre a Guvernului, in condiţiile
prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 48/2004
pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru
încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice
centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 430/2004, cu modificările ulterioare;

457,8 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile


judeţene şi comunale , a căror repartizare, pe unitati administrativ-teritoriale, se face
in funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul
judeţean, după consultarea primarilor;
1.544,7 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţelor, care se repartizează pe unitati administrativ-
teritoriale, potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
340,0 milioane lei pentru finanţarea Programului de dezvoltare a
infrastructurii din spaţiul rural , care se vor repartiza pe judeţe şi pe proiecte eligibile
prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii
din spaţiul rural, cu modificările ulterioare.

La nivelul economiei naţionale, din veniturile prognozate pentru anul 2007


şi anume 55.575,5 milioane lei, 22.97 % , adică 12.767,9 milioane lei au fost
repartizaţi administraţiei publice locale in vederea susţinerii cheltuielilor enumerate
mai sus.

SUME DEFALCATE DIN TVA


Milioane lei

TOTAL VENITURI 55.575,5


BUGET STAT AN 2007

SUME REDISTRIBUITE DIN VENITURILE BUGETULUI DE 12.767,9


STAT SUB FORMA DE ‚ SUME DEFALCATE DIN TVA PENTRU
BUGETELE LOCALE’’ DIN CARE:

1. SUME DIN T.V.A PTR. FINANTAREA CHELT. 1.315,6


DESCENTRALIZATE LA NIVELUL JUDEŢELOR

2. SUME DIN T.V.A PTR. FINANTAREA CHELT. 8.368,2


DESCENTRALIZATE LA NIVELUL COMUNELOR, ORAŞELOR,
MUNICIPIILOR

3. SUME DIN T.V.A PTR. RETEHNOLOGIZAREA, 741,6


MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMELOR
CENTRALIZATE DE PRODUCTIE ŞI DISTRIBUŢIE A EN.
TERMICE

4. SUME DIN T.V.A PTR. FINANŢAREA CHELT. PENTRU 457,8

40
DRUMURILE JUDEŢENE ŞI COMUNALE

5. SUME DEFALCATE DIN T.V.A. PENTRU ECHILIBRAREA 1.544,7


BUGETELOR LOCALE

6. SUME DEFALCATE DIN T.V.A. PENTRU FINANŢAREA 340,0


PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DIN
SPATIUL RURAL

Tabel 4 – Sume defalcate din TVA in 2007 pentru finanţarea chelt. unităţilor administrativ-
teritoriale

Redând în formă grafică datele din tabelul de mai sus se poate observa cu
uşurinţă că, din totalul sumelor defalcate din T.V.A. , cea mai mare parte , adică
65.54% o reprezintă ‚sumele defalcate din T.V.A pentru finanţarea cheltuielilor
descentralizate de la nivelul oraşelor, municipiilor, comunelor.

Fig. 7 – Sume defalcate din TVA pentru finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale in anul 2007

La nivelul judeţului Timiş, pentru anul bugetar 2007 , prin Legea


nr.486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007 s-au repartizat următoarele sume
defalcate din T.V.A. Redau mai jos un tabel comparativ al alocărilor din T.V.A pe
anul 2007.
- mii lei -

TOTALUL PRELEVARILOR DE LA BUGETUL DE STAT 2007


PENTRU JUDEŢUL TIMIS IN ANUL 2007

1. SUME DIN T.V.A PTR. FINANŢAREA CHELT. 49.655

41
DESCENTRALIZATE LA NIVELUL JUDEŢELOR

2. SUME DIN T.V.A PTR. FINANŢAREA CHELT. DESCENT. 225.957


LA NIVELUL COMUNELOR,ORAŞELOR,MUNICIPIILOR

3. SUME DEFALCATE DIN TVA PENTRU SISTEMELE 44.000


CENTRALIZ. DE PROD. ŞI DISTRIBUTIE A EN. TERMICE

3 SUME DIN T.V.A PTR. FINANŢAREA CHELT. PENTRU 28.770


DRUMURILE JUDEŢENE ŞI COMUNALE

4. SUME DEFALCATE DIN T.V.A. PENTRU CHILIBRAREA 55.433


BUGETELOR LOCALE

4. SUME DEFALCATE DIN T.V.A. PENTRU FIN. PROGR. DE 12.553


DEZV. A BAZELOR SPORTIVE DIN SPAŢIUL RURAL

Tabel 5 – Total prelevări de la Bugetul de Stat pentru jud. Timiş in anul - 2007
Grafic, situaţia se prezintă astfel:

