Sunteți pe pagina 1din 4

dtîUUfS ASIlSíííM líi*« »«üK e-a* es« i n öÄ *oairt d i

ASoiamiute peştii Aistr-Un^ri


4!tAŞ9VU, piaţK reiars »r. 22 P* unü »nÄ 12fl., p» sé- lu n i
♦cr«sorl ncfranoat® nu as p?i- 6 fl., Fe trei luni 3 fl.
a«fio&. Manaftoripte zk *>* rm Festn lomânia si străinătate:
trim ită ' Fe tum anü 40 franoi, p« sése
Bircirils 48 snudiir. iun! 20 franol, pe trei lan]
Br« ovă, p aţa mare Nr 22 10 franol.
iMwata aa i priraiEoft în Vlena Se prenumără la tóté ofioiele
poştale din Intru şi din ríară
IttiîH/f! SotMeJH(ias*nsUm <fe <Vir (fi ia dd. colectori
Itfto Moat), ?f«nrU SchaUk, lini»
Umil M.lksket',A,Oppel*k,J ,‘k-n-
4#fcr?;fnBiUftpiUta: A. 7. Sold- ia administraţiune. piaţa mare
)tffftr An on Xtuet Kckstein Bennat: Nr. 22, etagiulă I . : pe ană anii
ll Frankfurt: 0. L. IkMb*;\n Ham­ 10 fl., pe şese luni 5 fl., pa trei
burg: A. Steiner. luni 2 fl. 50 or. Ca dasaic în
PfeţaJfi insflTţiuniioră, o «®riă 3asă: Pe ună and 12 41. pe
l»rmondi pe o soldnă 8 ei |6te Ioni 6 fl., pe trei Ioni 3 fl,
a 50 oi. ămbru ponton o ;m-
ilioaie. Publicări mai das«
>după ia rifi ţi învoială,
-A JiT T JL-C r 3LXT7“. unii esempiară 5 or, v. a. aâu
15 bani.
Atâtti abonamente!« aftt.fi ţ
loalame p« paginai 111-a Inserţianile aantu a se plăti
M»i 10 er. v. a. 9&v ?>' bani tnaintt'.

Nr. 194. Braşovti, Luni, Marţi 3 (15) Septemvre. 1891.


Braşovd, 2 Septemvre v. litică, precum se vede stă încă unele foi maghiare este caracte- cinătate le primescu cu intimă
totu sub zodiaculu „împăeărei“ cu risată cu cuvintele „era nouă“. mulţumire; cu bucuria aflu, că
Comunieămă mai josă rapor- Saşii, l’au îndemnaţii pe ministrul Pentru astăc(i ne mărginimu ele în împlinirea datorinţeloră o-
tulu telegraficü amănunţită, ce preşedinte ungurescă se nu con­ a constata, din enunciaţiunile prea ficiale suntă înflăcărate de iubirea
Vamu primiţii dela Bistriţa, despre silieze pe Majestatea Sa în spiri- înalte făcute la Bistriţa, că Suve- de patriă şi de rege şi suntă con­
întâmpinarea Majestăţii Sale la so­ tulu neîmpăcaţii ală aşa 4 'sei °" ranulă nostru, precum amu accen­ vinsă, că ele petrunse de acele
sirea în acestă oraşă, precum şi piniunî publice maghiare. tuată în numerulü trecutu, nu are sentimente nobile, şi pe viitoră
despre primirea, de cares’au îm­ Ori cum ar fi iostă, nu putemă şi nu póte avé intenţiunea de a voră conlucra cu deplină devota-
părtăşită deputaţiunile clerului nos­ decâtă se ne bucurămu, că de ne face se ne lăpedămă de limba mentă la promovarea bunăstărei
tru românescă în frunte cu cei doi astă-data enunciaţiunile prea în- şi naţionalitatea nóstra, nu con­ poporului. Primiţi şi transmiteţi,
metropoliţi, din partea monarchului nalte au asiguraţii clerulu nostru damnă şi nu póte condamna ni- ve rogă, şi celoru ce v’au trimisă,
nostru. din Ardeală de graţia şi de scu- suinţele pentru asigurarea esisten- salutarea mea cordială regescă.
Resultă din cele ce ni-se ra- tulu Suveranului, precum şi de ţei nóstre naţionale! Deputaţiunei clerului romano-ca-
portézá, că foile unguresc!, cari îngrijirea sa binevoitâre pentru tolică din Ardeală respunse Majes­
prevesteau cu atâta plăcere, că mi- instituţiunile fundamentale ale bi- tatea Sa: Primescă acesta noue asi­
tropoliţii romani din Ardeală vorű sericei. Majestatea Sa in Bistriţa. gurare de alipire credinei6să tradi­
fi apostrofaţi cu termini dojenitori Decă înse guvernulu accen- Bistriţa, 13 Septemvre. (:Telegr. ţională a bisericei catolice arde­
din partea Suveranului, cum fura tueză în respunsulu prea înaltu particulară a „Gaz. Transă) Oraşulă lene cu bucuria şi cu mulţumire
apostrofaţi la Seghedin şi la Clu- dată deputaţiunei bisericei române Bistriţa este decoratü şi înfrum- cordială.
şiu, şi cum a fostü dojenită de greco-orientale, că celu mai tare seţatu esclusivu unguresce, cu tóté Fiţi şi pe viitoră în cerculă
curendă la Galgotz clerulă Slo- bastionu alu religiunei şi alu na­ acestea sérbátórea de primire a credincioşiloră voştri zeloşi pro­
vaciloră evangelici din Ungaria, au ţionalităţii este organismul ă de Monarchului nostru pórta în rea­ povăduitori ai religioşi taţii şi mo­
rémasü de astădată de minciună. stătu legalii şi decă mai de­ litate timbrulu românescu şi să- ralităţii şi rugându-me ca cerulă
Deputaţiunile bisericeloră nós- parte pretinde, ca bisericile n 6s- séscü. Majestatea Sa fu întâmpi­ se ve binecuvinte cu prisosă pen­
tre au fostü primite cu bunăvo­ tre pe lângă pacea confesională, nată pretutindeni cu însufleţite tru stăruinţa în acesta direcţiune,
inţă şi graţiă din partea capului se mai aibă în vedere cu deo­ urări de „Sé traescă“ şi „Hoch“ ve asigură de neschimbata mea
statului, care nu numai că nu le-a sebire, ca o problemă de că­ şi numai slabe strigări de „Éljen“ graţiă regăscă.
dojenitu, dér încă le-a asiguraţii petenia, şi pacea dintre naţionali­ s’au aucjitu ici-colo. — Deputaţiunei clerului bisericei
de înaltulă seu scutu. tăţi, atunci nu cere alta, decâtu, Cu ocasiunea primirei deputa- greco-catolice conduse de Metropo-
ca bisericile n 6stre se stăruescă ţiunilorii bisericesci, Metropolitulu litulă Vancea, respunse Majesta­
Dér deşi au trebuită se rărnâ- spre a ţine poporalii în iugulu, în tea Sa:
nă desamăgite foile maghiare, cari Dr. Ioanii Vancea a accentuată
care se află, suprimândă ori ce sentimentele de fidelitate moşte­ Primescă cu adâncă mulţumire
cereau o „mustrare aspră“, nu mişcare iertată în sînulă lui, ce ar espresiunea omagiiloră clerului ro­
trebue se trecemü cu vederea, ca nite dela străbuni, pentru cari Ma­
tinde la îmbunătăţirea stărei lui iestatea Sa mulţămi cu multă graţiă. mână ală bisericei greco catolice,
conformii usului constituţionalii, în acelu organismu legalii alu sta­ şi nu me îndoescă, că fiii acestei
este totă guvernulu, care vorbes- Metropolitulu Miron Romanul şi-a
tului şi făcendu-se de bunăvoia recomandată biserica patrociniu- biserici pe lângă virtuţile aceste
ce la asemeni ocasiuni prin gra- mijlocit6rele statului în a face pace moştenite dela strămoşi, voră fi
iulü Monarchului şi că astfeliü e- lui Majestăţii Sale, care l’a asigu­
între naţionalităţi cu ori ce preţă, rată de acestă patrociniu. Ambele spre mărirea lui Dumnecjeu şi
nunciaţiunile din răspunsurile prea va se cpcă chiar şi cu preţulă ca­ pentru binele patriei, totă aşa de
înalte esprimă în fondă totü ve­ deputaţiuni au fostă de altmin­
pitulării, adecă alu renunţării la trelea fórte afabilă primite. zeloşi servitori ai bisericei, ca şi
derile şi dorinţele guvernului. drepturile nealienabile ale popo­ fii credincioşi ai patriei; ve asi­
Ministrulă preşedinte Szapary, rului. Telegramele „Gaz. Trans.“ gură bucurosă şi pe viitoră de
se vede, n’a aflatü cu cale a ur­ Despre acesta înse vomă ave (Serviciulü. biroului de corespondenţă din Pesta.) graţia mea regescă.
ma sfatulu, ce i l’a datü pressa ocasiune de a ne pronunţa mai Bistriţa, 13 Septemvre. Depu­ Deputaţiunei clerului greco-ori-
şovinistică, păşindii în urmele lui pe largă şi cu deamăruntulă în taţiunei comitatului şi a oraşului entalu, condusă de Metropolitulă
Tisza Kálmán. Póte că şi consi- faţa unui curenţii susţinuţii de unu Bistriţa réspunse Majestetea Sa: Mironu Romanul, respunse Majes­
deraţiunî mai înalte ale politicei timpii înc6ce de cătră cercurile Omagiele comitatului Bistriţa-Na- tatea Sa:
sale iaţa cu Ardealulü, care po- ofici6se ale guvernului, şi care de sâudă şi ale municipieloru din ve- Cu sincera mulţămire primescă

