1. Definiti notiunea de patogenitate.

Clasificati agentii infectiosi in functie de gradul de

patogenitate.
Patogenitatea este capacitatea de a produce boala.
Dupa gradul de patogenitate:
 Patogeni: capabili de aproduce boala
 Comensali: se dezvolta fara a induce manifestari patologice de gazda.
 Oportunisti: devin patogeni in caz de imunodepresie.

2. Enumerati factorii favorizanti pentru cresterea incidentei bolilor infectioase actuale.

Agent
 Stabilitate/variabilitate antigenica
 Imunogenitate
 Infectivitate
 Patogenitate
 Virulenta
Gazda

 Varsta
 Gen
 Factori genetici
 Comportament
 Status nutritional
 Status imunologic

Mediu
 Fizici
 Biologici
 Economico sociali

3. Explicati tendintele evolutive ale bolilor infectioase actuale la nivel global.

4. Precizati care sunt componentele aparararii antiinfectioase nespecifice.
A. Factori umorali

1
  Lizozimul
 Chemokinele: Citokine, Interferoni, Fibronectina
 Peptide antimicrobiene: defensine, cathelicidine
 complementul
B. Factori celulari
 Celule fagocitare
 Celule Natural Killer

5. Precizati care sunt componentele aparararii antiinfectioase specifice.

a) Imunitate umorala -Limfocite B, prolifereaza se transforma in plasmocite care
secreta glicoproteine= Imunoglobuline
Raspuns imun de tip primar- IgM
Raspuns imun secundar- Ig G( uneori si IG M)
Rezistenta la infectie Ig G
b) Imunitate celulara- Limfocite T
6. Enumerati vaccinurile cuprinse in calendarul national de imunizare actuala in
Romania din 2017-2018
Primele 24 ore Hepatita B
1-7 zile BCG- Tip Calmette Guerrin(TBC)
2luni DTPa- VPI-Hib-Hep. B- difetro tetano pertussis acelular poliomielitic
Hemophilus B hepatitic B Vaccin pneumococic conjugat
4 luni DTPa- VPI-Hib-Hep. B Vaccin pneumococic conjugat
11 luni DTPa- VPI-Hib-Hep. B Vaccin pneumococic conjugat
12 luni ROR rujeolic-rubeolic-oreion
5 ani ROR
6 ani DTPa- VPI
14 ani DTPa

7. Exemplificati metodele de imunoprofilaxie pasiva si indicatiile acestora

Asigura protectie imediata de scurta durata(1-3 luni). Se aplica dupa contactul
infectios.
Indicatii:
Ig umane polivalente

2
  i.m.(standard) 16,5% prevenirea rujeolei dupa contact
 I.v. 0,05g/ml: deficite imune, infectii bacteriene severe, sd.Kawasaki.
Ig umane specifice
 Anti-tetanos: plagi la nevaccinati
 Anti-HB: nou-nascut expus perinatal, postexpunere la adult neimunizat
 Anti-CMV: protectia grefelor
 Anti-rabie:muscaturi grave
Seruri imune
 Antidifteric
 Antibotulinic
8. Clasificati antibioticele dupa mecanismele de actiune antibacteriana.
 Blocarea unor enzime esentiale pentru replicarea microbilor.
 Blocarea sintezei acizilor nucleici sau a proteinelor
 Permeabilizarea membranei celulare a germenilor
 Interferenta cu metabolismul microbian
 Blocarea unor receptori
9. Clasificati reactiile adverse la antibiotice.
 Intoleranta locala: digestiva, locul injectiei
 Toxicitate: hepatica, renala, otica, neurologica, hematologica
 Sensibilizare: alergii, soc anafilactic
 Bacterioliza: efect Herzhelmer
 Dismicrobisme
 Interferenta imunitatii postinfectioase
 Perturbarea graviditatii si embriopatii
10. Definiti rezistenta la antibiotice si clasificati mecanismelede rezistenta
Def: Capacitatea unor germeni patogeni de a supravitui/ multiplica in prezenta atb.
Dataorata antibioterapiei excesive, inadecvate.
Clasificare
 Genetica
Naturala(fixa genetic)

Dobandita-cromozomiala:mutatii

3
-extracromozomiala:plasmide(fragmente ADN, bacterian autonom), transpozomi

 Mecanisme biochimice
Alterarea proteinelor de suprafata sau porinelor

Producerea enzimelor inactivatoare: Betalactamaze

Eflux:glicopeptide

Alterarea tintei ribozomale: AG, macrolide, tetracicline, cloramfenicoli, chinolone.