Fig. 8 – Structura cote defalcate din TVA în anul - 2007

Nota: In Anexa 1 sunt prezentate cotede defalcate din TVA alocate pentru
bugetele locale din judeţul Timis în sume absolute.
O noutate faţă de O.G. nr.45/2001 privind bugetele locale este faptul că
începând cu 1 ianuarie 2007 data de la care a intrat in vigoare Legea nr. 273/2006 a

42
finanţelor publice locale, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea
adăugată pentru echilibrarea bugetelor , pe comune, oraşe, municipii şi sectoarele
municipiului Bucureşti, după caz, se face prin decizie a directorului direcţiei
generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după
consultarea consiliului judeţean şi a primarilor, şi cu asistenţă tehnica de specialitate
a inspectoratului şcolar sau a direcţiei de muncă, solidaritate sociala şi familie, după
caz, in funcţie, de regulă, de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
Pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor,
municipiilor , pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, autorităţile
administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora.
Din bugetele locale se finanţează şi cheltuielile aferente facilitaţilor de
transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit
prevederilor art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

In afara sumelor defalcate din TVA , bugetele locale mai beneficiază şi de:

70,0 milioane lei, transferuri de la bugetul de stat pentru investiţii


finanţate parţial din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi
Guvernul, potrivit legii.

Ministerul Finanţelor Publice repartizează transferurile respective pe


judeţe şi pe municipiul Bucureşti şi, in cadrul acestora, pe unitati administrativ-
teritoriale, pentru finanţarea unor proiecte de investiţii care beneficiază de
împrumuturi externe, potrivit acordurilor de împrumut încheiate cu organismele
financiare internaţionale.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, care beneficiază de
transferuri din bugetul de stat pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi
externe, au obligaţia să analizeze lunar execuţia lucrărilor de investiţii şi, in situaţia
constatării de fonduri disponibile, să propună Ministerului Finanţelor Publice
reîntregirea transferurilor de la bugetul de stat, prevăzute in poziţie globală.

3.4. Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete

Conform Legii 486/2006 de la bugetul de stat se pot acorda subvenţii


pentru:
- Investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe
- Planuri şi regulamente de urbanism
- Străzi care se vor amenaja în perimetrele destinate construcţiilor de
cvartale de locuinţe noi

43
- Finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentare
cu apă a satelor
- Finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor
existente cu destinaţie de locuinţă
- Subvenţii pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit
- Subvenţii pentru finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi
gospodărire a apelor
- Finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap
- Subvenţii primite din Fondul de intervenţie
- Finanţarea lucrărilor de cadastru imobiliar
- Subvenţii pentru compensărea creşterilor neprevizionate ale preţurilor la
combustibili
Potrivit L.273/2006 privind finanţele publice locale transferurile de la
bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din
împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, şi se aprobă anual, în
poziţie globală, prin legea bugetului de stat.
Ministerul Finanţelor Publice repartizează transferurile respective pe judeţe
şi pe municipiul Bucureşti şi, în cadrul acestora, pe unităţi administrativ-teritoriale,
pentru finanţarea unor proiecte de investiţii care beneficiază de împrumuturi externe,
potrivit acordurilor de împrumut încheiate cu organismele financiare internaţionale.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, care beneficiază de
transferuri din bugetul de stat pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi
externe, au obligaţia să analizeze lunar execuţia lucrărilor de investiţii şi, în situaţia
constatării de fonduri disponibile, să propună Ministerului Finanţelor Publice
reîntregirea transferurilor de la bugetul de stat, prevazute în poziţie globală.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai
acestuia, precum şi din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale
pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional,
judeţean ori local.

