Temni�ele �i �nchisorile comuniste din Rom�nia � c�teva referin�e despre num�rul

lor, activitatea, volumul de �ncarcerare, capacitatea �i dispunerea lor

geografic�...

Pentru a intra direct �n tema �i subiectul acestui material documentar, vom afirma,
remarca �i sus�ine c� reperele doctrinare comuniste demonstreaz� c� acest curent
politic a fost mai mult dec�t at�t, a fost un sistem malefic ce are structura �i
modul de functionare foarte asem�n�toare cu o religie. Valorile pe care le-a
promovat au evidente conota�ii negative dac� le raport�m la o viziune cre�tin�.
Modul de implementare a fost bazat pe dou� coordonate: - mistificare; - teroare. Cu
r�d�cini �n mi�c�rile socialiste �i anarhiste, comunismul a ap�rut �ntre
ideologiile politico � filozofice, sub apanajul egalitarismului �i bun�st�rii
generalizate dar purt�nd �n substratul discursului s�u elemente cu evidente
conota�ii malefice. Evolu�ia lui a demonstrat, cum nu se poate mai explicit, modul
�n care diavolul a procedat �i opereaz� �n istorie.
Introducere

Dup� discursurile triumfaliste �i dup� schema pe care s-a construit ideologia,

comunismul s-a v�dit mai degrab� o religie sau, mai corect spus o utopie, ce
aminte�te de ereziile dualiste: - exist�nd o lupt� maniheic� ce se d� �ntre
proletariat (Binele, Mesia) �i burghezie (R�ul) - �n urma acestei �ncle�t�ri
violente �i s�ngeroase se na�te o nou� er�, paradisiac�, din care R�ul (burgezia) a
fost abolit, - iar cet�eanul noului paradis a fost omul nou, comunist 1.

�n implementarea pe care ideologia comunist� a cunoscut-o �n URSS au existat dou�

mijloace de manipulare care s-au folosit: minciuna �i violen�a, cu multiplele lor
forme de manifestare. Exist� o evident� schimbare de optic� �ntre comunismul
marxist �i comunismul bol�evic, de�i am�ndou� �i declar� acelea�i finalit�i �i au
suprapuneri �n cele mai multe aspecte. Diferen�a este aceea c� Marx vedea na�terea
revolu�iei proletare ca un proces firesc rezultat din crizele provocate de
evolu�iile tehnologice, astfel c� implicarea factorului politic era oarecum
secundar�, pe c�nd �n viziunea leninist� revolu�ia politic� este elementul
declan�ator, dealtfel nici nu s-ar fi putut vorbi de crize provocate de tehnologie,
c�nd aceasta era aproape o metafor� pentru Rusia anului 1917 2. Debut�nd cu o
lovitur� de stat, comunismul �n URSS se instaureaz� sub auspiciile lui Lenin �i
evolueaz� sub cizma necru��toare a lui Stalin.

Cu toate c� vizeaz� na�terea unui om nou, comunismul depersonalizeaz� �i

dezna�ionalizeaz�, astfel substan�a uman� �i pierde consisten�a r�m�n�nd doar
�nveli�ul corporal. Con�tiin��, sentiment, �ntr-un cuv�nt �ntreaga interioritate
sunt dinaminate �i se na�te homo sovieticus, un humanoid ce are o gril� moral�
conform c�reia orice este bun �i sf�nt dac� sluje�te la victoria revolu�iei.
Prezen�a demonului este demonstrat� poate cel mai bine prin aceast� obstina�ie cu
care ma�in�ria comunist� vizeaz� depersonalizarea, care duce ne�ndoielnic la o
demonizare. Se opereaz� falsificarea tuturor valorilor, a istoriei �i �n consecin��
a existen�ei �nse�i. Anii 1936-1938 sunt cunoscu�i �n istoria URSS ca anii terorii
c�nd execu�iile se f�ceau zilnic de ordinul sutelor. Exist� o evident� violen��
verbal� la nivelul discursului oficial �i se opereaz� muta�ii de baz� �n limbaj
care �i el �i pierde consisten�a n�sc�ndu-se acel monstru lingvistic numit �limb�
(sau) limbaj de lemn� 3.

Liderii comuni�ti, at�t cei sovietici c�t �i ceilal�i, supu�ii lor mai mici, dar
�i cei din Asia ori de aiurea au un accentuat apetit pentru cultul personalit�ii.
Ceea ce va duce la manifesta�ii �i frazeologii monstruoase dar �i la ivirea unui
panteon comunist ale c�rui personaje au ca tr�s�turi definitorii cruzimea �i
infinita admira�ie de sine, un hybris nest�p�nit care �i va incita mereu s�-�i
devore supu�ii.
 �n Rom�nia Mare mi�carea comunist� nu figura printre for�ele politice care puteau
fi luate �n calcul. Din PSD se va desprinde aripa maximalist� care va semna
afilierea la a III-a Interna�ional� (Comintern), �n anul 1921, lu�nd astfel na�tere
PCR. Modul cum aceast� grupare politic� func�ioneaz� at�t �nainte, c�t �i �n timpul
celui de al II-lea R�zboi mondial demonstreaz� c� se supunea f�r� c�rtire centrului
de la Moscova 4. De acolo primea directive precise care erau aplicate �n �ar� �n
cea mai deplin� conspirativitate, astfel c� mai mult dec�t o grupare politic� PCR
sau PCdR era o agen�ie de spionaj. Con�tientiz�ndu-se adev�rata natur� a mi�c�rii
comuniste �n Rom�nia, �n anul 1924 partidul este scos �n ilegalitate. At�t linia ce
trebuia urmat� c�t �i liderii sunt �n continuare numi�i de la Moscova. Spre acolo
se �ndrepta speran�a �i privirea plin� de admira�ie a comuni�tilor rom�ni. �nc� de
pe acum partidul era m�cinat de lupte intestine ce nu vor �nceta niciodat� 5...

Prin urmare, cea mai spectaculoas� �realizare� a sistemului comunist a fost

represiunea, care a atins dimensiuni �nsp�im�nt�toare, un malaxor de vie�i
omene�ti, implacabil �i necru��tor cu ajutorul c�ruia comunismul a reu�it s� se
men�in� ca regim politic �n Rom�nia cinci decenii, timp �n care a operat o ur�ire a
interiorit�ii na�ionale �i personale ce se dovede�te greu de remediat. Instaurat�
dup� model sovietic �i de c�tre cadre sovietice Securitatea, bra�ul �narmat al
partidului va fi dublat� de Mili�ie, o alt� institu�ie represiv� care la nivelul
comunelor �i satelor va prelua prerogativele Securit�ii 6. �n primii ani cadrele de
Securitate vor fi formate �n cea mai mare parte din oameni proveni�i de la
periferia vie�ii sociale, ajuta�i de consilierii sovietici. Ulterior se vor forma
cadre autohtone, adesea �colite la Moscova. Dac� �n anii �45 -�60 tortura �i b�taia
erau principalele instrumente securistice, mai t�rziu metodele se vor rafina,
supravegherea �i dela�iunea vor deveni unelte represive difuze dar nu mai pu�in
eficiente. Pe m�sura scurgerii timpului, de�i puterea devenea din ce �n ce mai
sigur� pe pozi�ia ocupat�, aparatul Securit�ii devenea �i el din ce �n ce mai
stufos, semn c�, paradoxal, frica regimului de propria popula�ie cre�tea �i ea 7.

Duritatea metodelor aplicate �n anchetele Securit�ii �i regimul exterminant

aplicat �n penitenciare a determinat ca s� se realizeze o serie de anchete �n
aceast� privin�� f�r� �ns� s� existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind
imposibil pentru c� r�ul nu era �n neglijen�a sau �n excesul de zel al unor
angaja�i ci la r�d�cinile aparatului, Securitatea fiind o institu�ie criminal� �i
represiv� ce lupta �mpotriva propriei popula�ii. Intrat �ntr-un astfel de aparat,
fundamental r�u se producea fragmentarea con�tiin�ei �i personalit�ii omului, el
putea fi tat� bun acas� dar tor�ionar ne�ntrecut la servici.

Cea mai mare for�� a Securit�ii �i totodat� cel mai mare succes al ei au
constituit-o informatorii, privit� din acest unghi Securitatea era un monstru cu
nenum�ra�i ochi �i nenum�rate membre care �i confereau ubicuitate. �n 5 martie anul
1946 premierul britanic Churchill f�cea o declara�ie prin care recuno�tea intrarea
sub sfera de influen�� sovietic� a estului Europei, declara�ia a fost considerat�
ca �nceputul r�zboiului rece. Dar occidentul fusese con�tient �nc� din anul �44 c�
Stalin nu va �nt�rzia s� colonizeze teritoriile respective iar c�nd procesul
�ncepuse s� se desf�oare sub ochii lor nu putuser� dec�t sporadic �i firav s�
lanseze slabe proteste, mai mult formale pe care sovieticii le-au ignorat cu
non�alan��. Dar �irul nesf�r�it de crime �i atrocit�i care au inundat aceste ��ri
nu pot fi privite de o con�tiin�� moral� occidental� ca str�ine 8. Vinov�ia nu se
opre�te �n puncte cardinale sau la grani�ele statelor ci �n func�ie de implicarea
�n crim� ea exist� �n mai mic� sau mai mare m�sur�. �n masacre de asemenea
dimensiuni nimeni nu r�m�ne inocent, inocen�a este cea care moare odat� cu prima
victim� cunoscut�. �ntr-un astfel de scenariu �n care insidios �i apoi extrem de
violent �n fruntea ��rii se instaureaz� o putere dominat� de r�u, care poate fi
partitura pe care omul poate s� se salveze? Este evident c� pentru omul cre�tin,
comunismul se constituie �ntr-o provocare. Fa��-n fa�� cu comunismul cre�tinul este
pus fa��-n fa�� cu o for�� demonic� ce se manifest� �n istorie �ntr-o form� f�r�
precedent.

Dup� faza �n�el�ciunii, dar f�r� s� o p�r�seasc� definitiv el aplic� cu voluptate

morbid� faza terorii. �tie c� pentru a st�p�ni trebuie s� �nfrico�ezi prin urmare
va porni malaxorul terorii generalizate. Primele victime vor fi poten�ialii
concuren�i �i anume elitele politice. Prin scenarii regizate de Securitate �i prin
denigrarea f�cut� de pres� partidele democrate de pe scena politic� a Rom�niei vor
fi suprimate. Invective precum �fasci�ti� �i �criminali de r�zboi�, �tr�d�tori�
sunt termenii �n care presa controlat� �n totalitate de PCR �i va stigmatiza pe
liderii politici �n care popula�ia �nc� mai vedea o speran�� pentru redresarea
��rii �i ie�irea de sub teroarea ro�ie 9. Experimentul temni�elor �i al muncii
for�ate din lag�rele �i coloniile comuniste a �nsemnat distrugerea clasei politice
interbelice, eliminarea elitei intelectuale, exterminarea unui num�r mare de
clerici ortodoc�i sau greco-catolici �i, �n general, represiunea �mpotriva tuturor
persoanelor care s-au �mpotrivit instaurarii ,,democra�iei populare". �ncep�nd cu
martie anul 1945, Partidul Comunist a declan�at o teroare sistematic� �mpotriva
opozan�ilor politici, reproduc�nd pe teritoriul Rom�niei modelul Gulagului sovietic
10.

Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Rom�nia, �n timpul

regimului comunist, �n Rom�nia au existat 44 de penitenciare principale �i 72 de
lag�re de munc� for�at� destinate de�inu�ilor politici �n care au p�timit peste 3
milioane de rom�ni dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub
coordonarea Direc�iei Generale a Penitenciarelor (cu toate modific�rile de
titulatur� pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Al�turi de conducerea
central� a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat �n
locurile de deten�ie politic� erau: comandan�ii de penitenciare, lag�re �i colonii
de munc� �i loc�iitorii lor, precum �i ofi�erii politici care asigurau reeducarea
de�inu�ilor conform directivelor partidului comunist. Locurile de deten�ie din
perioada comunist� ar putea fi clasificate �n mai multe categorii, de�i majoritatea
de�inu�ilor a trecut prin cel pu�in dou� dintre ele 11.

