Literatura de specialitate extrem de bogată care a fost dedicată comunismului

din România primilor ani de după război permite radiografierea aparatului de

stat în ale cărui poziții cheie s-au regăsit următorii evrei:
1. Ana Pauker (n. Hanna Rabinsohn) (1893-1960), secretar general al CC al PMR între
1944 și 1948; din noiembrie 1947 până la excluderea ei din viața politică în 1952 ministru
de Externe al RPR și membru al Secretariatului General al Partidului Comunist Român, PCR
(din 1948 redenumit Partidul Muncitoresc Român, PMR, după care în 1968 a revenit la
titulatura PCR); președinte de onoare al Uniunii Femeilor Democrate Române (UFDR)
(1948-1952), continuatoarea Uniunii Femeilor Antifasciste Române
2. Ilca Melinescu (n. Ilka Wasserman), secretara biroului Anei Pauker (și după unii
adevărata șefă a Ministerului Afacerilor Externe, MAE) și directoarea editurii de limba rusă
“Cartea Rusă”
3. Ella Diamantstein, secretara Anei Pauker la biroul de la sediul PCR (1944-1947)
4. Carol Lustig, director administrativ în MAE între 1948 și 1952 (demis)
5. Ana Toma (Ana Grossman), soția lui Sorin Toma, apoi a lui Constantin Pârvulescu și în
fine a lui Pantelei “Pantiușa” Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie, șeful Securității):
secretara particulară a Anei Pauker după război; ministru adjunct al aceleiași Ana Pauker
la MAE (1950-1952), apoi ministru adjunct al Comerțului Exterior
6. Egon Balaș, șeful Departamentului pentru Probleme Economice din cadrul MAE între
1948 și 1952, când va fi arestat (eliberat în 1954)
7. Cristina Boico, înalt funcționar în cadrul MAE până în 1952, când va fi destituită
8. Iosif Chișinevschi (născut Jakob (B)Roitman, a preluat la căsătorie numele de
Chișinevschi al soției sale) (1905-1963): membru al CC din 1945; și secretar responsabil
cu propaganda (departamentul Agitație și Propagandă) (1948-1952); membru al
Secretariatului, responsabil cu propaganda și cultura (1952-1955); prim-vicepreședinte al
Consiliului de Miniștri (1954-1955); membru al Biroului Organizatoric și șef al Secției
Externe a CC (1950-1957, când va fi destituit)
9. (?) Vasile Luca (Luka László) (1898-1963): fondatorul de facto al Comitetului
Democratic Evreiesc (CDE) după război (Andreescu, Nastasă, Varga, 2003, p. 152);
membru al Secretariatului, Comitetului Central și Biroului Politic al PCR/PMR (1945-1952);
vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Finanțe (1947-1952); arestat în
1952, condamnat la moarte în 1954, dar sentința i-a fost ulterior comutată în închisoare
pe viață; decedat în detenție în 1963 și reabilitat oficial în 1968
10. Alexandru Iacob, șeful organizației PCR Cluj după război; ministru adjunct de Finanțe
între 1948 și 1952 (arestat)
11. Zoltan Eidlitz, șef de personal în Ministerul de Finanțe între 1948 și 1952 (arestat)
12. Alexandru Nistor, membru în Comisia de Lichidare CASBI și director în cadrul
Ministerului de Finanțe între 1948 și 1952, când va fi arestat (eliberat doi ani mai târziu)
13. prof. Avram I. Bunaciu (Abraham Gutman) (n. 1909), acuzator public în procesele de
la finele războiului și ministru al Justiției (1948-1952); secretar general al Marii Adunări
Naționale (1952-1956); ambasadorul României la ONU (1956-1957); ministru de Externe
(1958-1961)
14. Leonte Răutu (Lonia Oigenstein) (1910-1993): membru CC al PMR/PCR (1948-1972);
membru în comitetul de redacție la Scânteia după război (?); șeful Secției de Verificări a
CC în 1950; membru al Biroului Organizatoric (1950-1953); membru al Comitetului Politic
Executiv al PCR (1955-1981); secretar CC al PCR (1965-1969); vicepreședinte al
Consiliului de Miniștri (1969-1972); rector al academiei de partid “Ștefan Gheorghiu”