Subvenţiile acordate de la alte administraţii ar putea fi următoarele :


- Subvenţii primite de la bugetele consiliilor judeţene pentru protecţia
copilului;
- Subvenţii de la bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetele
locale, pentru finanţarea programelor pentru ocuparea temporară a forţei de muncă şi
subvenţionarea locurilor de muncă;
- Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru instituţiile de
asistenţă socială pentru persoanele cu handicap;
-Subvenţii primite de la bugetele consiliilor locale şi judeţene pentru
ajutoare în situaţii de extremă dificultate.

3.5. Donaţii şi sponsorizări

44
Potrivit art. 69 din L. 273/2006 instituţiile publice mai pot folosi pentru
desfaşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti, primite de la persoane
juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor
legale.
In situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la buget, fondurile
băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice sunt vărsăte direct la bugetul local din
care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile
bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor
stabilite de transmiţător.
In situaţia instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii
acordate de la bugetul local şi a instituţiilor finanţate integral din venituri proprii cu
fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, se vor majora bugetele de
venituri şi cheltuieli ale acestora.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice ca donaţii şi sponsorizări
se înregistrează în contabilitatea acestora.

3.6. Împrumuturile autorităţilor administraţiei publice locale

Consiliile locale şi judeţene pot aproba contractarea sau garantarea de


împrumuturi interne sau externe pe termen scurt, mediu şi lung pentru realizarea de
investiţii publice de interes local precum şi pentru refinanţarea datoriei publice.
Contractarea sau garantarea de împrumuturi de către autorităţile
administraţiei publice locale se aprobă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din
numărul consilierilor în funcţie.
Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta
împrumuturi numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
Datoria publică angajată de autorităţile deliberative ale administraţiei
publice locale reprezintă o obligaţie care urmează să fie rambursătă din veniturile
proprii ale unităţilor administrativ teritoriale, precum şi din veniturile beneficiarilor
de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei publice locale.
Datoria publică locală exprimă totalitatea obligaţiilor de plată la un moment
dat ce revine autorităţii administraţiei publice locale rezultată din acorduri şi contracte
de împrumut interne şi externe, ce stipulează termenii şi condiţiile împrumutului între
beneficiar şi creditor şi care se rambursează din veniturile proprii ale unităţii
administrativ-teritoriale.
Instrumentele de contractare a datoriei publice de către colectivităţile locale
sunt: titlurile de valoare, împrumuturile de la bănci comerciale, credit furnizor,
leasing financiar, garanţie locală.
Emisiunea şi lansărea titlurilor de valoare se pot face direct de către
autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor
instituţii specializate.
Valoarea totală a datoriei contractate de autorităţile administraţiei publice
locale se înscrie în registrul de evidenţă a datoriei publice locale care reflectă
informaţiile privind datoria publică locală şi detalierea datoriilor.

45
Valoarea totală a garanţiilor emise de autorităţile administraţiei publice
locale se înscrie în registrul garanţiilor locale.
După contractare şi/sau garantarea de împrumuturi interne şi/sau externe,
autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului
Finanţelor, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului, a unor
copii de pe fiecare document.
În perioada de utilizare şi rambursăre a împrumutului contractat/garantat,
autorităţile administraţiei publice locale raportează la Ministerul Finanţelor date
privind datoria publică lunară, în termen de 15 zile de la sfârşitul perioadei.
Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi de autorităţile
administraţiei publice locale
Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi
cele contractate de operatorii economici şi serviciile publice din subordine pot fi
garantate de către acestea prin veniturile proprii.
Garanţia prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării
garanţiei. Veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local
sunt supuse condiţiilor din acordul de garantare, care se aplică cu prioritate faţă de
orice revendicări ale altor terţi către autoritatea administraţiei publice locale.
Totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile
contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente ale unităţilor
administrativ teritoriale inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat să nu
depăşească 30% din suma veniturilor bugetului local.
În vederea calculării acestei limite pentru împrumuturile contractate şi/sau
garantate cu o rată variabilă a dobânzii se ţine seama de valoarea datoriei la rata
dobânzii valabile la data întocmirii documentaţiei. În scopul calculării acestei limite,
împrumuturile acordate în valută ţin seama de cursul de schimb comunicat de Banca
Naţională a României la data efectuării calculului.
FONDUL DE RISC se formează în afara bugetului local pentru acoperirea
riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administraţiei
publice locale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile
publice de subordonare locală.
Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane
de la beneficiarii împrumuturilor garantate, dobânzile acordate de unităţile trezoreriei
statului la disponibilităţile fondului, majorări de întârziere la nivelul celor existente
pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii
împrumuturilor garantate, şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor
aferente şi în completare din bugetul local.
Fondul de risc se păstrează în conturi separate deschise la unităţile teritoriale
ale trezoreriei statului şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi
interne şi respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe.
Nivelul comisionului de risc se determină de ordonatorul principal de
credite şi se aprobă de autorităţile deliberative. Comisionul se aplică asupra valorii
împrumutului garantat.