11. Enumerati cele mai frecvente erori in practica antibioticoterapiei

 Lipsa diagnosticului clinic
o Antibiotic in orice stare fibrila
o Antibiotic la intamplare, fara criterii rationale
 Nefolosirea sau interpretarea gresita a datelor de laborator
o Inceperea antibioterapiei inaintea recoltarii produselor patologice
o Lipsa examenelor bacteriologice, AVG
o Saprofiti
 Indicatii nejustificate
o Febra neinfectioasa(alergii, neoplasme, colagenoze)
o Agenti insensibili (infectii virale)
o Colectii,focare profunde(asanare chirurgicala)
 Alegere gresita a antibioticului (spectru, biodisponibilitate, toxicitate, doze, mod de
administrare si asociere)
 Profilaxia abuziva

12. Descrieti exantemul si enantemul din scarlatina

 Enantemul scarlatinos :
o Angina eritematoasa “in flacara”, eritemo-pultacee sau pseudomembranoasa
o Ciclul lingual (7 zile) : saburala -> descuamare progresiva de la varf, margini
spre baza (V) -> “zmeurie” -> lacuita
 Exantemul micro-papulo-eritematos, aspru, intial pe trunchi si radacinile membrelor,
respectand palmele si regiunea periorala:
o Semnul Pastia-Grozovici (plici de flexie)

4
 o Facies: masca Filatov
o Descuamatie purfuracee sau in lambouri (ziua 8-30)
 Semne generale : febra, dureri abdominale, urini hipercrome

13. Precizati care sunt criteriile clinice pentru diagnosticul rujeolei

 Criterii clinice : febra si rash maculopapular sic el putin una din urmatoarele trei (tuse,
coriza, conjunctivita)
 Criterii de laborator (cel putin una din urmatoarele patru la un caz cu criterii clinice) :
o Izolarea virusului rujeolos
o Detectarea acidului nucleic al virusului rujeolos
o IgM- rujeola in ser sau saliva, caracteristici pentru infectia acuta
o Detectarea Ag rujeolos cu Ac monoclonali
Rezultatele de laborator trebuie interpretate in concordanta cu statusul vaccinal. In
cazul vaccinarii recente (mai putin de o luna) se va investiga prezenta virusului
salbatic.
 Criterii epidemiologice : legatura epidemiologica cu caz de rujeola confirmat cu
laboratorul.

14 - Subiectul 21.
15 - Subiectul 22.
16 - Subiectul 23.
17 - Subiectul 24.
18 - Subiectul 25.
19 - Subiectul 26.
20 - Subiectul 13.

21.Descrieti eruptia din varicela.

 Exantem: apare pe scalp,fata, trunchi apoi generalizat
-macule apoi papule apoi vezicule(24 ore) apoi cruste(z 4 ) care cad(z 10 )
-aspecte vezicula:continut clar “picaturi de roua”, continut tulbure, ombilicate

5
  Evolutie in mai multe valuri eruptive, aspect polimorf
 Emantem veziculos – eroziv pe mucoase.

22.Descrieti eruptia din herpesul zoster.

 Eruptie macula-papulo-eritematoasa-veziculo-crustoasa
 Veziculegrupate in buchete,apoi in bulepolicicliceconfluente.
 Dispusa de-a lunguluneiradacininervoase sensitive- durere
 Afectatunulsaumaimultemetamere,unilateral
 Localizari: torace, oftalmic,maxilar,crural,fesier , uneorigeneralizare(varicelarizare)

23.Precizati care sunt criteriileclinicepentrudiagnosticulrubeolei.

 Rush-ul macula-papulargeneralizatsiaparutbruscsi>1/5 adenopatiecervical,sub
occipital post-auriculara,artralgii,artrita.

24.Enumerati criteriileclinice(manifestari) ale sindromuluimononucleozic.

 Debut necaracteristic ,fregventinsidious,rarbrusc cu manifestariinflamatoriigenerale:
febra , mialgii, cefalee, astenie,inapetenta.
 Angina( 85-95 % ) eritematoasa, pultaceesaupseudomembranoasa, persista 2
saptamani (faratratament)
 Febra: platou, remitenta, intermitenta,septic, farafrisoane,dureazaperioada de invaziesi
de stare, regreseazatreptat in 3 saptamani.
 Adenopatie(80%) + - Splenomegalie
 EnantemPalatal ,Edemepalpebrale , Exantem macula-papulosnepruriginos(5-10%
spontan)

25. Enumeraticriteriile de laborator pentru diagnosticul mononucleozei infectioase.

Criterii:
 Epidemiologic
 Clinicoevolutiv
 Laborator
 Morfologiasangelui: leucocitoza cu limfomonocitoza,cellule Downey
 Serologic: T. Paul Bunnel(Ac heterofili) , Ac capsida, Ac nuclear, Ac anti-Ag precoce

6
  Izolarea VEB din exudatulfaringean
 ADN-VEB-PCR
 Alte modificari: Creste ALAT, Creste fosfatazaalcalina,Creste bilirubina, Cresc
crioglobulinele.

26.Caracterizati parotidita urliana.

Definitie: Boala infectioasa acuta transmisibila, specific umana, produsa de virusul
urlian, cu evolutie limitata, manifestata prin febra, fenomene generale, inflamatie
nesupurativa a glandelor salivare si a altor tesuturi(pancreas, testicul, sistem nervos).
Forma comuna: parotidita (70%)
-Precedata (24h – 48h) de febra moderata si otalgia
-Caracteristici: tumefiere parotidiana dureroasa, initial uni, apoi
bilaterala, acopera unghiul mandibular
-Asociaza variabil inflamatia glandelor submaxilare si linguale
Localizari glandulare extrasalivare (pancreatita, orhita, ovarita, mastita, tiroidita)
Localizari neuromeningee: meningita si encefalita

27.Enumerati afectiunile care pot fi considerate in diagnosticul diferential al parotiditei

urliene.
 Alte parotidite virale (coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei
limfocitare )
 Parotidite bacteriene (septice) : stafilococ, streptococ, BGN; de obicei unilaterala
 Medicamentoase : fenilbutazona, tiouracil
 Toxice: iod, plumb, mercur
 Litiaza salivara
 Tumori parotidiene
 Adenite, adenoflegmoane
 Tumefierea parotiditei la suflatori

28.Precizati manifestarileclinice care caracterizeaza debutul si perioada de invazie in tetanos.