(1972-1982)
15. Gheorghe Stoica (Moscu Kohn) (1900-1976): membru al CC al PMR/PCR (1948-1974);
membru supleant, apoi titular al Comitetului Executiv (1968-1974); prim-secretar al
comitetului orășenesc al PCR (1950-1953); ambasador în RD Germană (1953-1956);
director general al Direcției Generale pentru Consiliile Populare (1969-1976)
16. Miron Constantinescu (Meher Kohn, după alte surse Cohen, evreu originar din Galați),
ministru al Minelor și membru în CC al PCR
17. Alexandru Moghioroș (Balogh Joszef, evreu originar din Ungaria, născut la Salonta,
Bihor) (1911-1969): membru al Biroului Politic (din 1948); secretar CC al PMR (1948-
1954); membru al Biroului Organizatoric (1950-1953); ministru al Nationalităților în
guvernul Groza (1948-1952), președinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea
Produselor Agricole (1950-1951); prim-vicepreședinte și apoi vicepreședinte al Consiliului
de Miniștri (1954-1965); șef al secției de relații internaționale a partidului în timpul
guvernării Dej; membru în conducerea CDE
18. Petre Borilă (Iordan Dragan Rusev) (1906-1973): comandant al diviziei “Tudor
Vladimirescu” (1944-1947); șeful organizației București a PCR (1944-1947); șeful Direcției
Politice a Armatei, (1948-1950); membru CC al PMR (1948-1968); membru în conducerea
Comitetului Democrat Evreiesc în anii ’50; membru al Biroului Organizatoric al PMR (1950-
1953); președintele Comisiei Controlului de Stat (1951-1958); membru în Biroul Politic al
CC responsabil cu economia (1952-1953); ministru al Industriei Alimentare (1953-1955);
vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1954-1965) Cuscrul lui Ceausescu.
19. (?) Gheorghe Apostol (Aaron Gerschwin): președinte al Confederației Generale al
Muncii (1944-1953); membru CC din 1945 și al BP din 1948; prim secretar CC (1954-
1955); vicepreședinte al Consiliului de Miniștri până în 1968
20. Ghizela Vass (n. 1912): membru supleant CC (1945-1948), membru titular al CC al
PMR/PCR (1948-1984); șef-adjunct al Secției Externe a CC (1950-1953, când va fi
destituită); apoi șefa de cadre a CC al PMR și ulterior șefă de secție a CC al PCR (1975-
1984). Nimeni alta decat bunica actualului presedinte al camerei deputatilor, Bogdan
Olteanu.
21. av. Leopold Filderman: președinte al Comisiei Superioare de Epurație de pe lângă
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești; deputat de Bacău în Marea Adunare Națională
(1946-1952) și totodată secretar general la departamentul Industriei de Stat din
Ministerul Industriei și Comerțului
22. Victor Vezendian, adjunct în Secția Externă a CC (1950-1953), apoi viceprimar al
capitalei
23. Aron Braeșter, membru supleant al CC al PMR (1948-1955)
24. Heinrich Kreindler, secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice din 1947
25. Ida Felix: membră a Comisiei de Control a Partidului (1945-1950) și apoi directoare de
cadre în Ministerul de Externe (1950-1952)
26. David Rotman, șef de secție în Comisia Controlului de Stat între 1945 și 1953, când va
fi demis și exclus din partid
27. av. Georgescu (Ashkenazy), director general în cadrul Ministerului Învățământului
(1948-1952)
28. dr. Simion Oeriu (Schaefer), comisar general al executării armistițiului, având rang de
subsecretar de stat (1945-1946); comisar general al guvernului pentru legătura cu
Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea
Tratatului de Pace de la Paris
29. Emil Calmanovici, director general al Normelor și Construcțiilor în Ministerul
Construcțiilor între 1944 și 1951, când este arestat în “procesul Pătrășcanu”
30. Jean Coller, membru al Direcției de Cadre a CC (1945-1950)