Despre diferitele tipuri de �nchisori

Penitenciarele reeduc�rii erau caracterizate prin aplicarea metodelor de tortur� �n

vederea convertirii la ideologia comunist�. Acestea au fost la Suceava, Pite�ti,
Gherla, T�rgu Ocna, T�rg�or, Bra�ov, Ocnele Mari, Peninsula. �nchisorile de
exterminare a elitei politice �i intelectuale: Sighet, R�mnicu S�rat, Gala�i, Aiud,
Craiova, Bra�ov, Oradea, Pite�ti. Lag�re de munc�: Canalul Dun�re-Marea Neagr�
(Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constan�a, Midia, Capul Midia,
Cernavod�, etc.), coloniile de munc� din Balta Br�ilei. �nchisori de triaj �i
tranzit: Jilava, V�c�re�ti. �nchisori de anchet� : Rahova, Malmaison, Uranus.
�nchisori pentru femei: M�rgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbr�veni. Penitenciare
pentru minori : T�rg�or, M�rgineni, Cluj. Penitenciarele Spital: T�rgu Ocna �i
V�c�re�ti 12.

Despre diferitele metode de tortur�

Abuzurile �i �nc�lc�rile grave ale drepturilor omului au fost sistematic

administrate �n toate �nchisorile �i lag�rele comuniste din Rom�nia. Aici se
aplicau cele mai dure metode de tortur�. Cele mai utilizate metode de tortur� au
fost: lovituri aplicate �n p�r�ile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor;
smulgerea p�rului din cap; b�taia cu lopata; tratarea r�nilor cu sare;
crucificarea; b�taia sistematic� la t�lpi cu crava�a, obiecte din lemn sau cauciuc;
arderea t�lpilor la flac�r�, lovituri cu un creion mai mare �n testicule; b�t�i cu
saci de nisip. �n lag�rul de la Valea Neagr� Peninsula, de exemplu, era
aplicat� ,,broasca� prin care de�inu�ii dup� ce se �ntorceau de la lucru, erau
obliga�i s� �op�ie �n pozi�ia ,,pe vin�, cu m�inile pe �olduri, fiecare �in�nd �n
spate un alt de�inut. �n lag�rul de la Valea Neagr� condamna�ii erau obliga�i s�
stea �nghesui�i c�te doi, o noapte �ntreag� �ntr-o cutie f�r� acoperi�, etc 13.

O alt� metod� folosit� �mpotriva de�inu�ilor a fost munca for�at�. Condi�iile de

munc� din lag�rele �i coloniile comuniste au fost dintre cele mai dure. De�inu�ii
erau pu�i s� munceasc� p�n� la epuizare, �n condi�iile �n care normele erau m�rite
de la o zi la alta, iar hrana era un fel terci, lipsit de proteine. Ne�ndeplinirea
normei zilnice atr�gea pedepsirea ,,lene�ului� prin b�taie la �ezutul gol,
at�rnarea lui cu capul �n jos sau aruncarea lui la carcer�. La �nceputul anilor
1950, �n lag�re ,,lucrau� aproximativ 80.000 de oameni, dintre care 40.000 la
Canalul Dun�re-Marea Neagr�. De asemenea, lag�re de munc� for�at� �i centre de
deportare au existat �n �ntreaga �ar�, dar cele mai multe se aflau �n partea sud-
estic� a C�mpiei Rom�ne �i sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, S�lcioara, Jegalia,
Perie�i, Gr�dina, Satul Nou etc.) 14.

Despre Zarca Aiudului - Izolarea

Cu toate c� dispozi�iile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44)
interziceau, �n genere, separa�iunea individual�, admi��nd-o numai pentru
condamna�ii de drept comun �i numai pentru o perioad� de maximum 2 ani de la
�nceperea execut�rii pedepsei, �n realitate condamna�ii din sec�iile speciale erau
trecu�i la izolatoare. Astfel de izolatoare se aflau la ,,zarca� de la Aiud,
,,neagra� la Sighet �i Jilava, ,,cazinca� la Suceava, etc.. Aici de�inu�ii executau
pedepse �ntr-o total� izolare, �n condi�ii de mizerie �i �nfometare. Un fenomen
caracteristic al penitenciarelor a fost cel al suprapopul�rii �nchisorilor. �n cei
mai mul�i ani ai deten�iei, condamna�ii politici au dormit pe jos, pe rogojini, �n
celule ne�nc�lzite. Spre exemplu, legionarii nu aveau dreptul la perna �i a�ternut.
Majoritatea unit�ilor penitenciare nu erau dotate cu �nc�lzire central�,
temperatura cobor�nd drastic �n celule �n timpul iernii. Alimenta�ia �i asisten�a
medical� erau deficitare. �n general, alimenta�ia era aceea�i �n �ntregul sistem
penitenciar, cu deosebirea c� la sec�iile pentru de�inu�ii politici aceasta era
foarte pu�in�. �n privin�a asisten�ei medicale, aceasta era deseori absent�.
De�inu�ii politici erau mai rar �i mai greu vizita�i de medic. Internarea �n
sta�ionarul penitenciarului �i repartizarea medicamentelor erau supuse unor
restric�ii speciale. �n unele cazuri, pentru a se ob�ine o asisten�� medical� mai
bun�, a fost nevoie s� se recurg� la greva foamei. �n multe cazuri de acest fel,
de�inu�ii au fost alimenta�i artificial �i abuziv, �mpotriva voin�ei lor sau au
fost l�sa�i �n cea mai crunt� mizerie, al�turi de tineta cu fecale, s�pt�m�ni
�ntregi 15.

Monumente edificate pentru fo�tii de�inu�i politic

�n perioada celor aproape 45 de ani de teroare comunist� (1945-1989), Rom�nia a

devenit o �ar� a crimei organizate, a camerelor de tortur�, a temni�elor �i
lag�relor de exterminare. In tot acest timp, un popor �ntreg a tr�it �n spaim�, �n
umilin��, minciun� �i dela�iune. Pentru a ascunde �i a �terge urmele Genocidului
ro�u, securitatea, mili�ia �i justi�ia comunist� au �nceput �nc� din anul 1969, o
vast� opera�iune de selectare �i distrugere a arhivelor proprii, precum �i de
falsificare a unor date �i documente importante. Din num�rul de de�inu�i politici,
circa 15-20% au fost uci�i prin �mpu�care sau extermina�i �n �nchisori ori lag�re
de munc� for�at� 16.

Trupurile lor au fost aruncate �n gropile comune sau �n mormintele f�r� cruce,
care sunt r�sp�ndite de la Timi�oara p�n� la Vladivostok. Alte mii de cet�eni
rom�ni provenind din lumea ��ranilor �nst�ri�i, a intelectualilor ori a
militan�ilor partidelor istorice au fost ridica�i �n miez de noapte de la casele
lor �i uci�i prin �mpu�care pe marginile �an�urilor, �n p�duri sau au disp�rut f�r�
urm�. Numele �i num�rul tuturor acestor martiri nu se vor �ti niciodat�. �n memoria
�i spre cinstirea lor, Asocia�ia Fo�tilor De�inu�i Politic din Rom�nia (AFDPR),
prin filialele sale, a �nceput �nc� din anul 1991 s� ridice monumentele care vor
r�m�ne peste timp drept m�rturie a ceea ce a �nsemnat comunismul. Unele din aceste
monumente au fost ridicate �n apropierea unor groaznice �nchisori sau lag�re ale
mor�ii, cum sunt cele de la Aiud, Poarta Alb�, Gherla, T�rg�or, Pite�ti, Insula
Mare a Br�ilei, Baia Sprie, Nistru, Cavnic, Miercurea Ciuc, Suceava, Boto�ani sau
Bicaz. S-au edificat monumente �i �n zonele �n care a existat rezisten��
anticomunist� de amploare spre exemplu la Teregova, Caransebe�, S�mb�ta, Nuc�oara,
Meidanchioi, Chisindia, R�stolni�a, Ib�ne�ti, M�nz�le�ti, Mesentea, Oravi�a, Vadu
Ro�ca. �n unele ora�e din �ar� s-au ridicat alte monumente precum la Alba lulia,
Bistri�a-N�s�ud, Br�ila, Cugir, C�l�ra�i, Drobeta Turnu Severin, Oradea, Re�i�a,
Satu Mare, T�rgovi�te, Timi�oara, dar �i peste grani�� la Paris �i Geneva 17.

Despre �Holocaustul ro�u� sau crimele �n cifre

Conform estim�rilor f�cute de Florin M�trescu �n cartea sa ,,Holocaustul ro�u�

num�rul persoanelor care au suferit �n regimul comunist dep�e�te 3 milioane. �ntre
28 iunie 1940 �i 22 iunie 1941 au fost deporta�i �n lag�rele din Nordul �nghe�at un
num�r de 300.000 de rom�ni basarabeni �i bucovineni. �ntre anii 1945 �i 1954,
500.000 de rom�ni basarabeni �i bucovineni au fost deporta�i �n lag�re. �ntre anii
1946 �i 1947, 200.000 - 350.000 de rom�ni mor�i �n urma foametei provocat� de
Stalin. Victor B�rsan �n cartea sa ,,Masacrul inocen�ilor", editura Bucure�ti,
1993, deosebe�te mai multe valuri de deport�ri. �ntre 28 iunie 1940 �i 22 iunie
1941, 300.000 de rom�ni deporta�i. �ntre anii 1944 �i 1948 , 250.000 de rom�ni
deporta�i. �ntre anii 1946 �i 1947 , 300.000 de rom�ni mor�i �n urma foametei
provocat� de Stalin. La 6 iulie 1949 �ncepe a 3-a deportare masiv�; 11.324 familii
deportate. �ntre anii 1954 �i 1964, 300.000 de rom�ni deporta�i �n Rusia �i
Kazahstan. Anton Ovseyenco �n ,,The Time of Stalin: Potret of a Tirrany", N.Y.
Harper and Row, 1981 estimeaz� num�rul total al victimelor comunismului �n
Basarabia �i Nordul Bucovinei la 1.500.000 de persoane. �n ceea ce prive�te
Rom�nia, conform lui Florin M�trescu, �n cartea ,,Holocaustul ro�u sau crimele �n
cifre ale comunismului interna�ional", grupurile masive de deport�ri �i crime au
fost: ,,capitularea f�r� condi�ii" de la 23 august 1944 a avut ca rezultat
deportarea a 180.000 de solda�i �i ofi�eri �n lag�rele gulagului sovietic (doar
c�teva mii s-au mai �ntors) 18.

Recent, �n mla�tina r�ului B�l�i din Basarabia a fost descoperit un osuar

rom�nesc compus din 50.000 schelete de solda�i rom�ni - din unit�i ale Armatei
Regale Rom�ne, care �n prim�vara anului 1944 au constituit prima linie de
rezisten�� �mpotriva Armatei Ro�ii. (citat din Mihai Vicol, "Un "Katyn" rom�nesc" -
Rom�nia Liber� Interna�ional, nr.320/04.08.96). Ocuparea ��rii de c�tre Armata
Ro�ie a �nsemnat un val de crime �n r�ndul popula�iei civile, crime de propor�ii
�nc� necunoscute, oameni uci�i doar pentru a fi jefui�i sau pentru a-�i ap�ra
fiicele �i so�iile de violuri. Colectivizarea for�at� a ��r�nimii (�ncep�nd din
1949) a afectat 12.000.000 de ��rani; sate �ntregi au fost mitraliate �i nimicite
cu tunurile - provoc�nd 30.000 de victime. Deport�rile masive din perioada anilor
1949 - 1960 s-au soldat cu �nc� 200.000 de ��rani mor�i �n lag�rele de munc� sau
�nchisori. Rezisten�a armat� din mun�i (1946 - 1958), unic� in lag�rul comunist, a
mai ad�ugat un num�r de victime. �n cele 120 de �nchisori �i lag�re de munc�, au
murit �ntre 150.000- 200.000 oameni. Cifrele globale ale holocaustului ro�u �n
Rom�nia sunt diferite. Num�rul total al de�inu�ilor: 2.000.000 (Filip P�unescu
- ,,Cunoa�terea �i combaterea comunismului". 3.000.000 (Cicerone Ioani�oiu).
Num�rul total al mor�ilor �n regimurile Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceau�escu, Iliescu
(revolu�ie, T�rgu-Mure�, mineriade, etc.) este greu de stabilit. Se descoper� mereu
noi gropi comune pe l�ng� lag�rele de munc� �i �nchisori. Cifra avansat� de Florin
M�trescu este de 891.500 mor�i �n genocidul comunist comis �ntre actualele grani�e
ale Rom�niei 19.

