Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale

Curs 1
2.1 Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale
ITU-T descrie B-ISDN ca o reţea construită pe conceptele modelului ISDN,
implementată cu tehnologii ATM şi SONET/SDH. Cele 2 tehnologii sunt
complementare. SONET/SDH acţionează ca sistem de transport pentru informaţia
utilă încapsulată în celule ATM (trafic ATM). SONET/SDH se termină într-un
comutator ATM ce realizează transferul spre portul SONET/SDH sau spre interfaţa
UNI. ATM şi SONET/SDH formează o alianţă tehnică pentru B-ISDN.
Traficul ATM poate fi încapsulat la nivel fizic în 4 moduri, funcţie de
caracteristicile UNI ce poate fi publică sau privată. Se pot utiliza, codarea pe
blocuri (FDDI), fluxurile PDH, fluxurile SONET, SDH sau celulele brute.
UNI publică defineşte interfaţa între reţeaua ATM publică şi comutatorul ATM
privat, iar UNI privată defineşte interfaţa ATM dintre utilizatorul final şi
comutatorul ATM privat (fig. 2.1.1).
Multe din sistemele de transmisiuni actuale au fost proiectate pentru a lucra în
mod asincron, fiecare terminal din reţea procesand informaţie în ritmul ceasului
propriu. Scopul ceasului este de a localiza elementele digitale de semnal. Pierderea
datelor sau inabilitatea de localizare a acestora cu acurateţe cauzează probleme de
sincronizare. În general, în astfel de situaţii, informaţia este eliminată şi se
iniţializează procesul de resincronizare. Independenţa ceasurilor sistemelor poate
conduce la o largă variaţie între ceasul terminalului şi rata de bit la care informaţia
este recepţionată. Spre exemplu pentru DS3 variaţia ajungând la 1789 bps pentru o
rată de bit de 44 736 kbps [Bla95]. Mai mult, fluxuri DS1/E1 multiplexate în
DS2/E2 şi în continuare în DS3/E3 necesită introducerea biţilor de umplere (bit
stuffing) combinaţi cu biţi de delimitare cadru (framing bits). Multiplexările de ordin
superior, conduc pentru astfel de sisteme, asincrone, ce procesează rate de bit
ridicate, la necesitatea demultiplexării pentru a ajunge la DS1/E1.
În sistemele precum SONET şi SDH frecvenţa medie a ceasurilor sistemelor este
aceeaşi (sincrone), oferită de un ceas de referinţă, sau destul de apropriată
(plesiocrone). Nevoia de aliniere sau sincronizare este aici mai puţin necesară,
deoarece DS1/E1 sunt accesibile direct. Pentru situaţiile în care frecvenţa de
referinţă variază se utilizează pointeri care permit fluxului să fie flotant în cadrul
anvelopei cadrului SONET/SDH. Sistemele sincrone permit memorarea biţilor
pentru o perioadă de timp predictibilă astfel încât informaţia utilă poate fi mutată
dintr-o parte în alta a anvelopei PDU. În acelaşi timp un astfel de sistem cunoaşte în
permanenţă unde sunt amplasaţi şi ce reprezintă biţii recepţionaţi.

Sisteme de comunicaţii – Reţele ATM şi reţele locale .2 - 27.

Capitolul 2 / 1- ATM: Tehnologii şi standarde

2.1.1 Interfaţa utilizator reţea pentru ATM

Figura evidenţiază modelul conceptual al topologiei ATM în viziunea ATM
Forum[B21].

Figura 2.1.1 Topologie UNI-ATM bazată pe B-ISDN, variantă ATM Forum

B-NT1,B-NT2,B-TE1,TE2,B-TE2,B-TA şi B-LT/ET reprezintă grupuri

funcţionale, iar R,TB,SB şi UB puncte de referinţă. În scopul ilustrării aspectelor de
bandă largă în terminologie se introduce faţă de interfaţa ISDN litera B. Grupurile
funcţionale sunt echivalente cu cele definite în Rec. I.411. Interfaţa în punctul R
poate sau nu să beneficieze de capacităţi de bandă largă.
Configuraţiile fizice pentru aplicaţiile utilizatorului sunt multiple, ITU-T oferind
standardizarea pentru interfeţe la 155,520 Mbps şi 620,080 Mbps (I.413[A20]). Pentru
cele 2 debite în punctul de referinţă TB se definesc 2 opţiuni pentru interfaţa la
nivelul fizic: SDH şi celule brute, nivelul ATM fiind comun. Pentru 155,520 Mbps
în punctul SB cele 2 opţiuni se păstrează. B-NT1 are o singură înterfaţă spre TB, iar
B-NT2 poate beneficia de mai multe interfeţe spre SB. Operarea la nivel fizic pentru
TB, standardizată, este punct-la-punct iar în studiu se găseşte punct-la-multipunct.
Pentru SB la nivel fizic se recomandă punct-la-punct iar pentru nivelurile superioare
şi punct-la-multipunct.