31. Liuba Chișinevschi (n. 1911), soția lui Iosif Chișinevschi, presedintă a Uniunii Femeilor
Antifasciste din România (1944-1946) și vicepreședinte a Confederației Generale a Muncii
din 1944; membru CC al PCR (1945-1955); membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale
(1948-1955); secretară a Consiliului Central al Sindicatelor (din 1957); activistă a
Consiliului Sindicatelor din sectorul II al capitalei (din 1971)
32. dr. Simion Zeiger, președintele Comisiei de Stat pentru Planificare din Ministerul
Economiei Naționale (1948-1952). [Nu îmi dau seama dacă este vorba de aceeași
persoană cu dr. Lew Zeiger, dir. Gen. în Ministerul Economiei
33. Alexandru Sencovici (1902-1995), membru în secretariatul general al Confederației
Generale a Muncii; ministru adjunct al Muncii și Prevederilor Sociale (1948-1949);
ministru al Industriei Ușoare (1949-1957 și 1961-1969); ministru al Industriei Bunurilor
de Consum (1959-1961)
34. Gheorghe Gaston Marin: secretar particular al lui Dej după război; ministrul Industriei
și Energiei Electrice și Electrotehnice (1952-1958); membru CC în 1960; numit președinte
al Comisiei de Stat pentru Planificare în 1962; vicepreședinte al Consiliului de Miniștri până
în 1965
35. Nicolae (Miklos) Goldberger (1904-1970), membru în conducerea CDE.; instructor CC
al PCdR pentru Ardealul de Nord în timpul războiului; responsabil al Comisiei Propagandă
din Direcția Propagandă și Agitație a CC al PMR (1948-1952); șeful Direcției Politice a
Armatei (1948-1950); rector al Institutului de Științe Sociale de pe lângă CC al PMR (din
1956); director adjunct al Institului de Istorie al CC al PCR
36. Fanny Goldberger, soția lui Nicolae, șefa cancelariei CC al PMR în anii ‘50
37. Alexandra Sidorovici (1906-2000), soția lui Silviu Brucan: acuzator public la
“Tribunalul poporului” (1945-1946); deputată de București în Marea Adunare Națională
(1946-1952); secretar general al Ministerului Minelor și Petrolului (1948-1958); secretar
general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948
38. Andor Bernat, secretarul Uniunii Tineretului Comunist (UTC) după război
39. Valter Roman (Ernst Neulander) (1913-1983), evreu vorbitor de limbă maghiară
originar din Oradea, tatăl lui Petre Roman: organizatorul securității (?), șef al Serviciului
de Educație, Cultură și Propagandă (ECP) al Armatei, transformat ulterior în Direcția
Superioară Politică a Armatei (1948-1950); ministrul Poștelor și Telecomunicațiilor (1950-
1952, când este destituit); directorul Editurii Politice (1954-?); membru al CC al PCR (din
1965)
40. Armand Popper, directorul editurii “Cartea Rusă” în anii ‘50
41. dr. Sandu Lieblich, membru în conducerea CDE, medicul personal al lui V. Luca și al
altor lideri de partid până în 1953, când va fi arestat ca spion sionist
42. av. H. Leibovici-Șerban: acuzator public în Tribunalul Poporului (1945); membru în
conducerea CDE; secretar general al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești (FUCE)
până în 1951; din 1948 deputat în Marea Adunare Națională
43. Alexandru Bădău/Bădan (Alexander Braunstein), șeful Comisiei de Control al
Străinilor, originar din Târgoviște
44. mr. Lewin, fost ofițer în Armata Roșie, șef al cenzurei pentru presă
45. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador (șef al Legației) al României în
Elveția (1944-1948)
46. Harry Făinaru (Hersch Feiner), șef al Legației Române din SUA imediat după război
47. Anton Moisescu (n. 1913): membru al CC al PCR (1955-1969); ministru plenipotențiar
în SUA (1954-1956) și Argentina (1956-1957); secretar al Consiliului Central al
Sindicatelor (1957-1962); președinte al Societății de Cruce Roșie (1962-1971)