7
  Incubatie 3-30 zile
 Debut: insidious ,rarbrusc, sensibilitate la frig , parestezii la
nivelulplagii,anxietate, crampe muscular.
 Perioada de invazie: 24-48 ore.
 Trismus: contracture maseterilor care blocheazadeschidereaguriisimasticatia
 Febra ,Disfagie(prinextindereacontracturii la faringe).

29.Descrieti tabloul clinic al tetanosului in perioada de stare.

Perioada de stare:
 Contracturiletonicepermanente se
generalizeazasiaparcontracturiparoxisticedureroase.
 Atitudiniparticulare: opistotonus ,emprostotonus , ortotonus , facies cu
aspect de “risus sardonicus”
 Anoxia poate fi consecintaspasmelormuschilorrespiratorisi ai
laringelui.
30.Definiti sepsisuldupacriteriileactualizate (2014 PIRO).
Def: Raspunsulinflamatorsistemic al organismului la o
agresiuneinfectioasaasociata cu o disfunctie de organ la distant de sediulinfectiei.

31.Enumerati factoriifavorizanti ai sepsisului, in functie de etiologie.

BACILI GRAM NEGATIVI : E coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, H.Influenzae;
COCI GRAM POZITIVI:Stafilococi, Enterococi;
GERMENI ANAEROBI
FUNGI,maifrecventC.Torulopsis, glabrata, krusei;

Infectii la nivelbronho-pulmonar, intra-abdominal, urinar;

Agent etiologic neidentificat;

Bacili gram negative:

DZ, Bolilimfoproliferative, Ciroza hepatica, Arsuri, Proceduri/Dispozitive invasive,
Neutropeniimedicamentoase;
Coci gram poztivi:
Cateterismevasculare, Dispozitivemecanice, Arsuri, Injectareasubstantelormedicamentoase;

8
 Fungi:
Neutropenici, Terapie cu antimicrobiene cu spectrularg;

32.Precizati care sunt factoriifavorizantisietiologiaceamaiprobabila in cazulsepsisului cu

poarta de intrarecutanata/partimoi.

POARTA DE GERMENI FRECVENTI FACTORI FAVORIZANTI

INTRARE
Tegumente Stafilococi Plagi, arsuri, ischemie, cateter,
Streptococi toxicomanie;

33.Precizati care sunt factoriifavorizantisietiologiaceamaiprobabila in cazulsepsisului cu

poarta de intraretub digestiv.

POARTA DE GERMENI FRECVENTI FACTORI FAVORIZANTI

INTRARE
Tub digestiv Enterobacterii Tumori, diverticuloza, colita, HT
Streptococi D portala, chirurgie, TIA;
Anaerobi

34.Precizati care sunt factoriifavorizantisietiologiaceamaiprobabila in cazulsepsisului cu

poarta de intrareurinara.

POARTA DE GERMENI FRECVENTI FACTORI FAVORIZANTI

INTRARE
Sistemurinar Enterobacterii Obstacoleurinare,
Pseudomonas sp. Interventiiinstrumentale,
Enterococi Sondavezicalapermanenta, Sarcina,
Chirurgie;

35.Precizati care sunt factoriifavorizantisietiologiaceamaiprobabila in cazulsepsisului cu

poarta de intrareun focar vascular.

9
POARTA DE GERMENI FRECVENTI FACTORI FAVORIZANTI
INTRARE
Focar vascular Stafilococi Alimentatieparenterala,
Streptococi Catetervenossau arterial, Infectie la
BGN distanta, Toxicomanie

36.Explicati semnificatiaprincipiului 4D, in terapiaantimicrobiana a sepsisului.

Principiul 4D: right Drug, right Dose, right Duration +
De-escaladation = dezescaladareaterapiei cu spectrularg in
terapiatintadupaindentificareaagentului etiologic sisensibilitatii la antibiotic

37.Enumerati factorii care stau la bazaalegeriitratamentului antibiotic

sauantifungicpentrupacientul cu sepsis. ????

Sepsis: principii de tratament

Spitalizarea de urgenta in sectii de terapie intensive

Suportulhemodinamic in socul septic:
 Corectareahipovolemiei: lichidecristaloidesaucoloidale 30ml/kg in primele 3 ore
 Corectareaacidozei
 Persistentahipo-TA necesitaagentiinotropipozitiviNoradrenalina (0,3-1,5 ug/kg/min),
dopamina (1 -> 15ug/kg/min)
 Soc refractor dupahidratarecorectasivasopresoareconventionale- Vasopresina
 Corectarea CIRCI- Corticosteroizi 5-7 zile, cu scadereaprogresiva a dozelor