FOILETONUL „GAZ. TRANS.« tă nu numai străinătăţii, dér chiar mâne spre a-i trimite pe fiă-care de o caracteristică seri0să şi justă
şi nouă, Româniloră. despre acti­ ană câte ună raportă despre pro- a autoriloră şi publicaţiuniloră
Rumänien 1882/9 vitatea intelectuală a poporului gresulă sciinţeloră istorice în ţă­ loră istorice române în epoca dela
von română în epoca arătată dela rile române şi în ce privesce pe 1882— 1889.
ISTIo. ZDexiSTaşia/rvu.. 1882— 1889. Români. Cu modulă acesta, raportulă
Sonderabdruck aus den „Jahresberechten der Ge- Espunerea D-lui Densuşianu în Academia română a însărcinată d-lui Densuşianu fiindă fdrte in­
schichtswissenschaft“. Berlin. M. Gaertners Verlags­ acéstá privinţă e atâtă de clară, cu acésta lucrare pe d-lă Nic. Den­ structivă din tóté punctele de pri­
buchhandlung. încâtă fiă-care cetitoră se póte suşianu şi de când d-sa a începută vire, credemu, că e bine să cu-
Sub titlulă de mai susă am orienta despre mersulă literaturei a lua în mâna sa dările de sémá n 0scemă apreciarile sale nu numai
înaintea mea o ediţiune separată nóstre serióse şi cu înlesnire póte istorice pentru societatea istorică pentru că suntă întemeiate, dér
din raportulă D-lui Nicolae Den- deosebi cărţile bune dintre cele din Berlină în ce priveşce pe Ro­ chiară şi pentru*că raportulă seu
suşianu scrisă cu multă studiu, cu uşurinţă şi fără studiu scrise. mâni, amu scăpată de feudalita­ se află publicată în analele celoră
8eriositate, concisă, în limba ger­ Până la anulă 1880, activita­ tea şi de batjocurile impertinente mai învăţate societăţi din lume
mană şi publicată c}ilele acestea tea ndstră intelectuală era înfăţi­ ale scriitoriloră semiţi din Pesta şi ale cărei publicaţiuni va trebui să
de „Societatea istorică din Ber­ şată în literatura europenă de din alte părţi, căci vă puteţi în­ le consulte pe viitoră ori-ce străină,
lină“ în Tomulă ală Xll-lea din nisce renegaţi din Pesta; aceşti chipui consciinţa şi seriositatea seu Română, care se va îndeletnici
rapörtele anuale privitore la miş­ renegaţi, fără a ne cunósce popo­ acestora ómení şi batjocurile ce cu vre-una din ramurile istoriei,
carea literaturei istorice în ţerile rală şi limba, cutezau a face cu le scriau ei despre autorii şi lite­ şi ale limbei nóstre.
europene. îngâmfare rapórte anuale chiar şi ratura nóstra. Raportulă D-lui Densuşianu re-
D-lu Nicolae Densuşianu, în societăţii istorice din Berlină des­ Raportulă d-lui Densuşianu cu­ ferinduse la o lungă seriă, de sri-
raportulă seu mai susă citată, fa­ pre valórea opereloru nóstre li­ prinde 25 pagini de ţipară cu re- erî istorice, etnografice şi limbis-
ce o interesantă şi instructivă da­ terare. sumate şi apreciări pentru fiă-care tice, se împarte în urmátórele
re de semă despre literatura isto­ Asoăclî însă s’au schimbată lu­ lucrare, care este citată în note capitole:
rică română şi anume despre ope­ crurile. Bărbaţii serioşi dela socie­ cu titlulă ce-lă are în limba ro­ Fântâni istorice; scrierile au­
rele istorice, etnografice şi lim- tatea istorică din Berlin s’au con­ mână, germană, francesă, ma­ toriloră vechi; istoria politică;
bistice apărute în România, Tran­ vinsă, că Jidovii renegaţi din ghiară etc, cu numele autorului, istoria militară; istoria bisericéscá;
silvania, Ungaria şi Bucovina în Pesta şi din alte părţi nefiindă în anulă, loculă tipărirei şi preţulă cercetări speciale şi monografii;
cursulü aniloră dela 1882— 1889. stare să răspundă misiunei sânte cărţii. Astfelă d-lă Densuşianu n’a istoria dreptului; dreptulă inter­
Cetindă acestă raportă am re- de sciinţă, pe care o are în ve­ pregetată a se ocupa cu 161 de naţională; cercetări prin diferite
masu pe deplină mulţumită în dere numita societate, delegaţiunea lucrări apărute în intervalulă in­ archive şi biblioteci; archeologiă,
inima mea, vecjendă înaintea ochi- ei„ însărcinată cu publicaţiunile dicată, făcendă consciinţi0se, sin­ numismatică, sfragistică şi heraj.
lorü mei e adevărată oglindă da- anuale, s’a adresată Academiei ro­ cere şi esacte recensiuni însoţite dică; critica istorică; istoria art
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 194— 1891.