49. Paul Davidovici, însărcinat cu afaceri al Legației Române la Tel Aviv (1949-1952);
director în centrala MAE (1952-1953)
50. Mișa Levin: director în Ministerul Muncii (1946-1947); prim consilier și ministru
plenipotențiar în centrala MAE (1947-1948); prim-consilier al Legației Române la Roma din
1948 până în 1950, când se refugiază în Israel
51. Barbu Solomon (1904-1965): membru al CC al PMR (1948-1965); ministru
plenipotențiar în Norvegia (din 1948); judecător la Tribunalul Suprem, iar din 1962
vicepreședinte al acestuia
52. Ida Szigally, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra
53. N. Lăzărescu (Burah Lazarovici), însărcinat de Afaceri al RPR la Paris
54. Simion Bughici: ambasador la Moscova (1949-1952); membru supleant al CC în 1949
și 1950; ministru de Externe (1952-1955) care, deși evreu, i-a succedat în funcție Anei
Pauker, semn că epurările orchestrate de Dej nu aveau un conținut eminamente
antisemit, cât politic
55. Marcel Breslașu (Mark Breslau), directorul general la Direcția Artelor
56. Aurel Baranga (Ariel Leibovici), dramaturg, poet și publicist, inspector general al
Direcției Artelor din Ministerul Culturii
57. Benjamin Vilner, inspector general la Ministerul Cultelor
58. Samoilă (Samuel Rubenstein), director guvernator la Scânteia după război
59. Sorin A. Toma: membru în conducerea CDE după război; redactor șef adjunct (1946-
1947) și apoi redactor șef (1947-1960) al ziarului Scânteia; membru al CC al PMR (1955-
1960); membru al Biroului Organizatoric al partidului (1950-1953);
60. Avram Șerban (Sam Asriel): membru, alături de Mișa Levin și Al. Sencovici, în
secretariatul general al Confederației Generale a Muncii; membru CC al PCR (din 1945);
deputat de Alba în Marea Adunare Națională (1946-1952); din 1948 director al Casei
Centrale a Asigurărilor Sociale
61. Horia Liman (Lehman), scriitor, redactor șef adjunct la Scânteia
62. Silviu Brucan (Saul Bruckner, după alte surse Brükker), redactor-șef adjunct al ziarului
Scânteia după război, cel care conducea întreaga campanie propagandistică de
comunizare, același care în mai 1945 amenința în ziar: “Da, nici o cruțare! Bandiți
manisto-salaziți!”; ambasador la Washington (1956-1962); vicepreședinte al Consiliului
Radioteleviziunii Române (1962-1966); diverse alte funcții în ministerele conduse de M.
Constantinescu, I. Chișinevschi și apoi L. Răutu
63. Alexandru Bârlădeanu (Goldenberg), membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului
Permanent al CC al PCR și, după Revoluția din decembrie 1989, președinte al Senatului în
prima legislatură democratică
64. Barbu Zaharescu: numit la conducerea Direcției de Agitație și Propagandă a CC în
1949; redactor șef la Lupta de clasă până în 1962
65. Ștefan Voicu (A. Rottemberg) (1906-1992): membru CC al PMR/PCR (1955-1984);
redactor-șef adjunct la Scânteia (1948); redactor șef la Lupta de clasă din 1962 și la Era
socialistă din 1974
66. ing. S. Schnapp, director guvernator al ziarului România Liberă și membru în
conducerea Uniunii Evreilor Români din Vechiul Regat după război
67. Niculae Bellu, redactor responsabil la România Liberă în anii ‘50
68. Radu Lupan, redactor-șef la Editura pentru Literatură și șef al departamentului extern
al săptămânalului Contemporanul până în 1952, când va fi demis
69. Dinu Hervian, membru în conducerea CDE și director general adjunct la Agerpress la
începutul anilor ‘50
70. Jehan Mihai (Jakob Michael), șeful industriei cinematografice române
71. Elisabeta Luca (născută Birnbaum, soția lui Vasile Luca102): membră în Uniunea
Femeilor Antifasciste din România și membră în Comitetul Cinematografiei din România