B-NT1 (Network Termination 1 for B-ISDN), include funcţii aproximativ

echivalente cu cele ale nivelului 1 al modelului de referinţă OSI: terminaţie linie
transmisiune, gestiunea interfeţei, funcţii OAM, multiplexare de nivel 1,
sincronizare de bit/cadru; dacă fluxurile OAM bazate pe celule se termină în B-NT1
este necesară delinierea celulelor; alimentarea locală este în studiu;

.2 - 28.
 Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale

B-NT2 (Network Termination 2), poate fi concentrată sau distribuită, şi include

funcţii aproximativ echivalente cu cele ale nivelului 1 OSI şi ale nivelurilor
superioare definite în recomandarea X.200, sau poate fi nul pentru TB comun cu SB:
adaptare pentru diferite medii şi topologii, de distribuţie, deliniere celulă,
memorare în buffere, multiplexare/demultiplexare, alocare resurse, controlul
parametrului utilizat, adaptare la semnalizări, gestiune interfaţă, OAM, gestiune
protocol de semnalizare sau comutarea conexiunilor interne; alimentarea locală este
funcţională; în mod tipic NT2 sunt PBX, LAN, controlere de terminaţie, etc;
B-TE (Terminal Equipment), include funcţii echivalente nivelului 1 OSI şi
nivelurilor superioare definite de X.200: dialog şi protocol utilizator/utilizator-
utilizator/maşină, terminaţie interfaţă, gestiune protocol pentru semnalizare,
gestiune conexiune cu alte echipamente, OAM; TE reprezintă dispozitivul terminal
de abonat care poate fi, telefon digital/analogic, echipament terminal de linie,
terminal multifuncţional, etc;
B-TE1 (Terminal Equipment 1), include funcţiile recomandate de de CCITT
pentru B-ISDN expuse anterior;
B-TE2 (Terminal Equipment 2), include funcţii B-TE dar pentru interfeţe
neincluse în recomandările CCITT; compatibilitatea cu interfaţa S/T B-ISDN
impune funcţii de conversie înglobate în TA;
B-TA (Terminal Adapter), include funcţii pentru nivelurile 1 şi superioare
recomandate de X.200, ce realizează conversii la B-ISDN prin adaptare de debite,
conversii A/D, D/A, etc;
SB/TB – interfaţă pe 4 fire, RB – interfaţă oarecare non-B-ISDN, UB – interfaţă
digitală non-B-ISDN - puncte de referinţă pentru care sunt definite: structura şi
perioada cadrelor;

2.1.2 Ierarhia digital plesiocronă

Sistemele PDH, utilizează semnale digitale organizate în cadre periodice cu
perioada fixă de 125μs şi tehnici asincrone. Cele mai cunoscute sunt sistemele
T1/E1.
T1 operează la 1,544 Mbps, rată de bit care în 1960 era valoarea cea mai ridicată
ce putea fi transferată prin perechea de fire de cupru torsadate pe distanţa de 1 milă.
T1 descrie tipul specific al echipamentului purtătorului, termen care astăzi este
utilizat pentru a descrie un sistem purtător, o rată de bit şi convenţii multiple de
multiplexare şi încapsulare. Termenul mai concis este DS1 care descrie un semnal
digital multiplexat transportat de purtătorul T.
E1 operează la 2,048 Mbps, fiind similar dar nu compatibil cu T1. Standardul E1
are implementare în Europa, în timp ce T1 îşi găseşte domeniu de aplicabilitate în
America de Nord. D1 reprezintă varianta japoneză a purtătorului T1. Figura 2.1.2
prezintă nivelele ierarhice pentru PDH.

Sisteme de comunicaţii – Reţele ATM şi reţele locale .2 - 29.

 Capitolul 2 / 1- ATM: Tehnologii şi standarde

Figura 2.1.2 Ierahii PDH standardizate

Elementul ce stă la baza tuturor ierarhiilor plesiocrone este multiplexul primar

(de ordinul 1) T1 definit de G.733 respectiv E1 definit de G.732. Tabelul 2.1.1
sintetizează principalele caracteristici ale sistemelor T1/E1.

