Sunteți pe pagina 1din 190

Coperta de M1RCEA BAClU .

j ţficolae Baciu

AGONIA
A

ROMÂNIEI
1944 — 1948
DOSARELE SECRETE ACUZĂ

EDITURA DACIA
Seria - , • CLUJ-NAPOCA 1090,
ISTORIE CONTEMPORANĂ
;c) copyrîght 1987 by IOB Dumitru Verîag, Munich & liie
author

Cititorule,

dragă soră şi drag frate român! Spuraeţ-i. genera fiilor viitoare că


mulţi dintre exilaţii români şi-au făcut datoria fi au rămas
credincioşi Neamului Românesc piuă Ia urmă,
Wicolae Bacia

ÎSB'N 073-35-0309-9

I
De reţinut ca, cu toată răpirea Basarabiei şi Bucovinei 1 liberă în planurile lui de recucerire a Transilvaniei de Mord.
de Nord de către Rusia prin ultimatumul din 26 iunie, aceasta jjf Istoria niciodată nu sta pe loc i-a spus Hitler, ca să-1 mai îm-
nu era mulţumită. Ea vroia mai mult, vroia de fapt ocuparea i buneze pe Antonescu, care se plîngea de nedreptatea arbi-
întregii Românii sau o completă mină liberă asupra ei. In- j trajului de la Viena. Şi ca să fie şi mai bine înţeles, Hitler a
Lenţiile agresive ale Uniunii Sovietice împotriva României Jj adăugat: Dumneata s-ar putea să fii în măsură să întorci o
au continuat şi după răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. j nouă"'pagină de istorie. Antonescu 1-a înţeles destui de bine
Rusia nu se mulţumea numai cu răpirea celor două provincii.» şi în toate întrevederile i-a amintit lui Hitler de promisiunea
neaoşe româneşti. Ea vroia şi mai mult -pămînt românesc şiîj Iui asupra Transilvaniei".
baze militare în România, Bulgaria şi Turcia. în această!! Amintesc cititorilor că „Arbitrajul de la Viena" 'a fost
privinţă găsim o preţioasă mărturie a domnului Dr. Paulii rezultatul unui abject ultimatum dat României de Hitler si
Schmidt, interpretul lui Hitler, care a fost prezent la între-* Mussolini, după cum răpirea Basarabiei şi Bucovinei a fost un
vederea Hitler-Molotov din noiembrie 1940: Jt brigandaj-pact între Stalin şi Hitler. Iată de ce atitudinea
„Molotov îi spune lui Hitler că el vrea să discute proble-ll mareşalului Antonescu trebuie subliniată: ea e plină de dem-
mele europene. «Dumneata ai dat o garanţie a frontiepeloJl nitate, de înalt patriotism şi de curaj în faţa stăpînului (Ia acea
României care nouă ne displace. Este această garanţie v ala-a vreme) a întregii Europe. Speranţa' recuceririi Transilvaniei
bilă si contra Rusiei?» «Garanţia este valabilă contra orb» de Nord. a. fost desigur elementul determinant în continuarea
căruia care va ataca România», •-•- a răspuns Hitler". (IlitM războiului contra Uniunii Sovietico, după ajungerea la Nistru.
ler^s Interpreter, pag. 217), I Mareşalul Antonescu a avut curajul să-i ceara lui Hitler să
De remarcat că în toate întrevederile mareşalului Anto-1 facă pace cu anglo-americanii. Ne-o spune tot Dr. Paul
ncsou eu Hitler, mareşalul se plîngea de nedreptatea făcută! Schmidt, interpretul lui Hitler:
i Io mâniei prin „Arbitrajul de la Viena" şi cerea revenirea! „Antonescu în mod constant şî mai alee în primăvara, iui
Transilvaniei ram.âneşti la Patria Mamă. Vom cita tot clini 1944 cerea iui Hitler să se înţeleagă cu anglo-americanii, dau
cartea Hitler-'1 s Interpretei*, a domnului Dr. Paul Sc]imidt.M el nici nu vroia să audă de aşa ceva, El s-ar fi înţeles mai cu-
„Antonescu era antibolşevic şi antisîav pînă în măduva* rînd cu Stalin". (Bitler,s Interpreter, pag. 269) „Ceva maî
oaselor. El era un fanatic» opozant al Arbitrajului de la Vie-1 mult, Hitler ştia de tratativele lui Miîiai Antonescu ou aliaţii.
na, care a dat Ungariei o parte a Transilvaniei pe caro mare-f Cînd Hitler i-a arătat mareşalului Antonescu document*
şalul o numea leagănul poporului român. Înainte de a fi in~| asupra acestor negocieri şi a cerut demiterea ministrului ro-
t-rodus la Hitler, el a fost sfătuit să nu scoată o vorbă despre! mân de externe, mareşalul a refuzat categoric să o facă.*
Arbitrajul de la Viena In discuţiile lui cu Hitler. Cu toatei (pag. 271).
acestea, mareşalul Antonescu nu a vorbit — două ore întregi|
— decît de acest arbitraj nedrept." (pag. 208) I Au fost, cum. era firesc, unele reticenţe printre oamenii'
politici români. România Mare a ieşit, ca urmare a primului
în. întrevederea din Prusia Orientală, din februarie 1942J
război mondial, dintr-o luptă eroică, titanică, dusă de micul
interpretul lui Hitler notează la pagina 244: ■J popor român alături de francezi, englezi şi americani. Schim-
„Eu am arătat ta altă parte cum Antonescu începea dîs-| barea de alianţă şi intrarea în război alături de fostul inamic-
©nila cu Hitler printr-o lungă introducere asupra întemeierii era o problemă de conştiinţă, şi colectivă, şi individuală. Dar
României, pe care ® descria ca fiind stincă ce a rezistat tu<? o serie de împrejurări, de greşeli şi fatalităţi, fac ca soarta
•iuror atacurilor slave, de-a lungul veacurilor şi a cărui leagăn; războiului să se întoarcă. O iarnă excepţionala opreşte Îna-
este Transilvania, Ba fiecare vizită a sa, Antonescu indica* intarea fulgerătoare a Germaniei îa porţile Moscovei, expa-
'deschis şi fără sfială intenţia sa de a recuceri 'întreaga Tran-:, xiînd viscolului nemilos al Siberiei soldaţii germani, neecliî-
•lîlvanie prin forţa armelor. Hitler se bucura în sinea sa de ie-' paţi pentru asemenea climă. Se credea într-o plimbare de 3-5
şirile lui Antcmes'cu contra ungurilor şi a mers atît do departe,; săptănalni... Generalii germani nu sunt ascultaţi de na
tacit gI4 dea a înţelege că B~ar putea, maî ttraiu, să-i dea roMi-
12 2S
i-ts life. Of the original parties which constitued the Father-la-nd Front,
Iată acum în englezeşte acest important raport, ce. ar fi |g> putut only the Communist and Zveno have retaincd a LV semblance of imity
schimba soarta României, dacă ar fi fost prezentat la vreme unui om cinstit within their own ranks. The prime n nister, a member of the Zveno
şi. profund democrat, cum era prefj şedinţele Truman. party, was critieized in bis, own party congress for not putting a stop to
excesses and for allowing the government to be dominated by one
€71.00/1—1148 party. The leader of the Socialist party in Bulgaria is not in the
government at all, and the dissident Socialist leader who is in the
Mr. Mark Ethridge to the Secretari/ of State I cabinet cannot be considered representative ©f. any large element of
(WASHINGTON,] Dccember 8, 1945 ^-| bis own party. Although the Agrarian party is by common consent the
DEAR MR. SECRETARY: When. you asked mo to go II largest party in Bulgaria its first leader after the war, Dr. G.M. Dimitrov,
to Roumania and Bulgaria you instructed me to ascertain whether the interim found it necessary to leave the country after talring refuge tem-porarily
governments of those countries were broadly. representative in the sense of in the United States Political Mission and its se-cond leader, Nikola
the Yalta Declara-tion, which expressed the conviction of the Rig Tliree that Potkov, resigned from the cabinet when he became convinced that he
a lasting peace could be based only on fully representative || and democratic eould remain in it only if bis Own party aceepted domination of a single
governments,, and whether the peoples of ;| those countries would have an group. Altoget-her, six rnerabers out of the original cabinet have
opportunity to vote in elec-tions frec from coorcion and fear. Under your resigned. With each resignation the government became less repre-
instractions, oxir concern was not with the poli ti cal eom.plex.ion of the two sentative of the other democratic elements in Bulgaria and more
governments, but with their representative eliaracter. representative of the Communists who, by the highest estimate I
I must report to you that, having had conversations in the two received, have about thirty per cent of voting strength in Bulgaria, by
countries with considerabiy more than three hun-dred persons, the lowest, about ten per cent. The Zveno party was not a party at all
representîng aii elements and shades of public opinion, I do not consider until after de coup duelat, it was a conspiratorial league of military
that the government of either Roumania or Bulgaria is broadly men and independent intelectuala who had great faith in govern-
representative of aii democratic elements in the Yalta sense. ment by an elite and in their own ability to outwit the lea-ders of the
Fu.rther.more, I must say in all honeşty that both governments are tradiţional parties.
authoritarian and are dominated by one party, and that large democratic There was no pretense on the part of anyhody before the elections
seg-ments of the populations in both Roumania and in Bulgaria have on November 18, except the Communists, that the government was
been forcibly exeluded from representation in the government, while in representative in the Yalta sense. All that was contended was that the
Roumania partieularly, former pro-Fascist collaborators and even gome government would have a majority. There was no way for the
Iron Guardists occupy key positions in the government. government not to have a majority; as a matter of fact, I was told a
In both countries „front" governments are in power. In Bulgaria the moiith before the elections how they would come out.T They signify not-
Fatherland Front, orgauized in 1942 as a com-hination politica! and hing. Under a thin veneer of „civil liberties", they w erc cha-raeterized
partisan resistanee movement opera-ting against the Nazis and the by coercion and îear and they were rigged in ad-vance go that they
dictatorship -of Ring Boris, came to power with the overthrow of the could not possibly have expressed the will of the people. Seats in the
Sobranye, the naţional par-liament, were allotted before the election,
Muraviev cabinet in September 1944. At its inception, the Fatherland not on any basis of popular support, but by arlutrary agreement betwecn
Front movement could indeed have been considered broadly re- the parties in the Fatherland Front. A single list was used so that, with
presentative and its announced program progressive; it has bocoine the opposition groups abstaining, the voter could only vote yes or
much less representative in the fiftecn months of deposit a blank ballot, which theore-
203
202
would be a vote against the government. It was not possîble to
parties as in Hungary and Austria. Fee-ling that tlie whole basîs The National Peasant and National Liberal parties ■\flfith
elections was frauduicnt, the Agrarian and Socialist parties, partietpated in the government untlT Mareh 6 in tho coalition eabinets
epresent a very important element of democratic opinion, of General Sanatescu and General Ra-= descu, âro out altogether
to participate in tkem. Tlie only surprise of tlie election was that now and bave suddenly become „Fasciste beasts", although. for years
y people apparently had tlie cdurage to deposit blank ballots; they were the leading representatives of parliamentary demoeracy in
rm of threat and coercion Iiad been used to preveni tliem from Roumania ană actively resisted Ring Carol's jrro-Fascist pobey. A
Tlie Communist party has control not only of tlie election great many of their ward and district ieaders bave been arres-ted and tbe
ry but also, through the Ministries of Interior and Justice, of aii parties faced tlie prospect, when I left Rum&-nia, of being outlawed
liinery of government, dtiwn to tbe mayoralty of tlie smallest altogether. Their newspapers bave been suppressed, their clubhouses
he miliţia, tlie urban police and tlie courts. bave been taken OA-er In a great many instanees, and their attempts at
ern of tbe seizure of power in Roumania is mucii tlie same, but political me-etings are broken up. Tbe regrettable and largely sponta-
gnificant differences. The Antonescu regime was overthrown neous street rioting which oceurred in Bncharest on No-vember 8
y tlie coup efetat of August 23, 1944. Tlie government which has been blown up by the government into a great „fascist plot". In
rged was composed of tbe tiiree tradiţional parties, tlie National tbe Groza Government the Roumanian people now bave a new
ts, tlie National Liberala and tbe Social Democrata, and the dietatorship in place of the one which they overthrew in August 1944.
mu-nists. The latter bad been an illegal organi.zati.on turtii that The new dietatorship bas not yet attempted to legalize its position by
ffering great persecutions and repressions. Three cabinets holding elec-tions.
in seven months and with .eaoh cabinet orisis tbe Communists The Soviet Government has recognized tbese tw© governments
ened their position. On March 6 of this year, at tbe insistence of and bas consistently maintained the position that they are
Vyshinski, tbe Soviet Aice-Commissar for Foreign Affairs, tbe representative, wbicb has had the efi'ect of keo-ping them in power. It
t government headed by Petru O.roza was installed. In Moseow has olso taken advantage of this opportunity to conclude trade
Mr. Vyshinski însisted to me that bis aetion clid not constituie agreemeuts with both coun-tries aud to get extensive economic
ference in the affairs of Roumania, but only interference in tlie concessions in Roumania — sucb sweeping concessions as to
affairs of tbe Allied Control Commîssion. Nevert-beless tbe eonstitute an economic blackout for other countries. We, on the other
vernment was changed and the Communists, whose strength, hand, liave adhered to a stiict interpretation of the Yalta pledge „to
rding to the highest estimate I reeei-ved, and that from a high. concert during the temporary period of instability in libera ted 'Europe
ial of tbe present government, is about ten per cent, occupy the the policies of tbe tiiree governments in assisting the peoples... to
s of Interior and Justice, and thus control tlie oourts, the police, solve by democratic means their pressing political and economic
darmerie, the secret police and. the election maebinery. They problems". On several oeca-sions we bave formally protested the
in addition, several other cabinet posts, inclu-ding that of prime authoritarian cbarae-ter of the two governments. Wbile I fully
ter, either directly or through re-presentatives of tbe Plowmen's sympathize with tbe need of tbe Red Army to protect its southern flatik
nd "the Patriotic U-nion, parties wbicb they bave organized to while it was actively engaged in Central Europe, the irritation wbicb
the peasants and to the artisans and professional meii. These the SoAâet Government may bave felt with regard to the events of the
s bave a working agreement at the top level with the Sociali sts, past year in Greece and its concern OA-er the question of the Straits, as
h is probably the largest party in the coali-tion, but there is great well as the bitterness of tbe Russian people over tbe terrible ravages of
Mction underneath and the coaii-tion may not survive. the Roumanian Army in the bîkraine, I feel that these considerations
should now bave mu eh less weigbt and I trust that it will eventualiy be
possible for tbe R.ussians and us to rea eh an agreement
205
llae&e eauntries along the lines of those already •capus din cele trei partide istorice, Naţional Ţărănesc,
%h i-egard to tîae ofcber former enerny countries iţional "Liberal şi Social Democrat, la care s-au adăas-at
Europe. Particularly witla regard to eleetions, I şt ©©iailnîştii. Aceştia din urmă erau o organizaţie ilegală
he precedents of separate lista and civil liberties, nă atunci şi suferiseră. persecuţii şi represiuni. Trei
a Austria and Hungary, agreed to by all tbree .guverne au căzut în şapte luni In România şi cu fiecare
rs, luay h& applieel in Bulgaria and Roum-ania. criză comuniştii îşi întăreau poziţiile. La 6 martie anul
urs, Mark Ethridge acesta, la insistenţa d-lui Yîşinski, vicecomisarul sovietic
o, iu rezumat părţile esenţiale privind Roumânla: al afacerilor externe, a fost instalat prezentul guvern con-
âsas de Petru Groza. La Moscova, dl. Yîşinski a insistat
Domnule Secretar de Stat, Bv. m-aţi însărcinat să mă duc faţă de mine că acţiunea sa nu este un amestec în treburile
i Bulgaria şi să verific dacă guvernele interimare ale interne ale României, ci un amestec in treburile Comisiei
Aliate de Control. Oricum, 'guvernul a fost schimbat.
unt larg reprezentate. în sensul Declaraţiei de la Yalta. Comuniştii, după cea mai precisă şi cea mai exagerate
raţie exprima convingerea celor- trei mari puteri că o pace aproximaţie ce am avut aici, chiar după părerea unu:
poate fi bazată decit pe guverne adevărate şi larg înalt membru al guvernului Însuşi, nu "reprezintă decîl
şi numai dacă popoarele acestor ţări vor. avea ocazia să maximum 10%. Cu toate acestea, ei ocupă ministerul de
geri cu adevărat libere de orice constrângere şi de orice interne şi pe cel de justiţie şi astfel ei controlează justiţia
m instrucţiunilor DV., preocuparea noastră nu a fost cu pri- poliţia, jandarmeria, poliţia secretă şi întreaga maşinărie
unerea politică a. acestor două guverne, ci cu privire la a alegerilor. în plus, ei controlează multe posturi, inclusiv
reprezentativ. Trebuie să vă raportez că după ce am stat de indirect, acela al primului ministru...
mult de 300 de persoane în cele. două ţări, reprezentând Partidele Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal ai fost complet
le şi nuanţele opiniei publice, eu nu consider că guvernele eliminate şi au devenit deodată „bestii fas oişte", cu toate că
Bulgariei sunt larg' reprezentative a tuturor elementelor dmtotdeauna ele erau reprezentanţi . adevăratei democraţii
n sensul Declaraţiei de la Yalta-Mai mult, eu trebuie să vă parlamentare in România şi s-ai opus activ politicii profasciste a
sinceritatea că aniîndouă aceste guverne sunt dictatoriale regelui. Car ol. Un mari număr dintre fruntaşii lor au fost arestaţi şi
un singur partid (comunist),, că, atît în Bulgaria, olt şi în aceste partid! sunt pe punctul de a fi interzise acum la plecarea mea dii
le părţi deomocrati.ee ale populaţiei au fost excluse eu România. Ziarele lor au fost suspendate, sediile lor ai fost confiscate,
articiparea la aceste guverne,. In timp ce, în special în iar întrunirile lor dispersate. Regretabili şi spontana manifestaţie din 8
as oiştii colaboraţionişti şi chiar cîţiva din Garda de Fier noiembrie 1945 a fost „um flata" de guvern ca „mare complot fascist".
cheie în acest guvern. în ambele guverne „fronturile" în giivernu lui Groza poporul român are acum o nouă dictatură în loca
„al patriei") comuniste sunt la putere. celei răsturnate^ la 23 august 1944. Noua dictatură nu . încercat să-şi
legalizeze poziţia prin alegeri pînă astăzi Guvernul sovietic a
peste pasajul care tratează situaţia Bulgariei] recunoscut ambele guverne [re mân şi bulgar] şi a pretins mereu că ele
acaparării puterii de către comunişti în- România este sunt reprezentative fapt care le-a ţinut pînă acum la putere. El, guverni
cu oarecari diferenţe semnificative. Regimul Antonescu a sovietic, a profitat de această ocazie ca să încheie acordm comerciale
prin lovitura de stat din 23 august 1944. Guvernul cu ambele ţări şi să obţină enorme eoneesiui economice în România,
era care Împiedică orice alte ţări s facă cu ea comerţ. Pe de altă parte noi,
Statele Unite, ai aderat în mod strict la promisiunea de la Yalta „de a n
concerta în perioada de instabilitate în Europa eliberată, i sistînd aceste
popoare să-şi rezolve prin mijloace democrî
2C
mele lor politice şi economice". |n nenumărate rinduri noi CAPITOLUL 18
în mod formal contra caracterului dictatorial al celor două
în ceea ce priveşte a-legerile, eu sper ca listele libertăţilor
pectat stabilite de cele trei mari puteri pentru Austria si „SBLL-OUT TO STA.LW = " Jg-AtJ
putea fi aplicate şi în Bulgaria şi România. VÎNDUT LUI STA LIN"
Mark Etbridge
um.se
are
poate vedea, partidele istorice au desfă-
aotivitate
^
man
de informare a trimisului prese-
- O menţiune specială merită domnii
escu şi Vaaile Serdici, delegaţi în1 acest scor»
k Etbridg-e. *= » - ^cop
In urma actului regal din 20 august — şi a grevei constituţionale —
prolbema. României trecuse deci în mîinile conferinţei celor trei
miniştri de externe: Molotov, Byrnes şi Bevin, ai CJRSS, Statelor Unite
şi Marii Britanii. O primă conferinţă are loc în 8 septembrie 1945 la
Londra io. vederea pregătirii tratatelor de pace cu fostele ţări satelite
ale Axei. Ea este un eşec total.
Ruşii pretind, ca tratatele de pace să fie pregătite pe baza
„acordurilor de armistiţiu", dictate de ei la capitulare. Cum anglo-
americanii nu au avut nici un cuvînt la semnarea acestor acorduri, ei
nu-1 vor avea nici la tratatele de pace. Cburcliill la Moscova în
octombrie 1944 şi apoi omul lui Stalin, Alger Hiss, consilierul lui
Roosevelt la Yalta, au preconizat o asemenea procedură. Instrumentele
de armistiţiu nu trebuiau astfel supuse ratificării senatului american şi
ele pun, in ceea ce priveşte tratatele de pace. senatul in faţa unui „fait
accompli".
Cititorii sau istoricii de mîine ai României, care vor si aibă mai
multe informaţii asupra pregătirii tratatului d« pace, pot. găsi, în ceea
ce priveşte propunerile americane un bogat material in Foreign
Relalions, voi. II, paginii" 147 —150 şi 182—185, din
septembrie 1945.
Iii ceea ce priveşte schimbarea guvernului instalat d< Yişinski în.
România şi a ţinerii de alegeri libere, secretara de stat Byrnes are o
discuţie „privată" cu Molotov inaint de descinderea conferinţei. Un
memorandum asupra aceste întrevederi- se găseşte în FR. 1945, 194—
202, din 16 sep iembrie 1945. Din acest memorandum aflăm că
Moioto" î-a spus categoric ministrului de externe american
ca
„Uniunea Sovietică nu va tolera niciodată guvern ostile in
răsăritul Europei şi nu poate fi vorba de o reoi ganizare a guvernelor
bulgar sau român, decît după ţinere alegerilor".
2Q
intiţi că Molotov a respins la Potsdam orice control anglq- tiea d© rezistenţă contra Moscovei ia această pa?« a
orice natură privind „alegerile libere" din aceste ţări. Europei se prăbuşeşte, ţi;_ ;.,
nţa următoare a celor trei miniştri de externe se ţine la Era în 23 decembrie 1945. în Kremlin ..Byeaes vladsa,:!
18 decembrie 1945. De reţinut că Intre timp avuseseră, loc România, fără ştirea şi fără eonsiniţămintul poporului
ulgaria, Finlanda şi Ungaria. Cele din Bulgaria, falsificate, au american, care avea sa fie minţit, înşelat. Iată discuţia, dintre
ezultat comunist; cele din Finlanda şi Ungaria, tolerate destul Stalin şi Byrnes din acea seară.;
dat majorităţi anticomuniste. Probabil că în aceste ţări St alin „în cazul României s-ar putea să se facă oarecari. seMnabări în
emonstreze că el respectă procentajul zonelor de influenţă guvernul Groza, care să satisfacă pe domnii Byrnes. şi Bevin. De
GliurchilL Divergenţe se produc între Bymes şi Molotov cu exemplu, guvernul român, ar putea eventual să fie convins să includă
ările participante la proiectata conferinţă de pace cu fostele cite un reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc şi al. Partidului
. Un prim arbitraj al lui Stalin, căruia Bymes li ceruse o Naţional Liberal, cu excluderea lui luliu Maniu, Dinu Brătianu şi
are loc. Se ajunge la un compromis în ceea ce priveşte Nieolae Lupu" •—spunea Stalin.
Franţei. Discuţii aprinse privind reorganizarea guvernului Pe loc, şi fără nici • un mandat In acest sens, Byrnes: acceptă
gerile din România se iscă între Molotov şi Bymes. Raportul propunerea lui Stalin de a se trimite o comisie de trei: Vişinski,
te prezentat, dar respins de Molotov, fără ca măcar să-1 Harrinaan şi Keer (ambasadorul britanic) la Bucureşti pentru
mmy Bymes, doritor de a ajunge cu orice preţ la o soluţie de reprezentaţie de mistificare şi trădare. Harriman a cerut să se
cere o a dona audienţă lui Stalin. Era ziua de 23 decembrie raporteze aceasta lui Truman, conform: uzanţelor,, dar Byrnes
enită pentru România zi de doliu. Şi ştiind că Uniunea nici n-a vrut să audă. Independent, arogant faţă de
nu va tolera niciodată guverne ostile în România si ui oi un preşedintele său, îşi luase dreptul de a: decide singur. Consilierii săi.
ol al alegerilor", el capitulează si România este vmdută de la Departamentul de Stat? O totală desconsiderare. Nu .mai
de Statele Unite. . departe deeît la 10 decembrie-. 1945—cu două săptămini
, cu toate declaraţiile lui Truman, cu tot raportul Ethridge, înainte de. capitularea lui Byrnes — oficiul afacerilor
e i-a spus Molotov, acceptă ca o delegaţie de trei să plece la europene a}-Departamentului de Stat i-a pregătit tocmai în
să ..reorganizeze" guvernul Groza prin intrarea a doi vederea acestei conferinţe un memorandum în care se preconi-
din opoziţie şi să obţină o scrisoare de la Groza că va face... zează rărnînerea fermă pe poziţia Declaraţiei de la "Yalta şi să se
ere. Era o formulă care să permită salvarea, obrazului ceară alegeri „absolut libere" sub control şi garanţii. Iată acest
ui Truman, dar era o capitulare a întregii politici americane în memoriu, care se opune categoric concedării oricărei- zone de
n faţa lui Stalin. Comportarea lui Jimmy Byrnes este cu atît influenţă rusă in România şi Bulgaria:
amnabilă, cu cit ea contravenea atît politicii oficiale a
ntului de Stat şi a Congresului, cit şi a preşedintelui Truman. Aitbougli a final, satisfactory adjustm.ent of tlie Rouma-nian and
verell Hanimau, care cum am văzut ceruse încă din 15 Buigarian. problems may seem remote in tfae absence of a general
1945 recunoaşterea deschisă şi oficială a zonelor de influenţă agreement with. regardt to this area. it is, nevertlieless, felt tliat we
l Europei, era indignat. Byrnes — relicvă a administraţiei şi must maintain our positior. of adhering to tlie priciples publiely
rooseveitîene ■—, fără a consulta pe Truman, fără a se proclaimed as tb« result of both tlie Yalta Conference and tlie Potsdam
u Bevin, fără a se consulta cu Harriman, acceptă în ctteva dis eussions. Silice to concede a limited Soviet sphere of in tluence
opunerile perfide ale lui Stalin. întreaga poli- even in this area of strategic importanee to tiu USSR might be to invite
its extension to otber areas our continued reiteration of tlie principles
that a firra &m. îasting peace can only be aehieved if tlie people of th
liberated areas can exercise tlie riglit of seif-determinaţi o.' seems tlie
only course ope-n to «s at this tiroe.
21
revious informatîon on these two police
ate că un aranjament defini tiv al problemelor româneşti şi to.g to agree to the recognition of tîiose
re pa ţin probabil In lipsa unei înţelegeri generale privind they are radically changed... I do not
giune, nu este mai puţin adevărat că noi credem că trebuie să y compromise any longer. We sliould.
em poziţia de aderare la principiile proclamate public, atîi, Roumania and Bulgaria until they
erinţa de la Yalta, cit şi după discuţiile de la Potsdam. A îquirements...
ovietelor o zonă de influenţă limitata, chiar şi în această zonă
nţă strategică pentru Uniunea Sovietică ar fi să o invităm să i. chestiuni: Dean Aeheson în Prezent 36
in alte zone ale globului. De aceea, continua reafirmare a t, \
si Memoriile lui Harry Truman,
i că o pace fermă şi durabilă nu poate fi realizată de către an.
liberate' clin această parte, decît dacă ele îşi pot exercita liber tr-
la autodeterminare, ni se pare singura politică de strigat
să poli ti Byrnes, „o;t noi
vrt. \ stern im i rum
document, pregătit de dl. Joim D. Hiekerson, se găseşte în 1 de compromis. Noi trebuie
gn Reiations of the United States of 'America] 1945, Voi. şefi România şi Bulgaria a ti ta
407—408. Iui conformează condiţiilor noastre...".
unii, Byrn.es a avut totuşi un succes la Moscova. El a reuşit amintim reacţia amiralului Eeahy,
mină liberă in Italia şi Japonia: din nou sfere egoiste de ^*- iei Albe, cind a auzit de capitularea
VA
vezi Mark Ethridge şi Cyril Black). Dar pentru alţii, cum a first
ga misiune diplomatică americană In România, „succesul'" a U va:
to tk jurnalul său, „I sense, for the
ell-out to Stalin" —- de unde titlul englezesc al cărţii mele.
i-a spus directorul Durbrow din Departamentul de Stat lui este -, Secretary Byrnes /is not immune
ergin (pag. 440, nota 22), întreaga misiune a vrut să par ta linecl adoisers in his department."
ze şi numai la rugămintea directorului Durbrow ea a ţntru prima dată, că Byrnes nu
Faptul este confirmat şi de jurnalistul lui Times, Sulzborger, 'nişte a consilierilor lui din De-
ow of Candlcs, la pagina 292.
la Washington, arogantul Byrnes vrea ~să se adreseze
ca să-şi laude „succesele" de la Moscova, înainte măcar de a
Truman. Acesta reacţionează violent, dar era prea tîrziu.
le se p linge că raportul Ethridge i-a fost ascuns. Că nu a fost
mat de ceea ce se petrece la Moscova In cursul negocierilor.
an. era pus în faţa unui fapt împlinit şi nu mai rămînea altceva
ecît să-şi salveze faţa, fiindcă se angajase prea mult şi prea
upta pentru salvarea Europei de răsărit. Şi totuşi acest mare
om simplu, dar cu caracter şi suflet, nu a capitulat imediat. El
i Byrnes că el nu schimbă politica faţă de Europa de răsărit
asta trebuie continuată:
e first tune I road llie Ethridge letter this mor-ning. It is
nformatîon ori Roumania and. Bulgaria

MA
UL. 19 sa None Dare Caii îl Conspiracy, afirmă categoric ol Băncile lui
Harriman au finanţat, revoluţia- bolşevică, în şeMnibul coeesiunilor de
Ă ŞI MISTIFICASE aur, petrol şi diamante» Ceea ce este- sigur e că Harriman era „persona
grata" la Kremlin. Ceea ce, de asemenea- este sigur este că Averell
Harriman ştia prea bine că România fusese dată drept zonă de
influenţă rusească. ilarriman cunoştea toate intenţiile lui
Roosevelt faţă de ruşi. El a fost prezent la parte din conferinţele anglo-
sovie-tiee din octombrie 194.4, era informat cu regularitate de
Antliony Eden şi —la rindul său — informa; cu regularitate pe
preşedintele american. El 1-a însoţit pe Roosevelt ia Teheran, la Yalt-
erea Stalin-Byrn.es s-a decis, cum aţi reţinut, trimiterea unei a, la Potsdana şi la conferinţele sale tete-â-tete cu. Stalin, El ştia tot,
e trei la Bucureşti pentru „aranjarea lucrurilor". Stalin el cunoştea _ tragicul adevăr. El ştia că misiunea lui era de mistificare.
ecretarului do stat american includerea unui membru al Cititorii trebuie să reţină că încă din 1943 atît ChurcMll cît şi
Naţional Ţărănesc şi unul al Partidului Liberal în guvernul Roosevelt începuseră să. pregătească , popoarele' lor pentru
roza. Guvernul astfel „cîrpxt" să se angajeze să ţină „alegeri împărţirea Europei. în America, Walter Lippman, prietenul lui
pă care Statele Unite şi Anglia să recunoască acest guvern, Roosevelt şi influent ziarist, preconiza deschis crearea zonelor de
martie 1945 de armata roşie în România. Delegaţia trimisă influentă,: cum a făcută în 1944 in cartea sa U.S. IVar Airns
i era formată din Sir ArcMbald Kerr, ambasadorul Marii [Ţelurile de război ale Statelor Unite].
Moscova, Ayerell Haniman, ambasadorul Statelor Unite la In Marea Britanie, lordul Beaverbrook, prietenul intim al lui
faimosul Andrei lamiarioviei Vîşinski, procuror în marile?, ChuFcbiil şi al lui Harriman, a preconizat încă din 10 martie împărţirea
epurare din anii 30, din partea Uniunii Sovietice. Europei şi abandonarea Europei de răsărit ruşilor. Lordul Beaverbrook
a şi crucificarea României eu m-ara ocupat pe larg de aceşti era unul din cei mai importanţi 'politicieni conservatori ai Marii
de comportarea lor ia Bucureşti» în prezenta lucrare subliniez Britanii şi proprietarul cotidianului The Times.
ît Kerr cît şi Harriman cunoşteau perfect de bine că rolul lor Este surprinzător şi ele necrezut că. atiţia români aflaţi în Statele
ă şi sa_înşele poporul român şi conducătorii lai. Şi au. plecat Unite şi in Marea Britanie şi cei din Elveţia şi Portugalia, de exemlpu,
cureşti cu această misiune. Şi şi-au îndeplinit-o. nu au văzut venind furtuna şi nu au informat pe oamenii politici din
bibald Kerr cunoştea prea bine politica lui Clvur-elull de a România. Cum nu şi-au dat ei seama că. Mooseveit şi Churchill —
nia zonei de influenţă a ruşilor. Ceva mai rau.lt, in dosarul prin această campanie de presă — pregăteau împărţirea Europei?
al întrevederii Stalin» Churchill clin octombrie 1944 la ("Vezi Harriman, Special- Enmij, pag. 328 şi ziarul The Times, din IC
u am găsit că ambasadorul britanic a fost prezent cînd s-a martie 1945).
cul tîrg ol procentelor de influenţă în răsăritul Europei. Averell Harriman, prezent, dar pasiv, la semnarea „armistiţiului"
rriman ştia şi el prea bine care ii va fi rolul lui la Bucureşti. cu România,_ la 12 septembrie 1944, telegrafii Ia Washington a.
ul Statelor Unite la Moscova era unul din membrii influenţi doua zi:
ui democrat şi unul din intimii preşedintelui Roosevelt. „Ruşii cred că noi respectăm, tacita înţelegere că Români este o zonă
u-i una din cele mai mari averi din America —căi ferate, de interes primordial sovietic, în care noi ir trebuie să ne amestecăm".
arriman era „un prieten al Uniunii Sovietice". Gary Allen, în (Yezi FR. 1944, voi. IV, pag. 235 Cei trei „magi ai bolşevizării
României" pleacă spi ţara noastră. Ţara îi aştepta cu sufletul la gură.
Ţara ei supusă unui regim de teroare şi sovietizare fără mii
2:
Şi totuşi ţara mai spera. Ţara era în naufragiu, dar se agăţa de |-'au dus la o întrunire cu guvernul Groza, cmde.au stifoli-atiat
o seîndură, de un pai. Ţara nu-vroia sa se scufunde în bezna importanţa acordată alegerilor libere de Anglia şi Statele Unite ale A
mului, nu vroia să moară, Ţara lupta si mai spera. Plecaţi cu meri oii. Primul ministru, cu toate întreruperile dese ale iui Vîşinski,
de la Moscova cei trei, Vîşinski, Kerr şi Harriman, ajung la care nu părea să aibă încre--xlerc în abilitatea sa, a promis pînă la urmă
în ziua de 31 decembrie 1945. A doxia zi, la 1 ianuarie, sunt să pregătească. •o listă cu obligaţiile ce şi le asuma. Sir Archibald Kerr,
ge, în & Europe de VEst trahie c.t venduc, ani prezentat Ja punctul opt clin raportul său, precizează că ia această întrunire a avut
g cele intîmplate la Bucureşti în cursul vizitei „celor trei". în destul timp pentru a-1 observa pe primul ministru şi că a ajuns la
tul volum, voi reproduce numai esenţialul acestei misiuni convingerea că nu se poate.ca el să facă altceva decît ceea ce îi vor
uşura cititorului înţelegerea evenimentelor ulterioare. Voi îngădui ruşii.
raportul ultrasecret al ambasadorului britanic, Sir Archibald A doua zi Kerr s-a dus să-i vadă pe Maniu şi pe Brătianu. I-a găsit
făcut la 25 ianuarie 1946 ministrului său de externe pe aminei oi profund îngrijoraţi şi plini de suspiciune faţă de guvern şi
ondra. Raportul poartă numărul R. 1880/92/37. Iată cele trei de ruşi, sceptici şi fără încredere în soluţia propusă. Ambasadorul
pagini privind acest raport: britanic arată că a folosit toată gama de argumente, de la cald Ia rece,
aliată, compusă din Sir Archibald Kerr, Avercll Harriman, ele la galanterie Ia duritate, pentru a-i face să priceapă că aceasta era
l american la Moscova şi Andrei Vîşinski, a plecat din ultima şansă de a-i ajuta.
RSS-ului cu trenul şi a făcut trei zile pînă la Bucureşti, Atît Maniu, cît şi Dinu Brătianu au insistat să se depună [eforturi
misiei nu l-au văzut pe Vîşinski decît după ce au intrat în deosebite pentru a se salva tronul şi alegerile să fie eu adevărat libere. In
nd au întocmit un plan de acţiune, pentru a-1 sfătui pe rege caz contrar, au spus ci, nord parlament ieşit din alegeri falsificate va
ă opoziţia în vederea lărgirii guvernului de la Bucureşti. înlesni anexarea militară a ţării la Uniunea Sovietică, ba chiar ar fi în
ma să se vadă mai întîi cu Groza şi să aibă convorbiri cu stare sa ceară el însuşi intrarea în rîndul republicilor sovietice, ca un al
uvernului său, iar ambasadorii britanic şi american să 17-lea stat.
efii opoziţiei, pe Maniu şi Brătianu. Sir Archibald Kerr a răspuns că pot conta pe guvernele britanic şi
uarie 1946, continuă raportul, cei trei au fost primiţi în american, care yov face presiuni asupra guvernului Ciroza în sensul
ege, cu care prilej i-au adus la cunoştinţă dorinţa unanimă a respectării promisiunilor cu privire la alegerile libere. Ambasadorul
niştri de externe de a se ajunge cit mai repede la o soluţie, britanic recunoaşte că n-a reuşit să-i convingă, după cum nici el rut eră
mită recunoaşterea noului guvern de către Marea Britanie şi convins (punctul 10 din raport). Mai departe, Sir Archibald Kerr descrie
e- Ambasadorii Kerr şi Harriman au subliniat importanţa întîlnirea cu Mihalache, care i-a făcut o excelentă impresie. El nu voia
guvernele lor alegerilor din România, care trebuiau făcute în să intre în guvern. Atunci, pentru a-1 convinge, Kerr arată că a fost
epturilor şi libertăţilor fundamentale. în cele din urmă, nevoit să se poarte cînd curte-jaitor (cajolerie), cînd să recurgă la baston
nie şi Statele Unite ale Araericii aveau să recunoască (dragoning), aulică la argumente tari, „deşi ambele metode îi repugna".
oza. Regele Mihai a promis să urmeze sfaturile primite, aşa Să examinăm în continuare acest document ultrasecret.
şi deciziile de la Yalta şi Potsdam. A adăugat că doreşte ca Primul ministru Groza a respins fără nici o explicaţie propunerea
n, cu toate completările necesare, să aibă un caracter partidelor istorice de a accepta în guvern pe Ion Mihalache şi pe. Bebe
înă la alegeri şi în el să fie incluşi câţiva miniştri neutri în Brătianu. Cum aceştia au insistat în ziua următoare, la 14 ianuarie,
amente. Ambasadorii au- răspuns că nu au mandat pentru a- Groza a declarat că Mihalache a fost voluntar pe frontul rus, iar Bebe
ul în această privinţa. După audienţa la rege, Brătianu e „reacţionai"". Cu această ocazie, Vîşinski a declarat că
guvernul său se opune categoric intrării celor doi în. formaţia
guvernamentală.
217
Din nou întrevederi cu Manhr şi Byătiarra. Primul î-a furnizat o listă provincie aUniunii Sovietice şi că guvernul Groza nu edeclt
de şaisprezece nume, iar al doilea de patru şi s-au văzut din nou cu . simplu instrument în mîinile lui. Şi acest om-de onoare,
Yîşinski. Pină ia urmă, s-a căzut de acord asupra lui Haţieganu şi al in Îndeplinirea misiunii ce i.se încredinţase de şeful său
Romniecanu, ca miniştri fără portofoliu, care au şi depus jurăminlul. A minţi, a convinge), are un cuvint de milă pentru'poporul
urinat un dejun ia castelul Peleş din Sinaia, după care Yîşinski a plecat pe care îi înşela: „Părăsesc Bucureştii cu sufletul îndurerat
la Sofia, iar Sir Arohifaald Kerr şi Averell II amin aia s-au întors în ■M mulţumesc lui Dumnezeu că nu am fost născut român". Reacţia mea
Capitală. ia activitatea şi misiunea lui Averell llarri-
La Bucureşti, cei doi l-au revăzut pe Ciroza şi au discutat ■ cu ei în jaian a fost — şi rămîne — mult mai dură declt faţă de Sir elhbald Kerr,
amănunt lista de „garanţii"'oferita de acesta. Ea a fost anexată Averell Harriman era unul din cei mai bogaţi oameni ai Amerieii,
raportului. Reprezentanţii Marii Britanii şi. Amerieii s-au văzut cu membru important al Partidului ţlemoerat şi prieten intim al
Groza şi în ziua urni ăi oare. Sir Archibald K.err recunoaşte că s-a preşedintelui Roosevelt. Se
despărţit de prinţul ministru fără a fi izbutit nici să-! mişte, nici să-I pretinde chiar, (vezi Gary Alieri, None, Dare Caii Ii Conspi-
convingă., Cu candoare şi fineţe de stil Kerr arată că Groza n-a făcut ,m,cy), că băncile lui Harriman ar fi finanţat cu vreo zece
nici un efort pentru a le da impresia că ar putea - fi crezut sau că el ar 'jpiîioane de dolari USA revoluţia rusească, irnprumutînd
putea să se ţină de promisiunile făcute. Kerr era convins că Groza va eastă sumă lui Troţki, ciad acesta s-a îmbarcat cu alţi
pune deschis heţe-n roate, aşa cam voiau şi o cereau ruşii fără 275; de revoluţionari pe vasul Crisliania la 27 martie 1917.
menajamente. Era trist, dar el nu vedea ce s-ar i'i putut face. în plus, Harriman. ştia, ca unul ce a asistat la toate şedinţele
Ambasadorul britanic — scrie Kerr —- era realist şi punea multă inimă importante cu Stalin, că România fusese vîndută ruşilor in schimbul
ta, Îndeplinirea misiunii sale. Greciei. Ceva mai mult, cum am arătat, Harriman.
,% cerut el însuşi recunoaşterea fără rezerve a zonei de influenţa
Indiscutabil, Groza era un pexove-nghi şi. un politician viclean. Era ruseşti în România de către Statele Unite. în plus,
nebun, nebun de legat, dar simpatic. Lui i se putea., la nevoie, ierta că 'el ştia că „aranjamentul4' Byrnes-Stalin nu era cleeîb o formalitate
schiţează toate mişcările după muzica, lui Vişinski, fiindcă Groza nu diplomatică pentru ieşirea din impas, de salvare, a obrazului
suferea de deştept ăciune. Dar Tătărescu. era un mincinos şi un escroc preşedintelui Trumân. Era o operaţie cosmetică de mistificarea de
din cap pină in picioare, spune Sir Archibald Kerr. El era inteligent, dai' înşelare, de minciună. Prin independenţa sa materială, prin autoritatea'
nu pină într-atlt, incit Kerr să nu-şi fi dat scama că Tătărescu î-a minţit şi relaţiile sale, Harriman putea să se comporte altfel la Bucureşti. Să
fără ruşine.' Sinceritatea cu care scrie acest raport 11 descarcă pe Sir denunţe impostura şi să nu se preteze şi el personal la ea. Dar, cu toate
Archibald Kerr de răspunderea ce personal, nu o avea, fiind un simplu mărturisirile cinice ale lui "Vişinski că ei, ,„comuniştii, vor avea 90%
executant al ordinelor primite. din voturi, fiindcă ei fac alegerile", Averell Harriman joaca pină la urmă
Concluzia raportului? Ea este exprimată în paragrafele 28 şi 29: rolul iui de „diplomat", minţind pe regele României, opoziţia română,
Kerr nutrea convingerea personală ea guvernul Groza nu are intenţia poporul român.
de a respecta nici litera, nici spiritul deciziilor luate de cei trei miniştri Sa vedem, din rapoaftele lui secrete cum prezenta el minis-
de externe la Moscova in legătură cu alegerile libere. Că românii nu au rfcralui său de la "Washington misiunea sa de la Bucureşti. în
nici cea mai mica îndoială, ca şi Sir Archibald Kerr de altfel, că alegerile -.telegrama 1-346 din 3 ianuarie 1946 el spune:
vor fi falsificate. ,,Ieri ana avut lungi convorbiri cu Maniu, Brătianu şi
Înainte de a încheia acest lung raport, ambasadorul brit a n i c * Mihalache. Toţi trei sunt foarte sceptici că ar putea fi alegeri
subliniază că Yîşinski guvernează România ca pe o '„ „libere" în România fără o schimbare a miniştrilor de interne şi de
justiţie. Le-am spus că in misiunea noastră nu ne priveşte asemenea
schimbări, Clark-Kerr ie-a spus şi el acelaşi lucru. Pare exclus ca ei sa
218 obţină concesii de la guvernul Groza în ceea ce priveşte schimbările de
la interne şi justi-ţie,-fiindcă am fost informat dintr-o sursă absolut
sigurăcă Yîşinski i-.a spus lui Groza să nu facă nici un fel de concesii."
219
în aceeaşi telegramă, Harriman face eiteva rezerve de conştiinţă pro îndepiiiiirea „misiunii de la Moscova", atît cu Jimmy Byrnes,
personală, ccrînd să se supravegheze obligaţiunile ee-şi'va lua Groza. cit şi cu Emost Bovin. Amîndoi se declară „satisfăcuţi" do. misiunea
Prin telegrama următoare, Nr. 1/646 din 6 ianuarie, adaugă: color trei şi amîncîoi recomandau Ia Washington şi Londra recunoaşterea
„Comportarea şi manevrele Iui Vîşin-ski din ultimele două zile ne dau guvernului Groza, aşa cum a fost dictat de Vîsinski. Nu a roşit nimeni.
puţine speranţe că sovieticii intenţionează să se ţină de cuvînt şi să Guvernul Groza a,fost recunoscut de Statele Unite şi de Marea Britanic
execute cu bună credinţă aranjamentele de la Moscova". spre disperarea regelui, a fruntaşilor opoziţiei româneşti, a ţării. Data de
Referitor la atitudinea guvernului Groza, Harriman informează in 4 şi cea de 7 februarie 1046, cînd Marea Britanic şt Statele Unite au
aceeaşi telegramă: „în cadrul discuţiilor cu guvernul, a reieşit olar că el recunoscut •— astfel cîrpit — guvernul Groza sunt două date de doliu
nu are intenţia de a da partidelor istorice posibilitatea cinstită de a naţional românesc şi ele trebuiesc memorate. Recunoaşterea
prezenta candidaţii lor în alegeri". guvernului" Groza, este urmată în galop de numirea unor ambasadori
în aceste împrejurări, cînd atît Vişinsld cit şi guvernul pus de el, al comunişti la Washington şi Londra. Profesorul Bagdasar este acceptat de
lui Groza, arată clar intenţiile lor de a lichida partidele istorice, care este preşedintele Truman, cu toate că Burton Berry ii sugerase să fie respins.
rolul în continuare al misiunii de la Moscova? Nu e ea terminată? Neputindu-şi lua postul în primire din cauză de boală, în locul Iui e
Nicidecum. Rolul lui Harriman este că continue pînă la capăt... „in spiţe propus Mihai Ralea, numit mai întîi la Paris, dar refuzat de francezi clin
of the fact that we foit Vyshinski was not acting in good faitli and was cauza prieteniei lui trecute ou fostul rege Carol II. Ralea este acceptat de
attempting to discredit tîie leadership of both partics, as far as he could, Washington. La Bucureşti, comuniştii accelerează reformele lor de
Clark-Kerr and I believed we had to accept Vyshinski's veto", „m ciuda comuni zare a ţării: epurări masive, îiicepînd cu armata, arestări şi
faptului că noi ne dam seama ca Vişinsld nu se comportă cu bună procese, sovfomizurea ţării înainte de tratatele de pace, eomuniza-rea
credinţă şi Încearcă să discrediteze conducerea partidelor istorice cit justiţiei. Partidele istorice sunt supuse unui regim de teroare de
mai mult posibil, Clark-Kerr şi eu mine am crezut necesar să acceptăm neînchipuit: arestări masive de fruntaşi, interzicerea de întruniri, de
vot ciul lui Vişinsld (la desemnarea celor doi miniştri —n.a.)". Iar în ziare^ confiscarea celor eiteva care apăreau cu mari sacrificii, refuz de
încheiere Averell Harriman conchide: „Nu încape nici cea mai mică hîrtie de tipar etc. etc. Reforma agrară pune foc de Ia un capăt la .altul al
îndoiala în mintea mea că Vişinsld intenţionează să utilizeze toate ţării. Procesele se ţin lanţ: ale foştilor miniştri vinoA'aţi „de dezastrul
mijloacele posibile pentru a crea dificultăţi şi a împiedica o participare ţării", ale color vinovaţi „de crime de război", ale rezistenţilor etc. în
cinstită a acestor partide în alegeri, de aceea el va sprijini guvenrul mai 1946 are loc procesul mareşalului Antonescu, condamnat la
Groza ca să utilizeze şi el astfel de mijloace de împiedicare". Restul moarte şi executat în primele zile ale lui iunie. Executarea mareşalului a
timpului la Bucureşti a fost petrecut în dejunuri la Palat, la Sinaia, spre impresionat profund ţara şi mai ales refuzul, regelui ele a-1 graţia.
a cumpăra „fois gras" de la Capsa pentru şeful său Jimmy Byrnes. Doi îndrăzneala comuniştilor merge crescînd: ei arestează trei dintre
„miniştri noi", unul naţional-ţărănist şi altul liberal, intrau în guvernul colaboratorii români de la misiunea americană: Stă-nescu, Manicatide şi
impus de "Vişinsld, Groza se obligă să „respecte libertăţile domnişoara Olteanu, cu toate protestele generalului Schuyler. în zadar
fundamentale şi să facă alegeri libere", tar ambasadorului bri&anic, atrage Burton Berry atenţia Washingtonului, zi de zi, că Statele Unite
într-un moment de sinceritate şi de jenă, recomandă alegeri libere în trebuie să ia o poziţie fermă şi ofensivă. El se izbeşte de Jimmy Byrnes
care „noţiunile de fascist şi de trădător să fie absente". ca do un adevărat zid. Astfel, prin telegrama 2/846 din 8 februarie, în
Misiunea odată îndeplinita, ambasadorii părăsesc Bucureştii. Cel care Burton Berry transmitea protestul lui luiiu Maniu faţă de valul de
britanic „mulţumind Iui Dumnezeu că nu a fost născut român", iar cel arestări, el conchide: „plîngerile opoziţiei sunt justificate şi a venit
american că a găsit cel mai bun fois gras din Europa: la Capsa. momentul ca Departamentul de Stat să protesteze* public". La 23
Vişinski, la Londra, discuta cles- martie, şeful misiunii diplomatice americane cere Departamentului de
Stat să nu
220
221
Hilîer autoritar. Japonezii atacă pe americani Ia Pearî Har-f' \r T >'d făcut de coamă acord cu Antonescu şi Maniu, pentru f oitacta
bor şi Statele Unite intră in război. * pe ambasadorul american fleyes. O timidă ten-t t'vă la Stockholm, prin
în înaintarea Jor în Rusia, avltui ca obiectiv Stalingra-j| noul ministru român de acolo, Ninu La lisabona prin ministrul
dui, armatele lui Ilitîer au surpriza de a se găsi in iarna lufff plenipotenţiar ai guvernului "Antonescu, profesorul Cădere. La fel,
1942/48 în faţa a 180 de divizii sovietice proaspete, bine anjf prin Vatican şi
trenate şi echipate. Era. întreaga armată a frontierelor djjf
răsărit ale Uniunii Sovietico, retrasă în nrnia unei informat» Pri Qpjouxn este de reţinut că încă din 1943, mareşalul .Antonescu a
extraordinare a spionului comunist llicliard Sorge, coresponjjj discutat cu luJiu Maniu şî cu Dinu-Brâtianu problema ieşirii-din război
deal de război nazist la Tokio. Sorge aflase că japonezii n|j| a României, fiind bineînţeles-de acord 1 aceasta nu se putea face decîfc
atacă Rusia. Stalla I-a crezut, a golit întregul front de reS dacă angio-âmericanii vor fi «arantat integritatea şi suveranitatea
României şî ou un minimum de garanţii în cadrul unui ariaistiţra demn.
sărit, iar rezultatul a fost bătălia şi victoria rusă delaStalu» şi echitabil. Toţi trei au refulat discuţii directe şi bilaterale numai cu
grad din. decembrie 1942-februario 1943. Armata român» ruşii, 'fiindcă nimeni nu avea Încredere în cuvlritul lor. România fuses'e
ajunsă şi ea cu 'două divizii Ia Stalingrad, este decimată M invadată, cotropită şi mutilată de ruşi de 32 ori în 'nefericita oi ist orie.
făcută prizonieră. M Deci nu se putea acorda, nici o încredere ruşilor fără o garantare a
.Din acel moment, mareşalul Antonescu, militar do ma» termenilor de armistiţiu cu ei şî de către anglo-american L Fără aceste
valoare (ce a jucat un rol determinant în victoriile româneşlS garanţii, orice armistiţiu românesc făcut cu ruşii însemna pierderea
ale primului război mondial), a înţeles că războiul Germgjj independenţei şi suveranităţii României, însemna comuniiarea si
nici este pierdut şi a decis „ca.să vedem să nu-1 pierdem pjfi sovietDarea. ţării, lichidarea.-intelectualităţii şi burgheziei româneşti,
al nostru." H foametea, mizeria şi sclavajul.
"Deci, din 1943, guvernul, lucrimi .mină în mina ou opds Pe de altă parte, mareşalul Antonescu. conştient că cele
zifia română— Deliu Maniu, preşedintele Partidului Naţi<i| • treî mari puteri aliate ar fi putut să refuze a negocia cu el
nai Ţărănesc şi Dinu Brătianti, preşedintele Partidului Naţii şart să-i îngreuneze condiţiile de armistiţiu, fiindcă e/i dusese
Oîial Liberal — a început tatonări, discuţii şi negocieri, pentrul războiul contra lor, a convenit ou luîiu Maniu şi Brâtianu
a face „voite-face" şi a ieşi tUn.tr-un război considerat pieri că el se va da ia o parte, daca cei dea pot obţine de la aliaţi
dut. Rineiuţelos, acest lucra nu era uşor. Germanii avea™ condiţii mai bune pentru pace. Dl le lăsa. puterea şî. le promi
puternice forţe in România,-un Gestapo important şi efieaea
şi Garda de Fier, pe care ei puteau conta pentru a constitui tea fot concursul militar. At'it Maniu cit şî Brâtianu au cerut
un alt guvern român. S-au scris tot felul de lucruri, de lejt lui .Antonescu să facă el armistiţiul, fiind vorba do.o opera
gen.de, de inexactităţi şi de patente falsuri istorice asupra ţiune militară ce putea antrena un război cu Germania. Dar
negocierilor României de a ieşi din război ca şi asupra ac-l ei au eonsmi.ţrt-să negocieze cu aliaţii pe această alternaţi vă.
tutui de la 23 august 1944. Mulţi „eroi", mulţi „impostori4! Faimosul ...maşter spy" [maestru, spion"], americanul !)o-
şi-au arogat merite, şi au falsificat istoria prin mărturiile! aovan, şeful serviciilor OSS, lucra încă din. .1943 să detaşeze
lor mitomane şi interesate. Am restabilit— in mare măsurăj. Bulgaria şi România de Germania. Bulgaria pentru poziţia
— adevărul asupra acestor fapte în Yalta şi crucificarea .Roi ei strategică, iar România pentru importanţa petrolului ei,
mâniei şi voî adinei acum unele aspecte ale acestor două prol atît de necesar armatelor germane. Donovan a fost eu aţii
bîeme. De voi roda în adevărata lor 'lumină istorică, pentru! mai satisfăcut, cu elf ia 10 februarie 1043 a avut informaţii
a îe situa într-un -cadru exact, a demistifica merite, a demascat — via Masr Ausclmitt (Varrow, N.Y) -.......... că mareşalul An
pe impostori şi a restabili un adevăr istoric, azi absolut defbj tonescu este gata sa părăsească Axa, dana, se asigură in
ni tiv şi Fără posibilitate de contestare. f dependenţa României (ie la ruşi şi dacă Statele Unite şi.Marea
s": # î£
■i
i
Britanic o garantează. Donovan transmite imediat informaţia
i l lui Alleo DulJes, la .Borna, spre exploatare. Dar subsecreta
' rii} de stat american Borte opreşte întreaga procedură, fiio-
! 23
în timpul anului 1943 s-au făcut, mai multe încercări def
către „poaee iWlers" [antenele de pace] români de a intra M-
■contact cu anglo-americanii. Un demers mai important la

24
afaceri europene oare, informează pe şeful secţiei române dl.
a coopta ttri reprezentant comunist la Washington înainte cî'a a vedea Nickols, că după o conferinţă cu Dean Aeheson (subsecretarii! de stat)
claca guvernul Groza revine asupra măsurilor sale abuzive, Burton şi Glayton (subsecretarul -de stat pentru economieî, ,,/ 1have inforrned
Berry merge pînă acolo, încît cere un protest public şi imediat, Donald' Maclean of the Britisli Embassy hy telcphone '. Semnat
scriind: John Hickerson.
„I believe that tliis is a necessary risk and ©ne that îs certainly pref Aici trebuie căutate sursele informaţiilor guvernului comunist de la
erable to the alternative of makmg. ourselves a party to Groza efîorts to Bucureşti, care nu sunt din rîndurile membrilor partidelor Naţional
sahotage the Mosoow- Deoision; (No. 159)". Ţărănesc, Liberal, ori Social-Demo-crat. Tot materialul predat misiunii
„Cred ca acesta este un risc ce trebuie luat şi ar fi ce siguranţă diplomatice americane din Bucureşti ajungea la Departamentul de Stat
preferabil aceluia de a ne face părtaşi la eforturile. lui Groza de a sabota şi acesta, în cadrul unei strinse colaborări, din martie 1946 înainte. îţi
deciziile [stabilite] la Moscova". comunică ambasadei britanice, respectiv „apostolului" ţtonald Maclean,
Cum am spus, Byrnes refuză să urmeze pe Burton Berry. La 12" agent al spionajului sovietic, trădător al patriei sale fi dezertor în Rusia
februarie 1946 el răspunde NU la cererea de garanţii cerute de Berry. La în 1951, clnd americanii l-au identificat şi au cerut britanicilor sa-1
fel, prin telegrama Nr. 3/646 din 8 martie, Byrnes refuză să protesteze la ancheteze.
Bucureşti. Ce tragedie suplimentară pe biata Iară românească dezvăluirea zi de
înainte de a analiza în continuare situaţia din România: şi de a zi a întregii acţiuni de rezistenţă a opoziţiei române la comunizarea
comenta evenimentele din acest răstimp, voi face o incursiune la ţării"!
Washington. Este absolut necesară, fiindcă ea are o directă legătură cu o
reală schimbare de atitudine' a Departamentului de Stat şi a şefului său
în particular. Jimmy Byrr.es face o piruetă de 180 de grade, curia vom
vedea.
L ta mai întii o surprinzătoare telegramă' a lui Byrnes către i.efal
misiunii diplomatice americane din Bucureşti:-
Telegrama 5/2146 din 21 mai 1946
„Dată fiind deteriorarea situaţiei politice din România., aşa cam aţi
raportat d-ta şi colegul d-tale britanic, lipsa fixării unei date pentru
alegeri, violenţa creseîndă împotriva partidelor istorice şi împotriva lui
Titel Petrescu, eu cred că acum este oportun a protesta faţa de guvernul
român contra acestor violări a garanţiilor date de el comisiei tripartite
din ianuarie. Britanicii simt doritori a. se asocia acestui protest
bilateral".
Vom vedea uumaidecit de ce această schimbare de atitudine şi la
americani, şi la britanici. Totuşi, Înainte de a v-o arata, trebuie să. vă
subliniez o altă schimbare importantă; Britanicii încep să se asocieze la
protestele americane, să se informeze şi consulte în preahbil. în legătură
cu această colaborare trebuie să vă semnalez şi pericolul pe care îl pre-
zintă, dat i'iind că toate informaţiile americane trimise la ambasada
britanică dina Washington treceau prinmîinile unuia din ..apostolii ele la
Cambridg-e , Donald Maclean (fugit ba 1951 în Rusia împreună cu
Burges's) şi care, bineînţeles, le transmitea Moscovei. Asupra acestui
aspect al problemei avem documentul i 1 /3046 din 30 noiembrie 1946
al oficiului pentru
2'ÎI
OLUL 20 şi: de tristă colaborare ou Stalin a defunctului preşedinte. Jimmy
Ryrnes ducea o politică personală, independenta de Casa Albă şi
CHHX ÎN PENITENŢĂ: DISCURSUL DE LA EULTON, adesea în contradicţie cu cea a preşedintelui
UIII Ţruman.
După cum am. arătat mai sus, preşedintele Truman nu
fusese ţinut la curent cu deciziile lui Roosevelt. Parte din ele nu figurau
nici în dosarele Departamentului de Stat şi nici în cele ale Clasei Albe,
fiindcă Roosevelt lucra singur, în secret, cu Harry llopkins'. Era grav
bolnav şi dezordonat- în hîrtiile sale. Tată ce ne spune un colaborator
important aî lui Roosevelt, Robort Murpby( delegaţii! său în Africa de
ciuda tuturor declaraţiilor şi protestelor preşedintelui Truman, Nord şi consilier la importanta Conferinţă de Ia Gasablanca**di*n
l Statelor Unite recunoaşte la 7 februarie 1946 guvernul ianuarie
st Groza, impus de Vîşinski la 6 martie 1945 şi menţinut de 1943):
e sovietice. „Preocupat de o mie şi una de probleme, RooRevolt nu avea timp
ţi istorici şi jurnalişti au pretins că instalarea forţată a sa. urmărească retultatele deciziilor sate.. Cîteodată el uita complet de
lui Groza a fost cauza şi începutul războiului rece. Aceasta este acordurile încheiate de el şi de la care nu a rămas nici o urmă în arhive
aţie fragilă, lipsita de substanţă. NU. Războiul rece nu a început sau ministere. Adesea, singurul martor al negocierilor era numai Harry
za sovietizării Europei de răsărit şi a României. Această parte Ilopliins". (Idisloire pour lous, Nr. 91, noiembrie 1967, pag. 65).
opa, cum am văzut, fusese recunoscută, dacă mi de iure, atunci Nu sunt acestea semne de senilitate avansată de care suferea
ea zonă do influenţă rusă de către Roosevelt şi Churchill. Este Roosevelt? De maladia „Alvarez", aşa cum afirma docto-toruî său W.G.
„acordurile" au fost făcute fără cunoştinţa poporului american, Eliasherg? De senilitate „foarte avansată", aşa cum a văzut-o şi
nsimţâmîntul legal al Congresului şi contrar politicii oficiale generalul EiseidiOAver — ei o numeşte „sclerosis" —, cînd a fost
zate de D cp ari a montul de Stat. Juridic, acordurile nu leagă numit comandant'?(vezi. Eisenho-wer At War* de David Eisen.hovrer,
Unite. Randora. lîouse).
ambiguitatea politicii americane imediat după moartea lui Iată de ce preşedintele Truman. nu putea găsi nicăieri dosarele lui
lt, prun recunoaşterea guvernului Groza, preşedintele Tr ura an Roosovelt ca să-i descifreze politica urmată. Dar Bă revenim la ziua de
scut implicit, de facto, şi el zonele de influenţă. Războiul rece a 10 februarie 1946, cînd politica : americană începe sa-şi arate fermitatea
atunci cînd ruşii au depăşit această zonă de influenţă acordată faţă de Rusia. Ce se întîmplase la 10 februarie ca să schimbe atitudinea
rată, EI s-a precizat cînd Stalin a formulat pretenţii globale, secretarului de stat Jimmy Ryrnes, care cu cîteva săptămîni înainte aban-
onele rezervate anglo-amoricanilor. Atunci cînd Uniunea Sovie- donase România lui Stalin fără aprobarea sau cunoştinţa lui Truman?
nceput să aprindă focare de violenţă şi. revoltă în aceste zone Preşedintele Truman 1-a primit la Casa Albă pe Winston Churchill. Au
e, cînd şi-a dat arama pe faţă şi a arătat că are pretenţii de discutat afaceri politice şl preşedintele Truman a decis să ţină piept
nie mondială, cînd a. arătat că este gata să instaureze prin asalturilor sovietice. Simţind cum bate — acum — vîntul, Jimmy
i războaie de „eliberare" revoluţia marxistă pe întreaga planetă. Byrnes schimbă. tonul şi poziţia. In această, lumină trebuie văzute şi
explică cum, după 10 februarie 1946, la numai trei zile de la analizate noile instrucţiuni date reprezentanţilor Statelor Unite la
şterea guvernului comunist din Rmnânia, se înregistrează o Bucureşti. Le vom analiza în detaliu mai departe.
e a politicii americane faţă de Rusia. Aşa se explică schimbarea Cum am spus, trebuie ţixiut seama că întreaga reţea administrativa a
dine a secretarului de stat Jimmy Ryrnes. Prieten şi relicvă a lui Casei Albe şi a Departamentului de Stat era compusă din oameni ai lui
lt, ministrul de externe al Iui Truman continuase în cursul Roosevelt, care nu numai, că admirau pe acesta, dar făcuseră politica lui
olitica de concesiuni, de abandon şi aveau, ea atare, răspundere şi conturi de dat. Să nu uităm de
asemenea că în Departa-
15 — /igoniţ României 22S
itîsewra ia Fres?s Clftis âa New Ytirk8 fierreşte moţa HakaMi So^etioe ?©S
Sta* ap (Casa. AB» mma. kdăteffif* s^a|i. coiaa-niffi fvesF Ae mciaîa iaaioelo Statei® llafee ^vcir fac® o ;p©îîtieă ■ de ..patience and
«teist Il'Skm0§>@~ dfe £''■£«£. îFu&ie' e£. vmâme},. &mm erm fimmess", ca ele-vor rezista oricărea ?ajgr«si?iaaai, • ©a aaw ITOT mai aceapta
-fgemwm. şi, mmmă mSsxa, p misterios al Eleanorei Roosevelt, ^„anilâteraEsm.",, .că y».a cere .respectul Giartei Atlanticukii. CeA^a mai mtilt,
dintelui,, fîroioo-sul Jowpffa JLa&fc,,. amm; «ra şşgfcd el a cerut conscripţie .naâîitară ofeiigatorie şi generală în Statele Unite şi
Partidului. Comunist American.. o edu-«a*e generală a taturor „cetăţenilor*'' americani asupra pe-rjLOQktlui
ntele TPnmaas* îo?sFWf« . repedfe. HI şi^fe dta.fr seama eS. de .„?i?uF'ress!kme". în acelaşi timp, -cliiar în jnua de 6 martie 1946, c'înd
agresive- Kerrfefiefe- de? «f-spaHisisse «Hk^rs&K teeliuie;. Ghwcîill., In prezenta preşedintelui Truman, rostea la Fidton discnrsiil său,
ziste prin forţăm JMw tssrnm ssidsţii' mBamm®m.h. wasta-S- acelaşi 5.nb-ii" Byr-«e.s trimitea trei note de protest ?1Jiriraoîi Sewietiee. în
atele- kM&fee-* în ras*» p?aa?fe şi. ecMMMsaia. trenase- pe> prima, Byrnes cerea copii după toate ewaT?en*îife ?eicomomioe -âimtre'
aee,: ţar» ar fii? tmfe?n«& diis. BO« mrfŢdMKdkă şi mase.- gâvernele ?satelite .fi îlusia. KBO^vTPOmia'ile din Remania). A 'Jioua era
ooi excepţional şi- pjî@?mdiasţial peafeii Jyaamg:a% privitoare'la pretenţiile economice ruseşti im. China. A treia, o notă 'foarte tare,
resbal, s-a pustia treabă. Aceasta cu atît. mai saîalft- privea retragerea trapelor sovietF <ee din Iran. Bine «rcliestrat, -.dise«rs«l tai
t p^eşedlstelB? TrmxtaiEt; cit şi. CJtourdhiE- e^eâesM ca Clnircîiill de la Fnlton a fost ea an trăsnet venit dîn îngriforatul cer al marelui
va wmsţmr «ăl eie-aJ. tedfea. răsfoi mandlaK, ,^Ehm& popor american. Trăsnetul «-a, auzit na mimai la Mos-«sova^ dar pe întseiaga
dangerous?- situafieas d^efaping. in. leasă65" |@r situaţi» planeţi.. Cana vom vedea, el s-a aurit şi in România şi a idas întîi o proianiă
n asl ser cfcsrsxillaL îk». ika»|, ir» gp«Si Tramast; . îsncwrie plină de speranţa, ca apoi ea să se tranBÎorme ÎH 'de.EaniSrgire, in
arairaaB,, ;i«ikiâ.s;6ral sa»«. „Ifesii refuză, sărşi retragă trupele şi lacrimi şi suferinţă- Winstos Qiurcliiiî şi-a ţintft diBeurs-u! în prezenţe •
a;te dkee. fa, rfehaif*'. GiureMff. era şi mai pesfeilst, şi mtsâ preşedintelui Truman, 'în faţa studenţilor de la Westminstei Colîegp, unde i se
ediesi rfekeix&l. venind în 194©, aşa euira, or spciaea, larctwl decerna © diplomă de doctor lioaoris cau&a 'Printr-o piruetă, -dre care 'Mimai
i memorii!© fostului doctor al sa», Ford Mteararr,, pagiaiîfe 2S6 Waistoa Cîwmrehill era capa 'Î3Î1, ItătrîtBtâ luptător britanic, uiSInd. 4m
B- Fafont):. GonvQrbir.ea pFeşedfeafietal: "tkaaisttt. la,.'& gsslitiell fimferăţişărâie cu. Sta lin, uitmd insistenţa depusă de-el pentru acordarea
"' .faţă de? irosi: a. jfes??fc cw siguranţă îa. inare pacte determinaiă Bonelor <i influenţă ruxă l:n EnrWpa d» imăiit, tuna şi f?ul>gera conte Uniunii
fiartulsi ambasada' Qr&m% devenii -uhsfH rotar io stat. A«»-da. a Sondetice:
spksia ,.şcolii de îa Riga" a DepariHUieululut dt Stat,, care? „De la Stettin din Marea Baltică, pină la Triest în. Mare Adriatic'ă, o cortină
mposibilitatea unei eof»-ids*ei»|e- paşnice? ©m Uniunea. Sovieticăl de fier a coborît pe întregul continer (expresia Cortina de Fier a mai fost
profetic politica 'tai Staii» ea, xm®. giethală,,. de? expansiune utîlîsată de el într-telegramă In 1'945].. în spatele ei stan acum
deofegieă,, politică,, econmnioă? şi militară". Un rol capitale vechilor state din centrul şi estul Europei: Varşovia, Berii; Prag a,
t. hat, sevfciaafeaEea poîitioS americane faţa de UR.SS în luna Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia. Toa aceste faimoase capitale şi
i.946^ 1-a jfîicafe desigiar eu, Î3»io Win-sfo'n Chwpeii'dl:. populaţia acestor ţări zac acu iS>ufo zona de influenţă sovietică fi toate sunt,
afegetife. ptSHp&asBeatare. din 1945?,, el vine în Statele Unite smb o forma s; ?aîta, (tu irur^ai sub influenţa sovietică, dar sunt strict cont* late
easeăi'" la suaaare,... fa Floiida., Venise bătrînaî tea nnj»ai. s:ă; de Moseova. Partidele comuniste, inexistente în aees ţări din răsăritul. Europei,
as'ca.î' Micidecnm^ Venise să Facft politioă. şi. mai ales veiîise sa-
ieetei? lui greşeli, Iragtnd cil. măiestrie şi au fost promovate pasrtide cose cfttoare şi urmăresc peste tot să. oJbţină uia
ţ}Otefe?aHierieaBie pentru o renKibtHzare generala oontra control afesol Guverne poliţie-aeşti gu-verneaaă peste tot etc. etc. Colos a
go?Tietie?« ■ Faimoşii discurs al lui GiureMH de la Fxdton din cincea se infiltrează peste tot, sub eohtrolul 'Cominten
40 a tust; a<h:mra3îtf regiz.ali şi pregătiF en? ajoiornl pre-şediîiielui
upă lotre^edecea aeestaia ew CtiBrcIrill 1«; M) fefersfrfie, ®. no.aa-
erfcanS începe sa, se deseneze-la- orizont. Fa 28' feî>raaîie,.
m^ B-j?i?nes,; într-un;
preşedintele Tratnan, ca să scoată castanele din foc pentru
dus de Moscova. Uniunea Sovietică nu se opreşte în M Sa Britanic şi să-i asigure supranumea. _ Dar nu emu
atea, ei ideologică şi expansiune teritorială decît în. faţa Mareei u. , declanşatorul unei noi politici angio-
SSSI teţltetţi%K a du, ia confruntarea lor din rtx-
b i
ceea Statele Unite trebuie să se reînarmeze şi mobilizeze. Salv ° po''tm' a înldngo mai uşor «litadinea misiunii diploma-
sociaţie frăţească de „special relationship" [relaţie specială]
igiish-speaking people" [vorbitorii de limba engleză], care să
e un bloc solid ca să stăvilească şi să oprească priboaiele
..." dinea Statelor Unite in Romar.ua.
rum lung, spinos şi puţin glorios a făcut Winston Gb.urcb.ill de
a noapte din octombrie 1944, cînd a vîn-dut Europa de răsărit ,. i
pînă la Fulton — la Canossa! — din Missouri, Statele Unite!
zime şi cât cinism trebuie unui om ca să se poată schimba cu
rade peste noapte! Şi cu toate acestea, ce imens serviciu a adus
luptător întregului Occident, „întregii civilizaţii creştine,
te"! El a tras clopotul de alarmă. Nu a mărturisit că a păcătuit,
ăscumpărat in parte, mărturisind pe jumătate greşelile. Reacţia
e Unite a fost imediată si importantă. Politica de la Casa Albă a
să vadă adevărul, să ceară înarmarea materială şi morală a
prin eliminarea comuniştilor din posturile de conducere. Un
nfi-Yalta se profilează şi se afirmă.
oua zi, la 8 martie 1946, preşedintele Comitetului pentru
i Antîam.erioane al Camerei Deputaţilor, deputatul Renkin,
că propriul fiu al defunctului preşedinte Roosevell, James
lt, era un comunist şi anunţa începerea anchetării sale şi. a
ţiei de refugiaţi.spanioli antifranohişti condusa de el.
10 martie 1946. deputatul H amil ton Fisb (care mi-a făcut,
ele a-mi cere. autorizaţia de a cita patru pagini din cartea mea
io Stalin în memoriile sale aflate pe punctul de a fi publicate),
earea unui partid american anticomunis t.
14 martie, deputatul Gox cere o dezbatere parlamentară a
i comuniste şî o legislaţie pentru excluderea lor din
aţie. Preşedintele comitetului pentru probleme militare al
Reprezentanţilor, deputatul May, cere ministrului de externe
rea comuniştilor şi a simpatizanţilor lor" din Departamentul de
probabil că Winston Cburobiil, văzînd că prin politica lui
săpat mormîutul Imperiului Britanic şi al lumii libere, a venit
ngton să-1 „manevreze" pe
după note stenograîice, comunicatei eto.5 între-vederile între patru ochi
21 nu erau cunoscute leeit de interpret, cînd acesta exista. El nu putea să le
divulge niciodată sau numai după termenul prescris de lege. Cum deciziile
AMEBIC&JN'Ă DOTĂ MOARTEA mari ale celui de-al doilea război mondial s-au luat intre patru ochi, în
TELT special între ChuroMll şi Stalîn sau Roosevelt şi Stalin, era greu de ştiut
ce hotărîti se luaseră, mai ales ctnd de nu erau consemnate după
aceea în dosare şi trimise Departamentului de Stat. Roosevelt a mers
atît de departe cu această procedură, incit la prima lui întrevedere cu
Stalîn s-a servit.... de interpretul.-., lui Stalîn., Troianovski, .... ca să
inspire lui Stalin încredere — pretindea preşedintele. La fel la Conferinţa
elaao Roosevelt moare la 12 aprilie 1945, ciad de la Yalta, unde în 30 de minate de „tâte-ă-tete" Roosevelt încheia cu
Stalîn un. tratat ultrasecret (descoperit; în safe-ol Casei Albe după
ntele Statelor Unite, llarry Truman, se instalează la Casa moartea preşedintelui), care decidea în mare măsură soarta omenirii:
a înţelege politica urmata, de guvernul american după Rusia intra în. război contra Japoniei în schimbul unui preţ aberant:
Roosevelt este necesar să precizam cîteva lucruri esenţiale. controlul Manciuriei şi al căilor ferate chinezeşti, o jumătate din insula
mportarea noului preşedinte şi politica sa nu se pot înţelege, Sahalin, insulele K/urile, porturile de la Pacific. Dairen şi Port
iutii trebuie reţinut că după Constituţia Statelor Unite un Arthur. Aceste concesii au dus la. războiul din Coreea, la comunizarea
nte nu participă la guvernarea ţării. Are un rol pasiv, nu întregii. Chine, la războiul din Vietnam... China — aliata Statelor Unite
„consilii de miniştri" sila formularea deciziilor. El e ţinut sau — şi unul din „cei. patrt mari" nu a fost nici prezentă nici întrebată.
t cu probleme fi decizii după bunul plac al preşedintelui. Secretarul. dt stat american era absent, după cum era absent şi ministru
an rm discutase cu Roosevelt decît de două ori de la alegerea apărării naţionale a Americîi. Absent era şi interpretul ame rican. Era
mbrie 1944, Deci nu ştia nimic de ceea ee făcuse Roosevelt, prezent numai Averell II animau, prietenul Ic Roosevelt şi
ntele sale la Quebec, Teheran, Casa-Manea sau Yalta. ambasadorul lui la Moscova. Nu a fost prexeo. nici... Churehill, care mai
domnia autoritară a lui Franklin Delano Roosevelt şi mai ales tîrziu, a semnat acest acord, sectei Documentul, necunoscut de nimeni
ăzboi, politica externă a Statelor Unite se făcea la Casa Albă de altul din Statele Unit* a fost descoperit întîmplător printre hîrtiile
dinte. Departamentul de Stat exista, dar în fapt el încetase să preşedînteb
decizii/ Acestea se luau de Roosevelt, devenit un adevărat dic- după moartea sa.
stat de adevărată democraţie constituţionala. Cum în ultimii doi : 5. In aceste împrejurări penibile, sunt uşor de inţel
ă Roosevelt era grav bolnav, adevărata politică externă — şi primele dificultăţi ale noului preşedinte Truman, ezitări
zii — erau în mîi-rrile lui llarry Hopkins — un alter-ego al lui din primele luni de guvernare, greşelile făcute şi anal
i — ajutat in privinţa politicii externe de un tînăr guitatea deciziilor şi a politicii urmate. Profund democr*
respectuos faţă de Constituţia Statelor Unite, preşedinta
hlen, Truman vroia să ducă o politică legală deschisă, parlamt
reţinut că la toate marile conferinţe din timpul războiului, tară. Noul preşedinte vroia să se sprijine in politica exter
negocia singur, atît în problemele de politică externă, cit şi în pe avizul şi colaborarea Departamentului de Stat, aşa ci
e. El era Însoţit nu de ministrul sau de externe, Cordel Huli se cuvine într-o ţară de democraţie constituţională.
lificat om politic american al acestui secol) şl nici de Harry 6. -Dar era cu adevărat Departamentul de Stat în măsi să ajute
inistrul său al apărării, obiectiv şi cinstit pe noul preşedinte? Răspuc
ceră. plină de duplicitate şi sistemul ei politic constituie un pericol
de dat. .La putere de 12 ani, întreaga reţea roose-veltiană se permanent şi mortal pentru pace Iu general şi securitatea Statelor Unite
ădăcinata acolo. Simpatizanţi ai comuniştilor sau chiar în particular. Aceleiaşi „şcoli de la Pio-a" îi aparţinea şi amiralul Leahy
în frunte cu Algei' Hiss — primul secretar general al (devenit şeful Casei Albe sub Truman). Acesta se opusese fără succes
Unite — se găseau bine împîîn-taţi în acest departament.
acordurilor de abdicare de la Yalta, avertizând,4 pe colegii lui prezenţi la
partamentul de Stat fusese condus timp de 12 ani din 1933 de conferinţă că ele 'fac pe ruşi „stăpînis Europei: . Acelaşi sistem ele gîndire
ei mat buni şi mari oameni de stat ai Statelor Unite, Gordell era împărtăşit şi de senatorul republican A. Yan-denberg şi de John
tit, competent, profund democrat, mînclru de valorile morale Poster Dulles. De reţinut că aparţinea aceleiaşi ..şcoli de la Riga" şi Burton
atice ale poporului său, Gordell Huli demisioriează în toamna
44. Subsecretarul de stat Stettinius, ora de casă al lui Roose- Berry, distinsul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, din 1944
locul, iar după moartea preşedintelui, un alt „roose-velflan", —1947. Toţi aceştia preconizau o politică fermă faţă de ruşi, fără concesii
rnes, devine ministru de externe. Potrivit ideilor morale care şi compromisuri.
baza vieţii politice americane, Gordell Huli pregătise printr-o „Şcoala de la Yalta", la care se asociase întreaga aripă de stingă a
partită a Congresului o politică coerentă de după război eu Partidului Democrat american, în frunte cu Wal-lace şi cu Eleanor
organizarea păcii ce urma să vină şi a securităţii colective. Roosevelt — soţia preşedintelui Roose-velt -'-, preconiza colaborarea
opoarelor- la autodeterminare şi libertatea individului, în şi fraternizarea cu. ruşii. Ea accepta cedările teritoriale şi zonele de
unilor trebuiau să fie garantate, ca si' securita-tea colectivă a influenţă. De altfel George Kennan, autorul politicii de ,. conta in
de o organizaţie mondiala nouă: Naţiunile Unite. Toate merit" (indi-cuirepe poziţiile existente), cerea încă din februarie
e teritoriale trebuiau lăsate spre reglementare la conferinţa 1945 împărţirea Europei în două, partea de est revenind zonei de influenţă
un. fel de zonă de, influenţă TIU trebuia creată, Cordel Huli, rusă. llenry Wallace, candidat la preşedinţia Statelor Unite, nu numai
ia.publică americană, avea oroare de aşa ceva (după cum. avea că cerea în mod public (la Madison Square Garden, în New York)
farry Trumân). Dar Gordell Huli a părăsit Departamentul de recunoaşterea formală a zonei de influenţă rusă în Europa de răsărit, dar
mna lui 1944. fiindcă a fost minţit, înşelat, „double-crossed", preconiza ca Statele Unite să împărtăşească! şi secretele bombei
ntele Roosevelt. Secretarul de stat Gordell Huli a auzit de atomice cu Uniunea Sovietică ... (au făeut-o Rosenberg, lYiohs & eorn-
de consiniţămînlul dat de Roosevelt lui Giiurcbill pentru pany ulterior).
uropei de* răsărit ruşilor de la ambasadorul american de la Preşedintele Truman a concediat pe „tovarăşul" llenry Wallace.
aeYeagh, cum. se afirmă în capitolele anterioare, şi că dar int'îltraţia comunistă era ca o hidră cu mii de capete. Tăiai unul
aprobase crearea zonelor de influenţă cerute de Cfmrchill în şi creşteau cinci. Nu. a acuzat amiralul Leahy pe însuşi secretarul
i Gordell Huli de la Washington, dar ,,uitase" să trimită copia ele sfat al lui Truman, pe Jimmy Byrnes, de a fi instrumentul clicii
lui secrete cu numărul 560 din 12 iunie 1914, ca şi cea comuniste după trădarea României la Moscova din. decembrie 1945,
mărul 565 din. 22 iunie 1944. cînd a conced a t lui St alin recunoaşterea guvernului Orezar"
pă moartea lui Roosevelt, divergenţele din Departamentul de „Today" — scrie el în jurnalul lui — „I sen.se, for the first fime, the
a politicii de urmat fală de ruşi se cristalizează în două feeling that Seerefary Byrnes is nof im.nn.ine to the
u două doctrine: „şcoala de la Riga", condusa de clarvăzătorul communisti-cally inelined advisers în bis Department". Să nu uităm,
Durbrow, şeful grupului Europei de răsărit şi „şcoala de la că cel ce acuza în ianuarie 1945 pe Byrnes de a se fi lăsat manevrat de
ndusă de Charles Bohlen şi George Kennan. Crupul Europei comunişti era şeful. Casei Albe a preşedintelui Truman (vezi
se opunea, oricărei zone de influenţă rusă în Balcani. Ea Uealiv, Diaru. noiembrie 1945; din 26 decembiv.e 194.5, 1 W as Th i
ca Uniunea Sovietică duce o politică revoluţionara globală cu n -, p p.' 3 4 7 - 3 4 8).
eritorii şi putere rapace, că este nesin- La această listă neagră trebuie să adăugăm şi pe fostul
ambasador Ia Moscova, Avercli lîarriman, care nu mima
233
i - mi avea idee că Roosevelt, se folosea de doua l.mbaje.
ctas,
Tr a nu avea_iuc« aspecte din comportarea ruşilor
că a venit să mintă poporul român —- cum. am văzut — ta:; fa TElaU df răsii erau conforme politicii lui Roosevelt de
ianuarie J946 la Bucureşti, dar acest criptoconiunist cerea' V l omati a cXrpat™ mari puteri. Truman nu putea ora-
Departamentului de Stat încă din mai 1945 recunoaşterea' ,,diplpinaţje a oeio p asigura securitatea frontiere-
guvernului Groza. Dacă ea nu a fost acordată la acea dată^ de ca pretenţiile ™s?ju ™ raţiune. El se întreba cine
este fiindcă s-a opus şeful grupului pentru Europa de răsărit, ■ .„ aveau vreun fundament, vit-u iti^^ ?, ..„..J »„„„«
curajosul E. Dorhrow (vezi D'avies, Cola, War. Begin, pp. pitea să ameninţe Rusia" (DanielVergin, The SIuMcred Perne,,
282-284). •
9. Voi adăuga, pentru a sublinia greutăţile întîmpinate de noul
preşedinte al Statelor Unite, Harry Truman, în formularea unei politici dS 1945 în general şi în România m particular.
clare şi bine definite asupra Europei de răsărit, că el nu putea pune în
cumpănă nici comunicatul de la Yalta cu "Declaraţia asupra Europei
eliberate" şi nici cuvîntul predecesorului său. Ori Declaraţia de la Yalta
era vagă şi diabolic redactată — cum. am văzut — iar preşedintele
Roosevelt, în ultimul lui discurs adresat poporului american la 16 martie
1945, minţea, afirmînd că nu „a acordat nici o sferă de influenţă
nimănui". Putea să-şi închipuie Harry Truman că fostul preşedinte avea o
dublă comportare şi un dublu limbaj: unul pentru Stalin şi altul pentru
poporul american (vezi Danie;l Yergin, pag. 67—58)
Marele erou al poporului american, generalul MacArthur, care nu-1
putea suferi pe Roosevelt, spunea despre el „că nu spunea adevărul decît
atunci cînd nu putea spune o minciună".
Oricît ar părea de paradoxal, de necrezut, preşedintele Truman nu
ştia de „acordurile lui Cliurcliill cu Stalin pentru crearea zonelor de
influenţă".
„The ideas of splieres of influence and a Big Power peace were
abhorrent to him. Truman, hi nas elf part of the great public consensus,
had no idheathat Roosevelt had been spea-king two languages, nor did
he know that aspects of Rus-sian behavior in E as tern Europe were in
response to Roose-velt's Great Power diplomacy. Truman could not
believe that Russia's quest for security had a rationality. He had to ask
himself who could threaten the Soviet Union".
Acest pasaj, cheia de boltă a înţelegerii politicii lui Truman în primul
an de guvernare — 1945 — trebuie tradus în româneşte şi reţinut:
„Ideea sferelor de influenţă şi o pace dictată de cele patru mari
puteri erau de neconceput pentru el („abhorrertl"). Truman, aparţinînd
poporului de rînd american, cinstit, şi des-

