Sunteți pe pagina 1din 4

10 recomandări pentru bărbați – Gânduri din Ierusalim

www.ganduridinierusalim.com

ț i – Gânduri din Ierusalim www.ganduridinierusalim.com 1. Într-o c ă snicie, dragostea trebuie s ă

1. Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie. Acest

lucru l-a făcut și Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine Însuși ca să o facă slăvită.

2. Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum și faptul că toata truda

și toată strădania lui au un singur scop: ca ea să e fericită.

3. Soţul ar trebui să e pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată, alteori frate,

altădată prieten și întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta, va avea parte de o atitudine netulburatăși armonioasă din partea soţiei, care, de multe ori este mai binevoitoare și mai jertfelnică, dar alteori, în faţa unor evenimente neînsemnate, se descurajeazăși se teme.

4. Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea și legătura cu soţia, deoarece

diavolul și slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască, pentru a lovi însăși rădăcina vieţii.

5. Bărbatul „Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca ind făptură mai slabă”, (1Pt.

3,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire și prin delicateţe, nu prin dojanăși mânie.

6. Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare

amabilitate unei alte femei, e colegă de serviciu, e prietenă, în su etul femeiii se aprinde invidia. Nu pentru că ar o pornire pătimașă ci, din pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe, să găsească „butonul” de îmblânzire a soţiei.

7. Femeia, după nașterea primului copil, nu mai dorește atât rolul sexual al soţului, cât

tandreţea și afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să cunoască acest lucru și să e tandru cu soţia sa.

8. Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora, pentru că de

multe ori, din egoism, soţii își mustră soţiile mai ales în prezenţa propriilor rude.

9. Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit: „Lasă-mă,

n-am timp acum!”, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: „Iubito, am treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu”. Când soţia va înţelege și se va convinge că soţul o iubește, atunci devine de bunăvoie așternut picioarelor lui, gata de orice jertfă.

10. Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi descoperiţi. Să-i spuneţi totul și să vă consultaţi cu ea în toate. Nu e bine ca soţia să a e cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la prieteni.

Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii. Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate umplut nici măcar de dragostea propriilor copii!

Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu își manifestă dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia și bănuiala.

Părintele Iosif Vatopedinul

Extras din „Mărturie athonită în România”, lucrare editată de Sfânta Mănăstire Vatopedi,

2004

ADVERTISMENT

din „M ă rturie athonit ă în România”, lucrare editat ă de Sfânta M ă n