Despre m�rturii �n oglind� din lag�rul comunist

Cu sprijinul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania

ziari�ti de la Rom�nia Liber� �i de la Libertatea au realizat interviuri cu
tor�ionarii pe de o parte, dar �i cu fo�tii de�inu�i politici. Un fost de�inut
politic care a tr�it pe pielea sa teroarea �n Penitenciarul Giurgeni �i fostul �ef
al acestei pu�c�rii �i povestesc, dup� 50 de ani, experien�ele tr�ite �n dou�
tabere at�t de diferite. De o parte este Alexandru Ioani�escu, trecut ast�zi de 80
de ani, fostul comandant de �nchisoare �i lag�r comunist. Cei care l-au cunoscut de
dincolo de gratii �i-l amintesc ca pe o ,,brut� �i o bestie ordinar�", dar el spune
c� pur �i simplu, a muncit la via�a sa ca un tip ,,sever �i corect". Recunoa�te
doar c� subalternii ,,�i mai altoiau" pe de�inu�i, dar pu�c�ria�ii �nchi�i din
ra�iuni politice �i meritau b�taia, pentru c� ,,�necau orezul" �i astfel subminau
economia. De partea cealalt� este Florea Dumitru, mutilat �i umilit �n �nchisoare,
b�tr�nul de peste 73 de ani spune acum c� l-a iertat deja pe tor�ionarul s�u, de�i
r�nile f�cute de b�t�u�ii lui Ioani�escu �i mizeria crunt� din celul� i-au ruinat
pentru totdeauna s�n�tatea. Tor�ionarul Ioani�escu spune c� nu exist� probe pentru
judecarea lui, iar m�rturiile celor care au fost �nchi�i nu au sens. Victima lui,
Dumitru, nu crede c� judecata ar mai avea acum vreun sens 20.

Despre Colonia de munc� din localitatea Giurgeni

Una dintre �nchisorile comuniste ale anilor '60 din Insula Mare a Br�ilei a fost
�i colonia de munc� de la Giurgeni, loc �n care erau �ncarcera�i de�inu�i
contrarevolu�ionari. Conform ,,Dic�ionarului penitenciarelor din Rom�nia comunist�
(1945-1967)", ,,reac�ionarii" tr�iau �n condi�ii inumane. ,,Aveau un regim de munc�
for�at�, fiind p�zi�i de c�ini dresa�i s�-i atace dac� se pr�bu�eau la p�m�nt sau
dac� �ncercau s� se odihneasc�. M�ncarea era foarte proast�, iar setea -
chinuitoare. Cei �nchi�i erau nevoi�i s� bea ap� din Dun�re, iar �n timpul lucrului
- din b�l�ile de pe teren. Prezen�a �obolanilor �n gropile care �ineau loc de
closet sau �n depozitele de alimente a contribuit la declan�area unor epidemii:
febr� tifoid� �i leptospiroza". Una dintre cele mai grele activit�i era considerat�
munca la orez�rie c�nd de�inu�ii erau obliga�i s� stea tot timpul �n ap�,
�ncovoia�i, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost �ncarcera�i numai de�inu�i
politici �ntre anii 1960-1962 c�nd comandantul penitenciarului era Alexandru
Ioani�escu. Maiorul a c�p�tat experien�� la penitenciarele de la Cluj ca loc�iitor
de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceea�i func�ie �i apoi a fost mutat la
Giurgeni. Prin m�na lui au trecut mii de de�inu�i �i chiar elita epocii.
Tor�ionarul �i l-a amintit pe poetul Radu Gyr. La Giurgeni a devenit st�p�n peste
1600 de de�inu�i politici. ,,Cum s� nu le dau m�ncare? P�i, dac� eu v� spun c�
ar�tau ca lupt�torii! In societate nu se m�nca carne, dar la unitate se d�dea de
cinci ori pe s�pt�m�n�. Sigur, mai mult subproduse, c�p��ni, gheare, dar aveau �n
farfurie miros de carne. Odat�, mi-a fost adus de la Jilava un lot. Erau pr�p�di�i
r�u de tot. B�tu�i. G�lbeji�i. M-am dus la Lunca Dun�rii personal s�-i primesc,
venise un tren cu ei. M-am dus cu dou� camioane �i i-am �ncolonat cu gard�, s�-i
aducem la Giurgeni, era o distan�� de vreo 7-8 kilometri. Dom'le, erau at�t de
pr�p�di�i, c� o parte din ei au c�zut pe drum. Apoi i-am scos la munc� �i unii au
devenit ni�te lupt�tori, dom'le. Lucrau �n soare. Aveau o for�� �n ei!"relata �n
fa�a ziari�tilor tor�ionarul. Rezultatele muncii desf�urate de ofi�erul Ioani�escu
la comanda penitenciarelor pe la care a trecut au r�mas men�ionate �n arhive.
Referatele Serviciului de Inspec�ii din cadrul Direc�iei Generale a Penitenciarelor
scot la lumin� portretul unui c�l�u mul�umit de sine: conform documentelor,
Ioani�escu �i lovea ,,�n special pe de�inu�ii cunoscu�i ca elemente �nr�it-
du�m�noase, preocupa�i de a sabota munca sau de a-i instiga pe ceilal�i de�inu�i la
nesupunere" 21. �n urma unor reclama�ii ce vizau excesul de zel, Ioani�escu este
retrogradat din func�ie �i numit loc�iitor al comandantului pentru paz� �i regim la
lag�rul de la Periprava. Dup� aproape 50 de ani de la acele momente, pensionarul
Alexandru Ioani�escu neag� acuza�iile, pe care le consider� simple r�zbun�ri ale
unui alt ofi�er. ,, V� spun sincer. Eu am fost s�rguincios. Am muncit. M-am
str�duit. Acum sunt b�tr�n �i nu vreau dec�t s� fiu l�sat �n pace s�-mi m�n�nc �n
lini�te pensia". �ncaseaz� 2.500 de lei noi, adic� de peste patru ori mai mult
dec�t o pensie medie �n Rom�nia 22.
Despre tor�ionari de ieri care ast�zi sunt cu pensii enorme

Considerat de de�inu�ii care l-au cunoscut drept o ,,bestie ordinar�", Ioani�escu

crede ast�zi c� �n tinere�e �i-a f�cut doar treaba pentru care lua chenzina.
Devotamentul s�u s-a v�zut, spre exemplu, la Aiud, unde, �n timpul unei greve a
foamei, a dat ordin ca de�inu�ii s� fie hr�ni�i cu for�a: printr-un tub v�r�t pe
g�t, le-a fost turnat� toat� por�ia de m�ncare �i de ap�. �ntr-un interviu acordat
ziarului ,,Rom�nia liber�" spunea: ,,Eram foarte sever, dar eram corect. Nu dur,
sever. Aveam subalterni, dom'le... Ce �nsemna s� umblu eu cu b�ta printre ei? Dup�
legile de atunci, erau vinova�i. Nu primeam neap�rat ordine �n scris s�-i maltrat�m
pe de�inu�i, dar �i cereau s� aplici regimul la maximum. S� nu treci nimic cu
vederea. Eu am lucrat dup� un principiu propriu. I-am separat: ��rani, muncitori,
intelectuali �i militari. Pentru c� intelectualii, �tia mai de�tep�i, �i cam
exploatau pe ceilal�i. M-am purtat �n a�a fel �nc�t n-am ce s�-mi repro�ez� relata
mul�umit de el tor�ionarul. La fel ca �i el Gheorghe Cr�ciun, comandant de
penitenciare, �eful Securit�ii Bra�ov, considerat cel mai dur tor�ionar, s-a dus �n
morm�nt cu mul�umirea c� �i-a f�cut doar datoria �i c� fo�tii de�inu�i politic �i-
au meritat soarta. �i acesta a tr�it la Cluj cu o pensie de zeci de milioane de lei
vechi, iar nimeni nu l-a tras la r�spundere pentru faptele sale 23.

Despre Omul care �i-a iertat c�l�ul

Florea Dumitru a fost condamnat �n anul 1959 la opt ani de �nchisoare pentru
uneltire �mpotriva ordinii sociale c�nd a fost p�r�t de �nv��torul satului c�
recita o poezie care critica regimul. Era ofi�er, iar la recurs a primit patru ani.
Florea este trecut de 73 de ani �i tr�ie�te �n localitatea Caracal, �ntr-un
apartament de dou� camere. Red� cu lux de am�nunte, de parca le-ar fi tr�it ieri,
cifre, nume, locuri, fe�e pe care le-a tr�it �n urm� cu cinci decenii. N-a uitat c�
num�rul celulei �n care a stat la Pite�ti era 53, c� un coleg de�inut era �n clasa
a XI-a �i locuia �n Bucure�ti, pe strada �epcari nr. 2, etaj 2, apartament 2, c�
medicamentele de care avea nevoie un alt de�inut erau Carboxim �i Antideprin sau c�
por�ia zilnic� de p�ine era de 250 de grame pentru cei care munceau, �i doar de 100
pentru cei bolnavi sau inap�i. Nici numele comandantului Coloniei de Munca
Giurgeni, unde a stat patru luni, nu crede c� i se va �terge vreodat� din
minte: ,,La Giurgeni era Ioani�escu. Odat�, a venit c�nd ne scoteau la munc�, a
luat o pr�jin� mare �i a �nceput s� dea �n st�nga �i-n dreapta. "Fir-a�i voi s�
fi�i, v� omor pe to�i! Nenoroci�ilor, voi care submina�i economia ��rii!"a povestit
fostul de�inut politic 24. Dumitru Florea are o pensie de 1000 de lei �i o
indemniza�ie de 800 de lei acordat� fo�tilor de�inu�i politici. Precum Florea
Dumitru, to�i fo�tii de�inu�i politic au vii �n memorie toate faptele �i momentele
grele prin care au trecut �n temni�ele �i lag�rele comuniste. Majoritatea dintre ei
�i-au iertat c�l�ii �i nu cer dec�t s� nu-i mai vad� �n func�ii de conducere, dac�
legea lustra�iei a r�mas tot nevotat� 25.

Despre Legea cultelor dictat� de Stalin

�n august 1948 este promulgat� ,,Legea pentru regimul general al cultelor� Aceasta
separa �coala de Biseric�. Nici o confesiune, congrega�ie sau comunitate religioas�
nu mai putea deschide sau �ntre�ine institu�ii de �nv��m�nt general. De asemeni se
aduc restric�ii severe privind activitatea �n m�n�stiri. Nu mai erau privi�i �n
monahism, indiferent de v�rst�, dec�t absolven�ii �colilor de preg�tire a clerului.
Ceilal�i erau primi�i numai la v�rsta de 55 de ani b�rba�ii �i 50 femeile. Au fost
desfiin�ate foarte multe m�n�stiri. Iat� c�teva exemple ale evolu�iei fenomenului.
�n Arhiepiscopia Ia�ilor, din 50 m�n�stiri �i schituri nu a mai r�mas nici una.
Dac� �n Rom�nia anului 1958 mai erau consemnate 197 de m�n�stiri �i schituri, �n
anul 1987 existau doar 103. �n timp ce �n anul 1951 se consemneaz� existen�a a
10.000 c�lug�ri, �n anul 1963 num�rul lor era de aproximativ 1000. Din perspectiv�
comunist�, monahismul rom�nesc trebuia s� �ntrupeze principiul apostolatului social
26. C�lug�rii contemplativi au fost obliga�i s� se transforme �n muncitori pentru
cauza noului regim social, �n ciuda opozi�iei pe care au manifestat-o la
�nceputurile regimului comunist� (Vasilic� Militaru, Biserica din temni��, idem.
p.34)

Despre Moscova care dicta totul

,,Trebuie remarcat faptul c� tonul discursului acelor vremuri era dictat de la

Moscova. Dup� ce, �n prima faz� a revolu�iei bol�evice, au fost d�r�mate bisericile
�i m�n�stirile din Rusia, decapit�ndu-se toat� ierarhia bisericeasc�, Stalin va
�n�elege c� este bine s� se foloseasc� de institu�ia bisericeasc�. �n anul 1943,
Stalin instaleaz� �n func�ia de patriarh al Bisericii ruse pe Serghie. Acesta va
trasa de acum �nainte politica bisericii �n conformitate cu ideologia comunist�.
Urm�torul patriarh, Alexei, va organiza la Moscova �n anul 1948 o conferin��
eclesiastic�, �n cursul c�reia a fost definit� politica pe care aveau s-o urmeze
noile democra�ii populare. A�a se explic� faptul c�, �n primii ani ai regimului
comunist, literatura ortodox� rom�n� a pream�rit biserica mam� a U.R.S.S� (ibid.
p.35) �n noul context politic va fi instalat la Bucure�ti noul patriarh Iustinian
Marina care a colaborat cu statul comunist �n vederea p�str�rii tezaurului
spiritual 27.