Principiiletratamentuluiantimicrobian
 Urgenta
 Fiecareoraintarziata in tratamentulcandidemiei cu soc crestemortalitatea cu 7,6% ora
 Principiul 4D: right Drug, right Dose, right Duration +
De-escaladation = dezescaladareaterapiei cu spectrularg in
terapiatintadupaindentificareaagentului etiologic sisensibilitatii la antibiotic
 Concordant cu risculrezistentei (scorulCarmeli) siprofilul local de rezistenta

10
  Asociereaantifungicelorestenecesara la pacientii cu:
Evidenta de infectiefungica
Neutropenieprelungita>= 5 zile
Catetervenos central
Internareprelungita in TI sau
Evolutienefavorabila cu antibiotice cu spectrularg

50% dintresepsisuri severe au HC negative

Initial este ales empiric, in functie de etiologiaceamaiprobabila, in functie de teren, poarta de
intrare, conditiile de aparitie, datelestatistice,
 Se asociaza antibiotic bactericide sinergice
 Administrareintravenoasa, doze maximeajustate.
 Antibioticelenoi cu spectrularg (Imepenem, Meropenem) pot fi administrate in
monoterapie
Tratamentul se reevalueaza in functie de rezistentaagentului etiologic izolat.
Evaluareaeficenteitratamentuluievolutiafebrei, a leziunilorportii de intrare,
localizarilorsecundaresi a parametrilorbiologici.

38. Exemplificatiterapiapatogenicasiindicatiileacesteia in sepsis. ?????

 Anti-inflamator : CS, antipiretice;
 Asigurareasuportului hemodynamic, respirator, metabolic.
 Combatereatulburarilor de coagulare: plasma proaspatacongelata,
anticoagulareaprofilactica in status protrobotic
 Suplinireafunctieirenale: dializa
 Combatereasocului.

39. Enumeraticomplicatiile care pot apare in evolutiasepsisului.

 CID
 Necrozatisularaperiferica – MSOF
 ARDS
 Scadereafractiei de ejectiecardiaca – cardiodilatarecompensatorie
 Insuficientasuprarenala

11
  Nefropatie : proteinuria , retentive azotata, necrozatubulara;
 Dezechilibremetabolice: hiperglicemie, acidoza
 Complicatiineurologice
 ICS asociatastatusului critic (CIRCI)
 Reactivari ale infectiilorlatente: HSV, CMV, VVZ.

40. Enumeratiinvestigatiilenecesarepentruevaluareadisfunctiilor de organ asociatesepsisului.

 Investigatiifunctionalepulmonare , cardio-vasculare, renale, hepatice, hematlogice.
 Neutrofile: granulatiitoxice, corpiDohle, vascuolecitoplasmatice.
 Ac.Lactic ( cresteprincrestereaglicolizei, scade clearance ul hepatic renal,
acidozametabolica)
 Glicemia (creste la diabetici, scadeneogluconeogeneza)
 Proteinemie( scadesinteza hepatica, crestecatabolismul)
 PCR, VSH, CresteFibrinogenul
 Ionograma
 Hemoliza (malaria, CID, medicamente)

41. Exemplificati diagnosticul diferential al meningitelor cu lichid clar

 meningismul : sdr clinic meningean cu LCR normal (poate insoti unele boli
infectioase: gripa, pneumonia, dizenteria)
 reactia meningeana : sdr clinic meningean cu modificari discrete ale LCR
(<40cel/mm3, biochimie normala) din febra tifoida, tifos exentematic
 alte infectii SNC : encefalite, abces cerebral, empiem subdural
 alte infectii SNC care pot evolua cu febra : AVC, vasculite, colagenoze, tumori, sdr
Reye
 afectiuni ORL : sinuzite, angine, otite
 alte afectiuni : spondiloza cervicala, torticolis, nevralgia N. Arnold, insolatia,
contractura musculara paravertebrala din tetanos, intoxicatia cu stricnina

12
42. Precizati caracteristicile de laborator ale unei meningite virale

Meningita virala

 aspect : limpede/opalescent
 celule : zeci – sute (L)
 proteine : ↑
 glucoza : N
 cloruri : N
 acid lactic : N
 PCR : -

43. Precizati caracteristicile de laborator ale unei meningite bacteriene

Meningita bacteriana

 aspect : purulent
 celule : mii
 proteine : ↑↑ / ↑↑↑
 glucoza : ↓ / ↓↓
 cloruri : N
 acid lactic : ↑
 PCR : +

44. Enumerati criteriile de evaluare ale scorului Centor si precizati semnificatia acestuia

Criterii de evaluare

⁕ febra – 1 pct
⁕ absenta tusei – 1 pct
⁕ adenopatii antero-latero-cervicale sensibile – 1 pct
⁕ exudat amigdalian – 1 pct

+ Scorul de corecteaza astfel:

 varsta ≤ 15 ani : +1pct

 varsta ≥ 45 ani : -1pct

13
Semnificatie

Scor (puncte) Probabilitate infectie streptococica Probabilitate infectie streptococica

IDSA ESCMID
≤0 1-3% 1-2,5%
1 4-8% 5-10%
2 9-18% 11-17%
3 21-38% 28-35%
≥4 43-63% 51-53%

45. Definiti gripa

= boala virala foarte contagioasa, manifestata prin febra, tuse, simptome generale si facultativ
respiratorii, cu evolutie autolimitanta, risc de complicatii si imunitate durabila dupa boala