46
Sumele aflate în contul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul
local în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul
următor cu aceeaşi destinaţie.
Împrumuturi din contul curent general al trezoreriei statului
În cazul în care, pe parcursul execuţiei apar goluri temporare de casă ca
urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea se pot
acoperi prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanţelor, din disponibilităţile
contului general al trezoreriei statului, numai după utilizarea fondului de rulment.
Împrumutului autorităţilor administraţiei publice locale se supune
următoarelor limite:
 nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasat e pe durata
anului bugetar în care se împrumută;
 autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi
mai mari, decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an
bugetar;
Rambursarea fondurilor împrumutate este garantată cu veniturile estimate
a fi încasate în anul bugetar respectiv.
Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale poate fi supusă unei
verificări excepţionale de către Curtea de Conturi în următoarele situaţii:
 în situaţia în care autoritatea administraţiei publice locale nu îşi
rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt până la sfârşitul
anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
 dacă, la un anumit moment, pe durata anului bugetar datoriile pe
termen scurt ale autorităţii administraţiei publice locale depăşesc limita
stabilită.
 la sesizarea motivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor ce
compun autoritatea deliberativă, Curtea de Conturi va solicita autorităţilor
administraţiei publice locale, care se află într-una din situaţiile menţionate
să întocmească şi să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi şi
Direcţia Generală a Finanţelor prin care se obligă să se încadreze în
limitele de împrumut în termen de 12 luni.
Ministerul Finanţelor este autorizat să acorde din disponibilităţile contului
general al trezoreriei statului, împrumuturi cu dobândă autorităţilor administraţiei
publice locale, în cadrul planului de redresare, dacă acestea se angajează la
rambursarea fondurilor într-un termen stabilit, care să nu depăşească doi ani.

3.7. Venituri din fonduri externe nerambursabile

În cadrul fondurilor externe nerambursabile, ponderea cea mai mare o deţin fondurile
primite de la Uniunea Europeana, sub forma fondurilor de tip structural, care s-au
acordat României pentru aderare la Uniunea Europeana. Fondurile de tip structural
sunt fondurile PHARE, ISPA şi SAPARD.

47
Fondurile PHARE sunt acordate pentru proiecte de dezvoltare regională, în vederea
eliminarii discrepanţelor dintre regiuni, cât şi pentru asistenţă tehnică în vederea
dezvoltării instituţionale. Fondurile ISPA se acordă pentru proiecte de dezvoltare a
mediului şi pentru transporturi, iar fondurile SAPARD se acordă pentru dezvoltarea şi
îmbunatăţirea infrastructurii rurale şi a fermelor private.
Fondurile externe nerambursabile se evidenţiază într-un cont distinct, în afara
bugetului local, şi se utilizează potrivit destinaţiei stabilite prin acordurile de finanţare
încheiate cu partenerii externi.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

CONCLUZII:
1. Performanţele comunităţilor locale sunt legate de gradul de autonomie
locală şi implicit financiară a colectivităţilor locale. Aceasta impune crearea de
sisteme de finanţare publică locală eficiente, echitabile, şi corelate cu necesităţile şi
politicile economice la nivel naţional, altfel spus aplicarea principiului subsidiarităţii 2,
descentralizarea şi creşterea capacităţii financiare a colectivităţilor locale sunt trei
direcţii de acţiune independente.
2. Gradul de autonomie locală şi implicit financiară a unei colectivităţi este
direct proporţională cu ponderea veniturilor proprii, în raport cu alte tipuri de resurse
financiare ale bugetelor locale.
Potrivit legislaţiei în vigoare, pentru bugetele locale sunt prevazute
următorele categorii de venituri:
- venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte
vărsăminte si cote defalcate din impozitul pe venit;
- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
- subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte administraţii;
- alte venituri (donaţii şi sponsorizări ş.a.)