234
LUL 22
ţinerea unor alegeri măsluite, cu alegerea unui parlament comunist, care
ROMÂNIEI PBIZOJVTBR, POLITIC va pecetlui soarta ţării şi a Coroanei pe liniile comuniste.
Regele — conform raportului lui Burton Berry —i-a răspuns că,
C dacă ar urma sfatul Iu Maniu, capitolul s-ar termina astăzi, pe cînd, dacă
el luptă pas cu pas ca să eîştige timp, putem să ne aşteptăm la-un „happy
ending", un sflrşit
fericit.
■ Dinu Brătianu a fost întru totul de acord cu Maniu.
Apoi regele a consultat pe Pătraşcanu şi pe Tătărescu şi a semnat
decretele. (Foreign Relalions of.the U.S.) 1946, pag. 16)
m in. România şi sa vedem cfi se înli'nipla pe acolo de-a între timp Uniunea Sovietică încingea'cu im cordon de beton armat
i cotropite.
Partidele do opoziţie împreună cu americanii şi britanicii, întreaga viaţă economică a tării cu sovromurile pentru a pune România
presau guvernul Groza să facă alegerile promise. Acesta Ic în fala unui fapt împlinit după tratatul de pace, care se negocia la Paris.
tergiversa mereu sub diferite pretexte. în sîîrşit, in. Juna iulie, în sfârşit alegerile au loc la 19 noiembrie 1946 pentru formarea unui
decretul cur noua lege electorală este supus suveranului, care parlament şi pentru constituirea unui guvern definitiv, potrivit noii
după multă luptă şi lungă ezitare îl semnează. Acest decret. configuraţii politice. Rezultatul? Cel promis de Vîşinski lui
fjra neeonsfituţional din mai multe puncte de vedere şi mai Harriman în drum spre Bucureşti. Blocul comunist „obţine 84,5%
s fiindcă el desfiinţa senatul prevăzut în Constituţia din
c
voturi şi 348 de deputaţi, Partidul Naţional Ţărănesc obţine 7,75%
mâniei. Maniu ceruse regelui să nu semneze decretul. d8§â. °-e deputaţi, iar Liberalii nici măcar 1% şi numai. 3 depuxaii".
Dinu Brătianu şi Titcl Petrescu la fel. Americanii, cărora li După informaţiile cele mai autorizate rezultatul real a fost absolut
se ceruse avizul, evitau să-1 dea. Din partea ruşilor generalul invers: blocul comunist nu a obţinut nici 8% din. •voturile
usâikov informează pe mareşalul Palatului, Negel, că „el exprimate. Partidele de opoziţie protestează la misiunile
speră ca regele să semneze deereRil într-o zi, două". Burton americană şi engleză. Ele protestează de asemeni la rege şi-i cer să nu
Berry ne dă asupra stării de spirit a suvranului la acea dată deschidă parlamentul la 1 decembrie 1946. Vom recurge tot la
esantă fotografie: un document ultrasecret american asupra acestei delirante situaţii
Minai" — scrie el — „realizează că noua lege electorală constituţionale si regale. Iată-1 în întregime în englezeşte şi apoi
rg poarta fraudelor electorale guvernului Groza, dîndu-i aliniatele esenţiale in traducere:
să-şî aleagă singur parlamentul pe .care şi-1 vrea. El este
pericolul pentru Coroană şi pentru ţară al noului parlament 871.90/11- ...2246: Telngram
El ştie prea bine că ţara este m imensa ei majoritate The Hcprcspiilatii'c in Honmani a (Berry) io tke Secretary
tă. Dar, cu toate acestea, el nu poate refuza să semneze
ndcă legea propusă se pretează, la fraude". of State
română lupta totuşi cu disperare să convingă pe rege să nu SECRET BOCHAREST, November 22, 1946
cretul electoral. La 13 iulie 1946, hiliu Maniu cere formal
upă relaţiile sale cu guvernul Groza, să-J demită şi să URGENT [Hec.eîved November 24-1 a.m.
criză constituţknală, refuzînd semnarea "decretului electoral.
lui „să provoace un scandal internaţional", obligînd astfel 1P07. Yesterday morning Ring Michael sent me an ui'gen. personal
şi Marea Britanie să ia poziţie, chiar dacă acest fapt ar duce message asking me to meet privateiy bis Marsha of the Court, his
ă ocupare a României de către ruşi. Maniu a adăugat că personal secretary and in intimate persone advisor. Accompauied by
singura formulă de a împiedica Mr. Melboume, I dined privatei v/ith these triere.
]osfiwe«sent pegeHcy aaA hy hm ae;t oi «fps! 2ft, &m,; »?tehoi of
e agreed prepărations for eleetions were iinde- sational ■rmiiis&emm. Smv® ImM-er diate'Sie hmm, los* p'wptrlairîty by
decorati&g Groasa^ c^rfîrrnrng deaHb; s«jnţte©şee crf Amto-
es-ialts vrere attained fraudwlently. Tlie qiies-tion that
them serious concern wa;s, what soul-d tîie K.ing do aeeepfeiiţg^ electoral. \mm, @mă pisMiely ajssoeistiag- hassiseif
ireumslanees? AII agreed in recent iimosiftlas Kiittgs^s of eleetions h& wo-ţlid Aes*tey las*. Tes-tiges of Mm h*ăş<i om;
dwiaadled; thal, Soviete wonM eontiinRe to treierate people- and fak; rease?«s. far feeîag;. leeMi m&M,, Tbm m, f raster to
as be reminds a politica! fo-rve; liiat Iving's Mmseîf.. He: hâd tet refuse; te aeeepf. electfoas;.. At, saHi«-tisBEB-
of eleciior» results would further seriously undermme Amerieams ana. Briiish. hasd m& e.h«i©& hwt- fm> rel«se te âeeep%-
hat whea his prestige nears exhauslioo Soviete will Io se Bigfet notes leadî beea seiAtf» ffe*Eîm.aiBgigfiH; Gâwt, asking
dding 1be<m&elves of hâ-ra. They remkided me AsBericaHS t© rmxtă. ffee£r ewa hw&iane®s. Im irifew of ©l)l%atkM,is'
ens DeeeiFabe-'r 1, that custona rerjuired ICiag to read assnmed tow'ard' ifesama»» hr "¥ali% Pots.dkim ®jm£ MSM«©WT
hi'one at opening. By this act he will commit himself to Anglo-Americains eoraidi nof- asceş*. thm "toea/tnaesj;*^ essidj ever-
resiilts ol fraudyâent eleetions and acts ol Parlia-nneut He eoncluded; Ki»f r AîHeriffittBS mmdi 'Britîsfc aa?e hi sain*: lioat
tutecl.
liiVs point t-he three were not in agreement. „Ieri dimineaţfi** ■— ne s>pmx& Burton Ber-ry — „.Regele mî-a
te seerctary sta led bis view that King had an obligai ton to tri:mis un m-ssaj -urgeni şî personal,, cerîntîw-n'ii să-i primesc hi
people to refuse to accept resnlts of fr-aiiu-hileot eleetion mod privstl pe mareşalul: eurţHr pm- Eeeretamî sau particular şi pe unul
f any action ioy Amerieans and Britifh. tle s-afal' fce dm coffisâlierii lor ®ţFropm-|î. Am, eh&at împreună cu eî trei? şi ct* dl.
King toek this stand it otAd again briiag Mm into op-en Melboss-ne fonul dha adjwbanţii săi — n.a.}. Toţi trei au fost de aeord că
Government and .Soviete., ii wcwald inerea/se personal
it mighl rnean hm .ait4|jpliliG&. It wonM rnean, hawever, afcgerile au fost antidemocratice şi. rezultatele falsificate. ProMema
of bis reign, ;he .had acted in accordan.ee with will of his este. ce trebuie să facă regete ta îmţa, aeestor" alegeri falsificate? Toţi trei
f he aoeepts resnlts of elections. he will be tole-rated yet a au fost de a©srd eăi popularitaiiea regehaî s-a- Hacşorat îrr -ultimele luni,
by ftassians, but in tlie end he would go an'yway., and că rreşS tolerează pe rege mxmm atîta. vresae cît el reprezintă o forţă In
ouicîa later as he would. become at «Tîoe a King ţarăr ea sancţiontarea regaiîă a alegerilor astfel falsificate va* diauaa şi pe
ar sap port. mai departe prestigiului regelui. Că atunci eîn,d. prestigiu! regelui se va
hal took view it was aeeessary to continue to play for time. stinge, ruşii nu vor pierde tiosig să se debaraseze; de eî. Eî mi-au
aeeeptan.ee of eleetions by King would most seiiously amintit că parlamentul se deschide la 1 decembrie şi e.ă obiceiul este ca
s popnlarity, but he felt if King could outlast Rnssian regele sărit tlesehidâ in. persoană,, citind. îsesajul tronului. Prin acest act,,
e had even chance of rcestabHshing his position in minds regele accepta în felul acesta, rezultantul fraudule»® a£ akşgersior şi
. He felt King, therefore. sould accept elections aad open actele parlamerituhaâ Kalesw prin aceste fraude. D«r mai departe de
mless we and. Britain advised bim otherwise. In suefa a ai&este dbssrva^as cei trei nu mai era® de acord. Secretarul particular
ould be accepting American-British historic parties, reporls al regeîai (desigur dl. Mireea. loaBiţm ~~ n.s.| m. m%%hmt oiregelft are
ather tban Government-Soviet report, and we wouM have obligaţia faţă de poporul roia&a de- a refasa să. accepte rezultatele
see matter through as last time we had seen it through by acestor- alegeri falsificate, indiferent, ds aeţhanea. sau pasivitatea
ut Moseow decision after King's attempt to implement americanilor. şi britanie-ilor. El a adăugat ea ştie
eement had beep thwarted. The Marshal felt if we could not 239
ultinaate arraiigement of situation, Kingţ irrespective of
should aceept the eleetion..
rd Roumanian reminded tis King by his action August
made hinişelf symbol of naţional Govt
astă poziţie, regele va intra din nou in conflict deschis cu erou faţă ele dl, Maniu şi cei din jurul lui, dar asta nu înseamnă nimic
oza şi cu sovieticii. Aceasta va mări pericolul personal şi pentru mine^ fiindcă eu am Înţeles că popularitatea mea faţă de
emne chiar abdicarea. Dar aceasta înseamnă în. acelaşi timp politicieni efite mare mimai cînd fac ceea ce ei mă sfătuiesc să fac.
îrşitul domcdei sale regele s-a conformat voinţei poporului Prietenii mei îmi spun că ea nu cadrează deloc pentru un rege in
ă el va accepta rezultatul alegerilor, va fi tolerat de ruşi sistemul sovietic şi că aceasta ar 1*1 ultima, ocazie pe care o mai am
oarecare, însă pînă la urrnă va fi obligat oricum să plece şi pentru a lua o poziţie constituţională. Dacă Susaikov va face şi el ca
mai curind, fiindcă el devine un rege fără nici im suport Vişin-sfci în 1944,' mi se pare că în împrejurările in care trăim, eu ji-aş
reşalul curţii crede ca regele trebuie să cîştige timp să putea face altceva, decît să slavi lingă poporul meu şi să deschid
ltatul alegerilor şi să deschidă în persoană parlamentul, parlamentul personal." Iar regele a mai'adăugat: „Dacă mă asiguri eă
zul cînd anglo-americanii 11 sfătuiesc să nu o facă. Al guvernul Statelor Unite poate să-mi dea ni altceva decît un suport
n (cu siguranţă Savel Răduleseu — ri.a.) mi-a reamintit că moral, aş putea sa mă comport
la 23 august 194.4 regele a devenit simbolul guvernării de altfel".
nală, iar prin actul de la 20 august 1045 simbol al rezistenţei Ce admirabila poziţie de demnitate americana şi democraţie la
De la această dată încoace regele a pierdut din popularitatea Burton Berry cu această ocazie!
du-1 pe Ciroza, confirmând, sentinţa de moarte a „Guvernul Ciroza" — acrie eî la Washington. îa 23 noiembrie — . a
Autonescu, accep-tind demiterea a sute de ofiţeri din falsificat alegerile şi şî'a bătut joc de notele noastre de protest. Aceasta,
eptînd şi semnînd legea electorală şi astfel asociindu-se în ne obligă să refuzam a accepta rezultatul acestor alegeri falsificate. Noi
cu oficialităţile sovietice. El a adăugat ca, dacă regele va
ltatul fraudulos al alegerilor, el îşi va distruge singur ultima suntem obligaţi să modificăm poziţia, noastră faţă de acest guvern şj să
cu poporul şi raţiunea, sa de a fi, El nu poate fi un trădător luăm imediat poziţie prin a, declara:
Însuşi. Trebuie deci să refuze a accepta rezultatul alegerilor. 1. că aceste alegeri nu au fost libere
mp, a încheiat acest consilier, americanii şi britanicii nu 2. să se rediscute problema românească tot la nivelul celor trei
ceva decît Bă refuze aceste alegeri. Opţ note de protest au care au luat decizia de la Moscova;
e guvernului Groza, pe care acesta le-a respins cu 3. propune ca el sa fie înlocuit de la Bucureşti.''
. In virtutea obligaţiilor asumate faţă de România la Yala,
Moscova, anglo-americanii nu pot accepta sa fie trataţi astfel .Rămas singur, - prizonierul sovieticilor, regele României deschide
re să fie priviţi în Europa de răsărit ca luptători pentru parlamentul comunist îa 1 decembrie 1946. Prizonierul lor prin
Regele, americanii şi britanicii sunt toţi trei în aceeaşi barcă impotenţa anglo-americanilor, el mai „cîştigă" un. an.
ebuie să refuze să accepte rezultatul falsificat ai alegerilor."
erea mă dispensează de orice comentarii suplimentare. Voi
mai teribia dramă ce se juca şi în conştiinţa regelui şi în cea a
lui şi a fruntaşilor politici români. Pe de altă parte, anglo-
se fereau a da sfaturi şi a-şi lua responsabilităţi. Aflăm astfel
ma lui Burton Berry din 29 noiembrie 1945 că regele 1-a
acesta să-1 vadă, Regina Mamă fiind prezentă. „Vrei să
o altă bombă, cum am făcut-o la 20 august 1945 (greva
ală — n.a.)? Dacă o fac, voi fi un
dcâ ~ pretindea el -—serviciile secrete americane încalcă do rîcanii. România fiind definitiv decisă să iasă din Axă şi din război, să
meniu! poiitic rezervat iui. Lucrurile rămîn aşapină ia numi se vadă In ce condiţii cei trei vor ca România să realizeze acest lucru
rea lui Alexandru Cretzeanu ca ambasador ia Ankara, trimis şi cu cine să o .facă?
de Antonescu, tocmai pentru a începe sondaje şi negocieri de La 21- noiembrie 1943, Departamentul de Stat este informat că luliu
ieşire din război. Asta se petrecea în toamna anului 1943, Maniu vrea să trimită un emisar să ■negocieze ieşirea României din
Alexandru Cretzeanu ia imediat contact cu şeful serviciu război. La cererea lui lufiu Maniu, mareşalul Antonescu acorda
lui SIS britanic din Istanbul. El comunică acestuia că Ro- S principelui Barbu Ştirbey un paşaport diplomatic ca să plece la Ankara
mânia este gata să iasă d i n Axă, dacă i se dă garanţii în pro- m şi Ia Londra, unde să negocieze ieşirea din război. Ceva mai mult
hlema graniţelor cu Rusia. Şeful britanic comunică imediat |f mareşalul Antonescu primeşte pe Ştirbey înainte de plecare şi-i cere să
acest lucru şefului american al OSS, MacfaHand, care in for- ■ vadă cu cine vor aliaţii să încheie armistiţiul: cu el sau cu opoziţia (luliu
mează la rtndul său pe ambasadorul american în Turcia |j Maniu şi Dinu Brătianu). Este surprinzător să citeşti azi cum. unii se
Caurence Steinhardt. După Antohny Care Brown, biograful;; laudă cu acte de .rezistenţă", cînd este absolut stabilit că Ştirbey şi mai
ui Bill Donovan (vezi cartea sa The Llasl îiero: Wiîd BiU] apoi Constantin Vişoianu tratau, atU în numele mareşalului, cil şi al
onovan) lucrurile stau astfel: ■, opoziţiei şi că toţi trei aliaţii tratau cu amîndoi, fi ca mareşalul, şi cu
vServiciile secrete aliate s~au întrunit la Cairo şi au decis; trimiterea
Maniu.
misiunii colonelului De Chastelain în România! «a lucreze ca S-ar putea ea următoarea informaţie să nu aibă nici o importanţă,
ntermediar între aliaţi şi Bucureşti. A.cestaeste1!; prins la aterizare şi clar s-ar putea ca ea să aibă totuşi una. Prinţul Ştirbey avea patrii fete:
nstalat într-un apartament al jardar-1 ineriei la Bucureşti. Cititorii vor găsi una era mări Lată cu ofiţerul englez Boxshalî, eare era şeful Inteliigence
detalii asupra acestui 1 -mbiect mai departe, Deocamdată reamintesc că Service-ului §M16) pentru România. Un nepot al principelui era
egato rile Ţ Bucureştîului (guvern şi opoziţie) cu Ankara şi Cairo se fti-1 Alexandru Cretzearm, ambasadorul guvernului Antonescu. Un alt
<.'•»> au: prin staţia do radioe misie Re gin al d (conduse de pri-j i-enul ginere al principelui era Grigore Niculescu-Buzeşti, funcţionar la
ui Iul iu Maniu, Rică Georgesou, din Închisoarea de lat Malmaison, unde Ministerul de Externe român, la Direcţia Cifrului. Deci acolo unde vin
ra deţinut) prin ministerul de externei român, prin cifru, la Ankara; prin şi de unde se trimit telegramele. Acesta din urmă devenise şi un intim al
taşatul militar, colonelul! l'eodorescu, de la Ankara (mareşalul personal Palatului. Această reţea de rubedenii poate fi extrem, de utilă, cînd
utiliza această' formulă); şi apoi prin staţia de emisie-reeepţie a colonelului membrii ei sunt cu toţii însufleţiţi de acelaşi înalt patriotism şi de
De Chasteliains, instalat în Cartierul General al Jandarmeriei, de la acelaşi sublim ideal: „salvarea patriei".
Bucureşti. Iul iu Maniu avea un aparat acasă, iar mai tîrziu, Niculescu- Cum vom vedea mai departe, totrega familie Ştirbey a jucat un rol
Ruzeşti avea şi el o staţie de enrkîe- capital, determinant, în evenimentele româneşti clin anii 1943--1945, şi
recepţîe. mai ales în actul de la 23 august 1944. Eu nu ara motive să mă îndoiesc
Ca. urmare a paraşut&rii colonelului De Cliastellaine| de patriotismul întregii familii Ştirbey. Ceea ce eu pun în discuţie este
In România, principele Barbu Ştirbey este trimis, în celi numai judecata politică la unii, iar îa alţii amatorismul lor şi lipsa de
mai mare secret, cu un paşaport dat de mareşalul Aiito-f experienţă politică sau setea de putere a altora şi facerea unei politici
nescu sub numele de Bond, la Cairo. Dar de la Istanbulţ personale. Vreau să subliniez de asemenea şi dintru început că nu am
el este demascat de nemţi şi Hitler află despre întreaga! nici un motiv să suspectez vreo influenţă capitală jucată de ginerele Iui
misiune. Ceva mai mult, agenţia Reuter (engleză) difuMj Ştirbey, colonelul Boxshalî, şeful serviciului M16 în România, de a fi
zează în întreaga lume sosirea şi misiunea principelui,I profitat de legaturile lui de rudenie pentru
Cine a voit să torpileze negocierile? Cineva de ia Bucureşti?|
Voi reaminti în treacăt negocierile importante începute! 27
de Antonescu, din ianuarie 1943 cu Mussolini, peniriij
a-1 convinge să iasă din Axă împreună cu toţi sateliţii*!
şi să forţese pe Hitler să facă pace separată cu anglo-ame-f

28
UL 23 GKr»aa govt reoognised its adversaries only as eneraies lisat HDMBt
be destroyexL Dr. FiiderBaaaa - gave as bis reasons for •sigsaing
DIN EUHK&OA ŞI ALEGERILE IMN compact:
RIE IM& (lf As nssrnfoer «I Jewish notes ly&tasl vril.1 net affect oue waf *w
other results of eleclions be didn't have the rigbt Io gacrifiee -Jews or
principie in vîew of lessening possihility of peaoefui intensaL*OBal
solul iou of eastem European problem witbin next few i.no».tha. lie
added, ke m-as conviiîced Russia ■$$-®M ast worki«-g for s«i«a.tk>m
but cm ooBtrary for ckMabsiatiori ie. this area — domÂB-atio» tbat
wouid only be ended by war beiweeu western ei-evnrocrats and
ombrie 1946, avocatul FiMermana,. pi-eşediatels». Uniunii Rn-ssia;
n România, se prezenta şefului misiunii pofitiee aiasieane la (2) H he gonc along, Govt would bave consklered his -grouş
L, domnului Busrton Benv\ îi prezenta o copie asupra eenter of reactioa and prooeeded. to destroetîon oî ©o»3.HMinity and
ncheiat cu, guvernul GEO*& şi îi anunţa ea mare tristeţe ca viofe»ee toward.s jaienubers ?;
România au decis; sa voteze ca eomuniştiL (3) Soon after eJeetioţr Soviet Govt would deport thbu-sands of
egral textul raportnbai seeret făcut de domnul Burton Berry la Roumanian Jews to Siberia as it deported lbo«saJH.is irmn Bassarabia -
n, îmtii to englezeşja şi, apoi în traducei-e româneasca, after ac<|uiring tbat territory in. 194! ;
'(4) Witb Jews voting with Govt in elections luere was îâiope Govt
—2946 : Telegram vs/ould fceep some of its oft repeated pronaăses to restore to Jews all
tbat was taken i'roru tkem during Aoto-nesen re-gime.
sentative in Roumania (Berry } to the Seercîary of State BERRY
RET BLGIIAREST, Oct ober 29, î94f>noon
[Received October 30—7:5,5 a.m.] ,,i)r. Fildermatur, preşedintele Uniunii Evreilor din România, m-a
No distribution excepf to SE. De, FiMeraaiasn,, Presldent of vizitat azi ca să-mi dea o copie după acontul secret încheiat cu guvernul
Roumaman Jews-, eaîled to give nm,. eopy of secret compact Groxa, pentru a susţine guvernul In alegeri, in scbimbuJ promisiunii
de with Gov[ernmenJfc,. throwing support of bis organization guvernului de a .hio o serie de măsuri pentru reabilitarea evreilor în
r elections, and receiving in return promise of Govt to perforai România. Mai tlrziu, pr'mtr-un comunicat, se va declara public că
s speciîied in compact for rehabilitation of Jews in Roumania. comunitatea evreiască a decis sa sprijine guvernul tn alegeri, dar
munkpie wiil be published stating Jewish community decided motivele pentru care a luat această decizie vor rănii ne secrete. Dr.
Govt in elections but reasons for support will remain secret. Fildermann mi-a spus că votul evreilor va fi de aproximativ 2% din
mann said Jewish vote wcrul'd amount to about 2 percent of votul total. Dr. Fildermann a admis că acţiunea sa este o capitulare
totala în faţa presiunii guvernului'şi o totală schimbare de atitudine
ldermann admitted. action was nothing short of capituiation in democratică pe care el a avut-o de 40 de ani. El mi-a spus că nu are
ovt pressure aud an about-îace of democratic attitude tbat be cuvinte pentru a-şi exprima regretul faţă de aceasta capitulare. Şi asta cu
ined throught 4.0 years. He said be regretted beyond words atit mai mult cu cit acest guvern este cel mai despotic şi cel mai
f capituiation, particularly to this Govt whieh is most despotic antidemocrat pe care România ba avut vreodată. De unde guvernele
undemocratic Roumania has ever bad. Whereas all, former trecute au recunoscut dreptul Ia opoziţie al adversarilor lor, guvernul
recognized rights of tbeir adversaries, Groza consideră adversarii lui ca duşmani ce trebuiesc distruşi. Dr.
Fildermann mi-a dat motivele care l-au făcut să semneze acordul
electoral eu guvernul:
243
umărul voi-urilor evreilor nu va influenţa in nici un sens CAPITOLUL 24
erilor, ei nu avea dreptul de a sacrifica pe evrei fată de
de a uşura în lunile ce aveau să vie o soluţie paşnică ÎNCEPE RĂZBOIUL RECE
a Europei de răsărit. El a adăugat că este convins că Rusia
pentru o atare soluţie pacifică, ci d i n contra pentru
ropei de răsărit, dominaţie ce nu se va putea termina decît
ntre democraţiile occidentale şi Rusia.
l nu ar fi acceptat să susţină guvernul in alegeri, acesta ar
comunitatea evreiască ca un centru reacţionar şi ar fi
panie de violenţă şi distrugere a membrilor ei.
cest acord, cur'ind după alegeri, guvernul sovietic ar fi înainte de a continua a 'examina agonia României în cursul anului 1047,
de evrei din. .România în Siberia, aşa cum a deportat cu cred că este bine să aruncam o privire asupra celor ce se petrec la
arabia după ocuparea acestui teritoriu în 1941. Washington. Aceasta ne va ajuta să înţelegem comport arnăutul
decizînd a vota pentru guverii, se poate spera că odată generalului Schit vi or şi a lui Burlcm Berry la Bucureşti, cu at.it mai
respecta unele din repetatele sale promisiuni de a restitui mult cu cit Statele Unite erau in curs de schimbare de atitudine şi
ea ee li s-a luat in timpul politică faţă de Uniunea Sovietică. Începuse „Războiul Rece".
ntoneseu." Iată pe scurt im rezumat al evenimentelor de la moartea Ivii
BEBRY Roosevelt phiă la recunoaşterea guvernului Groza în România şi ţinerea
alegerilor.
I. Mai intii „Arsenalul America" a reînceput să funcţio
neze din plin sub conducerea energică şi competentă a valo
rosului anticomunist James Forrestal, ministrul apărării.
Sa nu uităm nici faptul că la acea. data Statele Unite aveau
monopolul bombei atomice.
II. La 23 aprilie 1945, Molotov are la Casa Albă o între
vedere furtunoasa eu preşedintele. Truman. Acesta, care
avea oroare „de sferele de influenţă" şi de subtilităţi diplo
matice, reproşează primului 'ministru sovietic comportarea
lor în răsăritul Europei şi interpretarea lor abuzivă şi unila
terală a Declaraţiei pentru Europa eliberată. Aceasta „de
claraţie" vorbea de „alegeri libere" în ţările eliberate, dar nu
prevedea cine şi cum le supraveghează. Declaraţia vorbea de
eliminarea totală a „fasciştilor şi naziştilor" din viata publica,
deschizlnd astfel larg poarta nu numai falsificării alegerilor
ţinute sub egida trupelor sovietice, dar şi lichidării întregii
opoziţii faţă de regimul, comunist, sub pretext de „fascism.
şi nazism". La această istorică întrevedere, preşedintele
Truman a reproşat lui Molotov ingratitudinea ruşilor faţă de
generozitatea poporului american şi nerespectarea tratatelor
şi acordurilor convenite. „Relaţiile noastre nu mai pot fi de
acum. încolo o stradă cu sens unic. De acum Încolo interpre
tarea acordurilor se va face la. Washingtoru" — a încheia!

241
umaa. Mo'lotov: „în toată -viaţa mea nimeni nu mi-a
umân: „îtideplinili-vă corect obligaţiile asumate şi nimeni Consecinţa aceste consfătuiri? Trimiterea imediată a unei
importante flote de război In răsăritul Mediteranei, care a devenit
rbi aşal" (Vezi documentul in For ci'gn Belations 194-5, curînd o bază americană permanentă.
şi Harry Tniman, Memoirs: Tear of Ijecision, pag. 81 — IV. Terminarea abruptă, din iniţiativa şi perseverenţa luiGrew, a
t limbaj taro, „nediplomatic" din pârlea unui preşedinte legii „Lend-Lease Act", ceea ce a privat, Îndată Uniunea Sovietică de
at şt serios? Fiindcă uQporul american, era exasperat de. imensele avantaje generos oferite de Statele Unite.
sească debordată în cele patru manete cardinale ale
"V. Refuzul, prin tăcere, de a acorda împrumuturile cerute de
ne şi sovietizarea Europei de răsărit, inclusiv URSS.
VI. Refuzul de a recunoaşte pretenţia de 10 miliarde de
ea războiului civil în Indoekina;, dolari pentru „reparaţii" cerute Germaniei, de către ruşi la
din Germania; Yalta şi. acceptată în principiu de Roosevelt.
ia Conferinţa de la Sau Francisco a Naţiunilor VII. La 20 septembrie 1946 preşedintele Truman cere
demisia ministrului său de comerţ, Harry Wallace, in urma
de la Trieste; criticii, făcute noii politici americane. Wallace, şeful parti
de a retrage trupele din Iran; dului „progresist" american, susţinut de Eleanor Roosevelt
asupra Turciei pentru dobîndirea Dandanalelor;. şi. de întreaga stingă americană, a ţinut la 12 septemcrie 1946
eala ruşilor în a cere „trusteesuip" în fostele colonii ale un discurs la Madison Garden în New York, îa care cerea
fi zona Tangerţ în afara Gihral-iarului, plus Coreea; recunoaşterea imediată, şi definitivă a zonelor de [influenţă
i asupra Gongouluî, in inima Africii etc. etc. sovietică în Europa de răsărit.
nea asupra.Turciei devine din ce în ee mai mare. VIII. Curînd după demiterea tovarăşului Henry Wallace,
ă din august este adresată la Ankara, prin care cerea nici urmează demisia „appeaser"-ului Jimmy Byrnes, secretarul
mai puţin decît „fortificaţii comune" cu. Turcia de-a de stat ce continuase politica de tovărăşie şi concesiuni a
elelor. Consfătuire de criză a doua zi la Casa Albă. Dean lui Roosevelt. Era acelaşi Jimmy Ryrnes care a vlndut Ro
mânia lui Stalin în decembrie 1945 la Moscova şi care a însce
sa lui Jimmy Byrnes, prezintă un raport din care cităm; nat mascarada „lărgirii democratice a guvernului Groza"
ent vras heing translated into vvhat "wouM later'be caîled prin demersurile lui Harriman, Vlşinski şi. Kerr la Bucureşti",
Byrnes, care a recunoscut acest guvern ieşit din tancurile
ieory. Joint fortifieations on the Slraits would lead to sovietice şi menţinut de ele. Aş adăuga: acelaşi Byrnes care
, of Turkey, vvhich "would lead to Soviet control ol a lucrat cu de la sine putere pentru condamnarea la sclavie
e entire Near and Middle East, vvhicb would. leave the a României, cunoscînd prea bine rapacitatea rusească, setea
in a much stronger position to obtain its objectives in ei de teritorii şi dominaţie. Iată ce ne spune fostul ministru
a. The Russians vrould be deterred only by knowing tbat de externe al Statelor Unite asupra acestei chestiuni, citîn-
ates is prcpared, iî necessary, to meet aggression vâth du-1 pe Karl Marx, care în 1853, într-o serie de, articole publi
. cate în The New York Tribune, denunţa politica de expan
siune rusească:
Preşedintele Truman a conchis că este „mai bine ca să „De la Petru cel Mare frontierele Rusiei au avansat cu 700 de mile
afle acum. dacă ruşii sunt porniţi a cuceri planeta, decît în spre Berlin şi Dresda, cu 500 de mile spre Constan-tinopol, spre
ci sau zece ani" (vezi Millis, Foireslal Diaries, pag. 192 Stockholm cu 630 de mile, spre Teheran cu Î.OOC de mile, dublîndu-şi
eson, Present al the Creation*. pp. 261—265), . în 60 de ani imperiul anterior." Rusk — conchidea. Karl Marx —
„trebuie oprită cu orice preţ"
Comentmd aceste articole, fostul secretar de stat — ui Om cultivat
— înşira anexările teritoriale ruseşti (nevorbiin

24!
sferele de influenţă" oferite de el Rusiei), pentru a conchide: CAPITOLUL 25
clear tlien that expansion is noi. an innovation of the
st regime, lt is rooted in Russian hîstory. Only the DECAPITAREA ŞT LICHIDAREA OPOZIŢIEI
s and tlie tactics have changed." (Jinvmy Byrn.es, Speaking
ag. 283). RQM.ÂKEŞTI
onatiil este acelaşi Jimray Byrnes care a acceptat la Moscova
in de a avea „guverne prietene de-a lungul fruntariilor Rusiei
de «securitate»". Jimnvy Byrnes i-a furnizat „guvernele
n România. Ah! Cită dreptate a avut John Foster Duiles la
ci a strigat în plin consiliu: „Principiile şi moralitatea
stabilite în lume"!
, sunt cîteva din evenimentele de la Washington Cititorii au reţinut cvnn in. cursul anului 1946 misiunea diplomatică
şi noul climat politic al Statelor Unite. Să vedem. — americană la Bucureşti s-a informat zi de zi, a ascultat, a protestat
şi în aceeaşi ordine cronologică — cum. y-n reflectai contra abuzurilor guvernului. Groxa, dar fără rezultat. Pe de altă parte,
ca americană în România. ' opoziţia romanească Începuse să se îndoiască de misiunea britanică si o
contacta mai rar şi mai puţin. Fiindcă ea frîna absolut toate încercările
americane de luare a unei atitudini mai ferme fată de guvernul lui
Vişinskh Politica americană în România era influenţată de
Departamentul de Sfat, el însuşi împărţit în două faţă de politica de
urmat cu Uniunea Sovietică. O fracţiune ce preconiza „the
co.ntain.ment/' — abandonare pe linia existenta — şi altă fracţiune ce
vroia o politica de mină forte, în plus, cum începuse războiul rece,
Statele [.bute aveau tot interesul să păstreze o opoziţie mai tare în.
răsăritul Europei pentru a face in caz de război rezistenţă de gaerrllla şi
oricum să le creeze neplăceri şi probleme ruşilor. Aceste preocupări s-
au reflectat în. tot cursul anului 1946 (după recunoaşterea guvernului.
Groza la 7 februarie 1946) şi în anul 1947 în întreaga politică a misiunii
militare şi politice americane din România-. Pe de altă parte, opoziţia
română a dus o luptă dîrzâ de fiecare zi contra comunizăriî
României.
Cu nn guvern al Uniunii Sovietice, dar recunoscut formal •de
anglo~am.erieaiii, cu un „parlament'" de totală obedienţă sovietică, dar
recunoscut de anglo-americani şi de regele ţării prin deschiderea
solemnă a acestei adunări de slugi — şi de agenţi sovietici —, ce mai
putea face opoziţia română? A făcut gestul de legitimă protestare de a
refuza să participe la deschiderea şi lucrările unui astfel de „parlament".
Lupta .opoziţiei româneşti nu se mai putea duce numai în interiorul
larii.. Ea trebuia dusă, extinsă, în afară, de unde putea veni un ajut oi'.
Cel puţin aşa a crezut lulm Maiuu. De aceea el a încercat să convingă
misiunea anglo-americană să uşureze plecarea din ţară a. cîtorva
fruntaşi, ai partidului sau
249
nn fgfrât© Mieescu, CHIU acelaşi tribunal de lachei 1-a eondam-feat
„el nu era mulţumit de cei ce erau în. străinătate";-După el, ei erau (pentru, „complot împotriva statului") la 20 de ani de muncă silnică.
Misiunile nici nu vroiau să audă. Cei ce ajutaseră' pe Niculescu- „Yă mulţumesc" — le-a aruncat în faţă maes-lPtfr __ „el mi-aţi urat o
■— obscur funcţionar de: la externe — şi pe Constantin viaţa atlt de lungă. Dar vă pot asigura că eu nu voi face decît doi, trei
u — obscur diplomat — să fugă din ţară in toamna lui 1946 in ani, atîta cît va dura repubKca voastră populară, restul îl veţi face voi!"
militar american, refuzau, acest ajutor, opoziţiei româneşti, pentru Acestea mi !«-&■ povestit maestrul Istrate Miceseu personal la închi-
i lui. Cum hătfiiiul luptător transilvănean — din. paria-1 meritul soarea Văcăreşti în iunie 1948, cînd ne-am întîinit la „infirmerie".
udapesta — considera că lupta trebuie să con-/ ' iinue, se caută in. Dacă opoziţia română, a vrut şi a acţionat pentru ieşirea României dintr-un
1947 un mijloc de plecat din ţară pentru eîţiva fruntaşi naţional- război pierdut, ea a vrut ca ieşirea să se facă cu garanţii serioase,, date de
i. Plecarea trebuia să se facă într-un. mic avion cu un echipaj anglo-americani pentru integritatea, independenţa şi suveranitatea
în realitate, totul era o cursă întinsă de „Securitate". Toţi României. Ca şi mareşalul Antonescu, opoziţia română nu avea nici o
staţi, judecaţi şi. condamnaţi. .Acuzaţii absurde, judecători încredere în declar ariile,, promisiunile sau semnăturile ruseşti,
şi servili, sala curţii plină de golani aduşi cu. camioanele fiindcă Rusia invadase ţările româneşti de 12 ori in cursul istoriei
e pentru a striga „la moarte"!. Era un , \ proces tipic sovietic, a la poporului român. Setea ei de pămînt, de expansiune, ideologia ei utopică,
ki, străin de obiceiul de conştiinţă şi de sufletul românesc- Iuliu dar universală şi periculoasă, nu inspiră nici o încredere. Aşa se explică
şi-a asumat cu o extraordinară demnitate întreaga răspundere, tergiversarea de mai bine de un an a tratativelor de armistiţiu: Românii
co- | roandant de oştire ce ştie că ţinuta sa este destinată Istoriei. cereau garanţii contra ruşilor şi aliaţii nu vroiau să le dea. în plus, absurda
st o lecţie de ţinută naţională ce merită într-o zi să fie imortalizată, clauza a „capitulăm necondiţionate" îngreuna şi- ea găsirea unei
Mardii., ce avusese curajul să strînga mina mareşalului Antonescu in formule de compromis. Dar dacă opoziţia română (prin care
l acestuia din mai 1946 | pentru a-i marca respectul său, înţeleg Part.id.ul Naţional Ţărănesc, conclus de Iuliu Maniu,
e acelaşi drum, al mormintelor fără nume şi cruce, ca şi el. Partidul Liberal» condus de Dinu Brătianu şi Partidul Social Democrat,
ă arestări masive, încercări ele fugă peste graniţă, sinucideri, fuga condus de avocatul Titel Petrescu) nu avea nici o încredere în ruşi, adevărul
nţi, rezistenţa eroică, dar inutilă. este că nici ruşii nu aveau nici o încredere. în Iuliu Maniu, Dinu Brătianu
ra în agonie se scufunda încet, dar sigur, in bezna Întunericului, in sau. Titel Petrescu. Fiindcă ei reprezentau adevărata democraţie
sovietizării. românească şi un obstacol puternic la eomunizarea ţării prin mijloace
restarea fruntaşilor Partidului Naţional Ţărănesc a fost urmată de normale. De aceea, de la început, ruşii au încercat lichidarea opoziţiei
româneşti. Un prim avertisment a fost dat de Molotov lui Eden la
ste" din virful buzelor, formulate de Departamentul de Stat şi de Moscova în ziua de 10 octombrie 1944. Ministrul britanic, pentru a
n Office, cit şi de luarea controlului absolut al ţării de către sublinia „mîna liberă a ruşilor In România", 1-a întrebat pe Molotov cum
nişti. Ultimele slugi „burgheze" ce-şi terminaseră rolul lor de coade e mulţumit de mersul treburilor acolo. „Nu sînt mulţumit" — i-a
or în sovie-tizarea României sunt Îndepărtate. Ana Pauker ia. locul răspuns acesta — „Unul din şefii opoziţiei, Iuliu Maniu, încă nu a acceptat
ută Tătăreseu (dizident liberal ce făcuse un pact special cu. armistiţiul". Bineînţeles că Iuliu Maniu, şi ţara întreagă, o dată cu el, nu
niştii încă din mai 1944), iar Emil BodnSraş devine ministru, de acceptase „armistiţiul" rus, fiindcă nu era altceva decît o ocupaţie militară
. Partidul Liberal se autodizolvă.. La 12 noiembrie 1947, iuliu fără condiţii şi instaurarea unui guvern comunist susţinut de tancurile
u şi Ion Milialaehe sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţa sovietice. Conştienţi de obstacolul major ce-1 reprezenta Iuliu Manîu
i, fruntaşi la pedepse grele, toţi fără nici o altă vină decît aceea de şi Dinu Brătiannu iii eomunizarea forţată a României, atît Molotov, cît
iubit ţara. Maniu avea 75 de ani cînd a fost condamnat „pe viaţă". şi Stalin personal, au opus vetoul lor oricărei
tă, abjectă şi absurdă pedeapsă pentru, un om de 75 de ani. mi- 251
aminte, de reacţia celebrului nostru, avocat
participări a acestora la guvern. Astfel, in ziua de 24 decem-ll ales încrederea lui în anumiţi indivizi sau colaboratori, tnsă ceea ce este
brie 1945 la Kremlin, Stalin personal insista pe lingă Jimmy a sigur este că nu i-au lipsit nici patriotismul si nici curajul fizic şi moral
Bymes,' secretarul de stat american, ca în nici un caz Mania, fjj în rolul lui de fruntaş anticomunist. Riscîndu-şl viaţa zi de zi, minut de
Brătianu sau Dr. Lupu să i'ie acceptaţi să intre în guvernul dl' minut, el bătea la porţile misiunilor anglo-americane împreună cu
Groza, ei fiind considerata „ostili" Uniunii Sovietice. A doua j»! prietenul şi interpretul lui, Vasiîe Serdici, pentru a prezenta memorii,
zi, la 25 decembrie 1945, la conferinţa celor trei miniştri delS.! proteste, rugăminţi şi strigăte de deznădejde. Subliniez ea luliu Maniu
externe, Molotov revine asupra chestiunii şi opune vetoul.Şj vorbea în numele întregii opoziţii româneşti..
său categoric contra celor trei conducători. Ceea ce este/fii Astfel —• si aici comuniştii au dreptate — luliu Maniu s-a
trist este că atît Bymes cit şi Devin (ministrul de externe ai prezentat'la 13 martie 1947, împreună cu fruntaşul Partidului National
al Marii Britanii) au acceptat acest lucru (adică, în fapt, 1 , Ţărănesc, Yasile Serdici, la reprezentantul politic american'la Bucureşti,
lichidarea partidelor derrioc.rat.ice româneşti şi a eondueăto- «f ■ ambasadorul Burton. Berry, cu tm memoriu colectiv al partidului său, al
riîor lor) nu numai fără .a. protesta, dar ei au dat chiar dispo- IM celui liberai şi celui socialist. Cu această ocazie, luliu Maniu a spus
zi ţii lai Averell Harriman şi Cark-Kerr să se conformeze. |; reprezentantului Americii că el este gata să răstoarne guvernul Groza şi
Tlarrimaft, ambasadorul american la Moscova şi Kerr, am ba- |jj cere sfatul şi sprijinul anglo-american pentru a o face. Iată în întregime
sadorul britanic, trebuiau să plece la Bucureşti sfi „soluţie- ;| (fiindcă legea americană mi-o permite) textul telegramei domnului
neze" criza, politică din România •— cum. am. văzut. ,
I.n procesul făcut fruntaşdor naţional-ţărănişti judecaţi şi condamnaţi Burton Berry, trimisă secretarului de stat Dean Acheson:
în noiembrie 1947, am găsit ca un, cap de acuzare „demersurile făcute de 871.no/-1347; Telegram. ' The ftcpresentaUi'c in Baamania (Berry)
luliu Mania pe lingă ameri-, canî pentru a-i permite şi a-1 sprijini sa
răstoarne guvernul la nevoie chiar prin vărsare de sînge". Comuniştii Io ihc Secretai y of
pretindeau că acest fapt trebuie calificat de „înaltă trădare". Era o pretenţie State
absurdă, în măsura în care guvernul Groza -era un guvern impus de o TOP SECRET BUCFIAREST, Mardi 13, 1947—7 p.m.
putere străină, sprijinit numai pe armata roşie. Parlamentul măsluit în
noiembrie 1946 era o imensă fraudă şi farsă. Sancţiunea regală dată 210. Maniu in conversaţien. saîd bis party desired to over-- throw
acestui parlament era viciată şi nulă, regele însuşi fiind un ostatec al " present Roumanian dictatorial minority government 'that vas bringîng
forţelor de ocupaţie. Constituţional, guvernul. Groza nu avea nici o bază ruin to the eountry. Mis plan vas not revolution but rt nright entaîl
juridică, „fiindcă toate puterile emană de la Naţiune", şi naţiunea nu s-a bloodshed. Ousting-of Groza Government eould be accomplished
putut pronunţa. în plus, rolul opoziţiei într-o democraţie este să răstoarne suceessfully only- vrith concun-ence of three poli tic al elemente;
guvernul, ceea ce opoziţia română se pregătea să facă. Nu am destule
cuvinte să subliniez curajul fizic şi moral al celor ce zi de zi, pas cu pas, au Roumanian people, King and Great, Powers. The people bad spofcen in
luptat pentru păstrarea independenţei şi. suveranităţii României şi recent election hy vot'm.g heavily âgaînst Government. The King,
împiedicarea comunicării şi sovietizării ei. Trebuie să se ştie că în 1945 aceording" to Maniu, îs willing. The attitude of American and. British
armata sovietică în România număra — după Jimmy Byrnes — nu mai Governments remains to be learned. This was the reasoiv for bis visît.
puţin de 900.000 de soldaţi. Că bandele de golani şi derbedei înarmate de I. replJed basic- attitude of American Government vas
ei şi Înrolate în partidul comunist tăiau şi spînzurau în întreaga ţară. Că •well known to him f rom American particip a tio n in Crimean
viaţa fiecărui opozant atîma de un fir. Şi cu toate acestea, fruntaşii declaration and subsequenl. attompls to implement that
opoziţiei române protestau in. fiecare zi, oral şi în scris, pe lingă misiunile declaration . in notes to Roumanian Government,, i. added !
diplomatice de control împotriva acestor fărădelegi. Se poate discuta '■■■ must refer bis sta temeni, io Washington for study as I could
academic linia politică a lui Maniu şi. eventual i se pot reproşa greşeli, mai
252
e responsibilitv of endorsing aotion waieti hc saîd nsigh-t ejitaJl Unite nu poate sprijini sau preconiza răsturnarea gqwes&aa&iaâ: prin
d and ia case oî faiîure certaiuiy '%vould briag severest violenţă eu. posibile consecinţe grave pentru poporul
n by Comiiaunists agaiiisi Peasant Party. român."
BKR.B.Y AGHESOK
aducere, ia părţile esenţiale: La rîndul său, Departamentul de Stat — ca o chestiune de rutina —•
iu mi-a spus că partidul său vrea să răstoarne guvernul nâsi- informează ambasada britanică din Washington de demersul lui Maniu.
dictatorial actual ce ruinează ţara- Planul său ms. implică o Ambasadorul britanic, lordul Inver-ehapel (fost Glark-Kei-r, de la
, dar s-ar putea să fie şi oarecare vărsare de sânge. înlăturarea Moscova) telegraf) ază la -20 martie la Londra: ..Departamentul de Stat
ui Groza im se poate m~a informat că Maniu s-a informat recent de atitudinea Statelor Unite
ît eu concursul a trei elemente: poporul român, regele şi marile în. eaşul răs-i«FB>ăpK guvernului Groza. El afirmă eă ar avea» pentru
oporul s-a pronunţat prin votul masiv dat contra acestui, guvern asta sprijinul regeMb Dep«rtamexitnl de- Stat a dat instrucţiuni
tele alegeri. Regele — după spusele lui Maniu — este de dommilul Berry să. răspundă bai Maniu eă, deşi. guvernului, american
Atitudinea iţuveraetor ii. displac- multe din aspectele gra\re»Ku-îaî Groaav el .na. poate sări
n şi. britanic este de aflat. De aceea a venit să snă vadă, ca să dea lui Maniu sprijinul său." (telegrama- ultrasecretă, Nr.. 1721 din. 2D
udinea noastră... Am adăugat că ireivuse să refer propunerea martie 1947);.
e la Washington pentru studiere ele." La rîndul său,, ndnistrul de externe brîtaine fFQ. 266- din 24
martie. 1947) dă instrucţiuni ministrului său la Buicurefti:
st mesaj intime — de ce? — opt zile si îi ajunge lui Aclieîjoii, «Slnt. intru, totul de acord eu. instrucţiunile date kti-Burton Berry
l de externe al Statelor Unite, la Moscova, unde se ţinea de către Departamentul de- Stat. Dacă Maniu vă. contactează,, d-ta
ţa celor trei miniştri de externe. îată răspunsul lui Dean. trebuie săd pui în. garda că. guvernul Maiestăţii Sale nu concepe nici
n: un singur moment, să-i acorde suportul lui".
A fost ultima încercare disperată a opoziţiei româneşti eter a se
/3-1347: Telegram '■ opune comunizăril şi sovietizării totale a ţării. Minţită, înşelată, trădată,
iing Seeretary of State io the Representaîive m f'iumania opoziţia română nu a fost laşă. A luptat eu demnitate şi curaj pînă în ui
'. timid moment. Pe de alta parte, „apostolii de la Carobridge'1 vegheau la
ECRET WASHINGTON, March 19, 1947 -8'p.m. interesele Moscovei. Comunicările de mai. sus ajungeau la ambasada-
britanică din Washington în mîinile murdare ale trădat onafai Dteaald
Please inform. Maniu (urtel 219 Mar 13) ti sal virile US Govt Maelea»,, care le transmitea .bineînţeles Kje.Hdiwjtai. Aşa se explică de
t condone dictatorial mmority■ rule of Groza Govt cotvtrary to ee securitatea comunistă de la Bucureşti ştia tot. Nu trebuie, căutată
tic principles to whicli .US flrraly adfaeres, US Govt cannot sap „indiscreţia" în documentele .Partidului Naţional Ţărănesc sau în ale-
advocate attempţ violent overtlirow vvith probable attendant cefei liberal. ../Apostoli" vegheau. Ei erau bine implantaţi atît la
eiioes for Rum people. Washington cât şi Ia Foreign Office si InteMigence Services M1&- şi
ACHESON M18, Dar românii nu aveau de unde să. ştie aceste lucruri. Demascat de
americani, pe punctul de a fi „interogat" de britanici, Bonald Maclane
omraţi vă rog pe Maniu că, cu toate eă guvernul Statelor Unite fuge în 195.1 la Moscova împreună cu un alt )?apnştoi", Guy Burgess,.
bă procedura dictatorială a guvernului minoritar Groza, care este amândoi ajutaţi de unul din. şefii serviciilor secrete britanice.
principiilor democratice ale Statele* Unite la care ele ţin cu
vernul Statelor'
25S
■tar.'

LUL 26 (h) "Practieally aîl of the ir friends and most of the independent
professors in universities had been impmomHL . (e) His power to
AMEBICJJNTI ÎL ABANDONEAZĂ PE dissolve the Parliament or to change the gov eminent had, in practice,
been stripped from him.
ROMÂNIEI DESTINULUI SĂU (d) Should he return to Roumania, he would, the-
refore, he required either to sign Communist decrees with
which he does not agree, or alternatively, to abdi ate.
The formar he will not do-, the latter would m.ean either
death or impriso.nm.ent, probably somewhere deep ia
Russia. i
2. 1 explained to him that he, and he alone, must decide whether to
naţional-ţărănişti au fost condamnaţi. Partidele politice sunt return to his country or to re maia a.way. We recongnized. the services
fruntaşii lor arestaţi. Nici ţara. nici regele nu au reacţionat. A that he had performed and entertained doubts as to whether in the future
upă condamnarea Iui Maniu şi decapitarea Întregii rezistenţe ha could continue to perforai any useful service for his country.' We
contra sovietjzărîi ţării M.S. Regele pleacă spre Londra were not urging him to decide either to resimte his responsibilities in"
cu Regina Mamă pentru a asista la mariajul principesei his country, or to take this opportunity and. not to return.
cu principele Philip, unde ajunge la 29 noiembrie 1947.. 3. (a) He asked whether he could come to the United States; and
um era firesc, M.S. Regele a căutat să ia. contact eu marile (b) Whether from the United States .he could issua a proclama
ăţi politice anglo- americane. Asupra cursului acestor între- tion to his people which he felt was ineumbenfe on him to do. In this
em azi două rapoarte foarte interesante ale ambasadorului connection he expressed dcmbt that the British would permit him to
issue a proclamation. from England. He had not, however, seen Bevin,
mite îa Londra, Douglas, trimise subsecretarului de stat Lovett but will do so Monday afternoon at 4 o'clock.
ngton.' Iată textul primului raport, tntîi în engleză, apoi in (c) He suggested that he see Secretary M'arshall.
românească: 4. As to 3 (a), (b) and (c) ah ove, I told him 1 would explore the
matter with Secretary MarshalL Slave not disoussed this with
Mihai/11 —2247: Telegram Secretary Marshall as yet.
assador in the United Eingdom {Douglas) Io the 5. It is our judgment, however, that "should he lcuve for the US
creiary of State before issuing a proclamation, his depărtare would become public
knowledge and any proclamai ion which he might later make from the
CRET LONDON, lMovember 22, 1947-1 p.m US would. be, durmţ» the interim of his trip, • invalidated by aetion
NIACT ta'ken by CommuTiist Cabinet in Roumania. As a practicai matter,
therofore, we do not consider it ad.visa.ble for him to leave England for
Personal for '.Lovett from Douglas. the US and on his arrival there to issue ilie proclamation he bas in
At King Miehael's request, met him and Queen Motlier Helen mind. Moreover, we doubt that ai this june ture we should tise., the US
afternoon. TJiey explained the situa tion in. Roumania as as a center for pot» ti cal activities. Accordingly, it seems to us that he
shouîd if he decidea not to return to Roumania. make puhih his
e Communists had gained control of the important posts in the proclamation, by press eonfereuee or othorwiso, whil> in Europe.
AII members of the Cabinet not clearly members of the 11 — Agonia României 257
st Party were comple-tely subservient to the Communist
3 El m a întrebat dacă
a), we see no reason why, after havhig issued " ' Ri roate veni în Statele Unite şi , . .
tion from- Europe, he sliould not be.garanted ' u naeă din Statele Unite poate adresa o proclamare „*ire
isit the US. . J^î £u pe care consideră de datora sa sa ojaca. In le-
•■•, „poponu ^ui» îndoieşte că britanicii u vor per-
(c), it is our tentative view that it would he gatura cu acest p r m c t e . ^ ^ ^^ m nu ,
re he to see Marsliall after liaving made bis ^tS ncă pe Bevm (ministrul de externe britanic - n.a.), SrTl va
cr to retur n or not to re turn, and after liaving vedea luai după-amiază la ora patru , c) A sngerat că ar dori
bis prcclamation. să-1 vadă pe secretarul de statMa.-
1 ^ Asunra punctelor 3 a), b) şi o) de mai sus eu ham spus rcă
it.ofScIa cu secretarul Marshall, cu care nule-am dis-
■ Ctltf SSonalTuBt de părere că in cazul în care el va pleca i 5- Pf
ee Michael again eitlier late Monday afternoon' or Tf Ltfainte ci a face proclamaţia, plecarea sa va fi ' to Statele
uesday after he has seen Bevin. Unit* ^f/'^^^ pr0clamaţie ar face apoi din
STΰrUmSPea va H tnmmStă ^anulată) prin acţiunea Iu-
y mucii impressed with the young man, bis sen-: Statele Unite, ea Ta Jn mod tlC; decl>
ibflity, and bis attachment to duty. he pias a ată de comunişti m România mu F Anglia pentru
question to decide. He was obviously deter- . . ^A^Xm on e bine ca el sa pardotd.,L.a rw-^j- •* ±-
the right thing. j noi nu considepamcdeji pr0clamaţia ce are de gind. în

DO U GLAS.' Statele Unite şiacolo sa iaca j«o 'actuală el trebuie să

m traducerea integrală: , utilizeze Statele Unue ca e g& ^ gf}mai


secinţă, noi credem ca^^^1 pramatia publică printr-o
rea Regelui Minai l-am întîlnit ieri după-amiaza întoarcă în România, sa-şi Iaca P ,n;Ewopa.
; conferinţă de presa sau f^^^^/^ ^.tiv ca, Referitor la^
Regina Mamă, Ei ini-au explicat situaţia din
punctulJ^« ™& nu , se acOPde o viză
după cum urmează: > după ce va ^^Tle In ceea ee priveşte dorinţa sa
pentru a vmta Statele u. Marshan, prima mea reac
mai
s::^?--şl^duim
- ■•
de a vedea pe sec e^rul de S a ^^
uniştii au ciştigat controlul asupra celor mai
posturi din cabinet (guvern). Toţi ceilalţi,
intoarcă ot
faţă membri ai partidului comunist, sunt corn- , plet
^-^IT^ege din nou fie luni duP.ă-amn,ă, *
lor. '' i
prietenii lor şi profesorii independenţi de pe la . ^ţi, după ce el îl\a vedea pe Bo™- ^
/ Am fost foarte impresionat de aces tun »
au fost arestaţi. i "Itmudere si de ataşamentul lui fala de datoxw
ul său de a dizolva parlamentul sau de a. schimba de răspundere şi ^ . . L probleme. El
aal
fost luat. a decide asupra uneia dm cele mm en i
azul în care se va întoarce în România, lui i se va decis să facă ceea ce este bme. DOUGLA
semneze decretele comuniste cu care el nu e de
— ca alternativă — să abdice. Semnarea decretelor el
, abdicarea înseamnă moarte sau Închisoare undeva
iberiei.
-am explicat că el, şi numai el singur, trebuie să
se va reîntoarce în ţară sau va rămine în străinătate.
oaştem, serviciile pe care el le-a. adus şi avem
ă in viitor el va mai putea aduce vreun serviciu util
Noi nu-i cerem lui să decidă, fie de a-şi asuma
ităţile sale in ţara sa, fie de a profita de această
nu se mai întoarcă.
1 atiou of Roumania and seriously .questioned whether we ::dd do anything
gral în engleza textul rnlui de-al doilea raport al ambasadorului effective to get him out of the country^ I learned. last night that the King
uglas făcut secretarului de stat interimar la Washington. planned to leave Lori-don today en ronte to Lausanne and that he had made up
his mind to return to Roumania on December 2. ()ur infor-mant Was M,
i/11-2847: Tclegram Caranfil, the Roumanian who is close to the King (••-), who told xis that the
dor in the United EUngdum (Douglas) to the. Acting Secretary King was thorou.gh.ly discern-raged by his cool reception in British offieial
headquarters and also that given to his overtures to us. I felt that this attitude on
LONDON, November 28, 194T—9 p.m. his part might lead him. at some titne, should he decide to return to Roumania,
T to place the responsibility" upon ns for his return and any untoward events that
might possibly follow. Accordingly, after diseussing the matter with
n November 25 I again saw the King of Roumania and bis Bohlen, I called upon him again this morning.
peated to the King my previous state-ments (Embtel 6153, I repeated once to more him our appreciation of the servioes that he had
) that it would be împraeti-cable to issne proclamation to the rendered, our grave doubt that he could continue to serve any useful purpose
eople fton the US, firstly because the Roumanîan Government were he to return, but that we could not urge him either to return or to remain
btedly learn of* his departure for the US and in a 11 likeîr-îiood away. I. did, however, teii him. that as a matter of personal ad~ vice he should
ate action eoneerning his personal and offieial status, and play for time, delay returning for a reasona-ble period uader some plausible
LJS Government would not deent it.advisable for US-soil to be pretext, and in the meantime try- to obrtain a clarifieatîon of the situation as
anee of a proclamation. I said again that the only proper and it'relates to him in his own country.
e for him to take such action would. be in. Europe. He replied that he thought this good adviee, that it con-firmed a
eneral connection, King Miehael remarked to Embassy officer conclusion to which he had just this morning arri-ved and. that he would
sed" that British Government does not wish him to issne a probably send back to Roumania the Marshal of the Court or one of the
bere, a]thou,gh he added, he had not made a direct approaeh. He important members of his suite who would rejoin him. in a week* or 10 days
identally that in his conversation with Bevin he had fontul latter in Switzerland. He plâns to leave by boat for Belgium and by train avoiding
no adviee was offered and little comment made on the e^pose France, for Switzerland.
ing, had made to the Foreign Secretary.
IIe asked whether, if developments warranted, he might caii on our
ehael that we are well aware of and appreexate the servioes he
Minister in Berne. I replied that I thought this might be arranged. Pioase
d during the past 2 or 3 years. I said we felt that he would serve
rpose in retur-ning, because of the unconeealed Conimunist advise.
of his country and the fact that in. recent months his position has DO UCU AS
d and his power curtailed. I said, however, that we could not urge
return and that he would realize that he alone must mate the „în ziua de 25 noiembrie l-am văzut din nou. pe regele României şi pe
. mama sa. Am repetat regelui declaraţiile mele anterioare şi anume ca ar fi
also asked rae whether, if he went back and action was taken nepractic să facă „proclamaţia" sa către poporul român din Statele Unite, mai
we could help him. get out and he snggested asylum in the tatii fiindcă guvernul român va afla de plecarea sa spre Statele Unite şi ca
aid that I dki not know what înstructions had heen sent to US după toate probabilităţile va lua măsuri In ceea ce priveşte statutul său, şi în al
harest in. this regard, but I pointed out the ge.ographhul doilea rlnd fiindcă guvernul Statele*
înfWnfi ne socrul si cumnatul lui sa facă o politica in subliniază că numai mareşalul poate garanta o reuşită a acestei
a »xfl«eiţa pe socru -J Britanic Şi totuşi, pare na-
tavoarea patriei sale, Rian o mfiuentey,e pe altul, schimbări de front, fiind o chestiune de operaţii militare. Este foarte
tural ea un membru ţ ^^ bîvX»tar.* Şi problema interesant de văzut că cei trei aliaţi
direct sau *ndirocl ^pluntai .au -României sunt considerau ş:i o.^ numai pe Anionescu în măsură să facă acest „volte-
„„fn «», aţ,it mai delicata emu mii.^»'-«' dtorg^te dcTle Aplici, fa.ee \ Pentru aceasta, cei trei erau gata să plătească un preţ important
divergente de la o patrie la alta Roman iei. Să vede ni poziţia acestora faţă de aceste afirmaţii;
patrie.
. RUŞU:
încă din noiembrie 1043, la conferinţa m i n i ş t r i l o r de externe de
CrSE L-A DEMASCAT PB ŞTiKBB¥ ia Moscova şi apoi ia cea de la Teheran, Mo-lotov a afirmat că singurul
Sosit la Istanbul sub numele de Bond şi cu paţaport ora ee poate face o atare schimbare de front în -România este mareşalul
dmlomatie • dat do mareşalul Autoneseu, prmţuJ btnhoy AnfoneBcn. Ova mai mult, el a iniţiat la sfîrşitul iui decembrie 1943 la
ai.ptoiu.cu.io udv «. , •,. ],s RonSer în srreKa mondiala Stockholm negocieri de armistiţiu direct cu el prin doamna' Kolontay
este denunţat.do ageu a bHa ^ 1^.1. ■-^ p„zboL şi ministrul plenipotenţiar al României, Nanii. '
A%mtiI1bmtm Sh^innlk Fa era svb centra. Şlîrbey
g
m, fn, n m , l u t fi el identificat, de cmc şi cu ee AlfJERfCANU: NI3G0('JJKRIIIlî Xm
;Sp?°Nu.SSm Sld^aţlţi 8tt bitrebam? Cmeva do a
liuiurcşti, dintre români,_ oare eu voia. ea. m eşa ui Au o LA CA UI O
neseu să încheie el aremtiţml (emu «« ^ ^ k J
Bu/esti care se opunea prm Duca, la Sto< Urnim, tun Aici avem trei documente de o importanţă capitală, asupra
■ ,Vr.ini« să încheie armi.sbiţiuî. eu Antouesoub negocierilor de la Cairo.
PnHc^ lui rfittar negocierile Im Moi Iutii avem telegrama iui CordulJ Huli, numărul 139/2351,
trimisă la 23 martie 1944 lui .liarrimao cu instrucţiuni:
_ iezit, singuri, „Departament ui de Stat împărtăşeşte op timiş mul Fo-reign Office-
A.ntonoseu prin Ştirbex ului asupra ne aşteptatul ai. demers realist făcut de propunerea
de armata germană px-xu. uw>U],„u. ................ românească? Noi credem că oi singuri trebuie să decidă dacă vor o
România, şi deci Hă faciliteze debarcarea lor le N.ormaudia? Sau să lovitură de sfat a lui Maniu sau o „volte-face" a. guvernului Antone seu.
întârzie armistiţiul ca să forţeze Rotu.auia sa reziste ruşilor pentru a-i Dar pentru o schimbare de front, recunoaştem că dacă ei, mareşalul
ţine cit mai îndepărtaţi de Europa centrată, pentru ea armatele lor din Antonescu, vrea şi este hotârît >să o facă, numai el are mijloacele
Italia să ajungă la Viorea, Prago. şi Budapesta înaintea Armatei Boşii? necesare ş;i cele mai mari şanse de succes. Autorităţile militare
iată ipoteza pentru'strategi, ea sa o speculeze. Ku nu i'ae deeit să. ie-o americane consideră acţiunea României de o importanţă excepţională.
spun. Ea trebuie Bă aibă statut de eoboligeraută şi ea trebuie să acţioneze cit
Normal, negocierile trebuiau discutate, la Londra, unde prinţul mai repede."
Ştirbey era bine cunoscut. Dar ruşii s-au opus şi discuţiile s-au desfăşurat La riadul lor, -militarii americani, în două rîndueî, cer
la Cairo cu ministrul, rezident, Lord Moyne, pentru Marea Britanic ca Departamentului de Stat să renunţe la orice considera -ţiimi politice şi
prezident şi ambasadorul american McVeagh şi cel rus Novikov. La 17 „ideologice?1 şi mă încheie imediat un armistiţiu eu România.
martie 1944, prinţul Ştirbey face un patetic apel la generozitatea celor în numele Marelui Stat Major, amiralul Loaby serie Ia 28
trei, ce se referea îa Charta Atlanticului, la Declaraţia Drepturilor martie 1944:
Omului, dar nu era nimic de făcut. Cei trei cereau capitularea
necondiţionată. între - 29

i.uM u ° ' sperau să vadă România ocupata


prin 'indispoaibili/.aeea. unor forte iu
I
onsideră Înţelept ca teritoriul american să fie uti- ! lizat pentru meze asupra.situaţiei exacte din ţară. Mi-a răspuns Scă acesta te un sfat
a proclamaţie. I-am spus din nou că singurul loc de unde ar bun care confirmă concluzia la care a ajuns el îxv ° ~i azi dimineaţă. Că
proclamaţia ar fi Europa. în legătură cu acest punct, regele a va trimite probabil Înapoi in România ff mareşalul curţii ori pe una din
onarului de la ambasadă că „a simţit" că guvernul britanic nu personalităţile mai importante din suita sa, care să-1 regăsească apoi într-
el să facă proclamaţia sa din Marea Britanie, deşi el nu a făcut o săptămână onn ?ece zile în Elveţia. El intenţionează să plece cu vaporul
rectă pentru aceasta. El a remarcat oă în conversaţia sa cu . S BeSa st cu trenul, evitînd Franţa, în Elveţia. M-a In-trPbat dacă,
găsit pe acesta „unlielpful" —de nici un folos — , că Bevin nu în caz că Împrejurările o vor necesita, ar putea să vadă pe ministrul
un fel de sfat si nu. a făcut aproape nici un fel de comentariu nostru la^ Berna. I-am răspuns ca eu cred că aceasta se poate aranja.'
ea pe care regele a făcut-o ministrului de externe. I-am. spus DOUGLAS
ă noi suntem conştienţi şi apreciem serviciile aduse de el în
ani. I-am spus că noi credem că el nu va mai putea salva r- Cred că textul acestor două rapoarte ale ambasadorului
ntorcîndu-se în ţară, din cauza controlului absolut al ' american nu are nevoie de nici un comentariu special, ^u
or asupra B_omâniei şi a faptului că în ultimele luni poziţia, sa toate leo-ăturile de sînge ale regelui României cu familia re-
iorată, şi puterea sa redusă. I-am spus totuşi că noi nu putem ladă en&ezS. guvernul britanic i s-a părut rece regelui nos-
să se întoarcă sau nu şi că trebuie să înţeleagă că el singur £ fiind în perfectă concordanţă politica eu acordarea
a ho~ tărîrea finală. Regele m-a întrebat de asemenea dacă, în sferei d.influenţă de 90% ruşilor în România Americanii,
re el se întoarce şi comuniştii „acţionează" (take ac-tion). l! al altă part- nu vroiau să-şi asume moi o răspundere pn-
putem să-1 scoatem şi dacă poate găsi azil la legaţia vînt dlctfa de'a rămîne în străinătate şi pentru a menaja
I-am răspuns că eu nu ştiu ce instrucţiuni au fost date raporturile lor cu Stalin nu vroiau sa permită nici o agitaţie
mericane din Bucureşti asupra acestei chestiuni, dar i-am politică românească pe pămintiil lor.
poziţia geografică a României şi îndoiala mea că noi am ' Trebuie reţinut că toate întrevederile regelui la Londra
ceva în mod efectiv, ca să-1 scoatem din România. Am (si în tot cazul cele cu britanicii) erau imediat trecute mşiloi
ă că regele are de gînd să părăsească azi Londra în drum. J nem Anei Pauker de unul dm „apostoli Guy Burget.8
nne şi că s-a decis să se Întoarcă în România în ziua de 2 fu.ft si el în 1951 la Moscova. Guy Burgess devenise asiste*
Aceste lucruri mi le-a spus dl. Garanfil, care este unul din - ' principal al lui Sir Hector McNeill, subsecretar destat la Io
egelui. Tot el mi-a spus că regele este profund descurajat de ÎUm Affairs sub Bevin şi a rămas la externe s, sub noul sub
ce'făcută de oficialităţile britanice. Eu am simţit — date fiind secretar de stat Kenneth Younger. Nu ar fi deci deloc d
faţa de noi — că, dacă el se decide să se întoarcă în România, mirare ca precipitarea detronării regelui României la 30 de
n seama noastră răspunderea întoarcerii sale, precum şi Smbrie 1947 să fi fost cauzată de informaţie umna di
ele negative ce i-ar putea urma. De aceea, după ce am discutat ..apostoli'*1.
ti Boblen (consilier la Departamentul de Stat—n.a.), m-am
d din nou azi dimineaţă. I-am repetat o dată mai mult cît de
OTURCHILL îl SFĂTUIEŞTE VE MtiELE ROMANŢEI
em, serviciile ce el ne-a adus, îndoiala noastră că el mai poate
SĂ SE ÎNTOARCĂ ' .-.„_
servi cu folos, dar că noi nu-i putem cere nici să se întoarcă,
ină. I-am spus totuşi, ca un sfat personal, că trebuie să cîştige Această afirmaţie este făcută de dl. Ylad Gaorgescu Istoria
mine întoarcerea pentru citva timp sub un pretext oarecare şi
ă caute să se infor- Românilor, la pagina 284.
De ce o fi dat acest sfat marele Clmrcbill? Fundca era cest
spectaculos, churchillian, de curaj, în împlinirea da oi Un frumos
sflrsit de tragedie? Sau cinismul -in contm.ua
'
,imnP Knnnnn. Rohlen etc înîr-o Tlommnc libera de mine ctot de
urmi om politic cernu a ezitat sa arunce 120 do milioane de poimiiuv a t i t u d i n e a arbora va trebui emşfrta, dm-
în sclavia, sovietică? t, «e sirn/.ilor din Bucureşti numele lor. Aş adăugam aceasui Ordine
n „aranjamentele" clin. octombrie 1944 dintre el şi Stalin la de idei şi recunoştinţa ce poporul roman trebuie sa
va, ChurchiD a acordat .ruşilor zona de influenţă de 90% in
ia. Aceasta'implica detronarea regelui şi instaurarea tiraniei
ste într-o ţara creştină, latină şi democratică. De ce nu a
at Churehill şi apoi nici turul din. guvernele britanice contra
ării guvernului comunist Groza de către Vişinski, contra de suferinţele lui, a bătut necontenit la toate porţile Washingtonului
ării alegerilor, lichidării intelectualităţii, a fruntaşilor politici şi pentru dreptatea cauze) României.
i ai ţării? Ne-o spune tot acest bătrîn cinic în memoriile sale:
i nu puteam protesta prea mult în România, fiindcă făcusem, un
ment cu ruşii: ei să aibă primul cuvint în România şi noi să avem
cuvînt în Grecia. Şi Stalin s-a ţinui de cuvint".
spus Churehill regelui României de acest aranjament? De ce
erou al celui de-al doilea război mondial a trimis pe regele
iei înapoi la abator? Nu cumva îo 1947, conştient de tragicele lui
spera că războiul rece început va putea fi susţinut de rezistenţa
"şi că regele României putea să mai joace un rol în acest război?
tot astfel trebuie privită atitudinea americană faţă de România,
rege. Cum am văzut in capitolele precedente, acordul Churehill-
entru împărţirea Europei şi cedarea Europei de răsărit ruşilor, cu
necuvîntarea lui Roosevelt (vezi Schlesinger Jr., pagina 84) nu
ceptat de Departamentul de Stat, de poporul şi Congresul
an. Cu toată acţiunea nefastă a secretarului de stat Byrn.es în
ea României libere, chiar preşedintele Truman era contra
zone de influenţă ruse. Acordul Churehill-Stalin a fost calificat
artamentul de Stofe j>Churchavellian". El nu a fost niciodată
cut (după demisia lui Byrnes) ea fiind opozabil Statelor Unite
nd vreo valoare juridică. El a fost pur şi simplu ignorat de
oficială a Statelor Unite.
buie să reamintesc aici rolul admirabil jucat de subsecretarul de
ew şi cel al generalului Schuyler şi ministrul Burton Berry în
ea drepturilor României, cu toate că s-au izbit de perfidia şi de §1*
a constantă a britanicilor şi a unora din diplomaţii americani, ca
Har»
LUL 27 refugiaţii români care încearcă să-i utilizeze numele fără aprobarea sa şi
a altora care se pretind purtătorii -de cuvint ai Departamentului de Stat.
El adaugă că e convins că generalul Nicolae Rădescu (ultimul prim
IMII PAŞI AI REGELUI' ÎN EXIL ministru al României ■— n a.) va şti. să aranjeze situaţia şi să facă
ordine printre ei. La rin d ui său Regina Mamă şi-a exprimat regretul
faţă de aceleaşi proceduri adoptate de unii refugiaţi, care „wcre
atţempting to use Mic'hael to tlieir own advantages" [care vroiau să se
folosească'de Mihai pentru propriile lor avantaje]. Regina Mamă a
adăugat: „Săracul de Rădescu, are mari greutăţi îneereînd să-i adune
într-un singur comitet".
Pentru a completa această parte, voi preciza că la 19 ianuarie 1948,
României abdică la 30 decembrie 1947 şi la 3 ianuarie 1048 fostul ministru de externe, Grigore Gafencu, şi Citta Davilla întreabă
ţara şi se stabileşte în Elveţia. Departamentul de Stat dacă regele ar putea obţine o rezidenţă.in Statele
martie 1948, într-o scurtă vizită la Londra, fostul suveran Unite, pe care ei doi o consideră 'absolut indispensabilă pentru ducerea
o declaraţie în care arată că abdicarea i-a fost impusă prin forţă cu succes a-unei acţiuni româneşti de exil- Departamentul do stat
ă ea este nula şi neavenită,-Voi.preciza imediat că la acea dată răspunde pozitiv. Regele'Mihai se căsătoreşte în Elveţia şi rămâne
ăvara lui 1948—■ cauza României era văzută cu multă, foarte definitiv acolo. Generalul Rădescu se luptă zi de zi cu intrigile,
mpatie, de americani, de Departamentul de Stat. Dar ea se calomniile şi combinaţiile grupului celor trei, Gretzeanu-Vişoianu-
urinei şi sigur. Buzeşti, pînă cînd este demis, iar în locul lui numit Constantin
le este primit de preşedintele Truman la 22 marţi©6 1948 la Vişoianu. Regele renunţase şi la stabilirea în- Statele Unite şi la ultimul
bă. Nu am găsit nici un document~„m.inute' asupra lui prin ministru legal al tării.
rilor avute, clar am găsit raportul generalului -Marshall, prin Ce s-â întîmplat? Cine La convins să-şi schimbe părerile/
manda preşedintelui Statelor Unite să primească pe fostul rege
niei. „Bineînţeles", scrie secretarul de stat la 11 martie 1948,
aveţi nici o obligaţie ,de a primi în audienţă refugiaţi. Totuşi, în
ltimelor evenimente din Europa (războiul- rece — n.a.), noi
a primirea acestor patru (fostul rege al Iugoslaviei, fostul prim-
al Ungariei, Nagy, şi cel al Poloniei, Mikolajczyk — n.a.) ne