omagiile şi espresiunea alipirei mită de Majestatea Sa şi séra a limba germană fiica primarului orăşenescă |cinet a accentuată noua situaţiune a Fran­
credinci6se a clerului greco-orien- fostă invitată la prân4 ulă de curte. Pellion, predându-i ună buchetă de fiori, ciéi, faţă cu oare a 4isă, că ea îşi va
tală ală bisericei române. Fiţi Astă4i la 5y2 dimin0ţa se duse pe care Majestatea Sa îlă primi *cu plă­ păstra liniscea şi demnitatea, este pri-
convinşi, că bastionulu celu mai Majestatea Sa la manevre la Şieulă cere. vită de cătră pressa germană ca prima
tare alu religiunei v 6stre şi na­ mare. După prân4ă fu primită în audienţă anunţare oficială a apropierei séu chiar
ţionalităţii v 6stre este organismulă ministrulă-preşedinte Szapary. La 6 óre a alianţei, oe s’a săvîrşită între Francia
legală alu statului. Priviţi de o urmă ună prân4ă ală curţii de 22 tacâ­ şi Rusia, prima constatare a faptului, că
Căletoriâ Majestăţii Sale la Bistriţa, muri. Seră urma conductă ou torţe, acla­ Francia nu mai stă isolată în faţa tri­
problemă principală a chiămărei
v6stre sfinte, nu numai cultivarea Dintr’ună raportă telegrafică mând ă pe Suverană cu strigăte de „éljen“ plei alianţe.
păcei confesionale, ci şi aceea a ce-lă primesce „Egyetértés“ pu- şi „hoch“. După acésta Majestatea Sa — Ună raportoră ală 4iarului pari-
păcei între naţionalităţi. Ve asi­ blicămă urmátórele: făcu o preâmblare cu trăsura prin oraşă siană „Gaulois“ a avută o intrevorbire
gură, pe lângă espresiunea graţiei In călătoria dela Galgoţă pănă la pentru a contempla splendida iluminaţiă. cu Iohn Burns, unulă dintre conducăto­
mele regesc!, că biserica vdstră Bistriţa, ajungendă pe teritorială Tran­ In prima tr ăsură era căpitanulă de po- rii socialistiloră englezi, în privinţa ces-
şi instituţiunile ei fundamentale silvaniei, Majestatea Sa a staţionata mai liţiă, în a doua fişpanulă, ér în a treia tiunei sociale. Iohn Burns 4i°e> ^ as‘
şi de aici înainte voră pute conta întâi la Cluşiu, unde a ajunsă Sâmbătă Majestatea Sa însoţita de Szapary. După tă4l socialismulă este o putere colosală,
la îngrijirea mea binevoitore. dimineţa la 8 óre şi 40 minute, însoţita ce Majestatea Sa se re’ntórse la casa co- de care suntă silite guvernele să ţină
Deputaţiunei bisericei evange- de ministrula-preşedinte Szapary şi de mitatensă, publioulă înoepu a se împrăş­ contă. Vorbindă despe răsboiu, 4ise
lice reformate respunse Majesta- ministrula ad latere Szögyeny. Aci fu tia şi la 9 óre séra liniştea fu restabilită. Burns, că ună răsboiu între două ţeri
tea Sa: Espresiunea omagiiloru aşteptată de archiducii Albrecht şi Vil- In 4iua următ0re urma primirea deputa- ar aduce cu sine o revoluţiune interna­
crediciosului districtă bisericescă helm, însoţiţi de ministrula de răsboiu ţiuniloră. ţională. Elă nu crede într’ună răsboiu
evangelică reformată din Ardeală, Bauer. La gara dela Cluşiu Majestatea Mai amintimă, că în séra cailei prime apropiată. Pacea, 4ise ©l&i esk© aoumă
o primescă cu mulţămire. Cu sa Sa fu întimpinata de una publica numé- miniştri Szapary, Fejerváry, Szögyeny atâtă de solidă încâtă nu este temere
tisfacţiune recunoscu, că dreptu­ rosa; primarula orăşenesca îla saluta prin- şi Bethlen visitară casina ungurescă. de ună resboiu, şi pe lângă aceea gu­
rile v6stre autonome le-aţi folosită tr’o vorbire, ér ministrula preşedinte vernele suntă prea ooupate ou resolva-
pănă acum cu resultate bog-te Szapary se coborî din trena şi schimba CRONICA P O L IT IC I rea cestiunei sociale decât se índránéscá
pentru binele bisericei v6 stre, şi câteva cuvinte cu primarulă orăşe­ — 2 (14) Septemvrie. a începe răsboiă.
în totdeuna între marginile legei nesca şi apoi, după o pausă de 5 minute, Din Vandeuvre se depeşâză cu data — Intr’o epistolă din Constantino*
le-aţî validitată. Din motivulă continuară călătoria. de 10 Septembre st. n. unde s’au ţinută pole a 4iarului „Hamburger Nachrichten“
acesta ve asigură cu plăcere şi pe La gara dela Gherla, Majestatea Sa 4ilele aceste marile manevre în Francia, în care se semnaleză procederea Rusiei
viitoră de graţia mea regescă fu salutata de tinerimea dela şcoli cu la cari au luată parte 120 000 ómení: în cestiunea Darnaneleloru, ca pregătirea
Deputaţiunei bisericei evan- strigăte de „éljen“. La Deşa trenula sta­ Ministrula de esterne francesă D. de unui atacű asupra Gonstantinopolului% se
gelice de confesiunea augsbur- ţiona mai multa. Intre urările de „éljen“ Freycinet a oferita ună dej ună generali- 4ice între altele: Rusia are în Marea
gică, condusă de episcopulă Teutsch, ale publioului, Majestatea Sa se coborî loră şi ataşaţiloră militari străini. Elă a Négra destule vapóre, ca în 24 de óre
respunse Majestatea S a : Ve mul- din trenă însoţită de miniştrii Szapary, rostită o alocuţiune 4icendă, că scopulă să îmbarce 80,000 de soldaţi cu artileriâ.
ţumescă pentru înoita asigurare a Fejérvary şi Szögyeny; vorbi cu fişpa- manevreloră actuale a fostă de a-şl da Transporturile după aoeea se voră face
credinţei neclintite, pentru salu­ nula Bornemisza, cu primarulfi Roth, cu sémá de funcţionarea comandamentului în 3 séu 3 4ile şi acestea ajungü
tarea, pe care mi-aţî adus’o în nu­ preşedintele de tribunală Baláris eto. superioră; acesta este asigurată ca şi pentru ună atacă asupra Constantino-
mele bisericei v6stre. Cu satisfac- La Bistriţa, Majestatea Sa fu sa­ aoela ală corpuriloră de armată şi ală polului. Corespondentulă scie din isvoră
ţiune aflu, că credincioşii şi con- lutata pe peronula gărei de căpetăniile diviziiloră. Ministrula a anunţată, că în sigură, că Ruşii voră debarca atâtă de
naţionalii voştrii, suntă cuprinşi autorităţilora biserioescl şi civile şi de ună anulă viitoră va face pentru prima oră pe ţărmulă europeană, oâtă şidepecelft
de sentimentulă de recunosciinţă publica imensa. Coborîndu-se din trena, manevre ou trupe teritoriale. Elă a sfă­ asiatică. Intăriturile dela Bosforulă su-
şi de mulţămire, şi speră, că D-Vos- Majestatea Sa primi mai íntéiu raportulă tuită pe generali să continue silinţele perioră voră fi repede ataoate şi ocu«
tre veţi păstra şi în viitoră acestă militară ală generalului de oavaleriă br. loră în vederea perfecţionării armatei, pate prin atacuri repe4l, totă în timpulfi
sentimentă prin alipirea credin- S^etenay. ’Lă saluta apoifişpanulă Banffy oare este ună elementă principală ală in­ acela partea predomnitóre a Bosforului
ci6să cătră tronă şi cătră legile printr’o vorbire, la care Maiestatea Sa fluenţei francese în lume. Progresulă ar­ va fi apărată prin torpile în contra
ţerii, ocrotite de amendoue, pen­ răspunse. Vorbi apoi cu ministrula de matei probézá, că guvernulă R apublicei intrărei flotei turcescl séu străine.
tru ceea ce vevoră acompania do­ agricultură Bethlen, ou metropolitulă este capabilă de fapte mari. „Nimeni nu Turcia a fostă acum de curendă averti-
rinţele mele cele mai bune. Vancea, cu episcopii Loenhardt şi Sabot se mai îndoesce a4í, a disă d. Freyci­ sată de cătră o putere mare, dér înza-
Bistriţa, 14 Septemvrie. La ou fişpanulă Beldy, ou preotulă Buda­ net, că noi nu suntemă tari, vomă do­ darö. Epistola mai împărtăşesoe, că îu
primirea Israiliţiloră, doi rabini kor etc. vedi, că suntemă înţelepţi. Vomă şoi să tómna trecută nisce oficerl ruşi ca tu­
pronunţară o binecuvântare miş- După acestea Maiestatea Sa, intr’o păzimă în noua nóstrd situaţiune liniştea rişti au făcută reounóscerl la Bosforă şi
cătore, Majestatea Sa, care se ve­ trăsură cu ministrula preşedinte Sza­ şi demnitatea, oare în 4'^e^e negre au numai la întrepunerea ataşaţiloră mili­
dea că era f6rte plăcută atinsă, pary, pleca în oraşa, fiindă aclamată pe pregătită ridicarea Franoiei.“ MinistrulQ tari străini a fostă silită Pórta, să-i facă
4icândă de 4ou6‘orî „Amină,“ le strade de numérosa publică. Cu deo­ a urata o bună venire ataşaţiloră mi'i să renunţe la activitatea loră, apoi că
mulţămi. ’I asigură apoi de graţia sebire interesanta li-a părută înalţiloră tari străini a căroră presenţă este ună acum de cure adă ună consulă rusesoft
regescă. ospeţî portulă naţionala ala poporului stimulentă pentru Franţa şi o dovadă din Rumelia, sub pr^textulă unoră cer­
După acestea visitâ Majestatea română şi săsescă. de disposiţiunî paclnice, cari au presi- cetări de anticităţl, a făoută recu*
Sa spitalurile, biserica evanghe Publiculă de pe strade era atâtă de dată la aceste preparative marlu. Gene- nóscerl.
lică şi serbarea poporală unde a numerosă, încâtă părea a fi o adevărată ralulă rusă Fredericks, decană ală ata­
fostă obiectulă unoră ovaţiunî en- emigraţiune de popóre. Stradele erau şaţiloră militari, a rostită cuvinte căldu-
tusiaste. După ame4î sosi archidu- decorate esclusivă numai cu stindarde un- róse la adresa d-lui de Freycinet, a ge­
SOIRILE piLEI.
cele Iosifu şi mai târ4iu ministrulu gureşei. La scările oasei comitatense, Ma­ neralului Saussier şi a frumoseloră trupe — 2 (14) Septemvre.
de resboiu română, generalulu La- jestatea Sa fu aşteptata de una cordonă francese şi a vitejiloră săi şefi. ■j" CastL tristù. Emanuela Bacaloglu,
Jiovary, care îndată a fostă pri- de fetiţe, în numele cărora îlă saluta în — Impregiurarea, că ministrulă Frey- profesoră la facultatea de medicină din