între 1950 și 1952, când va fi eliberată din funcție
72. Alexandru Graur (Alter Brauer, tatăl reporterului sportiv Dumitru Graur), director
general adjunct al Societății Radiofonice Române din 1949, succedându-i în funcție lui
Matei Socor
73. ing. Mihail Roller (necunoscut înainte de venirea sa în România din Uniunea Sovietică),
vicepreședinte al Academiei Române devenite în 1948 Academia RPR, autorul unei notorii
istorii falsificate a românilor în 1947
74. Barbu Lăzăreanu (Lazarovici), membru în prezidiul Academiei RPR odată cu
reorganizarea din 1948 a acestei instituții
75. prof. Eugen Schileru, membru în conducerea Artiștilor Plastici din RPR până în 1952,
când va fi demis
76. prof. Weigel, care conducea operația de epurare a studenților anticomuniști din
Universitatea București
77. prof. Lewin Bercovici, venit, ca atâția alții, din URSS, controla corpul didactic al
Universității București
78. Henri Wald, profesor de logică la Universitatea București în anii ‘50
79. M. H. Maxy, profesor la Facultatea de Arte Frumoase București și președintele
sindicatului acestei instituții; membru în Comisia Superioară de Epurație de pe lângă
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din România
80. Silviu Josifescu (Samson Josifovici), cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri,
Cârlova și Vlahuță de toate pasajele care nu concordau cu doctrina comunistă
81. Ioan Vinter (Jakob Winter), al doilea critic literar marxist al României
82. Leonte Tismăneanu (Enea (Leon) Tesmenețki, tatăl lui Vladimir Tismăneanu) (1913-
1981), din 1948 redactor șef al Editurii PMR (viitoarea Ed. Politică) și profesor la
Facultatea de Marxism-Leninism din Universitatea București
83. Hermina Tismăneanu (mama lui Vladimir Tismăneanu), funcționară în biroul lui Al.
Moghioroș în 1952
84. Herbert (Belu) Zilber, director al Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC) între 1944
și 1948, când va fi arestat și ulterior judecat în “procesul Pătrășcanu”
85. Dr. Zeider, juristconsult al MAE
86-87.) Pascu Ștefănescu și Podoleanu, secretari de stat responsabili de Industria
Alimentară în guvernul Dej
Dintre evreii ofițeri de grad superior (maiori, colonei, generali) și/sau șefi de
secții/birou/direcție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și în particular ai
Securității s-au regăsit:
88.) Teohari Georgescu105 (Burah Tescovici) (1908-1976): membru titular al
Secretariatului, Comitetului Central și Biroului Politic al PCR/PMR (1945-1952);
subsecretar de stat (pentru administrație) în Ministerul de Interne (1944-1945); ministru
de Interne (1945-1952); vicepreședinte al Consiliului de Miniștri între 1950 și 1952;
destituit în 1952 și arestat pentru “deviere de dreapta” în 1953, nu a fost condamnat;
director al Combinatului Poligrafic “13 Decembrie” (1953-1972)
89.) George Silviu (Gersch Golinger), secretar general al Ministerului de Interne (1946-
1952)
90.) Iosif Sraer (Șraier) (n. 1912), fost jurist al partidului comunist și avocat al lui
Gheorghiu-Dej în perioada interbelică: secretar general al MAI (1945-1946); adjunctul
ministrului T. Georgescu la M.A.I. (1946-1952), înainte de a emigra în Occident
91.) gen.-lt. Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg) (1915-1992), evreu basarabean
originar din Chișinău, vorbitor de limbă rusă: avansat gen.-mr. în 1948 și gen.-lt. la 11
februarie 1959; funcționar în MAI din 1945; inspector general al Siguranței (1947-1948);
subdirector (locțiitor al directorului general) al DGSP/DGSS (1948-1953); adjunctul lui
Drăghici și secretar general al M.A.I. (1953-1961); trecut în rezervă în 1961 cu gradul de
gen.-lt.