ne da ocazia să subliniem că menţinerea relaţiilor diplomatice


iţii Uniunii Sovietice nu îiiseamtifr-âpro-jbarea acestor

ă arătăm Uniunii Sovietice că ea nu poate fi sigură de atitudinea


ată de soarta acestor ţări:
ă arătăm interesul Statelor Unite faţă de soarta elementelor
tice din aceste ţări si să Ie susţinem moralul"
oua zi, la 23 martie '1948, fostul suveran invită la hotelul
n. din Washington pe dl. Ilorace Nickeis, şeful Departamentului
Afacerile sud-est-europene, secţia pentru România. O lungă
ere, la care participă şi Regina Mamă. Regele se plinge de
area unora din
871.00/6-1048
UL 28 Memorandum of Conversaţiore, ir.y Mr. Tîorace J. Nickels of the
(iii'ision of Southerti Kurop>>an Affaira
MURDARE ROMÂNEŞTI SE SPALĂ LA RESTRICTED {WASHINGTON,] June 10, 1948
MEKHJL DE STAT LA WASHINGTON
Partîeipants: General Nicolae Rădescu, former Prime
Minister of Roumania. . Charles A. Davila, former Roumanian
Minister to the United States. V.V. Tilea, former Roumaman
Minister to Great Britani. Mr. Nickels, SE. General Rădescu, who
had come to Washington for an appointment with Mr. Armour on
the following day, caileil upon me aceompanied by Messrs. Davila and
lnd începuse războiul rece şi când se spera într-o politică Tilea. Pursuant to ins truc tiona to expres s to all the principal
telor Unite faţă de Uniunea Sovietică, se găseau în exil M.S- Roumanian exiles, as oceasion afforded, the' general attitude of the De-
nai I, fostul prun ministru, generalul Nicolae Rădescu, diverşi partment eonceming its relations with 'them and the Department' s
ri, diplomaţi sau fruntaşi politici şi o masă de pribegi români, reaction to their divise activities, I took the "oppori tiuit y to explain our
nuanţă politică. Dar blestemul de totdeauna al românilor ne position to this group.
I told Rădescu,. Davila and Tilea that, in arranging the requested
în exil. Grupuri, grupuleţe, biserici, bisericuţe se formează appointment on the next day with Mr. Armour for faur Eloumanian
Ambiţioşii şi ambiţiile ies la suprafaţă. Denunţurile unora exiles to diseuss a matler of importanee aff'ecting Rou mania, we had
a curg pe la poliţii şi serviciile secrete fără ruşine şi fără milă been expeeially pleased Io note that, alfchough these four Roumanians
ţării. Ultimul prim ministru al ţării, generalul Nicolae were coming as individuală, the group had a eharaeter reprosentalive of'
ncearcă să facă un Comitet Naţional larg, reprezentativ,» Nu variotis elements among the exiles of that country. We hopod. tliat fhis
in două cauze: wa.s a good omen.
I said that we had been disturbed for gome time by re-ports of the
va politicieni, în. frunte cu Alexandru Cretzearm, Nieuleseu- diseord among the Roumanian exiles anii of ma-neuvers by some of
Constantin Vişoiarm, pretindeau că un asemenea comitet them a găinat the ofhers. Lreiterated that our policy had been to treat
ut numai din membrii celor trei partide istorice: Naţional impartially all of the Roumanian exiles who were favorably known to
Liberal şi Social Democrat. us; but this diseord had become a matter of inoreasing concern and, on
fondul de peste şase milioane de franci elveţieni, încasat de oceasioa sucii as the visit of K i n g Mi.chael, of em..barrass-ment to us.
Cretzoanu şi Constantin Vişoianu din lumii Ministerului de With special reference to that visit, I romarked that luckily this state of
mân (legaţia din Berna) nu "trebuie adus la Comitet, acest affairs had not yet come to public attention, as it might unforfunately
md la discreţia lor*. if it persisted.
1 staled that it has appeared, to us that, the Roumanian
amentul de Stat de la Washington, exasperat de aeesfe ceri exiles would be well advised, and. we eertainly would walcome
e, a încercat sale pună capăt, dar nu a reuşit. Asupra acestui it, if tbey would compose their dii'tereuees ort as broad an<I
to document interesant, plin de-înţelepciune şi de tristeţe, .comprehensive a basis as posslble and work toge.th.er* wi-
orala vine de la străin, chiar dacă ei erau prieteni. Iată tliout exeiusions based upon personal anîmosities or the
l în Întregime pentru posteritate, ta englezeşte. "Voi traduce
26£
le mai importante»
me politioal segment of the Roumanian ai our notes to the present Roumanian Govera.rn.ent as evi* dence of an
e. exclusive commitment by us to those parties. 1 said that, in view of this,
eling that, in the light of the tragic situa-tion in whioh it seemed desirable to mate our position in this regard clear to all
erself, the Roumanian exiles might better devote their concerned. We had, indeed, viewed very symijathetically the National
ies to concerns of greater consequence than efîorts to Peasant, Party, the National Liberal Party and Petrescu's Social
partisan advantage and to more constructive purpose Democratic Party in their deprivation from a rightful par--ticipation in
ting the dil'ferences among themselves. I : said that we Roumanian politioal life after the war. This did not mean, however, that
express any opinion as itegards the question of whether we regard our policy as tied ex-clusively or perpetually to these
n National Committee should or should not he formed parties or to particular groups in control of these parties at any given
n exiles. But whether or not such a committee were time or to those claiming to be the „true" heirs of such
t we felt the Roumanians should put an end to their eoatrolling groups. So far as we were concerned, it appeared that, when
hemselves to more significant activities. I said that in the Roumanian people might be in position to participate freely in
me activities of .the Roumanian exiles on hehalf of an politic al activities, they would ans should determine what party
democratic Roumania, with a regime based upon.law formations they would support at that time.
rbitrary authority, with the possibility i'or its peoples I expressed the opinion that whether Mar»iu survived or not
adly representative govern-ment, responsive to' their he would remain a respected figure and very likely a politioal hero. 1
happy to have the Roumanian exiles who are here as said I presumed that, considering its eco-nomy and the nature of its
s engagîog in any such activities as are consonant with popuiation, some sort, of Peasant Party would exist in a Roumania of the
h the general principles of our foreign policy. future; but whether it would. correspond to the old National Peasant
however, that it is not our intention to show favoritism party could not be foreseen. Whether the other tradiţional parties would
s of the Roumanian exiles. I said that, in fact, I thought survive or, if so, whether they would be patterned on former lines was
all of them would be casier and ai'ford more of mutual
were not oonfronted by these factional discords. speculative; but as I had said, from our point of view, these matters
nquired whether this meant by implication that, ii; the should be left to the Roumanian people to decide. And I remarked that
e to compose their differences, greater opportunities it seems to us highly unrealistu-, in the present circumstances, that
e to them for their ap propria te activities. certain elements should he insisting that the absolute control and veto
t I believed this would be so. For example I said there over the worli of the Roumanian. exiles for the welfare of their country
er possibility for reciprocity with us in relation to the should be in the hands of some individuals or groups claiming to be the
a if preference for one group of Roumanians as over true and only proper representatives of the parties Of the past. This
ould be ob viate d. contention seems to us especially unrea-listic when it is carried to
the point oi' exolusion and personal attackson some whose special
nd, I said, that some of the Roumanians have abilities might he pro-fitably employed to constructive emis.
he control of activities on behalf of Roumania by the
e should be absolutely in the bands of representatives With the reservation that obviously I could not ia arn way speak for
nal parties. We understand further that some who are so Michael or the Queen Mother, I said that gained the impression that the
reting our position in relation to the Moscow Confer . discord of the exiles wa a source of embarrassment to them and that
d the refereiices to these parties in soma they wout wish to see it resolved aud this, I said, we also would we]
come.
27
emainder of tlie conversation was largely giveu '-, „Le-am 'explicat" —- continuă dl. Kickels,.' reprezentantul
review" by General Radescu of his efforts since his escape Departamentului de stat — „că noi nu avem. intenţia de a arăta o
mania in 1946 to organize a uaited Rouraa* «ian group preferinţă sau alta pentru o fracţiune sau alfa a exilaţilor români. Am
înţeles că anumiţi români au pretins ca citit conducerea cit şi
controlul activităţii din exil trebuie să fie în mod absolut In miinile
cum un rezumat al pasajelor importante, în româneşte: unor reprezentanţi ai anumitor partide- Noi am. privit cu simpatie
ralul Rădescu a venit la Washington, însoţit de d-nii Partidul Naţional Ţărănesc în ţară, . după război. Dar asta nu în-
Tilea. Ani fost însărcinat să le explic punctul de vedere al seamnă că noi am legat întreaga noastră politică în mod
entului de Stat. Ara început prin a le spune că prezenţa for exclusiv şi definitiv de aceste partide sau de un grup ce le controlează
de nuanţe politice diferite este pentru noi un semn bun. "Le- sau de cei ce pretind că sunt «adevăraţii reprezentanţi ai acestor
ă noi am fost deranjaţi şi îngrijoraţi de discordia ce domneşte partide, moştenitorii lor». Eu am remarcat că esta sarcina poporului
ni şi de manevrele lor unii contra altora. Le-am spus că român mline sa decidă despre partide. Dar, am adăugat eu, este cu totul
astră a. fost să tratăm pe toţi românii cunoscuţi de noi nerealist în împrejurările actuale ca anumite grupe să pretindă a controla
gal, cu imparţialitate. Dar discordia lor a devenit, o grapa, exilul românesc".
e a noastră şi cu ocazia vizitei regelui în Statele Unite, ocazie Citiţi şi recitiţi această înaltă lecţie de morală, dată eu atîta
A fost bine că acest fapt nu a devenit public Le-am declarat sinceritate şi cu. atîta inimă de un cetăţean american exilaţilor români,,
oi, americanii, românii din exil ar fi bine sfătuiţi dacă şi-ar fără patrie, dar cu fonduri şi cu ambiţii»
ferendele şi divergenţele lor pe o largă bază românească
a cu toţii împreună, fără consideraţiuni de antipatii
sau de animozitate între diferite fracţiuni politice
a alteia în exil. Mi-am exprimat părerea f'ă in lumina
tuaţii în care se.găseşte România, exilaţii ar face mai hirte
leze energia şi abilitatea lor pentru a, obţine rezulliile mai
e pentru ţara lor decîl a-i'antaje personale pentru sine
ntaje partizane* Ara adăugat că eu nu mă exprim dacă
ebuie sau nu sa-şi constituie un, Consiliu Naţional în exil, dar
dacă un asemenea comitet se face sau nu, eu le-am spus că.
mâni trebuie să termine luptele dintre ei şi să se consacre unor
mai importante pentru cauza ţării lor. Le-am spus că noi
", acceptăm cu bucurie acţiunea exilaţilor rornâi.i în numele
ânii independente şi democratice, pentru o Românie în care să
ă, legea şi în care poporul să-şi, aleagă liber guvernul
adăugat* că noi am fi fericiţi să vedem pe românii exilaţi
~se într-o atare, politică, dar respeottnd legile noastre şi
ncordanţa cu politica noastră externă".
dmirabilă chemare la ordine, la datoriei Ce încurajare morală
lă se oferea exilului la 10 iunie 1948, primului ministru al ţarii
românilor pribegi! —« n.a.)
L 29 II .„ «-Unirii începe în anii V&aA— xyoa
-/ lata de ce speranţa exilului mct-i
A RENAŞTE ŞI MOARE Bt moară. M românesc aveala New York pe fos-
6a
Cam»^;^3i Nicolae Rudeseu, ultimul
ini; 1; llUl
'tul său prim ! ?m 1pl ţ;i gînlocuit de tancurile sovietice
m\ _ ' tTU prim «f: ™fl^ ^rt e 1945. Tot In exil se găsea şi
^iriiate de \'lşmslu, la 6 maW decembrie 1947 de ace-
' ul Regele Mihai. ţ — | Jal norOC pentru exil de a
; leaşi tancuri ruseşu ^ ^nistru împreună to primat
. avea şi P« rege şi pe Pf™ b sclavia sovietica! Dar M.S.
m arătat în. capitolul 32 al cărţii L''Europe de VE$t traliie ci i de luptă a eliberam tain de sun însărcinează cu con-
alegerea generalului Eisenhower ca preşedinte al Statelor i gjSe demite pe P^^^oînstantm Vişoianu. Sen-t f^lre,^o^^^XjeBCU,
ea liberă si refugiaţii de din-coace de Cortina de Fier erau plini reprodusă marje, nu
ă. Marele erou al poporului american, Ike, va şti să, impună
vietice o comportare rezonabila, de convieţuire paşnică, înţr-o
de securitate şi justiţie. Toată lumea spera ca blestemata are scopux ac a. *-r— —în mare IM^'°. *-"- ,
de Fier să se ridice la apariţia pe scena politicii americane a „al de rezistenţă (care ^ stat x aceea ds i
general. Speranţele erau cu atît mai mari cu cit poporul american Sminării fostului V^^^h americane în treburde ro Sta amfcui^rs --
olirea secretelor aranjamente" pentru înrobirea popoarelor din .Mu. românesc acoast
rtinei de Fier. Ele figurau In programul de guvernământ al -SSe tehuii tX dosarul lui, chiar daca ace. do.
Republican american, program pe baza căruia fusese ales. „Ike". onorabil-
um am scris-o în acest, al 32-lea capitol al cărţii, odată ales, je dureros şi puţin
Eisenhower a uitat de acest pro- ', gram. de „eliberare", de „roll-
ortinei de Fier. Re- ' zoluţia propusă în Congres, de repudiere a '' S C R I S O A R E A G E N E R AIUL ti I
or secrete încheiate de Roosevelt cu Stalin", a fost aromată sine N1COIAE RI»SS C U
a de o sută de milioane de dolari (valută 1953) pentru lupta '; ADRESATĂ ÎNAINTE BE A MURI PREŞEBINTELUI
estei Cortine de Fier, votată de Congres — amendamentul
nu a fost utilizată de administraţia Eisenhower, întreaga politică . STATELOR UNITE, DWIGIIT EISENHOWER.
se îndreaptă către o politică de „de'tente"[destindere-3, de dialog .• Determina.! de grelele îndatoriri faţă de ţara mea subjugată şi
e cu Uniunea Sovietică. Era convingerea lui Eisenhower aşa încurajat de interesul clarvăzător pe care Excelenţa « ,,,.„+r. fpRtaurăiii
libertăţii in Europa de est, îmi
înfăţişează nepotul său, Davîd Eisenhower, in biografia
ată în 1986 de Random House,
ork:
s grao.dfa.ther" — scrie nepotul Davkl — ,.a aprobat din toată
olitica de conciliere şi prietenie a preşedintelui Roosevelt faţă de
a Sovietică şi el se plin ga că interesul şi eforturile lui Ike, în
area unei strînse colaborări între aliaţi şi Moscova, nu au fost
nt apreciate, pentru a lichida şi împrăştia războiul rece",

şjugaua v^ ___ _ :e interesul clarvaza^ui. F^ w^._. ._


\ Voastră îl arată restaurării libertăţii în Europa de est, îmi •- permit să vă
supun atenţiunii următoarele scurte conside-
i raţiuni.
|.'- Cred că pentru succesul unei acţiuni de ordin politic in ! spatele
Cortinei de Fier este indispensabil ca o strînsă colaborare să fie stabilită
între americani şi exilaţi. Această colaborare poate fi organizată în modul
cel mai profitabil p© baza unei. reale participări a exilaţilor la opera de
înfăptuit, nu numai ca .executanţi, ci şi ca participanţi în luarea deci-.
y/lunilor, la nivelul executării politicii definite de Excelenţa : Voastră, în
sectorul ce-i priveşte. Pentru a realiza o cooperare do asemenea natură,
este desigur nevoie ca grupării© de exilaţi să aibă o reprezentare
(
nsecinţa a unei experienţe de şapte ani ce am avut în .; în acelaşi timp este absolut indispensabil ca deciziunea luata să fie
e organizm-c. a exilaţilor noştri pentru lupta politică şi precedată de o verificare atentă a loialităţii şi valorii Iii lupta
contra comunismului, am convingerea ca o atare anticomunistă a celor chemaţi să participe la organizaţiile de mai sus.
nu poate fi obţinută deoît pornind do la un cadru larg, de la în legătură cu scrisoarea generalului Rădescu şi, cum spune el, cu
ionale", care să simbolizeze adevărate parlamente — rolul jucat de serviciile secrete în exilul românesc şi ţinîncl seama de
unite — ale exilului. gradul de rudenie între unii din actorii actului de la 23 august 1944 din
o bază largă şi democratică în această organizare, s-ar ţară, cred că sunt în drept să-mi pun cîteva întrebări, chiar dacă eu nu le
cultăţile inutile, pe care. le-au întu'apt-nat agenţiile pot da — singur — răspunsul:
nsărcinate a lucra cu grupările de refugiaţi. Intervenţia 1. Cine a trădat pe principele Stirbey cînd el a ajuns_ la Ankara, în
tor agenţii ar fi astfel limitată la actul care pune în mişcare drum spre Cairo, pentru negocierile de armistiţiu? Agenţia britanică de
formare a reprezentanţelor naţionale.- Es1e evident că o presă Reuter. Dar eram in plin război, Agenţia era sub cenzură. Cine
e luată pentru a fixa tipul şi procedura de organizare a avea interes sa torpileze armistiţiul României şi să denunţe pe mareşalul
exilaţi dar, odată această decizie luată şi procesul de Antonescu şi Iuliu Maniu lui Hitler, că ei vor să iasă din război?
ceput, nu mai este oportună imixtiunea diverselor organe, 2. în ziua de 23 august dimineaţa, o telegrama de la Stoclcholm,
ele atît de specifice ale exilaţilor pot atrage, din partea destinată mareşalului Antonescu, nu i-a fost predată. Nici lui şi nici lui
e, erori involuntare desigur, insă care uneori pot fi grave. Iuliu Maniu. De ce? Fiindcă era telegrama de acceptare a armistiţiului?
, ca ilustraţie a acestei idei, faptul intervenţiei directe, în 3. Pamfil Şeicaru şi dl. Vlad Georgescu afirmă că fostul mareşal al
recut, a delegatului Comitetului pentru o Europă Liberă in
rmării Comitetului. . Naţional Român. Instrumentînd în Palatului, colonelul Ulea, era rudă cu Lucreţîu Pătrăşcanu, şeful
mă, fără o bază de principii şi fără o procedură obiectiv Partidului Comunist Român. Este adevărat?'
delegat, animat desigur de cele mai bune intenţii, a renun- 4. De ce misiunile diplomatice americană şi britanică au înlesnit
democratică a unei reprezentanţe largi şi a recurs la una plecarea — cu un. avion, militar american — a lui Niculescu-Buzeşti şi
ereprezentativă, ajung'imi la o târguiala individuală cu a lui* Constantin Yişoianu, dar au refuzat-o fruntaşilor naţional-
ne, presupuse că av fi avut vocaţie să intre în Comitet şi a ţărănişti şi liberali, care urmau să continue lupta în afara ţării?
lo, încît' a recomandat el însuşi pe preşedinte, în persoana 5. în sfîrşit, încă două Întrebări:
nstantin Yişoianu. Acesta din urmă este însă pus sub acu- Fostul secretar al regelui, dl. Mireea loaniţiu, ne spune că la 23
nă cu asociatul său, domnul Cretzîanu, de a-şi fi însuşit august 1944 şi înainte şi după arestarea mareşalului Antonescu, regele a
i personale bani publici, destinaţi exilaţilor români. Acest
un proces intentat domnilor de mai sus de către. Liga însărcinat pe Niculescu-Buzeşti să caute şi să aducă îa Palat pe Iuliu
beri, proces actualmente pendinte în faţa unui tribunal Maniu şi pe Dinu Rrati-anu şi că acesta a „venit şi a raportat
rcarea de a impune prin forţă un asemenea preşedinte suveranului că nu î-a găsit". Cine poate crede acest lucru? Iuliu Maniu
etul Naţional Român a produs evident o adîncă tut'hurore şi Rră-tiaira trimiseseră la. Snagov pe Gheorghe Brătianu să-1 vadă pe
omâneşti. Ceea ce cerem noi, exilaţii, de la Excelenţa Antouescu, să-i ceară să semneze armistiţiul. Nu era normal să-1 aştepte
prin urmare, o deciziune de principiu, luată în forma ce va undeva? Nu era normal ca Palatul să ştie unde sunt îa acea zi atît de
vită, care să stabilească tipul de organizare democratică a importantă? Iuliu Maniu era la doctorul Jovin în Bucureşti, Cum se face
exilaţi şi procedura de constituire a acestor organizaţii. că Nicu-
271
, TESTAMENTUL, POLITIC AL GEJS15BALULUT TS."' BADE SCO
nu 1-a găsit pentru a-1 aduce la Palat, ca să fie însărcinat cu
nului? Singura explicaţie posibilă este fie ca Niculescu-Buzeşti §f; ■ I
e, spu-nîndu-i că nu 1-a găsit nici pe Maniu nici pe Brătianu, fie Iubiţi prieteni, loiali asociaţi în lupta de eliberare a Ro-
aceştia nu au voit să cină la Palat, fiindcă nu au aprobat nici -ţmâniei, compatrioţii | Cînd veţi citi aceste cuvinte, eu nu voi mai fi, Clnd va
şalului şi nici capitularea fără semnarea nici unui armistiţiu l
;veni această zi, nu ştiu. Deoarece inima mi-e tare şi mintea mi-e limpede, moartea
aceste două ipoteze nu putem, ieşi: Regele a fost minţii de poate fi o chestiune de luni, una de •" zile sau chiar de ore. Eu sunt în mlinile lui
eşti. De ce a îăcut-o? Dumnezeu. ,! In acest moment al vieţii mele eu sunt conştient de o ultimă
nipulat aceste marionete, care au jucat un rol atit de important în înaltă datorie faţă de ţara mea iubită şi de poporul ei, subjugat şi în exil. Această
datorie este de a nota ulti-' mele mele cuvinte, ca sfat şi părere, pentru aceia
august 1944 şi în pregătirea lui? care îmi vor urma la conducerea Cauzei liberării patriei, noastre. Fac aceasta cu
e că la consfătuirea din Calea Moşilor din 13—14 iunie profundă umilinţă şi cu toată integritatea şi candoarea pe care o cere iminenta
rezenţi: Lucreţiu Pătrăşcanu, şeful Prtidului Comunist Morţii.
l Bodnăraş (Bodna-renko), ofiţer român dezertat în "Uniunea
araşutat în România de ruşi, generalul Sănatescu, mareşalul II
neralul Mihail, colonelul Damaceanu, Ion Mocsonyi- La vîrsta mea Înaintată n-am sperat să trăiesc pînâ voi vedea ziua elibrării
trul de vinătoare al Palatului, Mircea loaniţiu, secretarul regelui patriei noastre. Singura mea speranţă a fost să-mi îndeplinesc obiectivul vital
u-Buzeşti? ("Vezi A. Simion, Preliminariile lui 23 August, de a stabili o bază sănătoasă, de pe care lupta de eliberare să poată fi condusă
Buzaţii, Actul de la 23 August, pag. 254.) Emil Bodnăraş de alţii. Pentru acest scop m-a cruţat pină acum
anul de răsturnare a lui Antonescu şi Palatul 1-a aprobat Dumnezeu.
risirile" lui loaniţiu). Dar cum se ffaoe că la această şedinţă In LIGA ROMÂNILOR LIBERI eu vă las organismul prin care energiile
n care soarta întregului popor era în joc, nu a fost prezent nici unul vitale, talentele şi geniile forţelor româneşti din exil pot'fi mobilizate într-o
artidului National Ţărănesc, Partidului Naţional Liberal ori mişcare serioasă de solidaritate naţională şi de unitate dedicată Cauzei. Astăzi
Liga este o realitate care funcţionează, o reţea de asociaţii de români exilaţi din
rat. Cine poate răspunde? toată lumea liberă. Ea este reprezen-, tată democratic in organizarea ei, este
adescu nu era un politician, diplomat, om de culise al serviciilor responsabilă contro-Lţului democratic şi înflăcărată de simţul unei misiuni
era un român, un soldat, un patriot. Profund umilit şi sfişiat în sacre. I Principiile pe care a fost fundată Liga şi scopurile organi-S zări ei au fost
el se stinge la New York In 1953. Cu el moare orice speranţă de difuzate românilor de pretutindeni prin MANIFESTUL DE ELIBERARE, pe
ânească viguroasă şi independenta. Iată şi testamentul ■ultimului care l-am publicat eu cu ~-.~ -,i^i a o a nuia aniversări a luării puterii de către
m-imnistru, încredinţat colaboratorului său, domnului Barbu co-
secretarul general al Ligii Românilor Liberi. Testamentul este
reros, dar măreţ. în el se face şi apelul nominal al românilor din principii şi şcopi
- ■• "'-; --u i^ M4NÎ-
e erau prezenţi, dar mai ales cei ce erau absenţi. Exilul românesc FEST nu lasă nici o îndoială că aceste pr.m.uijj , au fost înţelese clar şi
onie. aprobate de către marea majoritate ■ a românilor din exil, ca un mandat al Ligii
pentru viitoarea.
ei atitudine şi acţiune.
III dncere trebuie să realizeze ca el să fie păstrătorul speram-i-Ior unei noi
generaţii şi aspiraţiilor de vîtor. Primele oniururi îndrăzneţe ale acestui
estea sunt numai începutul unei lupte care va fi aspră şi viitor au fost schiţate în iod nobil de către exilaţii ţărilor subjugate din
nţele nenorociţilor noştri compatrioţi de dincolo de Cortina Europa • ■. ntrală şi răsăriteană în Documentele de la Philadelphia şi
nd în mare măsura de spiritul de integritate, de solidaritate Williamsburg.
iu eu care toţi. românii din exil se vor alia Cauzei. Aceasta A.. Aceste documente de speranţă au captivat imaginaţia '|pj.NE
sfîntă pe care Destinul le-a dat-o. Suprema datorie a RET ULUI nostru, subjugat şi din exil.- Viitorul liberării este
mei la conducere va fi menţinerea acestui spirit ca un al lor — să-1 iubească, să-1 cucerească şi să-1 păstreze. Nici o
al de acţiune. Speranţa mea este eă succesorul meu la. mişcare de eliberare a exilaţilor mi je poate produce fără ei; nimeni
Ligii va fi ales dintre următorii patru din vechii mei nu merită să lupte dacă nu are încredere si creditul lor şi mai presus de
toate participarea lor vitală. ■;:e Rugămintea mea este ea cei mai
RE GAFENCU, distinsul fost Ministru de Externe al vechi ai Cauzei să ^înceapă a construi conducerea ei viitoare aubt
egida TJNE-ÂRETULUI nostru din timp. Aceasta este speranţa
ul ION GHEORGHE, unul din cei mai străluciţi oameni de mea ■.. şi dorinţa mea cea mai scumpă pentru ţara mea, că tinerii ei
i noştri; .patrioţi încercaţi în Mişcarea de Rezistenţe îşi vor asuma ' un
FĂRCĂŞANU, un' conducător politic abil şi eu rol mai mare în conducerea Cauzei. M.ă adrese*/. t-*u însumi
şi mai ales lui BARBU NUCULESCU, LEONTtN
V. TILEA, o personalitate de frunte din viaţa publică a CONSTANTINESCU, VASILE DUMEI RE SC LI, ADRÎA-" NA
GEORGESCU şi celorlalţi tineri români şi tinere
din aceşti bărbaţi, cu prestaţia Iui în serviciul naţiunii ■ românce, de curaj şi cu vederi asemănătoare. De unii «:a
talentele lui, este calificat pentru sarcina ce se cere unei ei depinde viitorul patriei noastre.
ecare în domeniul sau este bine cunoscut guvernelor Lumii
onducătorilor lor. Fiecare este devotat principiilor
V
va fi ales, dorinţa mea solemnă este ca ceilalţi să-i dea Testamentul meu politic p-ar fi complet fără o recunoaştere a
fără rezervă şi loial pentru- suprema cauză a eliberării serviciului cinstit şi devotat în Cauză al compatrioţilor mei din Statele
e. Unite şi din alte părţi. Prietenilor mei amintiţi mai jos şi fiecăruia dintre ei
le las amintirea • mulţumirilor şi binec-uvÎntării unui hătrln soldat şi gra-
IV titudinea răbdătoare a. compatrioţilor lor subjugaţi.
în Statele Unite:
înd solemn, care doresc să existe nu numai la succesorii NICOLAE BACIU, POPESCU-BOTOSANI, ION CA iV
i compatrioţii mei. Anii dominaţiei naziste şi ai războiului, ■ STOIU, colonel DANIEL IV A NOVICI,' VASILE MUS!.
bjugarea comunistă a poporului nostru, au distrus imaginea ;.. BARBU N1CULESCU, Dr. GEORGE PALA DE, Di\
de origine, care nu mai este cum am cunoscut-0 noi înainte ' CONSTANTIN TEODORE, CA1US VĂLEANU, FLORIN'
ăzboi mondial. Oamenii noştri bătrini sunt obosiţi, amărîţi i- ZAUA III A.
ţi de speranţe de către tiranie, lipsuri şi trădare. Rinduriie ; în afara Statelor Unite:
oştri de etate mijlocie au fost decimate de război. Unii, ALEXANDRU RUSUIOCEANU, ÎIORATIU COM V NICUI.
boi, au pierit în lagăre de concentrare şi în camere de LEOKT1N CONSTANTINE SCU, VASILE DU-MITRESCU,
MIRCEA ELIADE, ALEXANDRU ERÂN-
TUL nostru este acela care va trebui să ţină sus făclia
âneşti. Succesorii mei la cou-
281
„Cum ani scris în scrisoarea precedentă, detaşarea *
României de Germania şi ieşirea ei din Axă este, din punell
de vedere militar, de cea mai mare importanţă. Din acesf| 30
punct de vedere, şefii de slut mujor sunt de părere că mufa
o condiţie restrictivă, de ordin politic sau de alte consijj
deraţiuni, nu trebuie pusă pentru a împiedica înelieiereJI
acestor tratative de ieşire a României din Axă." &
în aceeaşi ordine de idei, voia cita telegrama numărul!
4—1044 din 10 aprilie l'j44 a generalului Marginali hm
persoană, care cere „statut de cobelîgeranţă" pentru RoiuâS
nia, în cazul schimbării ei de front şi continuă: ■
„O atare acţiune —ieşirea llomâniei din 'război — sJ|
fi un eveniment de o importanţă atît de capitală («cat*
dinal importance») In continuarea războiului, că este dij
sperat că guvernul nostru va găsi o bază de înţelege»
cu cel sovietic şi britanic, în toate chestiunile nemilita^jj
ale propunerilor de armistiţiu."
Cu alte cuvinte, militarii americani (şefii de stat ffiajoJl
Bunt de părere că trebuia să se ajungă imediat la un armii»
tiţiu negociat cu România, in condiţii care sa-i dea aced|
teia. garanţii şi statutul de eobeligeranţă. Acest stata»
era în el însuşi o puternică garanţie pentru suveranitatea
şi independenţa României. jt
Cum 6-a putut pierde acest atu militar extraordinaij
scurtarea considerabilă a războiului şi chiar cîştigarea Iu»
printr-o capitulare necondiţionată în „rase canipagne"*
De ce a fost exclus şeful suprem, al armatei, care putea
obţine preţul schimbării de front a României şi acordarea
cobelîgeranţei armatelor române? Cum s-a putut ordoni
depunerea armelor, încetarea focului, inaintea semnării orţj
cărui document de armistiţiu? „
1
într-un memorandum preparat în martie 1944 — dea
în pline negocieri la Cairo — Departamentul de Stat sii
gera guvernelor american şi englez că ar fi bine a £1
garanta şi reafirma dorinţa lor de a revedea Româna
stat suveran şi independent. TLa acea dată, eminentul si
cretar de stat american, Cordeil Huli, credea în indepeif
denţa României:
I
„Noi credem" — telegrafia el lui Harriman, la Moscova
Ia 10'aprilie 1944 —„că trebuie să-i facem să inţeleagi
în mod clar şi precis că cei trei mari acţionează după cod
Bultaţii tripartite între ei şi că viitorul României nu n
fi lăsat in miinile exclusive ale nici unei puteri cu care &
a fost ' angajată . direct In război."
Din prima zi de negocieri la Cairo, Ştirfoey declara {plecase doar cu
un paşaport de Ia Antonescu şi după ce-I văzuse) că mareşalul este gata să
facă o politică de „volte-face" si adăuga —peiorativ şi surprinzător —,
fiindcă „el ştie că războiul este-pierdut şi că ei, ca orice- Quisling, vrea
să~şi scana pielea". Nu aceasta era opinia Departamentului de Stat despre
Antonescu. Iată memorandumul preparat de fCermeth Huston, la 21
martie 1944:
„We have never quite-Iooked upon Marshall Antonescu as a Quisling
and there is enough of the martyr in Mm,.., etc." (Noi niciodată nu am
privit pe mareşalul. Antonescu ca pe un Quisling şi el are prea mult stofă
de martir, pentru a face ceva ca să-şi.,» scape pielea).
De altfel, — cum am spus '— mareşalul Antonescu încă din 1943 nu
a făcut decît să Încerce acest „volte-face", ieşirea din război a României.
El nu s-a opus niciodată la a-ceasta. Dar a voit să o facă bineînţeles cu
garanţiile necesare.
Iată ce ne spune asupra acestui punct ambasadorul american în
telegrama trimisă şefului său la Washimrtoo, din 1 aprilie <Nr.
139/2414):
A messasre dated yesterdav was reecived Ir-orn Maniu
today stating that Antonescu un principie» is won over io the AII ied
cause and is aw ai ting urgenily t-lie ropetition of the Soviet oonditions tb
mugit Cret-sţeanu". (Un masaj datat ieri a fost primit de la Maniu astăzi,
în care ei afirmă ca Antonescu este olştigat, Io. principiu, cauzei aliate şi
aşteaptă urgent repetarea condiţiilor de armistiţiu sovietice de Ia
Cretzeanu).
Ce dovadă mai pertinentă că mareşalul nu numai că n« era contra
unui armistiţiu, dar oă el lupta din răsputeri sad obţină ?
înainte de a vedea „corniiţiunile" oferite la Cairo — o capitulare
■necondiţionată, inacceptabilă —■ voi sublinia regretul Departamentului
de Stat că englezii s-au grăbit să dea mînă liberă ruşilor în negocierile ele
armistiţiu eu România. Citez din acelaşi memorandum din martie 1944,
pregătit de divizia Southern European Affaires a Departamentului d©
Stat, pentru subsecretarul de stat Stettinius:
„The British have been mure ready tiran ourselres t© suggest that the
Romanian affaires lie naturally and neces-sarily in Russian hands."
(Englezii au fost mult mai midi decît noi gata să sugereze că problemele
româneşti sunt. în mod necesar şi natural de competenţa exclusiv
rusească.)

31
sunt generalii A-G. Wedemeyer, WuTiam J. Donovan, iRobert Seîiuyler
CU, ADRIAN GEOBGESGU, EFTIMIE GHERMAN, A- şi amiralul Roscoe Hillenkotter, : guvernatorul Jobn M. Lodge şi dl.
LEXANDRU GREGORIAN, NIGOLAE HERESCU, VIN- Allen Dulles. în d-na Franklin |yîott Guentlier, văduva ministrului
TILĂ HORIA, GHEORGHE EMIL ILIESCU, CLAUDIU Statelor Unite din România dintre 1937 şi 1941, Cauza noastră a avut o
ISOPESCU, N. MANZATTI, TRAIAN NIŢESCU, O- prietenă devotată şi înţelegătoare.
RESTE POPESCU, GEORGE RĂUTU, HERWART în Congresul Statelor Unite suntem profund îndatoraţi, senatorilor
SCHEINER. ' Ferguson şi McGartny, precum şi reprezentativului Kersten, pentru
I pledoaria lor continuă şi curajoasă în Cauza Eliberării Europei.
Orice am fost în. stare să îndeplinesc eu pentru Cauză 1 a fost în numele compatrioţilor mei, subjugaţi şi în exil, exprim
posibil numai cu consecventul, generosul şi neprecupeţitul ajutor
financiar pentru eforturile noastre din ■ partea lui NIGOLAE tuturor acestor binefăcători asigurarea aprecierii "noastre
MALAXA. în ultimii şase ani, acest dezinteresat patriot român şi această profunde.
proeminentă personalitate din viaţa industrială a ţării noastre n-a. ezitat,
niciodată să răspundă ■ diferitelor noastre cereri cu resursele sale
particulare. Unii români din exil au încercat să atribuie motive netrebnice ¥111
sprijinului său în Cauza noastră. Eu, care l-ana considerat ani de-a
rindul ca un prieten intim, ana credinţa că timpul va dovedi ceea ce eu Am fost fericit de devotamentul tinerilor mei prieteni. Tîn arului
personal ştiu — poporul ţării noastre subjugate n-a avut prieten meu compatriot Dr. GEORGE PALADE li exprim, gratitudinea mea ce
mai fp onest şi mai generos decît NIGOLAE MALAXA. ,în nu- nu are cuvinte, pentru grija sa profesională şi devotamentul filial cu
mele acestui popor li aduc mrilţumirea ce i se cuvine şi declar în mod oaazia ultimei mele boli. Statornicului meu prieten şi om de Încredere,
serios că sprijinul său faţă de Ligă pentru munca ei a fost continuu în BARBU NICULESCU, care şi-a sacrificat ani de-a rindul o carieră
perioada critică ce a trecut. « strălucită pentru a.se uni cu mine în lupta contra tiraniei, ii datorez viaţa
mea. Dumnezeu să-1 ţie şi să-1 protejeze pentru restaurarea patriei
noastre după eliberare.
VI
în numele poporului meu subjugat, exprim profunda I IX
mea mulţumire pentru opera măreaţă in Cauza Eliberării j
Europei COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU O EU
ROPĂ LIBERĂ şi pentru vocea de eliberare şi speranţă Şi acum, un bătrân soldat a cărui, viaţă a fost cheltuită în serviciul
către popoarele nenorocite de dincolo de Cortina de Fier, | patriei şi poporului său îşi ia rămas bun de la tara pe care o iubeşte şi pe
societăţii RADIO EUROPA LIBERĂ. în 'afară de aceasta • 1 care n-o va mai vedea. Rămas bun şi speranţă compatrioţilor săi
exprim, adlncile mele mulţumiri pentru ajutorul moral, 1 subjugaţi, dincolo de Cortina de Fier. Rămas bun şi curaj — acelora
material şi spiritual • ee şi 1-a revărsat asupra noastră. I care au luptat alături de el contra tiraniei naziste şi comuniste şi care
Domnului Frederick R. Dolbears, vicepreşedintele Co- I vor continua lupta pentru Eliberare.
mitetului Naţional pentru o Europă Liberă, care a avut I Pentru voi care rămineţi şi mai ales pentru TINERETUL nostru,
o Înţelegere plină de simpatie pentru problemele noastre,
doresc să-i exprim călduroasele mele sentimente de mul aceasta este promisiunea unui rnîine mai îndepărtat — un mline, cînd
ţumire* ' • ţ Ţara noastră şi poporul ei vor fi eliberate de sub puterea întunericului.
Aceasta este o valoare ideală pentru care trebuie de trăit şi de
vii ' '; luptat.
Compatrioţii mei din exil şi eu am fost fericiţi primind ajutor si 283
sfaturi înţelepte de la americani distinşi. Printre | cei pe care-i
numărăm ca prieteni ai Cauzei Eliberării 4

282
Vouă vă las speranţele mele neîndeplinite, visurile şî ' rugăciunile CAPITOLUL 30 OtTBINA
pentru realizarea lor
RĂMAS -BUN! DUMNEZEU SĂ VA RINECUVÎN-TEZE PE iOŢI ŞI
SĂ VĂ CONDUCĂ ÎN LUPTA PE CARE EU TREBUIE S~0 EUBEElRJI.
PĂRĂSESC! '

General. Nicolae Rădeseu


Boctors Hospital
New York, N/Y. 15
mai 1953

|1 ŞS ou eautăm nicăieri In 'exilul românesc o doctrină a


|j eliberării ţarii de sub Jugul sovietic. Ea nu există. A o
|j căuta este o pierdere inutilă ele vreme. S-au scris tone de
' articole, bune şi proaste, ele către "românii cinstiţi şi- patrioţi
| ■ ce-şi arogau dreptul de a formula politica, de a da cerţi-
| JieaLe de patriotism, de a confisca reprezentarea — naţi-
| unea română, şi de azi, şi de miine,
|i De 40 de ani nimeni —Comitetul. Naţional inclusiv —
fel nu a venit cu un răspuns clar, realist şi înţelept, la chinui-
|] toacele Întrebări ale fiecărui român din ţară şi ale fiecărui
I ■. rom ân din e xil:
|1 '"; . 1. Cum Be poate elibera ţara de sob sclavia Uniunii
l! .-.- Sovietice?
!' IC Cum se poate' elibera poporul român de sub jugul
^I comunist?
fj lil. Cum.se ponte ajuta din afara ■—de către exilaţi —
I 'la „liberalizarea regimului comunist" din tară ca primă
Ş- .. etapă.
| IV. Cum se pot ameliora raportu
jjt-'j exilaţi şi familiile lor? Trebuie Întreţinut
Hj /,' şi exil asupra acestor probleme? Cum? De
ee condiţii? Ceva mai mult, nimenea nu a avut curajul
|;i "'. să pună în discuţia publică a exilaţilor rom
| probleme, fiindcă se expunea unui adevărat linşaj al
i|\ ^exilaţilor. Ultrapatrioţii ■—singurii patrioţi în exil —, sin-
:'I "v/gurii deţinători ai legitimităţii naţionale, singurii repre-
., i *' xentanţi legali şi valabili ai poporului român, de azi si de
I mîîne, singuri ei aveau monopolul ideilor şi al sugestiilor.
i T- 'Numai ei puteau fi „Vocea României Crucificate". Numai ei
}\ C erau singurii deţinători de adevăr, de patriotism. De unde
ii | anatema pentru oricine punea In discuţie ca ipoteze de
;i
M -f|: reflecţie, de gîndire. de dezbatere, a diverselor aspecte ale

t' | îl,' 285-

fi I
lie care le este PF,OGHAMUL, pe ce se bazează el,| ,™tn că «ericolul comunismului intern este tot
litici de eliberare şi —tina li?.are de apropiata de liber . ,ment arata ca ici.tou ^ + c0munismulm extern:
:,vt de ^portant ca ş* aanennr^ rap0rtul precom-
Dar problemele de mai sos simt serioase, capitale ş Pe plan intern, pa^^^alului militar al Statelor
un. răspuns. Persoanele, orient ar fi ele de meritorii i eaZă întărirea "^cbaU a^°« emciu miiitar obliga-
e patriotice, nu suni un rasy uns. fiindcă ele nu surt urî ' Hte, eventuala. £*™£ ed* armament, superioritate ato-
oare miri steag, dar trcbu'e ' lU| afacerea industrie! c ^ .American, De ase-
m. Ele pot fi pur ,-ăcă, suprimarea 1 ^ticmiui v, pentru o viguroasa
poate realiza, prin c i n e sr cum. _ _ |enea .^^trZe^V^copuf de Pa. asigura suportul
campanie de l^ormsre m i Amcricil.
. , artit în politica externa
blema pericolului ce-1 reri-r-intă Lmuinpa Sovietica^
ian iffif
a Pe plan extern: trebuie să acorde prioritate
Statelor Unite Încă din 1948- Preşedintele Tnv
a Întemeiat Consiliul National de Securitat
u j i i m a u uvnw*.u- --- --------- - care să ajute la .
area politicii de apărare naţională şi a. politicii sale externe. Printr-un
l — şi cu siguranţa un abuz de informare — 2 rapoarte ale acestui %/. 3. Promovarea viguroasa
u din. 1948 au'-;*
t publice, oricît ar părea de necrezut. Primul, din 3(P martie 1948 f||i
;
, 7 priveşte poliiicace trebuie dusă faţă de Uniunea Sovietică. Al . , Vn^smca.ea Pătata coSSTde .V^..
raport, cu Nr. 58 din 14"'' septembrie 1948, tratează despre . i
a ele urinat —şi urmărit —pentru delăsarea de Moscova a
satelite prin alic mijloace decîl războiul, lată reproduse mai jos cele yT ta TOSsţla timpul oportun. ...........................
rapoarte ale Consiliului "Naţional ele Securitate al ;
,.jle apus. ...... .. _________ .............
or Unite, ee — desigur ............. stau şi azi la baza politicii :
'IS radio.
cane: e
„ULTRASECRET fond pentru
; 10. Crearea de urgenţă a unui important -
:. o rnu n i s mul mo n ci 5. al ■.Combaterea, comunismului internaţional.
oziţia Statelor Unite privind dirijat de 11. Să se arate clar Kremlinului şi, in mod categoric. l|\otărîrea Statelor
U.R.S.S.
Unite de a rezista agresiunii cOrmuăs-'mului sovietic, direct sau indirect,
NSC [National Seeurity Council], 30 martie 1948 " pentru.. a evita declanşarea unui război provocat prin «accident» de ruşi,
faţă de reacţia puterilor apusene".
. In afară de problema relaţiilor cu Uniunea Sovietică guvernul de
Am reprodus aidoma o parte din acest extraordinar î document, -
ashington trebuie să aibă în vedere raporturile acestei ţări cu Întocmit în. martie 1948. De aici se vede că fc,guvernul american era
area comunistă internaţională. Raportul Consiliului Naţional de conştient de pericolul mortal ce-1 reprezintă comunismul internaţional şi
ritate Nr. 7, pregătit de membrii acestui Consiliu, după consultarea de nevoia de a-i ' face imediat faţă prin toate mijloacele. Se
zentanţilor armatei, marinei, aviaţiei, Departamentului de Stat, produce o W\ adevărată mobilizare generală a. Americii şi a lumii libere ţ
onal Securily Resources Board şi CI.A. [Central Intel-ligenee Ageney], după cum preconizează acest raport vecia de patruzeci de ani. Mobilizare
zintă primul efort făcut de guvern pentru a examina în ansamblu militară, politică, ideologică, economică şi informaţională. Întreaga
profunzime acest© probleme. Acest document este semnificativ în politică internă şi externă a. . Statelor Unite trebuia revizuită. Trebuiau
isa ce o pune plivind solidaritatea mişcării comuniste internaţionale, alocate fonduri. 1 pentru, contraofensiva generală, formind, încurajând
ea ce priveşte CMna şi In faptul ea acest do- şi. | finanţând rezistenţa din spatele Cortinei de Fier şi din Rusia. De
aici', National Cormnitiee for a Free Europe, de, l aici Radio Free Europe, de
aici vizele pentru Statele Unite
acordate refugiaţilor politiei «importanţi sau mai ■ -:' ■£ -'*'■ {
prejurări, Uniunea; Sovietică a forţat Statele Unite să re într-o lupta pentru
importanţi.
putere (războiul rece). în care securitatea-noastră "naţională e în joc şi din care
De reţii mit că- ne aflăm în martie 1948, înainte (]e n-u ne |>utem retrage fără să ne sinucidem („naţional şuicido"). t 4.
blocada Berlinului, de războiul din Coreea, ele cCHulicteifl»
Tito-Sialin şi de victoria lui Mao în China. ':?■■ Comunismul internaţional dirijat de la Moscova a feaîizat succese alarmante
în drumul său spre dominaţia mondială. El a stabilit, state poliţieneşti satelite
In raportul Consiliului Naţional de Securitate, dupjpK în Polonia, Iugoslavia, Albania, Ungaria, Bulgaria, România şi Cehoslovacia.
cum am văzut, se vorbeşte despre comunismul mternaţiol Comunismul internaţional ameninţă acum I-ialia, Grecia, Finlanda, Coreea,
nai dirijat ca un monolit de Moscova. Raportul nu fcntreaH Ţările Scandinave şi" celelalte ţări. Uniunea.. „Sovietică a împiedicat
vedea sciziunile ulterioare survenite în Iugoslavia şi mai» încheierea tratatelor de pace cu Germania, Austria şi Japonia. A făcut,
t'îrziu în China. Dar cîteva luni mai tîrzru, acelaşi Consiliul» imposibil un control atomic şi funcţionarea eficientă a .Naţiunilor ITiiite.
reexaminează problema excluderii lui Tito din 'ansanduulfl Astăzi, Stalin e pe punctul de a realiza gena' 'ce Hitîer încercase -în zadar.
moscovit (Cominform), în iulie 1948, ajungînd la eoncluz j K
extraordinare în ceea"ce priveşte destinul ţărilor satelite, Lumea sovietică se întinde azi de la Elbe şi Adriatiea pînă în Manciuria,
le urmărim şi să le examinăm: * I Cu'pr'inzînd' o cincime din suprafaţa globului". " (De reţinut că raportai a fost
întocmit în martie 1948, ţ/-o îi citit oare Heury Kissinger înainte de a se pupa
pe fiura* — „â la russe" —cu Brejnev? Din 1948 pînă azi, sub stindardele sori
ULTRASECRET eticilor, comunismul mondial o cunoscut un marş triumfal. Şi toate acestea,
Politica Statelor Unite faţă de ţările satelite .sovietice din răsăritul datorită miopiei lui Roose_ v'elt'şi ChurcMl din timpul războiului, de la Yalta
Europei —ri.a.j ~ - ,,B. în plus, conumismul internaţional opune lumii ne-comuniste
ceva nou în istoria omenirii, şi anume coloana a* eincea. Ea e întrebuinţata
KSC Nr. 58, 14 septembrie 1948 pentru a falsifica politica externă, a dezbina şi mistifica poporul, a implanta
sămînţa dezbinării naţionale în caz de război. într-un euvînt, rolul eUeste
, . 2. Obiectivul final al comunismului mondial dirijat de Soviete este distrugerea libertăţilor ţărilor, democratice.
dominaţia întregii lumi. în acest scop, comunismul internaţional dirijat de la Pînă acum, Uniunea Sovietică a evitat un conflict militar direct şi a
Moscova întrebuinţează contra victimelor sale presiunea politico-militară a ammat confruntarea cu noi. în această ...politică de amînare a confruntării,
Uniunii Sovietice, subversiunea şi revoluţia internă. Ambele instrumente sunt timpul este de partea Uniunii Sovietice, atîta vreme cit ea poate să-şi mărească
sprijinite de imensa putere materială a URSS-ului şi întrebuinţarea lor este. in ■continuare -puterea prin metoda agresiunii indirecte şi subversiunea
înlesnită de starea haotică de după război. .internă. Dată fund natura comunismului mondial dirijat de Moscova, a
3. - înfringerea puterilor Axei a lăsat în lume numai două mari centre de succeselor deja obţinute şi ameninţării cu noi succese în viitorul apropiat, o
putere naţională: Statele Unite şi URSS. Uniunea Sovietică este principala politică defensiva., Şti pocite fi considerată valabilă pentru a opri expansiunea
sursă de putere a comunismului internaţional şi numai prin ea comunismul comunismului şi a convinge Kremlinul, să renunţe la scopurile sale agresive.
internaţional a devenit capabil să ameninţe existenţa naţiunilor libere. O politică defensivă puternică peste tot nu e bună, fiindcă vom fi slabi peste
Pe de altă parte, Statele Unite sunt singura sursă de putere capabilă să tot Ea Iasă iniţiativă Kremlinului, permiţîndu-d. să-şi aleagă timpul -şi locul
mobilizeze cu succes o opoziţie faţă de ţelurile dominaţiei mondiale undo să lovească; să-şi aleagă momentul pentru a da înapoi-
comuniste,. Intre Statele U~ ante şi URSS se .găsesc Europa şi Asia,
continente de mare potenţial, care, adăugate la puterea actuală a comunismului 18 — Agoniâ'-'Bomaaiei' 260
sovietic, îi vor permite acestuia să deţină superioritatea în oameni, resurse, şi
teritorii. Incit şansele supravieţuirii Statelor Unite ca iară liberă sunt foarte
.reduse. In acest©

288 '***
tfice sunt împotriva Ainui atare obiectiv imediat. 'Nici o ţară
din răsăritul Europei, cu.excepţia.Cehoslovaciei, nu. a cunoscut
diversiuni. O atare politică defensiva- permite
. decît regimuri totalitare. Democraţia,. în " sensul occidental,
să păstreze ceea ce a obţinut deja prin cuceriri şi îi este străină de ciutură şi tradiţia lor. în plus, conducerea,
intactă. Ca o alternativă la politica defensivă a conducătorii, partidele ce puteau îi cu adevărat democrate, au
ite, există larg deschisă posibilitatea organizării fost sistematic divizate şi zdrobite-, «emai-■evînd ni ci-o şansă
ofensive pe Întreaga planetă. Politica de de a veni la putere, fără o intervenţie armată din Apus etc.
vă implică înaintarea potenţialului militar al 32. Dar dacă noi suntem gata, ca prim pas, să acceptăm,
e şi, în al doilea rînd, mobilizarea şi întărirea înlocuirea prezentelor guverne stalimste cu. regimuri comu
lumii neeomuniste." Şi mai departe: niste eretice, schismatice, de derjarte avem o mai bună şansă
îngerea" (nu coexistenţa paşnică, domnule Kissnv de reuşită. Bineînţeles, va fi un obiectiv foarte greu de atins
) „forţelor comunismului mondial dirijat de Mos- să rupem legăturile dintre Kremlin şi ţările satelite. Dar
vital —indispensabilă securităţii Statelor Unite. nu va fi tot atît de dificil a încercat de la"început, să răstur-
est obiectiv nu poate fi atins printr-o politică de- năm regimul comunist, cu complexitatea ideologică, meto
dele lui şi lungul trecut de guvernare despotică. .
33. Deci, imediat, calea cea mai lesnicioasă este a încura
tele Unite trebuie deci să ia iniţiativa şi conducerea ja şi susţine o ruptură ideologico-eretică în ţările satelite.
aofensive în întreaga lume, cu scopul de a mobiliza Putem contribui la ivirea acestor divergenţe, ' lărgindu-le,
ontul anticomunist, atît la noi, cit şi în fără a ne asuma răspunderea. Cînd ruptura definitivă se va
ii, şi pentru a submina forţa comunistă în sfera' •produce, aceasta nu va. face ca URSS să piardă prestigiul,
ovietice ii: saşi". dar va apărea ca un conflict între Kremlin şi partidul co-
nd în revistă diferite chestiuni legate de Iugoslavia "munist eretic.
3&. După cele afirmate mai sus, să vedem care ar fi dramul
ungi considerabil prezenta carte, dacă ar fi discutate), cel mai bun de urmat. Desigur, primul şi cel mai important pas
Naţional de Securitate trece la celelalte ţări satelite: este să se ajungă la retragerea trupelor sovietice din
Pentru a elimina influenţa puterii sovietice din ţările ţările satelite. încheierea tratatului de pace cu Austria ar
nu sunt de conceput decît două soluţii: războiul şi elimina justificarea prezenţei acestor trupe în Ungaria şi
R.omânia. La fel ar decurge lucrurile după Încheierea
uni nerăzboinice.
tratatului de pace cu Germania. Dar nu există nici-o
Războiul este menţionat, tocmai pentru a. se subli garanţie,' bineînţeles, că aceste ţări, lutnd distanţă faţă de
este posibil şi deci alte mijloace trebuie luate in Moscova, URSS-ul nu va recurge la tratate directe cu ele,
are. pentru a menţine mai departe trupe, ba .chiar să încorporeze
Eliminînd controlul sovietic în aceste ţări, se pune unele sau toate aceste ţări satelite în Uniunea
ea: ce guvern va urma cînd influenţa şi controlul Sovietică.
vor fi eliminate. Obiectivul este înlocuirea imediată 36. Un al doilea mijloc de acţiune este să fie atacate
nului controlat de ruşi cu un guvern prieten oii prin punctele slabe ale guvernelor staliniste şi organizaţiile lor de
t guvern, chiar comunist, dar fără a îi controlat de masă. Nici aceasta nu va fi uşor, dar punctele slabe există.
a.' "■ '■•■ ' j Elementele staliniste din ţările satelite, în special din partidele
Obiectivul nostru final, bineînţeles, va fi să stabilim în comumste, trebuiesc identificate şi izolate, crein-du-se astfel
de răsărit administraţii netotalitare, doritoare de ase condiţii pentru eliminarea lor de la putere.
da" şi a participa la viata comunităţii din lumea liberă: 37. Acest mijloc de acţiune este sirius legat de un atac
te acestea, consideraţii tactice foarte :puter- frontal pe plan doctrinar-, special destinat şi îndreptat con-

291
condamnare a întregii politici de âbjectă^a^ituiare a toi "floosevelt şi
Churchill faţă de Stalin. Yalta cu toate implicaţiile ei indirecte era
i din ţările satelite, sublmiindu-se dependenţa şY servilismul denunţată şi condamnată.
Moscova. Această doctrină, sa leliţă. — cheia de boltă a Consiliul Naţional de Securitate al Statelor Unita vedea clar în
peraţiuni —trebuie atacată fără Încetare pe întregul front politic, 1948 pericolul de moarte în care ţara şi poporul american fuseseră
şi cultural, precum şi în toate aplicaţiile ei. Pe de altă parte, aruncate de politica celor doi politicieni bolnavi, Roosevelt şi Churchill,
dogmei staliniste, naţionalismul, trebuie încurajat. Ofensiva - şi preconiza cu înţelepciune şi curaj programul de acţiune pentru
se ducă nu mimai deschis, ci şi camuflat. ) 3-8. Terenul politic remediere şi salvare,
oferă posibilităţi de a ne exercita influenţa. Dar terenul cei.
ste cel economic, în cadrul lui, al raporturilor economice,
u-. enţa în mod concret şi eficace.
iind ereziile comuniste în ţările satelite, nu trebuie să uităm că
l nostru final este instaurarea de regimuri cu adevărat
ice In aceste ţări. De aceea trebuie să mărim ajutorul şi
c.e-1 putem, oferi, conducătorilor refugiaţi ai acestor partide
ent.a3e. 45. Trebuie luată în. considerare situaţia fiecăreia din.
elite, după gradul ei de ' vulnerabilitate, prin.tr-o politică
de la caz la caz. L în concluzie:
în obiectivul nostru privind ţările satelite trebuie să fie
ea treptată şi, ■ eventual, eliminarea totala a pre-' ponderenţei
ovietice (LJRSS) din răsăritul Europei, fără a recurge la război.
buie să încurajăm necon-formiştli din landurile membrilor
ui comunist, regi-.rnurile nestaliniste, ca prim pas, chiar dacă
comuniste.
ac masiv contra doctrinei staliniste, in ţările satelite, promovarea
lismului, comunist şi utilizarea maximă a puterii noastre
mice in vederea ' acestor schimbări."
este documente extraordinare sunt elaborate în anul
pe timpul administraţiei Truman.
voi comenta pe larg aceste doua documente senzaţionale ale
iului Naţional de Securitate ai Statelor Unite, fiindcă ele vorbesc
ine. Fiecare punct e un program de acţiune, o sinteză de gindire
ă, o apreciere asupra pericolului mortal ce ameninţă întreaga
re, inclusiv Statele Unite ale Americiu
ceste* două documente sunt, în acelaşi timp —si incontestabil —
mat cinstită şi mai. categorică repudiere şi
31 .
eă „dezgheţul" din axai 1900—1068, în. cacW razWmhit rece, este
AUEA -rEINLA2SDIZAB.EA —EUROPEI rezultatul vizitei generalului de Gaulle din hmie 1966 la Moscova.
T 'Vorbesc de un „dezgheţ" al Europei de răsărit. în cadrul tmo.r discuţii
lungi şi serioase, generalul
le spune sov-et^cnor:
„II faut sortir de l'-vramobilisme. L'Europe doit devenii» tin
ensemble fecond et ne pas accepter d'etre paralysee paf
un division sterile".
ropei de răsărit a fost obiectul unei dezbateri t Berioase în Aşa se explică că. şefii comunişti sateliţi au început să facă vizite la
ai administraţiei Truman şi apoi la primul an al Paris, iar generalul s-a dus în. capitalele ţărilor acestora. Era politica
Eisenho\ver. „Europa europenilor".
eorge Kennan, un specialist în problemele sovietice de Un important articol a apărut acum trei ani în influenta revistă de
americană din Moscova, a preconizat, în revista Foreign politică externă Foreign Affairs, semnat d© Zbigniew Brzezinski,
a „coutainment"~uhiL Aceasta însemna o politică defensivă a privind o posibilă terminare a ^diviziunii Europei. Articolul era de
te, care accepta statu-quo-ul şi se limita la a opri pe ruşi pe două ori important. întîi, el era publicat într-o revistă care este
acea dată. Nimic de eliberarea Europei de răsărit. Allen purtătoarea de cuvîni pentru.Couneil for Foreign Relations din New York.
trul de externe al generalului Eisen-■hower (1952) Acesta este un club foarte închis, de aproximativ 1.500 de membri, de unde
politică dinamică, agresivă, de „roii-back", de dare s-au recrutat din 1945 pînă astăzi conducătorii Statelor Unite.
generalul Eisenhower, cum am spus-o, nu împărtăşea Influenţa lor este considerabilă şi ei au guvernat — in realitate —
că. El vedea lumea prin prisma ochelarilor lui Roosevelt. Statele Unite, fie că la putere era Partidul . Democrat, fie Partidul
şi simpatie pentru sovietici. Politica lui Dulles, inteligentă Republican. Ceva mai mult, ideile, proiectele şi deciziile de politică
acea dată, nu a fost deloc aplicată. Ceva mai mult, ea s-a externă luate de Couneil for Foreign Pielations au îost totdeauna în
ritul de la Geneva", In cei de la Câmp Bavid, cînd pre prealabil prezentate ca balon de încercare îji revista Foreign Affairs.
atelor Unite s-a tntîlnit cu Teoria lui Kennan despre care am vorbit, aceea de „Roll-back" a lui Allen
Dulles, sau de „deschidere faţă [de China" a lui Ilichard Nixon, toate au
anii nu au îndrăznit să intervină nici în. revoluţia din fost publicate aici, înainte de a fi aplicate. în al doilea rînd, autorul este rai
a (cînd puteau uşor elibera Întreaga Europă de răsărit), nici în membru important al acestui foarte influent grup şi a fost directorul Con-
e'la Praga" şi nici în revoluţia ţ „Solidarităţii" din Polonia. siliului Naţional do Securitate al Statelor Unite (sub preşedintele J'-
Nu mai vorbim de eliberarea Cubei, un adevărat dezastru. mmy Carter) şi în plus este directorul faimoasei Thrce Continentale, care
cineva a vcirbit ruşilor de Europa de răsărit, dar se ştie prea determină şi ea în mare măsură politica externă a lumii libere.
i lucru. Acest om este generalul Charles de GauHe. Fascinat Articolul avea cinci puncte principale pentru aplicarea troei strategii
a Sovietică, generalul credea că sistemul comunist este n umai pentru eliberarea Europei de răsărit sau, mai curînd, noutraliasarea ei.
nt istoric", că acum Ru-Bia a devenit o republică de „ingineri" 1. Statele Unite nu vor putea să facă să înceteze diviziunea Europei.
aţi" care sunt preocupaţi, mai mult. d e eficacitate decît - de Aceasta trebuie să fie problema şi politica Europei de apus.
_ Pe planul politicii externe generalul credea — ca mulţi alţii
nea Sovietică n u urmăreşte expansiune „naţionalistă", ci că ea 2. Interesele Ani/tale ale Statelor Unite se vor concentra Cit
u securitatea "fruntariilor ei. Eu ..cred mai mult în Oceanul Pacific.
3. De aceea, armata americană staţionată în Europa vi tar-ebui
treptat, treptat, retrasă.-
i.
-2-9