Caracteristici E1 T1
Frecventa de esantionare 8 kHz
Tehnica de digitizare a vocii Modulaţia impulsurilor în cod cu cuantizare neuniformă
Număr biţi/eşantion 8 biţi
Durata unui cadru 125 us
Debitul binar al unui canal telefonic 64 kbps
Caracteristica de compandare Legea A (A=87,6) Legea μ (μ=255)
Număr de segmente/caracteristică 13 15
Număr de intervale de timp/cadru 32 24
Număr canale telefonice 30 24
Număr biţi/cadru 256 193
Debit binar total 2,048 Mpbs 1,544 Mbps
Cu sevenţe grupate (0011011) Cu secveţe distribuite (101010…)
Sincronizare cadre transmise în intervalul 0 al cadrelor formate din bitul 1 al cadrelor
impare impare

LSB al fiecărei căi din 6 în 6

În intervalul 16, 4 biţi pe cale
Semnalizare cadre, sau în canal comun (bitul 1
sau în canal comun (64 kbps)
al cadrului, cadre pare (4 kbps))

Tabel 2.1.1 Sisteme multiplex primare [Zah98]

.2 - 30.
 Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale

Structura cadrului primar E1 şi a multicadrului de semnalizare[A43][A44][B3]

Figura 2.1.3 Structura cadrului primar E1 şi a multicadrului de semnalizare [G.704]

IT (intervalul de timp) 0 este destinat sincronizării cadrului. IT 16 este folosit

pentru semnalizare. Celelalte IT pot fi folosite pentru transmiterea de semnale
vocale codate utilizînd modulaţia impulsurilor în cod - MIC (PCM-Pulse Code
Modulation) sau pentru transmiterea de date care nu depăşesc 64 kbps.
Semnalizările în afara benzii vocale asociate unei căi de comunicaţie se transmit
prin IT16 a 15 cadre (fără cadrul 0) dintr-un multicadru de semnalizare cu 4 biţi/cale
(abcd).
Controlul sincronizării cadrelor MIC este realizat prin IT0 cu următorul conţinut:

Biţi 1 2 3 4 5 6 7 8
Cadru par Si 0 0 1 1 0 1 1
Cadru impar Si 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8

Tabel 2.1.2 Alocarea biţilor pentru IT0

A 1 în condiţii de alarmă (Remote Alarm Indication) / 0 în rest

Sa4 Poate fi utilizat drept canal legătură de date pentru OAM;
modificările în punctele intermediare conduc la modificări pentru CRC-4; protocolul este în
studiu; 1 în mod obişnuit
Sa5-Sa8 Biţi rezervaţi pentru utilizări naţionale (1 dacă nu sunt folosiţi)
Si Rezervat pentru utilizări internaţionale sau canal pentru CRC-4 (cadru par) respectiv
sincronizare multicadru (impar)

Sisteme de comunicaţii – Reţele ATM şi reţele locale .2 - 31.

Capitolul 2 / 1- ATM: Tehnologii şi standarde

Sincronizarea multicadrului este realizată prin octetul din IT16 al cadrului 0 al

multicadrului cu formatul 0000RARR, unde A este un bit de alarmă de ieşire din
sincronism al multicadrului în unitatea distantă, iar R este bit de rezervă pentru
utilizare naţională sau/şi prin bitul 1 al IT0 din cadrele impare 1-11 pentru
multicadrul CRC-4.

Biţi IT0
SMF Cadru
1 2 3 4 5 6 7 8
0 C1 0 0 1 1 0 1 1
1 0 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
2 C2 0 0 1 1 0 1 1
3 0 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
I
4 C3 0 0 1 1 0 1 1
5 1 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
6 C4 0 0 1 1 0 1 1
Multicadru

7 0 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8

8 C1 0 0 1 1 0 1 1
9 1 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
10 C2 0 0 1 1 0 1 1
11 1 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
II
12 C3 0 0 1 1 0 1 1
13 E 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8
14 C4 0 0 1 1 0 1 1
15 E 1 A Sa4 Sa5 Sa6 Sa7 Sa8