Regimul sovietic, �i mai ales dimensiunea sa stalinist�, a fost atras de conceptul

�ingineriei sociale�, iar aceast� construc�ie societal� nu putea s� nu
interac�ioneze cu discursul teologic tradi�ional a c�rui tez� era �autocra�ie,
ortodoxie, narodnost�. Concentrarea puterii statele �i principiile partidului unic,
caracteristice unei singure ideologii oficiale au configurat un puternic vector
ateist �i laicizant �n societatea �i mentalul colectiv ruse. Aceste direc�ii de
strategie politic� intrau �n coliziune cu op�iunile fundamentale ale ortodoxismului
rus, care prin scrisul lui Vladimir Soloviov criticase �patriotismul bol�evic
zoologic�. �n schimb, Berdiaev a insistat pe originile populare cre�tine asupra
comunitarismului socialist 28.

Trebuie s� semnal�m c� liderii sovietici nu au fost influen�a�i �n raporturile cu

religia (ca doctrin� �i component� institu�ional�) de ideea gramascian� a alian�ei
Partidului Comunist cu masele populare religioase3. �n acest context,
anticomunismul a devenit o b�t�lie religioas� de prim� importan�� care a avut o
mobilizare de mas� �n lumea catolic� �i ortodox�. Controlul U.R.S.S. asupra ��rilor
estice �i persecu�iile religioase au condus la elaborarea de c�tre Papa Pius al XI-
lea a Enciclicii asupra comunismului, document care al�turi de scrisorile
pastorale, directivele episcopilor �i buletinele oficiale ilustreaz� spiritul de
cruciad� �n lupta lui �Christos �mpotriva Diavolului �i a barbariei moscovite�. �n
acest sens �ntr-un document papal din anul 1946, Suveranul Pontif a ar�tat etapele
teroarei: �revolu�ia, violen�a, suprimarea tuturor libert�ilor, lupta de clas�,
dictatura�. Analiza papal� evoc� �gigantesca ma�in� colectivist� potrivit c�reia
�paradisul lui Marx apare ca un trist �i ironic paradis, f�r� speran�� �n care
totul este supus logicii materialismului �i distrugerii tuturor religiilor [...]
comunismul semnific� mizerie, sclavaj, regim poli�ienesc, c�mp de concentrare,
moarte� 29.

Despre rela�ia Stat-Biseric� �n spa�iul sovietic

Revenind la regimul sovietic �i politica sa ateocomunist�, trebuie s� enumer�m

c�teva momente care au fost �copiate la indigo� de guvernele democrat-populare �n
perioada postbelic�.

Dup� Sinodul de la Karlov� din anul 1920 au fost excomunica�i marii g�nditori
mistici, Berdiaev �i Bulgakov, patriarhul Tikhon a fost acuzat �i arestat �n anul
1922, sute de preo�i uci�i sau mutila�i, m�n�stirile �i bisericile distruse sau
�nchise, propriet�ile biserice�ti secularizate. Mitropolitul Serghei, succesorul
lui Tikhon a realizat un compromis istoric �Declara�ia de Loialitate� care a
normalizat rela�ia Stat-Biseric�, promi��ndu-se �credin�� Sovietelor �i
recunoa�terea Rusiei Sovietice ca stat-mam� cet�enesc�. De�i persecu�iile
religioase au continuat �n anii '30, s-a constatat o resurec�ie religioas� a
intelectualilor din Rusia 30.

�nfr�ngerile militare din 1941-1942 l-au f�cut pe Stalin s� fac� mari concesii
Bisericii, Serghei a fost numit patriarh �i primit �n vizit� la Kremlin,
transfer�ndu-se fostului periodic al Patriarhiei fondurile revistei �Bezbojnic�
(�Ateul�). Emigra�ia ortodox� rus� de la Karlovac (Iugoslavia) condus� de
mitropolitul Anton (Khropovitsky) a sprijinit politica lui Hitler de distrugere a
�regimului iudeo-masonic al U.R.S.S.� 31.

Unii lideri eclezia�ti au revenit �n Uniunea Sovietic� �i au colaborat cu regimul

comunist, cazul mitropolitului Serafim de la Paris fiind elocvent. Un aspect
interesant este acela c� Biserica Ortodox� Rus� a invocat solidaritatea slav�
pentru ap�rarea �rodinei� (patria-mam�) �mpotriva agresiunii hitleriste. Regimul
stalinist a speculat afirma�ia lui Dostoievski: �a fi rus �nseamn� a fi ortodox�,
dar aceast� resurgen�� religioas� era controlat� de N.K.V.D. �n acest sens, elita
politic� sovietic� s-a folosit de unele per�so�nalit�i din emigra�ia rus� de la
Paris ca Alex. Kazem Bek (persan de origine), lider �n anii '20 al organiza�iei
�Tinerii Ru�i�, admirator al lui Stalin, �noul Bonaparte� �i revenit �n U.R.S.S. ca
secretar al Patriarhului la sf�r�itul anilor '40. Pe ansamblu reac�iile emigra�iei
au fost dure la adresa politicii religioase a regimului, unii reprezentan�i ca Ivan
Solonevici scriind c�r�i critice cum ar fi Rusia �ntr-un lag�r de concentrare, unde
ar�ta c� �cel mai consistent fascism este �n Rusia�. Represiunea stalinist� a atins
�i armata de eli�berare rus� condus� de Vlasov, dup� cum se �tie predat de Alia�i
la Praga sovieticilor (1945) 32.

Dup� cum sublinia C. Andriev �n lucrarea sa Vlasov and the Russian Movement
Liberation. exponen�ii dreptei ruse �i militarii afla�i �n Germania anilor 1941-
1945 (atamanul Baidakalov, Teneserov, Poremski, de fapt lideri ai centrului
berlinez al emigra�iei ruse - executa�i �n anul 1949) afirmau: �religia va fi de o
central� importan�� �n viitoarea ordine cu o pozi�ie dominant� a Bisericii
Ortodoxe� 33.

Stalin a extins represiunea asupra cercurilor militare �i politice ale emigra�iei

ruse din Germania, dar �i asupra iredenti�tilor ucrainieni, dintre care mul�i erau
greco-catolici. Un impact deosebit �n Occident a avut re�ntoarcerea prizonierilor
italieni la Cremona (27 decembrie anul 1947); dup� acest moment, oameni de st�nga
ca C. Monteferrato au devenit din �rusofili, anticomuni�ti �i antibol�evici� 34.

Despre Unitatea special�, NKVD

�n anul 1943 Stalin ordon� �nfiin�area unei unit�i speciale a N.K.V.D.care trebuia
s� identifice �i s� urm�reasc� pe to�i cei care ar fi colaborat cu germanii �i
alia�ii lor. Unitatea numit� ,,Smer�� s-a constituit �n Rom�nia �ncep�nd din anul
1944 �i a fost sprijinit� de secretarul la Ministerul de Interne Teohari Georgescu
pe numele real Baruh Tescovici. Numele rom�nesc va fi ,,Brigada Mobil� �i avea
urm�toarele misiuni: s� conving� popula�ia c� �ntregul aparat de stat al ramurilor
burgheze este vinovat de dezastrul ��rii �i trebuia neutralizat, iar �n anumite
cazuri chiar lichidat; partidele istorice deveneau automat agenturi ale spionajului
fascist �i imperialist �i trebuiau desfiin�ate; unitatea trebuia s� lichideze elita
intelectual�, economico-financiar� �i politic� a ��rii, care urma s� fie �nlocuit�
cu noile cadre formate la Moscova; s� contribuie la crearea �n Rom�nia a unei
societ�i de tip sovietic; s� constituie nucleul din care se va organiza noul
serviciu de informa�ii al Rom�niei �i poli�ia politic� intern�. ,,Brigada Mobil� a
fost organizat� de �eful I.N.U. pentru Rom�nia, generalul A. Saharovski. Pe plan
intern unitatea a fost coordonat� de generalul Gheorghe Pintilie (Pantelei
Bodnarenko), dar la vedere, �eful ei era colonelul Boris Grunberg, care �i-a
schimbat numele �n Alexandru Nikolski �i va deveni general �i unul dintre cei mai
temu�i �efi ai procesului de distrugere al elitei rom�ne�ti 35. Trebuie remarcat�
preocuparea acestor oameni de a-�i schimba numele, de a se rom�niza pentru a-�i
ascunde mai bine identitatea lor real�. Opera�iunea de arestare a purtat numele de
cod de ,,Gayaneh�, denumire dat� de Stalin �i �ncredin�at� generalului Gheorghe
Pintilie. Ea a �nceput printr-un raport al Ministerului de Interne �n care erau
analizate: problema legionar�, organiza�iile subversive, Biserica, sectele
religioase, partidele politice, elementele din fostul P.N.�. �i care concluziona
necesitatea declan��rii arest�rilor� (ibid. p.37) �n noaptea de 14 spre 15 mai 1948
sunt aresta�i 15.000 de membri �i presupu�i sus�in�tori ai Mi�c�rii Legionare iar
din centrele universitare din Ia�i, Bucure�ti �i Cluj au fost aresta�i 1000 de
studen�i. �n 20 mai au fost aresta�i 3000 de ofi�eri ai armatei rom�ne, 2000 de
membri ai P.N.�. �i P.N.L. 36...

Cu alte cuvinte, se observ� c� treptat noua putere instituie ca lege suprem� �

teroarea. Popula�ia gulagului rom�nesc spore�te mereu pentru ca regimul s� se simt�
st�p�n deplin. Re�eaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lag�re de munc� �i
gropi comune este �nfior�tor de dens� �i ea vorbe�te despre cotele la care s-a
desf�urat represiunea comunist�, num�rul celor uci�i �i �ncarcera�i ridic�ndu-se �n
jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud, Gherla, Jilava, Pite�ti, Canal, Balta
Br�ilei �i multe alte locuri ale suferin�ei rom�ne�ti, la care se adaug�
�nchisorile de femei Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbr�veni constituie o geografie care
pe de-o parte arat� dimensiunile pe care crima comunist� le-a avut �n spa�iul
rom�nesc, iar pe de alt� parte vorbe�te de disperarea cu care na�iunea rom�n�
n�scut� cre�tin� s-a �mpotrivit unui regim ateu �i alogen. �n luna mai anul 1946
lotul Antonescu este judecat �i sunt efectuate execu�iile, iar dup� aceast� dat�
�ncep s� fie descoperite �i tr�mbi�ate �n pres� o serie �ntreag� de �comploturi� �n
care protagoni�tii sunt nume marcante ale scenei politice. Din luna martie anul
1947 se declan�eaz� o serie de arest�ri �ntre membrii PN� �i PNL, efectuate �n
manier� stalinist�, adic� �n timpul nop�ii, f�r� mandat de arestare, f�r� ca celui
arestat s� i se comunice motivul 37.

A�adar, �n vara anului 1947 are loc opera�iunea T�m�d�u, c�nd conducerea PN� este
arestat� cu excep�ia lui Iuliu Maniu, care va fi arestat �i el a doua zi, dup�
acest eveniment. Arest�rile erau precedate �n pres� de articole at�t de incitante
�i violente �nc�t oricine �i d�dea seama c� procesele celor aresta�i erau deja
consumate �nainte chiar de a �ncepe. Pozi�ia puterii fusese exprimat� �i acesta era
singurul criteriu de judecat� �n Rom�nia acelei vremi. Pe de alt� parte aceea�i
putere opera o serie de rupturi �n s�nul celorlalte forma�iuni politice, �ncerc�nd
atomizarea lor �i folosindu-se pentru aceasta de oportunismul unora dintre membrii
acestor partide, lu�nd astfel na�tere o serie de forma�iuni minuscule ce puteau fi
foarte u�or controlate de PCR �i cu care acesta se coaliza con�tient fiind c�
anihilarea lor va fi mult mai lesnicioas�. Printr-o tactic� similar� sunt
�nl�tura�i liderii PNL �i PSDI (Titel Petrescu), apoi �partenerii de drum� precum
PNL-T�t�rescu. Liderii politici vor fi concentra�i la penitenciarul Sighet �i
supu�i unui regim de izolare �i �nfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au
nume proprii, ei devin simple numere �i acelea dictate de la centru. Aici se vor
stinge r�nd pe r�nd nume marcante pentru politica �i cultura noastr� 38. Iuliu
Maniu, omul politic recunoscut de occident ca o personalitate diplomatic� de o
probitate moral� incontestabil� sf�r�e�te ne�tiut de nimeni �n condi�ii de mizerie
inimaginabile, �ntr-o celul� din Sighet, m�ncat de viermi �i singur�tate. PCR-ul
nu-�i va uita adversarii s�i ideologici cei mai acerbi, legionarii. Arest�rile
operate �n s�nul G�rzii de Fier sunt de ordinul miilor iar anchetele la care sunt
supu�i cunosc o duritate extrem�. Fascist devine sinonim absolut cu legionar, iar
legionar este o etichet� �ntr-at�t de stigmatizant� �nc�t cel catalogat astfel nu
�i-o va putea �terge niciodat�. Partidul era necru��tor nu doar cu adversarii
declara�i dar chiar cu proprii membri. Procesul �i execu�ia lui Lucre�iu P�tr�canu
sunt un exemplu edificator �n acest sens. S-a constatat c� regimurile comuniste, �n
genere nu agreeaz� prea mult intelectualii �i de cele mai multe ori c�nd ei se
r�t�cesc prin e�aloanele de conducere sunt �nl�tura�i. Acesta a fost cazul �i lui
Lucre�iu P�tr�canu, procesul lui fiind unul desf�urat dup� re�eta stalinist�, cu
acuza�ii fantasmagorice de tr�dare �i complot. F�r� mil� sau remu�c�ri puterea
comunist� �i jertfea proprii fii, modelul era acela�i cu cel sovietic, unde cei mai
apropia�i colaboratori ai lui Stalin �i cei mai cunoscu�i doctrinari ai partidului
c�zuser� r�nd pe r�nd 39.