loră la Români; limba română; Spre a pute judeca adevărata va- nima loră voinţă în privinţa u- loră unite.
istoria literaturei române; geogra- 16re ale acestoră fântâni istorice tre- nirei“. Din acâstă publicaţiune de fân­
fiă; mitologiă populară; Românii bue se amintimă că unirea prin- „Planulfi de pân'acum ală a- tâni istorice au apărută pănă la fi­
din Macedonia şi Serbia. cipateloru române a fostă celă cestei mari publicaţiunî e urmă nea anului 1889 trei tomuri mari şi în-
Regretă din inimă, că lipsin- mai mare succesă obţinută de torulă : Până la 1 Noemvre 1890 tregă acestă lucrare presintă celu
du-’mi timpulă materială nu potă stăruinţele Româniloră desvoltate voră fi publicate 7 tomuri, din mai mare iuteresu sciinţificu nu
reproduce în traducere fidelă în- în cursulă seculeloră. In intere- care celă dintâiu va conţine trac­ numai pentru istoria politică mo­
tregă raportulă, de aceea voiu sulă istoriei acestui eternă memo­ tatele româno-turce, româno-ruse, dernă a României, dér chiar şi
lăsa se urmeze aci de-ocamdată rabilă evenementă din ţerile be- austro-turce şi ruso-turce, ală doi­ pentru istoria cestiunei Orientului
numai apreciările pe care le face trânei Dacie, d-lă D. A. Sturdza lea conţine documentele din tim­ în forma ei actuală.“
D-lă Desuşianu serieriloră mai în­ a începută se sc6tă la lumină pulă resbelului Crimeei şi anume (Va urma).
semnate, cum suntă ale D-loră marea publicaţiune de fântâni is­ intenţiunile Rusiei în privinţa O-
Sturdza, Xenopol, Bariţiu, Niles, torice, cari pe lângă documentele rientului, acţiunea diplomatică a (10)
Hunfalvy, Pic, Cihac, şi în fine indigene ce ne înfăţişeză uriaşele mariloră puteri relativă ia locu­ P IL L O m
voiu îniaţişa remasulu bunii pe ca­ silinţe ale naţiunei pentru reali- rile sânte şi alte acte pănă la de­ Novelă, de G. Bergsoe, tradusă de Ucu Paolo.
re şi-lă ia referentulu (Densuşinu) sarea unirei, mai conţine şi co- clararea resbelului între Rusia, Tur­ „„In nóptea aoeea avu Pillone unü
dela decedaţii Cipariu şi Puimnulu, responţa diplomatică urmată între cia şi puterile apusene; în fine visă, pe care nicl-odată nu-lă uita. ’I se
cei mai mari măestrii ai filologiei diferitele mari puteri cu privire totă acestă tomă va mai cuprinde părea, că se află erăşl în fortărâţa întu*
române din secolulă ală XlX-lea. la stăruinţele Româniloră pentru şi întâmplările de pe câmpulă de necósá şi privea oraşulă. Insă lafetelenu
„O mare publicaţiune de fân­ unire şi la alte afaceri politice resboiu, tratatulă din Paris şi re­ erau aruncate prin iérbá, ele stăteau &•
tâni istorice, 4 iCG referentulu, pentru împreunate cu cestiunea unirei.“ nunţarea Ifcusiei la protectoratulă şe4&te una lângă alta şi de fiă-care era
cea mai însemnată epocă din is­ „Presenta publicaţiune, 4i°& ţeriloră române. Tomurile 3, 4, 5 câte ună tună pe bronză, ale cărorfi
toria română şi anume pentru is­ autorii, va conţine evenementele şi 6 cuprindă actele şi documen­ guri ameninţăt0re erau îndreptate în con­
toria unirei principateloră, Moldova din cari s’a născută resbelulă cri­ tele privitdre la audiarea dorinţe- tra oraşului. Josă în nemărginita cetate
şi Valachia, a începută se scotă mei pănă la tractatul ă din Paris. loră ambeloră principate române, nu era nici o larmă, nici ună sgomotü,
la lumină valorosulă bărbată de Asemenea voră fi descrise şi greu­ dezbaterile Divanului ad hoc şi în totulă era în linisce şi privirile tuturortt
stată, d-lă D. A Sturdza, care are tăţile cu cari Românii aveau se fine tomulă ală 7-lea se va referi se îndreptau pline de temă susă la for-
cele mai mari merite pentru lite­ lupte spre a-şi pute reali sa una- la evenimentele după Divanulu tăr0ţă, ale cărei tunuri puteau se pre­
ratura nostră istorică română.*) ad hoc şi la îndoita alegere a prin­ facă cetatea în prafă şi cenuşe. ’1 se
istoria renascerei României. Yol. II, III, IV:
Bucurescl. Tip. Carol Gobl (Voi. I I —IV â
ţului Alexaudru Ioană I (Cusa) părea lui Pillone, că-i trebue se faoi
*) Episcopii Gh. Petrescu, D . A. Sturdza şi
jy _ C . Sturdza. Acte şi documente relative la 15 Lei.) 1858/9 ca Domnă alu principate- numai una semnă, pentru ca se íncépi
Nr. 194— 1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
BucurescI a răposată. D-sa se întorcea |că înmormântarea lui Grévy să se facă neralü la Budapesta a adresatü j parte la cursulă oondusă de mine, voră
dela Viena, unde se dusese ca să con­ pe spesele statului. Guvernulă va fi re- ministrului románü de agricultură solvi pentru locuinţă, întreţinere com­
sulte medioii celebri de acolo în privinţa presentatö la înmormântare prin d nii raportulü urmatorü: pletă şi instrucţiune 12 fl. pe lună.
Elevele esterne, cari voescă a av6
-foólei, de oare suferea, şi a murită între Freyeinet, Fullieres şi Rouvier, foşti mi­ Din isvórele cele mai sigure aflámü, menaj ula la mine, vori solvi pentru
staţiunile iCrivina şi PerieşO, în urma niştrii preşedinţi sub Jules Grévy. oă contrarü unorü aserţiuni semi-oficióse menaja şi instrucţiune pe lună 10 fl.,
unui atacü de apoplexiă. Corpulü dece­ ♦ şi chiar ofioióse, producerea grâului şi âră fără menaja 4 fl.
* *
datului a fostă adusă în BucurescI. * Fómetea în Germania. G-azetele so­ a săoărei întrece speranţele agricultori- Asupra acestui cursă, ale cărui re-
♦ cialiste din Bdrlină spunü, că deja s’au lorü. Cantitatea însă e superioră calită- sultate au fostă apreciate în modulă oelă
$* mai favorabila din partea oeloră compe­
Cursü de postă şi telegrafii. In Bra- întâmplată şese caşuri, în cari ómenii au ţei. Preţurile fiind superióre celoră din tenţi, îmi permită a atrage atenţiunea
şovă, Cluşiu şi Târgu-Mureşului se va căcjută pe stradă leşinaţi de fóme. anulü precedentă, proprietarii vorü ră- părinţiloră şi tutoriloră. Esplicaţiuni mai
* manó cu acelaşi câştigă, ca şi anulă tre- detailate se voră da la oerere cu totă
deschide dela 1 Ootomvre n. c. ună **
cursă de postă şi telegrafa, care va dura Congresü internaţională de agricultură. outü, décá nu superiorü. plăcerea.
In modü aproximativa, producerea Braşovu, 14/26 Augusta.
pănă la finea lui Ianuarie 1891. La a- Ună congresü internaţională de agricul­
Maria Belu,
oestü cursă voră fi primiţi astfelă de tură, unde se vorü admite ca să dea in- totală a grâului în Ungaria va fi în a-
în Braşova, Strada Castelului 33.
indivi^ (bărbaţi, ori femei), oarl au celü formaţiunl tóté persónele oompetente în nulü acesta aprópe de 33 pănă la 34
mai puţină 18 ani de etate, suntü ce­ agrioultură, hortioultură şi economiă ru­ milióne quintale metrice. Săcara ne va