92.) Iozefina Marcovici, soția lui Nicolschi, angajată în direcția generală a Poliției
93.) mr. Wilhelm Einhorn, evreu vorbitor de maghiară din Transilvania: șeful Direcției
Regionale de Securitate Cluj (1944-1948); din 1948 director al secretariatului DGSP și șef
de personal al DGSP; avansat la gradul de colonel în 1951 și numit director adjunct al
Direcției I de Informații Externe DGSS
94. cpt. Emanoil Schmerler, unul din cei doi șefi de birou ai secretariatului DGSP
95. gen.-col. Laurian Zamfir ( Laurian Rechler), originar din Brăila, numit în 1952 șeful
Direcției Control Străini și Pașapoarte (DCSP) din cadrul Comandamentului General al
Miliției
96. Ervin Voiculescu (Erwin Weinberg), care i-a precedat în funcție lui Laurian Zamfir la
DCSP, fiind apoi numit director al Școlii de Ofițeri de Securitate de la Băneasa; la un
moment dat, șef al direcției Pașapoarte din MAE
97. col. Mișu Dulgheru (Dulberger) (n. 1909): membru al Direcției Organizatorice a CC
(1949-1952); șeful Direcției V (Cercetări Penale) a DGSP și șeful cabinetului ministrului de
Interne Georgescu între 1948 și 1952 (avansat la gradul de general în 1951), când va fi
destituit împreună cu șeful său și arestat; a emigrat la începutul anilor ’80 în Israel
împreună cu familia sa
98. mr. Samuel Antoniu, șef de serviciu și locțiitor al lui Dulgheru (1948-1952)
99. cpt. Grigore Stetcovici, șef al serviciului Contrasabotaj din Direcția V a DGSP
100. mr. Simion Fischer, șef de birou în cadrul Siguranței, apoi subaltern al lui Dulgheru la
Direcția de Cercetări Penale (1948-1952)
101. col. Francisc Butyka: fost activist CC al PMR și membru al Comitetului de Partid din
centrala Ministerului Securității Statului, cel care i-a succedat lui Dulgheru între 1952 și
1963 la șefia Direcției V a Securității, renumerotată Direcția a VIII-a în 1956
102. gen.-lt. Moises Haupt, comandant militar al capitalei imediat după război
103. gen. P. Cristescu (Fifca Kleinman), șeful Miliției din România la sfârșitul anilor ‘40
104. col. Iacov St. Bulan, avansat la 23 august 1949 general, care a activat în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne (1945-1952)
105. gen.-mr. William Suder (Wilman Suder), șef al Departamentului Contraspionaj al
Securității până în 1949
106. Heinz Gutman, șef al Serviciului Secret Civil al RPR
107. mr. Avram Solomon, șef de serviciu al Direcției București a DGSP de la înființare (30
august 1948)
108. gen. Isidor Hollinger, șef de catedră la Școala de Ofițeri de Securitate de la Băneasa,
cel care i-a succedat în funcție lui Suder la Departamentul de Contraspionaj
109. mr. Ștefan Iordanov, ofițer politic al Diviziei “Tudor Vladimirescu”, formată în 1943
prin recrutări din rândurile soldaților români prizonieri în URSS, a fost apoi avansat colonel
și a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
110. col. Holban (Moscovici), șeful Regionalei București Siguranței (1944-1948)
111. col. Holțier Ervin, șeful Direcției a X-a DGSP (1948-1952)
112. Eugen Dascălu (Davidovici), șeful Siguranței Satu Mare (1944-1946), posibil agent
KGB, apoi șef DRSP Târgu Mureș
113. col. Lucian Stupineanu (Stappnau) (n. 1914): director general al Serviciului Special
de Informații (1945-1947); secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri (sfârșit
1946-început 1947); șeful Direcției Spionaj Economic a DGSP, odată cu înființarea acestei
instituții la 30 august 1948
114. col. M.A.I. Mihai (Bibi) R. Boico, din 1949 avansat gen.-mr., destituit în 1952