2
Introdus prin tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene(1992), principiul subsidiaritaţii este prevazut la

articolul 5 din Tratatul privind constituirea Comunităţii Europene.

In conformitate cu prevederile acestui articol, Comunitatea acţioneaza in limitele competentelor care îi sunt

conferite si a obiectivelor care îi sunt atribuite prin tratatul susmenţionat. In domeniile care nu aparţin competenţei

sale exclusive, Comunitatea nu intervine conform principiului subsidiaritaţii decât daca şi în măsura în care

obiectivele acţiunii respective nu pot fi realizate intr-un mod satisfacător de către statele membre şi, având în

vedere dimensiunea sau efectele acţiunii, aceasta ar fi mai bine realizată la nivel comunitar.

48
3. Intre veniturile proprii şi economia administraţiilor locale există influenţe
reciproce, în sensul că, de nivelul de dezvoltare al economiei locale depind şi
veniturile proprii, la rândul lor veniturile influenţând economia locală asigurând
realizarea unor acţiuni economice şi sociale. Resursele colectivităţilor locale provin în
marea majoritate din impozitele locale plătite de agenţii economici şi persoanele
fizice. In consecinţă, întreprinderile beneficiază de politicile economiei locale şi, prin
impozitele şi taxele locale finanţează în mare parte cheltuielile administraţiei publice
locale, în speţă pentru serviciile publice livrate de aceasta. Astfel, dezvoltarea
economică locală este rezultatul acţiunilor colective ale sectorului public local,
sectorului privat şi comunităţii locale.
4. După cum am arătat in capitolele precedente, veniturile proprii ale
unităţilor administrativ teritoriale (exceptand cotele şi sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat) reprezintă doar 25-27% din veniturile totale, ceea ce
denotă o autonomie financiară redusă, in cea mai mare parte, comunităţile bazându-
se pe intervenţia statului în echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli. De
aceea, consider ca, propunerile mele ar trebui să se axeze pe masuri privind
imbunatatirea sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor locale , principala
sursă de venituri a comunităţilor locale.
5. Prin sistemul sumelor defalcate se repartizeaza bugetelor locale,
rezultând o diminuare a veniturilor bugetului de stat, anumite sume cu destinaţie
specială şi pentru echilibrare , aprobata anual prin legea bugetului de stat. Sumele
ce se aloca de la bugetul de stat pentru bugetele locale din România imbraca
următoarele forme:
- cote defalcate din impozitul pe venit care se aloca lunar, bugetelor
locale, de către unitaţile trezoreriei statului, până la o anumita dată precizată
din luna curenta pentru luna precedentă;
- sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru
bugetele locale aprobate la nivel de judeţ, prin legea bugetului de stat pentru
bugetele locale aprobate la nivel de judeţ, prin legea bugetului de stat care se
repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale prin decizie a directorului
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, pe baza criteriilor prevăzute
de Legea 273 / 2006 privind finanţele publice locale
- transferurile pentru bugetele locale aprobate în bugetele unor
ministere se repartizează pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti, şi se aprobă
ca anexe la aceste bugete, prin legea bugetară anuală, sau se repartizează
prin hotărâre a Guvernului.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 273 / 2006 privind finanţele
publice locale:
- cota defalcată din unele venituri ale bugetului de stat reprezintă
procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca
bugetelor locale;
- sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat reprezinta
sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale si sumele defalcate cu
destinaţie specială , alocate pentru finanţarea unor servicii publice
descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice;