«nam^HXSak'^gaEESi
pa de apus trebuie să-şi asume integrai proble-îTifio ei de Şttfck act politic imperios necesar oricărei păci durabile, mai aîes
după retragerea americanilor din Europa.
pa trebuie să denunţe „aranjamentele" privind împărţirea O atare politică, ce exclude războiul şi revoluţiile ţărilor satelite
să ta o parte activă —şi exclusivă — la rezolvarea (vezi „doctrina Rrejnev" şi pasivitatea Lumii Libere) presupune
neutralizării şi 'emancipării Europei de răsărit. bineînţeles consimţămintul Moscovei si — într-o mai mare măsură —
ul este îndrăzneţ, pare serios, dar este extrem de periculos. manifestarea unei voinţe ferme în. acest sens a guvernelor comuniste de
pus nu a avut şi nu are nici o responsabilitate in „diviziunea astăzi. Domnul Rrzezinski crede că drumul va fi lung şi că operaţia va
ceasta este opera exclusivă a greşelilor lui Ghurehill şi trebui făcută pe etape. După el, Europa de apus trebuie să încurajeze
Dar, ceea <re esle foarte just, Europa nu a făcut nimic pînă participarea ţărilor satelite la toate instituţiile publice şi private chiar
termine această diviziune, ea şi cind problema nu o dacă la început rolul lor ar fi numai de observatori. Europa' de apus,
Ori, Europa de apus -—mai ales în faţa deciziilor continuă el, trebuie, să încurajeze schimburi economice cu aceste ţări
curs de a retrage armele nucleare din Europa —nu mai este satelite în cadrul Pieţei Comune (ori Comunităţii Economice Europene),
ă Europa de răsărit rămî-ne Incorporată imperiului sovietic. în acelaşi timp, Europa de apus trebuie să participe efectiv la lupta, de
e trebuiesc să rămână prezente în Europa atît pentru a emancipare a acestor ţări de sub controlul sovietic.
lema ţărilor satelite, cit şi aceea a apărării Europei de apus, Momentul de a pune în discuţie problema Europei de răsărit este
nesatisfăcătoare. Fără această prezenţă totul este pierdut, prielnic. Dezarmarea nucleară a Europei trebuie completată de
prăbuşi, inclusiv Statele. Unite. reducerea considerabilă a armatelor convenţionale ale ţărilor Pactului de
ins şi se pretinde ca singurul obiectiv al dominaţiei sovietice la "Varşovia. Ori. cea mai uşoară formulă de reducere este să se
e răsărit este acela al „securităţii", al apărării. A fost şi este emancipeze ţările din răsăritul Europei, neutralizîndu-se şi fiind astfel
e pretinde că sateliţii ameninţă Rusia. Totuşi, pentru scoase de sub controlul militar sovietic. Bineînţeles o atare politică
i se pot găsi mijloace. Diplomaţii lui Cburcbill ai Roosevelt, implică,' cum. am spus, consimţămintul sovietic. Eu nu mă îndoiesc că
ta abilitate au mistificat întreaga lume, cinci au vîn-dut guvernele controlate de ei vor accepta cu recunoştinţă o atare soluţie.
ăsărit, pot găsi uşor formule de garantarea „securităţii" unei Dar aceste guverne pot face ceva mai mult: ele pot contribui ele însele
ate pînă în dinţi. Statele Unite ■— şi Europa — ,. chiar şi la formularea unei a tari politici, la emanciparea ţărilor lor de sub
nite in totalitate, pot garanta prntr-un pact pe 30-50 de ani controlul Moscovei.
" Uniunii Sovietice în schimbul acceptării neutralizării — Ar fi. cu totul periculos şi nereaiist să se vorbească de „liberarea"
■— Europei de răsărit ca primă etapă de reuni-f ie are. acestor ţări. Dacă ar fi vreo şansă de succes, ar fi numai dacă se va vorbi
e afirme zi de zi că emanciparea acestor ţâri este în interesul de'„finlandizarea Europei de răsărit", de „neutralizarea" ei. Nimeni nu
uşi interesul Rusiei. Că niciodată nu se va putea stabili o trebuie să se sperie de cuv bitul „finlandizare". Dacă el avea la început
lă, valabilă, fără detaşarea acestor ţări de controlul militar, un sens însultâ-. tor, el nu-1 mai are demult. Eu aş zice că nu 1-a avut
onomic al Rusiei. Pentru ca Europa de apus să fie viabilă, niciodată. Eu am vizitat acum cinci ani Finlanda. Am găsit un popor
pă retragerea Statelor Unite din Europa — ce, fatal, va veni mîndru, naţionalist, iar influenţa rusească era zero. Cel mai mare
e să neutralizeze Europa de răsărit, să detaşeze de sub bulevard se cheamă Mareşalul Mannerheim, cel mai sfînt şi frecventat
vietic 120 de milioane de oameni. Altminteri, Europa de muzeu din Helsinki este casa acestuia. Cultul lui este mai tare decit
neutralizată, anihilată, înghiţită. Acest lucru trebuie repetat orîcind şi guvernul eon-gervator de astăzi, de acolo, este o dovadă.
nţeles, şi la Washington, şi la • Strashonrg. Emanciparea ţă-
DU este un act de elementară Justiţie, ea est©
Liberalizarea regimului ?
Evident trebuia încurajată demult, iar exilaţii trebuiau demult să
reflecteze îa măsurile cele mai eficace ca să se ajtm-
297
gă la ea. Americanii ~ cum am Văzut în capitolul precedent — au legat 4in. ţară. .Fără colaborarea, concursul, voinţa lor, nimic mi .se. va putea
problema liberalizării (drepturilor omului şi de emigrare).,de avantaje face. Presiunea mternă împreună cu cea externă y'a influenţa
economice, de'acordarea clauzei'„naţiunii celei mai favorizate". In indiscutabil spre o atare soluţie. De meditat serios, şi senin
fiecare an, Departamentul de Stat. trebuie să raporteze Congresului asupra acestei posibilităţi. „Liberalizarea" începută in Ungaria, dacă
comportarea guvernului 'respectiv şi din an în an această clauză poate fi nu va fi urmată de cea â lui Gor-baciov în Uniunea Sovietică şi în
prelungită'sau retrasă. Este o politică de recompensă pentru buna celelalte ţări satelite, "este periculoasă pentru România. Problema
purtare. In acelaşi timp este şi o formulă, pentru ca Statele Unite să Transilvaniei va fi repusă în discuţie, fiindcă ungurii au reuşit să-şi
poată avea un cuvînt în spatele* Cortinei de Fier. Mulţi exilaţi nu au clştige ne-justificate, dar enorme simpatii, şi la Washington, sila Lon-
înţeles acest lucru şi au combătut şi combat acordarea acestei clauze dra, şi la Strasbourg. Difuzarea acestui pericol vine mai'uşor, dacă
.României. Consider această tactică o profundă greşeală. Eu din contra conducătorii de astăzi şi de mîine de la Bucureşti iau în sfirşit drumul
aş fi dorit ca toate relaţiile internaţionale dintre aceste ţări, economice, înţelept şi atît de întîrziat al reformelor, al „liberalizării". Numai
financiare, comerciale, culturale etc, să fie puse pe această bază: de aşa văd eu dezrobirea României.
încurajare, de control, de recompensă sau sancţiune. Aş fi dorit ca toate
împrumuturile acordate acestor ţări să fie supuse aceluiaşi control anual.
Şi nu numai de Statele Unite, ci şi de întreaga Lume Liberă. Ce armă
extraordinară putea fi această permanentă presiune I Ce repede s-ar fi
ajuns la o relaxare, la o liberalizare 1 Dar s-a dat totul pe consideraţhmi
mercantile, fără a se Înţelege marele — enormul şi singurul — avantaj
economic ca mijloc depresiune pentru liberalizarea regimurilor. Trebuia
dat totul cu condiţii., cu control anual. S-a făcut o politică de precupeţi
in locul unei politici externe coerente, comune şi pe termen lung, la
vederea liberalizării şi a emancipării acestor ţări.
Dacă o nouă strategie se impune pentru o nouă politică faţă de
răsăritul Europei, ea trebuie să fie inclusă în strategia globală, fiindcă
neutralizarea Europei de răsărit şi emanciparea acestor ţări este o
problemă globală. Statele Unit© şi Europa de apus trebuiesc să o
formuleze şi să o aplice împreună. Europa de apus singură este
incapabilă. Dar ţările Europei de apus şi Parlamentul de la Strasbourg
pot juca un rol important în preconizarea unei atari politici. în formularea
acestei politici arhiducele Otto de Habsburg şi eminentul nostru confrate
dl. Pordea joacă un rol de frunte. Procesul detaşării de Moscova va fi un
proces lung şi greu. Prima fază ar putea fi „finlandizarea" Europei de
răsărit, „neutralizarea" ei, apoi, o posibilă fază tranzitorie de federalizare
şi la urmă integrarea ei totală în Europa, adevărata ei patrie. Exilul
românesc are ca primă datorie păstrarea identităţii lui româneşti. Numai
astfel poate să susţină, să afirme şi să lupte pentru redobîndirea ,
independenţei PtOmâniei. La această acţiune trebuie asociaţi în raod
temeinic românii
298
duce la Monelten şi a ceda Iui Hitler, fiindcă ei, militarii, ...voi* aresta in acest
caz pe Hitler şi-1 vor judeca, tmpiedioînd astfel declanşarea războiului". Şefii
militari ai armatei germane au mers atît de departe, încît prin Tiieodor Kordt,
consilier la Londra, au informat pe lordul Halifax. de ziua exactă fixată de
Hitler pentru invadarea Cehoslovaciei. Dar aceşti generali germani băteau
la uşi Închise. Nici Churehill, nici Halifax, nici lordul Vansittart (toţi
contactaţi de conspira-., tori), nu au mişcat un deget. Chamberlain s-a dus la
Miinchen, Hitler a triumfat şi generalii germani, nesprijiniţi de englezi, au
trebuit să se încline. Englezii au mers atît de departe, încît nici nu au
informat măcar pe principalii lor aliaţi, francezii, de aceste trei demersuri
ufletul şi trupul nostru victoria aliaţilor în al doilea război dinainte de capitularea de ia Miinchen (vezi N. Bacin, VEurope de VEst
oria lor a fost victoria lui Stalin, triumful bolşevismului, al trahie, ei i>endue, La pen.see Universelle ParisJ.
seşti de totdeauna» de comunizare şi de dominare a planetei. Şi războiul, de care generalii germani ştiau că va fi pierdut'de patria lor, a
e s-ar fi întîmplat cu România, dacă soarta- armelor favoriza pe început. în'tii, rapid şi triumfător dar din octombrie 1941 mai Încet şi mai
Orice am scris este material de speculaţie. Dar, surprinzător, am puţin triumfător. Înaintarea germană în faţa Moscovei a fost oprită ele o
important, ce ne arată că, chiar m cazrd unei păci separate cu ninsoare cu ploi, ce a transformat toate drumurile într-o imensă_mo« .cirlă, în
pă asasinarea lui llitler, soarta ţării noastre, oricît ar părea de care nici tancurile, nici camioanele, nici soldaţii mi mai puteau înainta. Cîteva
e necrezut, ar fi fost aceeaşi. zile mai tirziu, un frig siberian oscila intre minus 30 şi minus &0 de grade
reproduc mai jos un articol al meu asupra acestei chestiuni. Celsius, învăluia armata germană ca uri adevărat giulgiu al morţii. Benzina
tancurilor germane îngheţa, soldaţii germani neeohipaţi de iarnă (fiindcă
Fuhrerul credea într-o victorie rapidă) mureau de frig cu zecile de mii. Cînd
DIN 20 IUI,TE 1944 CONTRA LUI HITLER urinau, urina se. transforma în gheată,1 iar soldaţii mureau de congelarea
ROMÂNIEI organelor sexuale sau ale anusului.
Comandanţii armatelor germane cereau cu insistenţă oprirea ofensivei
e 1944, llitler scăpa ca prin minune de un nou atentat, făcut de piuă la primăvară, dar Hitler refuza cu încăpăţlnare. Atunci, ca prim act de
te von Stauffeiiberg la cartierul general al Fuhrerului din nesupunere, rînd pe rînd, comandanţii armatelor au oprit cu de la sine putere
acest inutil masacru. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît 34 de divizii ruseşti,
ntat în plus care eşua. Zic în plus, fiindcă dia Î038 (ca să nu mai admirabil echipate de iarnă, sosite proaspăt din Siberia, îi contraatacau
le Încercate înainte) toate au eşuat. Fie comploturi politico-
1 debarce-, fie atentate fizice la viaţa lui. (Diviziile siberiene au. fost aduse pe frontul apusean după ce spionîd Ric-hard
nţelege mai bine situaţia, trebuie reţinută rivalitatea dintre armată Sorge a asigurat din Tokio pe Stalin că japonezii nu vor ataca Rusia). Ge-
erisLjse a existat de la venirea la putere a- lui Hitler în 1933 si neralii Guderian, Hoeppner, mareşalul von Klu'ge, von Beck, liaidner,
a lui din bunkerul său din Berlin în aprilie 1945. O menţiune ordonară rînd pe rînd şi eu de la sine putere oprirea Ofensivei şi retragerea.
încercarea din 1938 a generalului Beck prin emisarul său civil, Era primul act de indisciplină, dar cu o semnificaţie" profundă: Germania a
n alte două demersuri), făcută la Londra pentru a convinge pierdut războiulI Aceasta cu atît mai mult, cu cît Statele Unite intraseră in
nic de a nu se război. De aceea, din, 1.942 generalii germani împreună cu
tă faptului că multe din Ano:s:e suit xeroxate şi foto* copiate»
acestea să păstreze ortag^afta vee-iie-, iniţială. (Red..).
■SOI
iată de ce nici Maniu şi nici Antonescu nu puteau nra4 gocui" Ia cânii si o capitulare în braţele lor, daca ci... debarcau la Constanta.
Cairo: fiindcă englezii dădeau mină liberă ruşilo' în Joc să facă front Daca nu —zice- Alexandru Creteeauu —„.românii se vor bate pînă
comun cu americanii în. apărarea inter şelar întregii Europe. „Noi credem" la unul şi pînă la. ulii mul glonţ". Ei nu SH vor preda niciodată
— continuu memora domul — ..că attt Statele Unite cit şi Marea Brîtanie ruşilor... Al doilea ginere al prinţul u Ştirbey, şeful eifrului de la
tr baie să-şi menţină interesele lor în această ţară şi. că ef trebuie Bă Externe, duce o. politică perso nală, machiavelică, pe cont şi în scop
subliin.exe şi aici principiile conducătoare ale act unii noastre :în război, personal. El e Grăbii
asigurînd cit mai mult posibil, coj< tî-nuarea României ca un stat suveran n-itî maciuaveuca, pe COT.IL ŞI m scop personal.S .El e grăbit •1 a'iuncn
şi eu. frontiere; şi te| topii care. să-i permită să redevină un stat să pună mina pe putere. El nu se jenează să stea J'P vorba cu ruşii-
independent." Din contra, prin amicul său „băiatul rpo^re Duna- de'la Stockholm
Este exact ceea ce credeau şi sperau toţi românii, , el ia contact peste capul şi în spatele ministrului oficial al României cu
frunte cu Antonescu şi cu Maniu: ei nu puteau crede. In aba: doamna Kolon-t«■"• si o sfătuieşte... să nu se încreadă decât in ei. în
donarea "României de către englezi, ruşilor. Dar la Cairo „băieţi" Pi nu în mareşalul Antonescu, cum o instruiae Şt-alin. Acest
apoi tot timpul, acest lucru (abandonarea) începuse să seva Xjnere Grigore Niculescu-Buzeşti, cifrează şi descifrează
destul de clar. • « telegramele "secrete, ale Externelor. El devine in ti ural regelui "^i e
Noi ne-am pierdut ţara si avem. dreptul şi datoria i ştim. cum. şi zilnic ia Palat. Ei ia parte la consfătuirea din 13 iunie P344 ou şefii
din a cui yvină. Vremea linguşirilor a trecut, ol şi aceea a minciunilor comunişti Emil Bodnăraş şi Luereţiu Pătrsş-cami (fără prezenţa nici
şi a falsificatorilor de istorie. A vegf vremea să cunoaştem adevărul, unui membru al partidelor istorice} şi împreună cu ei trasează planul
Întregul adevăr. Documenta există: să avem. curajul să le căutăm, să le complotului de la 23 august 1944. Tot Nieulescu-BtTzeş'ti e prezent Ia
citim, şi să discutăm, cu seninătate, dar cu curajul civic si române ce-1 Palat ia 23 august si sfătuieşte pe rege să-1 aresteze pe mareşal şi să-1
implică. predea spre pază comuniştilor. E recompensat, devenind ministru
In negocierile de la Cairo, in evenimentele legate de d înainte şi după de externe. Se "înscrie in Partidul Naţional Ţărănesc (ce greşeală
aceste negocieri, In negocierile do la Stoc] holm, in actul de la 23 optică la luliu Maniu în judecarea oamenilor!) şi in toamna lui
August 1944 şi evenimentele ulteiŞ oare, nn rol important 1-a jucat, cum 1946 reuşeşte să fuga In Elveţia, intr-un avion american. El nu avea
am. spus, familia prii capelai Racbu Ştirbay. Departe de mine glodul clocit 33 de ani. Al treilea ginere al principelui Ştirbey este, cum am
spus, colonelul englez Box-shall, şeful lntelligen.ee Service-ului pentru
de a aru.nl cea mai nucă suspiciune asupra patriotismului familiei Bara România (Mi6). Nu axa găsit nici un document privitor la vreo
Ştirbey. Aş zice chior ca principele, în sine, a pledat cu deş ruta Se şi participare a sa în discuţiile de la Cairo. De altfel, asemenea documente
emoţie cauza Românie"» la Cairo. Dar mă. întreb, d fiind rolul nu apar niciodată la Marea Britanie. Ele se ard.
important, capital, al tuturor membrilor acest] numeroase familii în Revenind la negocierile de la Cairo, vom reţine pentru moment
tratativele de. armistiţiu, dacă nu ej o greşeala de optică de a. i'î lăsată aceste date esenţiale pentru înţelegerea celor ce vor veni.
pe mina unei întregi far iii. întreaga soartă a ţarii. Prinţ al Ştirbey 1. Ştirbey, venit la 17 martie .1.914 ia Cairo, fusese denunţat de
negocia la Cai „in numele lui Maniu", dar -plecase cu un paşaport agenţia de. presă engleză Reuter că a venit să trateze ieşirea României
diplomi tic pe muncii'. Bond, dat de mareşalul Antonescu. Ceva ni mult, din război. Deci nemţii ştiau şi ei do aceste negocieri.
prinţul Ştirbey preciza că „1-a văzut pe mareşal, îni iote de plecare, că 2. Ştirbey a declarat că vine în numele .opozitiei -- luliu-Maniu —,
ştie că este dispus să facă «volte-fac< şi că mareşalul e singurul ce ar dar că mareşalul Antonescu i-a dat paşaportul si că 1-a văzut înainte de
putea face acest lucru", i Unul din ginerii săi, Alexandru Cretzeanu, plecare; că ştie că el vrea să fac A ,. volte-face", să iasă din război. Ceva
este ambasf dorul mareşalului Antonescu la Ankara şi lucrează atlt pej mai undi, el a adăugat că singurul cu adevărate şanse ele reuşită este
tru guvernul acestuia cit şi pentru luliu Maniu. întreaj ea politică mareşalul.
urmăreşte un armistiţiu •3. Cei trei aliaţi s-au declarat de acord ca mareşalul să scoată
România din Ava, dacă ei vrea să o facă. Militarii
32 A gorila României
semnat cu anglo-arnei 33
ersonalităţi antinaziste ati început să se glii-, dească la la^ Moscova), a'., sabotat 'imediat: aceste încercări de- pace separată,
Hitler, la lichidarea nazismului şi ia o pace separată cu informînd Moscova (vezi Rim 'Pkilbyy -My ~Sileni< War). Şi astfel
ii. războiul a continuat doi 'ani-cu milioanele de morţi şi cortegiul de
încercarea ele puci a colonelului von Staufîen-t>erg din nenorociri 'şi ruine, săpmd temeliile civilizatei creştine şi ale
u trebuie văzută ca un act izolat. ÎS a a ibs't precedată de democraţiei. Erori tragice ce mr se vor ierta niciodată, cînd istoria (azi
multe Încercări similare. Amintiră In treacăt acea falsificată) va fi scrisă-fără frică şi cu obiectivitate.
sh" a generalului -von Treskow şi a generalului Olbricht : Înainte de a reveni la atentatul contra lui Hitler din 20 iulie 1944,
3. Printre comploturile contra lui Hitler şi încercările unei trebuie să mai menţionez un fapt senzaţional. La marele cartier general
alilor germani cu anglo-americanii trebuie să semnalez al Fuhrerului se găseau o serie de ofiţeri, în frunte cu generalul Fritz
raordinarul rol al amiralului Canaris, şeful serviciului de Thiele, omul numărul doi în 6KW (Oberkornmando der Wehrmacht —
aspionaj al armatei germane (AbAvelir) şi a adjutantului Comandamentul Suprem al Armatei), care transmiteau zilnic spionului
ranz Oster. Amiralul Canaris a mers.atît de departe, Încît german Rudolf RSssler, stabilit la Lucerna în Elveţia, toate ordinele de
eralul Frank să nu intre în război şi să nu permită arma- bătaie şi planurile armatelor germane'. Rossler, în posesia unui aparat de
atacarea GibraltaruluL Ceva mai mult, amiralul Canaris radiotelegrafia identic cu acela al comandanţilor de armate germane
on Moltke a luat contact la Istambul cu şeful OSS (furnizat de ofiţerii complotişti din 1939), primea informaţiile o dată şi
am Donovan, prin care reprezentantul lui Canaris, printr- concomitent cu şefii nemţi, cărora le erau destinate. Bineînţeles, el le
să pe antetul ambasadei germane menţiona că „nu se vor transmitea ruşilor (vezi N. Baciu, Sell-Out to Stalin, Yantage Press, New
ii acestora în Franţa", ci numai ruşilor în răsărit. Şeful York).
erican OSS, impresionat de acest document şi de Dar să revenim la atentatul lui von Sţauffenberg, care era al
mplotiştilor", a prezentat proiectul lui lloosevelt, care 1-a patrulea, pe care colonelul îl încerca la viaţa lui Hitler. De reţinut
nd ferm pe poziţia capitulării necondiţionate. Ce greşeală calitatea excepţională a participanţilor la complot, de' la amiralul
rtaţi Doi ani_ de război în plus, cu milioanele de morţi şi Canaris la mareşalul Rommel, de la generalul Beck la von Stiilpnagel,
le ce au urmat. guvernatorul militar _ al Franţei, la generalul Hase, comandantul
rdine de idei şi pentru a fi complet, trebuie Bă menţionez Berlinului, sprijiniţi de o întreaga elită de civili, cum erau Karl
întrevedere de la Lisabona ia vara anului 3943 intre cei Goerdeler, von Moltke, Gisevius etc. Acest atentat ratat a costat vieţile
spionajului german, britanic şi american pentru a discuta a peste cinci mii de persoane, inclusiv aceea a mareşalului Rommel. Cei
va amiralului Canaris — o pace separată între Germania mai mulţi au fost asasinaţi prin spmzurare in cîrlige, ca vitele la abator.
cani. La această întrevedere ultrasecretă (vezi Heinz Ce au vrut aceşti complotişti? Care era obiectivul lor, în afară de
ris, editura Ballard), amiralul Canaris a prezentat lichidarea fizică a lui Hitler şi a nazismului? Patrioţi, conştienţi că
ensies, şeful serviciilor de spionaj şi contraspionaj Germania a pierdut războiul, ei sperau (naivii!) că lichidarea nazismului
William Donovan, şeful ame» rican, programul său de şi a lui Hitler le va permite să negocieze cu anslo-americanii un
armistiţiu şi o pace separată eventual, după planul de pace stabilit de
a focului în Vest» Karl Goerdeler. Acest plan prevedea — cu o totală falsă premisă --că
rea lui Hitler războiul trebuie continuat la răsărit şi că... anglo-ameri-canii se vor alia
area războiului cu ruşii nemţilor pentru a lichida bolşevismul (cam asta era baza operaţiei
stă tentativă a eşuat din cauza preşedintelui lloosevelt eu Walkilre a contelui von Stauffenberg). Cită ignorare a realităţilor şi cită
rantă de capitulare necondiţionată. De altfel, şi aici naivitate! Complotiştii iau ştiau.trei.lucruri importante;
a Cambridge" vegheau,. Kim -Philby, comunist şi şef-
in • (azi general
soa
ctivul războiului anglo-american nu era dobo-rfrea 'ca de pildă Basarabia şi Nordul ■Bucovinei, provincii româneşti ca şi
chidarea sa, ci doborîrea Germaniei în- -saşi. „Generalii teritoriul Horţa, de asemenea românesc, şi Ţările Baltice. Mai mult,
spune lordul Vansitter într-o ' rezoluţie — „sunt mai Sovietele au impus propriul lor regim unui număr de ţări, cu toate
naziştii". angajamentele formale ale lui Moiotov, transformînd în sateliţi sovietici
osevelt, decretând la Casablanca în ianuarie ' 1943 toată Europa estică. Să adăugăm faptul că celor care au crezut- posibilă
Gmirchiil clauza capitulării necondiţionate, ira va renunţa împărţirea Germaniei, gîndind că ea va servi de scut aliaţilor împotriva
intenţiilor de expansiune sovietică, istoria 'le-a arătat cită fantezie erau
aceste presupuneri.
nţii lui Stafia, din Marea Britanie, de îa M15 fi M16, Iată informaţia strict confidenţială pe care am primit-o din partea
a Carnbridgc", Pfcîrby, Burgess, Bbwit, Maciean etc, unui membru al legaţiei germane din Helsinki, care revenea din Berlin,
e încercări şi le transmiteau iui Stalin, f'ăcînd imposibilă făcută mie în noaptea de 16 aprilie 1944. Eu însumi reprezentam acolo
. România. Reproduc in modul cel mai fidel uluitoarea destăinuire pe care
iţia cărţii mele & Europe de VEsl irahie ci penăm, am acest diplomat mi-a făcut-o în legătură cu o expunere ţinută în faţa
dl. George Garanfil, fost ministru plenipotenţiar al conjuraţilor în cursul unei reuniuni secrete, puţin mâini». de atentatul
elsinki, im foarte interesant document. Este vorba de un împotriva Fuhrerului:
mniei sale m calitatea sa oficială făcut. guvernului
două luai înainte de atentatul lui Stauffenberg. Consider • ^Germania nu mai poate învinge puterea militară a Ruşi* ei, îndoieli
eu-ment de o extremă importanţă in clarificarea poziţiei în legătură cu victoria Germaniei existau încă din 1941, la începutul
conjunctura din iunie-iuîie 1944 şi îl reproduc — cu campaniei. Aproape jumătate din membrii Comisiei Politice a
utorului — io întregime, aşa cum e făcut. Partidului Naţional-Socialist, pentru problemele orientale, din care
făceau parte Hess şi profesorul Ham» hoffer, se pronunţaseră împotriva
războiului cu, Rusia. Se ştie în prezent că Iliiler a reuşit sâ-şi impună
STATULUI ÎMPOTBIvA LUI IIITUEB punctul de vedere şi convingerea sa pasionată. Rusia se vădeşte de
neînvins. Politica nalional-socialistă a. comis o greşeală capitală
otul despre acest atentat sau aproape totul, dar no am citit trimiţînd armata Reichuhii pe frontal rătântean, unde, în cursul ulii--
expunerea ţinută in faţa conjuraţilor înaintea punerii în rnuliii război, germanii au avut pierderi mult mai importante decît pe
ntatului îmi propun deci aă reconstitui textul acestei frontul de Vest, fără a mai vorbi de epidemii. Este o particularitate
notele inele personale. El ne permite să cunoaştem, nu istorică a Rusiei de a cîştiga iot mai mult prestigiu politic şi de a-şi
din Germania — aşa cum o vedeau conjuraţii la începutul întinde teritoriul, chiar după înfrîngeri militare care ar duce la
4 — ei şi felul în care conspiratorii înţelegeau să continue dispariţie alte state.
gur, în caz de succes), cum priveau o eventuală pace' şi Timp de sule de ani, germanii au trăit în pace cu Rusia. Bismarck a
spre perioada postbelică. stabilit "ca principiu de bază al politicii sale raporturile de bună
ne dăm seama în prezent de marea lor eroare, atunci cînd vecinătate cu această ţară. Germania nu a avut decît avantaje respectînd
că Rusia nu avea intenţii expansioniste în Europa şi cit se acest principiu. Ne dăm seama în prezent că Bismarck avea dreptate şi
ătură cu voinţa şi eMai? posibilitatea aliaţilor occidentali, că un război germano-rus nu se poate încheia cu beneficii pentru
şi 'americanilor de a se opune cu energia necesară germani, decît în cadrul unei coaliţii mondiale. Mai mult, chiar dacă
alias singurul cîştigător în acest conflict. ipotetic Rusia ar fi total lichidată ca putere mondială, Germania ar '
ngajamentelor luate de aliaţi în privinţa, ţe* larilor pierde, deoarece i-ar fi imposibil de a ţine echilibrul între Marea
printre altele de a nu beneficia de cîf-tiguri teritoriale — Britanie şi Rusia. Concluzia acestor consideraţii preliminare este ■ eă
xat teritorii considerabil®, Germania nu meu jpoaie jnea nici un rol pe plan inon-
3§5
trebuie să mire pe" nimeni. Reichul mai poate'' hanării slave..Dar Germania păşeşte în prezent într-o epocă is* lorică în care
şi păstreze poziţia sa de mare putere europeană. \ elita sa politică trebuie să se debaraseze de orie* [criteriu? sentimental în
entele care fac din Rusia o ţară neînvins? Spa- \ interesul propriului nostru viitor. Tre~-\buie ca această elită să privească
numeroasă, forţa biologică a acestei populaţii, ■ lucrurile cu sînge rece sau | chiar, cu cinism. La începutul războiului,
aterie primă. Valoarea spaţiului ca factor mili- i comandamentul ger-* i mari'a omis greşeala de a aprecia unele situaţii dintr-un
nstrată în timpul campaniei noastre împotriva punct'.. \de vedere sentimental. Astfel, de pildă, după. comodele campanii | din
ui si în Caucaz. în privinţa populaţiei, situaţia Polonia şi Franţa, comandamentul german a încercat sâ | opereze o debarcare în
a: la începutul războiului, Rusia avea în jur de ! Anglia, dar după ce 25.000 de soldaţi \ s-au înecat în Canalul Mînecii, s-a
e de locuitori, Reichul de 80 de milioane. Capa- \ renunţat să se reînnoiască 'încercarea. Poate că sacrificînd un milion de soldaţi,
lizare a Rusiei este aproape dublă cil aceea a s-ar fi': Iputut atinge acest ţel. De atunci, noi am pierdut în Rusia mai \mult de
ceasta din cauză că în Rusia nivelul mijlociu de • patru milioane de oameni, eviUnd atacul general împotriva Moscovei, fără să fi
de ani, iar în Germania de 55 de ani. Iată de j înregistrat un avantaj. A fost o con-\cepţie greşită, care a permis sâ se verifice
e adulţi Rusia poate mobiliza aproape 900, iar •■ proverbul: <tAvarîţia ]costă scump».
500. Ceilalţi sunt bătrîni. Puterea biologică a \ I în interesul viitorului Germaniei, comandamentul armatei noastre trebuie să
videntă, dacă se ţine seama de primitivismul i folosească încă de pe acum capitalul de car» . dispunem încă, dar fără nici o
tă cu,excepţionale calităţi în privinţa manevrării i cruţare. Noi avem opt milioana de soldaţi pentru a face faţă împrejurărilor şi
. In prezent, situaţia armatei ruse pare a fi ur- j trebuie să riscăm totul în speranţa de a obţine un compromis. Desigur, dacă
35 de milioane de soldaţi mobilizaţi sau mobili- \ adoptăm acest comportament cinic fală de propriul nostru po* por, nu avem nici
l războiului, 2 0 de milioane au fost eliminaţi ' un menajament pentru Aliaţi, înainte de m arunca întreaga noastră forţă în
ptă- Celor 15 milioane rămaşi disponibili li se ; balanţă, ei vor trebui sâ-şt aducă întreaga lor contribuţie, avînd în vedere
un- contingent de aproximativ 3 milioane de re exclusiv discî~< plina războiului. De aceea, nu are importanţă ce frontiere ş$
poteză admisibilă armata germană nu va ajunge nici unde stabilim liniile noastre de rezistenţă. Ameninţării» , Rusiei să nu ne
st potenţial rusesc. i sperie. Ea suferă încă de un complex de'inf®* \ rioritate fală de Occident şi nu
parată semnată cu Rusia ar constitui prin urmare ' are intenţii imperialiste foarte 1 importante în Europa. înaintarea sa în Europa
vare a Germaniei. Dar atîta vreme cit Hitler va. centrală şi f către Dardanele o vapuneîn conflict cu anglo-saxoniişi Germania va
tea Germaniei şi Stalin în fruntea Rusiei, pacea ( putea dace din nou o politică europeană. în jocul politic al viitorului nu trebuie
lă. i să uităm niciodată că marea expansiune rnsă către Indii şi Extremul Orient
mul de pe stradă, obişnuit sâ judece evenimentele \ istorice prin reprezintă cea mai mar» şansă pe care ne-o rezervă istoria.
eselor personale, poziţia Germaniei ; apare tragică, dar omul Am să vă spun încă ceva. Germania nu era pregătită pentru un război"
e sâ judece fără a ţine \ seama de contingenţele prezentului, care să fi căpătat proporţiile actuale. Prin urmare, ipoteza unei înfrîngeri
ria Germaniei ', nu a început ieri şi nu va sfîrşi astăzi. în realitate, totale nu trebuie să ne răpească orice speranţă. între Rusia şi Anglia ne
tîmpla cu ţara noastră? Sau va ajunge să încheie o pace de • aşteaptă fără îndoială un viitor acceptabil.
u va fi învinsa sulă la sută de aliaţi. Fie într-un \ caz, fie în Ca urmare a ceea ce s-a spus şi în aşteptarea invaziei, ansamblul
există decît o singură cale deschisă \ viitorului său: să reînnoade
ţii de prietenie, asemănătoare celor din epoca lui Bismarck, să structurilor germane de război se găsesc într-o stare de tensiune extremă.
ormale cu- Anglia şi să aştepte reînvierea conflictelor istorice Oraşele germana sunt puternic bombar-
axoni şi slavi. Atunci Germania va, putea juca din nou, cu
beneficii, rolul său de factor de echilibru,-Nu. ..există o altă cale.
, în perioada care ..va urma sfârşitului ostilităţilor, Germania va fi
upe aliate..-Ea vă avea de suferit. Este probabil, de asemenea, ' ca
ci milioane de'germani'vor pieri, victime ale raz-

mi
aa
al Berlinul. Ele trăiesc într-'o atmosferă de front i ee'ea ce Aceste confidenţe care mi-au fost făcute personal eratt ele o mar©
avantajul psihologic de a suda într-un gravitate şi puteau pune în pericol viaţa interlocutorului meu, un bun jucător
te de şah.. Totodată puteau compromite reuşita întregului complot. Ele îmi
tele şi faţa frontului. Lâsînd de o -parte această'" infimă relevau exasperarea rezistenţilor germani antinazişti şi totodată ameninţările
aţa civilă este complet sacrificată si orice ' pretenţie la un m care planau deasupra ţării mele şi asupra Europei. La §0 iunie 1944 am trimis
ort imposibilă: directori importanţi din minister, directori de guvernului meu următoarea notă, in urma noilor informaţii culese:
n dormitoare de şase pînă la zece persoane şi primesc masa la Toată lumea este de acord în Germania că am pierdut războiul.
re.'' Din punct de vedere militar, iată care este situaţia: unica Reuşita debarcării a jucat un rol decisiv in acest sens. Atmosfera
niei de a evita o capitulare fără condiţii este ca invazia să, se ■iM,
generala este a unei indiferenţe totale, generată de opinia că nimic nu
i tlrziu la 1 septembrie a anului acestuia. Ea va oferit eventual, mai poale înlătura dezastruL în opoziţie cu pasivitatea, privind
ei mari victorii defensive şi ulterior va apărea o bază- serioasă desfăşurarea războiului se observă la germani o nervozitate care, dacă s-ar
liaţii în, vederea încheierii unui armistiţiu convenabil. Se accentua, ar declanşa o mişcare în interiorul ţârii. Starea de spirit
n acest, caz Germania nu mai poate cîştiga războiul, dar cel puţin care domneşte în'Partidul Naţional-Socialist este controlată îndeaproape,
ea deschide un ăm.p vast de speculaţii diplomatice şi politice. în acest partid fiind transformai într-un instrument poliţist. Constrîngerea
vazia nu are loc în perioada indicată mai sus, comandamentul exercitam, asupra manifestărilor individuale provoacă o reacţie contrarie.
n va trage următoarele concluzii: A. se observa că Partidul Naţional-Socialist, care la început îşi
u motive cunoscute numai de ei, Aliaţii prel tingirea preferă întemeia propaganda pe forţa armată, urmăreşte în prezent soluţii
diplomatice pentru a salva situaţia. Iată .ce se speră. Întreprinderile . din
a germană nu mai este capabilă de o ofensivă eficace în cursul interiorul ţării, în mare parte dezorganizata de bombardamente,
drumurile de fier distruse în proporţie de peste 50% au fost refăcute
ta era situaţia la sfîrşitul anului 1944' sau la începutul anului parţial Gările, sunt deschisa, căile ferate în reparaţie, portul Hamburg repus
mata s-a văzut obligată de a elimina conducerea Rciehului, în activitate. Se observă transporturi militare spre Franţa, Danemarca
onal-Socialist şi pe Fuhrer. După aceea, înainte de a cere şi Norvegia. Armamentul transportat lasă impresia unui material
va putea să continue lupta defensivă, timp de o lună, două, "vechi, reparat. Deprecierea monedei se agravează. Se poate constata
condiţii satisfăcătoare ulterior, la încheierea păcii. după creşterea schimburilor în natură. Preţurile, menţinute datorită
de vedere politic şi in concordanţă cu- .ipoteza menţionată, mai controlului riguros al stalului, sunt relatw stabilo, ■
are fără condiţii, înaltul comandament militar, care va prelua în concluziei această stare de lucruri poale, dura încă trei luni.
erea Reichului, prevede următorul plan de operaţii: Persoana- care mi-a. procurat informaţiile de mai sus nu are probabil
tenţă maximă pînă în momentul armistiţiului pe -frontul de. prea multă experienţă, dar cunoaşte bine Germania. Schimbarea pe care a
observat-o de la ultimul său voiaj capătă o importanţă cu atît mai marc. Este
gerea trupelor de pe frontul de est, din faţa ruşilor, lădndu-i să de altfel interesant de a confrunta aceste informaţii cu acelea transmise ie
nia, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Bulgaria, şi de mine în raportul nr.... din 26 mai 1944. Sunt în măsură să vă informez pe de
ecia. altă parte că ministrul german ia Helsinki a declarat celor doi colaboratori ai
manieră de a proceda va genera, conflicte şi neînţelegeri între săi şi membrilor legaţiei) în urma vizitei lui von Ribbentr&p în Finlanda, că
ioada de după război. Germania va putea, conta pe. unele
aţii vor ajunge la concluzia că este în propriul lor interes să
Germania şi să, o menţină, sănătoasă şi destul de puternică din
dere economic. Oricum., este important, de a se sf'irşi războiul
ud 194a."1
TU 3Ş9
pierdui războiul şi că ea. nu mai ara posibilităţi diplomatice să ..şi ca ideologie, ătît în ceea ce privea Germania, cit §1 întreaga
ce mai poale fi salvat. Europă şi întreaga planetă.
f) Că, în sfîrşit, încercările de a ieşi din Axa ale mareşalului Antonescu
te, acest ultim raport era destinat în mintea mea să întărească încă din 1943 mi erau acte de laşitate ale unui aliat de tranşee, ci o politică de
e care le-am dat în cele două rapoarte precedente, reproduse mai elementară apărare naţională a intereselor României.
pentru a îndemna guvernul român să părăsească Axa cit mai
se alătura aliaţilor săi naturali de totdeauna, adică Angliei şi Ce tragedie că toate aceste înţelepte eforturi au eşuat la 23..august. 19441
e (pentru Franţa problema nu se punea în această epocă). Eu •
de altfel de multă vreme în rap orturi directe cu autorităţile
mericane.
in cele de mai sus că soarta Europei de est ar Ii fost aceeaşi, dacă IN LUPTĂ -
reuşit să elimine pe Hitler şi Partidul Naţional-Socialist; oricum,
sacrificată. Ar fi fost sacrificată de germani, aşa cum a fost
alta... ' După ce scăpase din. temniţele Anei Patiker şi puşcă-Tiîle lui Ţilo
trecînd Dunărea şi Drava înot spre libertate autorul ajunge la Paris, unde
eu am cunoscut, înainte de a fi fost pus în practică, existenţa unui începe să scrie articole şl io carte pentru cauza românească.
triva lui Adolf Hitler, despre care am informat guvernul După apariţia articolelor sale in Le Monde şi Gazetts
"de Lawsanne, şi apoi a unei cărţi, autorul celor prezente
ntul domnului ministru George Caranfil merită. a avut onoarea — şi bucuria romaneasca — de a ti invita»
o analiză şi un studiu aprofundat, ce 'vor trebui pentru o serie de conferinţe la Londra, la «..b-U
o zi de istoricii de mîine ai României dezrobite.
şi personal, voi face numai cîteva oBser- ^
' " • i Era în vara anului 1950, în plin război rece. El a fost primit ca un luptător
şalul Antonescu, Iuliu Maniu şi Brătianu aii fost justificaţi clnd pentru ţara sa şi pentru libertate de postul de radio britanic. Ţin să exprim
încă din 1943 că Germania a pierdut războiul şi au început întreaga mea gratitudine pentru această ocazie doamnei Doreen Berry, şefa
- pace de la Madrid, Stockholm şi Cairo. secţiei programului românesc şi distinsului meu prieten şi fost coleg de
u Hitler la putere, cu o pace separată cu Rusia, fie cu un regim universitate, Puia Gristea.
nerali, Germania era gata să se „replieze", scurtmd frontul, şi deci "X The British Broadcasting Corporation
e şi să abandoneze România ruşilor.
Bush Hoţise,' Aldwich, London WG2' 29a
areşalul Antonescu împreună cu Iuliu Maniu şi Brătianu, au avut September 1960
caute „garanţia anglo-ame-ricanilor" pentru negocierile de la r
î»L Baciu, Esq., 8, rue
ferite lui Stalin, fiindcă în ruşi nimeni nu putea avea Geoffroy St. Hillaire
Paris Ve
plomaţia germană, inclusiv cea din complotul contra lui Hitler, s-
plet asupra raporturilor de după război dintre anglo-americani şi Doar Mr Baciu,
I As vou requost, I give below a list of tlie talks jov ' liave done for us
aqeastă diplomaţie germană dovedea -6 totală ignoranţă a and for which I would like, once more
sesc, ,şi.-ca putere expansionistă to thankyou. Such reaction as we have received to youi
various talks tas been most favpurable,
■■'Si:
îESSV:-'";.
Date of Broaâcast
iggş;
1. Justice and Tex- 19îftJuly 1950 tratat naţional-ţărănist Vasile Serdici nu era numai un mem-
OTitle Trammissîtm
ror in iR.oum.ania jhrss important în partidul al cărui şei era lulîu 'Maniu. El
rshall Tito 27'Muly 1050 and the Roumanîan
Serba-Croat ? Si a in acelaşi timp unul. din prietenii săi cei mai apropiaţi,
gees from the Soviet Satellite ? < VliL care Maniu locuia în Bucureşti, şi omul de încredere al ' : VSţestuia în
ries misiuni delicate în străinătate, ca, de exemplu, la Lisabona în decembrie 1941, cînd s-a
ssian Collabo- 16fhAngtist 1950 ration and hotărît sa rămînă în ţară pentru a organiza rezistenţa contra, nemţilor la momentul
-ry in the Rum aman Oii In&ustry lt.au m aman oportun si la nevoie (Vezi documentele secrete din arhivele britanice, FO
e Technique 30^August 1960 of Voluntary Houmanian, 371/33256—100111). Vasile Serdici era şeful serviciului de informaţii al
5thSeptember 1950 fession (to Gonunu- Bulgaxian Partidului Naţional oTărănesc. în această calitate el îşi risca în fiecare zi viaţa j
epteniber 1950 msts) Alb an ian pentru a informa presa şi comisiile britanică şi americană de la Bucureşti de toate
nniversary of 12WlSeptember 1950 the ticăloşiile săvârşite de ruşi şi de a-! Vgenţii lor în România. Baronul Vasile
nian Armistice Reuni ani an Serdici vorbea per-Vfect englezeşte şi era interpretul lui luliu Maniu in toate !
e Crime of Reeorded 26t?lSep Genocide întrevederile lui cu anglo-americanii. Şi totuşi, acest om i curajos şi demn
50 (To be broadcast Roumanian a fost transformat prin utilizarea metod e-I lor descrise mai. jos într-o pastă
on 14ihGctober 1960) maleabilă, cu care justiţia I ''■' asasină manevra după bunul ei plac.
ree "Years Reeorded 26thSep Roumanian | Iată această conferinţă ţinută la 30 august 1950 la BBC,
Maniu's Trial 1950 (To be braodcast : . Londra:
on litftNov. 1950)
„SERUL ÂBEVATUTLCI" ŞI „TEHNICA MARTlJlţlSiRtLOR
e you are findig life în Paris congenîal and send f ou my' best SPONTANE" ÎN POLIŢIA. ŞI JUSTIŢIA -COMUNISTĂ
r your futur-e plâns.
Wours sincerei y« I - „Mărturisirile spontane" şi autoacuzările" din lunga
Doreen Berry ! ■■' serie de procese politice din spatele Cortinei de Fier au
Roumanian Programme Organist e j făcut ca opinia publică cutremurată să înceapă a vorbi de
! „senil adevărului", de „pilule de mărturisire", de „droguri
e cele şapte conferinţe ţinute nu voi reda decît pe cea de mai jos. Ea de vinovăţie" şi de alte asemenea medicamente, ce ar fi fost
de criminala practică a sovieticilor de a utiliza drogurile în procesele .; utilizate în. aceste procese. Misterul acestor mărturisiri şi
e, adevărate asasinate judiciare. Conferinţa viza nu numai proc— sul ■i • autoacuzări ne este dezvăluit în-mare. măsură de recentele
lui Mînd.szenthy din Ungaria, dar în retrospectivă procesul din publicaţii medicale şi de rapoartele ştiinţifice prezentate
lui lulîu Maniu. celui de al treilea Congres Internaţional al Avocaţilor ţinute
aceleaşi procedee 'sălbatice utilizate contra primatului catolic al în iulie anul acesta [1950] la Londra.
devenit o marioneta în mâinile o«1-lăilor ce-1 judecau, securitatea Din, ele vedem, cum urmaşii lui Dzierzinski şi Iagoda au trecut de la
cureşti a „condiţionat" şi frînt rezistenţa şi personalitatea lui Va.si.le „tehnica camerelor de tortură" a acestor monştri, supranumiţi „maeştrii
făeindu-1 să se întoarcă contra lui lulîu Maniu. Fostul de- durerii", la tehnica electricităţii. a psihologiei, a chimici şi a chirurgiei, pentru
obţinerea a ceea ce ruşii numesc ,,raskaiamie", adică pocăinţa sau, în limbaj
modern, „mărturisire spontană". Justiţia, comunistă, .pînrpăr'ind binefacerile
ştiinţei, aşa după cum arată ministrul de externe american, dl. Dean Aeheson,
in deela-
•31:'*
',,'' Nu este, după cum vedeţi, vorba de mi „ser" sau' de
ale din 26 aprilie, utilizează descoperirile medicmeif în scopurile r rilule de mărturisire",, puse în slujba descoperirii _ adevă-
despotism politie, făcmd pe nevinovaţi Bă se declare culpabili. .ui. ci de; un -'asiatic procedeu cmmico-psihologic, pus
e vorba de utilizarea naivului şi nevinovatului „detector de în slujba mineiunir şi a crimei. S-a afirmat de asemenea"
ni" al profesorilor Keller şi Larson, constând în înregistrarea şi de eătre unii, ca de' exemplu de dl. Maynard Greville în
etarea variaţiunilor presiunii sîngelui, ale pulsului, ale respiraţiei şi ziarul The Daily Telegraph ca uluitoarea comportare ă
or suci orip are, în cursul xmui abil interogatoriu'luat inculpatului. ; .stului -• !ministru '' comunist Eâszlo Ilajk în răsunătorul
e voxia nici de „jefuirea chimică" a con-ştiinţei, cunoscută de vx)ces de la Budapesta ar fi rezultatul unei alte metode
ştiinţifică sub numele de „nareo-i psiho-analiză" prin explorarea practicată de asemenea de comunişti şi anume operarea
pnoză a subconştien-tului victimei, cu ajutorul unor ^eierului. Este vorba de operaţia practicată direct pe
i sodici. ' creier, adică de adnrirabila descoperire medicală a profe
iar şi pe acestea, Academia de Medicină din Paris la 22 martie sorului Moniz de la Lisabona, cunoscută sub numele de
ecut, ea şi Congresul Internaţional al Avocaţilor de anul acesta, „leucotomie"şi de varianta sa „lobotomia", care, aşa cum
pudiat şi condamnat ca degradante» neştiinţifice şi contrare afirmă somităţile lumii medicale occidentale, pot modifica,
i naturale, aşa după cum ele sunt repudiate şi de „Declaraţia profund viaţa' mintală a celui operat şi crea pacientului
ţională a Drepturilor Omului", deoarece ele calcă principiul o nouă personalitate.
abilităţii persoanei umane". Comuniştii, conformîndu-se
urii lui Lenin, pentru care „procedura judiciară constă în succesul »
i", au depăşit în diabolismul lor, chiar şi aceste proceduri Iată ce declara asupra acestei metode cunoscutul
ute şi repudiate. Ei utilizează în procesele lor un procedeu savant francez, prof. Jean Delay, la congresul internaţio
o-psihologic prin care tatii se ajunge la depersonalizarea nal de neurologie, ţinut anul trecut Ia Paris: \
ului prin prăbuşirea sa fizică şi controlarea proceselor sale „O anestezie electrică, o lovitură de leucotomie sxib
e, iar apoi îa crearea în mod artificial a unei alte personalităţi. pleoapa dreaptă, apoi una sub cea stingă şi într-un timp
prima fază a instrucţiei secrete, victima este pusă In stare de care pentru un chirurg experimentat nu trece de trei
ză", adică ea este adusă pînă la ultima limită a prăbuşirii sale minute, iată realizată o «lobotomie» de o _ surprinzătoare
e, prin administrarea de droguri. Dl. Jean Rolin, în lucrarea sa simplitate şi totuşi eficace. Intervenţia fiimT făcută _ în
tă „Droguri de poliţie" apărută vara aceasta la Paris, arată că timpul în care pacientul este adormit şi ea nelăslad nici o
droguri sunt fie injecţii cu penthotal de sodiu sau amital de sodiu, urmă exterioară, acesta poate chiar ignora că a fost operat".
fele" cu actedron sau mescalină. în lot acest timp spiritul victimei Savantul francez ajunge apoi la înfiorătoarea concluzie
sagregat şi pidverizat prin nesfîrşite şi machiavelice interogatorii că o schimbare bruscă a personalităţii este ştiinţific perfect
nd el devine o pastă uşor maleabilă. După aceea, adică îri faza a realizabilă prin această metodă, pentru ca să Încheie..
un psihiatru abil impregnează acestei paste fără voinţă şi simţ declarînd: - • •■ -'■'w?^^;-- •
nouă „personalitate", după bunul său plac. Victima este încărcată „Operaţia făcută nu in scopuri medicale, ci politice, ' ar face ca rezistenţa
complex şi o dorinţa morbidă de autoacuzare, prin eroarea
ală a sentimentului de „culpabilitate". în faza a treia urmează apoi adversarilor ireductibili, să fie în-frîntă şi ca ei să fie transformaţi în
e savanţii numesc „şocul eliberator": sărmanei epave umane i se elemente conformiste". Acestea sunt explicaţiile ştiinţifice ale
ază prin aceleaşi diabolice metode psihologice necesitatea senzaţionalelor comportări din unele din marile procese din spatele
rii". Ea ajunge să-şi cerşească pedeapsa şi bmeouvmtează Cortinei de Fier. Pentru regizarea acestor procese, s-au utilizat serviciile
care o loveşte. colonelului Kotlev şi ale lui Kaftanov, celebri specialişti ruşi în tortură şi
administrarea drogurilor, a căror prezenţă a. fost semnalată la Budapesta
înainte şi rin timpul proceselor cardinalului Mmdszenthy şi Rajk. Pentru
procesele mai mici,'5 emulii lui Beria aplică —după-•"posibilităţile lor
personale — „arta de a chestiona"-, învăţată
315
de tortură" moscovite în vederea obţinem „ms-Laianiiei".. •'IA MOARTEA CĂlJlPMH
sub supravegherea colonelului Borisov, şeful NRVD-ului din n -^/m P,W a conceput înecarea lumii
veneticul NikoIsM, şeful Siguranţei române, întrebuinţează Stalin e mort. Cmwul c
£pc&t ln pr0pr™l lui sîng«.
gamă a acestei „arte". Cxi siguranţă, aceşti nemernici au in suferinţă şi crufta *> j; flt, Mina pfitată de sînge, care a
t aceleaşi criminale metode contra lui Vasile Serdici în Limba care a minţit an ^ care & MUlt mimai pe.ntru
Maniu. La Ministerul de Interne, unde am fost ţinut arestat, lovit,, nu mai poate lo\\" , "Stalin e mort! Pământul s-a
e ticăloşilor se îndreptau spre metoda smulgerii pe viu a nră a încetat de a m a . M ^ &mlntească esle deşartă
de la mîini şi de la picioare, practicată cu voluptate de - întors în pamlntl frmmca L i Ae kit ge prabtişesc
l" Truşca şi ele „chestorul" Firan, fostul lăutar de la Ploieşti. în şi nimeni nu este nemu^or! ^ ^emwilOTUr% „gan
ca oamenii de rtadi Ş^IJO pămtot se vor amesteca
refecturii de poliţie din Bucureşti ani stat împreună cu victimele osul", a murit Bagan gr* ^^ cu trupul oricărui
lui" Scăunaş, care avea o deosebită slăbiciune pentru "curind şi cu lutul Im c^Lca si lui măruntaiele, ca on-
electroşocului". în celulele Va-căreştilor am înMlo.it victimele muritor. Viermii n ^,.f™ moki Pămîntul s-a întors m
oriilor biografice" ele noapte ale „echipei speciale'4 din clădirea fostei cărui om de rind 1 Sta ni mijrlt0T...
japoneze din Bulevardul Dacia, precum şi pe cele ale i pămlnt... Fundcă Stalin ci a . aşteptaţi In hmşte
i" din Calea Rahovei, specializată în ţinerea victimelor în .-P Voi, dragi w^^^^infiirtdOT/RMido&braţ^
ioarelor cu ajutorul clinilor poliţişti şi a lovirii lor săptămîni de- Şi cu încredere desfăşurarea | ^ N E MQRTl FIE.£ .
care ne-a l^Vm?Ăni^ TÂRÎ NA
drugi de fier Intre picioare. Ultimele veşti din Bucureşti CA PLUMBUL!
că „laboratorul chimico-psihologic" al guvernului comunist , - «e de sbucium şi suferinţă, neamul
fost instalat pe Strada Doamnei în blocul de curând terminat Regăsit după secole ae speranţă .viaţa sa paşnica
scop din faţa prefecturii poliţiei. | Da! După cum ştiţi, liftele , românesc îşi ducea cu, b.» v | * speranţei răsărise iar.
nite în România ' după toate pustele în furgoanele Armatei 1n fruntariile sale vitregite. » ■ . d & a pop0nmn
slugile lor utilizează în îngenuncherea şi. subjugarea pe cerul destirnilm romanesc ŞB | neoazwile şi bucur ni e
omânesc întreaga gamă a inchiziţiei moscovite, jjde la şantaj „ostra era să f« la!8*f "mondial s-a început zidirea miei
nţare pînă la droguri şi glonţul în ceafă. ; Ei pîngăresc suflete, lui. După primul ^^Zls. mai bună. Era o munca
nştiinţe, întemniţează, ucid. Crimele lor însă nu se vor uita, nu se vor ; Românii .temeinice, Pţ™, promisiuni de mm bine.
se VOF prescrie niciodată. în ziua eliberării toţi vor da socoteală,. i ' g»^ V ^aşa, dar phna^ P ^ ^^ im
nci plivirile nevinovate ale celor întemniţaţi scrutează printre Dar fiara de la lasdiit n | ^ noastre, Moscova
medelor celule seninul zărilor albastre ale Apusului. Ei ştiu că . ca de autori £'^^^ Bucovina. Mutilarea te-
=■ne răpcŞte în 1940 basm an^ ^ m)ştn
E LIBERTĂŢII de la Apus răsare.
^^-^TlnTtru
.... iui nostrunaţional
f ^itf pşieviarobirea
ţâ şi pe moarte penlm
ritort
runoă din nou .ntr-o lupta j ^ am s ;g<>,
cazia morţii lui Stalin, am făcut la postul de radio > din New York al {
existenta noastră naţionali^ J|m0 ă nedreptele lovituri
Europe un comentariu din. car© [extrag următoarele;
„,, Wmnh ss cu -brazaa fc^

ale destinului... anunţat la posturile de


în ziua de 4 marine J tai Stalin, Morava
radio sovieticei parai»ia_^ d ■ si sclipitor, ce anunţa
era scăldată într-un soa£<-J > * ^ însorita s>
primăvara. Deie. bunu D m -« .a^ ^ ^ t
fie începutul unei noi «e m_ poporul roman
fcnV.ro poatra toate ^^ ^ nft(îejde, desfăşurarea de.robit! Să ajutăm c f^t,fn0.a
lovil nu mai mrseai evenimentelor, Ir muica i«ui.i .a
317
are no-a minţit a Îngheţat! Creierul cnre a. concepuţi^ ||§aropean), ânieninţînd de moarte securitatea ■ţărilor, pe
e roee prăbuşirea omenirii în lutunerec prin crimă. = '^fere le-au eoinhis şi, întregul Occident. Aceste greşeli
at în propriul lui sînge. Stalin a paralizat l Tiranul rebuiah denunţate, cu atît mai mult" cu- cit, pe lingă ,jnai-
uşiţi în curînd se va prăbuşi şi tirania! -.■• Jljpitafe", „romantism" sau cinism, o mare doză de trădare
mlk influenţat direct sau indirect deciziile lor greşite. Cineva
OMO?. NU, PRO PATRIA! . ebuia să denunţe aceste greşeli şi să coboare in arena
meilor. Şi eu am făcut-o ca un act de conştiinţă. Un act
orul nu trebuie să considere acest capitol ca un act lipsit de le conştiinţă românească. fS^ Cîţiva compatrioţi din exil au criticat
e din partea aulorului. în cele ce urmează autorul nu face decît să vehement cartea, i ■ argumente superficiale, vulgare, lipsite de orice
e cu tristeţe şi timilinţă o parte din activitatea sa în lupta elemen--ŞpţTă decenţă, ca să nu mai vorbesc de o ţinută românească. iP^u.
or" din exil pentru dezrobirea neamului românesc. încercat să insinueze că această carte este „antiobci-■ Intală",
ă rezultatele nu ati fost la înălţimea suferinţelor; curajului şi antibritanică şi antiamericană. Cele ce urmează iu se adresează
lor celor din ţară, nu e mai puţin adevărat că mulţi, foarte mulţi, acestor critici (totdeauna corosivi pentru • !tă activitate decît a lor), ci
aţii noştri din pribegie au luptat cum au putut şi au încercat să-şi masei de români din exil, ;are au primit cartea cu interes, cu mirare, dar cu
oria acolo unde i-a aruncat soarta nemiloasă. Neavînd. nici o denxni-ate. Cele ce urmează se adresează mai ales neamului •
e ele scriitor, aşa cum am scris-o în prefaţa primei mele cărţi anânesc, cînd, mline, el ne va cere socoteală de ceea ce am făcut l:i exilul
Mes â?Anna Pauker aux prisons de Tito, publicată la Paris in nostru pentru a încerca sa rupem lanţurile sclaviei. Scrisorile şi articolele de
eu am considerat cărţile, articolele şi conferinţele mele presă, privitoare la cartea mea, oovedesc cu prisosinţă că ea a fost bine
ente de luptă, arme, în marea noastră bătălie. Cînd m-am decis primită de 'marile srsonalităţi la care ea a fost trimisă, cit şi de presa. Des-
adevărul asupra cedării Europei de răsărit ruşilor, ştiam inată celor ce au în mină soarta României, cartea a font trimisă acestora. Să
aşteaptă. vedem cum au *jprimit-o. Mulţumirile f||i aprecierile lor să le interpretăm
une în discuţie publică în scris tragicele greşeli făcut© de cu toţii ca ac te de sira-atie pentru poporul român încătuşat. Autorul se
ll şi Roosevelt în decursul celui de-al doilea război mondial era retrage u pietate în spatele cortinei de suferinţă a neamului. ife
ri singur şi dezbrăcat în cuşca leilor. Şi totuşi am făcut-o, fiindcă Să începem cu ediţia engleză a cărţii, apărută în 1984 la New York sub
mine publicarea acestei cărţi era înainte de toate un act de con- titlul SELL-OUT TO STALIN. Tiv. i'agic errors of Churchill and
un a.et de conştiinţă românească. Adevărul istoric —-falsificat — Roosevelt. The Uniold Stary.. Această carte, cu un titlu nu numai
restabilit. Greşelile lui Churcliill şi ale lui Roosevelt trebuiau sugestiv dar şi provocator, a fost trimisă de autor la 60 de mari persona-'
te. Fiindcă, devenind dumnezei în timpul şi din cauza războiului, 'iţi politice ale Statelor Unite. Fiindcă — în primul rînd —■» de
ălcat principiile morale care stau la fundamentele vieţii demo- %ele depinde soarta României. Absolut toate aceste personalităţi
a popoarelor britanic şi american. Ei au făcut „aranjamentele" cu au mulţumit autorului In scrisori /autografe. Autorul consideră că,
entru acordare de zone de influenţă sovietică în Europa de răsărit, procedînd astfel, aceste . personalităţi au manifestat atît simpatia lor
oştinţa, fără consimţăinîntul poporului american şi fără respecta- pentru cauza poporului român, cit şi aceea pentru tezele tratate de j
or şi constituţiilor respective. Aceste lucruri trebuiau denunţate, autor In cartea sa. Dintre aceste 60 de scrisori voi prezenta I ; în paginile
„istoricii" oficiali au falsificat a-devărul, au minţit. Ceva mai ce urmează cîteva.
in tragicele lor greşeli, Churcliill şi Roosevelt au pus în pericol i '■ ' Sa începem cu scrisoarea adresată de mine .preşedin-
xistenţa Marii Britaini şi ă Statelor Unite. I'rin greşelile lor, cei ! -telui Statelor Unite, Ronald Reagan, şi cu răspunsul acestuia.
promovat Rusia la rangul de mare putere, au rupt echilibrul
de forţe (ca să nu mai vorbim de cel I \ ; Volumul trimis preşedintelui de către autor (cetăţean

sau
1.

afeerican din 1957) avea următoarea dedicaţie şi era trimis cu


scrisoarea de mai jos:
„To Mr. Ronald Reagan, the President of tlie United SLates, with
great respect, admiration and gratitude, for his struggle for freedom,
democracy and the riglit pî self-determination".
In traducere românească:
„Domnului Ronald Reagan, preşedintele Statelor Unite, cu profund
respect, admiraţie şi gratitudine, pentru lupta şa pentru libertate,
democraţie şi dreptul la autodeterminare".
Iată acum scrisoarea autorului, întîi în traducere , şi epoi în
englezeşte:
Prea Stimate Domnule Preşedinte, v-~v .
& ' Permiteţi-mi mai întii să' felicit poporul american
pmtru înţelepciunea şa de a vă alege preşedinte pentru a doua ră. Mă
rog lui Dumnezeu ca să vă dea sănătate şi tăria de a termina
reînarmarea morală şi materială a Americii care aţi început-o.
Cu profundă umilinţă şi ca un gest ie adîncă recunoştinţă pentru lupta
dumneavoastră în. păşit area libertăţii, democraţiei şi justiţiei, vă
trimit alăturat exemplar diritr-o carte a mea privind unele
aspecte ale tragediei de la Yalta.
t Sell-out to Stalin aduce — cred eu — noi elemente asu-
. i a acestei probleme şi aruncă o nouă lumină asupra
'rebării de ce războiul a fost eîştigaţ, dar pacea a fost
yierdută.. Aşa-zisele „Acorduri de la Talta" au fost făcute.
"ă consimţământul sau cunoştinţa marelui şi generosului
;*upor american, contra principiilor lui morale şi, ceea ce este
rnai grav, contrare intereselor sale vitale. în afara ne-
,'dreptăţii umane a acestor „aranjamente", care condamnă
Întreaga Europă de est tiraniei ruseşti, ele constituie d
tragică oroare politică.
Echilibrul mondial de forţe a fost rupt în favoarea
Uniunii Sovietice. Nici o pace durabilă sau supravieţuirea
flAimii Libere nu pot fi asigurate fără îndreptarea acestor
Jt-ragice greşeli politice. De aceea ţara noastră trebuie să fie
îf uternică şi înarmată.
Dumnezeu să Mnecuvlnteze America!
Dumnezeu să vă bmecuvînteze, domnule preşedintei
*
i:
Cu cea mai profundă stimă,
s al dumneavostră respectuos,
N. Baciu
{Bl — Agonia Românie! 321'
americani au cerut acceptarea unui arniiatiţiu 1'avorabU Jp
României şi statutul de cobeligeranţă, fiindcă aportul eiJjl ]a 29 iunie 1944. El (Maniu) spune că „informaţii absolut sigure arată
la victorie va fi imens, „capital". ~Wt acum că „mareşalul Antonescu a obţinut ameliorări substanţiale şi că deci
4. La conoliţiunile de negocieri şi deci de armisLitiu aduse* de principele grupul lui, favorabil aliaţilor nu poate să-şi asume responsabilitatea unei
Ştirbey, cei trei au venit la 12 aprilie 1944 cu B ua document de capitulare acţiuni cu termeni mai puţin favorabili decît cei acordaţi mareşalului
necondiţionată şi un ultimatum. I Antonescu". (Ambasadorul american nu ştia de „ameliorări"., fiindcă ele
erau acordate în absolut secret de ruşi la Stockholm fără cunoştinţa
5. Acest document nu a fost acceptat nici de luliu Ma--,m aia şi nici de anglo-amerieanilor). Dar englezii ştiau prea bine acest lucru. în
mareşalul Antonescu, fiindcă el nu aducea nieill aia fel de garanţie viitorului şi legătură cu aceste condiţii mai bune oferite de ruşi României, voi
existenţei ţarii şi ' iieairruluijjl românesc» - jjl mai cita trei documente: " ' a) Raportul iui Murphy, consilierul
6. Cum, vom vedea în capitolul următor, ruşii au avut* politic american la Alger, care în telegrama Nr. 7-244 din 2 iulie 1944
laiţiativa unor negocieri directe cu mareşalul Antonescu încă 11 atrage atenţia secretarului de stat ea se pretinde că „better condiţiona were
din decembrie 1943 la Stockholm. Ele s-au purtat întreg offered to Antonescu than to the opposîtion" ■ adică lui Antonescu î s-
ambasadorul României, Frcd Nanu şi ambasadoarea rusă, M au oferit mai bune condiţii de armistiţiu decît opoziţiei.
doamna Rolontay. După discuţii şi repetate întrevederi,JJJ tj, ^-.^ *— „„B»-~» *„..., ^...|..,, "jugula uc siHl,, IVIOIO
ruşii au acceptat să amelioreze substanţial, sensibil, pri-jl a chemat pe ambasadorul britanic şi pe cel american şi
mele lor propuneri, ca şi termenii armistiţiului oferit de cei»
trei la Cairo la 12 aprilie 1944. Jl b) La 28 august 1944, după lovitura de stat, Molotov
jhemat pe ambasade""' r>„;+„„;„ ~.- __ . _i .
7, Cum nici mareşalul Antonescu şt nici luliu Maniu'jj nu aveau
încredere In cuvin tul lui Stalin, ei au căutat să» obţină garantarea condiţiilor Ie-a spus următoarele:
oferite de acesta şi de către» anglo-amorieani, prin încorporarea
ameliorărilor în eondi-Jj ţ-iile de ia 12 aprilie 1944 la Cairo. Anglo-arnerkanii 740.00119 EW 1939/8—2644: Telegram
au. refu-M sat asemenea modificări. 3-a pretins —ce impostură! --•-•■■ ea|| la The Ambassador in the Soviet Union (Harriman) ■ to the
Stockholm nu ar fi fost decât „discuţii4'" şi nu negocierii „Eroii" de la Cairo şi Secretary of State '
cei de la 23 august vroiau sa-şi atri-1 buie merite şi s㻺i procure state de Moscow, August, 26 1944—3 a.m.
servîou. De aceea el trebuiesc demascaţi şi denunţaţi poporului român, ca [Received August 26—1:30 a.m].
atareJf 8- Adevărul este că la Cairo s-a încercat în nenumăratei rinduri sa se
obţină aceste ameliorări. Cum nu se putea fac» uz public de negocierile directe 3159. Foy the Prasident and |the Secretary. Molotov called the British
dintre Stalin şi mareşalul! AntoncBcu, ameliorările au fost prezentate „ca Ambassador and myself over at 1:30 a.m. and macle the following oral
sigure, cat autentice"", .chiar de către Ştirbey şi de către Vişoianu (sosi» şi el la statement.
Cairo tot cu paşaport dat de mareşalul Antonescu).! . La 26 raid 1944, „In order to support the presti^e of the new'Roumanian Government, and
Constantin Vişoianu personal a primit deş la Ankara, de la Alexandru in view of present developments the Soviet Government does not deem it
Cretzeanu, termenii armistil ţiului propus de ruşi României, iar el a informat, advisable to introduce new armistice conditions. An agreernent should be
pe englezi <ie acest lucru. Telegrama Lordului Moyne, "Nr, -1334, către| reached with the Roumanîan Government ou the signing of an armistice based
Londra este categorică. La fel, telegrama aceluiaşi Lorcft Moyne, .Nr. upon the conditions that were proposed in April with the three additions
3614> din 8 iulie 1944. Confirmarea 'aeestoiî condiţii mai bune oferite, de requested by the Roumanian representa-tives in Cairo:
ruşi o avem în documonttd american Nn 1939/6—2 944 cel constituie (1) The alîocatîng to the Roumanians of a free zone for tlieir seat of
telegrama lui Mo-1 Veaglfa, ambasadorul de ia Cairo ş5 unui din negociatori, government,
dej (2) the granling of a period of 15 days for the German troops to
evacuate Rom Roumania,
'>4. (3)retardin.g the reduetion in the size of the.tr idemnity.*1
\
VBUFS very
*2«t Eas* ?7th SxreeT
ffcwYwfe, f»few-Y«»k 10S2Î;
Kavembar. Iî-7 th, 193*

as&ld Reagan
the United States.. The White House
C. W HM

deRt s _ ,|:Sls
to congratulase ţhe American People lor their wisdom in electing you to
» of oftfee. 5' pray tcv God tbat he girant you trie heaith and strengtb *.-.-,
moral and material rearmament ol America» " ,

y and as an act ol gtratitude, for your straggle te preserve, freedom, d«mocracy and justice,
ou the enclosed copy of rny book, concerning sone asşesets. oi tfe* tsagedy ot Yal'ta.
taiin,, prevides, 1 think, some new inslghts into, this issue,. ahd throve|:. :.ţ|i addttîortai
the war was" won, but the peace was test.
"Vala» Ag-ra=emenits" wete tsnade wlthout the eonsent or the knowlec- ■
d generorus American People f against their moral principies, and whăj:
rary to their vital irtterests. .*"
cnan kijusttees ©i these. Agreamen-ts, whicte csndemned. the entire oîi.:ijlv Eastern
ian tyranny, these "aritag«ments" con&tituted a tragic poli \ «rror*
©f pamunr in,, the. world was, breken In- favor oJ th* Soviet Union 5. no I ■ ting, peace,
ol, the Ftee World,, car> be achieved without the correc-tior» ot these tragic polteicst
s why our country mus* be strong. ^ ;/Ş||;
otevic». .,.;#;
, Mr. Fresidea*
hest Esteern, ' *
cîfully(

■ K. BACIU

7
m *•»♦«,*»*
E HOUSE f^^c^s * __■

v>.U tfour warm message and kînd gesture of friendship are deeply
ppreciated. Thank you very much for rememberîtvg me in such 1
Vs- special way. With my best wishes^
li
SÎS-: Vk V crw^»Ji^. \ <i_4ov«»->^.

tssSk
WjUWwCrem BL IC*-*
1 No^ 161--Pari IV
Congres of-. th£, lămtefl 3tatES tUNDl» Or*>Cfc>

Voi. 129 WASHINGTON. FRIDAY, NOVEMBER IS. 1983 No. l#t


tunut of "RqjTESEntanocs .
IOC IVW LAUYTTYI
ISashingrcn, B.C ÎOÎIÎ . Si*» OTT*W*. uj.Mfou
813»

June 4, 19B4

CORCORAN BtlX REWOt*CE3 TALTA fcîiy PoUsh-Anu>rfcsm tuul othcy caţ». tIvc-
rui.Uon-Araejric«ai» aun* ptaEbittp# nwra vocai
HON. TOM CORC0RAN «.bourt YftJt* now Shxa «tt anytlm« bolore.
or tixxttot* Iţi XKK novts. or "îraita & «JiO tssocUfc» ed witrt * «liant by U\c
Rr. Hieolâs Baciu Paiais du Rond «xrRrsEKTATîvel jTrt&ay, Woo«nb<r i&, XBS3 AracrtcsJ» pcople in ccj>era3. At preawsoi f *.m
« Mr. COUCOam Mr. Qpeaier, «Înec &etn« Roodaf wtttf •peliUons trom «Jl oi'cr tbe
Point 3, Rond-Point Dubay.'s- World War II. Europe, the tînRed Stătea, ,and eountry ftskin» the Coniţrcn to dcai wlth the
a'Angers 06400 Cannes •France in fact the entirc «rorlcl hui bceri haunted by lasue of YtUUL Mr. Spcaitcr, the spirtt ttt YalUi
Yalta-aud the spirit oî this 1945 executive ocree* will coattuue to h*unt wa jucid nvucîi ol the
mont, Yalta arid other turreements aigned by worLd untll we efear the «ir regardlng U.
ear Mr. Baciu; . .Thank you very much for your recent repreaentativea ol the United Stătea durlng At the requcst of tena of thousAmls cf pcople
crrespqnâence and the enclosea copy oî your book entitled and&hortly «Jter World Wax II did not brtnjt reRTcscntine the dejilrea ol mltlloria hero in the
'e'ii-oat to Stalin. I appreciate your thaiSghtful gesture abouţ pnuce and tecuHiy lor the rest of the vurid. United State* an$ firound the u?arld. V ani
but rmther became o aourec of permajient today imro-oucUiti legUlutlon c.Tiltntr for Ui*
s welî as your kind words concerning iny efforts ip unbaiance and terwton. Nor dtd theae aaxeemenu forcn&) rcnunctatlon oJ the 1845 VuU*
ongrese fco renounce the Val ta Executive Ktyreeroeht. aerve ui thc'finnl ■ aalblacllon oi Soviet cîalnu, but cxccullvc îigrecîbcnl.
b> aiesd a* a ip.rtjiBboa.rd. Cor lurther Soviet Wilh the passAge ol siieîi » resolu-(tun, wc wiii
exparuion whlch htu *lnce iprccd over vlrtuUiy have shoiso th* *-ortd lh;it wc gjs a nation arc
Lxke you,. t feel that the slgning of fchese agreements at tUI conilnenls. couraiecou* . cnouKh to admit past raUtoitca. At
"Slalta in 1945 by President Roosevelt and Prime Minister Yi.Ua, uid other isTeoments uere -aiisticd £l\a «oine tlmc. w« «uiU be centlina a me»* «aue
Csiurchill iras a tragic error, The heavy toii of without th« consent af repre* *ent6lW*3 irom to peopic on.\îaved under Bovliit t tountanaciism
niiraarous counlrlea whosc tkte »«J* bclne thal Uia UniU-ci state» liai nas forsatUn t-boul
suffering that resulteâ iis central and eastern Europa dectded. Za thU jetvsfi the »e:recnmnu werc them, tmd Ihot the United But*» canLînuaa ta
continues today. liicned In Ct«ftf vtolfction ol Uite Atlonths «tand.for the prUiclptea oî îreedom und
cnivrtej snd the principie» on wfilch our Watio»' Indcpcnrtcnce (or oii. Dy renour.p* Iritf Valta. wc
I fina that your bobk provides some. fascinating new «.'.na Co'unded. Vut ura sJsned sucU csmicat witî iesve no Qiîcîiiiori o* io the îtinccrHy oî our
fcjiFccmcsita wHti the Soviet Union ai th* expreticd «oll-darity wttî» tha pecplcs or ecttfral
insights ihto .this issue. I am certain it will prova cxpciu« of Polwid *nd i*veriU otfwr cauntrU'*, *nt& caster» J£)uropc. even whil* thes? tro-
useful to me•in my continuing representafcion of the "rc-sultlns ■ (n miws murder tsxi the t'nslavemeut ţcmpornrUy huid captive by tho Sovlcfc «yst.cn}
of hundtcda of mlUtou v! ptoplc. Triat ia v.-hy to
captive ţiation cause in Congcess. this day. ^or mlJUona «jound tho worid. YoJu iilli
of EovoCTirDcnL
Therc «faould be no 6bJeetten3 te re»
Lacting me. Sleaae continue to terves ÎL» » syraboi cf our betmyal oî ioyaJ ailleiu' fiouncUifl Y*lta,'CSp£«lftlly when eoiv
Again, thank you Thi» problem wUJ not dl£*c>peair untii wc show fctdcrljis tiuit aU« nL'recaaent itraa clcftr-iy
the caurate to deaJ s.ith 11,
âo sa. . î cari aasure yau -ttiat whU« th« ocopte ot
vloiated wltrt regsjd to the icw pac^ ttve aspect»
of tho ajcrecnafint: tueh K* Iha cuaram-cfl «f
ceritrU axid' etatera Eurap* nppreeljoe our free elrctioru. t» furt, thu agrecment wasneve?
u'orda "of Eolidarit/, ihey ofteo «.-dnder Miout, hnnoiett tiy the Soviet Union-
our iiriCirrUy. îl Ir.dccd ouf «-xprei^d
^—- wordar.of adlh ia*rlty ture tUiccre. they u-onder
X «lnecrely hopc thal W *I» «**• ke<-p the
Ircertom-lovinu people «r the wurld watiing
*■?■ why the Wesi'crn World hd» not ycl rc- nmch Uuitfer* antf that the Metnbers of this
Cam corcotan Representative ffi»uucc*i V&tU îawr SES y«&r*™ Tli&t 4* Cunsrpxs (ronţ fcuth pauies vi» Joln In
in Congress expreffilritf our tititiy wiiu aU captive natîans o!
tn*

"■S25
MPHREV

»./"*"!
«S»iat^ar J&£*uti£
WASHINGTON, D. C SOSIO i HOUSe OF REPRESEHTATIVES
WASHINGTON. O, C. 2051S

'■■p?.l

November 28, 1984


Kovember 20, 1984

-ar Mr. Baciu:


*^ Dear Mr. Baciu: •
Thank you for sending me an autogra- " *",. vm,r recent letter and for sending 8 copy
bed copy of ybur booîc entitled, Se 11-Put " Thank you for your ««" tojŞţalln.
o Stalin, The Tragic Errors of CEuTchill" Z of your latest oook, o£i±_J^IE----- ; ------
* i for the personal inscription and loolt
nd Roosevelt. .1am most grateful for the P«s direct ex-
:
wMi •forward to reading the f^ ^^^nt to the inhumanitf
During the years in qiiestions, their perience with cotomunxsm îs Ţ have been writing
-freign policy left much to be desired, and Lch .y.t«.s breed, the££^£ t*.your courâge and
you: certainly are in a position to speak ;SS^Ϋ tS"St»r. o, .nankind.
ut -with authority on this subject. ' Your PXease lat me kaov 1£ X can be of service to you.
eook will be a vaiuable addition to vxy
ffice library
With warmest regards," I am •
.
1 32?

Sincerely yours,
'HIL GKAîM Member of
Congres*

Hr. Nicholas Baciu 424


Mr. Nicholas Bacxu East 77th Street New York
21, New York
424 East 7 7th Street
New York- Nm* YrnrV tfinî*
ttH®
t*»0* ANO» • »*
RESOURCS
JU0IC1AKV 5
BOB DOLE UNITED
lânttd States jenate
WASHINGTON, DX. 20510
SMALL BUSINESlS
SUOGET,
AGRlCUOU!ţ]Ş
:

OFFICE OF TECHHOUîip
STATES SENATE

ASSCSSMEKt Hovember 2l, 1984


■ November. 28, '19J34>

Dear Mr* Baciu:


I sincerely appreciate your forwarding me â
s Baciu . - . « . • • CO£.y of your new boak, Şell-Out to Stalin. While
th Street ■ " • ' . • ' ......... - •,,<
I have not had the opportunity to read it in xts
entirety, I have found parts of it to be nost
ew York 10.121' interestirsg and certainly thought-provoking.
-, < -- -jift

aciu* • 'f - Thank you for sending me your booîe, Sell-out to As Co-chairman of the Helsinki Comrnission,
T have: a special interest in the affairs of
Western Europe—especiaîly as th'ey reiate to the
rors of Churchill and Roosevelt -«• -The Untoîd
rights of indiv.iduals.
...........................................................■" " '" ........................... '■ ...................................................................................................................... ■ ................'................... _H >■■ i ................. IW» .......................

îs both very interesting :an,d Informative. I Again» my sincere .thartks- for your-'book*."
ţ?ith best wishes»
preciate your thoughtfuîness and ara deîighted
ine boofc to my collection. •■ i 'sfi

ereiy» BQB^DoWţ
United StVtes Senate

Orrin'G. Hatch
United States Senator Sincerely yours,
Mr. Richolas Baciu
424 East 77th Street
Î3ew York, New York 10021

ff i29"

Iată acum lista persoaaEţăţflşor americane, ellrora le-~A fost trimisă
*j9€vv$te& JSblctle» JS*ev%4xi® cu autograf şi o scrisoare Sett-Out t@ StaMn. şi la care toţi au mulţumit
WASHINGTON, UC. ZOSIO prin scrisori autentice. De reţinui că în Statele Unite, Senatul se -ocupă
in primul rln.d de problemele legate de politica externă. - '* -

Senatori: ?:'>-'-"
January 15, 1985
Jeremiab Denton F.H. Murkowski Rudy Boscnwita ~.
Tetl Stevens Barry Goldwater Pete Thad Cocliran John
Wilson W.L. Arm.stro.ng '-K L-P- Denîorth Don Niekles
Weicker Jr. -William Rotii V. Jr» Mark Andrews. Bob
r Mr. Bacius Paula Hawkins .-s Mack Paekwood Arlen
Mattingly '{ Steven D. Symms Speciei* John Heinz
personal experiences in Easterr» James A. MeC Ilire T)an Quayle Job I-L Chafee Strom
pe are now shared with all readers of Richard G. Lugar Tlrarmond James
iatest book, and I appreclate the Paul Laxalt Abdnot Barry Presalec*
you sent rae. The work raisea
ral disturbing questions, and I know •Chick llecht . '-; Pbil Gramm • Jake
have put. a great deal of research "Warren Rudman Gara Robert T. Slaîîorâ
the pages. I am looking forward to G. J. Hum.ph.rey Paul S. Tribble Jr. Jobn
ding your thesis more closely. Pete V. D omeniei W. Warner Slade
AM... D1 A mato Gorton Daniel J. Eva«a
in» thank you, and best wishes. John P. East R.W. Ivasten Jr.
Jesse H-elms Malcolm Waiiop Alieri
Sincerely» ';|J;>: N.L- Rassebaum K. Simpsou
Bobe Dole J ack Ivemp — deputat Jean J.
A.M, McGonnal KArkpatrick —■
"William S. Coken ambasadoare a Statelor
•G.McG. Mathias Jr. D-F. Unite
Durenberger William BucMey~-;>RFB;s eU
Nicholas Baciu 424 East 77th
t New York, New York 10021 Toate aceste scrisori, Împreună cu dosarul documente
lor la care se referă cărţile mele, vor fi lăsate în păstrare,
pentru a fi depuse in ziua de mâine a Românie*, la Arhivele
Naţionale. ,.iTi,:,
mi
de la înaltul şi Preactrsdosxil Episcop Valeriaa Ediţia franceza a apărut la Pans în, 1984
- ■., r- . - ,- , ■

NICOLAS BACIU

XM ORTIfODOX EPISCOPATE OF AMERICA


U Europe de VEst
trahie et vendue
AD - JACKSQM, MICHIGAN 4*201. U.S.A.» TELCfHOME IS I 7i S22-4*0e

Ufflt» Of !HC BISHOP

A*

v %.ci^L jf^î^r
Sfli ■■ ■'■:■■■• • •■:• ''Wh.

'Mi-

LES ERREUR5 TRAGIQUES DE


GHURCH1LL ET ROOSEVELT
■1S-ES DOCUMEWTS SECRETS ACCL'SENT

ii ...■ r

IA PENSEE UNIVERSELLE
«r&.
EDITEURS . .

nmrs

333

PARIS, Ie 5 Juin 198»
i jos. scmsoaye-a domnului preşedinte al Republicii Franţa,. 45ÎSCAS© IHESSIlffllG
ei'rand, şi pe aceea a fostului ţa©» şedinţe, dl. Yalery Giscard
e într'un elan d» generozitate exprimă- autorului o apreciere
SI /m
^. cu siguranţă, destinate poporului român.