46. Descrieti tabloul clinic al gripei in perioada de stare

- discordanta intre intensitatea acuzelor si subiective si saracia semnelor obiective

1. sdr. infectios : febra (40°C), frison, tahicardie, astenie, anorexie

2. sdr. respirator : catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri
retrosternale, tuse seaca
3. sdr. algic : artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii

Obiectiv: hiperemie faringiana si conjunctivala, limba saburala, raluri subcrepitante

47. Precizati care sunt indicatiile si contraindicatiile vaccinului gripal

Indicatii

 varstnici > 65ani

 boli cronice : pulmonare, cardiace, renale, anemii, DZ, HIV

14
  copii care necesita tratament cu acid acetilsalicilic (artrita cronica juvenila, boala
Kawasaki)
 persoane institutionalizate
 personal medical, paramedical

Contraindicatii

 temporare : boli infectioase acute, Ig administrate recent

 definitive: alergia la ou

48. Enumerati factorii de risc ai pneumoniilor comunitare

1. tabagismul
2. varsta > 65 ani
3. insuficienta cardiaca congestiva
4. boli cerebrovasculare (AVC)
5. boli renale (IRC)
6. boli hepatice (hepatite cronice, ciroza)
7. DZ
8. BPOC
9. imunodepresiile (corticoterapie, splenectomie, chimioterapie in ultimele 6 luni)
10. drepanocitoza
11. antecedente de pneumonie bacteriana
12. spitalizari in ultimul an
13. institutionalizarea

49. Enumerati criteriile de evaluare ale scorului CURB65 si precizati semnificatia

acestuia

Criteriu Scor Scor de risc Risc de deces Tratament

0 0,6%
Constienta 1p 1 2,7% Ambulator
Uree > 19mg/dl 1p 2 6,8% Spital
FR ≥ 30 rpm 1p 3 14% Spital
TAS < 90mmHg 1p 4 27,8% TI
sau

15
TAD ≤ 60
mmHg
Varsta ≥ 65ani 1p 5 27,8% TI

50. Exemplificati afectiunile considerate pentru diagnosticul diferential al pneumoniilor

bacteriene

Diagnosticul diferential exclude alte afectiuni cu manifestari similare :

⁕ embolie pulmonara – ecoDoppler venos membre inferioare, angiografie

⁕ insuficienta cardiaca - PC poate decompensa IC
⁕ neoplazie pulmonara – PC poate fi primul semn
⁕ TBC, alergii, vasculita necrozanta, granulomatoza limfoida

51. Descrieți tabloul clinic caracteristic pentru pneumonia tipică.

1. Semne funcționale respiratorii:

 Tuse;
 Expectorația (mucoasă, purulentă, hemoptoică);
 Dureri toracice;
 Dispnee;

2. Semne fizice: sindrom de condensare:

 Limitarea unilaterală a amplitudinii mișcărilor respiratorii;

 Matitate;
 Intensificarea transmiterii vibrațiilor vocale;
 Suflu tubar;
 Raluri bronșice;

16
  Sd. lichidian poate masca sd. de condensare;

3. Sindromul infețios: debut brusc, febră, frisoane, curbaură, stare toxică.

52. Enumerați elementele orientative pentru încadrarea unei pneumonii în formă atipică.

 Debut progresiv;
 Prodrom de IACRS;
 Asociază simptomele nespecifice: cefalee, simptome digestive, mialgii, altralgii;
 Semne clinice respiratorii necaracteristice;
 Lipsesc durerea de tip pleuritic și sindromul de condensare.

În practică:

 Tablouri clinice intricate intre forma tipică și atipică;

 Tablouri clinice proteiforme la persoane cu co-morbidități.

53. Exemplificați afecțiunile considerate pentru diagnosticul diferențial al diareei

infecțioase.

 Cauze funcționale: colon spastic;

 Cauze medicamentoase: AINS, laxative;
 Cauze toxice: ciuperci necomestibile, As, Pb, Hg, Cu.
 Enterocolopatii inflamatorii: RUH, B. Chron;
 Cauze tumorale: cancer de colon, polipoză intestinală;
 Cauze endocrine: diabet , tumori carcinoide, Sd. Zollinger-Ellison, malnutriție.

17
54. Enumerați semnele de deshidratare intracelulară:

 Sete;
 Uscăciunea mucoaselor;
 Tulburări de conștiență.

55. Enumerați semnele de deshidratare extracelulară:

 Pliu cutanat leneș/ persistent;

 Facies încercănat;
 Deprimarea fontanelei la sugari;
 Extremități reci, marmorate;
 Oligurie;
 Colaps.

56. Enumerați complicațiile diareei care constituie urgențe medico-chirurgicale.

 Peritonita;
 Ocluzia intestinală.

57. Precizați particularitățile clinice și epidemiologice ale TIA cu Stafilococcus spp.

18
Epidemiologie:

Sursa de infecție: animale și om

36% carne: C. perfingens, Campylobacter spp, Salmonella spp.,E. coli

34% ouă: Salmonella spp

18% lapte: Campylobacter spp., Salmonella spp.

Produse congelate: Listeria spp (IV-b)

Calea de transmitere: alimentele contaminate de origine, în cursul manipulării, depozitării

sau consumării.