Teama, frica de intelectualitate se va manifesta �i prin metamorfozarea nefericit�

a uneia dintre principalele institu�ii de cultur� rom�ne�ti, Academia, se produc
epur�ri masive �ntre membrii ei �i mul�i dintre ei ajung �n �ntunecatul Sighet.
Ziari�ti, academicieni, poe�i, oameni de �tiin��, �n m�sura �n care nu au �n�eles
s� �ncheie pact cu puterea politic� criminal�, au intrat �n moara represiunii,
pl�tind cu via�a sau cu anii tinere�ii lor verticalitatea moral� pe care �i-au
impus-o. Dealtfel intelectualitatea a r�mas de la �nceput �i p�n� �n ultimele zile
ale regimului comunist partea societ�ii care nu a �ncetat s� ridice glasuri
protestatare, uneori mai vehemente alt�dat� mai firave, dar niciodat� nu a existat
docilitate absolut� �i de aici poate �i �ncr�ncenarea �i ne�ncrederea pe care
liderii comuni�ti au manifestat-o mereu fa�� de aceast� categorie social� 40.

Pentru a reu�i s� implice �n procese politice de tr�dare na�ional� pe to�i

participan�ii la guvern�rile anterioare se vor constitui loturi de inculpa�i care
adesea nici nu se cuno�teau �ntre ei �i se brodeaz� scenarii lipsite de sens din
care probabil c� nici m�car judec�torii nu �n�elegeau mare lucru. Noua institu�ie a
acuzatorilor publici, preluat� dup� patent sovietic, �i f�cea din plin datoria,
acuz�rile curgeau vertiginos �i �n loc de fapte concrete s�lile tribunalelor
poporului r�sunau de acuze precum �vampiri care au supt s�ngele celor mai buni fii
ai poporului�. Astfel ajung �n �nchisoare personalit�i �tiin�ifice �i economice
care erau simpli tehnicieni ce �ncercaser� �ntr-o perioad� crunt� ca cel de al II-
lea R�zboi mondial s� nu lase �ara �n colaps economic. Ei nu aveau apartenen��
politic� �ns� PCR-ul considera tr�d�tor pe oricine se situa �n afara lui. Astfel
elitele din toate domeniile vor fi nu doar �nl�turate ci pur �i simplu suprimate.
Nici armata nu este cru�at�, criteriul politic func�ioneaz� �i �n acest caz.
Diviziile �Tudor Vladimirescu� �i �Horia, Clo�ca �i Cri�an�, venite cu tancurile
sovietice vor constitui nucleul armatei RPR, vechea armat� a Rom�niei fiind
distrus�, generali �i strategi de marc� putrezind �n beciurile �nchisorilor
comuniste. Pentru reformarea armatei, ca �i �n celelalte sectoare, vor fi trimi�i
consilieri sovietici care, nu de pu�ine ori vor intra �n conflict cu ofi�erii
rom�ni. Epur�rile efectuate �n armat�, urmate adesea de arest�ri produc
degringolad� �i �n acest sector care �i demonstrase eficien�a pe parcursul
r�zboiului 41.

�n 19 august anul 1948 comuni�tii infiltra�i �n Serviciul Special de Informa�ii

care se afla sub conducerea lui Gheorghe Pintilie �i Emil Bodn�ra� au arestat
aproximativ 1000 de ofi�eri S.S.I. La 1 decembrie este desfiin�at� Biserica greco-
catolic� �i este arestat� ierarhia ei. Arest�rile se f�ceau inopinat �i prin
mijloace diverse. P�rintele Iustin P�rvu poveste�te cum a fost ridicat �n noaptea
de 14 spre 15 mai din camera sa de preot slujitor la Seminarul din Roman �i
transportat cu o dub� neagr�. P�rintele Zosim Oancea a fost arestat �n noaptea de 7
spre 8 iulie din gara Cop�a Mic� iar �n data de 10 iunie P�rintele Arsenie Boca
d�dea declara�ii la Securitate. Motivele arest�rilor erau multiple: P�rintele Zosim
Oancea era �nvinuit pentru ajutorarea unor familii de cre�tini deja aresta�i,
folosind banii din editarea unui calendar cre�tin-ortodox. P�rintele Iustin P�rvu a
fost acuzat c� se afla �nscris pe o list� de donatori �i sus�in�tori ai celor
afla�i �n �nchisoare. Preotul Gheorghe Chiriac, doctor �n teologie �i filosofie, a
fost pus sub acuzare pentru c� a participat cu o sum� de bani la ajutorarea unui
proasp�t ie�it din �nchisoare. Liviu Munteanu, protopop de Bistri�a �i rector al
Institutului Teologic din Cluj a fost pus sub �nvinuire pentru ascultarea f�cut�
fa�� de episcopul de Cluj care l-a �ndemnat s� emit� o circular� ce �ndemna preo�ii
la catehizarea credincio�ilor interzis� de Legea Cultelor. P�rintele Arsenie Boca a
fost arestat pentru c� i-a ajutat cu alimente pe refugia�ii din mun�i �i pe cei
para�uta�i care veneau din Germania s� ajute rezisten�a rom�neasc�. P�rintele Ioan
Iovan, ucenic al p�rintelui Arsenie Boca, a fost condamnat la 25 ani de temni��
grea. El a fost duhovnicul maicilor de la m�n�stirea Vladimire�ti �i unul dintre
cei mai insulta�i �i calomnia�i preo�i rom�ni 42.

C�teva concluzii �i �ncheierea

A�adar, fiind incapabil de crea�ie, comunismul a distrus f�r� s� poat� pune nimic
�n schimb �i, �n urma acestei constat�ri a c�rei concrete�e este incontestabil�, se
impune ca, abord�nd comunismul ca regim politic sau ideologic, s�-l privim �i din
perspectiv� teologic�. �Antispiritul comunist� de care pomene�te p�rintele Andr�
Scrima este �n fond acel suflu demonic care �l str�bate �n toate cotloanele sale.
Proteic �i insidios, comunismul �i p�streaz� constanta demonic� �n toate
�mprejur�rile. Ca neam �i persoane care am trecut prin experien�a comunist�, ni se
impune ca datorie moral� analiza �i �n�elegerea acestei experien�e la dimensiunea
de experien�� mistic� ce ne-a pus �n ecua�ie rela�ia cu Dumnezeu �i ne-a demonstrat
c�, �ntr-un mod criptic, dar constant, ve�nicia irumpe �n timpul istoric 43.

Din punct de vedere cre�tin, singurul r�spuns care �i poate fi dat comunismului
este afirmarea a tot ceea ce el neag�: afirmarea libert�ii, a spiritualit�ii, a
existen�ei lui Dumnezeu �i, prin aceast� afirmare, intrarea �n conflict direct cu
comunismul. Omul cre�tin aplic� faptelor, sistemelor �i ideilor o gril� de lectur�
cre�tin�, ori, dup� o astfel de gril�, comunismul este un construct al r�ului,
menit s� perverteasc� totul. Asemeni lui Satan, el �l imit� pe Dumnezeu, dar �ntr-
un mod caricatural, maimu��rit; spre deosebire de Dumnezeu care �l vrea pe om liber
�i �i cere supunere din iubire liber consim�it�, comunismul, ca �i demonul �l vrea
pe om sclav supus, u�or de manipulat, cu libertatea anulat� �i voin�a pervertit�.
Intrarea �n conflict cu sistemul devenea, prin urmare, o consecin�� a �ncerc�rii de
a-�i p�stra umanitatea 44.

�n cadrul celor intra�i �n temni�ele comuniste, �n func�ie de modul �n care se

raportau la tr�irea cre�tin�, se disting mai multe categorii, astfel:

-cei care aveau o tr�ire cre�tin� intens� �i �nainte de a intra �n deten�ie,

-cei care, de�i aveau o educa�ie cre�tin�, nu erau ni�te tr�itori autentici,
cre�tinismul lor reduc�ndu-se la un anume formalism, �ns�, �n �nchisoare, ei vor
descoperi valoarea tr�irii cre�tine �i vor intra pe via mistica la fel de intens ca
�i cei din prima categorie;

-mult mai redu�i numeric, sunt cei care au intrat �n �nchisoare �n total�
necuno�tin�� sau chiar �n opozi�ie cu cre�tinismul, dar, �nt�lnind �n temni�� pe
cei care �l practicau, sesiz�nd senin�tatea �i �mp�carea cu care �i petreceau
deten�ia, au �nceput �i ei s� practice rug�ciunea �i celelalte fapte cre�tine
posibile �ntr-un asemenea spa�iu;

-au existat, desigur, �i de�inu�i care nu au avut o autentic� tr�ire cre�tin�,

dintre ace�tia administra�ia �nchisorilor �i racola informatorii. Tot din r�ndul
celor necredincio�i au fost cei care s-au sinucis sau au ie�it din �nchisoare
socotindu-se �nvin�i �i dorindu-�i r�zbunarea. Dar aceast� categorie a victimelor a
fost foarte redus� numeric �i foarte pu�ini au supravie�uit deten�iei, c�ci lipsa
de speran�� �i sentimentul z�d�rniciei, la care se ad�ugau condi�iile de gulag, i-a
descompus trupe�te �i suflete�te 45.

Deci, cei mai mul�i au intrat �n deten�ie av�nd o educa�ie moral cre�tin�, unii o
tr�iau mai intens, al�ii mai pu�in, dar �n momentul �n care au devenit con�tien�i
c� toate pun�ile cu exteriorul le sunt t�iate, ei au evadat �n transcendent. �i, �n
ciuda ostraciz�rii extreme la care erau supu�i, �i-au c�tigat libertatea �i
fericirea, realiz�nd ceea ce p�rea imposibil - izb�nda �n fa�a comunismului.

Parcurg�nd numeroase m�rturisiri ale experien�elor carcerale, fie prin intermediul

memorialisticii de deten�ie, fie redate nemijlocit de protagoni�ti, �n interviurile
realizate, se constat� c� tr�irea religioas� �i fenomenul cre�tin a cunoscut o
manifestare plenar�. Este ne�ndoielnic c� spa�iul ostracizant al temni�ei devine
prilej de ad�ncire spiritual�, �ntr-o a�a m�sur� �nc�t se poate afirma, c� tr�irea
cre�tin� �n temni�ele comuniste a fost un fenomen de mas� 46.

Din punct de vedere cre�tin, singurul r�spuns care �i poate fi dat comunismului
este afirmarea a tot ceea ce el neag�: afirmarea libert�ii, a spiritualit�ii, a
existen�ei lui Dumnezeu �i, prin aceast� afirmare, intrarea �n conflict direct cu
comunismul. Omul cre�tin aplic� faptelor, sistemelor �i ideilor o gril� de lectur�
cre�tin�, ori, dup� o astfel de gril�, comunismul este un construct al r�ului,
menit s� perverteasc� totul. Asemeni lui Satan, el �l imit� pe Dumnezeu, dar �ntr-
un mod caricatural, maimu��rit; spre deosebire de Dumnezeu care �l vrea pe om liber
�i �i cere supunere din iubire liber consim�it�, comunismul, ca �i demonul �l vrea
pe om sclav supus, u�or de manipulat, cu libertatea anulat� �i voin�a pervertit�.
Intrarea �n conflict cu sistemul devenea, prin urmare, o consecin�� a �ncerc�rii de
a-�i p�stra umanitatea 47.