Cher Mo'nslsur, ''''-" ,v"

• Je vous resnsrcle «te l'envoi de vetre tivrft "i.*


Europe-<Je VILst trâftie fit Vendue".
ta tens$on tţui transparai-t dans cs -răcit ■frris'tsri-cţ.ue es--t
«isâasnt ewnprăhensiblfi. Eli* ne peut que susciter la $,ysnpatMe
du îecteur.
â*&i Ifc§ tras sensifele â la courtoisîe dş votre
DE LA R£pUBLK$JE geste, et je vous prie de croire, Cher Mon&îeur» 4 Texpression de
tnes sentirnenis Ies meilleurs^
r Monsleur,.
/lW i r
bie» vtaraiîiu mss fălire efe vm$am iirwire "1* Europe da 1f Est.
eiie: e*t ■venâţafi:?" et. je vcsast en- remarcie.
/. HAf^ '
■K*
Jîe. VE»IK prS> dfe croirm â- i^expcesslon de tm&

f 11 J&~ **
IFranţo. iFrancols. .jfcUt-
Derrand
Monsiaur Ni colas SAC1U

1
MGRBTA'SUVT t 18. «UE FRANţOtS V* ' 7SOOS PARIS - TSU. 7S3.Ot.24
£;; Dfune guerre Puutre
n«NDE«tsu«?qs-***»sr y» 8 I
34 P&cHiNG w eTAnwik&jt
■OBEUBitve»^-*'

ie 18 fevrier 1985
ou la fin d'un monde
PAR JACQUES GUSLLEMtS ©BULON
IX ne **a*it pa* d« rtecrir* rhlstolt* <âu JtuM«« Yctraut» aet /V«n£Ur«E £e !KJ «twe Nlcotat JBadu a'lntSiţnc de l'itrane»
dtraier conilit mondial. ÎL*» contau-w» de Ic /trtUsnde et Ifl HouTT^iniie, stnn iy«* comportament &m Kcoeevelt ei aouiîgn*
livro* ei de Mimoires publica depuli te 8 mai fannexiem dei EUtts betteiL. L* Itpiw qu'avant VaJta, *t avânt mente ia sif^ia ture
1WS pâr Ies *e- C^ticm ucrait ta /rentiire rua»o-pol<>-«ai*e_ d'un tventuel trăite de psut. îea EUtj de
:tcun c42ici«Js du drame et î&s eptcudis-,tw Stoli»v« denwniia tncore dea boje» mililaim l*Europe orientai*,'« des Baî' . kans avalent
Bac iu, y xutosent amplemcnt- Ce qui noua jcrablt,
en revanche, utile et Instructif consist* i
rn J^nland* ct en Foloyive el to Baranlie de
Uhrt v.tilixttion, par la fiott* rusae, d* la
ite- * vendus ti rntHis * pat le» Anslo-
SaxoruL E s'etanne d'allieuz* plutât, du
i'eiiarow d* degarer le realit* ri*s eve- SaUiqTie en i£ărecticm tie Ic «ier du Hani <t numque de-sens ştrategtque.e* de bon aeru
nement* intervenea entr* lfi3U et $S45 ! de de l'<x*tn. AtUnturue. » tout court, maruiestj paj ftooaevelt et
îeur in&VîUbie gimgue t&ythlque> ■ #u Point n'ect beaain <îe souliener Itiu-BMîur Churchlli qui creaient de l* aort» ies
IcEcndairs. partitruîier du dicuieur sovieiique. qui prfesenuit conditions tdeales poui le de-clenchement
livre "L'Europe de l'Est- trahfe et vendue" Pierit de ra'arriver ţ. Un cuvraţc rfccemrncrit ţmfeH* pu â'intrepldes exij^nce». fc rheurc ou ses îorcea d'une troisieme guerre nvondiale, que de
i'attitude deiiber*n"*en» provo«-»trlc* du
Hlcoîas Bapu, « li'gurope (X i'£rî trshie «mtes *c repliaieni SQUX leu cxxîţ* de bouwir de
heureusement ii est «shez nous au moment ou la se ance. ■■ţt vendu* * (1), IEKXIS a. pftrmi* dtr nou»
.jKuîdar di?» îea raeandres et le* mareea»
H Wehr-mtcht Ausai h'est-3. pas curptenint de
consuter que ces caieeaee* alUtent fTRndir «u lui
rnaltra du Kremlin

sernain»" «lent d'eftre suspendue. Je'ne pourrai donc ţes GU evoiuinEnt * cetus epoque Ies di-
plomaUes anjElo-saxotmes et aovietiqua,
et A cafesone que l'Armee> jrmiffe' ircpfjwrsiţ
SK îoi rur le ternttn Oelica-ci, au deme-urwit,
Pîerre ie Qrand
.L'auteurt anden »voc«i fe în caur de Bu» furent t»ciUf- -^-» Hsfint admise» par Antiîony
caresfc. aut devmit 'reusilr.' dans lee Eden ea «vril-mai 1942 — c'«st-»-dj.re avţnt
annies 50, 4 gagner î'Quest. apres avoif EU.-lliijfrad — et reconnue» ou\^rtenieint pa*-le Oenx cette perspective. Kicolas Badu .
. passe dis eru dan» ies prisma commu- ministre brltcnnique dea Aff*lre# fttmrifterw le ■resume li notra-intenucei-les clauxas aJQ-
orustes, * ellectuela uâ travtil de b&ne- 23 octobre ÎW3, en presenc* tf« Cordelî Hu5L gTiiierernent luggestivez du-iestamenS
ferenoe, car certainement-on reparlera de tal ta. -<UcUn qui «cietr* nombre de situations Malotov et SUline poiitiquF de Werre le Orarul paw"« texte
ie crtateui d* l'empire wsse r«-ccrnrnanoe
L'Europe de
KOUS Un ÎQUT biattcndu. Ii s'est immerg*
pendam dra moi* d*n«-ie& archives poli* entrr autres a tes tuccesaeura d"*lre ep cuerrr
; liţjues et miJitairts de Londre* et diţ W*- permanente avec i*E«-rept De semer la

ne la question de' Yalta nous avons -reuss* & passer ici


ahmKton oijlli dicoui-cn parmi Ies do*
curoents uStru-iMfcrets, d*fl*as*i II yi
peu. des pieces in*dlles dont eertwnes »
l'Est bradee dtscord*- en Poiogrie 13'itenore le ţemtoir*
naţional au* depens de la Sufde De saffner
tans cesse des 1lerriUDlres vtra te npni. vere
Mate a y », ei Von w* dirs, l»aucouţ5
revil*nt explosivea. Rîieux, Dani une leUr* *dreuee it. 30 fevrier Ies nv*. ţ*t d* la RalUţjue, ei \^rs le cud. en
nce.de la gauche et de î'extreme gauche une resolution tres Apparteruinl * Tune de ec* n»Uons de
n&rt ruroţ>i«i qut fttrem sans coup f*r^
1W3, h 2*brou*fcy. Importante ţiercormslite
du mouvement «loniMe. «lori en vi«Ue â
di recucn de ia mer Nptir l>e se rappr» cher
i»- piua ppssibte de ConstahUnopi» e) des
elle Yalta et le droit. des peuples de derriere la ligne qui *ut transferew des Rnifes d* VAllema'iţrttt
nationa^toaalistie 4 cellcs de ÎTjJliîS™
Moscou, Franklin D R'ooeeveH «ctrepti.it
îroidement li
tndea • t^ui ar ni tnaitrr d* ca •■» pton* srrn
mairrr du tnoytr ». *crt)-,U ■ D'occupcr ia
HiOol«« R*dy n'ft pa» eparjffte uj pcjn* Turquir e» Isprrse^dans le dessein d attcindre
Votre livre certainement aidera â «ttirer'en plus l'attention pour donner A ies i^cherche* une «m* plrur
firise de cxjntiâie par Itî.îtS-S, iur tcţute
'Europa orientale. Âpre» avolr indicju* flue l» e.-iirt- Pirsique V* taire de it C.rtrct. d^
1» lîotwne.et de ta PfllDKnc une cinîiuiemr
qu«ii exhsiistiyis S'i) » niţureîle* ment î'UnJon savi*iiq\w auiait î» punte d* vai*
es sur nos ciroits- legitimes'. »word* urat asienUan tou^* »p*-epaţ* «u
«ort ds ** Houm»nie natele. î'ftute-ur K
dun-s I» rforeanlsatlon du mond* futur, îr
prtitdent «mericain cnchainalt Soyca»emenl
colormc potir l* Russţe Avecrn «Kiirille une
i-eccmmar*-diiinh SQUI lorm^ d'»v#-rl-
rtu«;l k eiever ie d*b*t en bratsanî un tablesu ccmrne iui» * • _ On don-•KTF« rn mjtTt â «*meni * Tout reU *a< coniht»- Vtu^oor
R*i\fr#I du sort qui lut r*se»Ane, U y « VV.RJL& ««port ew AM» 4tl*r*$n&?*., 4o»» Itnt detrutte a
quarsnte itru. it ren» ficmble de» p»y* Hau* cidtnrn.t 6 «ea desin en Nou* voyana elwirment o0 amihaiia «n-
cher I4onsieur Baclu, â mes eentimenta r*«. plus distingues;- eSesormal» *ttuf» d> l'*uîr« efetfe âu ride«\i
ds fer
veni» notre auteur Encort noua-sem-feîe-t-
U, qu'en dfrpti de aon extreme luci* dite.
11 peche par-opUmUome, Car. a'U «srt par
Dec îju't txmc^rnt la J'HnUitvde ti le Sciţii-lnntTtn*IOr^lnîf**5 lui-rnfcma rtvelateur ca teatEtnent imperial a
<u#moenimI;»icrui(*x*en-nMd< la i*o-ItlIlUIIIWl CaWftC»^ i^n,, „^ oititwd* faţni en etlicaclt* destrue* trie* depuii tjue
lea tngTtdienu ptrr.enti* du manume-
tractatioos
nti«mnabte /olt* (U Ctmtprehenrtwi «t de compromu Jî «•»
£ JStahne un SKIJU tKamp d'exparumm dans
Ua pelttt papi d'E^ropc crimule» * iOcuse
leruniima et de Viniema-tlcffiaiLcme
prolelarten om fait eciater îe « ccmwt »
R n'a pu et&bUr \m tel corinat fipr«« re an« deme avânt la conlerencv de V»U». europeen '*t moyen-onenul dana iequei
montant fe de* nourosa ftesettiieilea es KcwseveH bradait l'Europf da l'Est ct ie» Plerre-le-Granâ ■ an/*r-maii» la Hutsie pour
diîEJcilement reîutsulea ; c'eEt-fc-dtr# su3 Balltarui &u taur rcru-gt du Kremlin D'aprew lui aatiener la» ob-iectits univeraei».
tenw (sraB» *ux talţs et ceste* des U reîitiort qu'ailait en Ulre Charle» B^hlea, Ainji, pourauir NlcDla* Baciu, un* ţuerre
fut-eile enjaiea aitn d« prâaar» ver la Potop»

k/U4
pritttipauat praueonUu* bFltannique*.' qui ivst leur ln'ter-preie, î'hâta d« U Malacn- de la aarvttuda. A mal cent ruerre cccaiionna-
ftm*ricain» et «avntUqueat dt cette JaiV Blanche recidivau i S'oocsîion du «ntretlen* t-elle la mem d* tjuelque trente mlllton*
ta*tsciu* aventuns. Pour- îul, Sa cause «*t de Tfc-heraft. «t novembra ii* la meme d'homnie*. Ainsi. au bout de ce eonfîlt. cent
«EHtendue, le* «ccortU de V*IU — en *V annee, «n ac «auntettatu **K« diacuter uux vrnfct militan» dTuropeem, Polor.aU en t*i«„
ţensiant'le siautre point d'orgue du traiî* re> «findlcRtion» territariale» de Slaltn*. se trouv*-reni-ii» abandonn^* au bon $Uiilf
d'H*Uft\iU en *575 — îurent ie re-ţyjtee Cornble du cyrdame, Hocaevtît erprunait « as 6a a 1'oiIW * toviilique,
d'ijwicmhrsbles tracvatjons *ecf*-w=s„ cemvictum » que.rensulties. Ies po-pulttions L*auteur n'a decldemenl pai tort jjuand U
orjilca ou *cnttsH qui de succederent etifens- dea £ui băltea « uaunaient etice pUi*ir Ie ut" estime que davanUf e qu^in pa-. radoxe,-
Anglo-Saxona «ţ Savieticjues, d*ns 1s ralifficHemenl 4 ni.R-S-S. t. Ei U «ucj-tr ait qu'une cjouloureuse ironie du aor-v, UyiH une
OTTd DE HABSBOURG perjixle QUS *'ett^d de julUet IWÎ î. ffr-VTWC A «on cempera de lui renvoîter. Vascenssqr deraisan. et un reru*-ment porieur des etnr.es
SH5., en ajouumt *ÎU« * ^E*line «cTBit dea pjemes lo-calea qui n'or.t cesse de ie
l-a vinete et le «araci***- tadlscutabie erlrfinrment 'utile A as riiifcticm i'il ocuitcit multspUer. faUant d'ore* et deja plus de douxe
i de* pltc*3 -vxrstes- au rioasur ne s*u-iaiera trifR /aitr «n* d<c£oretio« pufcliiţue mU-lioru de nouvea-ux morts depuis l&<£. au
qu'impnsssionneî 14S plus SMXPU-qijes. cencemant dei 4lect;stm4 ItlKejt d4»u> ic* risciue de noua jeter, oemam peut-*tr«, oani la
D62 l* premi*r* visîte d'Ajriihoety Eâen £ tcniioipei an.* wexe* » [Zi. catastrophe majeure QU« acrul un irctsieme
Mascou, en decembre iSKt, Su-îsrns îxi*e «a Est-B besain de r*ppeî*f t*ue Iw re- ccruUtl mcr.dial
condiUaru a une ailianoe «vte U Grande- vendic»titan» territorUle* accepţie* paf I*
BreUgnei. L'ancien mî-nisir* briunniquc d« prtsidenţamtricain eutitnt identiquea â «iiiea
Mtsixss tt(*nt#-rei ie confie votontieri dana tţue Malouw avsH îormulees. le lî riovtmbr*
«cm livre m-iii'y]* « Tî« jRecfeitwtnff * oii JWG, pour prtx d'un trajt* d'alhance ftrmano- (3) Viiectto* frdt.i4tPtttliif *mfn£*tm
Von fwwt fiol#mtti«nt lire, page 2S3 : •. las sovietique. rewndi-eations qui «vaier.ţ
vtecx <te$ SimtftKtuea itaixni SH* netlcment provague la fureitr de Hitier et entralnt aa
*iî&* biiM «t ft* cîuiftoeTeM p«* *w cot»-* deosiem - pour y coupcr cou-rt ~ tî'er.tamţr U
dea t*f*i« *»n«a Ei/îuonWi.- JstK(««f caurtD*!»* At &uss.tfi l>iy\e« cuivun&Q,
proposa ittuj: exptttuncftt potmwîui* A
1'crut.it «uX '<4*W^w.^ l>iîrtn6C^fc £*
«watt ^w l«

S37
i* !î N1COLAS BAC1U
3
£
Ii!
»- H* *:■

^C -gl
iii
UEurope de VEstl
Ol ;
>
c o JJI 1

itl
â s? 5 «i <
ii
■s"
*»»i
**e S ="!

trahie et venaue
c-3 es
*1 U
■5 »rt
S IS*:
l 3* !
»* ■*

ag •«J
£-f
--§ « sf a ; ... . LES ERREURSTRAGIOUES
5 » l5«
=5! •E;S ? j DE.GHMRGHlL.l5.. EF'ROCKEVELT
u g—A
8 1*3 Ş'E «
!..£»■ DOCUMENTS SICRETS ACCUSENT
5 « rf
a §3
i 2o * PAR OUI ?• Gll ? Ot'ANtî ET G0MMENT L'EUROPE CE
"f
s^'p l.'EST EUT-EELE VENOIJE A STAXINE.T"
l|SJ Le Tcquisjtoire do L'anteiwv sinsi: qne son verdict sânt
CETTE VESTE. FUT EFEECTHEE AVEC PREMEDITAT
IOM PAR CHURCHLU. ET RDOS-EVELT.
mm.
' r vexiită et' ie cssactess IntJisteirtBbîe des. piâces ve.rs^ea Atssier nr esuiaxent qu
'iîRp.rossioner Ies piua Bceptiqu.es.».

D'au.tEa ««pects du bxsd'ag.e Bceomp&s ren- 1545,& Ta»»»


l Ur» document sensationisel app.eli 8 f'eire da&s»
||;;'| ' . . Radio Lux.emb3.asg»;
ir» livre qui noua foujnii uns dacum:eraita*:fe»ra: Bxee£;tiia>in-e3î.A». stuc
I ;*es STXBUCB' tragjiqiue* de Churchill et da Reosevelt..
Le-Vie francei&e.

I
'LA PENSEE UKtVERSEUUB
4, rue ChariemaRne - 75004 Paris • 887 0$ 2t

139

831
Le'Figaro; Samedî 16 Fevfter I98S

Mdo&a"-B®x3iit
••'ri^

minels de paix %rite^M^m


wâm
mBM
dan$.un« duaine de prisons n£rOs iigendaires rssîeit ele rtos
HIE commurtistes lui ort iaissâ toul toisir de jotjrs plus ISgendaires qu'ils ne turenl
du t* refiechir. h6rbîques ?
A juger d'aprfes Ies conse quences Ce sont, neanmoins. ies moot-<es
etle rotit actueites ei probables de cette - hvaison des crimes qui ddnoncem Ies
e** «jnciu . ii *»e vagi! pas l un crime ni rneme de criminels. Pourquoi Poosevei! «t
*' •«ne mtl nons oe cfimes, mai& - ptus gra ChurchiU auraieni-ils. da pfopos
n pourrai! vemeM «ncore d'une lăuta raute que rie delibera. /etS l Europe de i'Esi. dans
iu le -Tianque pas d ag graver urse ipnguS Ies gritîes de i'ours sovieţi-1 que î A
:
i, Ce. J- pr£medilai>or, OLnsqt;e'' 'iit>oâttvWt e'f mo» sens, de mânie que ie
Chuicn,!1 moissonneur ne regarde oas au bbut
du c^amp (cormne du «ain;, l'homn\ş
d'Etaî, en guerre f» vott pas au-de!a
di| conîlit ses fnorts lui bouormnt l'horizon. «iinsi lut Bagr>4« ia
FORGFS ELGOZY gvette* st s>er» due ia paix.
e preuves euraienî p>-«s ia dfesion d'abarv. G, E
ChurchiM; donner des « sphftres d'tnfiuence dans
• vendu » Ies Baîkans • (dont ia Bou-manie», eti
. Ce son!
ra-secrets
fuir» 194*, soit huit ■nois a^ant la
c©nfârer»c® da valta. mots crols^s
dăcouverts S'li «si des morts qul weillis-eam
J"archivesmai. ii en est bien davantage qui s* par Roger LAt FERT6
gton et â cîâiendenî ancore plus mai on peut PROBtEME M" Sî^
Ies fonde-smpuoâment Ies ta-quiner «n pai* « Je
ne crots pas a la «erite rustonque, [ 2 4 4 5 6 /
ei a aaciu declasai! Gaonjes Dunsmei, je crois â o
onclusi&ns v&H6 Wgendaire » Combien de

-L
1

2
3

34
„Pentru a încuraja şi sprijini, noul guvern român şl ţinîod sco.nia^ de actori ai dramei rămâneţi ^ fiu Cum din ginerii
d.esfăş ararea ultîiwlOT evenimente, guvernul sovietic mi credo c&f este do princip elui Şt i i -T>ej
flori!, a se- fonmun. alic condiţii do armistiţiu. Acest armistiţiul Lrcbijifv să se am spus, unul
încheie eu guvernul român pe baza eondiţiunilof proptise! -, J era colonelul englez .Boxshall, şeful Infel-
Hgenco-ulm (M.iO) pentru România.
te aprilie, dar ru trei couxhui suplimentare ~ cerute de reprezentanţii
Voi adăuga imeaaat că mi m.ă îndoiesc nici un moment ca acel malt
români la Cairo. o f i ţ e r britanic era un patriot, sj «>ă el lucra dom gue pentru binele patriei
(ti Acordarea anei zone libere do orice ocupaţie pentru socli{ sale, Marca Britanic' Sunt R,W
guvernului român ;
(2'i Garantarea rmoi perioadei do 15 zile dată trupeşi or germano să
ovar.mr/.e România;
(3) O reducoi'O' îa suma ro parat iilor."
Ori, aceste, trei condiţii oferite la 26 august de .Mototoli ".'T-v"' ............ *r"~ V" """■l,t"1""""1 uazui nostru —la familie
drept concesii pentru încurajarea, noului guvern, roma şi la .mtmu. Nu cumva aceasta lipsa de orizont de informare şi de analiza a
erau oferite, de ruşi taj Aidonesen încă de la 3 iunie 104M putut influenţa judecata şi duce îa eonduVăi greşite? Oare membrii aceleiaşi
Coivl'ivjnarea lor, daca ar mai fi nevoie, o avem şi din parî familii ,m pot fi influenţaţi Intre ei, cJnar Iară voia lor şi fără vreun obiectiv
tea noului ministru du externe, Nieuloseu-Buzeşti, „boi a tul'* blamabil?
din memoriile lui Goorge Duna, oare in telegrama Ini dii
noaptea do 23 august 1.944 adresata, lui Aluxand ru Croi
tKeauu antoriz.a pe Şlirboy şi Yişoiano să. Momuexe „arnusti
ţiul" da la 1.2 aprilie 1944. dar cu. adăugarea a trei condiţii Cburcliil botărise să abandoneze România ruşilor. El decisese că sovieticii
adică colu do. mai sus pierite da Sfaliu lui Autonesom vor avea primul ouvînt în România,, ca ei "sunt principalii negociatori cu
Delegat ii români la. Cairo, Ştirbe/y şi Vişoianu, aii corul să semneze
armistiţiul cu acente- amnliorări, dar an i'OBt tri mîsi... na o fac.a la Moscova. România; că englezii şi americanii vor avea un rol redus, de chibiţi, de
Gum armata capitulase, ruşi nu mai aveau nici un interes să mai semneze, figuraţie. A servit familia Ştirbey la realizarea acestui lucru? A fost informat
ceva sari si mai den „zonă liberă'' guvernului roman, 8-â-i ofere cola 16 zi de guvernul de acest lucru? Dar opoziţia?
aşteptare înainte de a declara război nemţilor şi mai aii să mai reducă Nu era cazul, dat fiind imensul avantaj adus aliaţilor
suma. reparaţiilor. şi în special ruşilor prin ieşirea din răzbi, a României, ca.
Armistiţiul —eu lotul, altul şi mult mat sever ■—a foi semnai, mimai la ei, aliaţii, să plătească preţul acestui avantaj? Nu era cazul
12 Kcptembrio. 1044 după ce, ţara îuses com,pl<iL ocupata, fără cea mat ca negocierile să fie duse de pe o poziţie de forţă care să. ducă
mică rezistenţii, de, ruşi. la obţinerea calităţii do oobeligeranţă şi col puţin la condiţi
ile de armistiţiu oferite de Stalia lui Antonescu? Cu siguranţă
Cititorii să tragă singuri concluziile lor. că anglo-amerioanîi le-ar fi garantat, fiindcă ruşii le oferi
Personal cred că Ştirb ey 'sşi Vişmiauu — delegaţii de I seră, dacă România arai ţinea cifcva timp. Prin. capitularea
Cairo —au eşuat în mod tragic fiindcă, de fă aveau atu-ui necondiţionată, fără semnarea prealabila a nici unui fel de
«xtraordinare de jucat, le-au jucat cu siguranţă prost document, România a fost dată legată de minai şi de picioare
Oricum, ei nu. trebuiau să. încurajeze, la capitularea ncconJ puterii des creţi onare absolute a Uniunii Sovietico şi fără posi
ţionată a ţării pe cai co au faeut-o, fără semnarea prealt bilitatea de a protesta, cel puţin pe plan moral, finclcă ea
bilă a oricărui „armistiţiu". nu convenise la nici un armistiţiu, la nici un fel de aranja
ment, Dg_Ja.. arestarea mareşalului s-a ja?ecut.j|iraef Ia ordo
\ narea încetării focului si îa ridicarea miinilqr,,.îa........................... ,pred arca"""
Să vedem acum ce s~a tntlmplat la Sloekholm, să oompij mm termenii
între oi şi să vedem şi comportarea diferiţii! întregn"mutate române inainjculiu. Iată de ce eu nu ani fost

sfS 37
yilj.b.ESPHXSIDIAL-AMT K.t,„j:,i^,»-su.e.i* _ . ,__,
a germană;, sub titlul Verraten vmâ verkmift, a 07: rut- la "-•?:•■• B300BONN1, d.n • 2t« îebwaţ 1SII
în 1986 în colecţia Univer®i4as, cu o inti. . ■&W&&* a 1
ii/ 2S74/BS Mna:ie«i«............ 3.T.B,.
„ . ^___ ;.______________ —- ■ ........... (odw Ob.r v.rmUU4n« aQOIÎ
gerraan Dirk BaT-eadaBHQ,. pe care o WQÎ da ia tradncere, SftSS^ÎSS^ Wlf m^B.14
jfterrn «icolas Baciu
ţ->j! ^„„„.j ,M3M

a scrisori fi articole din presa . germani. a«'t* m]>ste Domnele Beciu»


&ii '" VERKAUFT'.iîBproune cu «etisoua» B«. din 12„,Z..B6..
»& ■ sŞ/ft'. Somnul 'Pras-R.cii.nte ni'.e nig.s* «I» ■*» V* «tuJAuwâ. c-alxfaanMi p*n*!Ba *«£%*,E»
.pentru «M»«bATe «i. d*dfccBfeiB facufa B»«A«».
UE'* £u cal* Bal «HsĂcole ■.■slufcsxi.
îurttu Bl- Peosedint»» Von
Fut-fcho*!»»,

K&mmmem>iaai» - S381 tean., den 21. .FtSsroar '198S-


NiaiSSXAIg'ZUgK

.;&?;%:

lit** 3tin-(*e Batrmulş Biseiil, ■


Sil:"
Kamiiltume-siet calixturam -pantra BBistjiis Bv»' 8.cx.i.S3wr.B' tfcira 12 Februar!
Ş8S si. psswteşa casAsca- B»* „ *' -_■ ■*
¥Q£U cstî Ciaarbaw ffite» »,l.s- p;«£ms* a:ca.zi.stcu f©a«fc« TOsail* inifcpr-e»» *'. ' ,■«
Cu cei* ira<£ pasi«teB!»«e*£. BaiwteTi»
.BsBÎanu:tjf Kahl£«. -

I
imate Domnule Baciu,
mulţumesc călduros pentru amabila dumneavoastră
WTdS 12 februarie 1986 şi pentru cartea dtunnea-
"citi cartea dumneavoastră la prima ocazie cu foarte mult interes.
Cu cele mai prieteneşti salutări, m
Helmut Kohl,

*
aatskănz!er-; kanische Politic IBM bis 1939 (Mtînchem Herbig, 1983). Dr.
Bavendamm este traducătorul în germană al cărţii Dlui Nicolae Baciu.
0107-724 . MfiaAar,, 7,3:-|98B
Wa»< * 355
Mărturisesc: la prima lectură fugitivă a acestei cărţi
aveam rezerve. Putem noi explica plauzibil împărţirea Eu
ropei prin maladiile lui Rooseve.lt şi Churchill, sau. chiar
las prin apţiunea agenţilor comunişti care se infiltraseră, în
timpul celui de-al doilea război mondial, în guvernele, şi
administraţia Marei Britanii şi Statelor Unite? Eu unul nu
ata £Jomf3ui» Baciu, cred.. . . - - - . ; .
şedinta el Consiliului» Frantr Josaph Stssuss- mVa iîraarcifio-fSf-aa Nicolae Baciu nu pare să cunoască lucrarea mea:, Roosevelts Weg
călduros de oi fi-ţarini» cartea Dv.-"VERSATE)* UND'VERKAUI-■ i zum Krieg-(Drumul lui Roosevelt către război). Dacă ar fi cunoscut-o,
ata ca aceasta carto e Bv, ptBtinta un mare interes isteric si el ar fi înţeles că în spatele politicei de abandonare a unei jumătăţi din
ele* pentru o tara c's a noastră,' cate suferă ince Bi astăzi W Europa Uniunii Sovietice se găsea, un plan bine ticluit de Roosevelt cu
nefasieloe irit alieri dala Teita,, -Domnul r-rssedinta inc» n<*-t « mult înainte de începerea celui de-al doilea război mondial.
pre masei* sau XBg:ret#dB a '£» ceti ds o maniera eprofundnt», După părerea mea, rolul pe care Roosevelt ii rezervă Uniunii
edinte «para ea o poată fece ou'irancf,*! e| doreşte, ds pa acu» : <-■ Sovietice şi Angliei, în calitatea lor de garante ale unei. Pax Americana
t succesul-pe car» ea ii merita» aşa cum şi-o imaginase el (la care Preşedintele Truman a renunţat în
călduroase salutari, * mod abrupt) a fost mult mai determinant pentru situaţia de pericol
* mortal ce ameninţă azi omenirea decît.calamităţile legate de vîrsta şi
___.,. maladiile guvernanţilor, sau de acţiunea agenţilor comunişti infiltraţi în
ialrat» administraţiile anglo-americane. Cu toate acestea, dacă am decis să
traduc această carie In limba germană, am făcut-o fiindcă Nicolae
ne să mulţumească. p'irMib zirulaî românesc Specta-tdr din New Baciu stabileşte un număr important de adevăruri istorice cu claritate şi
omnului Şerban Andronescu, pentru publicarea în traducere probe irefutabile, adevăruri de care cititorul german încă nu este
ă a prefeţei carţu sale u» 'limba germană, pe care o redă mai: conştient pe deplin. Acestea sînt
acest ziar. următoarele:
■I. Prclenţiiinile. (obiectivele de război) ale Uniunii Sovietice în
Europa erau cunoscute de Aliaţi încă din Ian. 1941,
a cartea lai - KI.6ol»©: Baeiu şi anume;
— împărţirea Poloniei prin încorporarea teritoriilor ei'răsă
New York' Spectator NJV.19 ritene în Uniunea - Sovietică şi compensarea Poloniei prin
— 20, august. 1986
teritoriile germane din .. apus; ■
ŞI CRUCIFICAREA ROMÂNIEI r —r~ menţinerea: Europei în două zone de influenţă, una
După cum se ştie, ediţia românească (azi epuizaţii) a .engleză şi alta rusească:
.cărţii Dlui Nicolae Baciu, fost avocat în Baroul de Ilfov, — aceste pretenţii au crescut pe măsură ce Stalin şi-a dat
:
a fost tradusă în engleza, franceză 'şi-germană şi distribuită seama de bunăvoinţă americană faţă de el. , ■
:
în ţările respective. Reproducem azi parte"din ecourile avute '''' 2. Obiectivele de război şi pace ale lui- Roosevelt împărtă
în Germania, ţară care suferă mai mult decît toate celei ilfce şite de el Cardinalului Spellman încă de la începutul luni)
de pe urma acordurilor secrete de la Yalta. Autorul textului
clemai jos, Dr. Dirk Bavendumm, este. anistoric revizionist
• german, autor al cărţii Roosevelts Weg. zum, Krieg. Âmeri-
£3 - deci înainte de Conferinţa de la Teheran Tragedia Germaaiei a" fost câ erorile OeeideatuMI mt dus nu numai
u, aproape în întregime cu obiectivele de război la instalarea la putere a unui Hitler, di.cta.tor-sîageros, dar şi la faptul că
i Siahn. Exista aşadar un larg consens tntZ Germania, la sfirşitul războiului, s-a găsit în faţa a doi duşmani,
merican şi dictatorul sovietic cu fnultlnalnUJ de Roosevelt şi Ghurchill care, ta euforia_ victoriei, au fost rău inspiraţi,
e aveau să fixeze soarta Europei pierzîmd fructul victoriei şi risipindii-ne vieţile, ale noastre ale tuturor.
înţelegerile lor secrete dinaintea încheierii trata
de pace, de a-i asigura lui Stalin zone deinfîu^% Marele merit al lui Nicolae Baciu este de a fi arătat imterdenendenţa
de Răsărit si de a-i ceda terorii, RoZeveltşiclT evenimentelor istorice enumerate mai SUF,
politica oficială a propriilor lor ţări. Penluaii
ei au recurs la tot soiul de procedee miMificato^ Dr Dirk Bavendamra
a fost antidemocratică, neomenoasă sîZJmtZZă
ncipiului american, englez şi european TdremlTui Scrisoare ele la Cancelarul Germanici Federale:
autodeterminare. urepiutui
babil că raţiunea majora a concesiunilor acceptate de Mult stimate Domnule Baciu, Vă mulţumese călduros pentru
t dorinţa sa ded a obţine consimţămlntulUi amabila Dvs scrisoare din 12 Feb. 1986 şi p oxtru carte. O voi citi
Zea?a> TU&zb^ a
™uistat evreesc^pt la'prinsa ocazie cu foarte mult inWes. Cu ©ele* mai pri •teneşti salutări,
foarte probabil că prima întîlnire a celor trei
eran (în Nov. 1943) s-a datorat rolului J jucaTdee Helmuth Kohî
onismului mondial
proclamarea „capitulării necondiţionate" a for
U
Roosevelt
îm iedlc
şi Ghurchill au prelungit războLl cu
. P ^ ^depărtarea lui Hitler facîndu-se
oi vinovaţi de moartea a milioane de oamenT ISSN 0344-341 8 9. (80.) Jahrgang,, Heft 2/86
bine arată Dl Baciu) dacă s-ar fi permis Roma*
schimbe alianţele în condiţii onorabiL^Sr^in^;
căderea celui de-al treilea Reich s-ar fi modus
că din 1943.
ciu se ocupă în mod deosebit de tracicele erori
evelt şi Churchi] faţă de ţara sa.& Roma™
proaus
Zeitschrift
cumente ţinute pînă azi la secret. Cîteodată
multe amănunte, dar aceste detalii merită
Fnndcă, pe lingă Polonia, România fusese
fur Siebenburgische
de Franţa şi Marea Britame, in 1939 cînd
oiul. Dar Occidentul n-a mişcat un s'ingur
e România în 1945. Nici o mirare, aşadar
mân Nicolae Baciu tună şi fulgeră contra
Landeskunde
către Occidentali a ţării sale. Acuzînd ou
unui eminent jurist politica lui Roosevelt Herausgegeberi
de ţara sa şi de Europa de Răsărit, Nioolae vom Arbeitskrejş fur Siebenburgische Landeskunde
im bine printre rînduri -ne înfăţişează
ia Europei de Răsărit, dar si tragedia Ger Schriftleitung, Harald Zlmmetmann
' , ° *
s 1986 B5hlau Verlag Koln Wien (4Vf

347
Baciu, Verraten und verkauft. Die tragischen Fehîer Churchills
=■ .... ■ :

» AbsShluB'cines Waîfenstillstands mit-den --Albie n,«n auf uoa, |g.;Wege


sevelts . in Qsteuropa. ubersetzt und bearbeitet von Birk • liber die tiirkische Gesandtsaft in' Bukarest ' und • die tiirkische
mm. Miinchen: Universitas Verîag,■. 1986. 331. -S. Regierung in Ankara zugestimmt hatte. Dartiber'-'• goli er sogar den
Verfasser N.. Baciu, ein rumănischer Rechtsanwalt, dButschen Gesandten Clodius mit der Abiseht' informiert. haben, den
48 die Flucht in den Westen gelang, geht in seinem deutschen Truppen eine Ab- und Riiekzugsfrist von zwei Wochen
mit dem Prâsidenten der Vereinigţen Staaten Roo- zu gewâhren. Wahrend der Audienz Antonescus bei Konig' Michael I. am
nd dem britischen Premier Churchill hart ins Gerieht 23 August-iiber deren Verlauf es verschiedene Versionen gibt, sol!
cht sie personlich daf(ir verantwortlich, dafi Osteu- folglich, nach Baciu, der AbschluB eines Waffeiistillstands-gar nicht
O leicht eine Beute des sowjetisehen Imperialismus mehr zur Debatte gestanden 'haben. Wahrend aber Antonescu die
Er stiitzt sich dabei zum Teii auf geheime Doku- Antwort der Alliierten ăbwarten wollte, entschloB sich der Kreis urn den
die erst in letzter Zeit zugănglich geworden. sind. Konig zum sofortigen Han-deln; man wolltft anscheinend einem Eingreifen
beweist, wobei er Rumănien als typischos Beispiel der Deut-schen zuvorkommen. Da Antonescu auf seinem Plan beharrt haben
aB die Sowjetisierung der osteuropăischen Lănder soli, ordnftte der Konig seine Verhaftung an und er- . nannte eine- neue
ht blqB als Folge ihrer Besetzung durch die Rote Regierung.
voilzogen hat, sondern auch ein Ergebnis der Kon- Dieser Putscb kam auch fiir die Oppositionskrăfte uner-
ereitschaffc von Rooseyel't und Churchill ist. Auch wartet, denn man hatte damit friihesteris am 26. August
man nicht allen Aussagen Bacius zustimmt, kann gerechnet. Baciu wertet das Vorgehen des Konigs als ver
llgemein dennoch seine Boweisfiihrung akzeptieren,
umănien erwi.es sich jedenfalls die Haltung der hăngnisvoll, denn es lieferte Rumănien der Sowjetunion
Staatsmănner. ales verhăngnisvoll. Nachdem sie sich aus, noch bevor ein Waffenstillstandsvertrag unter Dach
1943 mit Stalin. einverstanden erklărfc hatten, die und Fach war. Da Rumănien aufgrund seiner politisdhen.
n. Einfmfisphăren einzuteilen, wobei der Sowjetunion und militărischen Bedeutung Dreh- und Angelpunkt der
a zugesprochen wurde, einigten sie sich im Mai gesamten siidosteuropăischen Front und die rumănische
i 1944 darauf, den Sowjets die Kontrolle iiber. Rumă Armee noch stark genug war, um den Russen erbitterten
iiberlassen als Gegenleistung fur das Emverstăndniâ j Wid«rstand zu lftisten, -wăre man in Moskau bereit gewesenj
emls, die Vorherrschaft GroBbritanniens in Griechen- I den Bruch Rumăniens mit Deutschland entsprecliend zu
u akzeptieren. Damit war das Schieksal Rumăniens honorieren. Das beweisen, so Baciu, die so-wjetischen Waf»
' Davon wuBten naturlich weder die rumănische. t'enstillstandsangebote von Stockholm an Marschall Antonescu, mit dem
g noch die Oppositiqn und die Emissăre, die in sie zu verhandeln bereit waren. Diirch den Putseh vom 23. August wurde
Namen in neutralen Staaten Waffen^tilîsţandsyer-. jedoeh Românien den Russen ohne GegenleiBtung, gew^issermaBen »auf
gen fiihrten. Darin cff mbart sich die Tragi k.ihrei dem silbernen Ta-hlett serviert«. Die So-wjetunion beeilte sich nun. nicht
ngen. Sie setzten nâmlich auf die Hilfe und Garanţie; .mehr, einen Waffenstillstand abzuschlieBen. Erst nachdem sie
A und Englands, um nicht einer bediiigungsloseh kampflos fast das ganze Land bosetzt hatte, empfing sie am 12.
ion gegeniiber der Sowjetunion ausgeliefert zu sein.' September 1944 die rumănische Delegation zur bedingungslosen
Zeit hoff te man auf die Landung der Engîănder und Anerkennung der neuen und ungunstigeren f
ner auf dem B&lkan, dabei .war Rumănien Von deri. Waffenstillstandsbedingungen. Nachdem. auf der Konferena ■*• von
gen der USA und GroBbritanniens lăngst ahgeschrie- Moskau im Oktober 1944 Churchill dem Diktator im Krenil 90 ^Prozent
. - / . des Einflusses in Rumănien zugesagt? ■ hatte, war die Sowjetisierung
ichte von Bacius Darstellung-erscheint der Staatş<-: Btreich nioht mehr aufzuhalten; Im '* Namen der Alliierten schălteten Und
August 1944 in einem neuen Lioht. Der: Verfasser glaubt auf walteten die Sowjets ft : nach Gutdiinken in Rumănien. Baciu zeigţ
r von ihm entdeckten Doku>; mente und der Neuauswertung gleichzeitig, welch traurige Figur die Briten und Amerikaner dabei
eugnisse bewejsen., EU konnen, daB Antonescu bereits ani
ust dem ' 340

■-::?:
abgegeben liaben und wie sich ilit© Diplomatem woA siawBp?,-
6. Juîi 1986, Scite 7 feexiden Politiker clamals bemiiht liaben, d'ie Gîîdntllclikeit tibet* ihr
Rooseveft ~""" 1 * Varsagam mad- dsasâsar «u t.âaasdaen, was sicb ina Osten Europas
abspi-sLba. Ha-e ise^twassa .Proteste waren ohne Kacbdruck und
miecfe des HElsernen Vorhangs" ;
«iimmofi' ii&cfc »l» abfefwiBn tawtman. vmKBafftnd und f&r daa VoB>, Oaaln -
darum wir'kiaTigslos.
'Zu den Gewaltatoteaa Aer S©wf«bs gefcort aueb. die Deportaţi on
und'wwftawfti
urohtiH» urn* (*seh BUBenWn^wvKîJ»:von BoosavsHfuod
CttureM tH« FwrsBteutsg von EinfluB-
ludi^ tebte> ChuraHIi «mda aina ij, *
aut-datn Balkan veranlassen^ iuSm-
dec arbeit/sfâ-Mfen DeateAeai«as Rmmătoien zu Zwang-«arbeit iu die
t)ii««itwmg;
avefKtemtn fcphâren; liTKr«sf varwţxîeri. Heîmlich Je- Muschsod. CTs rumăniscfian Ti
«teSttsr Ihrsft Wldorstimid geţfon de ■
UdSSR. Baciu erwâbut zwar die Deportation von 72.00 »T\uTnanen
ttocîi v»u«J*!St«8ft' Bara Gesteuropa gsr»
watknrt. «n.Sta- desso Bufaedrsngt..GroBbrttBnn!efr solit» Amnsa ein, wurdon entwailnet, ţ»i -
fianommen urxj reoh RuSland gest=.
deutsduBr AbstamruTmg« f(riebtig rumănische St-aa tsbiirger deutscher
aSftslimBijato»
«WE»»1w*M»
nur Gttecdsnlancli Westeuropa und Afrika
votb«hattef».' bla!S>6n. Dia USA behtetters Auoh ein Wjkommen vom 24; 8; 184» .r
dem d«utachen Oeneral QetsţBlăjisrQ t
Volks,zugekorigkeit), gebt âtbei- leider niclrt mlker darauf BTH.
«aţraftan- urai s^sn -dhrtstaueWitt, Jipan und dfe Ptiilipţ*-
rwnv vori Sogat Cetina tmd andofa. T©ii« dis Râumung RumSnieras durch dl® VS'
mrarfrtwurdBntahtelneehatteniati'! '
" ©as Bucii entbălt -viele beachtenswerte Informationesi,
* 3a. Asi«ns' •(!& B» Vîstnam) wurdan dsm^'Kcmt> HRIsm artffen dis Dautschsn Bukot und
Ite9«n dta Stsdt bamtHWdion»>' reut
""Ks liest sich. allerdings ămBerst scbwer, da ilim ein skraîfer,
md war Rschts-
estnw. Verhaî-
ftbsurd (incIBt der Autor, <te9 Reosov»*
und GttureMII' Polan> nteht m» te dl» Eh- RumSnlen Deutischlandtlan V± klâHe.
Bsdu SuBsrt dl« KnSfc*t,dmî Ma
mbei'sicbtlicber Auîbau feMt und'âie kritiscbe Auswertung
en.lm S«ptem>-
FJocftî nach Jugo-
ThjBaphânB: ţjer BU geîangen IleSfin, son-
detndttB «d» auctvOsn JeliWs rar Ctiraon» Antanssou dsn' Wechsal von dw *-'
«chan. Selte ÎU dan Aiiiierten mM,o,;l'
#es umfangreiclren FaktenmBt'eTials zum Teii g.ar riickt
mshrere. Getân-
flucntate efcser-
Bote,.datvllw scfron Hftter atrtrat, bahstlan-
doFRe, obwoM'EnelMxldcKaiHrUerweeen . rom St*«sd8n K)r da» nimaniacfv «atwaommen wird oâer unklajr Meîbt. Man empfindet sndeia
tfcjrohfxihretv hfttte k5nnsn, als ov und
»*cn, ©ndllch kt
b er. ssin ©rstes
vtel Oaringsram, def 'ROc*forcJ«ung dw vw
1918 deutschan Stas* Danzigundlal-ner so!t>a Ksmartliş. Er denW dabas-Vratdtol "seine Reibe von patffotis'cbeaa Einstfcaîben peinKck, so,, 'weim
er Anna Paoker
St.Es wiîfda Im
SteaB* durofi deo »Korridor*,don Kri«g
eikiârtihette.
FkwSand und Morschall U- ft hălm:
Statt dessari folgte dia bsdtebU» ; ks» iBaeiu die tegend&re Tapîerkeit des mullauiscben Farsten
tei der „Oszetta
ngen votOfisnt-
Es te vwstftndlich, dsB Baciu da*
Sch^kaaî RutnăR^nS; basorvsars * nat»
jCsJjItulatioo Rum&itonsh am tf 1944 in
Moekau, dar ZiwammenliiaEj,'"■: Ştefan d. Gr." sowie andere Heldentaten aus der rumâniscben
Bsohi aowcbl
auctr fO* „Rărite
9Bhl. Efti gnoSs» teil.fsslr»» Buohsa hao-
dott! davran. i» vrardsr* sBa; Vorgtofefiide»
gasamten Bslksns, NtcW. nae B«Sgs^ '
Jugoslawteo und Ung»m,»o*wfeTi e*. CJeS'obidkte beschw&şrt v&rn: das ^fcdkfc IS^nifiniens >auf Bes-
wo er rumfcnî-
e. in de* wastll-
StiMtsstratehse.vom 23.8. 19** ta Buka-
TTWt Im ©kiîetrwn beruindalt- WaKanstlIK
dla TcchachockaweKal trwî: aln
DauUsohiand» wurda dsrSti atMOatţ^ «arafoien und Siebenbrargem nrife e&er 4000 . iakrigen inaanâ-
v^a Art&ari von
fcder var dam a*>
«samte'MrtMiirsdttaîisMO - aa9 «enwi Im
H6rt«st Wî MarsEftall Antonseso' h
fo»man Tabtett awviart.
De» Btreh enthllt net«ţ vSt(a.*«fisW::' nischen Kontinuitât legitimiert und sicb erbost seigi, da©
" uml dam Inîer-
warote und ■
©s«N3khorrn: vc?m <âârtlţjan''rtimBfilsch«n «anssssms BruoHTeNenr dl» B*aen! vi
VflBan da» K6rtţjs von WysQhJnskFerf!
•Me amerikanisebea unâ ferifcfaeben Staatsmănner dariiber
Oos«ndtan, FtadwUţ Nano; mlVnjsslachen
erc g&gon. dl»
ar Kernleronzan
B*plotnater«'fBftren. ^atalleS» Vartlandiun- Elnaatiung d*r Baefanjn!!. %sa. (t ■'•
1IM5!i dea AnenXennung. d**er Bagaj.
jaicbt im Bilde waren.
ţjan wurtăen ta Msc^td mit dan Amartea- dwch Glrc6bi1taonlen tindi U% (fel
tsdsrrvroniartft*.
don USA (cbt,
tiaftteft £ur m*»-
<T<am gotehBt Sert Măra-184* vorhandelta
Pr\nt BwtJOiSlIttwy In Kairomtt allan dr»l 1B46), dla UmatawSchnoog;dwiiFrlad;-î-
vwtrigaa In'Parla (27. t. TţMlTţ, dl« A.1 ;
MMibatel fooner, Obeaiasibacb
MUfcjttartr f •ooa dar Natkmalan.Bauarnp**»! 0■'-,
et> UBjIend fii» Bat Maraooeil, d«t dsn Zettpurrtcl lor pa>
komrnaft:hi«ît; tHrt om. ama, Audlenz: bftlm. \S4T) und dl» AbdanlajnOdesKtVitof '■■■
KiSnlg, uni Utn Ober dan beebsteMtgtim etMMK I. (30, 12. 1M7). AbaehMBant .
s». BUSTMK» ec- Ober daa durchaua taaanawanasBuort ,
noch 18«f - wi» tSMtt betaft»-. aasgisharKJatJen WaHanstlH^ Rnskt-, daa dar Autor, ttTOmthkKhw'
» bataafwir-durch
Kachef 3e-wsit
«and: ai. Inlormlsfort. Dt« Audhsra wwrata
«rtm rfflp dw* SÎ31 8. T*M orn 16 Ohr ge» tetet daa. oawtB »»hr badaoaftw»-'-.': „DES Gfi©LE'S WAimA PAUKEB. AUX -PRISONS
wtthnX MciiaG'Otin» balbwash» und.nur In BcNottaal Qeol>-Rumln«Ki«s. WS« •»• ■■
yv. gamacht und
Arn*rikan«f UTK) BogHsHung- vonvfiMhatiAntonsacti batm, KO i*em 6mt*n W«Nkrt*o el* ^nâaaoanV1'
Qm Wtat-Altitetat» twMsnjtB» Ba*;'.*
DE TîTQ"
', at.tfc.aat* g*n BlB;vra«»praslitî vmxtr.m l» Vartaul dat Au- «nd: Enţ(Sand, Pr»nl«»toh\ uocE «Sau.*.;
t und Cmir-chlîl aiara von tter PaJ»»tv»a«*)8 verh«îlBt. Vamtt an Oatauropa vofwtrtttaBef mW :
K) 'sSee-Brt*-mrsg Bakiaj AntBdaoouai tauchten era» wl®3af rtar Silbs aut. des BoMetunti dar u% '■
b*freH«. 6wss»
riaui». iS« Z*tt
vw Ihrwrt Ptoiae fcn J«hm TB4& aof. Sta
Isn»ct?i»s:dl*ig8n*et2ait:; feti Moefeatner Qa> «5*wn cdnw oar dar dowBiaettwSWK Ajuns în sîlrşît, după zece p\işcării comuniste, "la Pâri»» «uitt>rtti a
und atabanbOrgtiohrilshaltonao Mm
ţ*w: ftetafifar»
l eutsrarKHi;!»-
t»n<jBl«aao: sui KBf3la Mle*»el: I. onwmta •
n. 3*. te.'t*Ml ©iatwak SSraătaaea, »jrti: tuMten elngariţv . ţimut să d^nante Dumii libere tragedia neamulu' său, neamul românesc.
Im Vorwert, v*a vom ERSWWrtH*;- -;
u»sh, umi: nseti.
tf, «owfci «Hît-
Pfwrvietralnl»sa6 airaH' Haaţarongi dat N«-
Ueamiiarii Elhhaffi. ScnotE «n, Abanek VOCIMT- AtrNwiaung, Baclu» ala tttlaoh boîst*c*,,i Trăind intr-o cameră studenţească, mlncînd o dată pe zi la cantina
C» îSe» Karel.h. hatt**» KOnlgi.h),«lnaT iaxtâhjf*ancpni-
eh» da»i EW4»' A» Kri»gsffittstSfSî*s! mit..
daS Ciwjtţhllii) ond Roaeavdts Fah>
•chaldunoen.lurnTaJLmrtrctereri Sari'.?; uniArersitară (s-a înscris ca €& poată mmca la doctorat la Sorbona), a
(BrGQbrltannlan und)' AnwrikK! vaekOndaţ iKSra WlShlwtoeN In England und USA
;
găsit curajul .şi ■msergia de a scrie a ceasta-narte. Publicată aproape 4n
G**»--* un* d«ţtvdl«!So}<4aS»î «Sar SJJ mtiVotlrauan EIJ rScJimfOTianw»reni.NaGWHi» ţ>ahflrt»...
întregime de ziarul I/e Wm&e. m .de Gmsetfm 4e îLmwcmvne, cartea *
e«r»«»»aa'l'«*» ampfiw^an, EŞfl- AUB«î1»n, hfeten- Rumfr- piefctaet». raste- Eunaţu» wt' cN. SU ;
nS«mUiwbBlfeSlgkeiaii«(<*,dle!Nk*itsiBrnl» var», dar Pa* Aynaitean»: •*»".. Ro ,
wohMJtoertaotan' Wattfriadanapian
obţinut tot H9M premiul Sîlvi© Pelbco, Împărţit infer© «1 şi Henrj
TMte iu MS* snv aehung \n daaaon -ioaat»^nB^agjanhaiBM|.'
'itet«, 'BerseJI-
wiaiaa. unţS: vor,
»!99»ictaa«6.' Clas Enjobrtl»: CMMMT
FwWanattion war-
■ iBrt <M*Mt Mk
Berauid. Bra ® .cinste ase se aiwesR României yria ':mm-'patîa şi
isateresrai pe «same presa fcaaacssă le-a arătat acestei <eărţi.
Iată reitera dba ^esKC^âl© la laceastă primă carte i
351
d succes de Pannee «N'ayant pas ete ecrit pour faire oeuvre litteraîre, ce livre reussit de
ce fait non seulement â_ informer le lecteui? mais encore â l'emouvoir.
DES GEOLES D'ANNA PAUKER AUX3 ' PRISONS Gas pages, j'en suiş sur, seront lues ^lus tard â titre documentaîre,
DE TITO Iprsque Ies souffrances de l'exil feront-elles aussi pârtie du domaine de
.l'histoire. L'humanit© suveraine des prisonş communistes est de nos
par NICOLAS BACIU Aneien avocat a jours ckose connue de tous, mais le lecteur apprendra par ce livre a
la Cour de Bucarest connaître aussi le sadîsme mesquin et hizarre des hommes de main du
LE GRAND PRIX «SILVIO PELLICOtt 1951 regime et Ie plaisir qu'ils trouvent & torturer leurs compatriotes jusqu'a
la mort...»
e oii POc&ident s^interrage avec angoise sur Ve'ventiialiţ& «Radio Londres —B-B-CS.
nvasion sovietiquey ce livre vient apporter la lumiere emisiunea din 2 aprilie 1951
thentique ei dramatique temoignage sur ce que signi-
une tette invasion au cos oii elle se prodiiira.it. «^Xournal d'une route infernale, qui fburmille de ces faits divers
e fresque des ecSnements vecus par la Roumanie depuis* qui atteignent himblement â repique... Cest une. bouteille jetee â la mer
micrs jours de Voccupation russe~en 1944 jusqu'aw*: d'une de ces especes de&tineas. k disparaître comme l'homme du
, de Pesîermination physique et morale qui fii subir Neanderthal: l1 Homme
e communisle a une societe habituâe ă vivre ei, â pen- Occidental...»
ment, ' -. "-•■•... «Paroles Francaises», du 26 mai 1951
s Vemouvanî recit de Pevasion de Fauteur, ce livre est avânt
ocument, mais un document â la fois terrible, «Ce temoignage est une fresque de souffrances que senfc en train
ssani. de vivre la plupart des Roumains; ceux qui refusent de mourir. ou de
s'avilir; ceux qui se trouvent aujourd'hui enchaînes par la dictature
«Le Livre Contemporain», Paris imperialiste sovietique. Pour Ies himmes qui ne cenuaissent pas ce qui
se passe derriere le rideau de fer, „Des Geoles d'Ana Pauker aux prisons
livre a oMenu ex aequo Ie prix Sylvio Pellico. Recompense de Tito" constitue> un document d'information fort emouvant.»
Dans l'avant-propos, Fauteur avertit qu'il îi'a pas de pretention
n mais uri souci de temoin oculaire. 11 depose, pcmr son comp «Union Franşaise», du 24 mai 1951
nt l'histoire, Ccrn-tribution poignante et simple. Cest un S.O.S. â «L'auteur, avocat roumain evade de la zone satellit©, fait un recit
des etapes progressives de Fasservissement du peuple roumain
quidations sommaires qui s'ensuivirent tragique-ment. » particulierement dramatique de l'âpuratîon permanente qui a ravage son
pays depuis Finstauration de la dictature d'Ana Pauker.»
«Le Matin», du 20 juillet 1951 «L'Homme Libre», du 15 juin 1951
livre de Nioolas Baciu, malgre l'mtensite et la since-ritâ des «Un temoignage vecu: „Des Geoles d'Ana Pauker auxs prisons de
y sont relates, n'est cependant pas qu'un simple document. Cest Tito". Un des avocats. Ies plus connus de Bucarest vient d'apporter un
nos lecteurs, s'en souviennent — un appel de detresse lance par autnentique temoignage sur la terreur ppliciere que fait ragner le regime
x qui, derriere le rideau de far, se voient voues â une externii na communiste'dans son pays et Ies metliodes en usage dans la
r-fcaine. Cest egalement un avertissement dorine par un hon- „democraţie de
mme au nionde reste libre.» Tito":»"
«Le Monde» du 10 aout 1951 «L'Observateur Catbolique», 26.4.1951
23 _ Agoaia Kemânidt 353
Dar în cruda şi adevărata ei realitate, Conferinţa de la Yalta a fost o tragica
opre vie, I'auteur a reussi â noua donner une idee decepţie, un tptal faliment al diplomaţiei occidentale. Popoarele lumii
modiiications apportees â la vie du peuple libere, luptînd eroic pe cîmpurile de luptă, l-au cîştigat cu imense sacrificii
entier.» . . de sînge: şi lacrimi. Dar diplomaţii —oamenii lor politici —au pierdut
«L'AIiance», du 23 juin 1951 PACEA. Ei au pierdut pacea pentru care luptaseră cu un eroism neînfricat
popoarele lor timp de cinci ani in cel mai teribil război cunoscut de omenire.
i® occidental, on le voit, s'est vite lasse de lire des Ei au pierdut Pacea pentru care intraseră în război. Oamenii lor politici au
et recits relatifs au regime de terreur qui slvit derrTere le pierdut pacea pentru care muriseră peste 30 de milioane de ©ameni. De la
II faut esperer toutefois que IWrage de N. Baciu connaltra Yalta încoace, In locul unei perioade de linişte şi: pace, întreaga omenire
usion car ii doSle une idee particulierement suggestiye trăieşte într-o continuă tensiune. armată, cu războaie reci şi calde, în
ns ăe vie Z de mort dana Ies dictatures qui portent le nom cascadă. întreaga planetă este ameninţată de un al treilea război mondial cu
„d&nocraties populaires". _ Cest un recit ecrit Sepi posibila ei dispariţie.
homme qui ne pretend pas faxre SeuvmHtteralre, mais De ce oare Yalta a fost un eşec diplomatic? Trăind într-o democraţie în
ajouter son tteungnage ?îous ceux qui accusent d'une care dreptul la critică şi la cunoaşterea adevărului este garantat, respectat şi
ablante le syş-?eme policier qui, chez Ies soviets et apreciat, eu mi-am permis să examinez în lucrările mele tragicele greşeli
es, fait de la vie un enfer.»^ ^^ ^ ^^ ^ ^ ^ lg51 făcute de cei doi mari conducători politici ai aliaţilorT Oburchill şi Roase--
velt la Yalta şi în timpul războiului. Numai prin aceste tragice greşeli se
poate explica pierderea plăcii la. Yalta şi. consecinţele dezastruoase care
DE LA CONFERINŢA DE LA YALTA au urmat. La Yalta Stalin a triumfat. Politica expansionistă a Rusiei ţariste
şi-a găsit •un cîmp nou de manevră prin comunismul mondial controlat de
ia tragicei aniversări a 40 de ani de. la Conferinţa de la Yalta la Moscova.
ie 1945, postul de radio Europa Liberă, secţia, română, a Uittndu-se că Stalin a fost complicele lui Hitler — coautorul lui — în
22 februarie 1985 o conferinţă a mea In legătură cu această declanşarea celui de al doilea război mondial, războiul pe care niciodată
gică „aniversare". Pentru transmisiunea acestei conferinţe dictatorul Germaniei naziste nu: l-ar ti început fără pactul de la 23
să aducă viile sale mulţumiri postului de radio Europa august 1939,. făcut ou: Stalin, dictatorul roşu a fost recompensat. Prin
ctorului ei,, dl. "Vlad Georgesou şi d-lui George Cioranescu. concesiunile excepţionale făcute acestuia, Rusia a ajuns o suprap,utere,.
e îndatorat, de asemenea, ziarului Curentul al d-luL Vasile ce ameninţă azi securitatea lumii libere. Care au fost „aranjamentele"'
, care a publicat-o şi din care a fost acum reprodusă. dintre cei trei? Şi care sînt tragicele greşeli făeute, după părerea mea, de
cei doi mari conducători la Walta?
ZECI DE ANI DE LA CONFERINŢA DE LA YALTA Trebuie să precizez imediat că prin aranjamentele de 1&. Walta eu
nu Înţeleg documente scrise, semnate de cei trei cu ocazia conferinţei din
tă In Crimeea spre sfîrşitul celui de al doilea război mondial, februarie 1945. Prin aranjamentele de la Yalta trebuie să se înţeleagă d
de la Yalta trebuia să fie temelia unei aşezări politice noi întreaga sene da nega--cieri, de acorduri şi înţelegeri orale sau scrise,
ace dreaptă şi durabilă. Conform speranţelor tuturor ce au directe sau indirecte făcute anterior- Yaltei, in timpul Yaltei şi, ăupă
ru doborîrea tiraniei, Conferinţa, de la Yalta trebuia să fie o Walla. Le voi enumera sumar, permiţîndu-mi un punct critic asupra
storia omenirii, In care soarele libertăţii, al dreptăţii şi al păcii
scă întreaga planetă.. Aşa se spera, aşa se credea. „aranjamentului" respectiv.
35T
rdul oral dat de Roosevelt şi Churehill în noiembrie 1943 la defitali © pace separată, cu lichidarea lui Hitler şi a anar-Kis»aului încă
Sta lin pentru mutilarea cu jumătate a Poloniei. Eroica *din *1943. Din cauza nefericitei clauze a capitularii necondiţionate
ntru care Anglia declarase războiul. pacea de compromis nu a fost posibilă şi războiul, cu toate ororile lui,
s-a prelungit cu doi ani.
mbul de telegrame tripartite şi negocierile pa această cale
rei făcute în lunile mai, iunie şi iulie 1944, ce au fost In această -ordine de idei, şi pe baza documentelor noi", găsite de
e Churehill la Moscova la 11 octombrie 1944, cînd a mine în -arhivele militare şi politice de la Londra şi Washington, tin să
na rusească de influenţă în EurOpa de răsărit. precizez cîteva lucruri privind în mod special România. Cu toate că
poporul român a dus un război de legitimă apărare naţională, fiindcă
atul ultrasecret făcut de Roosevelt cu Stalin la Yalta privind fusese invadat de 11 ori in cursul istoriei sale de către Rusia, mareşalul
Rusiei la războiul contra Japo-joiei. Cu toate că mulţi Antonescu, dlndu-şi seama că Germania a pierdut războiul, a început
siderau războiul cu Japonia ca şi terminat —mai ales că încă din 1943 tratative de armistiţiu. A încercat In trei rînduri în
ea bomba at©-^ mică —, preşedintele american a oferit primăvara lui 1943 să-1 convingă pe Musso-lini să iasă din război
rolul căilor ferate din Manciuria, partea meridională a împreună cu România şi ceilalţi sateliţi ai Axei, forţlnd astfel căderea
halin, insulele Kurile, porturile Dairen şi Port Arthur. Prin lui Hitler şi sfîrşitul războiului In Europa. Documentele negocierilor de
uite concesii, Uniunea Sovietică a obţinut importante baze la Stock-holm, Începute în decembrie 1943, ca şi cele duse la Cairo,
e-i permit să controleze întreaga Asie. Tot în cadrul acestui duse mină în mină cu Iuliu Maniu, ni-i arată pe amîndoi preocupaţi de a
n a primit asigurarea că Statele Unite nu sînt interesate de încheia un armistiţiu garantat de anglo-americani, iar nu o capitulare
nt pentru independenţa peninsulei indochineze. Consecinţele necondiţionată, ca cea nefericită consumată ia 23 august 1944.
atice afirmări? Războiul din Coreea, urmat de cel din Dar să revenim la „aranjamentele de la Yalta" pentru a preciza şi
sublinia imediat că toate aceste aranjamente au fost. făcute personal şi
cumentul semnat la Yalta asupra Europei eliberate, unde se în secret de Churehill şi Roosevelt,, fără cunoştinţa, fără aprobarea sau
„alegeri libere". Acest document, ce putea fi important, nu a acordul poporului american şi al celui britanic. Aceste „aranjamente"
tragică farsă. în Europa de răsărit algerile au fost făcute de sînt numai acte administrative ale celor doi, lipsite de orice valoare
e a lui Stalin. Deşi Washingtonul şi Londra au protestat aoci- juridică, care să lege legal statele respective. Pentru a fi obligatorii,
or falsificate, guvernele comuniste de la Bucu-Teşti şi Sofia asemenea aranjamente trebuiesc să fie încheiate de la stat la stat, ca
unoscute. tratate. Ele trebuiesc supuse deliberării şi aprobării parlamentelor
ordarea unei zone de ocupaţie imense — de peste 40% — respective. Ori, aceste forme nu au fost respectate, de unde concluzia
Germania învinsă. De asemenea, ocuparea eelor patru aliaţi ai fireaseă că ele nu au valoare juridică şi ele nu leagă părţile respective.
fără ca puterile vestice* să aibă un acces asigurat. Berlinul a Aşa se explică faptul ea preşedintele Statelor Unite a declarat acum
ermanent lo« de şantaj politic sau de conflict armat. clteva luni că niciodată poporul american nu a acordat zonă de
a sînt documentele în discuţie, La ele voi adăuga, ca o tragică influenţă ruşilor în răsăritul Europei. Voi arăta că întreaga politică
upă umila mea părere, clauza „capitulării necondiţionate", americană din timpul- războiului, vorbesc de politica oficială a
de preşedintele Roose-■velt la Casablanca In ianuarie 1943. Departamentului de Stat, sub conducerea Înţeleaptă a ilustrului secretar
auză a prelungit inutil, eu doi ani, războiul, a dus la de stat Gordell Huli, a fost contra oricăror aranjamente secrete sau
a Rusiei ea mare putere şi a rupt echilibrul de forţe in Europa, publice privind schimbările de frontiere sau crearea zonelor de
aga planetă. Ştim astăzi că generalii germani, to-felegînd că influenţă. Din nenorocire, atlt Churehill, cît si Roosevelt, amîndoi
te pierdut, au oferit aliaţilor ©oot* obosiţi de uriaşa sarcină a ducerii războiului, amîndoi bolnavi şi
Imbătrîniţi, S-au lăsat —probabil şi influenţaţi de un anturaj proco-
359
raunist —şi au făcut tragicele aranjamente expuse pînă acum. Dar astăzi raliza regimul şi-şi va lua distanţă faţă de Moscova. Da* pentru această
aceste tragice greşeli sînt —în parte — cunoscute. Din multe părţi se aud eliberare pacifică, conducătorii de azi ai acestor ţări trebuie să-şi aducă
nu numai critici la adresa, acestor tragice greşeli, dar. şi nevoia de a le propria lor contribuţie.. O formulă de emancipare, pe etape, prin
repara integrai şi cit mai repede. Fiindcă în afară de aspectul moral al finîandizare, neutralitate şi adeziunea la Europa occidentală, trebuie
acestor greşeli prin care s-au uitat principiile fundamentale ale găsită de diplomaţi. Dar conducătorii comunişti de azi au datoria să
democraţiilor occidentale, garantînd dreptul popoarelor- la lucreze şi ei la aceste soluţii, lată de ce eu mă adresez în mod special
autodeterminare şi al individului la libertăţile lui esenţiale, aceste greşeli românilor din ţară şi le spun astăzi, de aici din lumea libertăţii şi a
făcute la Yalta au avut şi au tragice consecinţe pentru securitatea adevăratei democraţii: Fraţi români,
întregului Occident. Iată de ce aceste grave, tragice greşeli trebuiesc Vă priveşte şi Neamul şi Istoria.
reparate.. Tragicul şi nedreptul destin al neamului românesc v-a 1. încredinţat după
Prin concesiile personale consimţite de cei doi lui Sta-lin, aşa cum "Yalta conducerea destinelor României. I Sub controlul şi presiunea
am spus şi cum se înţelege foarte bine-astăzi, echilibrul de forţe in Moscovei, poporul român a suferit : o revoluţie pe 'care nu şi-a dorit-o şi
Europa a fost schimbat în favoarea Rusiei şi el trebuie restabilit. Nici suporta de 40 d.e ani o I' politică de umilinţă materială şi morală, o politică,
Roosevelt şi nici Gburcliill xiu fi-au dat seama că asociind Europa de aser-I vire intereselor ruseşti. Dacă romantismul şi idealismul pri-j roilor
da'răsărit; Uniunii Sovietice, aceasta va deveni o supraputere prin ani de guvernare marxistă în România a putut entu-i ziasma sau înşela,
politica ei imperialistă dusă sub masca comunismului internaţional, va astăzi nici unul dintre voi nu are dreptul ; de a nega adevărul, de a-şi mai
ameninţa securitatea întregii lumi libere.. Astăzi aceste lucruri se ştiu, ele face iluzii. Uniunea Sovie-If tică, sub masca „frăţiei socialiste", nu a urmărit
se înţeleg. Este un fapt pozitiv şi un motiv de speranţă. Iată de ce poporul şi nu urmă-! I reste declt o rapace politică imperialistă expansionistă şi-de
american, conştient de aceste realităţi şi sub conducerea priceputa a unui exploatare a popoarelor comunizate. Pe de altă parte,
preşedinte curajos şi realist, se înarmează azi, moral şi material, pentru I ' doctrina marxistă — concepută acum mai bine de o sula
%a face faţă pericolului rusesc. Bineînţeles înarmarea de- astăzi a Statelor i de ani —■ este astăzi complet depăşită, utopică. Continuarea
Unite, terestră ca şi cea spaţială,, este- defensivă. Înarmarea de azi a ' I unei asemenea politici utopice marxiste, de acum încolo,
Statelor Unite em urmăreşte războiul, ci Împiedicarea lui. înarmarea de [I cînd omenirea a intrat în era tehnologică şi ultraştiinţiîică
azi a Statelor- Unite nu urmăreşte războiul, ci ,pacea. Pacea dreaptă- şi II a debarcării pe lună şi a colonizării spaţiale, este o politică
durabilă, pierdută prin tragice greşeli la Yalta. Dar orice pace» dura-. bilă | retrogradă, suicidală pentru o naţiune, pentru un popor.
Implică restabilirea echilibrului de forţe pierdut, 4a Yalta. A venit vremea ca in cadrul posibilităţilor de manevră perji mise să se
Răscoalele spontane din Berlin în 1953, din Budapesta în 1956, de la treacă la o politică realistă de liberalizare, de | reforme. Epoca tehnologică
Praga în 1968, ca şi eroica luptăc a „Solidarităţii" în Polonia arată cu în care am intrat presupune 1 iniţiativa individuala, dusă la maxima ei
prisosinţă că o pace^ durabilă nu se poat© olădi în Europa fără expresie. O libertate totală de creaţie şi iniţiativă bazată pe recunoaşterea
emanciparea ţărilor din răsăritul Europei. Este în interesul Uniunii talentului, a priceperii, a rezultatului. Aceasta implică recompensa şi
Sovietice-însăşi — dacă într-adevăr doreşte pacea — să accepta profitul personal. Carapacea doctrinei marxiste nu permite o atare politică.
revenirea, chiar pe etape, treptat, treptat, a acestor ţări la almw mater, la Dar o naţiune s care a suferit şi I muncit 40 de ani mi poate să se sinucidă,
Europa» la care de totdeauna au aparţinut. Restabilirea echilibrului de nepunîndu-şi ceasul
forţe în Europa şi terminarea diviziunii ei este_ o preocupare permanentă I şi pasul la ora şi la mersul ultrarapid al schimbării societăţii | în care
a Occidentului,, in formularea unei strategii pentru eliberarea paşnică a trăim. In interesul partidului comunist, liberalizarea • regimului şi urgente
Europei de*răsărit: -,
"Vicepreşedintele Statelor Unite,, dl. Georg^e Bush, a fost. clar şi reforme economice sunt necesare. Iugos-| lavia lui Tito a înţeles-o de
categoric în acest sens. Statele. Unite* vor susţine şi recompensa orice mult. Ungaria lui Kâdâr de
ţară din răsăritul Europei, care îşi va libe-' II acum 15 ani. China merge cu paşi hotărîţi către o politică
|| £4 — Agonia României SB1
360
«Mi-e teamă că, punându-mă în cartea dumitale, printre atâtea distinse
am început meseria de avocat în 1933. Trăiam, la început, într-o figuri de adevăraţi scriitori, cărturari şi intelectuali români din exil, eu voi
meră, cu un prieten de Ia Fundaţia'Vas'i-lki Bolnavii. Apoi am avea aerul unui. elefant într-un magazin de porţelan. Ţî-ai luat o mare
n studiou. Gând am avansat în meserie, m-am mutat în apartamentul răspundere etc.»
siîe Conta. Peste tot"am avut măcar un tablou, o statuetă, ua vas. în
mă, am construit o vilă Ia Snagov. Când, în 1948, m-am decis să încerc să motivez întâlnirea noastră. N. Baciu duce o susţinută activitate
sat apartamentul din Vasiîe Conta intact, cu tot ce aveam în el, ea şi prin scris, încă din 1950. A publicat cărţi şi numeroase articole. Des Geoles
plecat Ia Tribunal. Aveam tablouri achiziţionate cu pasiune de d'Ana Pauker aux prisons de Tilo, cartea de debut, a fost încununata cu
. După o zi bună la Tribunal, ceea ce însemna onorarii mai rotunde, Premiul Silvio Pellioo.■ Reputatele reviste Le Monde şi Gazoiie de Lausanne
re casă mă opream la anticari (la broncateuri). şi cumpăram câte au publicat volumul în fascicole.
nticarii grupaţi în faţa Poştei îl întâlneam pe Nicolae Iorga, care
De acolo am cumpărat tablouri de Dărăscu, Basarab, Deraine. într- «Aceasta carte — explică N. Baciu — este un prim păcat de tinereţe şi nu
cu pictorul Schwaitzer-Gumpăna (cu caii lui faimoşi) am fost plătit m-a consacrat ca scriitor. în exilul românesc avem scriitori de talie universală,
louri, care mi-au împodobit fastuos pereţ" sufrageriei.» ne mândrim cu ei, ei vor rămâne în istoria neamului românesc şi vor avea loc
bine stabilit în literatura lumii. în acea epocă, volumul meu a avut răsunet,
tesc privirile în apartamentul de ia Cannes: un peisaj .do munte de fiindcă era prima mărturie cu privire la ororile puşcăriilor sovietice clin
aham, pictor englez, victorian; o vale în ceaţă, cu1 turme de oi, un România şi Iugoslavia. în plus, era o manifestare d-e simpatie pentru România.
ături, un bronz de Clodion (doi copii la cules de vie), un mic tablou Publicitatea făcută cauzei româneşti era mai importantă decât orice premiu, un
aci, şcoala engleză de la Ghiehster. Un- ţăran cu vacă aminteşte, ca premiu care mi-a fost de mare folos. Notează, eram abia ieşit din ţară într-un
llobbema. Un mic bronz de Buzzi, autorul porţilor monumentale costum de baie. Am trecut Dunărea înot. Locuiam în cartierul Latin, într-o
ului de la Milano, înfăţişează doi miei. în salon, un Theodor cămăruţă de student, mâneam o dată pe zi la- cantina studenţească, mă
şcoala de da Barbizon, un peisaj din Tiroî semnat de Neiman. N. înscrisesem pentru 'a-mi lua doctoratul. După ce-am pierdut totul consacrarea
iveşte cu nostalgie, îi aminteşte de satul său natal din -B-ran.. Alte ce mi-o dădea o carte tipărită era o recompensă morală;, şi asta m-a ajutat să
supravieţuiesc. îţi fac o mărturisire, poate te va surprinde: în general, cartea a
ecoîo animaliers» pe console, în vitrine, de la Barrye la Fratin, de la
fost bine primită de critica internaţională. Dar o fiţuică din exil, în vreo câteva
Moîgniez, Iată şi caii de la Marîly ai lui Cousteau. -într-un colţ, un numere, a încercat să-mi dea o lovitură de copită de măgar. Dar ştii dumneata
superb, zice amfitrionul şi aşa e}, în teracotă, semnat Auguste ce- m-a impresionat mai mult în toate recenziile făcute? Un articol scris de
lţi pereţi cu Jammes Webb, un Grand d'Bspagne pictat pe ivoriu, I.G. Di-mitriu despre care, la acea dată, nu ştiam nimic. Abia apoi am aflat că
bronzuri japoneze. în biroul avocatului, cărţi, dosare, dar şi alte era un distins profesor, cărturar de ta'ent. Această recenzie a reprezentat pentru
bronzuri: o copie după Van Dyck (originalul la Alte Pinakoteke din mine adevăratul premiu pentru Des Geoles d'Ana Pauker aux prisons de
un portret al baronesei Dajol, probabil din şcoala Laurence, un- Ţito.D
echi de trei sute cincizeci de ani, pictat pe metal de David
d, ale cărui oprre originale se află în colecţia permanentă a Victoriei îmi manifest dorinţa de a citi articolul apărut în revista românească din
Museum clin. Londra. Printre ele, la loc de cinste,un vas ou petunii de Brazilia. Iată câteva idei:
mân E. Stoenescu, Mă ridic, privesc cărţile din bibliotecă; Emineseu,
hezi. Avocatul a avut înclinaţii spre poezie în tinereţe, â învăţat «Am citit această carte de îa început până la sfârşit, cu emoţia cu care aş
inafară. Vrea să-mi precizeze nu numai ideile, ci să-mi stabilească şi fi citit o pagină din Noul Testament. O carte care te ţine înlănţuit până la
mele.sentimente faţă de sine însuşi şi de ambianţa în care l-am aflat. ultimul ei rând. Aici am găsit.o jntreagă gamă de simţiri umane şi
face «exilul mai suportabil», cărţile din.bibliotecă arată că nu am monstruozităţi de necrezut...
u.un «Cărturar», gândul de a-i lua un interviu i se pare nepotriviţi Şi mai departe, din acelaşi articol:
«Nu încape îndoială că acest document uman face parte şi dia Literatură
şi din Istorie. Avem o carte serioasă în faţă, scrisă cu suflet
365
şi t«j .-unt de acord cu actul de la 23 august 1944, af« CHTO o fost făcui, La Cairo, s-a 'propus aliaţilor o capitulare necondiţionată a
România trebuia să lasă din război, dar prin axnusti-ţiu, mu României prin îăsăşî tactica adoptată de cei doi reprezentanţi: dacă
prin capitulare necondiţionată. mareşalul nu-vrea să încheie armistiţiul, atunci {Ţijyerrmi lui Pa fi
răsturnat şi Maniu va semna, el „armistiţiul" oferit la 12 aprilie 1944.
Tactica aceasta, .ce asigura în. mod absolut capitularea României, dacă
O IJIîO€,I3»'tift i»K2.A.8TîtlJO.ASÂ, DE KECJWtHEiK ruj din partea mareşalului, cu siguranţă din aceea a unui guvern
Maniu, a fost total greşită, fatală şi dezastruoasă. După acceptarea de
După cura s-a văzut, .românii aveau, la Cairo sprijinul şefilor cie către cei trei aliaţi a semnării armistiţiului cu Antonescu, trebuia făcut
bloc, ca o stîneă de granit, în jurul său şi trebuia să se negocieze eu
stat- major ai armatei americane, ai armatelor aliate de la o singură voce şi cu mina tare a armatei române. Cine mai avea
Washington, ca şi sprijinul Departamentului de Stat, Toţi aceştia interes să negocieze şi să acorde concesii României, cînd „volle-face"-uî
considerau că» dat fiind rolul capital al României în. soarta războiului, era garantat de reprezentanţii români în orice caz, cu mareşalul sau
daca era sa iasă din Axă, trebuia să se abandoneze clauza fără el?
„capitularii necondiţionate'4 şi sa. i se ofere României condiţii şi garanţii, Pe de altă parte, ciad Niculescu-Buzeşti, prin Duca la Stockholm.,
pentru a o convinge sa facă „volte-faee'\ La Stockholm, ruşii au abandonat cerea doamnei Kolontay să negocieze cu el şi să nu.aibă nici o încredere
In mareşalul Antonescu (acelaşi lucru s-a cerut şi la Cairo), evident nu
„capitularea necondiţionată'' şi au oferit mareşalului Anio.nosc\J numai că s-a slăbit poziţia, de negocieri a României, dar s-a indicat
„condiţii" de armistiţiu ce au fost negociata şi ameliorate de aliaţilor că ei pot conta pe concursul opoziţiei române. Cine ar mai fi
ministrul român Nann,' i--''t Cairo nu s-a ameliorat nimic oferit concesii în asemenea con-diţîuai? Mai ales că prin Pătrăşcanu şi
1 h'legaţii români Ştirbey şi Vişoianu nu au adus în discuţie, tic Ia Bodnăraş inşii ştiau că reprezentanţii Palatului vizitau frontul şi
17 .martie pină Ia VA septembrie 1944 (şl nici atunci. Ia semnarea complotau cu marii comandanţi ieşirea din război.
armistiţiului), argumentul major, capital, al României in aceste în faţa eşecului total al lui Ştirbey şi Vişoîami la Cairo, guvernul
negocieri: scurtarea războiului şi poale chiar cîştigarea lai rapidă. român şi Maniu au luat în considerare pentru un moment trimiterea unui al
Prin atenta examinare a zecilor de documente asupra treilea delegat tn persoana ■ distinsului şi capabilului avocat Filderman,
şeful comunităţii evreilor din România. în acest scop, profesorul
acestui răstimp de peste cinci luai, nu. am găsit nici unul, Giurescu şi colonelul Teodoreseu au plecat ia Constant! nop ol,
in care să se vadă că reprezentanţii români au afirmat — iar Filderman avusese în iunie 19-44 o audienţă la Palat. Examinaţi cu
cum cred că ar fi trebuit să o facă — câ România avea o lupa toate documentele negocierilor de la Cairo şi veţi vedea că nu s-a
armată intactă de un milion de soldaţi, că ea poate ţine „multă, adus nici cea mai mieii ameliorare la ullimalumul din 12 aprilie 1944,
multă vreme"- piept armatelor ruseşti, şi că dam aliaţii cor 3a aşa-gisul „armistiţiu". Care e contribuţia iui Ştirbey şi Vişoianu? Nici
ca ea să schimbe frontal, trebuie să ofere altceva deal o capitu ana. In aceste condiţiuni, cînd atît Ştirbey cît şi Vişoianu au eşuat
lam necondiţionată. Milionul de soldaţi români, scurtarea complet, cura au mai fost ei utilizaţi ulterior, unul F i i n d propus ca
războiului, sau chiar câştigarea lui rapidă, evitarea de noi prim-ministra, iar altul ca ini nistru de externe şi preşedinte ai
pierderi sovietice — prin onest armistiţiu cu România —■ Comitetului Naţional Român în. exil? Cinci eşuezi atît de
nu au fost niciodată nici mcnj-i-onale, nici puse în balanţa lamentabil, şi de dezastruos, ori te retragi ori eşti pus pe linie moartă.
negocia Hor. Ceva mai mult si mai grav. După ce aliaţii au Principele Ştirbey a fost trimis cu destinaţia Londra pentru a
acceptai toţi trei să negocieze şi să încheia armistiţiul cu mare influenţa prin. relaţiile sale politice guvernul englez ia favoarea
şalul Antonesai) nu trebuia m ne hfrre aliaţilor allernativă României. Cu siguranţă că guvernai român •— şi
miri mareşalul, ori Manin ti. . -'
39
38
din ofiţerii care l-au ajutat pe fostul rege să revină, în 1930, la trotu Totuşi, nici
un avocat ou notorietate nu voia să-şi rişte cariera politUft şi să-1 apere,
minarea facultăţii, mi-am făeut stagiul militar un aa„ pledând contra Regelui. Vra şi cazul maestrului mea^ oar&aîşi menaja viitorul
ria uşoară de mante, repartizat la Batalionul 3 Vina- şi, pe lângă toate, era şi prieten cu coloneKiî Precup. Mai mult, şi Partidul
n Râşnov. Am terminat armata cu gradul de caporal Naţional Ţărănist, prin Iuliu Mania» ţinea ca Precup să. fie bine apărat.
că o bună parte din stagiul militar l-am petrecut Indirect, Iuliu Maniu se răfuia ou. Regele Carol.şi cu Elena Lupescu.
u ofiţerii., făcând schi şi antrenându-mă cu patrula «S-a: găsit o soluţie ' solomonicăt colaboratorul-lui Vasiliu-Ckij, adică
ntru concursurile din Poiana Braşovului. Schiam bine eu, să -pledeze procesul la Tribunalul Militar, iar maestrul st dirijeze totul din
uri, eram răsplătit cu luni de concediu. Apoi a venit umbră. Ceea ce s-a şi făcut.
u muncile de vară şi aşa ra-am văzut cu armata ter
«Colonelul Precup pretindea că n-ar fi urmărit altceva decât să înlăture camarila de
■ •-
venit la Râşnov, la concentrare, făcându-mi cu acest £rîîej la Palat. Mihail Mau.ofl.escu, fost ministru, guvernator al Băncii Naţionale,
ase şi durabile, pe care mi Io reamintesc cu pietate. Mă refer la prieten personal al Regelui dar şi al lui Precup, a venit să-1 vadă înainte de
or Nanu (Turry), un om de calitate, militar excepţional, căruia i- începerea procesului, şi i-a cerut, să nu pomenească numele Elenei Lupescu,
adevărat cult. Comportarea lui era exemplară. Ga militar s-a metresa Regelui Carol al I Idea» dacă vrea să fie achitat sau să se bucure de
le de pe Don, apoi a trecut prin puşcării ca prizonier de război şi clemenţa regală. Din păcate, colonelul s-a apărat prost şi, împotriva tuturor
ă cu fruntea sus, ca să-şi sfârşească zilele la blestematul Canal.» recomandărilor mele, n-atpus în.discuţiei cazul Duduei. Când a. auzit rechizitoriul
entru a intra în Baroni de Bucureşti, aveai nevoie de» o . colonelului Hotinceanu şi a văzut atitudinea vădit provocatoare şi ostilă a geae-
ralului Comieioiu, colonelul Precup a înţeles realitatea şi m-a autorizat să o atac pe
din partea unei personalităţi.
Elena Lupescu. în pledoaria mea, am tratat-o îu termeni zeflemitori (o persoană ce
trebuia un maestru. Eu nu cunoşteam pe nimeni tndaa-■ proape.
ut ca, în timpul verii, la Bran, să.cunosc o doamnă care, aflând vrea să joace rolul Doamnei de Pompaclour, Pompadour de Sinaia, am zis eu}, iar
mele, mi-a făgăduit să-mi dea o mână de ajutor. îl cunoştea pe colonelul însuşi, în ultimul cuvânt, nu s-a putut răbda să. nu strige: Jos
una din. figurile importante între avocaţii Ţării, şi el avea nevoie Lupeasca!». Probabil că sentinţa a fost necruţătoare,
După câteva zile, am bătut la uşa lui. M-a angajat şi aşa mi-am «Bineînţeles'. Toţi conjuraţii au primit câte zece ani de temniţă, maximum
, permis delege. Eu, însă, am avut un succes personal extraordinar. Toţi jurnaliştii
l meu nu era doar un avocat cu darul oratoriei, dar şi un om de şi fotografii erau acolo. Fotografia mea a apărat în toate ziarele, ta faţa lui Iuliu
s. Opt ani, cât a durat colaborarea noastră, am împărţit nu numai Maniu când îl infcerogam, în calitate -de martor. Strângeri de mână şi felicitări
cu regularitate şi mesele la restaurantul Tribunalului. Prietenii lui au până la patru dimineaţa, pa coridoarele Curţii Marţiale. Am câştigat clienţi
etenii mei, deşi erau mult mai în vârstă. De la început, maestrul m-a serioşi. Onorariul foarte important mi-a fost plătit de un fost ministru. Pentru
alături do el, în mai toate procesele. Era un lucru rar, dar astfel recurs la Casaţia Militară, toţi cei zece mi-au dat mie, singur, procura să-i
mă formez mai repede şi să mă afirm, în plus, am avut norocul că reprezint. Maestrul meu a venit la Casaţie să mă ajute şi să pledeze, împărţind
era tem crai. îi plăceau femeile frumoase şi adesea pleca eu ele, m . onorariul pe din două. Desigur, -şi acolo am pierdut procesul, dar am câştigat
eek-end. Deci, fatal, întârzia uneori, nu. ajungea la timp la proces. promovarea profesională. Iuliu Maniu mi-a declarat că partdul său «are nevoie
adar să fiu pregătit şi să pledez singur, dacă Tribunalul sau Curtea nu de tineri ca mine ». Când i-am spus că, înainte de orice politică, ţin să-mi
mâne procesul. învăţam procesul, mă pregăteam de regulă să consolidez cariera profesională, el mi-a surâs şi a BÎS că e foarte bine aşa, dar
ţii nu erau totdeauna mulţumiţi". Totuşi, ana început să am curând
«să nu uit când voi crede că a sosit vremea». Totuşi, n-am făcut nici un fel de
ntelă personală. Mâ îmbrăcam mai bine, îmi cumpăram cărţi, am
udio pe strada Orăscu, l-am mobilat, ba mi-am instalat şi un politică îu România. N-am făcut parte din uiţi uii partid sau organizaţia. Nici în
exil n-am făcut politică.
teţi referi la unele procese?
icem, procesul colonelului Nicolae Precup, împreună cui grop do
vili (zece în total), acuzaţi că ar fi proiectat o lovitură de stat contra
arol al II-lea. Colonelul Precup era unul
că aţi profesat avocatura timp de paisprezece ani. Aţi avut şi Ce-motiv s-a invocat la epurarea dumneavoastră clin Barou?
e, sau numai relaţii profesionale cu avocaţii celebri din Baroul
«Epurarea Baroului a început imediat după intrarea ruşilor în ţară.
Pătrăşeanu a făcut prima operaţie. Apoi au venit altele, de Ia caz la caz. Cum.
Aparţineam Clubului AMA (Asociaţia Magistraţilor şi eu nu făcusem niciodată nici un fel de politică, nu au avut nici un motiv să se
i ne întâlneam la Herăstrău, în afara câmpului profesional. lege de mine. în martie 1948, Insă, toate înscrierile în Barou.au fost pur şl
cel mai mare avocat, unul din ereiereîe strălucite ale Europei, a simplu anulate. Ga să mai practici avocatura» trebuia să faci-cerere de
l Istrate Micescu. L-am cunoscut bine. L-am iavitat şi acasă la reînscriere. Bineînţeles, cererea mea a fost respinsă, fără nici o motivare.
ă, şi m-a onorat cu prezenţa lui şi cu prietenia lui. Odată s-a Deciziile de admitere se luau de Partid şi, cum v-am povestit, era aproape sigur
ne împreună cu Ionel Lugosianu, testul ambasador la Roma şi că Ada Solo-Ada Solomoa prietena Anei Pauker, mi-a cerut capul.»
ecretar la Externe, cu Savel Rădulescu, colaboratorul cel mai «Vă.puteţi închipui tristeţea şi indignarea mea. Plecat de la opincă» fără
Nicolae Titulescu. Era prin 1947. Istrate Micescu fusese epurat bani, fără nume, fără relaţii, mi-am făurit singur o carieră, pe care am onorat-o
ra liber, noi, ceilalţi, mai eram încă ocupaţi. Faptul nu ne-a şi am slujit-o cu credinţă. îmi plăcea avocatura, simţeam vocaţie pentru ea.
rămânem fef taifas, sub vraja extraordinară a maestrului Istrate Timp de paisprezece ani ajunsesem nu numai să am o clientelă personală de
ă îa unu noaptea. Vorbeam despre toate, dar mai ales despre prima mână, dar şi să fiu avocat la Creditul Minier, iar apoi consilier juridic ia
oezie. Aveam un vin bun, adus de un client (într-un proces de această mare societate. Eram avocat ia CopşaM'ică Cugir, la Societatea Philips
a Valea Călugărească. Ţin minte că Ionel Teodoreanu a gplit şi ia Industria Română de Petrol. Aveam toate motivele să-mi consider viitorul
damigeana, singur. Deşi fratele său, Păstorel, se Bucura de mai asigurat. Lăsasom în urmă povârnişul greutăţilor.
domeniul oenologic, adevăratul cunoscător — şi consumator — . «Cine n-ar fi reacţionat ca şi mine, în faţa acestei sfruntate nedreptăţi?
onel. Cine im ar fi luat calea pribegiei, pentru, a lupta ca ţara lui să redevină
ul' Micescu cunoştea pe dinafară sumedenie de versuri. Avea o independentă şi suverană? Numai un laş ar fi procedai altfel, şi eu im sunt
menală şt citea'tot ce i se părea mai de valoare. Recita, în ziua unul dintre aceştia. Eu am fost şi rămân un luptă, tor. Am luptat 3a bară
versuri de Ion'Barbu. Ne-a ţinut înşurubaţi pe scaune vreo două pentru dreptatea altora, trebuia să lupt pe'ntn dreptatea mea şi a ţării mele. »
ând schimbul de scrisori în versuri cu fostul lui secretar, Horică
Am pledat alături de el, l-am consultat în probleme de interes Deci, aţi luat calea pribegiei.»
d consilierul Regelui, după 23 August 1944, Savel Rădulescu mă «Da. Drumul a fost lung, presărat de zece puşcării comuniste Credinţa
numite chestiuni juridice. Eu le verificam, atunci când nu eram mea în libertate şi dreptate mi-a ajutat să înfrâng luate vicis tudinile. Până la
rate Micescu. Gu Savel Ra duios ca am colaborat vreo opt ani, Ia urmă, am ajuns într-un lagăr de refugiaţi de lâng Gtpatz, în-Austria. Era în
nier, unde devenisem avocat şi undo el era administrator-dplegat. primăvara lui 1949. Am să trec sumar pesl această parte a vieţii mele, fiindcă
lt: când Savel {care m-a şi cununat) a fost numit preşedinte al altfel va trebui să scrii o car întreagă, şi va fi tristă şi plictisitoare.?'
mâne pentru Aplicarea Armistiţiului, m-a ■sfiit să-i fiu consilier
«După vreo cinci luni petrecute la Salzburg, unde trăiam cu
cceptat, dar am demisionat pe ziua de 6 Martie 1945, când s-a
ere guvernul Petru Groza, âavel era nu numai un diplomat de sută de dolari oferiţi de unul din directorii lui Philips de la Vioria (prieb
ci şi un om profund einstît, un român integru, im domn.» ' de la Bucureşti), am plecat clandestin în Franţa. M-am prezentat
Prefectura din Paris şi acolo am aflat că, între timp, mi se aproba
Micescu, Savel Râduleseu, Ionel Lugosianu au murit Bevino- ' viza francexă. Am spus adevărul: eram grăbit şi mă obişnuisem
ele României sub ocupaţie străină.» trec clandestin frontierele, mâi întâi Dunărea înot, apoi Drava. Rir
ate Micescu l-am mai văzut câteva minute la infermerla Sichisorii a fost" mai' uşor.-» • ■ ■ , . - . : . .
n doctor mi-a facilitat această scurtă întrevedere. Micescu mă "' ' " «La Paris speram să găsesc ceva bariî. Cumpărasem la Bucure.1 plătind
graniţă, mai ales că mă încurajase să plec şi să-mi fac datoria. Este in lei, 4000 de lire sterline. Mi le oferise un prieten avocat.
vezi cum crema intelectualităţi» fişmâneşti a fost decimată fără
T*.
«După. cum vedeţi, evoc cu infinită tristeţe şi scârbă aceste dureroase
rincipiu, luată. în forma os va fi socotit pofcrf'vifcîi, care să momente din istoria exilului românesc. Adaug că aş dori să citesc într-o zi o
de organizare democratică a grupurilor de exilaţi şi procedura istorie a exilului, realizată de un grup de români calificaţi, cxi obiectivitate şi
cestor'organizaţii. fără frică. Această istorie a exilului, face parte din Istoria tragică a neamului
timp este absolut indispensabil ca deeizhmea luată sâ fie românesc.»
erificare atentă, a loialităţii şi valorii în lupta anticomunistă a Ce alţi români cu scaun la cap aţi mai cunoscut la wew Tort? «l-am cunoscut pe
participe îa organizaţiile de mai sus.» mai toţi cei ce se aflau în acea vreme acolo Cu unii am avut legături de prietenie,
cu alţii nimic. Aş zice că l-am cunoscut destul de bine pe Grigore Gafencu. Am
despre două documente. Care este cel de-al doilea? avut cu el şi un schimb de, scrisori. La New York, am avut privilegiul să-1 găsesc
tul politic al generalului Rădescu. Cred că ar fi bine să-1 pe marele luptător patriot, prieten al meu de la şaptesprezece ani, inginerul
ealităţile ce au urmat şi să tragem concluziile c© se impun. De Popescu-Botoşani, membru al Partidvdui Naţional Ţărănist. îl şi apăraseră
m, inventarul românilor ce se găseau alături de marele general, într-un proces de epurare. I se reproşa că ceruse Numeros Clausus (epurare din
se afla în pragul morţii. Cei mai mulţi 1-aii trădat ca şobolanii, Corpul Inginerilor). Ne regăsisem într-o puşcărie' din Iugoslavia, la Kovacitza. De
epe să ia apă. Au trecut cu o grabă şi o neruşinare — aş numi-o atunci am fost mereu împreună la Paris, la New York, Era unul dintre cei mai
rilegiu — de partea celui mai tânăr, ce câştigase încrederea valoroşi oameni ce aveam în exil. Naţionalist dârz, om cinstit şi integru, s-a
e americane, Iată şi pasajul cu pricina din Testamentul politie alăturat Ligii Românilor Liberi. După constituirea Comitetului Yişoianu, a părăsit
ădescu: scârbit şi îndurerat New Yorkul şi s-a întors la meseria lui, lucrând mai întâi, . la
Uzinele Caterpilar, apoi ocupând funcţia de profesor la Bridgep.ort tn
ntul meu politic n-ar fi complet fără a arăta serviciile loiale şi Gonnecfcîcutt. A făcut parte din consiliul de fizică .atomică al 'unor mari societăţi
auzei de compatrioţii mei din Statele Unite şi din alte părţi. americane. A continuat să lupte pentru cauza românească prin scris şi conferinţe,
or arătaţi mai jos, le las la fiecare în parte, amintirea prin organizarea anuală a Congresului limbii Române din Canada. S-a stins
binecuvântării unui bătrân ostaş, împreună cu recunoştinţa departe de Ţară. Cineva, într^o bună zi, va trebui să-i scrie biografia spre cinstea,
or robiţi. lui şi a neamului
le Unite mă adresez domnilor: Nicolae Baciu, Popescu- nostru.
Cârstoiu, Col. ÎX Ivanovici,Vasi.le Muşi, Barbu Niculescu, «Pe cine am mai cunoscut bine? Pe'Dr. Palade, Premiul Nobeî,
alade, Dr. Constantin Teodora, Calus Văloanu şi :jFInrM pe Barbu Niculescu, pe Ionel Perlea, pe Rieă Georgescu, pe "Virgil
. Stoicoiu, fostul colaborator al lui Ti tel Petrescuşi alţi câţiva,»
a Statelor Unite, mă adresez domnilor: Alexandru Busnio- Cedaţi făcut după plecarea de la Frec Europe?
iu Comaniciuj Leontin Constantinescu, Yasile Dumitrescu, «De toate, ca toţi americanii, înainte de a-şi găsi. cărarea. ]Nu oa-ani
a, Alexandru Trâncu, Adriana Georgescu, Eftimie Gher- apucat, aşa cum ar fi trebuit, de meseria mea. Acum îmi pare rău. îmi dau
dru Gregorian, Nicolae Herescu, Viutilă Horia, Gh, Emil seama că aş fi reuşit mai temeinic. Dax la acea dată tot mai speram să mă întorc
iu Isopescu, N. Manzatti, Ţraian Niţescu, Oreste Popescu, în România liberă şi independentă şi nu voiam să incCp ceva definitiv, care să
rwart Scheiner.» ,r .=•• mă fixeze. Mai întâi, am plecat în California. Timp de câteva luni am vândut
maşini de ocazie la Ford. Am învăţat multe trucuri şi câştigam bine. încurajat
cestor nume săpate în marmură este impresionant. Poeţi, eseişti, de prietenul meii Nicu Herescu, cu care eram în corespondenţă şi de câţiva
i, oameni de ştiinţă între care un Premia, Nobel... cunoscuţi din New York, am revenit aici şi HoWard Hirsch mi-a oferit o slujbă,
un observator atent, lipsa unor nume este extrem de .. tn Bkeouldin Wall Street. Am trecut imediat — şi cutbrio — examenul la Stock
Ebtchange» ca să devin agent, şi cîteva luni am lucrat aici.
i absenţi se pretindeau intimi colaboratori ai generalului-
377
ar hani.grai de la el.. • .....;:
San Regis, dat.de cel mai bogat-om al Canadei, Bronfman Senior, unde
nţeles, în casa lor am întâlnit importanţi oameni politici,
erau trei sute de invitaţi şi o sută de detectivi ce supravegheau biju-
tişti şi diplomaţi. Cam pe atunci eram celibatar şi. 1 aerând. teriile doamnelor. Cred că dacă muşcam pe una de ureche, rămâneam
ope, aveam timp destul, eram invitat de dona ori pe săptă cu un diamant do puteam să mă retrag la pensie, cu venitul asigurat
sele lor, mai ales că jucam bridge şi eram considerat un până în anul 2000. »
utabil.» ■■
Dai* n-aţi fâcut-o!
aţi şi astăzi?
«Pentru asta trebuie să ai vocaţie şi eu nu am avut-o. Am muncit
ur. Nu numai că joc, dar am câştigat numeroase trofee şî din greu, mult mai mult decât mulţi dintre refugiaţii noştri. Nu am cerut
naţionale, chiar recent. La Sâint Morîtz, unde merg regulat nici unuia dintre aceşti oameni puternici şi bogaţi nici o slujbă, nici o
a, ca şi la Zermatt, am câştigat anul acesta cupa turneului scrisoare de recomandare, nici un telefon de garanţie la vreo bancă. Am
individual. Cu bridge-ul am avut lesne acces în societatea reuşit singur, punându-mî piatră pe piatră pe scările mele. Mărturisind
rk. După prima invitaţie la familia Fribourg, au urmat altele acest lucru, o fac cu mândrie, dar poate şi cu regret.»
ţi povestesc cum a decurs prima vizită, dar, pentru că are Vă mai vedeţi cu prietenii de la New York?
cdotic, sper să nu o pui în cartea dumitale, »" «Mulţi au murit între timp, alţii au îmbătrânit. Desigur, am păstrau
duiesc nimic! contactul cu câţiva, fiindcă le port o adâncă recunoştinţă pentru prie-
tenia cu care m-au primit în. casele lor. Când nu mai ai nici ţară, nici
punctual la opt fără un sfert, adică primul. Sunt prezentat' familie, un cunoscut, un prieten apar ca o binecuvântare.»
rlalţi invitaţi, care soseau treptat, la o masă de treizeci şi Cu ultima dumneavoastră carte, Yalia şi crucificarea României
soane: Mine et Mr Alphand, ambasadorul Franţei la Was- aţi repurtat un mare succes.
ne et le comte de Lagărele de Mexico, Mr Paul Fienaud în
New York, Mme et Mr le Sieur, directorul lui Air Franc© «Cartea aceasta este pentru mine un.act de conştiinţă. Am ţinut, să
cum şi cunoscutul jurnalist francez Kerillis. După-masă, la restabilesc, pentru istoria, neamului românesc, anumite adevăruri
ioana are nefasta idee^ de a mă scoate în evidenţă, cerîndu- falsificate sau necunoscute. Era datoria unui român să o facă. Unul din
mică expunere asupra situaţiei din România. Eram venit mai exil, care a beneficiat de acces la documentele arhivelor de primă
m autorul Unei cărţi. Am pronunţat câteva fra?,c arătând mărime din lune. Un român independent din punct de vedere moral şi
rmatelor ruseşti în România. O controversă între Mr Le financiar, un om de curaj. Am fost adesea avertizat: cine încearcă să
Air France, specialist în aviaţie, Paul Renaud şi jurnalistul deschidă cutia Pandorei este un sinucigaş, săvârşeşte un salt de
Kamikaze. Eu datoram neamului meu această carte şi sunt fericit că. am
a'Închis gura pe toată seara. Deodată, 'Mme Ltî Sieur, o
putut-o face. Doresc din suflet, şi cti toată modestia, ca brazda trasă de
şi o femeie extrem de frumoasă şi simpatică a impus tăcere,
mine să fio lărgită şi adâncită...»
aisez vous! Je voudrai poser line question a Mr Baciu. în România, pătrunsă pe furiş, cartea dumneavoastră a săvârşit un
vous plait, Madame! puternic impact, Cunosc mulţi istorici, dar şi cititori de' toate felurile, care
omment est que le russes baisent Ies femmes roumaines? ar plăti oricât casă poată ajunge în posesia acestui volum. Observ că
bien entendu Madame, par deriere, â la lovrette. versiunea franceză şi engleză a Yaltei s-a bucurat de o mai bună primire
Mais pourquoi de cette maniere? decât ediţia româneasca, scoasă pentru românii, de peste hotare. Străinii
r qu'elle ne reconnaisent pas Fenemi, Madame!» sunt mai detaşaţi, mai obiectivi, poate mai puţin invidioşi şî sectari. Văd
că aţi primit scrisori de la Franeois Mitterand, de la Valery Giscard
rs-o bine din condei! d'Estaing, de la deputatul american Tom Corcoran etc. Asemenea
manifestări sunt convins că vă umplu inima de bucurie.
general, nemaipomenit, aplauze şi conferinţa s-a terminat.
ptat de întreaga asistenţă şi invitaţiile ş-au făcut boulle de ATezi, domnule Fiiip, asemenea manifestări nu pot fi reduse doar
nu le mai puteam face faţă. Am frecventat ani de zile pe la aspectul strict personal. Ele reprezintă înainte de'toate un omagiu
harles Gilman, proprietarii lui Continental Can, uriaşa
ricană. Am fost invitat la balul" particular de la Hotelul
3,81 .
Gîrurc'h iii, Winston, The Secând, World War, 6 vois. Boston; Houghton-Mifffin,
1953.
— . Secret Session, Speeclim. London. Britiafa Library.
Ciano, Comte, Galoazo. Journal PoUtique, 2 vois. Bacoimnlere, 1946, Cioranesco,
Filiti, G. G.. Floresco, R., C'herman, D., Gorjiu, A., Korne,
M.f and Ne cui ce, N. Aapecis dos râîathns riisso-roumains. Paris;
Minard, 1967 Glemens, Di ana Shaver. Yattu. New York. Clifford,
Clark FLles and Papers. Tnunan librar;,-, Independence
Missourî. Conte, Artlu r. Yalta.. Roberi
Laicul, 1904.
— . A.pres Yalta. Pion. 1982.
Cretzeami, Alexandru. La poii/ique da te puix de la Roumania, 1954. —. Tlie Post
Qpjportunity, Cape, 1957.,