Receptivitate generală, nu lasă imunitate.

19
58. Precizați particularitățile clinice și epidemiologice ale TIA cu Salmonella spp.

59. Descreți tabloul clinic al botulismului în perioada de stare:

Perioada de stare evoluează în afebrilitate;

4d: disfagie, disartrie, disfonie, diplopie;

 Semne oculare: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de

acomodare, diplopie;
 Semne neurologice: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, membrelor,
musculaturii respiratorii insuficiență respiratorie;
 Uscăciunea mucoaselor digestive (disfagie, constipație), urovezicale (disurie, retenție
de urină), oftalmice;
 Semne cardio-vasculare: hipo TA, tulburpri de ritm cardiac.

Evoluție: regresia semnelor clinice în ordine inversă apariției .

20
60. Descreți tabloul clinic al febrei tifoide în perioada de stare:

Perioada de stare (fără tratament 2-3 săptămâni)

 Febră neregulată, remitentă, intermitentă;

 Stare tifică: apatie, obnubilare, delir, mișcări carfologice;
 Sindrom cutanat (10-15%): macule roz, rare, pe abdomen, flancuri, baza toracelui
(embolii în limfaticele cutanate);
 Sindrom digestiv: anorexie, grețuri, vărsături;
o Modificări de tranzit (constipație sau diaree);
o Meteorism abdominal;
o Angina Duguet (ulcerții);
o Splenomegalie (+ 50% hepatomegalie);
 Sindrom cardiovascular: hipotensiune, zgomote cardiace asurzite, puls bradicardic,
discordant cu febră.

61. Enumerati criteriile de evaluare ale scorului ATLAS si precizati semnificatia

acestuia.

Scorul de gravitate ATLAS al infectiei cu Clostridium difficile:

0 pct 1 pct 2 pct

Varsta (ani) <60 60-79 ≥80
Temperatura ≤37,5°C 37,6-38,5°C ≥38,6°C
Nr. Leucocite (/mm3 <16 000 16-25 000 >25 000
)
Albumina (g/dl) >3,5 2,6-3,5 ≤2,5
Antibiotic Sistemic NU - DA
simultan terapiei
ICD

21
62. precizati care sunt indicatiile pentru testarea pacientilor cu diaree pentru
Clostridium difficile.

- pacienti cu diaree apoasa > 48ore de la internare

- diaree/ tablou clinic sugestiv la pacienti cu spitalizari recente

SAU

-tratament la domiciliu cu antibiotice, antisecretorii gastrice, imunosupresoare

63. Precizati care sunt criteriile epidemiologice pentru clasificarea diareei cu

Clostridium difficile ( nozocomiala, comunitara).

Nosocomiala : debutul simptomelor >48 ore de la internare, pe parcursul internarii si 28 de

zile de la externare

Comunitara : debutul simptomelor >8 saptamani de la externare

64. Definiti dizenteria.

Dizenteria = Boala diareica infectioasa acuta, contagioasa, cu potential de cronicizare,

produsa de Shigella sp.,caracterizata prin febra, tenesme si scaune afecaloide muco-pio-
sanguinolente.

65. Definiti hepatitele acute virale.

Hepatite acute virale = inflamatii acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic
primar, care se manifesta clinic si anatomo-patologic asemanator, dar care au mecanisme
patogenice si evolutie specifice agentului etiologic.

66. Descrieti tabloul clinic al hepatitelor virale acute in perioada de debut.

Debutul are o durata de cateva zile.

22
Forme de manifestare:

- Sdr infectios general : febra discreta, astenie, cefalee

- Sdr digestiv nespecific: inapetenta, greturi, varsaturi, dureri abdominale, pierderea
gustului pentru fumat
- Sdr pseudo-gripal: catar nazo-faringian + febra
- Sdr psudo-reumatismal: artralgii, mialgii
- Sdr pseudoalergic: eruptii nespecifice
- Sdr neuropsihic: astenie, iritabilitate, somnolenta/insomnie
- Sdr pseudo-chirurgical (mimeaza apendicita acuta, colecistita)

67. Descrieti tabloul clinic al hepatitelor virale acute in perioada de stare.

Perioada de stare ( icterica ): 1-3 saptamani

1. sdr icteric apare insidios, pe masura ce simptomele de debut se atenueaza: icter sclero-
tegumentar, urini hipercrome, scaune decolorate+/- prurit

2. sdr hepato-splenomegalic – sensibilitate la palpare

3. sdr dispeptic se atenueaza

! Evolutia severa e anuntata de:

- Intensificarea/persistenta in perioada de stare a simptomelor de debut (ex. Digestive,

astenie)
- Scaderea brusca a dimensiunilor ficatului
- Semne neuropsihice ( somnolenta diurna, dezorientare, tulburari de comportament)
- Sdr hemoragipar (epistaxis, gingivoragii, meno-metroragii)

23
68. Comparati modalitatile de transmitere si potentialul de cronicizare al tipurilor de
virusuri hepatitice cunoscute.

VIRUS TRANSMITERE CRONIC

VHA D+++, P+, S+, MF0 NU
VHB D0, P+++,S+++, MF+++ DA
VHC D0, P+++, D+, MF+ DA
VHD D0, P+++, D+, MF+ DA
VHE D+++,P+,S0, MF0 NU
VHG D0, P+, S?, MF+ ?