�n alt� ordine de idei, de pild�, �n cadrul celor intra�i �n temni�ele comuniste,

�n func�ie de modul �n care se raportau la tr�irea cre�tin�, se disting mai multe
categorii, astfel: cei care aveau o tr�ire cre�tin� intens� �i �nainte de a intra
�n deten�ie, cei care, de�i aveau o educa�ie cre�tin�, nu erau ni�te tr�itori
autentici, cre�tinismul lor reduc�ndu-se la un anume formalism, �ns�, �n
�nchisoare, ei vor descoperi valoarea tr�irii cre�tine �i vor intra pe via mistica
la fel de intens ca �i cei din prima categorie; mult mai redu�i numeric, sunt cei
care au intrat �n �nchisoare �n total� necuno�tin�� sau chiar �n opozi�ie cu
cre�tinismul, dar, �nt�lnind �n temni�� pe cei care �l practicau, sesiz�nd
senin�tatea �i �mp�carea cu care �i petreceau deten�ia, au �nceput �i ei s�
practice rug�ciunea �i celelalte fapte cre�tine posibile �ntr-un asemenea spa�iu;
au existat, desigur, �i de�inu�i care nu au avut o autentic� tr�ire cre�tin�,
dintre ace�tia administra�ia �nchisorilor �i racola informatorii. Tot din r�ndul
celor necredincio�i au fost cei care s-au sinucis sau au ie�it din �nchisoare
socotindu-se �nvin�i �i dorindu-�i r�zbunarea. Dar aceast� categorie a victimelor a
fost foarte redus� numeric �i foarte pu�ini au supravie�uit deten�iei, c�ci lipsa
de speran�� �i sentimentul z�d�rniciei, la care se ad�ugau condi�iile de gulag, i-a
descompus trupe�te �i suflete�te 48.

A�adar, cei mai mul�i au intrat �n deten�ie av�nd o educa�ie moral cre�tin�, unii o
tr�iau mai intens, al�ii mai pu�in, dar �n momentul �n care au devenit con�tien�i
c� toate pun�ile cu exteriorul le sunt t�iate, ei au evadat �n transcendent. �i, �n
ciuda ostraciz�rii extreme la care erau supu�i, �i-au c�tigat libertatea �i
fericirea, realiz�nd ceea ce p�rea imposibil - izb�nda �n fa�a comunismului. �ntre
altele, parcurg�nd numeroase m�rturisiri ale experien�elor carcerale, fie prin
intermediul memorialisticii de deten�ie, fie redate nemijlocit de protagoni�ti, �n
interviurile realizate, se constat� c� tr�irea religioas� �i fenomenul cre�tin a
cunoscut o manifestare plenar�. Este ne�ndoielnic c� spa�iul ostracizant al
temni�ei devine prilej de ad�ncire spiritual�, �ntr-o a�a m�sur� �nc�t se poate
afirma, c� tr�irea cre�tin� �n temni�ele comuniste a fost un fenomen de mas� 49.

Altfel spus, �n urma materialului consultat, a rezultat c�, �n pofida tuturor

eforturilor pe care sistemul comunist le-a f�cut, de �n�bu�ire a credin�ei �i de
descompunere interioar� a persoanei umane, de�inu�ii din �nchisorile comuniste au
reu�it s� tr�iasc� o via�� �n Iisus Hristos �n toat� plenitudinea ei. Demersul
nostru introspectiv �i retrospectiv printre oameni �i fapte dintr-un timp al
�ntunericului, c�nd Rom�nia a fost luat� �n st�p�nire prin minciun� �i violen��, de
un sistem absolut demonic se vrea a fi o privire din perspectiv� moral-cre�tin�
asupra unui fenomen care, dincolo de politic, economic, social are profunde
semnifica�ii mistice �i morale. Confruntarea omenirii, a Rom�niei �i a fiec�ruia
dintre noi cu fenomenul comunist nu este ceva ce se consum� exclusiv �n istorie, ci
confruntarea aceasta este o lupt� �ntre Bine �i R�u. Noi, cei de azi, suntem datori
s-o �n�elegem, s� ne-o asum�m �i s� con�tientiz�m care sunt solu�iile salvatoare;
consider�m aceasta ca un act moral, at�t fa�� de propria con�tiin�� c�t �i fa�� de
memoria celor ce s-au jertfit �n aceast� lupt� �i, mai ales, fa�� de genera�iile
viitoare. �Condamnarea comunismului este ast�zi, mai mult ca oric�nd, o obliga�ie
moral� (s.n.), intelectual�, politic�, social�. Statul rom�n, democrat �i
pluralist, poate �i trebuie s� o fac�. Tot astfel, cunoa�terea acestor pagini
�ntunecate �i triste de istorie rom�neasc� a secolului dou�zeci este indispensabil�
pentru noile genera�ii care au dreptul s� �tie �n ce lume au tr�it p�rin�ii lor.
Viitorul Rom�niei depinde de asumarea trecutului ei, deci de condamnarea regimului
comunist ca inamic al speciei umane. A nu o face ast�zi, aici �i acum ne va
�mpov�ra pe veci cu vina complicit�ii, fie �i prin t�cere, cu R�ul totalitar.� 50.

(http//www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf, p. 448.) Azi, c�nd

se �ntrevede riscul unui cult al corporalit�ii hedoniste, c�nd societatea nu mai
este nici socialist�, nici comunist�, ci consumist�, m�rturisitorii temni�ei
comuniste ne pot fi c�l�uze spre esen�e. Agresiunea asupra persoanei umane nu se
mai face prin teroare �i crim�, ci prin pl�cerea senzual�, insidioas� �i la fel de
(dac� nu �i mai) destructiv� pentru spirit 51.

A�adar, comunismul, ca �ncercare la care a fost supus cre�tinismul, a demonstrat c�

omul nu se poate salva altfel dec�t prin credin��. Cu alte cuvinte, f�r� rug�ciune,
f�r� mil� �i dragoste fa�� de cel�lalt, f�r� efortul permanent de a intra �n
leg�tur� cu Dumnezeu, omul supus experien�ei comuniste �i, �ndeosebi, celei din
�nchisoarea comunist�, risc� s� se dezintegreze ca persoan� uman�. A vorbi despre
dimensiunea spiritual� a universului carceral al Rom�niei comuniste este o
necesitate moral�. M�rturisitorii, martirii �i mucenicii temni�elor comuniste
trebuie s� func�ioneze pentru noi, cei de ast�zi ca modele, ca repere morale, �n
caz contrar cunoa�terea experien�ei lor ar r�m�ne doar la nivel ra�ional �i at�t.
Este necesar s� ne-o asum�m efectiv �n�eleg�nd c� ancorarea �n Dumnezeu a fost
singura solu�ie viabil� atunci �i ea este �i ast�zi o salvare autentic� a unit�ii
noastre fiin�iale ca persoane �i ca neam. Solu�ie unic�, ve�nic�, imbatabil�,
ancorarea noastr� �n Dumnezeu, respectarea grilei morale cre�tine a fost �i este
barca de salvare din marasmul comunist, dar �i din nebunia disonant� �i gr�bit� a
lumii noastre, postmoderne, contemporane�

Note bibliografice:

1 Conform unei note informative din 15 aprilie 1960 iat� ce spunea arhiereul,
pensionat de comuni�ti, Pavel �arpe (prorectorul Centrului de �ndrum�ri misionare
Curtea de Arge�) �ntr-o discu�ie cu informatorul: ��conducerea ��rii se d� ur�t la
preo�i. Ei sunt aresta�i f�r� motive, �i anume sunt aresta�i cei mai buni
predicatori, slujitori, cei mai morali oameni, pe motiv c� sunt: chiaburi, mistici,
<<fo�ti legionari>>, c� au camuflat aur, arme etc. �i c�te alte asemenea motive
(�)� (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 709, vol. II, f. 93).

2 Vezi declara�ia din [1949-1950], dat� de informatorul �Salc�m� despre p�rerea

episcopului locotenent al Dun�rii de Jos: � (�) Episcopul Antim Nica, ne
propov�duie�te c� regimul[l] de ast�zi este trec�tor, credin�a va �nvinge,
comuni�tii sunt tr�d�torii ��rii, noi preo�ii s� fim la datorie. Anglo-americanii
ne vor salva de haosul comunist� (Ibidem, dos. nr. 701, vol. II, f. 329, 346) sau,
la predarea patrimoniului fostei episcopii de Hu�i, desfiin�at� de puterea
comunist�, la 28 februarie 1949, episcopul Grigorie Leu era de p�rere c�: �p�n�
dup� Pa�ti se vor produce schimb�ri �n �ar� �i str�in�tate, care poate nu va mai fi
nevoie de a preda inventarul� (Ibidem, f. 171).

3 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 416-416v (Declara�ie a lui Sandu
Tudor, aflat �n pu�c�rie �i luat� de un informator, din data de 3 iulie 1958).

4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul �i fapta (tez� de doctorat sus�inut�
la Facultatea de Teologie Ortodox�, Universitatea Bucure�ti), Bucure�ti, 1999, p.
249.

5 Dup� aplicarea decretului din 4 august 1948 care privea laicizarea �nv��m�ntului
rom�nesc, reac�iile nu au �nt�rziat s� apar�. Astfel, Grigorie Leu, episcopul de
Hu�i, a �inut �n jude�ul F�lciu (ast�zi �n jud. Vaslui) o �edin�� regional� cu
preo�ii din patru jude�e �i le-au spus c�, dac� �n �coli s-au suspendat orele de
religie, acestea s� fie predate de preo�i �n biseric�. Li s-a cerut preo�ilor s�
mearg� din cas� �n cas� �i s� cear� p�rin�ilor copiilor de p�n� la 18 ani s�-�i
lase copiii la biseric� pentru a primi �nv��tura bisericeasc� (L. Grigorescu,
Politica de laicizare a slujitorilor Bisericii �i a credincio�ilor, �n Analele
Sighet, vol. VII, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 103); acela�i
episcop a �nfruntat ordinele partidului de detronare a sa �i desfiin�are a
scaunului de Hu�i, pentru ca �n cele din urm� s� se resemneze cu inevitabila
aplicare a voin�ei comuniste, �n speran�a unei c�deri apropiate a sistemului
(A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. II, f. 171; Magazin Istoric, an

XXVIII, nr. 7, iulie 1994); se pare c� acest ierarh a fost otr�vit cu arsenic,
murind astfel la 1 martie 1949, potrivit analizelor preliminare efectuate de
medicul Valentina Leu la data de 2 martie 1949 (apud N. Hurjui, Op. cit., p. 288-
293).

6 Ibidem, propus �n �edin�a sinodului permanent al B.O.R. din 26 mai 1946, al�turi
de P.S. Lucian Triteanul al Romanului �i P.S. Cosma Petrovici.

7 �E�ti legionar pentru c� e�ti teolog �i fiind teolog e�ti anticomunist, iar a fi
anticomunist �nseamn� a fi legionar�, astfel i se spunea profesorului Teodor M.
Popescu, de la Facultatea de Teologie, �n timpul anchetei, de�i nu era preot, �i
mai ales c� avusese o pozi�ie antilegionar� clar� �n perioada interbelic� �i dup�
(Bibl. Sf. Sinod, ms. nr. 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot,
teolog, istoric, profesor �i pedagog. Via�a �i opera, Bucure�ti, 1984, f. 228). �n
penitenciarul Aiud acesta avea s� fie considerat tot legionar, de�i la proces nu i
se g�sise aceast� vin� (A.M.J., fond penal, dos. nr. 39.238, vol. I, f. 9v-10v;
vol. III, f. 1-1v).