tăţeni ungari, au vieţă nepătată, au ab- rală, s’a deschisă la Haga în 4^ua de 7 da peste 12 milione quintale metrice. Literatură.
solvată celă mai puţină patru clase gim- Septemvre. D-lă Poenaru, inspectoră ală Orzulü de primávérá produoe bine M an u ala ş co la s tic ă aprobat.
nasiale, ori civile, posedă deplină limba domeniiloră, a fostü delegată de guver» în privinţa cantităţei, oalitatea însă Gramatica limlbei maghiare, oursă teo­
maghiară şi au scrisóre curată şi legi- nulü románü ca să ia parte la acestă e rea. retica şi practioă pentru clasele gimna-
congresü. D. Méline, deputată france3ü, In 4^ele din urmă furtunele şi grin­ siali şi pentru privaţi, de O o t a v i u
bila. Instrucţiunea se dă gratisü, susţine­
dina au causată în unele locuri din co B a r i ţi u, profesoră gimnasială în Nă-
rea ínsé rămâne în grija elevilorü. După a fostă alesă preşedinte. * săuda. Ediţiunea a 4-a. Editoră şi pro-
terminarea cursului cu succesă, elevii ** mitatele dela centru pagube însemnate vă4etora I. Stein. Cluşiu, 1886. Preţulft
voră căpăta testimonii, pe basa cărora Congresulü internaţională electrotech- porumbului şi vielorü. In Biharia din 1 florină.
vorü putó fi aplioaţi ca funcţionari de nicü s’a deschisă în 4^e^e trecute la contră, ca şi în părţile situate între Tisa Acestă oarte fu aprobată din partea
postă şi telegrafö, eventuala, deschi^én- Frankfurtü pe Main. La acestă oongresă şi MurăşO, pagubele provină din secetă ministeriului reg. ung. de culte şi ins­
participă 650 de membrii, dintre cari şi căldură. truoţiune publică sub Nr. 18.450 din
du-se looă, ei potă deveni şi directori 1890.
poştali. Doritorii de a se aplica la acestö 158 străini. *
In ceea ce privesce porumbulü, re­
cursü au să-şi înainteze petiţiile, scrise ** colta va fi în genere câtă se póte de a-
cu mâna propriă, pănă celă multă în 25
Congresulü viitorü internaţionala ală bundentă şi bogată, întrecândă chiar li­ Telegramele „Graz. Trans“.
cáilorü ferate se va ţiuâ în Petersburg. mitele şi ajungendă la profesiune. (Serviciulâ biroului de cor. din Pesta).
Septemvre n. o. la respectivele direcţiuni *
* * Cátü pentru vii în partea stângă a
de postă şi telegrafü, provăcjute cu carte
Filoxera s’a ivita într’o mare întin­ Dunării pe unde filoxera n’a apărută încă,
Veneţia, 14 Septemvre. Schim­
de botezü, testimoniu şcolastioă, me­
dere în viile dela Turda şi din împre- nu se anunţă nici acolo o recoltă bună.
bări esenţiale în starea sănetăţii
dicală şi de moralitate.
j urime.
reginei României nu s’au întem-
* * Dâoă între Dunăre şi Tisa recolta se a- platu.
* * **
Iubileulü regimentului de infanteriă rată ceva mai satisfácétóre, ea e încă de­
Afacerea Panama, după cum se a- Parisu 14 Septemvre. Regele
'Nr. 37, archiducele losifü, cu garnisóna în nunţă din Parisă, a întrată într’o nouă parte de a fi strălucită. In Transilvania Serbiei îşi esprimâ satisfacţiunea
Oradea-Mare, s’a serbată ou mare pompă. frasă, deórece judele de instruoţiune a recolta va fi de mijlocü. asupra primirei, ce i-s’a pregătitu
Din incidentulü acesta s’a edată şi o dispusă să se facă perohisiţiune dornici D-lă N. B. Cantaouzino termină,
în Francia. Regele va sosi la Bel­
broşură întitulată: Foi de suvenire a re­ liară la mai mulţi întreprinzători ai a semnalandü ministrului abundenţa extra­ grad u mâne.
gimentului e. şi r. de infanteriă archiducele cestei societăţi, despre ală oăroră resul- ordinară a fructelorü şi a legumeloră în
tótá Ungaria. New York, 14 Septemvre. Cu-
losifü Nr. 37. Oradea mare 1891. Aoestă tata deocamdată se păstreză tăcere.
tremurile de pămentu din San-
broşură traoteză iştoria regimentului dela *
** Salvador încă totu se mai repe-
1741—1891, şi luptele la cari au luata OrcanÜ. Din Varşovia se telegrafézá: In s ciin.ta,r e.
9 ţescu în intervalurî regulate.
parte. Răsboiul de succesiune 1741— 1748, In oraşula Mohilev-Podolski, guvernamen-
Suborisa aducă la cuaoscinţa onor.
răsboiula de 7 ani, 1756 —1763, résboiulö tulă Podoliei a fostü în trecute
publică, că eursulu de instrucţiune practică
cu Turcii 1788— 1790, résbóiele în con­ ună orcanü înfricoşată, care a dérámatü pentru fetiţe condusă de mine se va în­
tra Franciéi eto. In numerii viitori mai multe case, şi biserici, asemenea a cepe la 15 Septemvre v. a. c.
DIVERSE.
vomă reproduce unele schiţe din acestă răsturnată şetrele din térgü. Mai mul­ In aoestă cursQ, la care vorft pute Din ora de geografiă. învăţătorului
•broşură. te corăbii, ce se aflau la ţărmurula Dnis- lua parte copile dela etatea de 12 ani „Ioane, ce cauţi pe hartă ou atâta zela“?
* în susQ, se învaţă totu felulti, de lucru de — loanu : Ţera „Perspectiva“ — învăţă*
** trului, au fostă sdrobite. Pagubele suntü
mână femeescu, ca: torsulu, ţesutuiă la torulu: Ţâra „Perspectiva“ ? O asemenea
Focă mare. In săptămâna trecută a fórte mari. răsboiu simplu şi mecanica, văpsitulQ
isbucnitü în Cluşiu ună fooă în fabrica sjt jţ* tortului, cusutulQ, croitulQ, brodatulă ţeră nici nu esistă!“ Ioană'. Ba da, d-le
de lemne din apropierea gărei ar4ándü Cutremură de páméntü. „New York (chindisitulă), împletitultt; mai departe învăţător a, a4i la prânzQ unchiulă meu
şi 40 de vagoné încăroate cu argăsâlă. Herald“ aduce vestea, că ună mare cu­ din economia casei: gătitulă bucateloră, a cetită într’unfi 4iftr^ : Resboiulă în
tremură de pământă a fostă în 4iua de spălatula şi călcatulQ. perspectivă“.
Pagubele se oaloulézá la suma de 50,000
Mercur! la San Salvador, pe la órele 1 Afară de aceeâ pentru completarea
fl. Foculű a fostă în grabă localisată, cunoscinţelorfl teoretice ale copileloră Traducere nostimă. Ună studentă
căci de altmintrelea s’ar fi întâmplatO o şi 55 dimineţa. Suntă multe victime, ér se predau de pers6ne oompetente în 8 traduce din limba latină: Fuit Uium fui~
gr0znică catastrofă, fiind-că în apropiere pagubele materiale se urcă la mai multe ore pe săptămână următorele obiecte: mus Treos, — decă ar fi fostă şi Ilie, am
se aflau două magazine cu butóie de pe- milióne. Religiunea, Limba română, Limba ma­ fi fostă trei.
ghiară, Limba germană, Istoria şi Geo­
troleu. Proprietară:
* Recolta în Ungaria. grafia, Aritmetica şi Caligrafia. Even­
** tuală se va da instrucţiune şi în musica Dr. Aurel Mureşianu.
înmormântarea lui Jules Grévy. Con- ID-lu N. B. Cantacuzino ge- vocală. Redactora responsabila interimală:
siliulă de miniştri din Parisü, a hotărîtă rantulü consulatului románü ge- Elevele interne, cari dorescă a lua Gregoriu Maiorii.