Deoaux, Alai.n. Dossier secrets de Vhistoîre, Perrin, 1966.


Dedijer, Vladimi.r. Le defi de Tilo, Gallimar-d, 1970,
De GaulI Charles. War Memoirs'ă vols. NewYork: Simoii & Schusler,
1964. De Latmnay, Jaocpies. Miroîr de Vhistoire: Soviet-Roumainie
Armistice. Djilas, Milo van. Coneersations wiih Stalîn. "New York: Pelican. Booka,
1969. Dreptetes, (Roumanian newspaper, 1946} British Library, London,
MF
669 M. Duca, I.G. Amintiri Politice, 3 vols. Munchen: Jon Dumitru.
Dulles, Allen. Secrei Tcstimony in Congressionai Committee. 1947.
— * The Secret Surrender.
Eden, Aaihony The Rechonîng." Cassel, 1965.
Bisenliowor, Dwiglit» C'rusade in Europe. Garden CiLy: Doubleday»
Espîonage Pe vise,
Etliridge, Mark. Negotlatîng on the Balkans. Dauwett & Jolinsoiu
—. Secret Report on Roumaiiia, 1945.

Farago Ladisles. La guerre des granăes espion.es. Stork, 1971.


Fois, Herbert. Churchill-Rooserelt-Sialîn, Princeton: Princeton Univer-
sity Press, 1957. —. The Poisdarn Conference. Princeton: Princeton
Univ. 'Press, 1960. Fontaine, Andro. The Ilistory of the Cald War. New York:
Knopf, 1968. Foreign Office & Cabinet Papers. Public Record Office,
London,
1938 — 1948. Foreign Relations of the United States: Yalta Papers.
Frederik, Pierre. Washington ou Moscou. Hachette, 1948. Fuchaer, Larry W.
Neville Chaniberlain-.and Appeasemeni, NortQ»»i-98S,

384
Maniu — ştia că ginerele său, colonelul englez Boxsball, 1 CAPITOLUL 2
era şeful mfcelligenee Service-viîui pentru România şi conta m
şi pe această legătură de familie. Dar nu numai că nici reia- 1 SABOTA»^A TB.ATATrVE.LOR J">.E ARMISTIŢIU
ţiile politice şi nici cele familiale mi au jucat un rol in. favoa- m
rea României, dar opoziţia cea mai dură la Cairo a fost fă~ 1 AXE ROMÂNIEI.
eută de Churchill personal —care nu vroia să ne retrocedeze I
Transilvania de Nord, declfc „în. parte" şi numai „la conferinţa 1
păcii",
1
Şi mai sunt şi astăzi impostori ce vorbesc de „s u c o e- 1
sel e'-4 de la Cairo. I ÎD acest capitol am păstrat intact un. articol, publicat In, «î*. rele
Să vedem acum ce s-a întîmpiat la Stockbolei şi cura — 1 Stindardul şi Europa şi Neamul Românesc, privind un aspect special al
fi acolo — tratativele cm fost subminate, sabotate. '1 negocierilor de armistiţiu, anume sabotarea lor la Stoc'fcholra de
George Duca. Pentru. înţelegerea articolului, la acea vreme era necesară
o intrare în materie, dte unde repetările ce le va găsi cititorul In acest
capitol. Totuşi le-am lăsat, considerau du-le utile în înţelegerea întregii
probleme a încercărilor de a ieşi din război. Voi preciza, înainte de a
cita din acest articol, că, aşa cum s-a reţinut, la Cairo cei trei au cerut
capitularea necondiţionată a României, dar ea la Ştockîiolm ruşii, în
mod unilateral, au. luat iniţiativa negocierilor cu mareşalul Antoneseu şi
i-au oferit acestuia (după negocieri) condiţii de armistiţiu mult mai bane
prin ministrul de la Stookliolm, Freci Nanu.
Se ştie astăzi că la sl'îrşitul lui decembrie 1943, deci înainte do
'începerea negocierilor de la Cairo — începute la 17 martie 1944 —,
ruşii, prin ambasadoarea lor, doamna Ko-ionl.ay, au intrat în contact
cm ministrul român la StocMiolm, Pred Nanu, şi au propus armistiţiu
mareşalului Antoneseu. După discuţii şi negocieri, termenii din 13
aprilie 1944 propuşi de ruşi sînt următorii:
:1. Osie 18 divizii româneşti, aflate pe oîmpul de luptă trebuie ori
să se predea ruşilor, ori să atace trupele germane. Huşii -se obligă sa le
aprovizioneze cu armament pe eare-1 vor pune imediat la dispoziţia
mareşalului Antoneseu şi domnului Maniu „pentru a restabili
independenţa şi suverani la ten 1 lomâniei".
2. Trebuie restabilită frontiera din 1940 (asta implica •recunoaşterea
anexării Basarabiei şi Bucovinei de Nord de (-titre Rusia).
8. Reparaţii.
4. Repatrierea prizonierilor. Ruşii au precizat că e.î rus cred în
dreptul do a ocupa România în timpul armistiţiului.,
41
e Geâelcs ePArma Pauket auz Prisons de Tito% Tablou cronologic „«*., .-._M_, ,,, ,.rM _ _ ... .....,..,._,.,,._
x. Silvio Pellico, 1951, Le Lirre Gontemporaine, Paris
9
(epuizată) Yalia şi crucificarea României^ Editura Europa, Roma Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
pui- Importantă nota explicativă . . . , « . , , . . . . . . . . . . . , . , . . .................................... 18
î. Disperatei© încercări ale României do a ieşi din război .... 21
KSt8.) 2. Sabotarea tratativelor de armistiţiu ale României ........ 41
-Evropc d'Esttrahie ei, venduet LaPensee Universelle, Paris Sell-owr t- 8. .Iluzii tragice: «Debarcarea în Balcani» .................... 54
4. Trădarea stătea cu regrete hi masă _ ...»,,».,.„.,,...,,,.„ 1&
StaUn, Vantage Press, New York, N.Y. 5. Churchill trădează România ............................... 85
crralcn und Perlmuft% Universîtas» Herlving/Miiller, Mun«* 6. România capitulează în «rase eampagne»'.,.......,....,, 97
7. Churchill vinde Ja Moscova, în oct. 1944, întreaga Europă de răsărit
clien România în Agonie, 1943-1947% Editura Ion Dumitru, Mîia*« .................. ,„..... ...._ ................................. 116
clipii S. Sacrificarea Poloniei - „,,.., _„ M _.. _........... -„ ,„ ............... 127
9. Churchill şi Iugoslavia .-..-. »-, — .............. ..... _____________ ..... 135
10. De cind ştia opoziţia că România a fost vîodută? .......... 145
11. Strategia militară' ŞJ politica a Statelor Unite şi pierdarea Europei de răsărit şi a
păcii ,._ , ................................ 159
42. M.S. Regele Minai se adresează preşedintei»» Roosevelt ..... 167
13. Guvernul Groza, guvernul puterii ocupante ............ 171
44. România între disperare şi speranţa. — Conferinţa de la
Potsdam din iulie 1945— M ._..,.........,,,...,.....,...;.... «76
15. .România după Conferinţa de la Potsdam v.............«...» 184
16. Politica Statelor Unite faţa de România după Yalia .......... 133
17. Raportul Ethridge ...............................J................. 201
18. „Sel'i-out to Stalio» — S-au vîndut iui Stalin ...................... 209
19. Minciună şi mistificare ........................................ 214
20. Churchill în penitenţă: discursul lai de la Ful ton, Missouri 224
21. Poiilica americana după moartea lui Roosevelt ............... „.„ 230
22. Regele României prizonier politic sovietic .__ _ .,.».,._,... 23S
23. Evreii dio România şi alegerile din nov. 1946 _ _._,...._ M 242
24. Incepa «Rtf «boiul Rece» _.,.,...,.,.-.,.......,-M __._..., _ 24S
25. Decapitarea şi lichidarea opoziţiei româneşti ._......,......, M_ 249
26. Anglo-americanii îl abandonează pe regele României destinului său M-« « M _ M „,, —
,„, M M ..-........ ....... « _ „ 52S
nale si eroismul poporului au slut la temelia acestui uriaşe
tntr-un drept de trecere pentru trupele aliate, dacă necesităţile militare
Mai departe, ruşii declarau Decizia de la Viena (care ne răpea parte Printre fruntaşii români care au crezut şi au luptat pea-
ilvania -— n.a.) ca injustă şi se obligă să restituie României partea de ■ — - -'-... - »'W«A*«OÎ MQM a fost, alături de Ionel Bră-
Transilvaniei 'mată în 1940 de Ungaria. ,ă şi unul din principalii frun-
te condiţii sunt luate din articolul fostului ministru al României la ţ.asj ai i-arviuuiui jLuuoiw. W" politic de mare valoare.. Ion Duca a participat
m, publicat în „Journal of Central European Affairs", voi. 11, din prin Partidul Liberal la toate marile .realizări si reforme dinainte, din li mp ui
e 1961, numărul 3, şi de după primul război1 mondial. Era im patriot, un om de înaltă cultură şi
250. de o cinste materială ireproşabilă. Citind însă Cronica unui Roman în veacul
eşalul Antonescu refuzînd aceste condiţii, ministrul Nanu le XX, apărută in meritoria editură a domnului ion Dumitru de la Muneucm îmi
ă cu doamna Kokmtay. Să vedem, ce ne spune el la pagina 255: dau. seama, cu imens regret şi infinită tristeţe, că Ion Duca a avut un păcat, un
buie observat că îa 29 mai eu am refuzat în numele guvernului mare- păcat faţă de neamul românesc şi anume pe fiul său Gcoryc Duca.
cu să accept termenii armistiţiului, aşa cum era propus de ruşi, îărâ a Acest fiu, răsfăţat din naştere şi beneficiar al multor avantaje ale relaţiilor de
mbunătăţiri substanţiale şi pînă la 2 iunie eu am obţinut cel puţin, trei familie şî de partid a intrat In diplomaţie.
ni importante: în august 1943 îl găsim la Stoe.kb.olm, după ce fusese Ia Helsinki," unde -
Dreptul de a oferi forţelor germane o perioadă de gra- i —după propriile-i mărturisiri —a sabotat intenţionat, sistematic şi cu
15 zile pentru a evacua România şi dreptul pentru : perseverenţă încercările guvernului -Antonescu de a ieşi d i n război şi de a
rămine neutri —dacă o dorini, — in cazul cin d ne na face o pace onorabilă şi dreaptă pentru .îlornânia.
ptă şi se retrag de bună voie. Pentru a putea înţelege in toată profunzimea ei acţiunea domnului George
O reducere a despăgubirilor de război cerute, de ruşi, Duca şi implicaţiile eî în «Crucificarea României», se cuvine să facem o
Dreptul de a avea o provincie românească pentru senilii, incursiune In istoria acelei perioade.
în care nici un fel de trupe străine să nu poată, intra."
orii au reţinut importanţa excepţională a acestor
" oferite numai de ruşi ia Stockholm, spre deosebire „GERMANIA A PI'EHBLT ItJLZUOlUk"
matumul celor trei de la Cairo, în care se cerea „Capi
necondiţionată". Cum era neutral, guvernul Anto Aşa a declarat mareşalul Antonescu după Întrevederea sa cu Hitler din
e zbate ca să obţină garantarea acestor condiţiuni mai noiembrie 1942, „Trebuie acum să ne concentrăm ca să rm-1 pierdem pe ai
de la Stockholm prin includerea lor în „armistiţiul" nostru".
e cei trei la 12 aprilie 1944. Anglo-arnnrîeanii refuzînd Această declaraţie, făcută în trenul ce-1 aducea din Germania spre
epte aceste clauze favorabile României, negocierile se Bucureşti, este autentificată atît de Peneseu cît şi de int.eresan.ta carte a
ngesc. Dar între timp, cei ce urmăreau să pună mina domnului Larry Watts, în serviciul Mareşalului, la pagina 137 [Editura Ion
ere, să se debaraseze de mareşalul Antonescu, lucrau Dumitru de la Miio-clien], şi de volumul „Antonescu111 al domnilor
Stockholm şi la Bucureşti să saboteze —cum vom Maglierescu şi C. Dragam Această convingere a dictat mareşalului Anim nes
cu o nouă politică în vederea salvării intereselor româneşti. So impunea
sfîsietoare * negocieri. — succesul acestor
ieşirea României din Axă şi începerea negocierilor cu aliaţii în vederea ieşirii
................................................ —- —-•"-"•«»•>;
** ei din război. Reţinem că încă. de la începutul anului 1943, mareşalul
Antonescu. în mod curajos şi demn» a făcui cunoscute guvernului ycrmaa

43
ntr-un. mo.moriU' făcui de Mi hai Antonescu şi înaintat 1
entrop ■—- intenţiile sale de a negocia cu pliu ţii, ia % voarea României, subliniind că ea este dispusă sa iasă din război. Coincidenţa
României şi chiar aceia al Germanici. în cadrul 1 datelor face această ipoteză posibilă şi chiar probabilă-. La numai zece zile
politici, în primăvara lui 1943, au început negocierile I după vizita lui Leneş Ia Kremlin, ruşii contactează pe ministrul Nanu,
mistiţiu de la Madrid între guvernul român şi amhasa- | Reţinem bine: pe ministrul Fred Nanu, reprezentantul legai al guvernului
Statelor Unite, Hayes. Totodată, mareşalul Antonescu 1 Antonescu şi nu pe George Duca, ce pretinde azi că reprezenta pe rege şi
cat încă din 15 ianuarie 1943 să-1 convingă pe Mtisso- 1 opoziţia.
iasă din război împreună eu toţi sateliţii Axei fort bal 1 De ce contactează ruşu pe reprezentantul oficial al României la
mina .lui Hitler pentru o pace de compromis, Stockholm? Fiindcă, ei mi doreau să trateze cu nimeni altul deelt ou mareşalul
Antonescu şi cu siguranţă că Maniu a scris lui Beneş că acosta era dispus să
iasă din război în condiţii demne care să asigure independenţa, suveranitatea si
Lisabona, ministrul României în Portugalia, domnul 1 drepturile României. Şi, bineînţeles, Beneş a. transmis acest lucru lui Stalin.
Cădere, lua contact cu ambasadorul Marii Britanii. 1 Această ipoteză e cu atîţ mai plauzibilă cu cit mareşalul Antoneseu a convocat
Vatican, prin reprezentanţii săi la Istanbui, Stookholm, 1 într-o noapte Iu vila sa de la Snagov pe luliu Maniu, pentru a-1 pune la curent
cu propunerile1 doamnei Kulontay de la Stockholm şi să discute cu el
, guvernul mareşalului Anton eseu se străduia din 1 toate clauzele armistiţiului. •
i să găsească o soluţie pentru a ieşi din război ca J
Contactele, discuţiile şi negocierile cu doamna Kolontay se concretizează
e respective pentru suveranitatea şi independenţa 1
ei. j prin formularea unor condiţii precise de ar-niistiţi'u (nu de capitulare
ziţia română, adică luliu Maniu, şeful Partidului § necondiţionată, cum ceruse Roose-veK), comunicate domnului Nanu la 13
l Ţărănesc şi Dinu Bratiauu, şeful Partidului Libe- 1 aprilie 1944. Acesta face contrapropuneri în vederea ameliorării primelor
au perfect de acord ou aceste tratative, informaţi, cu I Condiţii şi se ajunge la acordul dai, de Molotov la 3 iunie 1044.
tate si consultaţi. Ceva mai mult. Antonescu. a pro- 1 Condiţiile de armistiţiu oferite de Stalin mareşalul ui Antoneseu erau mult
hiar să abandoneze puterea, dacă aliaţii ar prefera sal mai bune, mai -avantajoase României deeît cale oferite de cei trei aliaţi la
ze cu opoziţia română şi daca ei pot obţine condiţii I Cairo. Astfel:
une pentru Iară. Se lucra deci mină in mină cu guver-1 — Ruşii accepţii ca România să dea un ultimatum de io zile Germaniei
opoziţia. | pentru a-i părăsi teritoriul, înainte de a-i declara război. în cazul retragerii
trupelor germane, România poate răm.îue neutră.
If CHILE DE LA STOCJK.H.OLM I — Arbitrajul de Ia "Viena e nul şi neavenit. Transilvania revine la patria
mamă în totalitate.
vederea intensificării acestei acţiuni, guvernul Ar nescu face o
e schimbări diplomatice în capitali ■ susceptible de a oferi — Ruşii se mulţumesc numai cu o linie de comunicaţie, de trecere, în
nordul ţării, iar guvernul român poate să-şi exercite funcţiunile într-o parte a
tăţi de contacte şi. de negocieri, Astfel este numit Cretzeami la Ankara,
ţării neocupatâ de armatele sovietice etc.
Caranfil lai Helsinki şi Fred Nanu la Stockholm, ca miniştrii
-1 fcenţiari. Aceste condiţii, transmise de Fred Nanu la Bucureşti, erau comunicate şi
ind după sosirea sa la Stockholm, undo George D . OF% subalternul şefilor opoziţiei române şi aceasta împreună cu guvernul se străduiau să obţină
ului, Fred Nanu e contactat de ruşi pripi intermediul bulgarului Goranoîf. garantarea acestor condiţii şi din partea americanilor şi englezilor.
icolae Penescu,;? foşfail secretar general al Partidului Naţional Ţărănesc,
£îva ruşlîor este urmarea întrevederilor lui Beneş eu Molo. f UIT şi
din 14 şi 16 decembrie 1943. De- ce această schiau ; b«ur# de poziţie la
indcă luliu Mania ar fi. scris lui; Beneş, prieten vechi al său, să intervină
ruşi in. fa-1

45
tratativelor de armistiţiu," Astfel, de misiunea prinţului Ştirbey află
O EMŢIATIVĂ ÎNDRĂZNEAŢĂ Şl INTELIGENTĂ toată lumea, inclusiv ■llitler şi în cazul nostru domnul ■ George
Duca.
în ordine cronologică, doresc să vorbesc de iniţiativa. diplomatică La 17 Martie 1944, delegatul României (al opoziţiei, dar gi al
făcută în 1943 de domnul George Caranfil, fost ministru român la guvernului) se prezintă la Cairo reprezentanţilor aliaţilor: lordul Moyne
Helsinki, iniţiativă puţin cunoscută. pentru Anglia, McVeagh pentru Statele Unite si rmvikov pentru Rusia.
.Numit în capitala Finlandei tocmai în vederea tatonării unei păci De la prima şedinţă lucrurile sunt clare: aliaţii vor să negocieze cu
separate cu aliaţii, domnul George Caranfil, unul din cei mai distinşi mareşalul Antonescu, iar prinţul Ştirbey vorbea atît in numele opoziţiei
economişti ce a avut România, a luat cu tact şi cu discreţie contact cu cit şi al mareşalului, care i-a dat paşaportul şi «1-a primit înainte de ple-
englezii la Stoekbolm şi îe-a propus un plan plin de imaginaţie (şi de care şi-i cunoaşte sentimentele pentru armistiţiu», cum precizează'
riscuri pentru autorul lui, ce putea fi împuşcat de nemţi) pentru a evita Ştirbey însuşi la londra «ca să nu supere pe ruşi». La Cairo, aliaţii cer,
bombardarea României şi a-i asigura o pozţie mai uşoară în cazul nici mai mult nici mai puţin, decît capitularea necondiţionată,
pierderii războiului. concretizată prin propunerile din 12 aprilie 1.944, luminate lui Ştirbey
Cu regretul de a nu-1 fi cunoscut mai înainte (spre a-I discuta în pentru a fi transmise a Ut guvernului cit şi opoziţiei.
lucrarea mea Y'alta şi crucificarea României), .redau esenţialul De altfel, Novikov, ca şi doamna Kolontay la Stockholm, a insistat
acestui plan: că ruşii voi' să trateze şi să încheie armistiţiu cu mareşalul Antonescu.
— România, singura ţară din Europe cu surplus de petrol şi cereale, Cum. nici Antonescu şi nici luliu Maniu şi 'Bratianu mi concepeau, o
era expusa bombardamentelor aliaţilor spre a priva Germania de aceste capitulare necondiţionată (mai ales în faţa ruşilor), negocierile s-au
produse. prelungit, înecreîndu-se ameliorarea dictatului aliaţilor. Al doilea
— Dar Român;a încetinise livrările de petrol, cereale şi alte produse delegat român, Vişoiami, a încercai să obţină la Cairo cel puţin aceleaşi
pentru Germania, d i n cauza unui surplus de mărci germane complet condiţii de armistiţiu oferite în mod unilateral do doamna Koioniay
devalorizate şi a dorinţei de a-şi asigura o rezervă de devize forte. domnului Freci Nanu la Stockholm. Cu alte cuvinte, la Cairo românii
— Planul lui George Caranfil prevedea vîraarea. excedentelor cereau şi eoiisîmţămîntul şi garanţia anglo-americanilor pentru
Crucii Roşii Internaţionale (finanţate în spate de Anglia), pentru a fi propunerile de la Stockholm, Înainte ca acestea să fie acceptate şi
distribuite în Europa nd'ometatâ. Ideea era îndrăzneaţă, inteligentă ai, semnate de mareşalul Antonescu.
dacă era acceptată de englezi, putea să evite tragica bombardare a Clauzele de la Cairo erau mult mai severe, iar problema
României. Este extrem de important că guvernul român a acceptat planul Transilvaniei trebuia discutată la Conferinţa de Pace. Era firesc deci ca
domnului George Caranfil, ceea ce spune mn.lt asupra independenţei şi guvernul şi opoziţia, care lucrau mina în mină, să prefere condiţiile de
faţă de Germania şi a grijii de a avea importante cârti de jucat la la Stockholm. In acest context trebuiesc înţelese negocierile de la Cairo
Conferinţa de pace. şi prelungirea lor.

NEGOCIERILE DE LA CAIRO PtJTUEGA.tt.TE DE EA MXMSTEBUE DE EXTEENE ROMÂN

La 24 decembrie 1943, luliu Manîu cere în scris mareşalului Pentru a înţelege drama de Ia 23 august 1944, trebuie să insist,
Antonescu ieşirea României din război şi încheierea unui. armistiţiu. asupra a două focare de infecţie care au jucat un rol atît de nefast în
După discuţiile dintre mivern şi opoziţie, crucificarea României.
se ia botărlrea de a se trimite o delegaţie ia .Londra, ca să trateze cu Primul o cel do. la Palat, unde mareşalul îşi făcuse duşmani
aliaţii. Este desemnat prinţul Badra Ştirbey, care pleca cu un paşaport personali de moarte, care au determinat în ultimă ana-
diplomatic, după cel văzuse pe Antonescu. O indiscreţie voită şi
criminală face ca Agenţia lieuier să anunţe venirea lui Ştirbey In 47
Turcia, în. vederea

48
liză arestarea sa la 23 auguât 1944. La început a fost înlocuirea Singura dată etnd domnul Duca .menţionează opoziţia ga «stela
locotenent-colonelului Mlrcea Tomescu, adjutantul regelui Mihai, şi pagina 58 din volumul 1.1.1, unde araţii că ruliu. Ma-niu prin domnul
trimiterea lui pe front. Motivul? Cu. ocazia rebeliunii legionare din Tifus Mi băi.ies eu a precizat în 1943 că „România este gata să
ianuarie 1941, el" — simpatizant legionar — 1-a sfătuit pe rege să vină negocieze cu aliaţii, iar cu ruşii numai în cazul in care ar primi garanţii
ele la Sinaia în Capitala, unde, evident, trebuia să se amestece în serioase şi concrete din partea anglo-amerîoaniJor", Mai clar», mai
rezolvarea situaţiei, ris-eînd să fie luat ostateo de legionari. Al doilea a concis şi mai categoric nici nu se poate.
fost trimiterea pe front a maiorului Jaequ.es VergottL Al treilea era Ce face consilierul de legaţie George Duca auzind, că şeful său
Moc-sonvi-Stârcea, mareşal al palatului, trimis şi el pe front de ierarhic, ministrul Fred Nane, a fost con.fa.ciat de ruşi să negocieze;1
Antonescu, în -scopul „asanării", atmosferei de la Palat. Se cunoaşte că No-o spune el, fără nici o jenă, la pagina 60:
baronul Stârcea a. jucat un. rol determinant în decizia regală de a aresta „24 decembrie 1943. In două rin duri îegaţiunea sovietică din
pe Antonescu la 23 august;. Stockbolm a fost pe punctul de a intra In contact r-.u Nanu. De aceea
Dar ceea ce a fost mult mai grav şi eu consecinţe incalculabile, a am chemat numaîdecît pe Aîlen (serviciul secret american. — n.a.) îa
fost rolul jucat de o clică de funcţionali ai Externelor, sub conducerea mine, spre a-1 trimite îa ministrul britanic eu rugămintea de a spune
lui. Niculeseu-Buzeşti, director al cidrului, ginere al prinţului Ştirb ey şi doamnei Kolontay că aceste iniţiative sunt cu atit mai neavenite eu cot
cumnat al lui Alexandru Cretzeanu. de la Ankara. Acesta, ros de ambiţie eu eram singurul îndreptăţit a vorbi în numele opoziţiei şi că Nanu nu
şi de cancer, a. încercat să. joace cartea lui personală. Bine introdus la avea încrederea factorilor competenţi*'.
Palat, a devenit intimul regelui şi, împreună cu Stârcea şi eîţîva colegi de Această iniţiativă nu poate fi calificată decît ca 'aberanta şi cred. că
la Externe, a început să urzească marele complot ce a dus la tragedia de iui consiliu de război nu ar fi ezitat o secundă BS-1 trimită pe autor In
la 23 august 1944. faţa plutonului de execuţie.
Cine era clica de îa Externe şi Palat? Ne-o spune dl. George Duca singur Dorea oare doamna Kolontay să discute cu opoziţia română, chiar-
şi în felul acesta revenita la Stoekhcdnt. Pentru fiul marelui bărbat de stat cu impostorul Buxeşti, pe care .11 reprezenta domnul Duca?
român, aceştia şutit „băieţii"'. lată ce ne spune la 'pagina 73 a cronicii Nicidecum. Guvernul sovietic prin Semio-nov este categoric: „Noi,
sule: „tri-..umviratul Buzeşti-Pogonearm-Stârcea fine luate sforile în ruşii, preferăm să negociem cu actualul guvern al României şi suntem
mină îiotărînd nu mimai asupra tuturor ncgoci.eri.lor eu aliaţii, dar gata să-1 ajutăm, să libereze ţara de germani," Acelaşi limbaj ca al
jucând chiar şi vin. rol Însemnai. în politica interna. Regele este sub ambasadorului rus Novikov de la Cairo, care a fost —ca fii al celorlalţi
influenţa lor, iar opoziţia ascultă de sfaturile pe care ci le dau". Şi „plin doi aliaţi —categoric: ei preferă negocieri cu mareşalul Antonescu.
de îngrijorare pentru soarta ţârii", intrată pe asemenea rniini, domnul G- Domnul George Dura cunoştea toate acestea şi ştia că şi opoziţia,
Duca continuă; „Cu toate ca recunosc capacitatea lor, mă îngrijoiv.axă luliu Maniu şi Dinu Brătiami, lucra şi dorea ca armistiţiul să se încheie de
lotuşi să ştîu ca probleme atit de precumpăni Io a re sunt in uuîni pe cit către mareşal şi să fie garantat de toţi trei aliaţii. Ne-o spune .singur:
de ambiţioase, pe atit de inexporimcutateN .„consilierul rus Senii-onov a înmînat lui Nanu o notă în care spunea că
Aceştia sunt „băieţii" de la Bucureşti oi domnului George Duca, momentul este prielnic miei măsuri de contact temeinic şi cere ca nota să
subalternul inînbUruhu Freci Narii, de Ia SftKbhoîe». în loc să ţină fie transmisă guvernului Antonescu, cu care „nous pre-ferons avoîr
seama de ambiţiile si de iuoxp orienta Im- şi să urmeze calea normală şi foire". Şi dl. Duca, la aceeaşi pagină 78, adaugă: „Ieri, doamna Kolontay
demnă a unui diplomat, <<e trebui» să ia iniţiative după directivei*; 1-a chemat pe Nanu, repetîn-du-i cele menţionate."
superiorului .său, în speţă Pred Nanu, domnul Daca se pune în slujba,
lui Nieulescu-Duzesti şi atit. în. numele opoziţiei nu, Obidea opoziţia
lucra mîită in mină cu mareşalul pentru ieşirea din război, chiar dacă 49
din motive tactice îşi împărţiseră rolurile.

48
Şi, culmea .ridicolului, dl. Daca SG plîngc că ruşii iui-i dau nici o
ge făcea totul ca nu cumva mareşalul să încheie armistiţiul Ş-] ge urmărea ea
importanţă, nici o atenţie, oă lui mi i se dau. copii după documentele date lui puterea să fie luată de «băieţi», de Buzeşti, Pogoneanu, Stârcea şi George
Nanu la Stookkolni şi prinţului Ştirbey la Cairo: „MS miră că ruşii au dat nota Duca.
lui Nanu şi Pentru a fi complet, voi adăuga că la data de 11 august «băiatul» are
Iui Ştirbey la Cairo, iar nu inie, modesta mea. persoană re-prezeuimd pe rege îndrăzneala să reproşeze doamnei Kolontay că nu-i dă atenţia şi importanţa
şi opoziţia." (pag. 78). cuvenită: „Apoi am adă-ucat că în faţa atitudinii lor de a nu mă convoca ori de
ol te ori aveau un răspuns [pe care ei îl dădeau lui Nanu, n.a.jj, fie el chiar
negativ, mă întreb dacă mă mai bucuram de încrederea ei", (pagina 97).
CUŢlTVh ÎN SFAT! în concluzie, toate întrevederile domnului Duca cu ruşii au avut loc la
iniţiativa lui, nu la cea rusă. Ruşii nu l-au chemat, dar erau doritori de
Gura negocierile de la Stoekholm si Cairo so duceau, fără „băieţi", prin informaţii şi de declaraţii de dragoste şi mai ales să vadă dacă ar putea găsi o
ministrul Nanu şi prinţul Ştirbey, băieţilor le e frică ca armistiţiul să nu fie fisură latre guvern şi opoziţie, ca să o exploateze.
cumva încheiat de mareşalul Antonescu şi ei sa piardă ocazia de a pune mina «Mandatul» domnului Duca din partea opoziţiei unit© şi a regelui?
pe putere, Puteam să ne Înşelăm asupra lui pînă astăsi, dată fiind lipsa de
Niculescu-Buzeşti, prin cifrul ce-1 avea cu domnul Duca., îi transmite să documente corespunzătoare. Dar domnul George Duca ne clarifică,
facă ceva, fiindcă Nanu era sala. să reuseas-eu. Şi atunci — ne spune domnul
Duca —, „după multă chibzuinţă, nvara hotărît să mă duo ieri seara [25 .mai singur situaţia, vorbind de Niculescu-Buzeşti, un simplu director îa
1944], fără alt Înconjur, la locuinţa consilierului rus Semionov, pe care nu l- Ministerul de Externe (sublinierea autorului): „Mă amuza insă faptul că din
am găsit acasă, l-am lăsat cartea mea do vizită şi Imn nigat să-mi telefoneze, anul 1943, cînd dlnsul" —Buzeşti —„m-a însărcinat, ia treacăt fiind la
ceea ce rusul a făcut." S-a reîntors a doua zi, s-a legitimat, „i-a tălmăcit, Stoekholm, să reprezint pe rege şi opoziţia unită, peste capul guvernului
situaţia lui aici, apoi I-a pus la curent cu motivul vizitei sale, cerînd să o vadă şi al iui Nanu, stabilind în acelaşi timp un cifru secret între noi".
pe doamna Kolontay". Mai clar nici nu se putea. Băieţii se reprezentau Intre ei. George Duca
Pa 27 mai 1944, în plină negociere dintre guvernul român (sprijinit de reprezenta pe Buzeşti şi Buzeşti pe Pogoneanu şi îoael St-ârcea... Şi nu
opoziţie) şi aliaţi, domnul Duca de la Sl'ockholm, ce negocia din acel putea, fi altfel, fiindcă opoziţia. română era alături de guvern. în căutarea unei
moment- cu ruşii,, se duce la Gî-and Hotel, camera 118, unde vede pe doamna
soluţii de a ieşi din Axă ei din război. Ei lucrau nună în mina şi la Stoekholm şi
Kolontay, ea să~i spună reprezentantei Rusiei, cu care România era in război,
următoarele; „M-a întrebat" —doamna Kolontay — „daca soeot că Sovietele ia Cairo. „Noi nu putem da afară pe nemţi pe o uşă ca să lăsăm pe ruşi să intre pe
ar putea să colaboreze cu actualul guvern, la care i-am răspuns oă, fără a fi la cealaltă", telegrafia Maxim Ia Cairo. „Cu toate oă opinia publică românească"
curent cu amănuntele politicii noastre de stat, li pot totuşi spune că nu cred —'telegrafia el la 24 ianuarie 1944 lui Vi orei Tilea la Londra, —„este alături de
într-o colaborare cu mareşalul. Cu actuala formaţie guvernamentală însă anglo-amerieani, poporul român este gata să-şi apere ţara contra ruşilor.
opoziţia nu va putea lucra în viitor", (pagina 85). Dacă numai trupele ruseşti Invadează România, poporul este gata să lupte pînă
La insistenţa lui Niculescu-Buzeşti, domnul Duca se duce din nou m la moarte". (FO 37i—49992, arhivele secrete engleze).
secret la doamna K.olontay, la 2 iulie 1944 şi după întrevedere scrie cu Ce-1 face pe domnul Duca, ia vîrsta iui înaintată şi după 41 de ani de la
amărăciune Iu Cronica domniei sale la pagina 90: „Reiese deci limpede că cotropirea patriei sale de către trapele BO-
ruşii doresc a colabora mai degrabă cu guvernul decfl cu opoziţia unita''.
După întrevedere, domnul Duca telegraf]axă ia. Bucureşti, comu-.ftietrut
acelaşi lucra: „în plus, mesajul insista asupra iluziu-nii cit; a se putea ajunge la BI
o înţelegere cu Antonescu'', Deci,

50
vietlce ssa-şi of&lexo fără jenă şi rezervă sabotarea negocierilor de * ^^^^l^J^^^J^^ -mane, cît
arrnistiţiu. ale ţării sale? Nn înţeleg. âebar a în Balcani si că deci l^nania Zt.TS^rlm
Complotiştii, autori conştienţi sau inconştienţi ai crucificării
României, an plătit aproape toţi: Buxeşti in exil, Pogoneanu. în puşcării, ocupaţiei exclusive a Uniunii. Sovietice Ilm-ia SL -P f
ionel Stârcea şi generalul Aldea la fel. Singurul răsfăţa!, de destin ,şî de barouri", plătită atît de scump de toL ^JX»^
americani rămăsese, alături de Crefaseanu şi 'Yisoianu, domnul fost întreţinută intenţionat pentru inisXiiicar , ,T f^ *
George Daca. geimane şi înşelarea guvernului ai opcS efţomâne ^
Nn s-a înţeles şi nu se Înţelege nici măcar acum că singura formulă Cum taa aceste, .debarcări" a jucat un rol notarilor
de Încercare —- nu zic de reuşită, de salvare a ţării —- ar fi fost, un asupra: soarta României, voi prezenta !n prealabil aceaS
front unit şi solid între mareşal, opoziţie şi rege? Că orice, acţiune problema m capitolul ce urmează. ' "w
divergentă nu folosea declt ruşilor şi nu ducea declt la o capitulare
necondiţionată la faţa lor'?
Bineînţeles opoziţia negocia cu aliaţii şt se servea de cifru şi curieri,
dar obiectivul era să ajute pe mareşal să. poată obţine un armistiţiu,
asigurlnd suveranitatea şi independenţa ţarii, (uliu Maniu şi Dinu
Brătianu s-au servit de cifru şi de curieri diplomatici, dar pentru a ajuta
guvernul.. nu pentru a-l sabota.
Astăzi vedem că ei s-au Înşelat profund în alegerea oamenilor.
Abuzîmî de încrederea acordată, de nevoia unei totale disereţluni şi de.
confuza situaţie de la acea oră., «băieţii):), au încercat sa se folosească
de rege şi do opoziţie, unii pentru reglementarea conturilor personale cu
mareşalul Antoneseu, alţii ca să-şi asigure puterea şi platforma, politică
pentru riua ce urma.
Este o infamie şi o insultă sa se atribuie lui luliu Maniu şi lui Dinu
Brătianu acţiunea domnului George Duca de la Stoekbolm. Memoria
lor, venerata în ţara Îngenuncheată, nu trebuie pătată prin asocierea lor
la sabotarea negocierilor de armistiţiu. Plîngem, şi pe .murele patriot,
făuritor al României Mari, Ion Duca, care îşi vede numele legat de o
acţiune atît de inconştientă, şi de dăunătoare intereselor naţionale, prîn
fiul său George Duca, de la Stoekbolm.
în rezumat;
Da Cairo coi trei aliaţi au cerut o capitulare necondiţionată, pe care
atît opoziţia —Maniu şi Brătianu — oît şi guvernul Antoneseu au
încercat silo amelioreze prin includerea condiţiilor mai avantajoase
oferite de Staiîn lui Antoneseu la Sfoekholm.
Dar atît la Cairo, cit şi la Stoolcholm, Nieuleseu-'Buxeştl şi Duca
„sfătuiau pe ruşi" şi aliaţi să nu aibă încredere. în Antoneseu şi să nu
încheie armistiţiul declt cu ei.
52
JUh 3 această împărţire a Europei în zona de influenţă anglo-j^jgă fusese
confirmată lui Stalin prin scrisoarea lui Roosevelt din 20 februarie
BAOIOE: 1943, adresată lui Zabrousky şi Weiss. doi conducători skmişti, ee
OABEA ALIAŢILOR UN BA1XAJSI» plecau la Moscova „să medieze între Stalin şi Roosevelt (vezi Ya-lta şi
crucificarea României, pagina 36). Decizia sa de a face din estul
Europei zonă de influenţă rusească, iar Europa de apus zonă comună
an-oio-rmă a fost confirmată de preşedintele Roosevelt şi cardinalului
Spellroan la 3 septembrie 1944 (vezi Cardinal gpelhmm Storij, pagina
220 şi următoarele).
La rîndul lor, englezii se înţeleg cu ruşii — în principiei —-încă din
întreaga strategie militară a fost decisă la Conferinţa de Ia august 1943, ca să-şi împartă Europa. Iată ce scrie Antrboay Eden,
consecinţele ei politice se precizează tot atunci. Preşedintele ministrul de externe .al ilarii Britanii în The Rcckoning, la pagina
t, considerixid, aşa cum ara arătat pe larg în Yalta şi 408:
rea României, că Europei de răsărit va fi zonă de influenţă „După război, mi-a spus Maîski (ambasadorul rug la. Londra),
, iar restul Europei zonă comună de influenţă anglo-rusă, el fiecare dintre noi va avea zone de influenţă în Europa: Uniunea ■
nform acestei decizii, la 21 februarie 1944, Departamentului de Sovietică la răsărit, englezii Ja apus",
rucţiuni în consecinţă —citea: lată de ce, studiind aceste documente şi întreaga strategie militară
a. aliaţilor, marele istoric britanic A.J.P. 'Tay-lor trage concluzia:
Mle Februarv 21, 1944
„Politica lui Churchill, privită deschis şi fără înconjur, a fost
împărţirea Europei. Această politică era bazată p© premisa retragerii
Memorandum for tlxe Seeretary of State ac ting. trupelor americane din Europa, aşa cum nenumărate declaraţii ale iui
do not want tlie United States to bave tlie post- Roosevelt l-au făcut să creadă. De aceea, scopul politicii lui Churchill a
deil of recons truc ting France, Itaiy and tlie Balkans. fost împărţirea Europei în sfere de influenţă engleze şi sovietice. Stalin
initly a British task, era în-cîntat de această ofertă a lui Churchill" (vezi Churchill f£@->
visiled, de A.J.P- Taylor, pagna 66).
; Cum. se ştie, întreaga politică a guvernului român., In 1943 şi 1944,
om tlie point of vie/w of U.S. our principal object is not to take când a realizat că Germania a pierdut războiul, a fost baxată pe iminenţa
nternai problem in Southern Europe, intrării Turciei în război şi a debarcării aliaţilor anglo-americani în
F.D.R. Balcani. Nimeni nu-şî mai aducea aminte de dezastrul de la Gallipoli
din primul război mondial. La fel, întreaga politică a opoziţiei româ-
omâneşte; ) neşti, în frunte cu Iulm Maniu, era bazată pînă în ultima clipă pe
aceleaşi greşite premise, Aceste iluzii deşarte şa denaturat întreaga
andum pentru secretarul de stat interimar. ^ ^ politică românească şi au avut consecinţe tra.rd- e. Americanii nici nu
Eu nu vreau ca Statele Unite să aibă după război vroiau să audă de o debarcare în Babani. Roosevelt o anatemizase, lată
a de a reconstrui Franţa, Italia şi Balcanii. Aceasta ce scrie biograful Tcd Morgan asupra lui Roosevelt şi a Balcanilor;
bsolut treaba englezilor. ,, . . .;
Din punctul de vedere al Statelor Unite, oluectnuu
, principal este de a nu lua nici jm fol de parte In pro-
e' interne din sud-estul Europei.
41). R,
65
„La' 28 octombrie 1943, preşedintele a spus ministraluî său (le război în oe priveşte ţara noastră,, această le^ndă -i ,h-l -oării m balcani , pusă în
Stimson, că el nici rai se glndeşte să se atingă ele Balcani, decit numai dacă circulaţie l/nea din" 1040 \ " :w'ar" tai mi numai discuţiile do cafenea de Ia
ruşii vor fi înaintat destul iu inima Germaniei, astfel că trupele americane, la Cans-i din' r ,■'*u,uv'i: dar ea a doveuit o chele de boltă în teJ>ZV l^T^ tre
nevoie, să lapte cot la cot cu cele sovietice. Sfimson spunea că este -periculos politic: atifc a guvernului mareşalului Anîones.n <'% a ,,n regn opoziţii, in
de a se vorbi preşedintelui de Balcani, mai ales că acosta i-a spus categoric; frunte cu l u l i u Maniu si Brăt anu *
«Jtemember ' No more Balvans ■ » ('rine bine [minte! Să nu mai Iragedia de la 23 august 1944 este direct l^aia tt a
0
aud de Balcani!)'1 ceasta mistificare, de această legendă
Dat fiind rolul capital jucat de această idee a „debarcării în Balcani" în Pentru cei ee mi au citit cartea" mea, nîH ediţia fPn-P rf, nun ediţia
comportarea guvernului şi a opoziţiei româneşti, ani căutat sa. adioeese engleză (Sell-oal to ĂW^A'MIIU Preţ New rork), ţin sa precizez că eu
problema şi am ajuns la concluzia irefutabila că iu realitate nu a fost deoît o abilă pretindeam în canî nî el 23, eu docuntente zdrobitoare că niciodată
I dar tragică mistificare. Ani. scris asupra acestei probleme s trei articole, oL^rMpnfl xntcnUonal «să taie dramul ruşilor tn, Europă"Că dacă s-a
pe care Stindardul l'iornânilor al domnului Ion Pantazi —căruia ii mulţumesc discutat --cum era urne ................. o debarcare aliată în Bai emu
călduros —a avut bunătatea de a le publica- Le redau acum In întregime, ea ar fa urmat sa se Iacă împreună, mină în mină, eu ruşii/'
mai jos: «Ghid a apărut, in limba franceză, cartea mea L"'Europe, de VEsi ir alde De la apariţia cărţii mele, alte documente ultrasecret.
ei i'endue (Edilion la Bensee U'mverselie, Paris), în care prezentam în lumina au fost recWjpatfi alte lucrări au foat s<,ri.e ri' 2
ultimelor documente ultrasecrete tragicele greşeli făcute de Churehili şi tazu sunt in măsură să admceeo problema .debarc» ^«pentru a o situa m
Roosevelt în curtaşi celui de-al doilea război mondial, olliva. români din adevărata şi tragica ei lumină.
«exil, improvizaţi ,,istorici1', „critici şi experţi militari'"1", „strategi''" din cap
pină în picioare, au surit să mă critice şi să ia apărarea politicii lui Churehili. UN. SCURT REZUMAT ISTOIMO SE IMl'UÎYE
Compatrioţii noştri —atit fie competenţi —pretindeau,,
nici mai mult nici mai puţin, ca „Gh.urcb.ill a vrut debarca-.; După atacarea. Lăihmii Sovietice la 22 iunie 1043 de armatele Axei,
rea în Balcani, ca Bă taie. dramul ruşilor în Europa' şi să-|| Stalin a cerat englezilor crearea imediată al unui al doilea front de război în
menţină în. propriile lor fruntarii'*. | Europa. în principiu acest al doilea front era. decis pentru anul 1942. . Cum
ROB tul articolului de faţa na este de a da acestor eompa-4 după intrarea Statelor Unite în război Churehili se opunea din răsputeri
trioţi posibilitatea de a-şi revizui opiniile şi da a-şi pune ,,e-; oricărei, debarcări în Franţa în 1942 (aşa cum cereau şi americanii), el pleacă la
mdiţiV* la punct, ci. de a spulbera, o dureroasă legendă, ce aî Moscova şi explică lui Stalin imposibilitatea debarcării în Europa şi
făcut imens rău ţării (iu politica urmată în cursul celui de-al\ planul debarcării în. Africa.
doilea război mondial) şi care persistă şi astăai în cerourile'sj Statul major american a întocmit planul debarcării ia 'Itranţa iu 1943,
dar Gliurcbill se opune din nou şi debarcarea are ioc tocmai în iunie 1944,.
admiratorilor lui Churehili. • .. ,j Această nouă ammare a deschiderii cehii de-al doilea front a fost aspru criticată
Pentru aceştia, genialul Churehili ar- fi văzut ia timp p.e-1 de Stalin, cît şi de americani. Nedeharcarea în Franţa în, 1943 a făcut şi
ricolul bolşeviz.ării Europei şi ar fi încercat ;>ă~l conjurezej obiectul, unui interesant studiu al cunosmituîuî istorie englez, John -Crigg,
propunând o debarcare aliată în Balcani. Această teză ef publicat sub sugestivul titlu:' The Victori/ Thal, Ncver fflas (Victoria -oare
completamente falsă. ".Legenda a fost creată „pont festum"" mi a fost niciodată; 1943). în cartea sa publicată în editura Mothuan în 1985,
âe premiera! britanic, pentru a-şi acoperi propriile sale gre istoricul englez demonstrează cu. documente zdrobitoare şi o analiză
şeli ce an" dus la pierderea Europei de răsărit, la de?.ecbilii eminentă că „războiul putea fi terminat
|>rul mondial şi la săparea monnîutului Lumii litiere, .,}
87
>S

m
-victorios încă din 1943", dacă Churcliill ar fî acceptat debarcarea In ceri ca im amator, un cinic. Tot admiratorilor români ai lui
Franţa, propusă de americani. După John Grigg5 Hitler putea fi învins la Cfa-urefliil —mai ales celor din Anglia —le recomand eîte-va
acea dată mult mai uşor decît în iunie 1944 şi războiul ar fi fost scurtat lucrări interesante şi instructive. Ele nu sunt. scrise de ' un român
cu doi ani. Ceva mai. mult, o debarcare în 1943 ar fi împiedicat pribeag ce şi-a pierdut ţara din greşelile „genialului" Cliurchiîl, ci de
pierderea Europei de răsărit şi promovarea Rusiei ca mare putere şi ar fi somităţi engleze şi americane, care au avut curajul să spună cu glas tare
salvat în mare măsură şi masacrarea evreilor din Europa. că atît Roosevelt cit şi C/fuirehill, prin greşelile făcute, au pierdut
pacea, după ce eroicele lor popoare au eîştigat războiul. S-a pretins
chiar de către Cliurchiîl că declaraţia lui Roosevelt de la Casa-
COKl'ERINŢA DE LA QUEBEC Manca, de la 24 ianuarie 1943, asupra clauzei „capitulării nee o
adiţionate" ar fi fost o decizie „spontană" a preşedintelui american
După conferinţa de la. Casablanca din ianuarie 1943, la şi eă el ar fi rămas „împietrit" cîiid a auzit-o. Adevărul este cu totul
care Roosevelt a decretat aberanta clauză a „capitulării altul. Şi aici Cliurchiîl îşi creează „post festum" legende, ca să-şi
necondiţionate", şefii militari, aliaţi se întîlnesc întîi în mai acopere imensele răspunderi şi greşeli. Clauza „capitulării
1943 la Washington (Conferinţa „Trident") şi apoi, în august 1943, la necondiţionate" a fost discutată în prealabil de el cu Roosevelt, a
Quebec, pentru a finaliza planul şi gtrate» ■ gia debarcării. cerut chiar aprobarea consiliului de miniştri britanic la Londra printr-o
Din partea americanilor, generalul Marshall susţine s debarcare telegramă. Şi cabinetul a aprobat clauza. Ceva mai mult, la banchetul
directă., peste Canalul Mînecii, în Franţa şi o confruntare directa şi de ce a urmat Conferinţei de la Casablanca, Cliurchiîl însuşi a propus un
toast „pentru capitularea necondiţionată" şi a aprobat „very well, very
front cu armatele germane. Din partea englezilor, şeful de stat major, well", ca această conferinţă să se cheme „Con ferinţ a Capitulării
generalul Brook, sus- ' ţine că o asemenea debarcare este prematură. O Neeondi ţiona te*'".
debarcare — pretindea el ■—nu trebuie făcută decît după ce Germania
este slăbită printr-o tactică indirectă: războaie periferice, Aşa se scrie istoria ele către Învingători şi aşa se cloro-formizează
boni.bardaiiien.te intense, război politic şi economic, subversiune, admiratorii lui Cliurchiîl, românii, ca şi străinii. Dar s-au găsit, cum
sabotaj, mistificare şi dezinformare şi1 crearea de revolte şi revoluţii în am spus, şi alţii —în afară de mine — să critice, şi încă foarte
Europa ocupată de germani. Englezii tindeau să degajeze Mediterana aspru, politica lui Cliurchiîl. şi Roosevelt. în Anglia, lordul
pentru a asigura drumul Imperiului Britanic. Hankey, în Politics: Trîals ană Eirors critică nu numai clauza
în faţa acestor două teorii diametral opuse, discuţiile militare de la capitulării necondiţionate ce a prelungit războiul ou toate ororile lui si a
Quebec au fost furtunoase. Dar Roosevelt a reuşit sad. convingă pe bolşe-vizat Europa şi promovat Rusia ca mare putere,, dar şi con-
Ch.uroh.ill şi s-a decis ca debarcarea să se facă în. Franţa, peste Canalul stituirea Tribunalului de la Numberg, procedura şi deciziile lui. Istoricul
Minecii, io Normaudia în. luna mai 1944. american Ilanson W. Baldwln, în Grecii Mlsta-kes of llie IVar, este tot
Pirueta de 180 de grade a lui Cliurchiîl, abandonînd punctul de atît de sever. El ne da în plus o informaţie suplimentară.: „Serviciile
vedere oficial al propriului stat major, a stupefiat pe generalul Brook: de informaţii militare au redactat o notă în care au subliniat
„Nici un aţinut nu a realizat el (Churoîiill) ce înseamnă pentru mine pericolul prezenţei armatelor sovietice în Balcani1'", dar nota. a fost
schimbarea ss de strategie; în. plus, ei nu mi-a exprimat nici cea mai aruncată la coş ca lipsită de interes.
mică simpatie, nici un regret pentru schimbarea părerilor sale şi Aceleaşi critici severe din partea istoricilor militari Du-puy şi a
abandonarea întregii strategii oficiale engleze". istoricului Chestor Wilmont, în Lutte potir I/Europe, Dar cea mai
Admiratorii lui Cliurchiîl, exilul românesc, ar face bine să citească virulentă critică contra politicii celor doi .şefi, Cliurchiîl şi Roosevelt. o
Memoriile generalului Brook, uiide-l vor d^see- face generalul J.F.C- FuUer în cartea sa The Second World ffîar, în
caro ei este categoric: războiul putea fi terminat in primăvara Iui
1043, regimul
58 Sy
nazist lichidat de . armata germană, şi- Europa de răsărit salvată de
bolşevism, Citam numai mi paragraf; „Nebunia — capitulării taIT[0 ...... Suoz —Gibraltar -...... pentru transportarea raateru-
necondiţionate — concepută de Roosevelt şi de Churchill la lor prime şi a vaselor de război necesare, ai.lt pentru operaţiunea
Casablanca a angajat Statele Unite şi Marea Britanic în. cea mai debarcării în Franţa., eîl fi re trimit crea lor în Pacific. Era politica
absurdă şi mai, aberantă campanie tactică şi strategică din tot timpul constantă, a englezilor de a .asigura drumul Imperiului Britanic De
războiului". altfel, după debarcarea în Italia, nemţii s-auaulăsat ei înşişi
Eminentul critic militar Basil Liddell lîart, autoritatea cea mai înşelaţi de teoria ,.,debarcării în Balcani" şi stabilit linia
necontestată în materie militară din Anglia, scrie fii el: „Capitularea frontului în sudul Romei, tocmai pentru a împiedica o atare
fără condiţii a fost cu siguranţă cea mai nenorocită din toate formulele debarcare ulterior'. Alaft-prooke susţinea puternic un ajutor masiv
politice, din cursul celui de-al doilea, război, mondial. Ea a prelungit guerilei din Iugoslavia, dar vedem azi din corespondenţa lui cu
războiul, a mărit imensele pierderi în oameni şi material şi, ceea ce este generalul Wiî-gon că nu a propus niciodată o debarcare propriu-zisă
şi mai grav, a distrus echilibrul de forţe In Europa, dind preponderenţa în Balcani, pe oare o credea inutilă. De altfel, şeful de stat major ştia de
Uniunii Sovietice pe acest continent." la Teheran încoace, din /Î943, ca Balcanii sunt chasee-gardee a lui
Reamintesc admiratorilor români ai lui Churchill că, în timp ce el Stalin, pe care îl socotea cel mai tare între cei trei: „Nici o singură
obliga poporul german să lupte şi să moară pînă la unul din cauza dată Stalin nu a făcut vreo Greşeală strategică în declaraţiile sale.''
imbecilei clauze de „capitulare necondiţionată", Stalin profita de Stalin nu era gata să aprobe nici o campanie care. ar fi putut sa
prostiile celor doi lideri aliaţi, pentru a oferi poporului german prietenia aducă trupe aliate în teritoriile ce el şi-a rezervat să le eouumizezc. EI
şi indulgenţa sa şi a încerca să~î. capteze: „Hitîeriştii vin şi trec", dar avea încă de la acea vreme (noiembrie 1943) idei bine definite cum să
poporul şi statui german rămân, fiindcă sunt eterne". Era un afiş-tip guverneze Balcanii după război şi aceasta ar fi însemnat chiar
piacardat pe Întreg teritoriul german, ocupat de armatele roşii. încorporarea totală a acestor ţări în Uniunea Sovietică. Lucrul
devenise atît de evident, încît încă de la 1 iulie 1944. Churchill
spunea într-o telegramă adresată lui Roosevelt că intenţiile Iui Stalin
MILFPABn.AI-.IATI ŞI „»EBARCABEA ÎS BALCANI" sunt sa aibă rnînâ liberă în est. Marele stat major a văzut din vreme
pericolul-. Militarii au. atras —inutil —atenţia Foreigu OiXice-
S-a confundai, adesea insistenţa englezilor do a .angaja o campanie uliii că singura putere victorioasă in acest război va fi Rusia.
în Mediterana, cu o „debarcare in Balcani", după cum s-a confundat Alanhrooko scria în jurnalul sau la 27 iulie 1944: „Germania nu mai
„alternativa "Vioria" cu aceeaşi debarcare în Bal ("ani. este puterea dominantă în Europa. Rusia este. Ea are enorme resurse
şt nu va întîrzîa "să devină inamicul — ameninţarea —principală a
Avem astăzi o întreagă serie de lucrări istorice, politice şi militare, noastră în 16 ani,"
care ne lămuresc asupra problemei şi risipesc: — pentru totdeauna -— Cuvinte profetice, aruncate la coş de Eden: .„Apparen-, tly, tlie
credinţa1 falsă a intenţiei lui Churchill de >,a tăia drumul ruşilor în. F[oreigo.] OjTfice] could noi admit liiat Russia migl.it, gome day,
Europa '. become un —.Crie.nd.ly" [Pare a fi evident că F.O. nu putea accepta
Foldmaroşalul Alaubrooke, fostul şef de stat major im ideea ca -Rusia ar fi putut deveni cîudva mămică.]
perial, timp d.e patru ani, ne aduce informaţii asupra pro Convins că politica personală a lui Churchill de dupâ 1943 duce la
blemei în discuţie, in jurnalul său Diary —comentat şi com lichidarea Imperiului Britanic şi pierderea păcii, şeful de stat major a
pletat de David Frasor într-o lucrare apărută acum doi ani. avui ieşiri de o violenţă nemaipomenită împotriva primului său
iAflăm astfel, că militarii englezi au insistat pentru o cam ministru, Astlbl, eînd numai cu trei luni înainte de debarcarea in
panie în Mediterana, pentru a lichida Italia (Siciita), insu Normundia, în
lele Ilhodos, insulele Egeo şi Dodekan.esul. Raţiunea aces ziua de 18 martie 1844, Churchill a ordonat .............. cu de la sine
tei strategii - ..........propusă americanilor —-era. simplă: se asi putere —ofiţerilor de stat major să studieze debarcarea ia Portugalia,
gura (după ocuparea nordului Africii) linia Imperiului Bri- nu în Franţa, Alaubrooke i-a strigat: .,l)acă-ţl
60 61
27, -!0'i8. Primii paşi ni regelui in exil , . „ ..................................................... 2G6
.28. Hufelo murdare româneşti st- spală la Departamentul do ACOSTA ROMA-JSIEI ÎMUl<ii7
Hiat, la Wa-hiagiun ........................................... , ................................. 2fi8
29, Speranţa t%>un>U< şi moare................................................................
30, .Doctrina Eliberării..................................................................................... 285
Si, Neutralizarea — Fkduncii «ava — Kuropei do răsărit; .............................
Anexe ,.................................................................................................,..„- fiOO
.Bibliografie , ............................................, . , , - . ...................................................... ... 383

TABLOU tmONOLOQW ,.*

Pentru a înlesni «mu1rirotl ova


nimontolor, mal ab,s i„ onoram o Sopieaiijfiff* Abdicar&a iui Ca rol
cantitate do dooumonto r . i f a i « şi al Il-Iwi*" ,"■£& ,. ■.
date, utilizai.,, tJo' nu("0f' pentru a 1.3 Octombrie Trnpsî« garman-a intră
cimoufc» fioaaro di,,' afirmaţii*» salo, îo România. /,',
dam mai io, un tablou cfoDoJcjţic ea
aato istorica maî importai da. 1.0 i i