49
Cotele care insumate reprezintă 82% , se alocă diferenţiat la nivelul
unitaţilor administrativ-teritoriale, şi au urmatoarea structură:
- 47% la bugete locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;
- 13% la bugetul local al judeţului;
- 22 % intr-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor
generale ale finanţelor publice judeţene pentru echilibrarea bugetelor locale
ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judeţului
Trebuie subliniat ca , în execuţie , cota de 22% se alocă de către direcţiile
generale a finanţelor publice judeţene, prin consultarea consiliului judeţean, în mod
proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective.
În judeţul Timis, evoluţia acordarii acestor sume a fost crescătoare mai
cu seama din 2007 când Consiliul Judeţean a incetat sa faca alocarea sumelor si
cotelor defalcate, aceasta devenind prin lege conducerii Direcţiei Generale a
Finanţelor Publice Timiş
6. Criteriile care stau la baza repartizării a 80% din totalul sumelor sunt:
populaţia, suprafaţa din intravilanul unitaţii administrativ-teritoriale şi capacitatea
financiară a unitaţii administrativ-teritoriale. Prin transferul puterii de decizie din
sfera politicului în sfera executivului s-a realizat o adevărată reformă în administrarea
banilor publici şi o egalitate de şanse pentru unităţile administrativ-teritoriale aflate în
plină dezvoltare.
7. Chiar dacă statul asigură încă importante resurse, în cea mai mare
proporţie acestea au destinaţie specială, ceea ce nu permite autorităţilor locale să aibă
libertate în gestionarea fondurilor. Responsabilitatea pentru asigurarea unor venituri
locale suficiente nu trebuie să aparţină în principal autoritaţii centrale. Consiliile
locale trebuie să fie preocupate în primul rând de găsirea unor soluţii de suplimentare
a veniturilor pe plan local, şi numai dupa aceea de obţinerea de fonduri sporite de la
nivel central.
8. Astfel, consiliile locale trebuie să ţina cont de noua legislaţie care permite
constituirea asocierii în vederea realizării unor servicii publice de amploare de care să
beneficieze colectivitaţile implicate prin dezvoltarea strategiilor pe termen mediu şi
lung în concordanţă cu politicile macroeconomice elaborate la nivel central, dar
ţinând seama şi de specificitatea socio-economica a zonelor respective.
Puterea decizională trebuie să fie influenţată şi de capacitatea consiliilor
locale de a estima corect nivelul veniturilor proprii posibil de prelevat la nivelul
comunitaţii locale respective şi, mai ales, de capacitatea de a colecta aceste venituri la
nivelul estimat. Pentru aceasta, o influenţă decisivă o are abilitatea de previzionare a
veniturilor care presupune din partea autorităţilor locale o buna cunoaştere a
legislaţiei şi mecanismelor fiscale precum şi a potenţialului economic al zonei
respective care determina în final baza impozabilă pentru veniturile proprii.
9. Există o serie de deficiente în domeniul realizării veniturilor consiliilor
locale, cum ar fi:
- lipsa unei strategii şi a unei proiecţii pe termen lung de dezvoltare
naţională şi regională;
- descentralizarea serviciilor fără o alocare corespunzatoare de
resurse financiare;

50
- imposibilitatea contractării de credite datorită lipsei de delimitare
exactă dintre domeniul public şi domeniul privat;
- prea putine surse de constituire a veniturilor pentru bugetele locale;
- dezechilibrele de dezvoltare şi implicit de venituri dintre municipii,
oraşe şi comune;
- absorbţia fondurilor europene este deficitară, în anul 2007 România
fiind contributor şi nu beneficiar al fondurilor europene.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană multe probleme ale
unităţilor administrativ-teritoriale vor putea fi rezolvate cu sprijinul decisiv al
finanţărilor europene. Experienţa de până acum a arătat că în celelalte noi State
Membre a existat la început o capacitate restrânsă de absorbţie a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune dar noi avem avantajul de a învăţa din ezitările şi
dificultăţile cu care s-au confruntat ceilalţi.
10. S-au facut paşi importanţi în realizarea structurilor organizatorice
adecvate descentralizării serviciilor publice, dar pentru aceasta cadrul legal şi
reglementar trebuie continuu îmbunătăţit şi adaptat gestionării acestor servicii, fiind
orientat cu predilecţie către dezvoltarea locală şi regionala. Consiliile publice locale
se bucura de autonomie patrimonială iar autorităţile locale trebuie să acumuleze
abilitati manageriale şi de finantare a serviciilor publice pe care le au în
responsabilitate, prin proiectarea şi implementarea unor programe de dezvoltare
eficiente.