•dărîmarea şi elü simţia o dorinţă ardă şi să scotă strigăte de bucuriă şi ună rulă ei auriu îi că4u la piciórele tronu­ sufletul a şi-i copleşia inima de du­
tóre în sine, de a face semnulü acesta şi răsunetă puternioă plină de biruinţă ’i lui. In momentulă acela se au4i unü rere. Nu se întâmplă însă nimică. Flă­
,să se arunce oa unü demonă alü résbu- pătrunse inima, să simţi ridioatü în süsü strigăta înfricoşata, páméntulü se cutre­ mânda şi fără adăposta, singură şi pără­
nărei asupra ómenilorü, cari se desfătau şi purtatü de nisce braţe puternice prin mură; ér ca şi când ar bubui tune- sita umbla ela în mijloculă acestei spaime
în bogăţiă şi în belşugare. mijloculă poporului. tula, tronulü se clătină sub elü lan- oerşânda la o uşă şi la alta, pănă când
„„De-odată răsuna pe drumula, pe „Procesiunea merse prin pórta închi- ţula de ferü se rupse, coróna de aurü în fine în 4iua a şâptea ajunse la Amalfi.
-care dispărură condamnaţii la galeră, o sórei ; însă aeósta nu mai era întunecată că4u pe capulü său — se făcu mare — acolo era patria sa.
melodiă dulce, care-i umplu ochii de la­ şi posomorita ca altădată; zăbrelele de întunsrecă şi elă se deşteptă. „„Patria? Ela n’avea niol o patriă
crimi. Cătră verfulă délului se îndrepta fieră se schimbară în balcóne splendide „„In primele momente îi fu imposi­ în lumea aoésta. In Amalfi nu-lă cunos*
o procesiune curiosă: sămăna cu o mare pline de spectatori, în totă locuia fâl- bilă să-şi reculégá ideile. Cerula era ce­ cea nimenea, la care să se fi putută duce.
procesiune bisericéscá, pe care le vă4u- făiau stóguri, călăreţi străluciţi ţineau gar­ nuşiu ca plumbulă, pâmântulă se cutre­ îşi mai aducea cineva aminte încă depăsto-
se elă susă de pe munte şi între cari dă şi în mij loculă curţii era aşe4ata una mura sub elü, femeile şi copii fugeau rulă Vittorio, care fugise cu fiica notarului
dorea demulte-ori să se afle şi elă. Inse tronă măreţă îmbrăcată în mătasă, ai că­ împrejurulă său văitându-se, aerulü să­ acum opta ani, şi cum putea elă sé
în locă de îngeraşii de copii, cari de o- rui stâlpi se clătina ună baldachi sü îm­ măna cu o mare- furtunosă şi peste totă dovedéscá, că e fiulă loră ?
biceiu deschideau procesiunea în Amalfi, brăcată în mătasă şi sub acesta era a- ploua ţigle şi bucăţi de geamuri. Elă se „Ela fu interogată, închisă şi în fine
mergea o virgină frumosă şi tinără, cu târnată de una lanţă de fera o coronă de repe4i în mulţime, fu târâta de ea, şi fu trimesa la scaunula orfanala. Aiol nu
o coróná strălucită pe părulă ei auriu aura, care scânteia de diamante şi de ajunse la porta, de unde putu vede Ve- fu primita, căci pentru ună sărmană nu
roşietecă. petrii scumpe. suviulă. era nici ună adăposta, ci i-se dete odată
„„Procesiunea se apropia, era din „„Pillone păşi înainte, se puse pe „„Muntele fumega şi printre aburii pentru totdéuna o sumă de bani şi Pil­
.ce în ce mai greu de privită din causa tronă şi apoi se făou tăoere mormântală. cenuşii, ce eşiau dintr’ânsula, se vedea o lone fu pusa la licitaţiă, ca ori ce altă
marei mulţimi de omeni, oare se afla în Elă voi să vorbâscă, elă voi să salute văpaiă de focă. Curenţi de lavă galbină- obiecta publică, pe oare voesce să-lă dea
jurulă ei. Din tóté părţile răsunau stri­ poporulă. Insă în momentulă acela pare cenuşiă se rostogoleau cătră pólele mun­ câtă de eftină. Aprópe de oraşă locuia
găte de bucuriă, flori şi batiste fluturau că i stătuse graiula şi gândurile. Căci a- telui, pe oare-lă încunj urară oa nisce unü pescarü cu numele Petrucio, celtt
prin aeră, femeile îşi ridicară copii loră ooló susă, lângă icóna Madonei, vă4u şerpi-şuerătorl ou fumă şi abura şi în cu- mai cruda şi laooma contrabandistă din
în süsü, ca să v0dă şi ei, şi în mijlo­ intre petri o pată roşiă de sânge. Ea* rândă se lăţiră peste vilele frumóse, pe totă Amalfi; la acesta veni în îngrijire
cuia strigăteloră ameţit0re de „Evviva“ crescea, să făcea din ce în ce mai mare oare le inundase, şi apoi se întinseră Pillone în schimbulă unui galbinü. Aci
păşi tînăra fată cătră dânsulă şi pleoân- şi întin4ându-se, mulţimea de ómeni se peste sînulă de mare. Era ună vaetă, o duse o vieţă mai amară oa ună câne,
du*se pănă aprópe de pământă 4*se : trăgea înapoi şi o arăta cu mânile. A- spaimă, o gr0ză, care nu se póte des­ însă Pillone trebui să înveţe suferinţa.
„Măriră ţie Pillone! Mărire ţie, regele tunci păşi tînăra fată cu pérulü auriu-ro- crie. Elă credea, că trebue să fiă sferşi- (Va urma).
Neapolului!“ şieticO. Dór pata de sânge crescea, ea tulă lumei, şi o dorea acésta, oăcl cea
„„Atunci íncepú mulţimea să strige lunecă, sângele îi stropi rochia, ér pă­ mai grea sarcină a nenorocirei îi apăsă
Pagina 4 GAZETA TRANSILVAN] EI. Nr. 194— 1891.