Tabel 2.1.3 Structura multicadrului de semnalizare cu opţiune pentru CRC-4

Echipamentele ce încorporează proceduri CRC-4 trebuie să fie capabile să

opereze cu echipamentele ce nu au implementată această procedură. Setarea
echipamentelor se poate efectua manual sau automat. În tabel fiecare SMF (Sub-
multiframe) beneficiază de facilităţile CRC-4. Cadrele 13 şi 15 utilizează biţii E
pentru a indica recepţia eronată a submulticadrului. Pe durata sincronizării au
valoarea 0 iar în caz de detecţie a erorilor starea lor se modifică din 1 în 0. Pentru
echipamentele ce nu folosesc biţii E, valoarea acestora este 1. Se observă în tabel
prezenţa semnalului de aliniere multicadru (sincronizare) transmis prin bitul 1 al IT0
din cadrele impare – 0011011. Polinomul generator al CRC-4 este g(x)=x4+x+1.

.2 - 32.
 Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale

Structura cadrului primar T1 (DS1) şi a multicadrului de semnalizare[A43][A44][B1]

Se transportă semnale vocale sau date prin 24 canale cu rata de bit de 64 kbps.
Multicadrul de semnalizare este standardizat în 2 variante: 24 cadre (3ms) sau 12
cadre (1.5ms).

Figura 2.1.4 Structura cadrului primar T1 şi a multicadrului de semnalizare

Primul bit al fiecărui cadru de 193 biţi, bitul F, este utilizat pentru a oferi:
- sincronizare cadru – FAS (Frame Alignment Signal) - …001011…;
- un canal pentru legătură de date de 4 kbps – DL (Data Link), biţii m;
- implementare pentru detecţie erori prin CRC-6, biţii e1-e6;
- în cazul semnalizării prin canal asociat: 1 canal de 1333 bps, 2 canale de 667 bps sau 4 canale
de 333 bps; numărul biţilor de semnalizare fiind de 4 pentru fiecare IT (abcd).

Polinomul generator al CRC-6 este x6+x+1.

Canalul legătură de date conţine date, secvenţe libere sau secvenţa de alarmă
pentru pierderea alinierii transmisă echipamentului distant emiţător
(1111111100000000).

În cazul multicadrului de 12 cadre, canalul DL nu există, iar indicatorul de

alarmă va fi transmis prin inversarea bitului F (0) din cadrul 12.

Nr. Aliniere Aliniere Nr. biţi în fiecare IT Canal

cadru cadru Multicadru Info. Semnalizare semnalizare
1 1 - 1-8 -
2 - 0 1-8 -
3 0 - 1-8 -
4 - 0 1-8 -
5 1 - 1-8 -
6 - 1 1-7 8 A
7 0 - 1-8 -
8 - 1 1-8 -
9 1 - 1-8 -
10 - 1 1-8 -
11 0 - 1-8 -
12 - 0 1-7 8 B
Tabel 2.1.4 Alocarea valorilor bitului F pentru multicadrul de 12 cadre

Sisteme de comunicaţii – Reţele ATM şi reţele locale .2 - 33.

Capitolul 2 / 1- ATM: Tehnologii şi standarde

Bitul F
Nr. Nr. biţi pentru IT Canal
Interpretare
cadru Nr. bit semnalizare
FAS DL CRC Info. Semnalizare
1 1 - m - 1-8 -
2 194 - - e1 1-8 -
3 387 - m - 1-8 -
4 580 0 - - 1-8 -
5 773 - m - 1-8 -
6 966 - - e2 1-7 8 A
7 1159 - m - 1-8 -
8 1352 0 - - 1-8 -
9 1545 - m - 1-8 -
10 1738 - - e3 1-8 -
11 1931 - m - 1-8 -
12 2124 1 - - 1-7 8 B
13 2317 - m - 1-8 -
14 2510 - - e4 1-8 -
15 2703 - m - 1-8 -
16 2896 0 - - 1-8 -
17 3089 - m - 1-8 -
18 3282 - - e5 1-7 8 C
19 2475 - m - 1-8 -
20 3668 1 - - 1-8 -
21 3861 - m - 1-8 -
22 4054 - - e6 1-8 -
23 4247 - m - 1-8 -
24 4440 1 - - 1-7 8 D

Tabel 2.1.5 Alocarea valorilor bitului F pentru multicadrul de 24 cadre

Interfaţa la 1544 kbps este standardizată şi pentru transportul IT de 32

kbps. Fiecare IT beneficiază de 4 biţi existând astfel 48 de canale. Fiecare IT poate
transporta semnale vocale codate ADPCM (Adaptive PCM) în conformitate cu
G.721 sau date la 32 kbps. O grupare de 12 astfel de canale oferă o rată de bit de 384
kbps, interfaţa T1 gestionând un cadru cu 4 astfel de grupări. Structura cadrului este
evidenţiată în figura 2.1.5.