22 Junia, Jiitler atacă Roşia.


1989
Trapeio româna trac prutul.
Aprilio. Anglia şi Franţa dau Iulia, _ Semnarea conv«nţiet
gimmţu solemne României. de asistenţă mutuală ţmglo-rusă,
îa Moscova- ,,,
23 Aug„st„ Pactul do neagra/
Hu.no mbhmirop.MolUa-v ™,, ,' Ş Decembrie». Japonezii ataca Pearl
i SopfemJjdo. HiHer atacfi C Harhor, bază navală .a Statelor Unita
în iasuJoIoHawai.
30 IVolotrihrio. Ras. 12 Docemlmo. Mareşalul Ant©-
i atacă Fin- nescu declară război Statelor tiuite
aada. alo Amoriaii,
10 i« 10 pocombrio AM.ho.oy Edtm ia
Moscova. Slalîn îi cere .Basarabia şi
*«ni*. Huşi» ocupa Ţârilo Baltice. Bucovina, procwm şi buza militam in
flotnarda.
26 l,mio RUşii dau ultimatum
Î943
bucovmoi do fiord, 30 A.ngost. Mai. Tratatul <lv asistoaţa mutuală
angîo-rus. Pretenţiile ruseşti asupra
Dictatul df )■, \r--„ DoUrogei da BjwiAaîus şl a Balcanilor.
eătro Ffiflep..'"
închipui că ai să faci invazia Europei traverslnd Pirineii,, IjS atunci tocă de la conferinţa de la Quebec din 1948 asupra pericolului Uniunii
eşti mult mai nebun deolt te-am crezut." Sovietice şi a comunismului planetar, a necesitaţii de a avea un
Cura sănătatea lui Ghurchill lăsa de dorit şi cum povara *|; program politic pentru a împiedica promovarea Rusiei ca mare putere,
anilor şi a imensului efort fâeut au început să se arate şi să pentru a nu pierde războiul. .Dar nimeni nu 1-a ascultat. Şi Marea
se manifeste în politica sa, Alanbrooke a notat în jurnalul Britanie a cîştigal războiul, dar a pierdut pacea şi Imperiul Britanic,
gău, la 15 august 1944, aceste fraze extraordinare, teribile, .
Spre sfîrşitul războiului, Ghurchill şi-a dat seama de dezastru, într-
la adresa, şefului său; „Simt că noi ara ajuns la un stadiu una din furtunoasele sale ieşiri a strigat: „O să gfirşim cu barbarii din
in care pentru binele naţiei noastre şi pentru propria lui re inima Europei". A mers atît de departe în exploatarea acestei idei, încît
putaţie ar fi o binefacere dacă el (Ghurchill) ar dispărea la 24 mai 3945, după terminarea războiului, a cerut lui Brooke ca statul
din viaţa noastră politică. Ar fi o tragedie să-şi păteze tre major să facă imediat un studiu asupra posibilităţilor de a ataca pe ruşi,
cutul său prin acţiuni idioate în cursul unui inevitabil declin ||j înainte ca forţele anglo-americane să fie demobilizate, in 'cazul în care
de senilitate, care a început încă de anul trecut. Personal 1 ţ ruşii devin prea agresivi. Brooke a rîs de el, dar a notat in jurnalul său.
eu am găsit imposibil să lucrez, cu el In ultimul timp şi sunt 31 că nu mai este nici o îndoială că Rusia este de acum. încolo
plin de îngrijorare, gîndindu-mă In ce ne mai poate băga m atotputernică în Europa.
mii ne". mi Voi semnala cititorilor şi aprecierihţ lui Alanbrooke asupra actului
Este dureros şi tragic să-1 auzim pe propriul şef de stat - II de la 23 august 1944 de la Bucureşti, lată ce zicea el în raportul
major, ofiţerul căruia Anglia îi datorează cîştigarea războ- "îj prezentat la Conferinţa din 10 septembrie 1944 (Octagon) din Canada:
iului,. vorbind şi lăsînd posterităţii această teribilă părere, „Trecerea României de partea aliaţilor a dat ruşilor mi imens avantaj şi
Alanbrooke. înregistrează declinul fizic al lui Ghurchill din m\ se poate ca ei să pătrundă linia Siegfricd. Oricît de dorită ar fi aceasta,
1943, adică anul clnd au avut loc conferinţele de la Casa-sh incursiune rasă din punct de vedere militart efectele ci politice In cen-
Jblanca şi Teheran, care au dat mină liberă lui Stalîn în estul jjlj tral şi sud-estul Europei vor fi formidabile, catastrofale".
Europei. "Voi adăuga că Jurnalul sau a fost scris la. 16 Au- | j Sa găsim aici o explicaţie a negarantării de către: englexi a
gust 1944, numai cu două luni înainte de plecarea iui Cbur- • | condiţiilor de armistiţiu oferite du Stalin mareşalului Ari-ton.escu? Să
chill la Moscova (9 octombrie 1944) ca să cedeze EurQpajji fi vrut ei ca România să reziste olt mai mult ruşilor, pentru a proteja
de răsărit lui Stalin., crucificînd şi neamul românesc. m Grecia şi a da timp auglo-americanilor să ajungă înaintea lor la Viena?
Revenind la „debarcarea In Balcani", reamintesc că se' j confundă Este o posibilitate, o ipotexă. Dar ce tragice greşeli au fost
adesea şi uşor intenţia lui Ghurchill de a ajunge jj la Viena,, cu o comise!
debarcare în Balcani. Atît. el (adică cei opt profesori de ia Oxford şi Am afirmat întotdeauna în cărţile mele că dacă ipoteza unei
Cambridge ce au lucrat la memorii), cit şi documentele militare ne debarcări în răsăritul Mediteranei sau la Triest a fost discutată în
arată astăzi în mod clar că I ideea lui Ghuroliill şi studiile militare conferinţele politice şi militare, ea nu a. fost reţinută şi niciodată
Churohill nu a "vrut ■ să o facă „în. scopul de a tăia ruşilor drumul in
făcute se refereau, la fi o campanie prin Triest (după căderea Italiei Europa". Ceva mai mulfc, şi astăzi avem dovezi zdrobitoare în acest
şi lichidarea-*j trupelor germane), Liubliana, Graz, Viena şi sens, pentru a înşela şi pe nemţi si pe sateliţii lor din Balcani şi
Bratislava. Nici vorbă de Balcani, de România sau Ungaria. Ungaria, aliaţii, în mod deliberat şi diabolic, au acreditat această
„Alterna-ţ tiva Viena" a fost refuzată de Roosevelt, de militarii arne- versiune a „debarcării în. Balcani", ca o diversiune, un act de mistifi-
'*; rieani şi chiar englezi. Ea a rămas „visul generalului Ale- \ care în cadrul general al intoxicării, cunoscut şl preparat sub titlul
xa.nd.er. în. ceea ce priveşte Yalta, Alanbrooke nu a fost de. loc surprins. Pianul \TAEL,
Ea. a deverul, mormîritul libertăţii, al democraţiei, al liberei Pentru a înţelege mal bine legenda ..debarcării'* în Bal-u, e necesar
determinări a popoarelor. Ea este sinonimă cu trădarea, cu naivitatea să ne oprim în fugă asupra rolului imens, de-mi.na.tit-, jucat de
puterilor occidental* ., ou indjfc renta lor la faţa brutalităţii, cinismului şi serviciile secrete britanice în cîştigarea
machiavelismului sovietic. Alanbrooke nu a fost surprins, fiindcă el a
83
atras atenţia,

62
războiului (ea de altfel io. întreaga concepţie de politică ex mia lui Sfcalm să retragă întreaga armată din Orient şi sa arunce 180 de
ternă a Marii Britanii din ultimele două secole). Pentru &j d i v i z i i proaspete iu Slaliiurrud, sclum'bînd poarta războiului, Probare
nu periclita în "viitor buna funcţionare a acestor servicii se de asemenea amiul.it cazul «pionului" Cicero, manipulat de englezi şi
crete, un acord aBglo-american, din 7 septembrie' 1945, pre-i legat (prin acţiunea sa ele mistificare) de „debarcarea" d i n Balcani.
vedea luarea de măsuri pentru eliminarea secretelor de spic-;
najj din redactarea oficială a istoriei. Misiunea, în genere, :ai
acestor servicii este să spioneze, să intoxice şi să mistifice. CR EHA PLANUL ENGLEZ «JALL» î
Reamintesc în treacăt oîtera din rolurile extraordinare ju
cate de aceste servicii in cîştigarea victoriilor aliate. Astfel, J fjn plan general uriaş de intoxicare şi de mistificare a inamicului
serviciile secrete britanice au pus mina încă din 1038 pe of prin toate_ mijloacele posibile. Inspirat şi comandat direct de Cliurelull,
maşină de codificare „ElNlGMÂ-UI/rRA", inventată dd avind in frunte pe colonelul Bevan a s i s t a t de colonelul W. Baumer,
olandezul Ilugo Eoclr şi adoptată de întreaga armată ger
mană ca mijloc ultrasecret de transmisiuni între comanda*' planul EAEE era conceput în. primul rind pentru inducerea in eroare a
meritele ei. Un lucrător polonez dintr-o uzină din Berlin a lui Hitler în ce priveşte acţiunea de debarcare'în Franţa. în cadrul
vîndut „maşina". Un alt polonez, Lewinski, a vîndut servi-; acestui mare proiect de mistificare — denumit planul ,1AEE —
cîilor secrete engleze Ml6 „codul" şi toate cunoştinţele nece asupra locului debarcării, a timpului do atac, englezii au conceput
sare utilizării ei. Fapt şi nun grav, nu numai Hitler şi în-' extraordinarele operaţiuni Forlitudo Noi-d si For-titude Sud.
treaga armată germana utilizau „Enigma-Ultra", dar şi ser-' Aceasta pentru a face pe f l i t l e r să creadă că debarcarea din
viciile secrete ale amiralului Canaris, ca şi serviciile secre Normand ia era secundară şi că va fi urmată de o a doua, mai
te ale lui Ribbentrop. Deci, ca şi în cazul codului japonezi importantă (şi cea adevărată) în. Pas de Caîais şi în Norvegia. în
pentru americani, încă din 1940 toate ordinele plecate de la felul acesta, trupele germane erau păstrate şi masate în aceste locuri, în
Marele Cartier General al lui. Hitler erau în acelaşi timp, înj timp ce trupele de debar-barcare anglo-amerioane d i n Normandia
mod instantaneu, primite şi de englezi, aşa cum. erau imeJ!
diat cunoscute toate transmisiunile amiralului Canaris şi sd '■ inUm.pi.nau o rezistentă limitată. Focurile de debarcare ca şi armatele
hii Ribbentrop. lată de ce adevărul asupra „Enigmei-U1--S masate in Anglia pentru ale executa erau pure invenţii, dar executate
tara" a fost secret absolut, total, timp de 30 de ani. Şi cuff printr-o simulare genială. Spaţiul nu-mi'permite să adineesc
drept euvînt. I operaţia „Fort-itude". Voi menţiona numai că simularea a imobilizat,
Cum «-ar fi scris glorioasele pagini şi enormele sacrificii numai în ce priveşte lmrfi.t-u.de Nord 27 de divizii germane care,
ale anualelor aliate, dacă adevărul asupra „Enigmei" ar fi'-l dacă erau prezente in ziua ,.J" in Normandia, respingeau cu
fost cunoscut? Dacă s-ar fi ştiut că toate ordinele de bătaie,! siguranţă'debarcarea aliată.' For-titude Sud viza intoxicarea prin simulare a
toate planuriln de luptă, cu ziua, ora şi secunda atacului, unei. „debarcări" ulterioare în Pas de Calais. Mistificarea a reuşit şi
erau cunoscute de englezi (şi americani) din 1940 pîna la armatele germane au fost imobilizate acolo unde nimeni nu a avut
Efîrşilul sfârşitului? * intenţia să debarce. Alte mistificări vizau operaţii simultane de debarcări,
1 la Bordeaux (Opcration Ironslde) şi "la Marseille (Operation Vmdclia).
Ea „Enigma" t r e b u i e adăugată si acţiunea lui Rudolf S _ Cum se vede, alături, de curajul şi eroismul trupelor aliate şi imens ui
Rossler, tractat or german f i x a t ia Lu cerne (reţeaua , .Euce"), ■; care material de război, mistificarea —planul JAEE — a jucat un rol capitol
informa la riadul său pe ruşi exact în acelaşi fel prin ; reţeaua de radio in reuşita debarcării şi deci în câştigarea războiului.
Foote (engleză) şi radio Alexandru Radouă:; comunist i n s t a l a t la
Eausaone şi Geneva. O menţiune spe-j eială trebuie făcută l radă £ — Agonia României - „_
forului german Sora*e, ataşatul de presă german din Tokio. Acesta a 65
reuşit să informeze pe Sfca-IÎB do ziua atacului german contra Uniunii
Sovietice, de atacul de Ia Pearl fiarbor şi mai ales de decizia
ultrasecretă Japoneză de a nu ataca Uniunea Sovietică* Acest fapt a per-

64
AREA ÎN BALCASI" — l'LATUL DE MISTIFICARE
UrvGAIUA ŞI PERFIDUL ALBIOR
ul „Zeppelin" urmărea mistificarea şi intoxicarea nemţilor cu
zona Mediteranei de răsărit şi. în Balcani. Acest plan al serviciilor Bulgaria aliata Germaniei, a fost umil din obiectivele prioritare ale
ngleze era pregătit, M Iacă din vara Iul 1943 şi făcea bineînţeles planului „Rodyguard" de intoxicare 'U'nae Tarul Bons în care Ilitler avea
granta Ş clin strategia generală, de mistificare desemnată mai întîi de toată încred,.rea a fosf găsit mort (otravH?) la 28 august 1943. Hittar,
ÂPli, iar apoi de Planul BODYGCARD. nemkia4uî mex o încredere m guvernul şi. armata bulgară, a imobilizat un
important număr de divizii iii Bulgaria. Aî doilea obiectiv principal al
uie reţinut şi subliniat că, la Conferinţa de la Teheran coimsiei_ mixte de mistificare autdo-am*riea-no-rusa a fost Ungaria. Se
embrie. 1943, coi trei mari au discutai, problema ,.mis- 4 urmărea ieşirea ei din război" ' , . f,,,^, > după capitolarea Italiei',
rii'şi intoxicării înainieului" şi că Stalin şi-a dat am»- jgj guvernul unaur'aî ha. Rallay începe el msuşi să tatoneze terenul pentru ieşirea
o colaborare cai. angîo-anaericânii in acest scop. A 'ur din război piui cercurile catolice din Vatican.' Din »\-,4 moment
poi un acord ultrasecret şi. scris la' 3 martie 1944 a, mcepe o procedură curioasă,, care se va rm>H-cum vom vedea, pas
a, iar comisiunea mixtă s-a. stabilit iu Scoţia, unde şi-a cu pas şi in evenimentele din Rnma*-,f: ^^'7a «vf» w\ Pionier englez, pe
cartierul ei general. t? colonebd Charles ofer Ifowic. Kallay 1-a mstalat confortabil in palatul rpgal
ctivul planului „Bodyguartb era de a înşela pe nemţi rnai întîi, că marea, de Ia Budapesta, i,a dat un post de radio si "un operator şi a intrat astfel
ă rusă pe frontul de est va aves loc mimai in. luna iulie 1944... Pe de altă. m contact cu englezii din Malta. (De reţinut
e urinar n I intoxicarea inamicului german, tăcîndu-1 să creadă că debar- cu Cairo în vederea ieşirii României din război.)" U,,,,,, trimit ia Cairo pe
a în Franţa vra avea loc numai după începerea ofensivei ruseşti. în acest .jurnalistul AnârmvFroj. Misiunea 1 y sa negocieze ieşirea Ungariei din ,\s«,
atele lui Ilitler erau imobilizate ţ«! frontul de ost şi deci ele nu puteau alăturarea ei ,„ trapele anglo-ameneane, în momentul apropierii lor do
e debarcarea. din Normandia din. mai (iunie) 1944. în acelaşi timp,
ks m germane trebuiau înşelate, lăctndn-le să creadă într-n d< bar- , care
mericană în. Norvegia şi o debarcare anglo-ani rieană-rusă In. România Ia noi. Diferenţa _era că delegatul'guvernului român fsi ■■—zitim)
urile Mării Negre..., pmlrujjj a ataca clnip urile petrolifere de la Ploieşti... era principele Barbu Ştirbey si că -trupele anglo-americane — două e
e operaţii de mistificare priveau Peloponesul, 1 tul şi sudul Franţei. divizii"— 'să "fjP t
cepţia debarcării în scaiul Fia ■ tei, după debarcarea din. Normandia şi ig*m*iî
nţei şi ins'istei tei1' lui Gburcbili pentru o debarcare la Triesl, ca prin î <TPf»_ iI^^^J1 COM¥tf1ea **"!*** geAn.ane.Exam ,4 ui
lia.ua să ajungă la "Viona, nimeni nu se gfndea serios ia vi ■■ altă ■> poziţiei) era principele Barbu Ştirbey şi că el cc- irarea ei }«
are decît cea de pe coasta Norrnandiei. J ■ ■ 5,inîor.maţii.le", rc-n ca
rile-, intoxicaţia au fost atît de reuşite, 1 încît în ziua J a debarcării ....iele anglo-americane — două diviy.ii — să fie paraşutate
a. 6 iunie 1944, aliaţii au reuşit să ţină la distanţă şl dispersate 90. de România.
germane, ' care, prezente la. debarcarea din. Normandia, ar îi După cum se ştie, principele Ştirbey a fost demascat de agenţia Reuter şi,
i cu siguranţă trupele aliate în mare. Intoxicarea a fost atît de puternică şi deşi Ilitler ştia de negocierile d.e la Cairo, ole au. putut continua, ba fel
şită, încît în ajunul debarcării reale, divi- 5 zii de elită germane an fost delegatul ungur, Andrew Fnvy, a fost demascat de ziarul. The Times din
din Franţa în, Balcani, cum este cazul diviziei blindate „Panzer- Londra, dar «I, spre deosebire de Ştirbey, s-a întors imediat ia Budapesta
Panzerkorps SS" şi alte zece divizii de Panzer SS. Hfmi.aîjmtind negocia in astfel de condiţii.
La 17 august 1943, Ungaria a trimis un. alt delegat Ia Cairo, pe Lăszlo
Veros, care a acceptat capitularea necondiţionată cerută cir --'--*-■ '

67
gnion Elysie Cazna, un âibane-/ itm-iint
n b asa
în cel mai mare secret în Ungaria. Dar această echipă, în Joc să pregătească dorului extraordinar ol Marii Wnnîi U ,?,Z\ "' "! , -
Va]eLuI
intrarea trupelor anglo-amerioanc m Ungaria (de care nici pomeneală nu era), sustragea cfocumonLoIu ultrasecrete «lin «Lr) Y r
a început să facă spionaj, agitaţie, conspiraţie, complot, înţelegînd că o. fost ruJuî, io fotografia şi Ic vindea ami ,<U o- ambas«J"-
„rulat" de serviciile secrete engleze, premierul ungur. Kâllay, a expulzat in treacăt Fio zis, Io plătea cu lire' str " ^^"1 (°a^
A
i m e d i a t , ..misiunea'' paraşutată. Ce s-a hrtîmpiat in realitate.;' înlr-o se petrecea în. perioada critică ( î l n dec,' f^
uwxn
impresionantă lucrare in două volume asupra războiului secret, istoricul J.944, cmd se pregătea a d e v ă r ' i f - i 1 i ' ■*-•>*<-»—aprilie
englez Anthony Cave iOt'Ow n ne s p u n e azi adevărul care e tragic şi Dar multe din. documentele, xdmh ir". ? f r-ar° "' No',xn«nd>a.
mim
ruşinos: falsificate eu seop„l vâdif;V a e, > ^ ^or erau
„Englezii au dezvăluit in mod deliberat nemţilor întreaga acţiune do în Balcani, mai ales că se credeain™'»<*n*.doh&reilrn
«i trei ofiţeri on«bi f„^ 5 , ' r ? »™uu în. război,
negociere a lui Kâllay pentru a forţa pe Ilitler ; sa ocupe întreaga Ungarie cu
trupe germane şi deci să le ţînă departe de terenul real al debarcării". ^bri« 1943. oporau^t :„;;;; ;!;;; , ° p««*™ »»■
Ceea ce s-a întâmplat — un nori succes al planului de engleze în cadrul planului .JAEU ^ !;:f°rsccrete
intoxicare BODYGUAIVD. l.a 19 martie 1944, trupele extraordinar, fiindcă Cicero., era un ,loll f "" ?UfîOCS
X Im
germane ocupă Ungaria (Planul german Margarcthc ' I), de ei. ' '^'d englez, manipulat
Kâllay, după un prim azil ia legaţia turcă, este demis şi : I r r b u i e să rea rnin !-(>«,-• c; &« ,. i i- •
Încarcerat ia MauLbausen. - -seu, ,u t o a t e afinuali^roitr^TnV0 .^,»^fi*fl,", A^~

mania a pmrdut războiul, a r ; ^lâ\Sfii \m? nii G°"
Cum am spus-o de la începui, planul Bodyguard de mistificare în Balcani «" o p o z i ţ i a ( i u l i u M a n i u si Di« f' r T u) UT1 în J1J );1
"V'>I;m "
trebuie examinat in contextul marelui , plan Zeppelin din. care. făcea parte. a Hmnaniei din războ «, ' , ' ^ ? ''" i™>'6
De aceea, înainte de. a ■' reveni la Bucureşti, cititorul trebuie să reţină m:i. Sa ia I ! , '': ;aSU! ' « c ă d i n . luna ianuarie
Madrid, l.sabon^^dcma.ţrie^rl^i^ "V* '"'» Antoneseu faec do i ..,>; .
încă trei •; operaţiuni de intoxicare, legale de chestiunea românească. ■ j'r UU} v' P '" V aljcan. ( . u v e r n u î
i. Operaţiunea „MineemcirU, adică descoperirea unui „cadavru" prezumtiv Mus.soi.ini sădrovi, , L f''Sm', ^malice pe lingă
al unui ofiţer englez, William Martin', pe coasta Golfului Gâdiz, la îluelva. membri ai A s, i f, , ?, » f f , 1 ™zb01' tniP™'»â ou aîti
Cadavrul „ofiţerului" avea şi o servietă, cu acte ,,oficiale", cu o scrisoare tică. Mussuliuia1 ezit n m - l e a " ^ ""S00*?*0 * Pane poii-
adresată comandantului englez, generalul Alexander, din Italia, ' în care. se Juni de răbdare 8i 4 - i'r, 1 n '" • m Ju?Vunio 1943 două
tre
vorbea de o debarcare în Sardinia şi... în Pelo-pnnes. Asta se înltmpla în aprilie si aresta... Trebuie m n'l i d, S,, . mJmP Ciîsăîn «« t0t

Lim
ol răsturnat
1943. Deci trimiterea de trupe germane în Sardinia şi Pelopones, imobilizarea Oboiului ' .„ |, n V ' ? P'-'l
lor pentru r e u ş i t a debarcării in... Sieilia. permanent prin r r Bco i" RiSi ^^ *U nvut ™nt*<* legături directe ea
2. După defecţiunea şi capitularea Italiei, nemţii au fost obligaţi să aeee J ] .' , ."? f »î cn aliaţii, pJug * ^•■'•«J pun ataşatul mibtnr Ja
Ankara.
t r i m i t ă propriile lor. trupe în toate insulele din răsăritul Alediterauei şi în
Grecia pentru a înlocui cele 33 de d i v i z i i italiene. Echipa, ,.Budyguard"
făcea —prin intoxicare. — Irealul bună. Armatele germane erau ţinute la peri- «LBJKItATORir ItOMÂNTET CAD... BlN CKU, LA SNAG'-OV»
ferie şl imobilizate. în luna decembrie 1943, trei ofiţeri englezi sunt paraşutaţi la Snagov şi
3. Afacerea Cicero. Un obiectiv major, cum om spus, al planului nunt imediat prinşi de jandarmii români. Unul. este foootenent-eoloneful f ) e
,.Bod.yguard:; era intoxicarea inamicului prin a-1 face să creadă într-o Chasteliain, fost director la societatea petroliferă Unirea şi Plioeniv, al doilea
debarcare masivă în Balcani. în acest scop Istambulul si Ankara au devenit esto maiond 1 vor Porter, iar al treilea căpitanul Melianu. Este posibil ca
centre de operaţie/ Mulţi au cil.it şi văzut filmul Cicero, Este povestea adevărata for destinaţie Mă fi fost reşedinţa de Ia Buftea, a. principelui
urnii Ştirbey. n.eaim'ntim ca marele ziarist Pamfil Şedeam a afirmat că însuşi
şeful comunist Emil
68
69
Bodnăraş, paraşutat in 1943 de Moscova In România, a j
fost. ascuns tot de principele Ştirbey. j tudinea după ce au fost prinşi de jandarmi la Snagov. Din analiza
Colonelul de Cliastellain era o veche cunoştinţă roma- I mesajelor secrete schimba te între „Autonoinus" şi Cairo reiese clar că
neascu, fiind director îa o societate de petrol din Bucureşti; atit mareşalul Antonescu cîfc şi îuliu Maniu au refuzat condiţiile de
capitulare necondiţionată din j2 aprilie 1944 de Ia Cairo, ca fiind, o
1 predare pur şi simplu armatelor roşii. Totodată reiese categoric că 'dacă
Căpitanul Ivor Porter era şeful secţiei Intelligence Service I condiţiile
(MI5) pentru Balcani (vezi MI5 Nigeî West, Ed. Grenada I mult mai bune —oferite de Staiin Iui Antonescu ar fi
Pauthor), iar Meţlanu aparţinea — probabil — aceloraşi ser- I fost garantate de anglo-americani, ele ar fi fost indiscutabil acceptate do
"vicii de „intelligence". • I mareşalul Antonescu şi do opoziţia română (Maniu-Brătianu). Din
Operaţiunea lor do cod se numea „AUTONOMUS", do I aceste mesaje schimbate' reiese de asemenea că românii mai sperau,
care vom mai aminti. I nefericiţii, că -englezii, cnnosoind sentimentele pro-anglo-franeo-
Instalaţi la Cartierul General al Jandarmeriei de la Rin ti reşti, ei aveau amerieane ale ţării. ai .conştienţi de interesele lor în România şi în
în fiecare zi vizite distinse. Generalul Pic] . -Vasiliu, ministru de Balcani şi poirtru a împiedica expansiunea rus», sovietizarea şi bolşe-
interne, generalul Tobescu, şeful Jan d armene-1 şi Eugen Cristescu, vizarea întregii Europe do răsărit, vor debarca în Balcani, xov paraşuta
şeful Siguranţei române. Din decembrie Î943 şi în toată primăvara lui trupe in România şi. vor fi. generoşi, acordînxi României un armistiţiu
1944, pînă la august 1944, cei trei au fost utilizaţi, de guvernul Antone; i şi o pace justă, ca un gest de î-uţelepciiuie polil.ieă.
ca să transmită mesaje pentru negocierile în curs. în 1 aceste Nimenea nu şi-a dat seama în România Ia acea vreme că totul nu
condiţii este neserios şi inexact să se vorbească de m „rezistenţă" contra era dee'it o mistificare diabolică, o punere în scerul abilă a serviciilor
mareşalului şi să vedem apărînd poltr .i eare-şi pun galoane pe această secrete engleze. In ■cadrul' planului J.AEE şi Zeppelin, trebuia
temă. Adevărul este că încă JS din februarie 1943 mareşalul Antonescu acreditată versiunea debarcării în Balcani şi ia Marea Neagră, nu numai
ştia că Tuiui Manei are un post de radio trimis de englezi şi a pus pe pentru a imobiliza importante d i v i z i i germano, dar şi pentru a crea
raportul colonelului Ivanovici următoarea rezoluţie: speranţe pentru poporul român, atit de încercat, pentru a-1 face să
schimbe politica şi astfel să forţeze pe nemţi să ocupe mili-tarieeşLo
„Să fie lăsat în pace. Soarta unei ţări nu poate fi p ,i pe o singură România (Planul Margarethe II).
mină.. Dacă aceasta greşeşte, să fie alţii c s-o ia şi să o ducă mai Sub aspect documentar trebuie să fac o precizare ce o* găsesc utila. în
departe". Aşa trebuie înţeleasă ehes-m tiunea posturilor de radio cartea mea &Europe de HEst Iraliie el vendue eu. aiu un capitol
(Autonoinus, W/T şi: Reginald» de legătură între Bucureşti şi englezi. special privind afacerea. Chastellain în care vorbesc do un schimb
Ele trebuiau ascunse ' de- nemţi, nu de români. Şi clnd ele au căzut — violent de scrisori între Molotov şi. Churchiif, privind această
cazul Tur-can — a fost din cauza nemţilor şi a aparatelor lor de det"< -ţie. problemă. Această situaţie ar părea paradoxală, dat fiind acordul lui
Din cartierul general al Jandarmeriei de la Bucure.Ii. colonelul englez Staiin dat Ia Teheran, pentru constituirea, unei comisii mixte de
De Cliastellain transmitea mesajele mareşalului Antonescu către „intoxicare a inamicului". Dacă nu am ţine seama de patru elemente;
generalul Wilson. EI s-a văzut — 1 cu aprobarea şi ştiinţa
mareşalului Antonescu — cu Iulra Maniu în ziua de 1 aprilie 1944:,. Para-şutarea celor trei englezi a avut loc în decembrie 1943, deci înainte
fiind condus Ia Snagov dejl generalul Tobescu, iar Maniu fiind adus cu de acordul serviciilor secrete din Moscova din 3 martie 1944.
maşina do Picky ' Vasiliu. Parasutarea s-a făcut fără cunoştinţa ruşilor, care considerau încă de Ia
acea dată România ca zona lor de influenţă. De altfel, In scrisoarea sa
Unde este „rezistenta" si acţiunea secretă contra marosa- din 2 mai 1944, Ia paragraful 5, ChurchilI scrie lui Molotov că ei au
.Iuiui? Unde sunt rezistenţii? J| mînă liberă în România. Parasutarea celor trei ofiţeri englezi în România
Mareşalul se zbătea să obţină cele mai bune condiţii pentru In decembrie 1943, fără cunoştinţa ruşilor, cădea nrost si
ieşirea din război şi tot el ţinea armata intactă pentru , acest act final. Goi
trei englezi paraşutaţi au venit să-1 convingă pe mareşal să capituleze. Cel
puţin asta le-a fost ati- . n
70 "';
din cauza negocierilor duse de generalul SS Woll" Iu Elveţia» flrureliîlî m'< a ^rtit o debarcare îu Balcani, ca să taie drumul Europei
în. vederea capitulării forţelor germano în Italia, fără cunoş-11 ruşilor.
tinţa iui Statin. m A fost o legendă creată de Churrhill ca să-şi micşoreze ost festuni
tragicele greşeli. De altfel, C1mrclri.ll sub propria un semnătură scrii
Ia pagina 3yO d i n volumul 5 al memoriilor sale de război:
rnmciTT.hr. BARBU ŞTIR«T:V, AÎJAS BO.VO, BOIASCAT | Debarcarea in BalcaniI'"
]\ro sacii idea had ever crossed. ray mina'L. {Niciodată nu rai-a
Utilizind toate mijloacele de comunicaţie cu aliaţii, asaill cura am trecut prin ghid. aşa ceva.)
menţionai- mai ?us, principele Ştirbey, cu un pasa- M port dat de mo roşa] Fără a mai intra în amănuntele diverselor negocieri de armistiţiu
ui Anlonoseu, pleacă — via Ankara —m spre Londra pentru a negocia un &le guvernului sau opoziţiei româneşti, voi enumera sumar pe, cele
armistiţiu pentru Ho.mania.Jl .Dar odală semit în cel mai .maro ,.secret/' legate de speranţa-..debarcării" în Balcani a A l i a ţ i l o r , speranţă ce a
la Ankara, Inginerii rele, său Alexandru Creţ zeanu, ambasadorul influenţat' — şi chiar decis — soarta tragică a României.
f)) Iu trataţi vele guvernului Antonescu, de Ia Madrid, noiembrie
României în î 'Turcia, el este imediat, „demascat*1 de agenţia oficială :19i3, cu ambasadorul Statelor Unite, Ilayes, el a acceptai: (cu
engleza 1| Rnuter la 14 martie 1011. Această „indiscreţie" este încă \m-J| cunoştinţa şi. acordul Iui înlin iVIaniu şi Brn-tianvjjT ca România să
mister. A fost ea - cfn ni să de un român. în ..mod conştient, jj pentru a capituleze necondiţionat, emu o cereau americanii, dar că publicarea şi
sabota dintru început tratativele de armistiţiull proiectate? Un sabot?)j ca intrarea în vigoare a capitulării să fie efectiva numai după debarcarea,
cel al iui N.ieulesru-Ruxeşti şi|j| (îeorge Duca de Ia Stnchhohn peni ru aii cili lor in -Băteam' ori intrarea Turciei în război.
beneficiile personale? M Sau era vorba pur şi simplu de o a l t ă mb-şavă şi b) Opoziţia română unită (prin luliti M.-miu) informa (vezi ■
diabolică acţiune a planului X«ppe.Iin şi Bodyguard făcută tu mod % documentul ultrasecret FO 371—4399*2 din Londra) pe englezi prin Vi
deliberat pentru a donuwa şi denunţa pe mareşalul Auto- g nesou lui orei Tillea că: ...România este de partea aliaţilor rumi o-americani dar,
flillor si a-.I Urla pe acesta :uu numai să-si meu-» ţină trupele germane iu dacă aceştia mi vor debarca în România şi dacă numai trupele ruseşti
România, dar' să şi ocupe ţara noastră, adueîud noi trupe (Blamul vor pătrunde în tară, romanii se vor bate pînâ ia moarte şi piuă ia unul".
Margareihe II). Oricum, | rolul şi apartenenţa locotcnent-eolonelului de Aceasta ia 25 ianuarie 19-Ut.
Chasfellain şi aî echipei iui la cadrul pianului Bodyguard nu mai prezintă o) Opoziţia româna, I ' u l î u Mau iu şi Dinu Brăiianu, a depus în
azi j nici o îndoială. „Urmi d i n obiectivele principale a ie planului primăvara Iui 1944 un document la legaţia, elveţiană din Bucureşti în
care se angaja să schimbe alianţele României cu condiţia „debarcării in
.Bodyguard (Zeppolîn) era. de a sllrni zi/.ania intre România ^ şi al Balcani" a an gi o-a.meri cânilor,
Treilea Reicb, de a provoca acolo revolte, pentru a. " imobiliza trupele d) Negociatorul României de Ia Cairo, principele Barl.ru
germane şi a le slăbi afît pe frontul de"% apus, cil şi pe cel de răsărit,'', Ştirbey. a cerut in tot timpul negocierilor debarcarea în
scrie istoricul Anthony Cave Rrown, ca. să adauge la pagina 59 a Balcani sau cel p u ţ i n parasularca a două (licizii anglo-arac-
volumului ÎI : rieanc,
..Agitatorii englezi şi americani se şi infiltraseră deja în România, e) Mareşalul Antonescu, personal, s-a adresat prin ataşa
printre care era şi ÎL -colonelul de Chastellain. Se-pretindea că el va tul militar al României Ia Ankara, generalului comandant
arauja curmei o operaţie de debarcare amfibie pe ţărmul Marii englez vVi.J.su.n. Ia 23 martie 1944, ceriudu-i să-i spună pe
Negre, la Constanţa. în realitate ' asemenea zeonurr nu erou dcdl ce ajutor poale c o n t a România d i n partea angio-ameriea-
mistificări în cadrul planului §! Bodygunrd pregătii de colonela! Decan nilor şi ce garanţii dau ei p e n t r u soarta României.
şi Ba.am.cr la Moscova, de perfect acord şi de conivenţă cri
ruşii. Nu, niciodată, v
72 73
tragicele sale greşeli politice. Istoricii lui încearcă să dea vina
pierderii păcii pe Roosevelt, ceea ce este inexact, greşelile
î) După accept arca de -principiu a capitulării necondiţîo-» ' fiind deliberate şi executate în comun. Oare să fie tot pentru
nate, scrisoarea făcută de luiiu Maniu la 12 iunie 1944 acreditarea acestei legende faptul că Ghu.rchi.il nu s-a dus la
înscria totuşi o condiţie (deci nu era capitulare, fiindcă ea Jl era înmormîntarea lui Rooseyelt? Să fie oare tot aceasta cauza ca
cu condiţii), cetind: anume debarcarea a doua divizii preşedintele Statelor Unite a fost şi el absent la .înmormîntarea
în România. lui Churchill? Caro să fie cauzi, eşecului' electoral al lui
g) Guvernul român, dindu-şi. seama,, după debarcarea din § Churchill, după Conferinţa de la Yalta? Să fi fost oare
Normandia din 6 iunie 1944, că nu. va mai urma nici o altă | conştient corpul electoral că marele lor erou a cîştigat_
debarcare şi în nici un caz una in Balcani, s-a adresat la § războiul, dar a pierdut pacea? Să aibă aceeaşi explicaţie şi
24iunie 1.944 legaţiei americane de la Madrid în mod- „oficios", f absenţa de la înmormîntarea lui Churchill a fel d mareşal ului
informlnd-o că românii, au pierdut orice speranţă de debar Montgomery ?
care în Balcani, dar ei vor să. ştie ce rol vor juca ct.nglo-am.ei
Ficanil în capitularea României. §'
După cum se vede, ptuă la debarcarea anglo-americană.
din 6 iunie 1944 în Normandia, întreaga politică do ieşire
din război a României era legată de „debarcarea aliaţilor J
:
în Balcani".
Mareşalul Antonescu, conştient — cum am spus —, încă
din ianuarie 1943 că Germania a pierdut războiul, iar de la
6 iunie 1944 că nu va fi nici o debarcare în Balcani, a făcuiM
singura politică ce-i mai rămînea sa o facă. Cum tratativele
de armistiţiu ale României trebuiau să se ducă în pri- §
mul rînd. şi în principal cu ruşii, mareşalul, a acceptat iu
principiu clauzele de armistiţiu de la Stockbolm oferite de .
Sfcalin, ce,erau mult mai favorabile ţării, noastre. Torgiveiw
sarea lui a fost motivată de nevoia de a asocia pe anglo- '
americani la garantarea acestor condiţii de armistiţiu, fiii d i
el nu avea încredere în ruşi şi în sinceritatea lor. 'Tj
Acesta este adevărul istorie asupra „debarcării în Bal-
cani
Pentru români ea a fost o iluzie deşartă, pf- care s-a.-
formulat întreaga politică de salvare a ţării. Pentru englezi a fost
o politică deliberată, premeditată şi perfect executată, de
mistificare. România a fost minţită, manevrată, înşelaţii şi
crucificată de ChurcMll. Nici crucificarea României, nici
sacrificarea Europei de răsărit făcută lui Stalin, nu au salvate
Imperiul Britanic. Sacrificind Europa de răsărit tiranie|§
comuniste, Cburcliili şi Roosevelt a.u schimbat echilibn
de forţe în lume. Prin greşelile lor ei au pierdut pacea,"
Legenda „debarcării în Balcani" este lăsată să se răspîfijl
dească, de către Cb.urcb.ill şi echipa lui, pentru a-i aeopell
74
CAPITOLUL 4
în Yalla şi crucificarea Itottiârriri, am. arătat eu documente
zdrobitoare simpatia maladivă pe care Franklin Do-]aiio Rooscvoîl o
TltĂDAEEA STĂTEA CU REGELE LA ai A SĂ nutrea personal pentru St alin şi prelinsele lui realizări. O admiraţie
froudiauâ, ce desigur un. psihiatra o poate uşor atribui deteriorării
fizice şi maladiilor do care suferea fostul preşedinte. Dată fiind această
sirnpalie-fas-ciiiafif a iui lloosovrlt, terenul era propice ca .Moscova
să-şi Împăneze oamenii ei pe lingăi bolnavul preşedinte, Terenul era cu
oi.Jl. mal favorabil cu cit şi Kleanor Roosevclt, solia preşedintelui
american, avea aceleaşi. înclinări de s t i n g ă şi o admiraţii' fără
margini faţă de Slali.ru
Capitolul de faţă nu. a fost publicat în Yalta .şi crucificarea^ României. M-am ocupat in capitolul doi al cărţii amintite de relaţiile sale cu
L-am pregătii mai l/u-ziu pentru e di ţ i i l e fr-an.oe/,ăl engleză şi germană Lm-ena Itiekock, jurnalista acreditată la Casa Albă, cu 'înclinări
ale lucrării mele, revizuit pentru lectorul 1 român. Normal aş fi dorit ea comuniste şi pro-rusc, şi eu sergentul Joseph P. Lasb, fost şef al
acest capitol sa fie plasat cătreT si'irşitul acestui volum. Mi-e teamă însă. tineretului din Partidul Comunist American, Toi ca. infiltrare la Casa
eă cititorul nu vaA sesiza unele aspecte ale capitolelor ce urmează. l*ăr*ă Alba am somnolat în'capitolul ,'îl pe Alger lîiss, -membru al aceluiaşi
]<*ri.ura-J prealabilă a acestui material. De aceea socotesc că K Ijtne.t ca partid comunist american, devenit umil dintre principalii funcţionari ai
acest capitol să fie c i t i t acum. Departamentului ele Stat, care a jucat un rol capi lai
Tot pentru o mai bună înţelegere a celor e,r urm< y^ă \ la Yalla.
după auest capitol trebuie să subliniez că: Am mai arătat rolul jucat de un alt comunist important pe lingă,
preşedinţele lîoosevelt, Miehael Whilney Slraîgh.1, unul din ,.apostolii"
} de la Cam bridge. Trimis la studii în Anglia, acusla fusese recrutat ele
a) în mod normal — şi ca r u t i n ă — atit e.nuj.ezit cil, KL ruşi, de Anthony Bl unt, încă din 19.1!, hi Trtnîty College, unde au
americanii transmiteau în tot cursul războiului ruşifor ahs-i}i;Ât -ţoale constituit celula comunistă, clubul „The AposloisT
comun icurile făcuta „secret." si ^confiduntiat' inutiiii fcT' Rusii ştiau
tot. Să revenim acum în Anglia pentru a vedea cum tentaculele
b) Comunicările româneşti p r i v i t o a r e îo. eeuoeiet-ilA f,n ' Moscovei ş-aa strâns ca două braţe de oţel pe ambele maluri ale
vederea ieşirii, din război şi. a l t e l e ajunse la Cairo (fa f ' î H ; ! < y j ) sau. Atlanticului..
îa Londra erau transmise ruşilor prin agenţi muise>"vî.ţi infiltraţi la Litvinov. ce fusese „refugiat" în Anglia înainte de revoluţie (chiar
serviciile secrete A! Io şi Mbi, ca si îa ministerul do externe, Însurat cu o englezoaică), cînd a devenit minus Im de externe al U11SS,
Poreign Office, britanic.
a priceput că dinamitarea Imperiului Britanic nu se putea face prin
c) Comunicările româneşti sau cele americane (al'1.- ■-.nţm-siei organizarea unui partid comunist în Anglia, ci prin. infiltrare şi trădare.
lor de control sau ale legaţiilor) erau trimise la Washington ea rutină Marea Britanic trebuia doborîtă prin propria oi elită —aristocraţia.
pentru consultaţii consune, ambasadei britanice. Ori, acolo se găseau Recrutarea comunistă trebuia făcută î n c ă din Universităţi, din rîndurilo
agenţii moscoviţi şi imediat materialul ajungea pe masa Kremlin eiilei înleketuale, ale aristocraţiei britanice. Odraslele ducilor, baronilor,
ului. lorzilor trebuiau inoculate cu virusul marxist din fragedă copilărie, 'mai
Cu alte cuvinte, românii şi. aliaţii lor sufleteşti, onglu/îî şi ales dacă sunt inteligenţi şi p u ţ i n homosexuali, fiindcă ei urmăreau să
americanii, nu aveau nici un secret faţă de ruşi, care ş t i a u iot, fie conducătorii de ml ine ai I m p e r i u l u i Britanic.
absolut tot. în acest scop, bitvînov a pus ochii pe un „talent spotlcr'% cel care
De reţinut pentru moment că la ambasada britanică de la trebuia SM. recruteze pe Anthony Bluut, strălucit
Washington se găsea trădătorul Don.ald Maelean. oonsiTor do legaţie,
însărcinat cu afacerile Roniânloi. ...Apostol'"1, Ta echipa. Jîhxufc, 77
Burgess, Philby, Donald Mardeau fug*- ta 1951 la Moscova împreună
cu Guy lluTgoss.
76
plaţi prieteni şi miniştri ai lui Winston Ghurcfaill ~-, Guy Burgess este
intelectual şi liomosej.ua! notoriu. Isa Cambridge, unde a': rămas 11- numit consilier asistent principal:• al lui Sir 'liyetof McNeil în 1945,,
ani, ol a recrutat pe faimoşii Guy Burgess, Dona-ld Maclcan, James cîud acesta devine subsecretar de stat la Foreign Ofiiee sub Bevin.
Klugman, Allen Numi May, llarold Philby şi cu siguranţă po mulţi alţii, liămîne în această calitate la Ministerul de Exi-emo şi sub Kenneth
nedeseoporiţi nici pînă astăzi. Despre ei s-au scris articole şi cărţi din Younger. Ambii miniştri de externe, McNeil şi Younger, ca şi
1951, dud. Guy Burgess şi Maclcan au fugit în Rusia Iu luna mai. O Nicholson, participau ou asiduitate la „party"-urile lui Guy Burgess
imensă bibliografie stă la dispoziţia celor ce doresc să se documente." m din- apartamentul său, do pe Bond Street.
nu am. intenţia de a reedita „aventurile de spionaj" aie || acestora. Ceea. 3. Dorudd Maclcan. Tatăl lui era Sir Dona-ld Maclean, Prezident
ce vreau să fac şi să subliniez este rolul jucat ■ du Recaro dintre ei în of the Board of Education, adică ministru al educaţiei şi
marile evenimente istorice din această perioade, Hă vud'vm. cura şi în îavăţămîntuIuL Intrat la Externe, este numit î« 1938 la ambasada-
ce măsură aceşti ..apostoli*' s-au plasat In pofil.uri.le strategice, de britanică la Paris. In martie 1944 este IUI mit prim secretar al
unde să mtluenţexe asupra deciziilor politice şi să încline balanţa în ambasadei Marii Britanii la Washington, unde are acces la absolut
toate actele anglo-amerieane. In 1948, este numit ca delegat-secretar al
favoarea Rusiei. Comisiei Atomice atiglo-americane. Ia mai 1951, trece cu Guy
Mai întii personajele. Burgess în Rusia.
1. Aiuliony PrediTkk JBhuiL însărcinat de Moscova cm recrutarea de 4. llarold Philby, pentru intimi „Kirn", este fiul consilierului
talente, a obţinut intrarea ia serviciul de spionaj Mi.5, ca ofiţer încă din regelui Saud al Arabici. In 1933, el se duce la Viena, unde se
1939. In 1945, devine „Surveyor of the Klng Pietures" —-directorul căsătoreşte cu Lîtzi, militantă comunistă ca şi el. Serviciile secrete
galeriei de tablouri alo I regelui Angliei, apoi al Graţioasei Sale britanice:,, ce puteau uşor cunoaşte sentimentele marxiste ale lui Kim
Maiestăţi, Regina, post în. care a rămas pînă în 1979, cinci a fost demasc Philby, sunt informate din 1933 de reprezentantul lor la Viena, că el
. fiind director, in calitatea sa de expert în pictură, al falnic- I sul ui este un comunist. Participă ca trimis special al lui „Daily Telegraph",
institut Gourtaud din Londra. Este înnobilat de regi i Iii 1956, devenind. în călită ie de corespondent, in războiul civil spaniol, camuflat ca şi
Sir Antliony. El fusese membru cunoscut al Partidului Comunist Burgess in element cu. orientare de dreapta. Este angajat la MI 6 —
Englez, defilase pe străzile G bri.dge-ului, ca şi ceilalţi „apostoli". Şi serviciul de contraspionaj — unde avansează _ ş» devine şeful
comunismul şi devie- -rea lor sexuală era o chestiune publică pentru toată întregului serviciu. Cinci, după război, se înfiinţează secţia D9 pentru a
Iun a. 2. Guy Burgess era fiul unui „Conimander 1of Navy", contracara maşina de propagandă a Moscovei, lupul e numit să
Cofng şi prieten eu Victor llotscliild, astăzi marele banc >* al lumii şi păzească oile, devenind şef»» secţiei ruseşti în 1945. Haroid „Kim"
Angliei, primea de la doamna Rotschild o importantă sumă lunară ca Philby primeşte marea decoraţie «The Order ef the British Empire». în
bani suplimentari de buzunar. Toate relaţiile acestei ilustre şi puternice 1950, este trimis la Washington ca reprezentant al SIS, adică şeful
familii îi erau accesibilei şi lui şi toate porţile îi erau deschise în rîndul Serviciilor Secrete Britanice în Statele Unite, pentru_ a coordona
aristocratici britanice. Manipulat de- şeful Cominternului, Sarcmcl Bori- acţiunea cu cea americană; începuse Războiul fiece. Suspectat încă
feovici Kahan, încă din. 1934, Guy Burgess ocupă pe i l posturile d i n 1951, cu ocazia fugii lui Guy Burgess şi Donald Maclcan, Kim
sugerate de acesta, unde ruşii aveau nevoie da| informaţii. Este Philby este declarat inocent de primul ministru llarold Maemillan de la
asistent personal al puternicului deputat: conservator MacMamara, tribuua parlamentului la 7 noiembrie 1955, Este utilizat în continuare şi
preşedintele asociaţiei anglo-ge-r*.,. mane, apoi la RBC, secţia de ca jurnalist şi ca. „Intelligence Service Man" în Orientul-Mijlociu pînă
propagandă, în 1938 intră îztţ Ministerul de Război ca expert la oficiu!de Ia 23 Ianuarie 1903, cînd fuge şi el în Uniunea Sovietică. Astăzi,
propagandă, fără* eă i se facă cea mai mică anchetă înainte de a fi llarold „Kim" Philby este cetăţean rus, generaî-maior al KGB-uiui
angajat*; Prieten personal şi intim al lui Sir Horold Nicholson — umili şi a scris o carte My SileM
din pilonii Partidului Conservator şi unul din cei mai aprQ*"'
Ti-
73

;
iăzboiul meu po t ă c u Ic), care' se vinde în MasJ i rt-.;.uif>i o maro parte d i n opu.ua .inimica nmantea
niara. si uxn . :-
ca p l i n e a caldă, şi fără ruşine. cocratia ei ora-pentru o apropiere de Germania, chiar a' i i !! i tlor
eţinut rostul oîtorva apostoli: Allcn J\'umi J/g* celebru Preşedinte ora deputatul conservator MacNa-
do fizică nucleara, caro a. dat ruşilor toafjj ■secretele Agentul comunist a subminat continuarea, bunelor
bombei atomice, împreună cu Fuc-hs, |1 şi ol, demascat, orturi care s-au deteriorat şi s-a ajuns la război.
condamnat. Un altul. George BlaMm arestat şi condamnat, a *a*2 Cinci Flitler a ocupat Renania, în 1030, Marea Britani©
t că evadeze- si este astăll în Kusia. Să iui-l uităm nici po
Klugman*. trimis «Uf VVinston Ch.urch.tll ca reprezentantul nu făcut nici un gest de protest. De coi* Fiindcă Guy
nal in fugos» Învia, po lingă Ti Io. Consider util să adaug că Pur°'ess a fost informat de şeful de cabinet (un comunist
atvm JJlunt, eu ţoale că. era suspectat do la începu lui. 1 si Burgess) al primului ministru, francez, Daladier, că
^ «lin 105.1 şi. că a confesat, a d i c ă a recunoscut trădarea stm f"111*00zii au votat contra intervenţiei militare cu o raajo-
10(34 i s-a garantat imunitate do urmărire sau eojfj damnare 'îla'te d'o vot. Şi au stat liniştiţi, permîţînd iui Uiller alte
— ceea oe este şi nud surprinzător imanifatc do publicitate. anexări şi alte bhif.fu.ri.
mea a tăcut. înnobilat f|| 1050, a rămas tot Sir ptnă la denunţarea 3. Paraşatarca lui Rudolf Ham în Anglia, în. vederea încheierii păcii cu
ă do prjj mul ministru AFargaret l'hatcher în 1070, Bineînţeles, această ţară. A f i t la serviciul de spionaj Ml5. cit şi la col de
ceastă dată a rămas „Surveyor of the Pîctttres of Hgf Gfa.ti.ous contraspionaj M1.6, se găsea ctte HM bol" :* Biruit şi Kim Philby.
on". „aposl Chiar dacă nu au participat
te de a examina rolul „apostolilor" in legăIură cp la anchetă, au avut informaţii pe care le-au transmis desigur
venimente istoricii, trebuie precizat că „Trinitl a.
din. Cambridge ru.i era singura celulă comuniştii ruşilor Atacul de, la Pcarl
britanice. T Harhor. Dublul agent iugoslav Duska Popov, ogci.it german şi englez,
xford, s-a ţ i n u t la 0 februarie 1053 faimoasa dozb torc în care a informat serviciile 'engleze încă clin iunie .1041 do pregătirea unui
majoritate zdrobitoare a fost adoptat! rezoluţia că: atac japonez. Informaţia nu a fost transmisă americanilor nici "do M15
s ltouse iu no circumstancos will fight for K.îng andlf; ni.a do MIC „Apostolii" erau prezenţi şi vegheau. Interesul lor era să
adică, po limba noastră sfrămoşonseă: ,,Aeeast| casă vadă America atacată, ca să intre în
atea din Oxford] TUI va lupta, in nici im fel de război.
nţă, pentru Rege şi Ţară", Virusul marxist introdus şi
Litvniov îşi dădea, roadele. Elita aristo^f: erafîeă a Marii 5. Bătălia de, la Slalingrad. Ca şi spionul german Sorge, Aothony
era şi. Ja Oxford minată pînă la os şi cu siguranţă mulţi Blunt a aflat de decizia consiliului do război japonez do a. nu ataca
rxiştii de la acea universi-v ta te au ocupat de atunci şi puia Uniunea Sovietică şi, la fol ca Sorge, el a informat pe Stalln. faptul i-a
turi cheie în adrai- ;• uistralia Angliei, dor ei nu au. Fost permis iui Slali.ii să retragă de pe linia din. Cxtremu! Orient 1.80 do
i ea aceia clin Cambridgo. divizii, proaspete şi bine echipate, caro au fost aruncate in bătălia.
Stalingraduhu.
dem acum în. ee ordine cronologică evenimente)©, în care 6. Promovarea, lui Tito. Cu toate că regele Iugoslav toi se găsea ia
" au fost prezenţi, au putut influenţa o anumită politica şi Londra şi ave-a un guvern în exil şi că ministrul său de război,
re cu siguranţă au in formali pe ruşi. generalul Mi hai Io vi ei, lupta eroic contra armatelor germane,
gradarea raportărilor anglo-germane. înainte «le intrarea lui ..apostolul." Klugman a fost trimis ca reprezentant personal ol lui
goss ca prim asistent al preşedintelui ChuroiuTI. pe lingă Tito. „Apostolul" Maclean, însărcinat eu
problemele iugoslave, a avut grijă ca toate aprovizionarîle cu
armament, muniţii şi alimente să se facă numai pentru Tito, sabofînd po
generalul Mihaî-Jovîrd.
7. încercările de pace al Germaniei cu -Anglia din :f043 a aşa-
oumifoi organizaţii «Sohvcarxe Kapelle», condusă do amiralul
Canaris (şeful serviciului, german de eontrainfof-
81
13 Aprilie. Comunicarea condiţiilor de
t»48 8 Mai. Capitularea Germaniei. 14 îulio. Arestarea iui Iuliu Maniu,
armistiţiu la Sock-îiolm.
Ianuarie. Roosovelt cerb ţarilor \\e\ şi 17 îulio. Conferinţa de ba, Pots-dam. lonMihalache etc. Dizolvarea
sateliţilor capitularea neooridi pornită. 31 Mai. Ruşii ameliorează condiţiile de partidelor democratice.
armistiţiu dola Stoekholm, oferite 6 August. Bomba atomică asupra 80 Decembrie. Abdicarea regelui Mi
i Februario. Capitularea armatelor mareşalului Antonescu. HIroşimeL bai I.
germane Ia Stalingrad. 10 Iunie» Maniu acceptă termenii 15 August. Capitularea .Japoniei... 11)48 -
% Februarie. Mareşalul Antonescu armistiţiului de la Cairo.
Decembrie-. Conferinţa ecdor trei Aprilie, Blocada Berlinului,
propune lui Mussolini ieşirea comuna 12 Iunie. Roosevalt de acord cu
din război. miniştri do externe ia Moscova, 4 Iulie,. Excluderea mareşalului Ti te*
Churchill, pentru a ceda România
din Com.in.for.oi,
Septembrie. încep negocieri secrete ruşilor. Crearea zonelor de Influenţă în Docemhrio 1945 — ianuarie 1946.
pentru încheiera unui armistiţiu cu Balcani. Misiunea de mistificare. Harri- 1949
anglo-americanii. 27 Iunie. Maniu trimite spre &-probare man—Ke-rr, Ia Bucureşti.
Triumful Iul'Mao Tse-tung in China.
la Cairo planul, de „volte-faoe". J.9-46 . :
-'
Octombrie. încercările do armistiţiu ale .23 Februarie. Cehoslovacia de
lui Antonescu la Lisabona, cu englezii. 22 August. Mareşalul Antonescu cere
4 Fobmarîe. Statele Unite ale Aroarîeii rino satelit aî Rusiei sovietice .August.
armistiţiu prin . ambasadorul Turciei. şi Anglia recunosc guvernul Groza.
Octombrie. Conferinţa miniştrilor de Ruşii experimenteasĂ prima lor
externe ai Aliaţilor la Moscova. 22 August. Mareşalul Antonescu bombă atomică.
cere armistiţiu prin ministrul 19 Noiembrie, Alegerile din România.
Noiembrie. Conferinţa da la Teheran. if?&0
Soedlei. l Decembrie. Deschiderea Par.
Decembrie. Trei ofiţeri englezi sunt, lamantalai fără pressonţa opQ. -ziţioL
23 August. Arestarea Mareşa 25 Xurtio. lacepo războiul «Hs
paraşutată în Romînia. lului. .Antonescu. încetarea osti Coreea.
.1947
Decembrie. încep discuţii de armistiţiu lităţilor.
27 Fanuario. Semnarea trata taior de 1058
între români şi ruşi la Stoekholm. 42 Septembrie. Semnarea capitulării pac».
necondiţionate a României, la 20 Ianuarie. GoDoraloI .EJ-SOB-
19-14 Moscova. howor devine preşedinte al Statelor
Unite alo Ainorleli,
17 Martie. încep negocierile de 9 Octombrie. Churchill vinde România
armistiţiu la Cairo. şi stabileşte definiţii? zonele do S Marfio. Moartea lai Stalin
2 Aprilie. Declaraţia solemnă a lui influenţă în Balcani.
Mololov privind ' România.
IMS
4 Aprilie. încep bombardamentele
americano în. România. 4-11 Februarie. Conferinţa d« la Yalta.
12 Aprilie. Comunicarea condiţiilor da 12 Aprilie, Moartea lai Roose-velt.
armistiţiu la Cairo.

10
wehr>>)., au fost sabotate de subşcful Intelligonco Servicc-
Ivim. Philby. Rapoartele emisarilor lui Canaris prin Haos-
ovhis, apoi prin F.ranz_ Kolbe, erau pur şi simplu suprimate libere), cel ce interpreta acordurile pentru Marea Britanie nu era
ilby si nu ajungeau nici pe Mroul lui Ghurchill şi nici ai altul decît „apostolul" Maelean. Fără comentarii.
at major. Avocatul german Ofcto John a încercat în zadar să 11. Alegerile libere din România şi recunoaşterea vuver-nului
ntact cu agenţii britanici In calitatea lui de emisar al iui Groza. Arhitectul acestei mistificări a fost Byrncs, ministrul lui
m Philby a ordonat pur şi simplu agenţilor lui de Ia lisabona Trumam. Dar Ernest Revin a fost perfect de acord cu el. Muia dreaptă a
nici să nu stea de vorbă. Dar, bineînţeles, el a' informat pe lui Bovin era Rector MoNeil, iar a acestuia Guy Burgess, apostolul cu
nerea amiralului Canaris — în care şi Himmler era inclus —, orgiile de pe Bond Street. Aşa s-a minţit, şi mistificat şi crucificat
pe şeful serviciului -militar personal pentru a discuta pacea, poporul român.
i. simplu escamotată ele Kim Philby, cu tonte ca propunerea 12. începerea războiului rece. Cînd, în 1947, Statele Unite şi
erioasă, încît ea a fost r i d i c a t ă la Casa Albă în mai 1943, Marea Britani© au decis să constituie o agenţie de eontrapropagtmdă
ă de Roosevelt. rusească numită IED, şeful ales pentru această muncă, unde se recrutau
iectul Manhattan şi construirea bombei atomice, Refugiaţii Scriitorii,' jurnaliştii şi oamenii politici din spatele Cortinei de Fier, nu
r. Rudolf Peierls de ia Berlin, şi Dr. Otto Frise'k de la era nimeni altul decît Guy Burgess.
Bohr din Copenhaga lucrau în. Marea Britanic la cercetări Şi să continuăm.
ără nici o verificare a. trecutului lor comunist şi a moravurilor 13. China lui Mao. Guy Burgess era in secţia Orientului îndepărtat
s-s alai urat Allen Numi May, „apostolul" de la Cambridge şi a Foreign Gffice-ului, însărcinat cu proMemel; chineze.. -Să nu se uite
chs, comunistul internat în Canada. Toţi au fost trimişi în eă prima putere occidentală care a recunoscut China comunistă a fost
ă colaboreze la fabricarea bombei atomice, la cunoscutul Marea Blitanie.
anhattan". Atît Nurvn May, cit. şi Klaus Fuchs au informat pe 14. Războiul din Coreea.. „Apostolul" Blake a fost numit consul
ect şi le-au furnizat toate informaţiile tehnice. Eosenberg ie-a in Coreea de Sud, „apostolul" Maelean era şeful secţiei americane a
formula uraniului. De aceea, Staîin nu a arătat nici o surpriza Foreign Off'ice-ului, deci ştiau tot* şi informau pe ruşi. La 4
, cînd Truman 1-a pus ia curent cu noua şi teribila armă. El decembrie, primul ministru CÎenience Attlee a.zburat —din senin —la
ra şi el ia ea şi nu s-a lăsat deloc intimidat. Dimpotrivă, a Washington, ca să-I convingă pe preşedintele Truman să nu utilizeze
exigent. bomba atomică, să nu lase pe generalul MacA.rtb.ur să treacă paralela
gătirea blazării Europei de răsărit lui Stal in. Tot materialul 38. Şi consulul de Ia Seul şi şeful departamentului american de la
Londra erau Ia curent şi au informat pe ruşi şi pe chinezi, iar generalul
din acea zonă trecea prin serviciile MI.o ale lui Anthony MacArthur a trebuit să lupte piuă a fost. demis, cum a spus el, „cu
m Philby. Rapoartele erau pregătite de al treilea „apostol", mîinile la spate". „Apostolii" "vegheau!
tlie golden hoy of the Foreign Office" (băiatul de aur al 15. Cînd Statele Unite, prin Wiesner, au. vrut să pună în aplicare
i de Externe). Aşa se explică de ce secretarul de stat al recomandările Consiliului Naţional do Securităţi». — o politică
ite, Gordell Huli, a aflat la opt zile de acordul lui Rnose-velt ofensivă de eliberare a Europei de răsărit şi a proiectat paraşutai! în.
Europa de răsărit şi numai de Ia ambasadorul englez de ia Albania şi în Ucraina —printre'cei care le organizau se afla şi
„apostolul" Kim Philby. Cei paraşutaţi au fost culeşi la aterizare de
terpretarea acordurilor d.-i la- Talia.. Cînd preşedin miliţieni, aşa cum. au fost acei români paraşutaţi în Munţii Făgăraşului.
an, succesorul lui Roosevelt Ia Casa Albă, a cerut Erau aşteptaţi fiindcă Kim le anunţase ruşilor vizitele.
respecte litera acordurilor de la Yaita (alegeri .16. Acelaşi lucru s-a petrecut cu Revoluţia clin Ungaria. Cînd
Wiesner a cerut ca ungurii să fie aprovizionaţi, masiv cu arme, muniţii
şi alimente, făclndu-se un vair-lift", Kim

83
CAPITOLUL 5
opus şi mi s-a făcui nimic. Eroicul popor maghiar o răriias
up!o cu pumnii contra tancurilor ruseşti. (HPHOU1X TRlBEAZl RO.MÂATA
să mai adaug că ruşii au arul din timp toate proiectele de
al Planului Marsball, al Alianţei Atlanticului si ai
ei Pactului Atlanticului de Nord [NATO].'
in „apostolii" de ia Tr'miiy Colloge au fugit în Rusia, unii au
i au executat cili va, ani. de puşcărie pi acum .suni: cetăţeni
bere şi onoraţi sau făcuţi nobili. Urmaşii lor au rămas insă la
stul să amintim că la ClieLlenham Spa, In Anglia, centrul cei
ant de serviciu secret englez, spionul pentru URS8, Gcoffrey înainte vie a reveni In evenimentele din România şi a îe (e.amina in
putut fotocopia şi preda ruşilor tone de documente continuare, o importantă digresiune se impune.
te, fură. a fi s l i n jen.it în nici un fel. 10 adevărat că el nu era Este vorba de decizia l u i Churohill de a oferi zona cP» influenţă
fy College, nu fusese nici înnobilat şi nici nu era expert în lui Sfa.Ihi în Bufeariu şi România în schimbul nuci zone de influenţă,
a un om de rind şi cu nevastă. Despre el, care a lucrat pinn engleză în. Grecia, pentru asigurarea drumului imperiului Britanic prin.
, nu se poate spune că Trădarea slutea ci regele la, Mediterana. Astfel, în timp ce România făcea, eforturi disperate la.
e ce trebuie înţeles că din 1943 —cel puţin —şi pirat prin Cairo şi la Sfookhohn să obţină un armistiţiu care să salveze
ă nu si mai departe, toate documentele, toate comunicările, independenţa şi suveranitatea larii, tocmai în acel timp —aprilie-
rmaţiile „ultrasecrete'' ale guvernului Antonescu sau ale inlio 1944 — Churchill îl manevra pe Roosevelt şi. ob finea vin zarea
luiiu IM.aniu, Dinu Erătianu) destinate In secret şi rut/nai României. Sa vedem în detaliu cum s-a petrecut această crimă, această
or şi englezilor, ajungeaxi din România, in aceeaşi zi, pe grava eroare politică.
mlinului şi a NK.YD-ului. Deriziunea luată ia Conferinţa d i n 4 noiembrie J9/«3 de a crea a!
doilea front in Europa prin debarcarea, directă. în Franţa a avuf
consecinţe tragice pentru Balcani, pentru Europa şi toată „lumea
liberă". Ea a determinat, cum ani arătat, întreaga strategie militară şi
politică a aliaţilor. Consecvent eonvîrigorilor sale de a abandona ruşilor
Europa de răsărit ca zonă de influenţă, Eoosevolt a. respins orice
posibilitate şi orice ipoteză de a utiliza forţele armate americane în
Balcani, fie h\ timpul războiului, fie ca trnpe do ocupaţie.
Conform, instrucţiunilor primite, ministrul apărării al Statelor
Unite, Sthnson, prezenta la 8 martie i9a3 preşedintelui său spre
semnătură un memorandum prin care se preciza că;
,, Statele Uni le nu» trebuie să facă nimic care să angajeze Bau
antreneze forţele americane in Balcani, un. teatru de operaţii secundar"
(vezi. USA. National Arehivc.s, War Department, grorrp 165, f i l e
336).
Două săpfâmtni mat tlr/iu, la 22 martie 1943, Roosoveft li confirma
ministrului de externe al Marii Britanii, Anthony

85
că „trupele americane vor fi — evident — în Gerjajj
Italia, dar nu în altă parte în Europa". [(ye'/A R. Silei filsinonime cu sclavia, ou servi Uitea. Era exploatarea fără ilă o omului
d, Roosevelt-Hcpkins, pagina 16). şi a popoarelor. Era condamnarea la un coloni-ii&in sălbatic. Zonele de
influenţă erau 'negarea tuturor prin-iilor ce stau la baza vieţii si filosofiei
M politice americane. > re.prezeni.au negarea cea mai abjectă a
marea acestei decizii politice şi după consultarea siL tului major, democraţiei, Ennele de influenţă erau negarea tuturor principiilor formu-
erul Apărării al Statelor Unite a decis c||| late In Gfcarta Atlanticului, principii pentru care poporul ucrifan
atele Unite nu se vor amesteca in treburile interii intrase in război şi iupta curajos pe cimpuriie de plfL Pentru secretarul
lcani, regiunea nefiind un obiectiv natural al Stateiei de stat Cord-eîl Huli, care timp de 12 ani a condus Ministerul de externe
Aceste trupe se vor limita în a aproviziona cu slî- american, zonele de ifefhienţă erau prăbuşirea Întregului eşafodaj,
populaţiile i-espective". (vezi Record* of ti'ar, T)e.p% întregului sistem construit de el pentru, reglementarea păcii şi a ordinii
165 Balkans, volume I, paginile 9, 15. 43). Cevff dle după război. Această politică a fost formulată timp de matru ani de
mult, Statele Unite, schimbă radical ia 16 martie 1944 muncă grea de o comisie bipartită şi ea se găsea ncretizată în dosarele
vele militare şi politice urmărite prin război. în se (f Departamentului • de Stat. întreaga politică a acestuia era bazată pe
e 1941, şeful de stat major, generalul George Marsh; juatiţie, pe daseptul popoarelor la autodeterminare, pe o securitate co-
in instrucţiunile sale că obiectivul militar şi politii lectivă, nu pe aranjamente regionale, pe zone de influenţă. â«eastă
telor Unite este „de a stabili în Europa şi Asia ua politică clară, cinstită şi generoasă, a fost elar şi categoric exprimată
ru de puteri care să asigure stabilitatea în aceste de Gordeli Huli la Conferinţa miniş-feriter de externe din Moscova în
şi garantarea în viitor a securităţii Statelor Unite'-. octombrie 1943:
ă politică înţeleaptă şi naturală, ce urma să se con „I was in fact flatlyopposed to auy division of Europe, or seetions
ze printr-o organizaţie internaţională de securital
vă (ONU), a fost abandonată de Casa Albă la of Europe, inia spheres of influence. 1 had argued against it strongly at
tie 1944. ■ ,; the Moscow Conference". (Eu am fost categoric împotriva împărţirii
nînd seama de degradarea militară, economică şi po Europei sau a unei părţ a ei în zone de influenţă. M-am opus în modul
a Imperiului Marii Britanii şi de apariţia pe scenă a cel mai categoric contra»lor la Conferinţa de la Moscova.) (Vezi
Uniuni Sovietice militare, atotputernică în Europa şi Gordeli Huli, Memoirs, pagina 1452). Iată deci poziţia şi politica
obiectivul nostru trebuie să fie evitarea de conflicte- oficială a şefului Departamentului de Stat.
URSS şi Anglia, care ar degenera în război". Acestea Iată de ce, cunoseîndu-se de englezi această opoziţie, Gordeli Huli a
instrucţiunile transmise de amiralul Leahy, secretarul fost dezagreabil surprins de cererea ambasadorului Lord Halifas făcută
al Casei Albe, din partea lui Roosevelt către Gordeli la 30 mai 1944, la Washington, ele a accepta zone de influenţă în
ministrul de externe al Statelor Unite. Balcani, între ei şi Soviete. Ministrul de externe american a fespins
categoric cererea lui Churchill. Dar a doua zi, la 31 mai 1944 (cînd
România agoniza in negocierile de armistiţiu de la Cairo şi de la
is apparent that the US should now and in the futura! exert its Stockholm, cum vom vedea), Churchill se adresează direct şi peste
efforts and utilize all its influence to preveni sucii a situation capul ministrului de externe preşedintelui Roosevelt cu această cerere.
and io promote a spirit oî mutual eooperation between Britain, Iată-î textul integral în englezeşte şi eîteva extrase în româneşte:
and ourselves." (Vezi Admirai William Leahy Io the Secretari/ of
87
.li. 1945, Walta, pages 1437/108).
e clar că astfel definită, jpeiitica americană invită — fireşte -—
mitarea zonelor de influenţă anglo ruse, ca să "se „evite în viitor «I!
e între ei, ce ar «ttree eventual îa i-ăzboi". Dar poporul
n, popor de emigranţi, avea oroare înnăscută de „«ene
enţă**. Acestea erau pentru
HILL TO ÎÎOOSEVELT \'---':l »ln ultima vreme au fost semne de' posibile divergenţe Aii politică
intre noi şi ruşi re ferii oare la ţările din Balcani, în special. Grecia.' Ue
May 31, Î9Î4- aceea noi am svg'rat anibascdcrttlvi sovietic de Ia Londra, ca ijiicerrml
sovietic să ia conducfrca afacerilor în .România,' iar tioi in Grecia.
re havft rec.entîy been disquieting sings of a poss.iblt, divergente Ambasadorul sovietic a răspuns lui Eden la 18 mai că guvernul sovietic
y hetween ourseives and the Ilussians in regard Ir» the Balkan
os and in particular towards Greece. We therefore suggested to este de acord cu această sugestie a noastră dar,. înainte de a o finaliza,
iet Ambassador here that we should agroe between ourseives as a vor să ştie daca noi ne-aut consultat cu Statele Unite Şi clacă ele acceptă
ai matter that the Soviet Government woukl take the lead in de asemenea atari aranjamente. Eu sper că vei da bineeuviutaroa
nian affairs, virile wo woukl take the lead in Groek affairs. ea eh durnitale la această, propunere." Semnat vVinston Ghurchilh
ment giving the other hclp in the respective eountrios. Sucii an După cum se poate vedea, propunerii acesteia extraordinare, ruşii i-
ment woukl be a natural development of the existing milifary au răspuns cu prudenţă. Cunoscîud politica oficială a
on sin ce- Rouma-nia falis withiu the sphere of the Russian armies Departamentului de Sfat şi a Congresului, precum si sentimentele
eece within the Allied command under General, "YYilson in the opiniei publice americane contra oricăror zone de influenţă în
rraneau, răsăritul Europei, Sloliu împingea pe Churehili să pledeze cauza sa.
e Soviet Ambassador here told Eden o.n May 18* that flie Soviet Uniunea Sovietică avea nevoie imperioasă de ajutorul militar în război şi
nment agreed with this suggcstion but befo.ro giving any final de col de reconstrucţie după terminarea războiului. Stalin cunoştea
nce in the matter they woukl likc to know whether we had prea bine ca de la promulgarea „The Uend-Lease Aet"-ului şi
ed the United States Government and whether the latter had also
to tliis arrangement. acordarea lui Uniunii Sovietice în august 1941, o întreagă serie de
ope you may feel alde to give this proposal youijl blessing. We do fruntaşi politici americani cereau ca furniturile . americane să fie
o urse wish to carve up the Bnlkans into spheres of influence and condiţionate de o politică de ...hands off" [jos "mîi.niie] a Rusiei, adică
ing to the arrangement we should inake it clear that it applied de o politică nonexpansionistă. Stalin se temea că Congresul american,
var condi-; tions and did not af'fect the rigbts and responsabilities auzind de ..aranja-- mentele1'' dintre el, Churehili şi Roosevelt. ar putea să
eaeh of the three great jsowers vvill have to exercise af the peace oprească ."furniturile de război, punînd capăt acestui act. Şi cum
.ont and afterwards in regard to the whole of Europe. The .:■ n-ar fi fost el prudent, daca ţinem seama că din august
ment woukl, of eour-se, involve no ehange in the presont 1941, cîncl Rusia era "la- pănnnt şi In retragere peste tot. Statele
ation between von and us in the i'ormuiation and exeeutioii of Unite i-au furnizai pine la terminarea războiului un ajutor de peste
olicy towards these, eountrios. Wc feel, howevor, that the amin unsprezece miliarde de dolari (valuta din AL941), Enormitatea acestui
t now proposed woukl be a usel'ul deviee for preventing any ajutor generos şi din nenorocire ' necondiţionat de nici o clauză politică
nee of policy bwtwocn ourseives and them iu the Balkans.
de reţinere a Uniuni.' • Sovietice se poate înţelege mai uşor, dacă
amvhtlo Ifnlifax has been asked to raise this matter with the se ţine seama ca pentru reconstruirea Marii Britanii după război
Department' cm the above lines. Churehili " c e r e a Americii im împrumut mmiai de jumătate din ajutorul
eastă telegramă cu numărul 687 este publicată în schimbul de *'-acordat Moscovei. De aceea,.—Cum vom. vedea. — Stalin
me., secrete Cfmrchi.ll—Roosevelt şi de premierul britanic în flfnerge în materie, in vîri'ul picioarelor, lăsînd ps Churehili 4
iile sale, volumul VI, pagina 62, să.aranjeze direct cu Roosevelt vin/.arca Europei de răsărit. *i§i acesta,
cum vom vedea, o face.