C u r s u l ù p i e ţ e i S ir a ş o v iiu Losurile pentru regularea Tisei şi Se-


ghedinului 180 25
din 14 Septemvre st. n. Santa de argintii austriacă - - - 90.95
^«ncnote românesc! Cump. »27 Vénd. Ö30
ä.rgintü romänescü
Napoleon-d’orl


9 22
9.27
a 9.25
n 9.31
Renta de hârtiă austriacă - » - - 90 85
Eenta de aurii austriacă
LosurI din 1860
• ■ 109 75
106.75
ABONAMENTE
Lire turcescl „ 10 50 n 1060 Acţiunile bănceiaustro-ungare - JC08. -
Imperiali - -
©albinl . . . .

n 5.50
n —
n 5.56
Acţiunile băncei de creditü ungar. 828.—
Acţiunile băncei de creditü austr , « 278.50
„GAZETA TEAÎTSILV AM IEI“
Beris. fonc. „Albina“ 6°/0 Î01.~ » Q-albenl împărătesei« - b.57 Preţulu abonamentului este:

»—i
^°/o » 9-150 n

1
Napoleon-d’ori 9.B0
Pentru Austro-Ungaria:

0
o
n n n
Euble rusesc! - - ■ „ 124.— n 125.- intărcl luO împ. germane ■ 57 571/3
M&rcI germane 57,30 n 57.60
Londra 10 Livres Sterlinge 117 20 Pe trei lu n i......................................... 3 fi. —
Discontulü. 6~ 8°/0 pe anü. Pe şese lu n i.......................................... 6 fi. —
Pe unu a n u ......................................... 12 £L. —
Cursulu la bursa din Vîena. Banca generală de asigu­ Pentru România şi străinătate:
din 12 Septemvre a. c. l&Ji rare mutuală „ Transilva­ Pe trei luni.............................................. 10 fr.
&«uta de aurii 4°/0
»•nta de hârtia b°/0
103 80
- 100 55
nia “ în Sibiiu caută unii Pe şese l u n i ......................................... 20 ir.
Pe unu anu..............................................40 fr.
imprumutulâ căilorii ferate ungare * acuisitor pentru asigu­
aurii ■ * - - ........................ 115.75
rări pe vieţă pe lângă
dto argintii
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare [1-ma emisiune] - - —. ->
67.75
condiţiuni favorabile. Do­ Abonamente la numerele cu data
ritorii de a ocupa postulu
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare [2-a emisiune] ■
Amortisarea datoriei căilorii ferate de
—.- acesta binevoescă a se de Duminecă.
ostii ungare (3-a emisiune) 112.— adresa la Direcţiunea in­ Pentru Austro-Ungaria:
Bonuri rurale ungare . . . . . . 8 -,70 Pe anu. . .............................................. 2 fl. —
Bonuri croato-slavone . . . . . 104,70 stitutului, presentându-se Pe şese lu n i.................. , . . . . 1 fl„ —
Despăgubirea pentru dijma de vinii
un gureşei! . . . . . . . —
după putinţă în personă. Pe trei l u n i ......................................... 50 CF.
Imprumutulâ cu premiulii unguresc* 140.—
661,3 1
Pentru România şi străinătate:
Pe anu 8 franci.
Pe şese l u n i ....................... .... . . . 4 franci.
AvistL d-lort abonaţi! Pe trei l u n i ................................ .2 franci.
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se Abonamentele se facu mai uşoru şi mai repede prin
binevoiască a scrie pe cuponulii mandatului poştalii şi numerii de mandate poştale.
pe făşia sub care au primiţii nostru până acuma. Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiescă
Domnii, ce se abon^ză din nou, să binevoiască a scrie adresa a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.
X
lămuriţi! şi s6 arate şi posta ultimă. Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“
Administraţ. „Gaz. Trans.“ VSOOOOOOOOOOQOOOOOOOOQOOOOOOOC
n ^ e r s m J /u . t r e n . T j L r i l o r 'â -
pe liniile orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilii din 20 Iulie 1891.
Budap esta—Predealü Predeal ii Budapesta fB«-Pesta-Aradu-Teius!|Teius-Aradu-B.-Pesta|!I Copsa-inicä—Siliiiu
___ ţ ţ ţ
Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü Trenü
de accele­ de accele-
persón. raţii persón. ratü
accele- de accele­ de
ra tü persón. ra tă persón.
de accele- de de accele­ de 3.- 10.47 7.10
persón. ra tü persón persón, ra te pers ón.Şeica-mare 3.31 11.27 7.43
Loamneş 4.15 12.08 8.27
Viena 10.50 3.25 Bocurescï 7.35 8.50 Viena 10.50 8.- 3.25 Teiuşu 3.09 1.39 Oona 4.46 12 38 8.59
Budapesta 8.30 1.50 5.50i 9.15 Predealü 1.12 5.16 Budapesta 8.15 1.50 9.50 Alba Iulia 3.50 2.19 Sibiiu 5.10 1.- 9.23
Szolnok 11.38 3.57 9 22 11.19 Timişu 1.42 5.57 Szolnok 11.14 3.57 1.05 Vinţ. de josü 4.09 2 36
P. Ladány 2.12 5.51 11.53 12.57 BraşoYu 2.18 4.20 6.58 3.45 6.52 5.24 Sibotü 4.52 3.03 Sibiiu— Copşa-mică
3.53 7.06 150 2.12 2.48 5.07 7.23 Aradü 4.30 T. d. per.
5 46 Orăştia 455 3.30
Oradea-mare 2.20
4.- 7.13 2.24 2.19 Faldióra 3.19 5.42 8.03 Glogovaţă 4.42 2.34 5.57 Simeria (P isM) 5.23 417