115. col. Ludovic Cseller (Zeller), director al DRSP Oradea din 1948
116. col. Iosif Breban, șeful Direcției Regionale MAI Cluj în 1955
117. col. Gavril (Ianoș) Birtaș, șeful Direcției I a DGSP din 1948, destituit în 1952
118. Andrei Micu, șeful Direcției Cadre a Ministerului de Interne între 1948 și 1952, când
va fi destituit
119. col. dr. Șuli Brill, exclus din M.A.I. și din partid în 1952
120. Luiza Segal, șefă de birou în DGSP de la înființare (1948)
121. mr. Moise Senater, director adjunct al DRSP București (1948-1952)
122. col. Adalbert Izsak (Ijak, Iszaek): director adjunct al DRSP Brașov, apoi al doilea
adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE) a Securității și ulterior șeful
Direcției Regionale de Securitate Galați, unde i-a succedat în funcție lui Wisting
123. col. Zeller, inspector general al Direcției Penitenciare a Ministerului de Interne între
1948 și 1952, când s-a sinucis urmare a destituirii sale în cadrul epurărilor
124. Benjamin Fuchs, responsabil Direcția Personal a DGSP
125. lt. col. Mauriciu Strul, șeful Direcțiilor Regionale Galați (1948-1950) și apoi Ploiești și
ulterior Vrancea ale Securității
126. Iuliu Massler, șeful Regionalei Bistrița Năsăud a Siguranței (1946-1947)
127. Johann Schwebel, care i-a succedat în funcție lui Massler (1947-1948)
128. Matusei Andreescu (Nathan Matusievici), șef de birou în DGSP de la înființare (1948)
129. col. Mihai Patriciu (Mihai Weiss) (†1996): inspector general la Regionala Cluj a
Siguranței (1944-1948); director al DRSP Cluj (1948-1952), destituit în cadrul epurărilor
antisemite din 1952, ulterior director al Uzinei Metalurgice Reșița
130. lt.-col. Ștefan Koller (Coler) (n. 1916), angajat din 1952 în MAI (la Direcția Generală
a Lagărelor); comandantul închisorii Aiud (1954-1957) și apoi al închisorii Văcărești
131. col. Ițic Averbuch, comandantul Securității Ploiești în anii ‘50, avându-i ca adjuncți pe
Mauriciu Strul și pe anchetatorul Șmilovici
132. col. Eugen Vistig (Wisting), director al DRSP Craiova din 1948 și apoi șeful DRSP
Galați la începutul anilor ’50, unde i-a succedat în funcție lui Mauriciu Strul
133. lt.-maj. DGSS Marcu Abramovici, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-1954
134. lt.-col. Ludovic Weisz (Weiss) (n. 1912): membru PCR din 1945; directorul Regionalei
Satu Mare a Siguranței/Securității (1946-1953); anchetator al lotului Pătrășcanu în 1954;
după reabilitarea celui din urmă în 1968, ar fi emigrat în Israel
135. Iacob Fuchs, șeful serviciului județean Baia al DRSP Suceava
136. lt. Barel Orenstein, din 1948 director adjunct al serviciului județean Râmnicu Sărat al
DRSP Galați
137. lt. Jacob Weigner, director adjunct al serviciului județean Turda al DRSP Cluj
138. cpt. Israil Ruckerstein, șeful serviciului județean Botoșani al DRSP Suceava
139. cpt. Iosif Hahamu, șeful serviciului județean Caraș al DRSP Timișoara
140. mr. Zoltan Kling, șeful serviciului județean Severin al DRSP Timișoara
141. lt. maj. Simon Siegler, șef de birou și referent la secția Probleme Speciale a DGSP
din 1948; anchetator a DGSP în procesul “grupului Pătrășcanu”106 din 1954
142. Adalbert Stern, subdirector al Biroului de Securitate Baia Mare în anii ‘50
143. Iulian Sorin (cu numele său românizat, el a reușit o bună perioadă de timp să-și
camufleze perfect originea evreiască) – ofițer superior la Direcția I a Securității, apoi
inspector general al Departamentului Cultelor, iar din 1997, secretar general al Federației
Comunităților Evreieștii România !!!!!!!!