Grup IT IT
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 SGC
2 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 SGC
3 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 SGC
4 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 SGC

Figura 2.1.5 Structura cadrului T1 pentru canale de 32 kbps

.2 - 34.
 Aspecte generale ale sistemelor de transmisiuni digitale

Dacă semnalizarea nu este necesară există 4 grupuri de 12 canale cu rată de 384

kbps, iar pentru semnalizare pe canal asociat, IT 12,24,36,48 reprezintă canale de
semnalizare de grup (Signalling Grouping Channel-SGC) pentru 44 de canale de
informaţie.
SGC (4 biţi) este utilizat pentru transmisia informaţiei de semnalizare,
informaţiei de alarmă, a semnalului de aliniere de multicadru şi a informaţiei pentru
detecţia erorilor CRC-6 ceea ce reprezintă ansamblul inf. OAM.

Multicadrul de semnalizare cuprinde 24 de cadre şi are structura din tabelul 2.1.6.

Nr. Biţi SGC

cadru 1 2 3 4
1 Aj Aj+1 0 S1
2 Aj+2 Aj+3 1 S2
3 Aj+4 Aj+5 0 CRC1 J = 1 pentru IT 12
4 Aj+6 Aj+7 1 S4 J = 13 pentru IT 24
5 Aj+8 Aj+9 0 S5 J = 25 pentru IT 36
6 Aj+10 M1 1 S6 J = 37 pentru IT 48
7 Bj Bj 0 CRC2
8 Bj+2 Bj+3 1 S8 Biţi de semnalizare (AjBjCjDj )
9 Bj+4 Bj+5 0 S9 Mj – biţi indicatori de alarmă
10 Bj+6 Bj+7 1 S10
11 Bj+8 Bj+9 0 CRC3
12 Bj+10 M2 1 S12
13 Cj Cj 1 S13
14 Cj+2 Cj+3 0 S14
15 Cj+4 Cj+5 1 CRC4
16 Cj+6 Cj+7 0 S16
17 Cj+8 Cj+9 1 S17
18 Cj+10 M3 0 S18
19 Dj Dj 1 CRC5
20 Dj+2 Dj+3 0 S20
21 Dj+4 Dj+5 1 S21
22 Dj+6 Dj+7 0 S22
23 Dj+8 Dj+9 1 CRC6
24 Dj+10 M4 0 S24

Tabel 2.1.6 Structură multicadru de semnalizare pentru canale de 32 kbps

- bitul 3 al SGC oferă canalul de sincronizare pentru multicadru ;

- bitul 4 al SGC generează canalul de 2 kbps pentru detecţia de erori prin codul CRC-6 asupra
celor 12 IT ale fiecărui grup de canale de 384 kbps (1152 biţi) ; există 4 cuvinte CRC pentru
cele 4 grupuri de canale ;
- bitul 2 al SGC din cadrele 6,12,18 şi 24 generează canalul indicator de alarmă ;
- biţii S sunt în mod curent neutilizaţi şi ca atare marcaţi cu 1 ; definirea şi alocarea lor este încă
în studiu ;
- pierderea şi recuperarea sincronizării multicadrului grupurilor SGC sunt declarate când 2 din
cei 4 biţi ai SGC sunt eronaţi, respectiv când o secvenţă corectă de 24 biţi SGC este detectată
începând cu primul bit al cadrului SGC.

Sisteme de comunicaţii – Reţele ATM şi reţele locale .2 - 35.

Capitolul 2 / 1- ATM: Tehnologii şi standarde

Observatii :

Concepţia punct-la-punct ce stă la baza transmisiei plesiocrone are în principal 2

consecinţe:
- accesul la afluenţi indiferent de nivel, necesită demultiplexarea pas cu pas
până la 1,544/2,048 Mbps;
- capacitatea de gestiune şi întreţinere este rudimentară – nu există biţi de
gestiune şi întreţinere, iar biţii de semnalizare sunt insuficienţi;
Un handicap mai puţin aparent al reţelelor PDH derivă din faptul că sistemele de
transmisiuni pentru debite mari nu sunt standardizate (E5/DS4) şi în consecinţă
interoperabilitatea este mai scăzută iar operatorii trebuie să aibă grijă să cumpere
ambele capete ale conexiunii de la acelaşi producător.

.2 - 36.