Apaţa 3.40 6.09 Deva 5.59 4.33 Sibiiu 7.35 4.34 10.17
Mezö-Telegd 4.39 7.43 3 03 2.49 8.37 G-yorok 5.03 3,05 6.19 Ocna 8 02 4.58 10 43
5.22 8.18 3.46 3.26 Augustinft 3.56 6.55 9.04 Paulişii Branicica 6.24 4.55
5.14 3.23 6.30 Loamneş 8.30 5 25 11.09
Bratca 5.45 3.57 Homorodü 4.29 8.23 9.46 RaduaLipova 5.32 3.39 6.48 [lia 6.49 517
Şeiea-mare 9 05 5.55 11.40
Haşfalău 5.34 8.53
3ucia 6.05 8.51 4.29 11.03 Conop 5.56 7.12 Gurasada 7.- 5.28
Copşa mică 9.34 6.20 12.05
Ciuoia 6.31 9.07 4.55 4.21 Sighişora 5.54 9.31 11.29 Berzava Zamü 7.28 553i
6.12 7.27
Huedin 7.12 9.37 5.34 4.55 Eiisabetopole 6.21 10.09 12.06 Soborşinfi 6.58 8.07 Soborşinii 8.03 6.24
Stana 7.29 5 51 Mediaştt 6.42 10.31 12.37 Zamü 7.26 8.33 Bêrzava 8.54 7.02 Cucerdea- Oşorheiu -R.-săs.
Aghiriş 7.49 6.12 6 55 10.47 12.53 Gurasada 7.52 8.57 Conopü 9.10 7.17
Copşa mică 5.14 7.46 Cucerdea
Ghirbău 8.01 6.25 6.57 11.06 1.18 Iiia 8.08 9.13 Radna Lipova 9.44 2.50 8.20 2.41
tfădSşel 8.14 6.39 5.47 Mioăsasa 11.42 1.39 Branioica 8.26 Paulişfl 9.58 6 01 7.57 Ludoş 3 34 9.11 3.27
9.29
6.56 6.— Blaşiu 7.31 11.57 2.13 Deva 8.52 9.53 G-yorok 10.11 6.20 8 08 5.20 11.17 5.14
8.29 10.37
Cluşin 10 19 Glogovaţfi 10.34 6.49 8.30 Oşorheiu | 5.35
8.46 11.10 8 20 6.18 Cräciunelü 12.28 2.27 Simeria (PisM) 9.50 5.36
6.34 8.— 1.08 1.25 2.49 Or ăştia 10.16 10.50 Aradü 10.46 8.40 Regh.-săs. 7.10 7.15
Apahida 9.03 11.28 8 45 Teiuşu
10.12 12.38 10.21 7.34 8.07 1.35 1.50 3.47 Sibotü 10.36 11.16 11.18 8.24 9.05
Ghiriş
Cucerdea 10 37 1.14 11.09 7.57 Aiudü 8.24 2.05 2.12 4.07 Vinţ. de josü 11.- 11.44 Szolnok 4.15 11.51 2.21 Regh.-săs. -Oşorh.- Cucerdea
Uiöra 10.56 1.21 11.17 Vinţul de sus 2.13 2.19 4.28 Alba Iulia 11.26 12.06 Budapesta 7.20 155 5.50
Vinţul de sus 11.04 1.29 11.26 Uióra 2.31 2.39 2.34 Teiuşu 11.53 12.38 Viena 6.05 7.20 1.40 Regh.-săs. 8.- 8.15
Aiudü 11.28 1.54 11.54 8.22 Cucerdea 8.54 3.18 3.15 4.52 9.35 9.53
Teiuşu 11.45 2.13 12.18 8.38 Ghirişft 9.23 4.45 4.32 5.26 Siitieria (Pisti) Petroşeni | |
Petroşem-Simeria (P iski)Oşorheiu | 5.21 5.54 10.20
12.13 12.58 8.43 Apahida 5.14 6.34 Ludoş 6.58 7.41 12.06
Crăciunelfi 12.44 1.34 Cluşiu 10.45 6.08 4.53 6.52 Simeria 6.- 10.35 4.22 Petroşem 6.— 10.50 6.20 Cucerdea 7.47 8.25 12.50
Blaşiu 12.59 1.51 9.14 11.01 6.29 5.30 7.40 Streiu 6.35 11.26 4.58 Baniţa 6.41 11.40 6.54
Mioăsasa 1.35 2.29 Nădăşelfi 6.47 5.47 8. HaţegO 7.21 12.23 5.42 Crivadia 7.19 12.19 7.20
1.51 2.48 9 48 Ghîrbău 8.15 Pui 8.06 12.- 6.36 Pui 7.57 1.05 7.51 Simeria (Piski)— Hunedóra
Copşa mică 2.12 3.03 9.50 Aghireştt 7.02 611 8.29 Crivadia 8.47 2.23 7.24 Haţegtt 8.36 1.54 8 25
3.26 10.06 Stana 12.17 7.28 8.53 Baniţa 9.21 3.19 8.04 Streiu 9.18 2.49 9.01 Simeria (Piski) 10.50 4.40 9.16
Mediaşfl 2.31 12.47 7.47 9.12 Petroşem 9.45
4.07 10.28 B. Huiedin 6.43 4.— 8.36 Simeria 9.52 3.27 9.35 Cerna 11.13 5.03 9.34
Eli Sfcbatopole 3.04
4.49 11.04 Ciueia 8.25 7.12 9.51 Hunedóra 11.48 5.38 9.58
Sighişora 3 46 Aradü— Timişora Timişora— Aradu
5.35 11.19 Bucia 8.51 10.06
Haşfalâu 4.04 1.26 9.10 7.51 10.23
Homorodü 5.26 7.23 12.27 Bratoa 9.30 10.42 Aradü 6.15 11.30 7.15j Timişora 6.20 l.lllJh O ö Hunedóra—Simeria (Piski)
Rév Vinga 7.32
8.09 12.58 12.47 8.04 Vinga 7.21 2.461 6.40
äugustiuü 6.10 Mezö-Telegd 1.52 10.07 8.17 11.17 8.42
Apaţa 6.41 8.43 1.15 Timişora 2.04 8.57 Aradü 8.03 3.50 7.50 Hunedóra 4 46 2.32 7.22
2.18 10.44 8.42 11.61
fe'eldiora 7.17 Tren de 9.18 1.35 Oradea mare 2.25 11.04 8.47 12.09 Cerna 511 3 - 7.50
8.—-persóne 10.05 2.09
Gliirisii—Turda Turda— Gltirisü
3.46 1.16 10.09 2.24 Simeria 5 28 3.20 8.10
P. Ladány
12.20 2.19 Szolnok 5.26 3.31 11.51 4.47 Grhirişti 7.48 10.35 3.40 10.20 Turda 4.50 9 30 2.30 8.50
Timişft 1.41 3.01 1.55 8.40 Turda 8.08 10.55 4.- 10.44 Ghirişu 5.10 9.50 2.50 9.10 Brasov— Zêrnesel
3 31 Budapesta 7.30 6.35
Predealü 2.26 1.40 1.40 7.20 6.05
Viena Sighişora— Odorliefu |
|Odorlieiu—Sigliisora
Buouresoï 8.50 9.30 -- 3■ _______ ____________________________ ^________ Braşov 5.45 4.55
Sighişora. 4.3o| 11.25 Odorheiu. 8 15 3.15 Zêrnescï 7.26 6.36
Mnreşu-Ludoşii-Bistriţa Bistrita-Muresii-Ludosii i i i Odorheiu . 7.21 2.11 Sighişora. 10.52| 6.10
Murăşii-Ludoşă 4.- Bistriţa . . . 1.16 Zernesci— Brasov
Careii-iBiari— Zeläu I
I Zelău— Careii-mari
Ţagu-Budatelioă 6.48 Ţagu-Budctelicfi 4.15
Bistriţa . . . 9.59 Murăşfi-Ludoşft 7.2l| Careii-marl 5.5o| Zelău . . 1.56 Zêrnescï 8. 8.20
N ota : Numerii încuadraţî cu linii gróse însemneză ôrele de nópte. Zelău. . 11.- Careii-marî r ă 4 8 iBra3oy 8.24 9.44

Tipografia A. MtJEEŞIANU, Braşovu,