8 Dup� denun�area concordatului cu Vaticanul, de c�tre statul rom�n (17 iulie

1948), preluarea �colilor catolice de c�tre stat �i reducerea scaunelor episcopale
de la 6 la 2 (18 septembrie 1948), Vaticanul a protestat fa�� de atitudinea luat�
de conducerea R.P.R. �n privin�a Bisericii romano-catolice. Ca atare �n �edin�ele
secretariatului C.C. al P.M.R. (dup� 20 octombrie 1948) s-a luat �n discu�ie
problema catolic�, pun�ndu-se �n vedere chiar ruperea rela�iilor diplomatice.
Astfel, Ana Pauker propunea ca : �s� g�sim elementele pentru a rupe rela�iile cu
Papa pe baza unor infrac�iuni de drept comun pe care popii catolici le s�v�r�esc �
trafic de valut� (L. Grigorescu, Op. cit., p. 105-109), preciz�ndu-se c� agentura
romano-catolic� este folosit� de cercurile imperialiste anglo-americane, iar ca
m�suri, printre altele, s-au propus: �crearea unei mi�c�ri opozi�ioniste �n s�nul
Bisericii catolice; izolarea v�rfurilor catolicismului du�m�nos regimului nostru
prin demascarea imoralit�ii lor, a infrac�iunilor de drept comun s�v�r�ite �i a
leg�turilor tr�d�toare existente cu cercurile imperialiste str�ine care �i sus�in
moral �i material� (Ibidem). �n �edin�a secretariatului C.C. al P.M.R. din 20
octombrie 1948 s-a r�spuns Vaticanului �n termeni foarte duri acuz�ndu-l c� este
agentur� a imperialismului anglo-american care dore�te s� provoace statul �i
poporul rom�n (Ibidem); aceea�i acuza�ie este surprins� �i �n coresponden�a dintre
diplomatul francez Wladimir d`Ormesson, fost ambasador la Vatican �i cardinalul
Eugene Tisserant, secretar al Congrega�iei Bisericii Orientale, �ntre�inut� �ntre
1946-1956 (S. Guinle-Lorinet, Bisericile din Rom�nia �n anii cincizeci, v�zute de
Vatican, �n Memoria, revista g�ndirii arestate, nr. 34 (1/2001), p. 62-69);
relevant este cazul lui Ioan Scheffler, episcop romano-catolic de Satu-Mare, care
�n 1952, �mpreun� cu al�i preo�i, era acuzat de �activitate de spionaj desf�urat�
�n favoarea Vaticanului� (A.M.J., fond penal, dos. nr. 18.340, vol. III, f. 368-
372).

9 C. Aioanei, F. Moraru, Biserica Ortodox� Rom�n� �n lupt� cu �diavolul ro�u�, �n

Altarul Banatului, 2001, nr. 1-3, p. 89-99; Cr. Vasile, Autorit�ile comuniste �i
problema m�n�stirilor ortodoxe �n anii `50, �n Analele Sighet. Anii 1954-1960.
Fluxurile �i refluxurile stalinismului, vol. VIII, Bucure�ti, Funda�ia Academic�
Civic�, 2000, p. 179-189; este vorba de un referat din 6 octombrie 1958, semnat de
Al. Dr�ghici, �n care se vorbe�te de �tolerarea pe mai departe a num�rului mare de
elemente legionare �i reac�ionare �n m�n�stiri, c�t �i men�inerea num�rului mare de
m�n�stiri unde num�rul de c�lug�ri se �nmul�e�te �ncontinuu cu elemente
�ndoctrinate cu idei contrarevolu�ionare, [�i care] prezint� un pericol social� �i,
�n consecin��, propunea ca: �elementele legionare �i elementele care au avut
func�iuni �n aparatul de stat burghezo-mo�ieresc�, care sunt c�lug�ri �n m�n�stiri,
episcopii, mitropolii �i patriarhie, s� fie sco�i din monahism, s� li se interzic�
portul hainei c�lug�re�ti �i s� nu li se mai permit� �ntoarcerea la m�n�stiri;
desfiin�area seminariilor monahale �i interzicerea de c�tre c�lug�ri �i c�lug�ri�e
a frecvent�rii cursurilor la Institutul Teologic; pe viitor, intrarea

�n monahism s� se fac� numai cu avizul �mputernici�ilor regionali pentru culte;

interzicerea cu des�v�r�ire ca pe viitor, s� se �nfiin�eze m�n�stiri sau schituri;
num�rul de m�n�stiri fiind prea mare, s� fie redus la jum�tate; interzicerea
elementelor tinere �n m�n�stiri, fix�ndu-se limita de v�rst� de la 50 de ani �n
sus.

10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Bucure�ti,

1991, p. 165.

11 Ibidem.

12 De remarcat este directiva referitoare la problema religioas� din �Directivele

de baz� ale N.K.V.D.�, din 2 iunie 1947, pentru ��rile din orbita sovietic�. Astfel
directiva nr. 34 spunea: �Trebuie acordat� o aten�ie deosebit� bisericilor.
Activitatea cultural-educativ� trebuie astfel dirijat� ca s� rezulte o antipatie
general� �mpotriva acestora. Este necesar s� fie puse sub observa�ie tipografiile
biserice�ti, arhivele, con�inutul predicilor, c�ntecelor, al educa�iei religioase,
dar �i cel al ceremoniilor de �nmorm�ntare� (�n Memoria, revista g�ndirii arestate,
nr.8, p.80); dup� cum se observ� nu se vorbe�te de desfiin�area Bisericii, ci de
folosirea ei �n scopurile urm�rite de sistemul comunist �i aceasta dup� experien�a
sovietic� (desfiin�area Bisericii ruse �i re�nfiin�area ei �n anul 1943).

13 Justinian, Patriarhul Rom�niei, Apostolat social. Pilde �i �ndemnuri pentru

cler, Bucure�ti, vol. I, 1948, p. 18; vol. IV, 1952, p.56; vol. VII, 1962, p. 77;
vol. X, , 1971, p. 82 -84.

14 A.M.J., fond penal, dos. nr. 113668, vol. II, f. 217.

15 Ibidem, vol. I, f. 101-106, proces verbal de interogatoriu din 12 martie 1958,

luat lui Alexandru F�ge�eanu; vezi �i declara�ia din 1 iulie 1958 despre Sandu
Tudor, dat� de un informator �n pu�c�rie (Ibidem, vol. VI, f. 423-426).
16 Roman Braga �n Procesul Verbal de interogatoriu din 27.07.1958, declar�:
�Activitatea dus� de mine �n perioada anilor 1953-1958 este �ntr-adev�r ostil�
regimului actual, �ns� nu i-am dat o form� legionar�, ci spiritual�, adic�
antimaterialist�, urm�rind prin ea �n schimb acela�i scop, adic� �ndep�rtarea a c�t
mai multe elemente �i �n special din r�ndul tineretului studios, de regimul actual
�i gruparea lor �n m�n�stiri. Aceast� activitate spiritual� am dus-o cu scopul
inten�ionat du�m�nos la adresa regimului actual, activitate care a constat �n
urm�toarele: Am p�strat �n biblioteca mea c�r�i cu con�inut du�m�nos regimului
actual cum ar fi de exemplu Destinul omenirii de autorul P. P. Negulescu �i altele,
pe care am neglijat inten�ionat s� le �ndep�rtez, deoarece dup� concep�ia mea
anticomunist�, le-am considerate de <<valoare>>. Am scris note, rezumat �i
comentarii antimaterialiste cu privire la ideologia marxist� �i alte teme� �n
perioada anilor 1953-1958 �n mod consecutiv �i cu scop du�m�nos regimului democrat,
am f�cut educa�ie anticomunist� �n r�ndul tineretului �i �n special a celui
studios, deoarece speram ca astfel reu�ind s�-i rup de regim �i de concep�iile sale
�i apropiindu-i de m�n�stire, ace�tia nu vor mai contribui cunimic la men�inerea �i
consolidarea acestui regim, fapt ce putea s� u�ureze pr�bu�irea sa (�); am
participat la medita�iile �inute �n anul 1957, vara, de c�tre stare�ul schitului
Sandu Tudor, de la m�n�stirea Rar�u (Roman Braga �i Sandu Tudor au f�cut educa�ie
antimaterialist� studen�ilor Gheorghe V�s�i, R�dulescu Nicolae �i �erban
Mironescu)� (A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. I, f. 278); Roman Braga fusese
condamnat �n anul 1949 conform sentin�ei nr. 210 la 5 ani temni�� grea �i trei ani
degradare civic� (Ibidem, f.261) pentru acuza�ia c� ar fi f�cut parte dintr-un cuib
legionar din cadrul Facult�ii de Teologie din Bucure�ti. Din sentin�� rezult� c� s-
a �nscris �n Mi�carea Legionar� �n anul 1946, iar activitatea sa �subversiv� a
constat �n str�ngerea de ajutoare pentru legionarii �nchi�i �i diferite ac�iuni de
protest la adresa ac�iunilor comuniste (redactarea de manifeste contra s�rb�toririi
zilei de 1 mai �n s�mb�ta Pa�telui). A fost eliberat din �nchisoare �n anul 1953 �i
rearestat pentru activitatea �n �Rugul Aprins�; despre ini�iativa edific�rii mai
multor centre de rezisten�� spiritual�, de ordin monahal, de c�tre Sandu Tudor vezi
�n procesele verbale de interogatoriu din 30 iunie �i 19 iulie 1958 luate lui Roman
Braga (Ibidem, f. 286-287v; 295-296v).

17 �n ceea ce prive�te m�n�stirile, �n toate documentele studiate se relev�

preocuparea Securit�ii de a controla activitatea acestora, fiind considerate unele
din cele mai puternice centre de rezisten�� anticomuniste, prin prestigiul lor
spiritual �i prin ajutorul care-l ofereau lupt�torilor din mun�i. �n adresa
Direc�iei a III-a, informa�ii interne, c�tre Direc�ia a VIII-a, anchete penale, din
data de 23 iunie 1958, se cere s� se scoat� de la ancheta�i activitatea
contrarevolu�ionar� de la m�n�stirile Cernica, V�for�ta �i Tismana �i rolurile
jucate de Athanasie Glatcovschi, stare�ul m�n�stirii Cernica, de vicarul patriarhal
Antim Nica �i de Bartolomeu Anania (Ibidem, vol. VIII, f. 191). Cazul Rugul Aprins
�i alte anchete ale Securit�ii a convins puterea comunist� s� ia m�suri dure
�mpotriva m�n�stirilor, concretizate prin decretul nr. 410 din anul 1959.

18 Vezi nota informativ� din 27 octombrie 1951 unde se vorbe�te despre num�rul
imens de credincio�i veni�i pentru a se �nchina la moa�tele Sf. Dimitrie Basarabov,
�n zilele de 26-27 octombrie, la catedrala patriarhal� (A.C.N.S.A.S., fond
informativ, dos. nr. 701, vol. III, f, 21).

19 Vezi adresa Direc�iei a III-a din M.A.I. c�tre Direc�ia regional� M.A.I.
Ploie�ti din data de 18 martie 1958, prin care se cereau informa�ii despre
leg�turile lui Antim Nica, episcop vicar patriarhal, Bartolomeu Anania bibliotecar
al Patriarhiei �i �alte elemente legionare din cadrul Patriarhiei� (se men�ioneaz�
�i numele lui Nicolae Popoviciu, fost episcop de Oradea, pensionat �n anul 1950 la
m�n�stirea Cheia) cu monahii aresta�i la m�n�stirea V�for�ta (A.C.N.S.A.S., fond
informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 175-176), rela�ii care ni se confirm� �i din
alte note informative din aceast� perioad�.
20 A.M.J., fond penal, dos. nr. 38.408, vol. III, f. 147-168 (Sentin�a nr. 347 din
14 martie 1959, dat� de Tribunalul Militar Regiunea a 3-a, Cluj).

21 �ntr-o not� informativ� din 30 iunie 1961 vorbindu-se de num�rul mare al

c�lug�rilor de la Antim (se hot�r�se transformarea m�n�stirii �n parohie) se
aminte�te �i de un c�lug�r, eliberat din �nchisoare: � (�) a mai f�cut acolo
(patriarhul - n.n.) �i un diacon, om de treab�, dar indezirabil � pe unul M�r�cine.
Acesta fusese os�ndit la mul�i ani de pu�c�rie, apoi a studiat teologia �i
patriarhul l�a g�sit bun s�l fac� diacon �n Bucure�ti �i �nc� voia s�l pun� la
catedral�. To�i au fost surprin�i c� pe un om at�t de vulnerabil �l ia patriarhul
�n bra�e cu a�a elan. Ba vroia s�l fac� �i bibliotecar �i secretar la <<palat>>, �n
locul lui [Bartolomeu] Anania �i a lui [Andrei] Scrima� (A.C.N.S.A.S., fond
informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 274-277).