PROPUNERI:

Potrivit Legii nr. 273 / 2006, începând cu data de 1 ianuarie 2009, la


determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, se are în
vedere posibilitatea de acoperire a secţiunii de funcţionare a bugetului local din
venituri proprii, şi numai acolo unde este cazul se propun sume pentru echilibrarea
secţiunii de funcţionare a bugetului local.
Consider că printre modalităţile care permit îmbunătăţirea realizării
veniturilor, atât din punct de vedere cantitativ cât şi în structură, se regăsesc
următoarele:
- crearea unui climat favorabil şi de încredere pentru potenţiale firme
investitoare din ţară şi din străinătate;
- creşterea eficienţei activităţii de producţie şi furnizare de servicii publice
locale care să dea satisfacţie contribuabilului;
- crearea unui sistem de clasificare şi raportare a veniturilor autorităţilor
locale, permiţând din timp identificarea punctelor slabe, intervenţia pentru
îmbunătăţirea situaţiei.
- proiectarea unui sistem de înregistrare, sumarizare şi raportare pentru
fiecare categorie de venit în parte care să permită analizarea urmatoarelor
aspecte:

51
- nivelul la care au fost stabilite impozitele şi taxele locale
faţă de limitele permise de lege;
- modul de încadrare a respectivei surse de venit în proiecţiile
bugetului local;
- măsura în care fiecare sursă de venit acoperă costurile
serviciilor publice locale sau ale programelor prevazute.
Baza de date astfel obtinută şi actualizata permanent, permite îmbunatăţirea
sistemului de realizare a veniturilor consiliilor locale, deoarece:
 reprezintă o sursă de informaţii, constantă şi oficială, referitoare la sursele
de venituri ale bugetelor locale, utilă tuturor actorilor implicati în viaţa
comunitaţii (aleşi locali, funcţionari, mediu de afaceri, cetăţeni interesaţi);
 permite identificarea punctelor slabe ale procedurilor de colectare a
veniturilor locale, punând în evidenţă şi unele eventuale costuri
administrative excesive, a lipsei unor măsuri coercitive corespunzatoare
pentru contribuabilii rău platnici.

Trebuie elaborate programe de asistenţă regională pentru a soluţiona


problemele localitaţilor cu o capacitate fiscală redusă. Marea varietate regională în
ceea ce priveşte capacitatea fiscală a autorităţilor publice locale din România justifică
crearea unor programe regionale de asistentă finanţate de Guvern sau de Uniunea
Europeana. Spre deosebire de un sistem de venituri din sume defalcate care încearcă
să compenseze diferenţele de capacitate fiscală, programele regionale de asistenţă
trebuie să abordeze cauzele slabei capacităţi fiscale. Aceasta ar include un program
de dezvoltare economică pentru promovarea şi dezvoltarea afacerilor, având ca
rezultat salarii mai mari în regiune. Obiectivul este de a spori capacitatea consiliilor
locale de a genera venituri proprii prin întărirea bazei lor fiscale.
Implementarea unei strategii nationale prin acordarea de stimulente fiscale
agenţilor economici interni sau externi care deschid capacităţi de producţie în zonele
defavorizate din punct de vedere economic pentru eliminarea dezechilibrelor majore
dintre regiuni şi eradicarea săraciei, diminueaza fondurile alocate de la bugetul de stat
pentru asistenţă socială a persoanelor fără venituri sau cu venituri foarte mici.
În acest sens, dupa modelul urmat de China, ar trebui ca respectivii agenţi
economici care realizează investiţii productive semnificative (spre exemplu de peste 1
milion de euro) în zonele slab dezvoltate, să fie scutiţi de la plata oricaror impozite şi
taxe locale, inclusiv de impozitele şi contribuţiile suportate de angajator asupra
salariilor pâna la punerea în funcţiune a capacitaţilor de producţie. În schimb, pe
principiul solidaritaţii naţionale, impozitul pe profit aferent ar trebui să fie în totalitate
virat într-un cont la dispoziţia consiliilor judeţene slab dezvoltate, pentru a reduce în
viitor decalajele de dezvoltare economico-sociala între judeţe.