144-146.) căpitanii List, Frost și Rigman, șefi ai catedrelor de specialitate de la Școala de
Ofițeri de Securitate de la Băneasa
147-148.) cpt. Mauriciu Adam și Heinz Stănescu, doi din cei patru șefi de serviciu ai
Direcției I a DGSP
149-151.) șefii de birou DGSP (din 1948) Eugen Tais, Marcel Turchischer, Estera Haber,
etc.
De fapt, lista numeroșilor evrei comuniști din România postbelică nu poate fi redată
exhaustiv, ci cel mult ilustrativ. Enumerarea de mai sus se extinde în realizate mult mai
mult, lucru estimabil de pildă prin adăugarea altor nume de evrei din subordinea lui Mișu
Dulbergher la Direcția de Anchete Penale:
152.) Antoniu Sami (Samuel Aritonovici), director adjunct al Direcției între 1948 și 1952,
plecat ulterior în Israel
153.) Matusei Andreescu (Nathan Mathuseevici), anchetator penal la Brigada Mobilă între
1946 și 1948 și la direcția regională Timiș a MAI , decedat în 1988
154.) Răzvan Sergiu, locțiitor al șefului de serviciu, emigrat și el în Israel
155.) Ceaslavski, șef de serviciu (1947-1953) și fost frizer al Anei Pauker
156.) Neidman Gingol, consilier (1947-1953) și profesor la Școala de Securitate Băneasa,
emigrat ulterior în SUA
157.) Rusu Mircea, anchetator al Securității 1947-1956), și el emigrat în SUA
158.) Mureșan (Leon Davidovici), anchetator între 1948 și 1958, emigrat în SUA
159.) Franco Sandu (1947-1956), emigrat în Israel
160.) Lenobel Barbu, anchetator (1945-1950) în Brigada Mobilă și la DGSP, emigrat în
Israel
161.) Mahler William, anchetator (1952-1956), emigrat în Israel
162-163.) Flamboly Telemaques și Negru Nicu, ultimul emigrat în Israel
164-169.) Segal Luiza, Hosu Estera, Gersohn Clara, Hebert Estera, Wincler Viorica,
Mateescu Ella, etc. Practic, în ansamblul Direcției, pe lângă cei de mai sus, alți 8-10 din
totalul de 45 ofițeri erau evrei maghiari, 4-5 greci, 2-3 sârbi, 2-3 lipoveni, și doar 8 (!)
români! (Niculae, 2004: 32)
Similar, există alte numeroase nume de evrei grupați în majoritatea lor în Comitetul
Democrat Evreiesc (CDE, organizație care includea și sioniștii de stânga și Uniunea
Evreilor Români – facțiunea dizidentă a lui M.Z. Sărățeanu), ceea ce ar permite
constituirea unei liste mult mai lungi. În conducerea organizației, în afara celor sus-
menționați, s-au regăsit: Bercu Feldman – președintele CDE, Marcel Fischler, Eduard
Manolescu, Marcel Popper (toți deveniți, alături de Leibovici-Șerban, deputați în Marea
Adunare Națională în 1948); Israel Bacal, un vechi comunist și conducător CDE-ist, K.
Vechsler, Solomon Ștefan, dr. Jean Abermann, Baruch Berea, Paul Iscovici, Laurențiu
Bercovici – secretar CDE pentru București, I. Stern și Morel Farchy – președinte și
respectiv vicepreședinte al comunității din București, Tiberiu Reny-Arad, președintele
FUCE la începutul anilor ’50, Petre Lupu, Marcel Rosenzweig, Ury Bernador și B. Lebli
(directori succesivi ai Teatrului de Stat Evreiesc), Emil Dorian, Lascăr Șaraga – secretar
general FUCE la sfârsitul războiului, Gh. Florescu, Nicolae Schwartz, etc.