 HVA tip A

Transmitere:

- digestiva prin consum alimentar sau apa contaminata, sau prin maini murdare

- parenteral rar

- contact homosexual

- expunere in mediu contaminat

 HVA tip E:

Cronicizare: risc crescut la imunodeprimati

 HVA tip B:

Transmitere:

- parenteral Da, adm de sange,derivate, hemodializa, droguri i. V., piercing, tatuaje, personal
medical

-sexual : sperma si secretii vaginale

- verticala de la mama cu inf acuta sau cronica

Cronicizare: risc crescut la nou nascut

24
  HVA tip C:

Transmitere:

- parenteral :

 Risc 50-90% la consumatorii de droguri i.v.

 Risc de 3-10% dupa intepatura accidentala de la pacient viremic pentru VHC(mai
scazut decat pt VHB 30-60%)

- sexual: mai rar decat pt VHB

- verticala : rar

- 20-30% nu poate fi precizata

Cronicizare crescuta – influentata genetic (IL28)

?? 69. explicati evolutia infectiei cu VHB in raport cu particularitatile structurale virale.

Evolutia infectiei acute cu VHB:

- fulminanta in forma acuta sau „flare” in HC

- 85-90% seroconversie: AgHBs dispare,apar AcHBs

- >6luni: posibila seroconversie spontana 3-5%/an

- 10-15% infectie persistenta:

 Purtator cronic: AgHBs+, AgHBe- , ADN seric- , ALT normale; ! posibile reactivari
 Hepatita cronica: AgHBs+, ADN seric+, ALT↑/61
 Risc de hepatocarcinom indiferent de stadiul fibrozei

70. interpretati urmatorul profil serologic : AgHBs+; AcHBc-IgM+; AcVHA-IgG+.

AgHBs+  marker pentru infectia cu VHB

AcHBc-IgM+  marker pentru infectia acuta

25
?? AcVHA- IgG+  infectie VHA in trecut

81. Explicati evolutia infectiei cu HIV in raport cu particularitatile structurale virale.

Slide 1: particularitati ale raspunsului la HIV
-deletii ale genei CCR5 ( homozigotii cu deletii 32 bp) duc la rezistenta la infectia tulpinilor
M-tropice (<1%)
-mutatii ale genei SDF-1 (citokina care se leaga de CXCR4) duce la o rezistenta mai mare la
HIV
-elite controllers (EC) duc la un raspuns imun eficient (fara ARV): Ac HIV + , incarcatura
virala HIV nedetectabila, Limfocite T sensibilizate
-long time nonprogressors (LTNP) 5-10%: raspuns puternic LT CD4 si LTC, heterozigoti
pentru deletia 32, alte variante genetice: CCR2, SDF 1-3, +/- caracteristici virale

Slide 2: infectie HIV/SIDA patogenie

-capacitatea HIV de a transforma materialul genetic ARN in ADN sub actiunea unei enzime
„cheie” (RT)
-capacitate citolitica (comuna v. ARN)
-capacitate de integrare si latenta (comuna v. ADN)
-INEFICIENTA RASPUNSULUI IMUN
-variabilitatea genetiva deosebit de crescuta cauzata de erorile de replicare explica faptul ca
apare o mutatie la 10⁴ virusi
-latenta virusului in LF CD4
-distrugerea LF CD4 prin efect citopatic direct/mediat imun si creste apoptoza cu productia de
superantigene si secretie aberanta de citokine
-disfunctia LB: jipergamaglobulinemie, deficit raspuns umoral (esec vaccinari)

!Nu stiu la care din slideuri s-a referit, asa ca le-am scris pe ambele !

82. Caracterizati sindromul retroviral acut in cadrul infectiei cu HIV.

Sd. Retroviral acum se manifesta prin:
-Sd. Pseudogripal
-Sd. Mononucleozic

26
-Sd. Neurologic 15%
-Disfagie/tumefierea ganglionilor
-Se remite spontan dupa cateva zile sau saptamani

83. Exemplificati bolile indicatoare de SIDA, conform criteriilor clinice de clasificare

CDC.
-infectii bacteriene multiple/recurente
-candidoza bronsica, traheala, pulmonara sau esofagiana
-criptococoza extrapulmonara
-coccidioidomicoza diseminata/extrapulmonara
-criptosporidioza/ izosporidioza cronica intestinala(>1 luna)
-boala CMV> varsta de 1 luna( exceptie ficat, splina, ganglioni)
-retinita CMV (cu pierderea vederii)
-toxoplasma cerebrala cu debut>varsta 1 luna
-encefalopatia HIV
-herpes simplex: ulcere cronice(>1 luna), bronsita, pneumonie, esofagita
-LEMP
-cancer cervical invaziv
-limfom primar cerebral, limfom imunoblastic sau limfom Burkitt
-sarcom Kaposi
-pneumonia cu Pneumocystis jirovecii
-pneumonia recurenta
-Mycobacterium tuberculosis cu orice localizare
-MAC/M. Kans/alte specii diseminate sau extrapulmonare
-septicemia recurenta cu Salmonella spp
-SD. Wasting-HIV

84. Precizati care sunt modalitatile de transmitere HIV.

1.prin contact sexual de orice fel (heterosexual, homosexual, oral) neprotejat(fara
prezervativ) cu o persoana infectata.
2.prin sange infectat cu HIV:

27
-manevre medicale: transfuzii, interventii chirurgicale, injectii cu ace/seringi contaminate,
tratamente stomatologice cu instrumente contaminate, transplant de organe, fertilizare de la
donator infectat
-droguri iv. Prin utilizarea in comun a seringilor cu o persoana infectata
-manevre cosmetice: tatuaje, piercing, manichiura, utilizarea in comun cu o persoana infectata
a lamelor de ras, periutei de dinti.
3. de la femeia gravida infectata la copilul nou-nascut( in timpul sarcinii, in timpul nasterii
sau dupa nastere, prin alaptare).