*L 89
«-.port prezentat lui Stettinius, se opune şi el cererii lui "Wins-|on
CHURCHILL SE FACE AVOCATUL LUI STAMN 1 Churcliill, pregătind şi un proiect de răspuns la tele-din 3J mai a
acestuia.
Cititorii au reţinut de asemenea perfidia telegramei Iff ,,Dumneata sugerezi ca Rusia să ia conducerea treburilor din
Churchill, care vorbeşte de Însărcinarea lordului rlalifax,, .«j România, iar Anglia pe cele din Grecia. Dar acest fapt nu poate duce deeît
ridice problema la Departamentul de Stat-% pentru a M la dificultăţi ulterioare ce pot uşcsf si cu siguranţă să se transforme In sfere
indigna pe Cordell Huli. Numai că acesta fusese -vizitat < if de influenţă, ce nu vor îi numai militare şi care nu se vor termina o.dată cu
30 mai, cu o zi înainte de telegramă, ea fiind datată 31 msB răz-3x)'iui- Sunt sigur că dumneata, domnule Churchill, nu vrei i, că,
Fraza lui Churchill era destir>ată să facă să se creadă că ş|
nu ştia de refuzul Departament.ului de. Stat şi eă el nu a trl§ acest lucru să se Întâmple. Interesul nostru capital . pen-f' tril viitor cere o
cut peste carul lui Cordell Huli, adresîndu-se lui Roosevelt* altfel de lume decît aceea pe care dumneata O: propui. Interesul principal
Ah, «perfidul Albi o n »! 1 pentru viitorul omenirii este ; dezvoltarea unei lumi de adeziuni
Dar perfidia, merge mai departe. Telegrama Iui Churchiii-e trimisă: voluntare şi concertate pentru a pune fundaţiile unui larg, solid şi
eînd el şlia eă. ministrul de externe al Statelor Unite era absent pentru general sistem ie securitate colectivă. Pentru realizarea acestui lucru este
citeva zile din Washington. CoineMenţf§ diploma tic e... "'••' esenţial ca Anglia, Rusia şi cu noi să colaborăm în toate <
Casa Albă trimite telegrama lui Churchill la Departaineifl tul de Stat problemele. Noi ne-am înţeles doar cu toţii asupra acestei politici
pentru studiere şi referat. Roosevelt, care se vofl acoperit, conta pe generale [aluzie la Charia Atlanticului,. semnală şi ffe Uniunea
oamenii lui. din Departamentul de Stsei Dar, chiar în. lipsă, Cordell Sovietica]. Sugestia dumitale Grecia contra Ro-:.,- mânia, dacă
Huli se opunea zonelor de influei cerute de. Churchill. Directorul, România va fi executată, va fi o negare totală a principiilor fundamentale
oficiului afacerilor europe:-, Freeman Matthews, era pentru. Dar ale politicii convenite'1' (vezi Rc-cords Department of State, file
directorul afaceri:- 1 răsăritene şi africane, Wallace Murray, era 870.00/48). ":. , . Ce splendidă prezentare de principii morale, de etică
categoric cont v „Englezii", serie el în raportul său, ..ne şi ,,•" taiîută în politică! Ce lecţie de ţinută:morală,, ce reflectă mi '};;■
avertizează p această, cale că ei înţeleg să fie singuri stăpîni pe desth #1 pamai concepţia filosofică a politicii americane, dar şi gene-'., pjzitatea
estului Mediteranei, chiar dacă pentru aceasta ei trebuie s? facă sufletului acestui popor de emigranţi, dădea tină-rul funcţionar Eong
„aranjamente speciale" cu ruşii. Aceasta este pol.itk% de totdeauna bătrînului politician Winston Churchill, Dar lordul Haliîax revine la asalt.
a englezilor, de a considera Mediterana ca Jt*1 o mare personală Ei s-au înţeles doar J&U ruşii, dar cunosc sentimentele şi atitudinea lui
engleză.: Ea duce o politică egoistă şi per1 sonală faţă de ţările limitrofe, Roosevelt, Toiul este să se găsească formula pentru a se putea mistifica
ce au o poziţie strategică pen* tra ei." (Vezi Âecords &f the State poporului-american realitatea intenţiilor. Lordul Haliîax: insistă.
Department, file 870.00/4 îâ In acelaşi timp, directorul Wallace Stettinius este obligat sa supună din nou cererea engleză organelor
Murray pretesteall şi atrage atenţia asupra procedurii inadmisibile oficiale de avizare ale Departamentului de Stat. De data aceasta
britanicii de a discuta şi a. se înţelege întîi cu ruşii şi apoi vin să ceara dosarul ajunge la comitetul politic al Departamentului, organul suprem de
acordul americanilor, punîndu-i astfel pe aceştia în faţi-tmui formulare a politicii americane {vezi Poli-cy Commillee M-ceting?
„fapt împlinit". (De altfel, această procedură • face m biectul unui June 7, Î94â, acelaşi dosar <:file>)). Răspunsul negativ este prezea-Lat de
schimb de telegrame destul de. acut între ChurS chill şi Roosevelt.) în Stettinius lui Roosevelt, care (desigur într-un moment de absenţă cum. avea
timpul absenţei lui Cordell Huli, „ac| ting seeretary" era Stettinius. în ia acea perioadă în mod frecvent) a-probă proiectul şi telegrama pleacă.
faţa profundei divergenţe" dintre cele două servicii, acesta supune lat-©;
cererea lui ChurcMiţ spre examinare şi referat unui înalt funcţionar de
la Exteri ne, Rreckim-klge Eong. Acesta, într-un admirabil şi judicioi m
90
KOOSKVELT TO CH'URCHSIX
June 10, I9â „Ca să mă rezum, eu propun -ca aranjamentul propus de mine
No. 557 î.n telegrama mea Nr. 087 să poată fi obiectul unei perioade de
The proposed agreemenfc betvveen your Coverament « încercare de trei luni, după care ea va trebui re-._ ;zt]jt "i (!<■ > <ie ii-ci
. ,j mari p i n >-ri".
Russia conce.rni.ng Roumania and Grcece, outlînCd in yi ■.■i-ţjj- '"'-.Ce face bolnavul preşedinte Roosevelt? Consultă el din nou,
telegram No-.-687 of May 31, was disoussed by Lord li. . I.,.\s| cum era normal şi legal, Departamentul de Stat şi mai ■ ■■ Sipe
with MP. Huli ori May 30. The State Department has eonii S ministrul său de externe, Cordell Ilul.1? Nicidecum! fA acceptă
nicated to Lord Hajifax the reasous why this G<>vemiTiv;ii ;jţ propunerea lui Gburehill la 12 iunie 1944, clnd România
i& nnwilling to approve the proposed arrangement. liriel i ,-..B| agoniza sub cruzimea bombardamentelor şi a negocierilor de
we aoknowledge that tbe mii ilari ly respousible goverbru ida» armistiţiu. Bineînţeles, ca sa rm-şi pună in cap ' trenul popor
in any given territory wtll inevitably raakn deeisions rcquîre<fjHB american, fiindcă intenţiona să „candideze din nou.) preşedintele
by naiiitary developm.cn ts but are eonvineed that. ihe nafurgf§H| Roosevelt are grijă să adauge:
tondency for sucb. deeisions to externi to othef tban mifitar^^B „Propunerea este aprobata pentru o perioadă, «de încercare
fields would be strenghhened by an •agreemcnt uf the typi^H »[ce înseamnă astai'P. —N.A.] cu rezerva ca să fim atenţi să nu
suggestecl. In. our opinion, -t.li.is would certainly rt-xuit in tbJH| se stabilească astfel zone de influenţă". *;'.-,Această .telegramă,,
persistenee of differenees betwecn you.and the Sovtets an^SH purtînd numărul 500 din 12 iunie 1944, fiind bineînţeles
in the division of the Balka'n region. into spheres of UffbjenceSH idtrasecretă, nu a fost publicată în . Iregime nici de Churchill în
despite the dec] are d intention to Urnit the arrangement t,o 9 memoriile sale şi nici în volu-paul schimburilor de telegrame
military matters. '|9H secrete dintre Roosevelt şi Churchill. Telegrama nu a fost trimisă
We believe efforts should preferably be made Io osta- nici măcar Departamentului d'e Stat. Ea nu figurează între
blish consultative maehtnery Io dispel miBinidcrstandingi^H documentele acestuia,: dar se găseşte în lioosceelt Papers, Map
and restrăin the tendenoy toward the development of f--xcduigH Room, Box .jLS A, din 12 iunie 1944.
sis^e spheres. |j| .,%. Aşa s-a jucat soarta ţării noastre, dragi cititori! ,;.:
Churchill răspunde la , 14 iunie 1944 cu telegrama Nr.
(Aceasta telegramă Nr. 557 figurează atît în srhînahni rf^B ■ rfPo :
telegrame ultrasecrete dintre .Roosevelt şi Churchill, ]>ubli^H ea :■;.'• „Vă sunt. profund recunoscător pentru răspunsul favorabil
te, cît şi in memoriile acestuia din urma, în volumul VlJSB la telegrama mea Nr. 709. Am cerut ministrului meu de externe
„Este părerea noastră că propunerea du ni nea voastră ra să transmită această informaţie domnului Molo-, ",'%• şi să-i
duce la'continui divergenţe intre dumneavoastră şi So\ i>d,a explice clar că raţiunea limitei de trei luni este ca să nu
şi la împărţirea Balcanilor în sfere de influenţă, în pofidfB prejudiciem chestiunea stabilirii zonelor de influenţa după
intenţiei exprimate de a limita aceste aranjamente mu ..-i.%: război".
la chestiunile militare. Noi credem, ca ar fi preferabil să sfsB De remarcat expresia întrebuinţată de Churchill: „...and
creeze un instrument consultativ (comisia aliată de control) to make it clear that the reason for the fhree vonths
care să rezolve neînţelegerile şi să restringă orice tendinţă') K*-l lim.it is in order that we should noi prejadice tlie
de a se dezvolta sfere de influenţă exclusive." '. q'uestdon of establishing postwar spheres of iufluenee''"-
:
Aşa răspundea şi semna Roosevelt la 10 iunie 1044 in; '.-||;;:.-'Cu alte cuvinte, nu mai este vorba de refuzul absolut de a
chestiunea României. I se crea zone de influenţă după război, ci de a explica lui
Dar Churchill nu se dă băl ut. A doua zi (el era teribil de. OMolotov că limita de trei luni este pusă pentru a nu preju-■ cia
grăbit să vîndă Europa de răsărit Iui Stalin) revine la atac' acum la 14 iunie 1944 ce se va in tâmpla cu „zonele de fluenţă
Priutr-o altă telegramă adresată tot direct lui Roosevelt şfl după război".' *Deci Churchill îl asigura pe MolOlov că
Irecînd din nou peste capul secretarului de stat Cordeffi problema zonelor de influenţă nu e limitată la trei luni şi că după
Huli, Churchill propune o formulă care să permită lui Roo trecerea % sestui termen ea poate fi rediscutată între ei. Ceea ce
sevelt să-i aprobe zonele de influenţă: gj Chur-

92 Svl 93
chill s-a grăbit s-o facă la Moscova m octombrie 1944 M
vom vedea. ^I 5 g dt ' .dionalism" al ruşilor (vezi Policy Bocumenîs JL 7 -'dariei)
Cum am spus , telegrama de aprobare mu este trirni Notter Papers, din 26 septembrie 1944). Sub pre-llllrfnţia lui Adalf
Departamentului de Stat. Stupefacţia tor- este deci si J§ Berie Jr., comitetul politic al Departa-■:JEEg^uhri de Stat adoptă
mare cînd într-o altă telegramă ajunsă fprofeabil din gj chiar la 6 octombrie 1944 —pe ^^^^' Ctorehill pregătea ^valizele pentru
şeală) şi la Departamentul; de Stat, acesta vede că Gliurej vizita lui «istorică» wf^Blţoscova ca sâ.vindă Europa de xăsărit lui Stalin
vorbeşte acum nu numai de România şi Grecia, ci şiII — o rezo-!,*-* i in care se fixează şi se defineşte politica de urmat a Sta-
„aranjamente" referitoare: la Bulgaria şi la Iugoslavia. (Ye elav Unite în estul Europei. Se formulează astfel clar o po--,, a americană
vedea că Ungaria este rezervată pentru o surpriză Urzii* işdspsndmlâ de aceea a englezilor .şi ruşi-\oul director hi diviziei
lui Churchill din Kremlin, făcută direct lui Tîarry llopkii afacerilor Europei de est', Ghar-I îolden, fo>r-Btu|eaz& chiar o
alter-egoul lui Roosevelt. Vezi Memorandumul directorall declaraţie de principii ba-ată pe Cuarta Atlanticului. La punctul 1 al
C. W. Camion din 14 iunie 1944, Bccorefa Slale. Deparljup; acestei frumoase, morale şi romantice „Declaraţii" se prevede, în litere
Decimal File-870.00/48.). j capitale, principiul autodeterminării popoarelor;
întors din concediu, Cordell Huli aude eu două săp-i mini „Dreptul popoarelor de a alege şi.menţine, fără nici un «s
mai tîrzîu de aprobarea dată lui Churchill, nu de acesta nici de la amestec exterior, sistemul politic, social şi economic pe care ' ,' îl doresc,
Departamentul de Stat, ci de la ambasadfj rul american în atita vreme cit această politică a lor nu amenin-■ tu pacea şi
Grecia... Bineînţeles, Cordell Huli nu şfg nimic de intenţiile lui securitatea altor ţări."
Roosevelt de a da Europa de ră ruşilor, intenţii clar exprimate A Preşedintele Roosevelt a primit „Declaraţia" de principii ]:) 13 octombrie
de acesta în scrisoarea ^ din 20 februarie 1944 către Zabrousby şi 1944, la patru zile după vînzarea României âv către Churchill la Moscova
W'eiss, ce plecai sări vadă pe Stalin. Aprobarea lui Roosevelt îl (9 octombrie 1944 la Krem-. lin). O fi citit preşedintele Roosevelt
punea Cordell Huli în. faţa unui fapt împlinit. De aceea, cînd A drei documentul? In tot .; cazul el nu a fost publicat şi se găseşte, prăfuit şi
Gromlko, ambasadorul rus la Washington, s-a adu-Departame.nU.ihii îngălbenit de vreme, printre hîrtiile Comitetului de formulare a poli-li, ii 1
de Stat pentru confirmarea comunic? lui Churchill către i f M . - u h i i i i ' i i t i i i n ) de Si - a l .
Molotov, acesta nu putea să răs] m decît afirmativ. Secretarul de I înainte de a examina cele întîmplate în octombrie 1944,
stat a adăugat totuşi că au toarea nu este dată decît pentru necesităţi cînd Churchill a făcut tragicul tîrg al zonelor de influenţă pe procente cu
temporare d-din militar şi că politica Statelor Unite rămîne şi pe mai u Mi. Stalin, trebuie să subliniez că ideea şi crearea for au fost acceptate de
parte opusă sferelor de influenţă,, ea bazindu-se pe un la ■ şi general englezi şi de ruşi încă din 1941. i -ntr-adevăr, încă din decembrie 1941
sistem de securitate colectivă (vezi scriso. Departamentului de Stalin a cerut englezilor să împartă Europa între ei, acceptînd baze
Stat către ambasada sovietică din iulie 1944, Forelgn Relafions militare în apusul Europei pentru Marea. Britanie şi cerînd ta răsărit
1944, paginile 130 —1; pentru Uniunea Sovietică. De la această dată, ruşii nu au at de pe poziţiile
înainte de a reveni înapoi în România ca- să vedem <
ea agoniza intre speranţă şi cuţitul in spate, vreau să com lor, iar englezii, fără a le acorda ex-pj ii şi hx scris (din cauza opoziţiei
pletez pentru istorie dosarul american ai zonelor de ml' Departamentului ele Stat), i • optaseră —oral şi implicit —zonele de
enţă. 'mt influenţă propuse. După semnarea tratatului de amiciţie anglo-rus din mai
Pentru, a împiedica consumarea intenţiilor lui Chur< VA de a 1942 (cu clauzele lui secrete privind răpirea Basarabiei i a Bucovinei de
ceda Europa de răsărit ruşilor, Adori Berle Jr., asistlj§ tul secretarului Nord), urmează Conferinţa miniştrilor de externe clin Moscova din
de stat într-un raport făcut şefului său, i dell Huli, se ridica viguros octombrie 1943, la care Anthony Eden declară din pârlea. Marii
contra zonelor de influenţă j iectate: Britanii:
„America rin trebuie să-şi sacrifice reputaţia ei de a | rnova o „Guvernul englez crede că Uniunea Sovietică are dreptul să
politică de moralitate în problemele internaţioi în opoziţie cu decidă singură problemele referitoare la România,
principiul cinic, de mercantilism, al engl
95
94
Fînla'fiiîâ şi Ungaria, fiindcă singură armata roşie- lirpiăL-ooiif
tra lor." GAP STOLUL G
1 iBbQMAMA CAPITULEAZĂ ÎN «RASE CAStPAGNE»
La acest punct trebuie reamintită părerea marelui ista!
ric englez A.J.P. Taylor asupra intenţiilor politice ale lujf
Churebill în Europa şi anume „divizarea ei în sfere de înfiat
enţă anglo-ruse" ■ (Churehill Becisiled, pagina 56). |
Şi pentru că suntem în Anglia, să mai precizăm că pa*
Ferea lui Taylor este Împărtăşită de alţi doi istoriei impor?
tanti ai Marii Britanii, M.F.Hertz ( Beginnigs of the €of^
War, capitolul V) si profesorul M. floward (The Mediterra-
nean Strategy in World War H, Weinfeld Nicholson- 1968)f în acest timp România era supusă unor bombardamente fără. milă de
care — amindoi — susţin că guvernul englez acceptase „e% aviaţia americană. Trupele ruseşti intraseră pe teritoriul României.
mult înainte de procentajele Churcbill-Stalin din octombrie. De Ia Cairo nu se mai primea nici un răspuns la „planul Maniu" făcut
1944" împărţirea Europei şi crearea zonelor de influenţă t?_ pentru a asigura ieşirea clin. Axă a României, în faţa ultimatumului
Europa de răsărit. . ) celor trei. de la Cairo, luliu Maniu acceptase „armistiţiul" de Ia 12
aprilie 1944, dar mareşalul ..Antonescu nu-1 acceptase. Subliniez
imediat ca acceptarea Mi Maniu era condiţionată de cîteva clauze,
printre care smnnarea prealabilă a armistiţiului., înaintea
schimbării de guvern în R'-mânia şi ieşirea din Axă. în plus, luliu
Maniu :/ cerea stăruitor la Cairo ameliorarea condiţiilor:;?:pentru a include şi.
pe cele ameliorate oferite direct de Slalin mareşa- lului Antonescu.
-' La Stockbobn, ministrul Freci Nanu obţinuse la 3 iunie
1044 ultimele ameliorări de la ruşi şi aştepta acordul guvernului
Antonescu pentru a Ie accepta formal. •
La Bucureşti, opoziţia constituia Blocul Democrat, format din
Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Liberal (Dinu g||'Brătianu), Partidul
Social' Democrat (Titel Petrescu) şi Partidul Comunist (Lucreţiu
Pătrăşcanu). înaintea formării acestui bloc, la 26 mai 1944, o disidenţă
liberală a fostului prim ministru al lui Car ol II, Gheorgbe Tătărescu
face un alt „front", el singur cu comuniştii, şi oferă lui Molotov „un
Ipfţact de neagresiune" al României cu URSŞ prin Franaso-vici Ia
Bereta, în plus, Tătărescu complotează pentru aducerea lui Carol II
înapoi pe tronul României. Aşa se explică recompensarea lui cu postul de
viceprimmimstru clin partea lai Vîşinsld la 6 martie 1945, cum vom vedea
mai departe. \_ In lipsa oricărui răspuns de la' Cairo şi faţă de înaintarea
armatei roşii pe teritoriul românesc, opoziţia lui luliu Maniu şi a Frontului
Democrat decide să facă Jvolte-face" (ieşirea din Axă) pe ziua de 26
august 1944; să, ceară mareşalului
7 — Agonia României 97
u să o facă el însuşi ori să ajute un guvern I^gf
o î&că. Dar Intre timp un grup de complotişti (îărti-
esp'OfflisaKBfeate constituţională), strecuraţi în Vc1 ;iă la unul, a fost [şi este într-o mult mai- bună poziţie
, făceau propriile lor planuri, comploturi, araţi-. ■ît Remania. " •..•
cu Iiucreţiu Pătrăşcami, şeful Partidului Comun H Criticii actului de la 23 august 1944 susţin că mareşalul-'
ânia (de vreo mie de oameni) şi cu Emil Bodnăiaîl Antonescu trebuia lăsat să înebeie el armistiţiul, fimdeă-1
nko), ofiţer sovietic, paraşutat în România. Şi, i." i «oeiase şi1 putea să-1 impună ruşilor prin puternica armia--i
ărui membrii al partidelor lui luiiu Maniu şi Diri| iii'rae un mi ion de oameni, înainte de a înceta focul. Că pro-'
sau Titel Petrescu, regele României arestează iî§ ^gdlndu-se la arestarea mareşalului şi la capitularea întregii
t 1944 pe mareşalul Antonescu şi ordonă încetare^ armate înaintea semnării oricărui armistiţiu, am pierdut
e către armata română. "1 iţizâ.'juridică şi morală a apărării drepturilor României şi'
njs-am dezonorat singurL Ca mareşalul Antonescu, soldat şi
patriot român, trebuia tratat ca un erou, cum a fost mare-'
UE LA. 3a AUGUST 1944 ■ salul Mannerheim al Finlandei, nu ca un trădător şi crimi
nal de război. Că, în sfârşii, cu toată ca|)itularea necondiţio
A act, arestarea în Palatul, regal a mareşalului AnloT
< a- principalilor-iui •eoîabomtori • la . ordinul reg.elul||
1!
«sas
sate
nată şi un guvern „frăţesc comunist", ruşii au -furat Româ
nia de produse de cel puţin trei miliarde de dolari, în locul
eelor 300 de milioane impuse prin „armistiţiul" dictat de
mat controversat din întreaga acţiune a războiului.'? Moscova ■ din 12 septembrie 1944, instaurând,, pentru decenii
u c@nsii«ferat ea un act de salvare naţional», rai|| Iii»' HUKeria, Ceva mai mult, se pretinde, şi în<şă de căfc're sonii-*
e au participat la el sau au fost beneficiarii lui. l^lj ţăŞi militare, ca Allen Brooke, şeful staluluii rnajor impeMal
xil, Stalin î-a decorat pe regele României eu or . britanic, că prin actul de la 23 august i§44 România a des
TORIA, cea mai mare decoraţie rusă- Preşedintei cins ruşilor larg porţile şi a contribuit la ocuparea unei ju
şî regina Angliei, au decernat şi ei mari deeoraţ§|j mătăţi din Europa de către ruşi. Că dacă România ar mai
acestui act. S-a susţinut că prin acest act s-a evj|| iii fi rezistat, aliaţii anglo-americani ar fi putut înainta adine
ea ţării prin foc şi sabie, ocuparea României prii :«*«■ feltspre răsăritul Europei, impiedicind astfel Rusia să aibă
un tratament mai dur la conferinţa jiăciâ. Se pretins J^epşonderenţa în Europa. *' • '
e CAI siguranţă ea le adevărat) că prin. acest act r; ? j ', .'Cred că nu este încă nici timpul şi nici locul să se facă ffdcesul-
a fost scurtat cu cel puţin şase luni şi poate chiar a fosff actului de la 23 august 1944. Acesta trebuie judecat cu seninătate şi
ie aliaţi, fiindcă, dacă ar fi avut răgaz., nemţii puv responsabilitate mîine de poporul•.-ro-■ ân. Pentru această zi, de
între timp bomba atomică. *|
cii acestui act, pe care unii 11 califică de „înaltă trfi-âare", alţii mm
mîine, eu aduc prin prezenta luare o parte din dosar, mai ales că piesele
dispar încet, îa-■et, şi mîine vor fi greu de găsit.
vă eroare politică", susţin că Românişi nu trebuia să capituleze ,. * Asupra actului de la 23 august 1944 am avut tot felul.
e campagne" înainte să fi „semnat un arnaistâţiu. Că această - • versiuni, de articole, de „mărturii". Multe din ele au făeul
e necondiţionata & fost un dezastru "naţional: ruşii, după
a focului (la 23 august),, au luat'prizonieri 130.000 de soldaţi ■icctul analizelor mele în cărţile anterioare. Voi preciza,
au deportat peste 20-000 de alţi români şi 72.000 ele ro-■mSa& II in completare, că trebuie eliminată dintre ele versiunea „ki«
egistrării pe bandă" a audienţei la Palat în acea zi a mare-
ne germană. Că în lupta alături de ruşi, Rof îsinîă a pierdut iscă
totalul de 19 divirii angajat© fi aruncate de' ruşi întotdeauna în ş dului Antonescu, aşa cum. a pretins-o într-un articol isto-
nie de foc. Că-' orfecvim^ ţara a fost trecută prin. foc şi sabie de -ricul belgian Jacques de Launy. După apariţia cărţii .mele
şi el; ea şi-â pierdut definitiv libertatea, fiind practic ocupată ş| V Europe Se VEst irahie et vendue, domnia sa mi-a adresat
ată cu forţa. Că Ungaria,, care a luptat plnă la urmă: o scrisoare ia editură şi mi-a precizat printr-o scrisoare ulte-
•>ară că M.S. Regele i-a precizat că nu au existat aseme-
;■".& înregistrări şi că deci eu am avut dreptate în cartea mea.

•99 H
■''"' ' - ■ ii' *'|;
capitolul anterior am discutat negocierile de ieşire aff României ume
boi duse ,1a Cairo şi la StocMiolm. Am ajud la concluzia ~ jte" sau reflecţii personale cu caro putem sau nu fi de acord. pslo o
tabilă că aceste tratative se duceau în, perfect acord intre pledoarie caldă pentru suveranul sau şi pentru gţci.ui de la 23 august
lul Antonescu şi opoziţie — Iuliaf Maniu şi Dinu Brătîami, Că 1944.ee nu convinge, dar care atrage simpatia cititorului.
ile de armistiţiu oferite': de ruşi, singuri, la Stoekholm erau mult
vorabile României ele cit cele oferite la Cairo de cei trei aliaţi şi că
areşalul eîL şi opoziţia (Maniu-Brătianu) nu au ac cep lat ASl'fPKA ÎNCHEIERII ARMISTIŢIULUI CERUT
ile doamnei Kolontay, fără ca ele să fie garantat^ şi de ■ h Domnul Mircea loaniţiu ne spune că
americani, fiindcă ei nu aveau încredere în ruşii el nu a fost prezent la audienţa mareşalului şi ca ceea ce ştie este de Ia
susţinut şi se mai sus line că în audienţa de la Palat^H M.S. Regele şi generalul Sănătescu, anume, că Antonescu a refuzat să
august 1944 mareşalul Antonescu a refuzat cererea^" încheie armistiţiu. Totuşi, în legătură cu aceasta, fos-1 ni secretar
de a semna armistiţiul şi că de aceea el a fost aiM particular al regelui ne dă o preţioasă informaţie,, personală de data
împreună cu colaboratorii lui principali., Era binegi asta, la pagina 24 a 'broşurii:
arte bine, ca M-S. Regele însuşi să fi dat poporului „Cert este că în dimineaţa de 23 august am fost trezit din somn de
explicaţia gestului său, O aşteptăm şi acum. de 43 telefonul lui Mihai Antonescu, care cerea ca regele 1 primească şi pe el
i regretăm că ea Încă nu s-a produs. Va trebui şi pe mareşal în audienţă in acea zi." . Iată un fapt bine stabilit
tuim în consecinţă ceea ce s-a petrecut la Palat în ac. j (confirmat de altfel şi de mur-fiîjf'iile ce urmează). Mareşalul nu a fost
alte depoziţii, mărturii şi documente. Iar concluzii!»- chemat la Palat., ci el o cerut audientă regelui. Asupra acestui punct şi
sunt, acum următoarele: - M asupra desfăşurării audienţei de la Palat să ascultăm pe unul din.martorii
eşalul Antonescu nu numai că nu a.refuzat să îSl ehei»; armistiţiul, oculari, generalul Aurel Aldea. Acesta, numit miniştrii de interne la 23
use el însuşi audienţă la Palat, toca E&aLponti u a anunţa că va arigust 1944, a publicat un articol în Curierul din 13 octombrie 1944,
armistiţiul pe care-1 ceruse, ' ffelllciul de la 23 august 1944 deci cînd avea memoria proaspătă: El era în „complotul de la Palat" şi
ctul personal .a] M.S. Regelui. Nici unul din reprezentanţii partidele Blocului,. Democrat i-ar fi, dat chiar procură (curios: fără
lor işto!^ riee —Maniu-Brătianu —nu au fost prezenţi şi nu au dată?), că să treacă linia frontului la ruşi şi să semneze armistiţiul. beci
c de cele petrecuse la Palat, decîC a doua zi. 'i. . Ml. Nici Iuliu un om. perfect informat. De altfel, dîndu-şi seama' de tragica
nici Dinu Brătiami nu au fosil consultaţi asupra formării greşeală făcută la 23 august 1944, acest general s-a răzvrătit şi a
ului Sănfffescu şi1 nici lu'iS Maniu, nici lui Brătiami nu i s-a intrat în rezistenţă. Arestat şi condamnat de comunişti, m^^r.la
să formeze guvern ! aşa cum eronat s-a pretins. Ahid. Să-i ascultăm mărturia: ;|| „Ziua.de 23 august, o zi de salvare
V. Lucreţiu Pătrăşcami şi partidul săn comunist a a- pentru ţară, he-a gă~ | 1 nepregătiţi din punct de vedere tehnic. Lovitura
n rol mult mai important în acest act de la 23 august/. de stat e a plănuită pentru 26 august, clar, in dimineaţa zilei
clecît se ştia şi se credea, cu toată neînsemnătateaT de " ! august, am fost informat ele rege că în după-amiaza aceleiaşi zile
ului Comunist Român şi a pasivităţii lui totale Iri el va acorda^ o audienţă mareşalului Antonescu şi im Mihai Antonescu.
războiului. Rolul lui s-a concentrat asupra Pala-, în dimineaţa de 23 august s-a ţinut .ii'n consiliu de miniştri, ale cărei
J | decizii nu mi-au fost aduse ■la. cunoştinţă. Dejunul de la Palat, la care
u aceste importante precizări, să trecem la analiza lori au participat generalul Sănătescu, Niculescu-Buzeşti, Mocsonyi-
vem acum, după mai bine de 40 de ani, o mărturisire s| domnului Stârcea, a fost '-urmat de o conferinţă, în care noi toţi ne-am
a loaniţiu, fostul secretar particular a| regelui. O avem într-o întrebat ce motive l-au determinat pe mareşalul An,xnhe¥cu să
ă, în fotocopie, şi ea este intere-,/ sanţă în ceea ce priveşte faptele ceară i;G audienţă regelui. Mareşalul Antonescu a comunicat,
nal trăite de. autorul lor. Restul sunt amintiri „din auzite şi spusele in cursul audienţei, decizia sa de a încheia armistiţiul, adău-
ersoa-
101
INTBGDUCEEJ3

Epurat din Baroni do ilfos\ unde era tînăr avocat, întemniţat, familia sa
decimaţii ni distrusă, autorul acestei lucrări şi-a recîştigat libertatea,
tecoîncl Dunărea şi .Dea/va. înot, după ce trecuse prin zece -Inclusuri
comuniste alo Anei Pau-ker şi ale lui Tito.
După lup In de fiecare zi a oricând e x i l a i , ciad a ieşit ia suprafaţa
nevoilor şi. problemelor materiale, au turul a vrut — o curiozitate
legitimă — să ştie cum, din cauxa cui şi în ce Împrejurări nemm pierdut
ţara. Ceva mai mult, a vrut s=ă Înţeleagă cum popoarele american şi
englez, l u p 1t î n d curajos şi eroic pe oîmpuî de luptă, au efştigat
războiul, dar au pierdut pacea.
Şi cum ştia că istoria fuyeso falsificată, atîl. in ca priveşte România,
cit şi nenea a celui de-ai doilea război mondial, autorul şi-a căutat
singur, prin arhivele militare, -şi politice de ia Washington şi Londra,
răspunsul ia aceşti- chinuitoare întrebări. Documente noi, ultrasecrete,
ieşeau la suprafaţă, ce puneau într-o nouă. şi teribilă lumina
eviejimenlelc cunoscute. Aceste documente ultrasecrete explicări,
dar acuzau.
Rezultatul cercetărilor sale de luni şi luni de muncă şi frămîntaro de
fiecare zi a fosila început Yalta şi Crucificarea României, o carte scrisă
in româneşte, pentru romani, oriunde ar fi ei. Crezlnd că este de datoria
iui sa explice Lumii Libero tragicele greşeli ale Iui Rooseveit şi
GlrurehiH în conducerea celui de-al doilea război mondial şi a restabili
adevărul istoric falsificat şi pentru a-alarma această lume contra
pericolului imperialist şi comunist rusesc, autorul a scris şi publicat o
lucrare separata: L"Europe de P.Esî traldc. ciecn-dae. In 19841a Paris,
In limba franceza (Edităm La Pensoe Lniverselle). Bine primită de presă
şi personalităţile străine, această curte a fost. tradusă şi publicata hi 1984
hi engle-y.eşte, ia New York, în editura Vautage Press, sub titlul Selt-
Oul io Sialin — The Tragic Errors of ChurchiU and Hoosecelt

13
vorbit cu ministral Clodius In legătură ( ' •; Această depoziţie, făcută sub jurămînt, trebuie eomple-
ar fi avut drept urmare ocuparea întreg I f i f n şi printr-o versiune din..Memoriile, lui Glie Orglie Brătia
ţi şi, poate, arestarea şi deportarea regel
ineau acţiunea sa. Audienţa, la" care parii'-* nu, dacă'1 .ele există. Eu am găsit aceasta variantă în Europa
Sănătescu, a fost brusc întreruptă de rege, '■şi..W.eanwţ- românesc, iată-i textul: . ...
va minute,, a venit să ne comunice nou. "'. „La ora 9, la Snagov,. a început ultima, şedinţă a guvernatei Antonescu. La
em într-o cameră alăturată, decizia de ar-' aceeaşi oră, la .locuinţa lui Dinu Bră-i nu din Calea Dorobanţi nr. 16, s-au
şalulei. După ce ae-ara sfătuit puţin, , axn latîlnit Dinu Brătia-nu/^titel Petrescu şi luliu Maniu, care îl însărcinează pe
a ca, fără să mai aşteptăm ziua de 28 aiţ-yj Glieorghe Brătianu să facă un ultim demers la Ion' Anto-liescu pentru
vieţii, trebuia să-î arestăm imediat pe ma- - scoaterea ţării din război. La ora 10:30, Glieor-slie Bj-ătianu a ajuns la Snagov
aî Antonescu/* -'\l şi a .intervenit în sensul cu_ venit. La început, Ion Antonescu a'oferit puterea
risire importantă ne-o aduce fruntaşul iii* partidelor- politice, apoi a acceptat să încheie armistiţiul dacă pri-iiieşte."o
iot român Giieorghe Brătianu în depozit, -
cesul mareşalului în 1946. Voi reda part «scrisoare de garanţie» de la luliu Maniu şi Dinu Brătianu în care să exprime
ză j aşa cute a fost «a redactată de Zîărti$ft acordul faţă de acest armistiţiu.; 'ieorglie Brătianu. promite că va veni. cu
sit-de mine la Biblioteca lui Britisli Museurip .scrisoarea înainte de -ora 15 şi-1 sfătuieşte pe Ion Antonescu să solicite
--.,.■.. . '."■'," '" ' '* audienţei la rege, pentru a-i expune noua sa poziţie. Audienţa este ■ 'ici tată-,
e 23 august 1944, dimineaţa, ana fost trimis b pentru ora 16. Dujnrplecai^ea^ lui I^răţianu, Ion
tre şefii partidelor de opoziţia, care: miau ■!. ! -ţjogescu îl Jnsărcine.ază..-.p-a-..MiJiai......... Antonescu--să- ..... I.ixe.ze„ln„.
vorbesc- cu domnul mareşal pentru închei- . is poziţia guvernului lor' faţă de propunerile sovietice de
rmistiţiului, Aceasta, in urina evenirnenlol* r'^mstiţiu şi acesta întocmeşte documentul, respectiy._jn.tre_
ontul din: Moldova» Affi executat această î i i "up, de la Sj_oc_kIioirn_; a_ spşiţ Ja_Minister ac-
fost Ia Snagov şt am vorbit cu domnul mar - î_p^___p^e_a3şQYi<3^i.0^- --..^_^P.^P.un^J_y-:0;^„ -^^Hlâ^SifliâLjSM1?- vec:!?\ Pe /A
M. Antonescu,. Adaug că înaintea mea fi ~e recehţ/uT^aocu^ nu făceă~o1fclif*fă^I"
wszop si domnul Ion Maijalaebe.: Iu timpul t _4tereze. Nicjjlescu-Buzeşti, cu toate ca era nlrţionaT-pira-J(^t,_rru J_e-
mui -Minai Antonescu^L clomnal mar&şat .) a...predat lui.luliu Maniu, cum se crede. El îl'cpn-
unei audienţe la Palat şt cMar s-a telefona dera pe Maniu şovăitor_si înoapjiJ>n_de_^ A mărturi-
, acolo, în acest scop. Domnul mareşal mi • si t-d Tnăi'Tîr/.iu *• 11i,n■ l u i Bodnăiviş. El nu juii ra _prO'.l;i_J____-"
tul scris al şefilor de opoziţie pentru • ;* rrama de la Nana decît rege___uj____P_ăjţ_ă_să_^orbească^|.e_te:_ L<
iul în condiţiile care erau cunoscute şi mi Sâjna~aenE~BIo75I3îoTrnT regele a comunicat lui Maniu si î -nu Brătianu
aminte, că dacă va obţine acest asenlLm* că ya^nfera îii^acjiune. Aceştia au părăsit
nt de părerea nemţilor,, el va încheia armiji icurestii. Gheorăhe Brătianu ii căuta să le ceară scrisoa-• r pretinsă de Ion
t să-i aduc răspunsul scris înainte de ora lll Antonescu şi a rămas nedumerit că nu-î
at, că-1. voi aduce înainte de ora 15. M-aiffi iseşte. A mers la rege. Regele i-a declarat că va face singur armistiţiul, fiind
cureşti. A survenit o oarecare întârziere pÎTi$$
sătul de tutelă lui Ion Antonescu: «Oacă-îl lăsăm pe Ion Antonescu să
uni cei trei şefi de partide. Am comunicat a-/
sul, domnului mareşal. Au,, fost de acord să", facă singur' armisti- V

ul Sn scris, ce urma să se dea în cursul zilejfj il», a mai spus regele lui Gheorghe Brătianu, conform
zai să comunic mareşalului înainte de ora..* mioriilor acestuia din urmă, «ne va ţine iar sub papuc». - Î asemenea,
u% de acest asentiment în audienţa de la regele 1-a sfătuit pe Gheorghe Brătianu să se
Ciad am fost la Snagov mi s-a spus de întreg
nistrul german Clodius şi ştiu că era vorbă.; 103
eşal să semneze armistiţiul." |
r^i T\. @m
Kec, %v! Q
retragă din orice acţiune. Ion Antonescu nu a primit scria soarea piui ambasador american la Moscova d a ne spune şi el în u
A mers totuşi la Palat şi acolo... a fost' arestat." Erwojj, că ;>Mjn2ej3alul_jVmx^ se^e_cisejăel„sA_Mr
,eciai xi,nvoy
unea din „memoriile" lui Gheorghe Brătianu nu"' contrazice ■h * armjşţiţiulJ1_jnjy^^ Iată
n contra, ea completează depoziţia sub jurămînt — din procesul 0e ne spune în această privinţă, tot sub jurămînt, Iuliu ,.!-. iu, şi lot în
u. Nu poate fi vorba în mod serios că cei trei „nu au putut fi găsiţi", procesul mareşalului:
, trimiseseră pe Gheorghe Brătianu la Snagov şi aşteptâujj ..în dimineaţa de 23 august l-am .rugat pe domnul Gheor-rrlie Brătianu
Nu poate fi vorba de refuzul lor de a confirma în scris acordul .să-l vadă pe domnul mareşal. Domnul Gheorghe Brătianu a venit şi mi-a
alului pentru încheierea armisti»; ţiului, fiindcă doar ei cereau comunicat că 1-a găsit pe dom-
mneze armistiţiul! Versiunea din „memorii" pare absolut ' inul mareşal într-o dispoziţie mai bună pentru încheierea armistiţiului.
Această ştire ne-a înviorat. Am căpătat şpe-
, dar tra.^, gică. Această versiune, aş zice completarea de
'..■■' rahfca. c^ se Ta a3unge ia încheierea arndstiţiului. Această slire am
este confirmată în mare parte de domnul Mircea Ioaniţiu în broşura comunicat-o la Palat. Dar ce s-a întâmplat la această
dă — şi mie îmi pare rău că o face un rezumat asupra relaţiilor '. audienţă nu ştiu, fiindcă nu am fost de faţă şi nici la Palat
ordate între rege ş| mareşalul Antonescu (vezi pagina 9): iVnu am mers in acea seară."
ădirile pe care le pusese regelui erau umilitoare. El nu putea
..„Am precizat că în seara ch^Jâ2_.mignj3ţ_l^^
gă prietenii sau să numească dercr,<. tarii la curtea regală fără
*': Antonescu a convocat ^e_jmmşţrul__^jmr^an^
ntul mareşalului. Mareşali considera pe regele Mihai drept un
pre"zenţar^enerâhdui Panta zi, . nhnistrul_djî_j3z^ adus_
capabil şi judece...", ete.
lo~ °]Mliîl3î^"31I^S^Diânia*" a cerut, armistiţiu. Iată deci în întregime
iunea dintre cei doi devenise atît de mare, înfî' a trebuit să telegrama ambasadorului ""Entănic la Ankara, trimisă la Londra la ora
gă la arbitrajul preşedintelui înal** Curţi de Casaţie, Dimitrie 3:26 p.m. la 23 august 1944.
ntru a se ajunge la destindere. Nu cumva aceste sentimente ale
u ju-un rol în actul dela 23 august 1944? Nu cumva are dreptaf
e Brătianu cînd afirmă că regele i-a spus că „y^ face el singur
l, fiind sătul de tutela lui An.ţi neseu-: «Dacă-1 lăsam pe Ion his telegram is of particular secrecy and should be retai-î) ;I by the
u să facă el singC armistiţiul, ne va ţine iar sub papuc»". Iată
authorised recipient and not passed on.]
r indiscreţiile domnului Ioaniţiu asupra raporturilor rege' | cu
u, ce aruncă o lumină nouă şi tragică asup,* lui 23 august
nd, s-ar putea ca Antonescxi să fi, fost arestat, nu pentru că CYPHER] DIPLOMATIC (SECRET)
ţării o cereau (în îi pretinsului refuz ele a semna armistiţiul), oi
eă||j de ...tutela", de sub „papucul" lui.
fFROM ANCORA TQ FOREfGN OFFICE
l ie azi cu absolută certitudine că Antonescu a aceepj-tat la 22
ă Încheie armistiţiul. Avere.ll Hartimarţ!
Iflpr. II. Knatclihulbllugessen. D. 3.26 p.m. GMT. 23rc?.
Wo, 1386 August 1944. R. 4.35 p.m.
D.BST. 23"' August, 1944.

•22 ud A u g u s t , 1944.
Jlopeated to "Washington No. 247.
M.E. M.in No. 438.
.
' 999909999

105
«tdreaiilui ministru turc Şaraeoglu. [citeşte Saracioglu], lată-i crea în roiaâ-
IMME DIATE. . DEDIP uefta:
ECRET. ..î--'iT;ml ministru in-a.informat astăzi că a primit o %ele-
QIK de la msăFcioatel cm- afaceri turc la Bucureşti i*
ident of the -Co uncii has just sertt for me to cojunuafl .sul următor: '
:
me telegram received from the Turkish reproş* \ • M-am întilriit' ehlaf acum cu primul ministru. El mi-a
gptrs. că situaţia este - foarte serioasă. în două zile înteagş.
Bucharest. ' '"'" abm va fi ©cttfpată de ruşi. Noi dorim ca tiv. să acţio-
owing is substance. ,i ca intermediarii noştri pentru: a obţine an armistiţiu.
gins]. se m depliji acord ou regele, cu mareşalul şi cu toţi
have seen President of the Coimc.il. The situat iş||| îs very grave. In >vii opoziţiei. Va rog să obţineţi în interval de 24 de ore
the Russians will have occiipiei Bessarabia. They are also advaucing punsul guvernelor britanic şi american la următoarele:
ountri.es. .Gal . Turkey mediate between ourselves and belligerent Primul ministru al României ar dori să ştie care dintre
American armies? I have the cqnsent of the Marş hal [1], thl Ring and eele trei alternative este preferată de guvernele britanic şi
all the opposition parties. I appeal i an answer within 24 hours âlttericaji: (1) trimiterea 'uniri reprezentant român Ta Mos-
Britsh and. LJnitj •' States Govern.men.ts to the following points.' #®va pentru a ■ în-elieia un armistiţiu (2) intrarea "simultană
Ita legătură cu americanii, britanicii şi ruşii pentru" a. stabili
Will despatch a Roumanian delegate to Moscow foi on<M\ > unui arniîstiflu saii (3) disX'-utarea 'c0nd.iti.il0r arrois-
ion of an armistice. •'* #ţiului la Cairo» cu .* aliaţii.
Put ourselves in contact with Russians and. Augl-illl ' J Primul rnipis-tru a spus că ar fi recunoscător dacă l-aş ornia cit mai
ans at the same time to fix armistice conditions. aurind posibil desjnre opiniile, guvernelor efâgfez şi america©.."
* Se mai poate îndoi cineva, astăzi iii faţa acestor documente că mareşalul
■ Discuss armistice conditions in Cairo with A. ceruse si era gata să semneze armisti-ptî?
The. President of the Coxmcil of Ptoumania is.. d ■ ;•
9■

O altă telegramă ultrasecretă, citată de mine în Yalim si, crucificarea


knowing whieh of these- three alternatives would ' _.
ed by Anglo-Americans. . &wm. României, este răspunsul la această cerere de armistiţiu: (Telegrama 2646 din
nds] 23 august^ 1944):
Jjăflt-h'a cere ambasadorului ei la Moscova, Clark Ke*r,
Turkish President of the Council has informed me, Soviet *^_Jn cazul acorăuTui sovietic, să şăşpundă imediat"""lui
sador and is informing United States reprc-sentative. ■ • ■M. Aiilonescu, prin pfeşedirileie consiliului de iniiiiştri~R5;c.
Foreign Office please pass to Moscow and Caserta c&J r< . trii Lbă iniediat o delegaţie la Moscova," fiXT"
telegrams Nos. 72 and 44 respectively, and also td|J|| ■intre liniile froalului, fie. prin Xarcia.
v
for Lord Moyn.e as my telegram No. 22. - 0 altă telegramă care confirmă cererea armistiţiului de către mareşalul
epeated to Moscow telegram No. 2(340, Caserta tele
No. 425 and Rome telegram No. 388.] PU Antoncs cu este aceea a ambasadorului bri tanio la Stockholm, Sir W- Mallet,
cu Nr. 985 din 1 septembrie 1944, prin care anunţă Londra că. ministrul
ceastă telegramă este,-3 expediata de ambasadorul hri* 1 tanio Sir Suediei la Bucureşti a comunicat (la cererea guvernului român) că un curier
hhull-IIugessen din Ankara cu menţiunea că ea este telegrama trimisă special pleacă la Stockholm pentra încheierea armistiţiului. Această telegramă
basada turcă din România _ a fost reţinută opi zile pe undeva...
.6"" ' TS~ :------ 1
v
%.-: 107]
ci trebuie să adăugăm că, aşa .cum această irnp<l§
elegramă a fost „reţinută" opt zile, şi deci eă mareşalii Pa vroia ca ei să fie găsiţi şi consultaţi, tocmai pentru. că iniu
şi Brătianu vroiau ca Antonescu să încheie armisti-,il şi °i
t fi acuzat că nu vrea să încheie armistiţiul, ţţpt *
ştiau că el îl acceptase? Cine erau cei patru ,,sffiii oii intimi"
ama de la Stockholro, (sosită la..J3_augu.ş.t,_l2ML3 ai regelui? Generalul Sănătescu, mareşal al .'datului, deci
a
£23l2f^5i'l.i9S ar.misyUju_j2£ojmse t subordonat regal, ofiţer de carieră, fără nici
"liu__ija Tost prezentată nici mareşalului', nTcTîuil^î un' mandat dat de naţiune, ca şi generalul.......Aldea,,,, dusnian
seuT "Se par¥*~ca a'T^rlnTiCo.... Mcujescu-î-JuzeŢuT^cs 1 al iQâKfî^^ltilui? Ce rol constituţional jucau aceşti doi ofiţeri,
ofutyî:tul__ arestării mareşalului era ^pvemirT la Pal; neîitru a fi chemaţi să sfătuiască pe rege, în conformitate cu
TlucT'TÎ, 515mpIT5ţT^ prevederile Constituţiei? Dar „maestrul de vînătoare" Stârcea ce
ă el armistiţiul. Dar erau ei în sTâre^să facă altcev|l rol „constituţional" juca? Dar ginerele lui Barbu Ştirbey şi
Tiriîa^fEa1l.are necondi f,ionată P Nu trebuia intîi semnaS cumnatul lui Ed.ward Boxshall (şeful Intelli-o-enc-e Service-
mistiţiu (cel de la S toeldiolm) şi apoi depuse armelefj nlui în România), funcţionarul la serviciul cifrului din cadrul
pă cum cititorii au reţinut, nici Iuliu Maniu, mjj Dinu ministerului de Interne, Niculescu-Bu-jzesii, de clnd era un
nu, nici Titel Petrescu nu se găseau la PalaS, în ziua de factor constituţional, ca să fie consultat de* rege in cel mai greu
ust, clnd a fost. arestat mareşalul Antoneso i moment din acest secol al istoriei poporului român?
u am intrat în guvern", ne spune Iuliu Maniu, ;;numajl la 24 Domnul Mircea loahiţiu ne spune în continuare la pagina
, după întâmplarea de la Palat, deci eu nu avoanjll posibilitatea *24: „între timp, Buzeşti va căuta să intre în legătură cu Ipliu
ce s-a petrecut la Palat *i nu I..J avea nici răspunderea celor Maniii, pentru a obţine lista noului guA^ern, aşa cum JL fost
ute. 1 ,<, să' a f i r m că ceea ce priveste armistiţiul, agreată între partide şi ca să-1 pună la curent cu'noua situaţie.
l mareşal a fost foa binevoitor şi dacă dumnealui nu s- Reveniţi în oraş, Buzeşti. şi Stârcea (trimişi după Pătrăşcanu şi
es in chesiîur •> armistiţiului, cauza este că dumnealui Titel Petrescu) raportează suveranului, rezultatul 'misiunii lor:
ea Încrederi Buzeşti nu Jzbuiesţo^să-l„yada_.P.e..MâBilk. iar Stârcea ii
şita acestuia". (Depoziţia lui Iuliu Maniu în pr< r
găsise"peT^Tatraşcanu şi Titel Petrescu. Deci, îh momentele
seu). g cele mai importante, elementele politice nu se aflau în preajma
ci nici Iuliu Maniu şi nici DiYiu Brătianu nu se găseau mm suveranului. Absenţa lor, justificată sau nu, a lăsat întreaga
ţi la Palat şi nici nu au fost consultaţi asupra" are--' ) povară a deciziilor ce trebuiau luate în următoarele ceasuri pe
mareşalului şi a capitulării necondiţionate. -Asupra umerii regelui".
r chestiuni avem., mărturia domnului Mircea Ioaniţfti af. Cu alte cuvinte, nici Iuliu Maniu şi nici Dinu Brătianu nu au
egele a consimţit să-i vadă (pe Antonoşti) în cursul fost consultaţi, nici înainte şi nici după arestarea m.areşalului
Antonescu. Maniu şi Brătianu ştiau că mareşalul vine la Palat în
audienţă, să anunţe regelui acceptarea armistiţiului. Ei aşteptau
miexîi. Pînă atunci regele a adunat din nou pe sfă- veşti de la Palat cu sufletul la gură şi... Niculescu-Buzeş1|f
trimis de rege. să-I caute, fau-i găseşte..., cu toate că Maniu se
găsea în Bucureşti la doctorul Jovin.
săi i n t i m i , generalii Sănătescu şi Aldea, Ion Moc-' Poate să-şi închipuie cineva aşa ceva? Cum a putut regele -
Stârcea şi Grigore Niculescu-Buzeşti. Fără a a^iă crede o atare minciună a lui "Niculescu-Buzeşti? Nu__jşra_
tatea de a mai lua contact ca reprezentanţii partidelor ayident că Buzeşti nu croia să-i găsească pe Maniu şi Brătianu?
e, regele a hotărît, după ce a ascultat ' pe toţi cei Aşa slTlSrpTJcTTâpT^^ să formeze guvernul şi nici nu a fost
ţi, să ridice problema armistiţiului şi, în cazul că consultat, nici el, nici Brătiami, la constituirea noului guvern
escu refuză, să înceapă negocierile imediat, să-I demităSSl-] şi la capitularea -necondiţionată.
1 reţină la Palat". " ' .
109
eci reprezentanţii partidelor politice nu au fost nici- ;;l-T
zenţi nici consultaţi. De ce? Doar ei se aflau in
lfŞ reşti, se consultaseră cu Gheorghe Brătianu; Maniu
| mase Palatul că mareşalul e dispus să încheie
ţiul, ţfs Cum nu puteau fi găsiţi şi consultaţi? Nu.
cineva

c1 ■i
COMUNIŞTII Şl.COMFLOT-tnL DE. LA PALAT r ,,.'* tuiri relevau cm tărie clarviziunea politică a partidului
. , caro, pri-n irprc/entanlji păi, a prezentat seluîţk
Nu am crezut niciodată că neînsemnatul partid comun jj enlru rezolvarea diferitelor probleme legate ăw ptkf
român ar fi jucat vreun rol în „rezistenţa" contra germs •a acţiunii insurecţionale,care erau însuşite, de/ reguli
nilor în România sau contra guvernului Ajxtonesca. Am con ,'kdlo [brie democratice. In noaptea, de 13/14iunie 1944
siderat totdeauna că ei şi-au creat după război state Am j, ii\u' ioc, din iniţiativa partidului comunist, a şedinţă eon-
serviciu şi merite ca să-şi umple piepturile şi să-şi înalţe .^irttiivă a reprezentanţilor sui, Emil Rodnăraş şi Lucreţiu
călcâiele. Dar trebuie să mărturisesc că m-am înşelat, cel pătrăşeanu, cu reprezentanţi ai palatului şi armatei: gene-
puţin în ceea ce priveşte rolul lor In actul de la 23 august .■X\ Gcaislantin SănMeseti si Gbeorgfee Minai], ce&oajelul
1944. . 1 'Diitltitrii Dămăceanu, ■ loan MoesonybStâreea, M»coa;fcK-
Din broşura domnului loaniţiu şi din .alte documente ş|, mărturii jaitaia şi! Gtigore Nfciriescu-BuKeştL Cu acel pritei, Ernil B0#~
vedem azi că Partidul Comunist Român a jiu ■ > un rol important în pâraş ă"< e criticat orientarea cercurilor-palatului dea reduce
complotul de la Palat. După afirmaţiile lui Pamfii Şeicaru, marele nostru â^iune^" ^ ' răsturne^e a lui Aatonescu la © simplă lovitură
gazetar, Lucreţiu Pătr h -canu ar fi fost cumnat cu colonelul Ulea de la de nalat, înfăptuită Afim grup restrins de per-semne,» .şi de-a
Palat. Dom! nul "Vlad Georgescu, la pagina 266 din Istoria Românilor -evîUi: CK participare mai largă a maseior la luptă. Emil Bod-
ne vorbeşte şi el de rudenia dintre cei doi. Aceasta aj putea fi una din săi:aş & prezentat plamiî partidului' eeramnist, care prevedea:
explicaţiile uşorului acces la Palat în plin; război al fruntaşului asteliîrîiasPea; prii»; forţă a 'dictaturii mâMta^e-fassiate,'secate-
Partidului Comunist Român — prin definiţie în slujba Moscovei. JW ţării din-- răzbiiwf.-' Mttermt "si feţit-argerca-' ărmeîbiv ifnpJt»-
Domnul Mircea loaniţiu ne precizează la pagina . 17 ca tri«a^ Crsrnitaniei," na»rste-> După vii discuţii, cei ptezenţi -au
Lucreţiu PăLrăscanu, şeful Partidului Comunist Român; .g|MW)bat planul elabbrst de P..G.R. Pentru pregătirea.-acţiuiaii
într-o şedinţă conspirativă de la Palat, a cerut ca „delegai-,, «râaaltes-a propus crearea unui comitet militar,, tiara care >să
militar al partidului să particpe la pregătirea operai fit,/ ■fecă, parte, general» Gbeorgbe Mihaib. C YasiBu-Răşeanu şi
militare plănuite de comitetul militar" al .complotiştilor şi ^sloîMsfaif Dumitru Dămăceanu, La 15 iunie,, generalul Con-
pregătite ele colonelul Dumitru Dămăceanu. Aceste consfă mim Sănătes-cu a comunicat acordul regelui cu privire
tuiri aveau loc într-o casă din Calea Moşilor, ne spune auto- - ţii- edfe; de mai sus*'. -
;
ral broşurii, uncie a participat şi el la întrunirea.din noaptea " 5-a Înţeles bine? în timp ce armata română lupta şi Biîilrea
de 13/14 iunie, unde în afară de Pătrăşeanu se afla şi ingi în apărarea fruntariilor asalt ale de sovietici, repre-;zeâtanţîi
nerul „Ceauşii". în reabtate acest inginer era ofiţerul român* Palatului erau prezenţi la consfătuiri eu Pătrăşeanu şi Emil
Emil Bodnăraş (Bodnarenko), dezertor, refugiat în Uniunea Bodnarenlvo-Bodnăraş, emisar ai Moscopri, paraşutat de ruşi în
Sovietică şi paraşutat în România în primăvara lui 1944. România. Spre onoarea lor, nici unul \''ti reprezentanţii partidelor
Domnul Mircea loaniţiu nu ne spune cine mai era prezent ■ istorice nu a fost. prezent ia consfătuirea din 13/14 iunie 1944.
la această consfătuire, dar asupra acestei cbestiuni am găsit Grigore Niculescu-Buzeşti ă. devenit membru al PîNŢ, după afirmaţiile
surprinzătoare detalii într-o broşură la biblioteca —Public lui Ion Miba-[aeîie, abia în 1946.. Dar nu trebuie să ne mai
Library" — din strada 42 (colţ cu Fifth Avenue) din Man mirăm că j frontul românesc" a fost „rupt", „străpuns", că
hattan, New York. E vorba de cărticica Insurecţia naţională armatele Igrau în derută şi frontul dezorganizat. Virusul trădării in-
antifascistă armată din August 1941, publicată in România trase în rîndurile ei. în această privinţă, avem o mărturie preţioasă din
de Aurică Simion. Iată ce găsim în această carte oficială
comunistă asupra consfătuirii ele la 13/14 iunie 1944 din Wic# partea lui Gould Lee, în Crown Against Sickle., ia pagina 66:
Calea Moşilor: .. ?i'S ;?i' „Nu încape nici o îndoiala că absolut toate informaţiile planului erau
3Jîn primăvara anului 1944 erau tot mai frecvente întâlnirile pe care transmise ruşilor de Pătrăşeanu, care avea © legătură printr-o staţie de
delegaţi ai partidului comunist le aveau cu re- \| prezentanţi ai cercurilor radio adusa de comuniştii sovietici paraşutaţi în România-de cîteva
palatului. Dezbaterile la aceste .V luni".
m
110 111
alat, în. ziua de 23 .august 1944, după arestarea lujji Antonescu, -V,ctor Cădere), in Elveţia (prin Pella şi Gafencu) la 4n-■tora-■ -Cunosc niein
Lucreţiu Pătrăşeanu, şeful comvmis:., era pregătit şi făcea -Ftthrer activitatea ministrului meu de externe. O ingaduiesc ş. o tolerez, în
Cum nici Tuliu Maniu şi ni*> Dinu Brătianu. „nu fuseseră găsiţi"
escu-Buzeşti • cum Mocsonyi-Stârcea a avut norocul să-i găsească ideea că nu e rău ca
şcanu şi. pe Ti tel Petrescu, Palatul a avut şi. el norocul sa-^3 aibă pe . tmsa_pvijiARDJiiuma_^^ _;t 1
are să se ocupe de treburile ţării. Ne-o spun< tot domnul Mir cea #Sspuns mareşalul Antonescu. ^°^ î-a
a pagina 34: l ţ) ^r2S§M.^Anţpnescu_cerea.................... lui ITitler_lnciL_dm 1043
mul dintre factorii constituţionali politici apare le j3a___lac.a—p*e^ ■ ——
reţiu Pătrăşeanu. Acesta venise pregătit. Venise
u proclamaţia regală, pe care atît Buzeşti cit şi- c) Plecarea principelui Barbu Ştirbey cu paşaport diplo-
revizuiscră In prealabil. Regele o studia cu aten-* mmiG dat de mareşal sub numele de Bond. Ajuns la Amkara
principele Ştirbey, alias Bond, a fost „demascat," de agen
şiiâJau- a -adus_sLfiele. două decrete de_ain.nis lieuo-lj da britanica Reuter qa emisar român pentru negocieri "de
_djesfiinţarea .........la^ărjlai^^ ■ armistiţiu, fapt cea făcut un „scoop [ştire senzaţională! â
mai mirăm-că comuniştii au reuşit să sovîetizeze Reefl mânia şi să -la une în toate ziarele planetei. O fi auzit si Pilier de el-
e pe rege? Domnul Mircea loaniţiu pretinde că In. audienţa '-sau cel puţin thramler sau Goebbels. Dar fli'tler trebuia să
lui- nu s-a discutat nimi'< de condiţiile de armistiţiu de la Stockholm. şţj^iife_ţpatnUvej^el puţin deja mwMaiL^^^IS^SS^S,
spus^* Eu nu pot crede aşa ceva, fiindcă erau două feluri de proiecte de :
^l9âElh .... P<- care mareşalii] îl informase la 22 august.
u: celălalt era cel de la Stockholm, oferit; de Stalin prin. doamna
y mareşalului Antonese-. Acesta ne garanta Transilvania şi era din toate
d| vedere mult mai bun decît capitularea necondiţionata ( la Cairo. CONCLUZII
tiţiu a cerut regele mareşalului? Pe care'" din ele? Despre care
u a vorbit mareşalul? Este d|: neconceput că „regele nu ştie" de Eu nu am. temeritatea să. le trag. Cum am spus, trebuie lăsat istoriei île
ile lui Stalin ofel rite ministrului României la Stockholm, Nanu. Cu nii'ine să judece şi mai ales să lăsăm poporului român, care a pătimit, să-şi
a jiă_jisufH:'-%:::ajîesfui punct domnul loaniţiu se înşeală. TraT" tativele spună singur euvmtul asupra lui 23 august .1.944.
e opt luni. _Niculescu-Buzeşti. sabota aceste ' tratative^ prin Geprge Totuşi, personal, ca unul ce am împărtăşit din plin această suferinţă
aniu era la (mrent jm ele.,.Se poate ca regele să nu fi ştiut de ele? Să nu se românească, fără a da cu piatra in nimeni, voi spune ce cred.
at în:f|S|ţ audienţă ce armistiţiu să se semneze? Nu e posibil. Spre deosebire de un Maniu, şi de alţii ca el, eu cred că războiul contra
pagina 5 a broşurii domniei sale, domnul Mircea loaniţiu, pentru a Uniunii Sovietice a fost un război de legitimă apărare naţională şi el trebuia
făcut. Cum acest război ■a fost pierdut după Stalingrad, România trebuia să
conspiraţia şi apoi arestarea mareşalului, se întreabă: iasă dî-fttr-im război pierdut. România fiind invadată şi ocupată de Rusia, de
s-ar fi întîmpţat în România, dacă Ilitler afla că guvernul doreşte să 12 ori. în cursul istoriei sale, acesteia nu i se putea acorda nici o încredere.
neo-ocieri pentru un armistiţiu?" Orice promisiuni de armistiţiu venite de acolo trebuiau garantate de anglo-
ioasă întrebare, mai ales acum., după patruzeci de '" ani, cînd amerieani. A fost, o greşeală să se ducă, tratative şi de opojzjţie„si_de girvgrn
tîtea informaţii, ca să ne dea răspunsul şi_Ta_ Stocfciidl7n'*şi. la Cairo7~Ambiţioşîi şi aventurierii fără
ncă din 1943, Hitler a reproşat mareşalului Auto-, nescu încercările' lui scrupule" ... îTu^pfoTiŢăt, îneercmcl să joace propria lor carte,
Antonescu de a ieşi jînmrăzBoi prin negocieri cu aliaţii la Madrid, pentru a pune mina pe putere. Atît mareşalul Antonescu cit mai ales Tuliu
Maniu au greşit în aprecierea oamenilor în care s-au încrezut. Dacă România
Lisabona (prin trebuia să iasă din războiul pierdut —şi ea trebuia efectiv să iasă, -—acest
lucru se impunea a fi realizat de către mareşalul Antonescu, spri-

113
ntreaga suflare românească, de ba vlădică până Să. ■efteeiu in
ftoîaânii notările şi mai.-ales urnite, s-ai* fi putu accepta şi Moscova. La 20 de zile după încetarea focului, în haosul ce' a urmat
«melfora" eondiţiunile de ..m>mf&r ■4s|iu -de. la după arestarea lui Antonescu nu ştia nimeni nimic. Pătrăşcanu, cînd a
Mta%, .€kmi ■ «©svăsfe ca .anglo-americaiail ş>§nic la .urmă ajuns la Moscova, i-a spus lui Averell Ilarriman, ambasadorul american
rantaşi. Cred de osemlîhea temeinic că regele Român iei de acolo, că el a venit -să negocieze „aplicarea" armistiţiului,, crezind.
ndepărteze după, 23 august ■i&4fi pe „iMiiuii toi sfătuitori", că .„el era deja semnat". Armistiţiul semnat,la Moscova la 12 sep-
şi in exil; Ei l-au minţit, înşelat, sfătuit greşit. tembrie 1944 are clauze mult mai grele decit cele oferite lui Antonescu
supremă a judecăţii, poporul român va trebui sa -ţină geamă 4e de Stalin, ţara este livrată la discreţia completă a Rusiei. României i se
*21t--a«g*ttit 1944, pentru- a _>%d*eji- .', tfeeâ m 'folosit sa« refuză cobeligeranţa, dar ea este obligată să lupte alături de ruşi contra,
foii ipbm&aese- El va trebui ©ă' jwttaoe atitudinea tuturor şi nemţilor şi ungurilor cu vreo 20 de divizii, avînd pierderi imense, de
ârşirea acestui act,, Linînd seanaa totodată de ce a-făcut fiecare necrezut. La 6,martie 1945, Vîşinski instaurează un guvern comunist
ce iwi ■a făcutş atlt în ţa*ă-, cît .şi în exil. Actul de la 23 mugust condus de Petru Groza. România libera şi democrată trăieşte într-o
judecat izolat.. -El trebuie văzut şi prin prisma acrelor de îngrozitoare agonie: încă doi ani, apoi. se scufundă. în imensa mlaştină
cordate ruşilor, cît şi prin aceea că România, cap^itulto-cl a bolşevismului rusesc. Să vedem în capitolul următor pe unul din marii
«o«a4f a desefais. «i; însăşi, larg,„porţile •• Europei de -Răsărit responsabili ai acestui aci.
r, pernu|îndu~le o inoin.-,.. tare fulgerătoare în centrul
înaintea anglo-ameri-canilor.
d memoriile febtmareşaluluî Allcn Brooke, şeful statului
perial britanic, care arată ctrtn ,,capitula.~ rea Ftc.wna.niei a fost
gic, care a uşurat ruşilor dominarea Europei" {octipînc!-o
trupelor ■anglo-aiaeri-caae}, m-am întrebat dacă „scurtarea
ui" de către actul de la 23 august era o binefacere pentru Lumea
u MU blestem.. Citind aceste memorii, ra-sm întrebat şi xaă mai
acă nu cumva opunerea englezilor la Cairo ta. retrocedarea
niei de Nord înainte de conferinţa de pe.ee, şi nu In
, nu era, ca si garantarea condiţiilor de. la Stockholm, un pretext
eze România să lupte ţi rund in loc armatele sovietice, pentru a1
rmatelor anglo-americane să pătrundă cit mai mult înspre cen-
pei. Şi cine poate garanta că GbuTclrili, acest om pragmatic, în
Ini ou ar îi renunţat să se ducă la Moscova în octombrie
upă capitularea României,^ sau la zonele lui abjecte de
? Să lăsăm zilei de nui-we şi Istoriei să ne dea răspunsul la
inuitoare întrebări.
23 august 1@44, regele formează un guvern cu generalul
u. în lipsa oricărui armistiţiu semnat şi a oricărei rezistenţe
ruşii ©cupă în întregime România, încep violurile, jafurile,
ele, teroarea. „Armistiţiul" cu România se semnează mimai
ptembrie 1944 la
cbill de convingerile sale şi de acţiunea lui din 1917 pina. In 1938.,
cînd tuna şi fulgera contra'Kremlinului şi a „asasinilor"' pe eare-i
UL- 7 găzduieşte?
ÎN OCTOMBRIE 10-14 Să le amintim pe scurt cititorilor. •. , t,
LL YESDE LA MOSCOVA 1
GA EUROPA DE IIĂSAMT
CHtJHCtfnJu Ş£ BOLŞEVICII
mea VEurope de VEsi îrahic efvendiw, ca şi înyer-glunile
■Cu temperamentul lui fugos, cu origina sa aristocratica cu educaţia
sa democratică, era firesc ca să-1 vedem pe Wins-ton Cliurcliill în
prima, linie antibolşevică după izbucnirea revoluţiei în Rusia. Dar
virulenţa atacurilor depăşeşte tot ce se poate închipui. Churcbill îi
tratează în masă şi. pe fiecare în parte de „asasini", „barbari" şi
„criminali". Devenit ministru de război in ianuarie 1919, Churcbill
preconizează public exterminarea totală a bolşevicilor —această „bar-
barie animalica" — prîn utilizarea gazelor de război. în a-eeastă calitate
omana, engleză şi germană, am tratat acest subiect ca Lai în oficială, el ajută şi susţine acţiunea militară antibolşevică a amiralului K
me. De aceea, fatale în acest capitol vor îfinele repetiţii despre oleeak şi pe aceea a generalului Denikin. Acţiunea militară eşuînd,
unoscute Ele sunt totuşi icesare pentru' înţelegerea creării Cliurcliill se adresează direct opiniei publice engleze şi mondiale pentru
de influenţa şi a ceea ce a urmat. Voi Încerca să fac aceste a o mobili za contra bolşe vismului:
it mai -curte pentru a uşura cititorului lectura „Comunismul este o epidemie mult mai periculoasă decit ciuma sau
ă cum vă reamintiţi, acordul lui Roosevelt pentru aceste, zone tifosul", scrie el în Illustrated Salarday Herald, din 25 ianuarie
t la 12 iunie 1944. Cliurcliill, la rîndul lui informează pe 1920.
Cîteva luni mai tîrziu, opuntndu-se oricăror schimburi comerciale
şi procedura diplomatică se pune în 'mişcare între Londra şi cu noua Uniune Sovietică, Churcbill scria în The Times la 10
a In vederea unei confe- ,. rinle între Churcbill şi Stalin. Prin noiembrie 1920:
a Nr. 789 din 29 "septembrie 1944 Cliurcliill informează „Politica pe care o voi preconiza întotdeauna faţă ele Uniunea
sevelt de i intenţia de' a se duce la Moscova,, subliniind că va Sovietică este aceea de răsturnare şi distrugere a acestui regim
„două subiecte principale: Japonia şi Polonia'1. Nimic despre criminal".
ntarea întregii regiuni a Europei ele est. Totuşi, el deschide, .- r Ceva mai mult, imediat după primul război mondial, el
perfid., dosarul exploziv al zonelor de . 'Cţerea ca Germania învinsă să fie imediat înarmată pentru,
ă- lupta contra Uniunii Sovietice, „acest puhoi de barbarie
ă: roşie, venind de la răsărit". (Vezi Gilbert, Ckurchill, Strîc-
re are otlier points, too, about Greece^nd Yugo-slavia vvliich .'.,-hc.n Word, pagina 277).
uld also discuss". („Sunt şi alte puncte . — subiecte —despre
şi Iugoslavia, pe care le vom La acea dată Churcbill credea că Germania înfrîntă avea
•im rol capital de jucat în politica mondială: „pentru a ţine
") .în şah pericolul bolşevic şi prezervarea Europei şi a civili-
drum, spre Moscova şi gîndindu-se la abandonarea României lui ZHţie't creştine." La pagina 76, biograful său oficial, Gilbert,
Cliurcliill, in avion, spunea medicului său personal, lordului- ::ne dă cîteva precizîuni asupra filosofiei politice, a iui Cfrur-
„că el nu are nici o simpatie pentru România", dar că Polonia...
e suflet (doar pentru ea englezii au declarat război Germaniei!). «5 «Bolşevic» era sinonim cu «sîngeros şi masacra în ms-
ut Cliurcliill în acelaşi avion *Crreun gind şi asupra lui Stalin, a j;,::lăs>. Bolşevicul este «duşmanul de moarte al omenirii», ei
Sovietice şi a politicii ei, a ideologiei marxiste, a imensei ' 117
i care o constituie Rusia şi la sclavia ce ameninţa România pe
nu o iubea? Şi-o fi amintit Ghur-
mpiris-eioţî d© şînge-t. Politica lor este o «combinaţie «reSawiă de
*© fi #e animalitate». ConducătGrit bolşevicilor «o ligă de rataţiT "Noi am ajuns",; povesteşte Glpircbill la pagina 198 din volumul VI al ■
tîî şi dâmitttDriy-.'îa portretele sale politice^ dbesâtev ^HPOţfei* Memoriilor, sale," la Moscova în "după-amiaza lui 9 octombrie 1944, fiind
alin şi- compania de „Je\v" commissars" [comisari evrei] sunt nişte primiţi din toată inima de Mo-lotov' şi ceilalţi conducători. La.zece noaptea
riminali şi asasini de drept comun". Nu mai departe decît în pragul. în aceeaşi zi ani avut prima întrevedere .cu Stalin în Kremlin. După ce am
convenit să convocam pe primul ministru polonez la Moscova, i-am spus
u Germania, în SujuMy Ohronirle, din '27 iunie 1937, Gb.urch.ill lui Stalin, fiindcă, am văzut că «the moment was apt for business» (momentul
ă comunismul „tot atît de periculos, de Tău şi'de criminal, ea şi era favorabil pentru afaceri), «let us settle about our affairs in tbe Balkans. So
nazismul lui -Mitler" {vezi Tine Oreeds of $m «BeviiJ.'- far as Britain and Russia are conoerned, Iiow would it- tlie do for you to Lave
oihmîfo, la acea dată, CburcMIl steafl admiraţie i*a~ 90% predominance in Rumania, for us to bave. 90% in Greece, and. go 50%-
:
ntru. M«sso3ini: „Mnssolini a transformat radical 50% in Yugoslavia?» (Hai să aranjăm treburile noastre în Balcani. In ceea ce
a optai peatru patriotism contra stinghii internatio- priveşte Marea Britanie şi Rusia, ce ai zice dumneata să aveţi 90% p re
a bolşevismului" ".{vezi magazinul Co%iivr*s, septew*.- dominare în România, noi 90% în Grecia şi 50%. -50% în Iugoslavia?). în
8). " ■ timp ce propunerea mea se traducea ,am luat o jumătate de pagină de Mrtie pe
ea epocă Cburebill avea convingeri... - , Oe. păcat pentru istorie -că care am scris propunerea mea."
ui Qburcbill eăt»fe Mussolinâ au >âispă«pw&* Ce interesante, ar -ii Cburcliill istoriseşte mai departe: "Stalin a luat un creion albastru şi roşu
lumină mosaai ar îi aruncat >ele asnp-ra marilor greşeli ale Angliei şi cu partea albastră a făcut "un large tick" [bifare] — în. OK — şi a pus Mrtia
greşită de as^moare a iui Mussoîini în braţele lui Mi--tler. Se pe masă. Eu am luat-o şi am spus: «Nu este oare prea cinic cum am dispus
serisorile lui Clmrefeill către- 'Musscinâ ar îi ajuns în mâinile lui ..de soarta a milioane, de oameni--in această manieră/insolită? Hai să ardem
koraeojt, eliberatorul lui, după demisia sa. Se zice că Sltomesy ie-a. Mrtia!» Stalin mi-a . răspuns: «Nu, ţine-o
u Ottircîiiii personal la Veneţia în schiuibuîeliberării unor şefi' ■ dumneata.»"
zonieri de război în Anglia.
n ziua d<e -8 «c.t«Kalme ±944,. în avionul -oe-1, duce Cum se mai poate susţine — cum o face Churchill — că aceste
aranjamente erau -mumai pentru necesităţi militare "de trei luni"? Cum se
scova, avem un alt Gfeureîdîî. -Să vedem ce a făcut decidea soarta, a milioane de oameni prin aranjamentul de 90 % pe trei luni,
triva convingerilor sale antebelice, cum a influen cînd armatele lui Stalin ocupaseră România şi agenta lui, Ana Pauker, era
nele întreguiui răsărit al Europei şi întreaga poli 'călare pe tancurile sovietice şi guverna România? Trei luni? Niciodată Istoria
ară. * nu a fost mai falsificată decît în această infamă pretenţie!
inut că la 3 octombrie 19-44 — telegrama 790 — Oiur-ebill cere lui Cum arn mai scris-o, "minutes" — jorocesele-vcrbale, stenogramele
„să trimită un mesaj lui Stalin In car* săi «pună că el aprobă discuţiilor acestea —- nu au fost publicate. Menite să rămlnS sub peceţi pe 70
lui la Moscova". Roosevelt răspunde favorabil şi la 6 octombrie sau 100 de ani, ele au ieşit la suprafaţă. de o manieră curioasă. Lord Ismay,"
trimite lui Stalin o telegramă prin care nu dădea procura în alb, şeful de stat major al lui Churciiill, care 1-a însoţit la Moscova, fe-a d.epu.s
Cburcliill, dar aproba misiunea sa şi-i ura succes, deleglnd pe- după numai 30 de ani la biblioteca militară Li-dell Hart, la King College din
Harriman să-1 asiste, adăugind: Londra. Acolo le-am găsit eu şi le-am copiat de mină două zile la rînd. Pot
n acest război global nu e nici un loc şi nici un subiect ki care afirma în modul cel mai categoric şi măi solemn că nu se găseşte nici un
nite să nu fie interesate." cuvânt, nici o aluzie la "trei luni", ei din contra "aranjamentele" sunt
abil că Stalin a înţeles acest paragraf, căci prezenţa lui Averell definitive. "Minutele" în discuţie poartă numă-
îndeplinea condiţia lui Roosevelt. De adăugat că Ctrarchill cerea ca
derea între patru oebi el să fie singur cu Stalin, la care Roosevelt nu. 119
t.
um. reprodus de mine din cartea lui CL. Sulxber-ger, The lioast and rul 2, sunt tipărite numai în -L e *»•■■. K „ ',
ahat peticul de hîrtie în discuţie : este "Anglo-Soviet PobX ea Comver^-f emPiaff TitM-Jor
october 1944C, proiectul de tod pe"he^SS«P M°f^ M'
ţţ^,. sfiÂ^S^-*^ Acest teribil, document este clasat la KJ^60*, Tolsto^
rul COS (44) 915 (0). • biblioteca sub nomă-
Voi extrage din aceste "mimrteq" mi «o-no^ f w

~-*i^Jk!H!s3^
dlfu alor:
^ "The PM (Prime Minister) sa cb i \Vte§2 fi '
these thiugs in diplomatic leiir and not S tL'T'^
«dividmg mto spheres» because the Americans m^ Te
shocked. But as long as he [Churchill - n. a^and™ P h 11
J 11
Stalm understood each other 1>P nmtiri „ f • TT -
hx iA.4^4-^^% to the President rRooseveb - n a V ^^ *** * Clar şi precis. Trebuia un
limbai "diplomaţie- fimrl™ poporulamencan ar fi fost "şocat" iridi3t S ™ N,
J i . că. s-ar fi vorbit de „zone de influenta^e PSfeS^±" ..,, te "aranjamente" s-
^M-4*M%>~»°**
£% au făcut t e t e â '+*+* l/~<irmt Cd ac fr: ; Averell Harrimam Nu este mai mit ir»lt
î T P"«enta I™ • a informat la 10 octombrie SIlp^Lose^L^ Hamman
^ So / / -. acelaşi l\f l^iTimTi. ^î^»,1944' Ya,_ după abandonarea eroicei PX^

^eSnrcu^rr^
Acest discurs nu mai este ni tras 0^0+ T?I , -, ■>■
tG
ţia tuturor cititorilor fiind în nrima naLŞ ** /^P™'-
i engleze. Winston Church 1' i Se*l^noLvhibWue ^ ^
fhL #Hj** 54 7 temniceri criminali 1?1 fi T»0™~
milioane de oan^i ^s^^XSS^d^?!* 13° ^
bolşevici asasini,

COiidia ia aeroport ,T fa oferit Mosc°va: Stalin personal 1-a vodcă. Slnlu,Pa Zi -


Sau° ~,&g&ladă CUCariar * 1 carea avionului şfcu o batistă ro.V P° î?°POrt pînă la
!
te:.cr; rf •îş; ^ ^'nsssiS
feicoval a ' ^i^nwtfo/d/atUla-aml,a8ada ^taritefi la

^V^JLI/ n v i - i i i u scena tragicomică povestită de interpretul lui


W-uuruiuu. maiorilj
urch.il], A A.
maiorul 11. BirsRKînÎPOA in »>
i« »-<•'—•—■-'- --r ------ 'pc^mi
-derea dineului laaiLaA^SS^f ocupata de la p i v n i ţ ă nnOI / uemni
™ Stahn, ea fusese
de serviciile secîete ru4 Prf ci 2Tî t arm&ta r0şie ^
ruse. irincjpml extrateritorialităţii, atît

121
De îa publicarea lucrărilor citate, alte acte „ultrasecrete" au fost
în 1985, sub titlul Verraten tind verkauft, cartea a apărut în I deoontroiate, alte lucrări au fost publicate, alte fapte si mărturii au văzut
limba germană, în editura Universitas (Herbig/Miiller) din. I lumina zilei. Bineînţeles unele erau acte si lucrări necunoscute de mine,
Mtinchen. Traducerea italiană este gata si-şi aşteaptă edi- I cînd am scris primele lucrări, si care apar acum, în prezenta lucrare. Ea
torul. I nu este o repetiţie â celor anterioare. Este o completare,- o adîncîre de
Toate acestea au implicat o muncă enormă, cu mari efor- I probleme, o confirmare a tezelor susţinute anterior, co-şi găsesc, din
t.uri fizice şi financiare. Dar ele au fost duse cu bine pînă la 1 nenorocire, o absolută confirmare. Adaug că găsirea unui imens dosar
sflrşit. Autorul a avut permanent conştiinţa că el îşi face da- § cu documente ultrasecrete al Misiunii Americane ta România, între
1944 şi 1948, îmi permite să mă refer la aceste documente
toria faţă de neamul ssacriiicat, că lucrtrile lui nu sini 1 reproducîndu-le după voie, fiindcă legea americană, spre deosebire de
„cărţi", ci acte de conştiinţă românească. Acest fapt 1-a.în- | cea engleză, îmi permite o citare directă.
târit, 1-a încurajat, 1-a a.jutat, 1 Prezenta lucrare tratînd, în primul rîud şi aproape exclusiv,
problemele legate de soarta României, era firesc ca oamenii politici
în cărţile sus menţionate, arătăm în lumina ultimelor 1 documente români, în frunte, cu fostul rege, să fie citaţi în acesta carte. Eu nu ana
ultrasecrete cum., atît Roosevelt, cit şi Gb.urcb.ill, | aparţin sil, tuci in ţară, nici în exil, nici unui partid politie. Am
în mod voluntar, premeditat, secret şi cinic, au sacrificat ruşilor Europa considerat, din aprilie 1948, cînd am ieşit din spatele blestemate»
de răsărit, fără cunoştinţa, fără aprobarea | şi fără ratificarea popoarelor Cortina de Fier şi pînă astăzi, ea românii trebuie să facă ^românism'" şi
englez şi american. Arătam curo, s-a falsificat atît istoria României, cit şi nu. politică de „partid", de „comitete", do „biserici" şi „bisericuţe".
cea a celui de-al X doilea război mondial, pentru a se mistifica şi Înşela Cetăţean american din 1957, total independent de caracter,
opinia % publică mondială asupra acestui teribil „aranjament". Cum X independent pe plan financiar, eu am fost şî ana rămas un om. singur,
o adevărată conspiraţie a tăcerii s-a întins asupra acestor „aranjamente" izolat, fără apartenenţă, fără nevoia de a face compromisuri şi de a-mi
ce au dus. pînă la urmă la promovarea Uni- \ urni Sovietice, o ţară de îndoi şira spinării. Nu am avut şi nu. am nici o duşmănie personală cu