Consiliul judeţean trebuie să se transforme, în principal, într-o entitate care


să întocmească proiecte structurale şi de coeziune economico-sociala în perioada
de postaderare. Principala misiune a acestor entitati ar fi realizarea proiectelor de
interes judeţean şi local în vederea absorbţiei fondurilor europene destinate României,
precum şi acordarea de asistenţă tehnică de specialitate consiliilor locale pentru

52
întocmirea acestor proiecte. Acestea ar trebui să colaboreze cu institutele de inovare şi
cercetare ştiintifică din ţară, care dispun de competenţele profesionale
corespunzatoare pentru realizarea acestor obiective.
În anul 2007 România contribuie cu 0,8% din PIB, reprezentând 1,1
miliarde euro, însă nu beneficiază de fonduri europene, din lipsă de programe şi
proiecte eligibile.
Consider ca 70% din activitatea consiliilor judeţene ar trebui să o reprezinte
activitatea de întocmire a proiectelor şi programelor structurale şi de coeziune
economico-socială în perioada de postaderare, care să permita absorbţia celor
aproximativ 30 miliarde de euro destinaţi României în perioada 2007-2013, fonduri
care nu au fost pâna în prezent absorbite din lipsă de proiecte şi programe eligibile.

Pentru ducerea la bun sfârşit a obiectivelor de investiţii realizate din


fondurile nerambursabile în perioada de preaderare (programele PHARE, ISPA şi
SAPARD) şi postaderare a României în Uniunea Europeana, prin fondurile structurale
şi de coeziune economică şi socială consiliile locale se pot împrumuta, fiind exceptate
de la limita de îndatorare de 30% din veniturile proprii conform art. 63 din Legea
nr.273/2006.
BIBLIOGRAFIE

VOLUME

Armenia Androniceanu - Noutati în managementul public – Ed.


Univerşitara, Bucuresti, 2005
Carmen Corduneanu - Sistemul fiscal în ştiinta finanţelor – Ed. CODECS,
Bucuresti, 1998
Costea Margareta Introducere în administraţia publică, Editura
Economică, Bucureşti, 2000
Daniela Luminita - Elemente fundamentale de economie regională –
Constantin Ed. ASE, Bucuresti, 2004
Drobotă Niţă şi - Dicţionar de economie, Editura Economică,
colaboratorii Bucureşti, 1999
Dumitru Popovici - Buget şi trezorerie, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2007
Dumitru Popovici, - Buget şi trezorerie, Ediţia a 2-a revizuită şi
Florin Popovici adăugită – Editura Mirton, Timişoara 2002
Dumitru Popovici - Finanţe Publice, Editura Eurostampa, Timişoara,
2007
Dumitru Popovici - Finanţe Publice, Editura Mirton, Timişoara, 2007
D. Popovici, M. Herbei - Finanţe Publice, Editura Mirton, Timişoara, 2005
Emilian Drehut şi - Bugetul public şi contabilitatea unităţilor bugetare
colectivul – Ed. Agora, Bacau, 2000
Nicola, I., - Managementul serviciilor publice locale, Editura
All Beck, Bucureşti, 2003
Ristea,L.,Iacob, L., - Finanţe publice-prezent şi perspective, Editura Ex
Trandafir, A. Ponto,
Constanţa, 2006.

53
LEGISLAŢIE
- LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele
publice locale
- LEGEA bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486 din
27 decembrie 2006
- 16. LEGEA nr. 571/2003 privind Codul fiscal

- HOTĂRÂRE nr. 1514 din 25 octombrie 2006


privind nivelurile pentru valorile impozabile,
impozitele şi taxele locale şi alte taxe aşimilate
acestora, precum şi amenzile aplicabile în anul
fiscal 2007
- Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 23
aprilie 2001

WEBOLOGIE
- www.biblioteca.ase.ro

54