22 �n lunile octombrie�noiembrie anul 1947 �i cunoa�te pe Radu Ciuceanu �i Vlad

Dr�goescu intr�nd astfel �n leg�tur� cu Mi�carea Na�ional� de Rezisten�� care
activa �n Oltenia. Rolul stare�ului de la Tismana, dup� �nt�lnirea cu Nelu
P�rvulescu (iunie 1948), era de a g�zdui �i de a asigura hran� tuturor celor care
se prezentau la m�n�stire cu parola �R 325�. Punctul de sprijin de la Tismana
trebuia s� asigure, pentru cei din rezisten��, �i instalarea unui post de radio
emisie�recep�ie care s� fac� leg�tura cu anglo � americanii, �ns� nu s�a mai
realizat (A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 4, vol. IV, f. 20-22, 164).

23 Ion Paragin�, �n memoriile sale, Fr�nturi din via�a unui partizan (aceste
memorii se afl� la redac�ia revistei Scara din Bucure�ti �i le-am consultat prin
bun�voin�a d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: �Tot �n vara aceea (anul 1948),
am stabilit dou� puncte, prin care puteam fi aproviziona�i cu alimente: schitul
Mu�unoaiele �i schitul Brazi, respectiv prin stare�ul Evghenie Hulea �i stare�ul
Teodosie Filimon�; vezi �i A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-
133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezisten�� anticomunist� �n mun�ii Vrancei, �n
Analele Sighet, vol. II, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�, 1995, p. 330-333.

24 C. Voicescu, Oameni ai bisericii �n rezisten�a anticomunist� din mun�ii �i

codrii Rom�niei, �n Analele Sighet, vol. II, Bucure�ti, Funda�ia Academia Civic�,
1995, p. 279-294.

25 C. Aioanei, Cr. Troncot�, Contra �armatei negre a c�lug�rilor �i c�lug�ri�elor�,

�n Magazin Istoric, an XXX, 1(346), 1996, p. 3.

26 Proces verbal de interogatoriu din 21 iunie 1958, luat lui Alexandru (Adrian)
F�ge�eanu (A.M.J., fond penal, dos. nr. 113.668, vol. I, f. 115-116v).

27 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 212.

28 Ibidem, f. 73.

29 B.O.R. a reintrat �n cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor �n 1961 la

conferin�a de la New Delhi (detalii despre deschiderea B.O.R. fa�� de acest
organism interna�ional �n Biserica Ortodox� Rom�n�, LXXX(1962), 11-12, p. 1072-
1100; 1110-1150). Cu aceea�i ocazie au intrat �i alte Biserici Ortodoxe din spa�iul
comunist �n frunte cu Biserica Ortodox� Rus�. Acest fapt marca o schimbare de
optic� a politicii externe sovietice care s-a folosit de organisme interna�ionale
precum O.N.U., U.N.I.C.E.F. sau acest Consiliu cu un dublu scop: cel de a g�si
ter�e locuri de dialog cu puterile occidentale pentru a aplana conflictele dintre
cele dou� blocuri politico-militare �i de a convinge ��rile lumii a treia �i pe
pacifi�tii din ��rile capitaliste de dorin�a de pace a U.R.S.S.. Motivul oficial
pentru care B.O.R. s-a �nscris �n acest Consiliu erau: crearea unei atmosfere
favorabile sistemului socialist, antrenarea �i altor Biserici �n lupta pentru pace,
pentru lichidarea robiei colonialiste �i nu �n ultimul r�nd f�cea cunoscut� B.O.R.
(supra n. 27, Ibidem, f. 110). �n acela�i timp aceast� apropiere a �nsemnat o gur�
de oxigen pentru B.O.R. care a folosit-o ca o cale de �mpiedicare a abuzurilor
puterii comuniste. Tot Justinian Marina recomanda ca la �ntrunirile religioase
interna�ionale s� se discute subiecte strict religioase, f�r� s� se abordeze nici o
problem� politic�, deoarece s-ar face politic� la o �ntrunire religioas�, lucru
contrar dogmelor religioase (Ibidem, f. 112).

30 A.M.J., fond penal, dos. nr. 24.541, vol. XII, f. 265-266.

31 Ibidem, vol. VIII, f. 213; Securitatea a interpretat plecarea lui Visarion Puiu
ca o fug� pentru a se pune �n �slujba hitlerismului� (vezi Ibidem, vol. XII, f.
266).

32 Ibidem, vol. VIII, f. 147.

33 Ibidem, vol. XII, f, 205-212.

34 Ibidem, f. 235-236.

35 Biblioteca Sf. Sinod al B.O.R., ms. III 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M.
Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor �i pedagog. Via�a �i opera, Bucure�ti,
1984, f. 80-81 (autorul acestei lucr�ri este fratele profesorului �i a fost f�cut�
din �nsemn�rile acestuia, dup� ce a ie�it din �nchisoare), �n continuare Via�a�;
studiul Papolatria se afl� �n filele acestui manuscris (f. 81-159), r�mas inedit
p�n� ast�zi.

36 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 205-206, not�

informativ� din 26 februarie 1954; tot Danciu Agenor spunea �n anul 1955 c�
�num�rul legionarilor care intr� �n r�ndurile Bisericii Catolice devine din ce �n
ce mai mare, de�i primirea lor se face cu oarecare greutate, c�ci se caut� de a se
stabili care �ntr-adev�r s-au convertit �i care vine �n aceast� Biseric� numai ca
�ntr-un refugiu. �n orice caz, ei sunt bine primi�i, dar supraveghea�i pentru a nu
introduce o linie str�in� Bisericii. De obicei, ace�ti fo�ti legionari au o
conduit� exemplar�, iar despre p�rerea episcopilor catolici cu privire la aceast�
problem�, acela�i Agenor preciza c� �orice religie te duce atunci c�nd o practici
la adev�r �i adev�rul te va duce la Biserica catolic�, singura adev�rat� (Ibidem,
f. 361, not� informativ� din 24 martie 1955); vezi �i activitatea lui Danciu Agenor
�n A.M.J., fond penal, dos. nr. 113668, vol. I, f. 60-120.

37 A.M.J., fond penal, dos. nr. 24541, vol. XII, f. 243 (not� a D.G.S.P. din 23
iunie 1948), 284.

38 Not� dat� de sursa �Haralambie�, din 15 mai 1949 (Ibidem, f. 291-292).

39 Ibidem, f. 292-292v; vezi �i nota din 18 mai, acela�i an, ambele date de sursa
�Matei� (Ibidem, f. 293).

40 De men�ionat, pe l�ng� studiul nepublicat, Papolatria, amintit mai sus, este �i

comunicarea L` attitude du Vatican a l`�gard de l`Orthodoxie durant les 30 derniers
annees, sus�inut� �n data de 9 iulie 1948 �n cadrul festivit�ilor prilejuite de
aniversarea a 500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ruse (�Actes de la
conference des chefs et des representants des �glises orthodoxes autocephales
reunis a Moscou a l`ocasion de la celebration soleunelle des fetes du 500eme
anniversaire de l`autocephalie de l`�glise orthodoxe Russe�, Moscou, 1950, p. 223-
291); Via�a�, f. 171, 236; vezi �i �n Ortodoxia, I(1949), nr. 1.

41 D. St�niloae, Catolicismul de dup� r�zboi, Sibiu, 1933; N. B�lan, Biserica

�mpotriva concordatului, Sibiu, 1929; H. I. Cojocaru, Problema catolic� �n R.P.R.,
�n Ortodoxia, I(1949), nr. 2-3; L. Iacob, Nulitatea juridic� a patronatului suprem
�i drepturile suverane ale Statului rom�n, Cluj, 1938.

42 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 10-13; �ntr-o discu�ie, din 1954,
purtat� de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la M�n�stirea franciscan� din
Gherla acesta amintea �i de Benedict Ghiu� care ar sus�ine o astfel de reconciliere
religioas�, acesta din urm� fiind considerat �i filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond
informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250).

43 Se pare c� se c�uta desfiin�area Patriarhiei Rom�ne �i dependen�a mitropoliilor

rom�ne�ti de Patriarhia Rus� (cf. Cr. P�iu�an, Politica Patriarhilor Rom�niei �i
�colabora�ionismul� cu organele statului, �n Analele Sighet, vol. VII, p. 111-113).

44 A.M.J., fond penal, dos. nr. 19.556, f. 68 nota informativ� dat� de sursa
�Zamfir Pan�, din 19 septembrie 1950: �Unirea a f�cut-o comuni�tii, nu biserica
ortodox�, �i nici Patriarhul Justinian. De aceea ea n-are s� dureze, dec�t at�t c�t
va dura �i guvernarea comuni�tilor�.

45 O lucrare cu privire la aceast� chestiune V. Anania, Pro memoria. Ac�iunea

catolicismului �n Rom�nia interbelic�, Bucure�ti, Ed. Inst. Biblic �i de Misiune al
B.O.R., 1993; vezi �i N. Runcan, Premise istorice ale catolicismului �n Rom�nia
interbelic�, Constan�a, Ed. Europolis, 1998.

46 Date despre p�strarea Bisericii Catolice �n Rom�nia, dar f�r� conducerea papal�
vezi �n S. Guinle-Lorinet, Op. cit., p. 64.

47 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 263�265.

48 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 257, not� informativ�
din 16 aprilie 1962.

49 Ibidem, f. 274�277.

50 Ibidem, f. 130-131.

51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema
desfiin��rii m�n�stirii Hurez este �i ultima parte din nota informativa, datat� 20
octombrie 1961: � (�) La m�n�stirea Hurezi � V�lcea, este mare confuzie.
Departamentul Cultelor dore�te desfiin�area dreptului de stavropighie patriarhal�
�i trecerea m�n�stirii �n patrimoniul Episcopiei R�mnicului V�lcii, [iar]
patriarhul nu vrea s� renun�a la acest drept. �n m�n�stire domne�te p�rerea c�
aceast� trecere este tot una cu desfiin�area m�n�stirii. Ca urmare, stare�a
m�n�stirii a venit la Bucure�ti pentru l�muriri de la patriarh� (A.C.N.S.A.S., fond
informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 268).

Precizare: Pentru posibilitatea acces�rii �i consult�rii fondului informativ �i

documentar din A.C.N.S.A.S. aduc calde �i sincere mul�umiri, pentru deschidere,
receptivitate �i amabilitate, domnilor Dr. Lauren�iu T�nase �i Dr. Florian Bichir,
precum �i cercet�torilor George Enache �i Adrian Nicolae Petcu � bunii mei
colaboratori �i prieteni!...

Bibliografie selectiv�, rom�neasc�

1.George Enache, Ortodoxie �i putere politic� �n Rom�nia contemporan� (studii �i

eseuri), Editura Nemira, Bucure�ti, 2005

2.Partidul, Securitatea �i Cultele � 1945 � 1989. Volum coordonat de Adrian Nicolae

Petcu, Editura Nemira � Colec�ia �Biblioteca de Istorie�, Bucure�ti, 2005

3.Ionu� � Gabriel Corduneanu, Biserica �i Statul � dou� studii, Editura Evloghia,

Bucure�ti

4.Ioan Ianolide, �ntoarcerea la Hristos � document pentru o lume nou�, Editura

Christiana, Bucure�ti, 2006

5.Sf�ntul �nchisorilor � M�rturii despre Valeriu Gafencu, adunate �i adnotate de

monahul Moise, Editura Re�ntregirea, Alba Iulia, 2007

6.Via�a P�rintelui Calciu dup� m�rturiile sale �i ale altora, Edi�ie �ngrijit� la
M�n�stirea Diacone�ti, Cu o predoslovie a �nalt Prea Sfin�itului Mitropolit
Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Christiana, Bucure�ti, 2007

7.Carmen Chivu � Du��, Cultele din Rom�nia �ntre prigonire �i colaborare, Editura
Polirom, Ia�i, 2007

8.Mihai Albu, Carmen Chivu � Du��, Dosarele securit�ii. Studiu de caz, Editura
Polirom, Ia�i, 2007

9.Martiri pentru Hristos �n perioada regimului comunist, Editura Institutului

Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Bucure�ti, 2007

10.Cristina P�iu�an, Biserica Ortodox� Rom�n� sub regimul comunist, Editura

Polirom, Ia�i, 2001

11.Lucia Hossu � Longhin, Memorialul Durerii � Manualul de Istorie ce nu se �nva��

la �coal�, Editura Humanitas, Bucure�ti, 2007

12.Dan Puric, Cine Suntem, Editura Platytera, Bucure�ti, 2008

13.Dan Puric, Despre Omul Frumos, Editura Platytera, Bucure�ti, 2009