85. Enumerati care sunt tipurile de celule susceptibile pentru HIV.

-hematopoietice: LT CD4, limfocite B, monocite/macrofage, promielocite
-tegumentare: cel. Langerhans, fibroblaste
Cel. Langerhans au CCR5(tulpini M-topice)
-pot captura HIV independent de CD4 si coreceptori
-rol de transportor HIV la tesuturile limfoide
-celule ale SN: astrocite, oligodendrocite, endoteliul capilar
-alte celule: epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, celule retiniene, linii celulare tumorale
din creier, colon, ficat

86. Precizati care sunt rezervoarele de latenta pentru HIV si semnificatia acestora.
-HIV ramane pe termen indelungat inaccesibil antiretroviralelor, astfel se explica
imposibilitatea vindecarii HIV cu antiretroviralele disponibile.
-ex de rezervoare de latenta: SNC, tesut limfoid, mucoasa tractului gastrointestinal si
genital (inclusiv lichidul seminal), plamanul.
-infectarea si diseminarea rapida a LT CD4 precede raspunsul imun specific HIV.

87. Enumerati criteriile de laborator necesare pentru diagnosticul infectiei HIV.

A.
≥18 luni – cel putin 1/3 criterii:
-test screening Ac-HIV+ /test combinat Ag HIVp24 si Ac HIV+ - confirmat de un test mai
specific (ex. Western Blot)
-2 ELISA Ac HIV+ confirmat de un test ulterior ELISA+ sau de un test de confirmare
-1 test pozitiv prin urmatoarele teste:

28
a. detectia de Ac Nucleici HIV: HIV-RNA, HIV-DNA
b. Agp24 HIV, inclusiv testul de neutralizare
c. izolare HIV
B.
<18 luni – rezultate pozitive din 2 probe separate (excluzand cordonul ombilical) prin
urmatoarele metode:
a.detectia Ac Nucleici HIV: HIV-RNA, HIV-DNA
b. Agp24 HIV inclusiv testul de neutralizare la copii >1 luna
c.izolare HIV

88. Precizati care sunt principiile terapiei antiretrovirale la pacientii cu HIV.

Obiectiv primar
-supresia virala sustinuta (ARN-HIV nedetectabil)
-status imun bun (cresterea CD4)
Obiectiv secundar
-scaderea mortalitatii
-scaderea infectiilor oportuniste si comorbiditatilor
-cresterea calitatii vietii
Tratament combinat: blocheaza replicarea virala prin mecanisme multiple
Tratament continuat pe viata – intrerupere=esec terapeutic, apar mutatii de rezistenta
Consiliere pentru aderenta
Interactiunile medicamentoase potentiale trebuie sa fie verificate in cazul medicatiilor
asociate.
Momentul initierii: de preferat cat mai devreme
Alegerea schemei ARV(antiretrovirale): individualizata: tolerabilitate, toxicitate,
comorbiditati

89. Enumerati clasele de medicamente antiretrovirale in functie de tintele terapeutice.

1.Inhibitori nucleozidici de RT(revers transcriptaza): Zidovudina (zdv), Dideoxicitidina,
Lamivudina(lam), Tenofovir(tdf), Emtricitabina(emc)
2. Inhibitori non-nucleozidici de RT: Nevirapina, Efavirenz, Etravirina, Rilpivirina
3. Inhibitori de proteaza: Idinavir, Saquinavir, Ritonavir, Nelfinavir, Lopinavir, Atazanavir,
Tipranavir, Darunavir

29
4. Inhibitori de fuziune: Enfuvirtide
5. Inhibitori de integraza: Raltegravir, Dolutegravir
6. Inhibitori de coreceptori: Maraviroc

90. Precizati care sunt masurile necesare pentru profilaxia transmiterii perinatale HIV.
-identificarea infectiei HIV materne – toate gravidele beneficiaza de testare gratuita HIV
-administrarea antiretrovirale mamei pentru prevenire transmiterii materno-fetale
-cezariana programata la 38 S
-evitarea completa a alaptarii
-monitorizarea copilului – stabilirea cat mai rapida a statusului HIV
-evaluarea pentru posibile toxicitati pe termen scurt si lung in urma expunerii la antiretrovirale
„in utero” si dupa nastere
-profilaxia pentru Pneumocystis jirovecii, prevenire TBC
-vaccinarea nou-nascutului/sugarului expus HIV
-evaluarea coinfectiilor materne
-suport mamei cu infectie HIV: medical, psihologic, social.

30