seesseeeese Ue on ore 8 pag. Pretul lei 2,50 CZU 666.982.2/4:65.012.7 er on inane STANDARD DE STAT ‘BSTASE6657/2-89 EDITIE OFICIALA 8 ELEMENTE PREFABRICATE DE BETON,| —twocwicye: +) COMITETUL, NATIONAL BETON ARMAT SI BETON PENTRU gti $f TEHNOLOGIE PRECOMPRIMAT caus uous EUSTITUTOL, ROMAN Reguli si metode de verificare a calitafii Ce ‘CONCRETE, REINFORCED ELEMENTS PREFABRIQUES SUEMEHTSL CEOPHBIE BETORHEIE| CONCRETE AND PRESTRESS EN BETON, BETON ARME >KEJIESOBETOHHBIE Mi 2KEJIE3OBETOH-| ‘CONCRETE ELEMENTS ET BETON PRECONTRAINT HBIE TIPEMBAPHTEMHO HATPSKEH Rules and methods for quality checking up| Régles et méthodes de vérification —— de Ta qualité ‘Tipasana meroas mpovepkM KawecTsa 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste regulile si metodele de verificare a calititii clementelor prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat, utilizate in construcfii si calculate in conformitate cu STAS 10107/0-76. 1.2 Standarde conexe STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. * Condifii tehnice generale de calitate STAS 6657/3-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice STAS 10107/0-76 Construcfii civile si industriale, Calculul si aledtuirea elementelor din beton armat si beton precomprimat STAS 3160/1-84 Verificarea calitaii loturilor de produse pe baza nivelutui de calitate acceptabil (AQL). Reguli de utilizare a procedeclor si tabelelor statistico-matematice pentru vetificarea calit&tii prin atribute si prin misurare STAS 3160(2-84 Verificarea calit&tii loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL). Procedee $i tabele statistico-matematice pentru verificarea calitifii prin atribute *) Impreuni eu STAS 6657/1-89, tnlocwieste STAS 6657/1—76 si STAS 6657/2—75. Blaborat de: Aprobat de: Data intraritf : INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, INSTITUTUL ROMAN DE © intrdrit tn vigoare: PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII| STANDARDIZARE lostieueul de Cercetiri tn Constructit Ba. Ilie Pintilie nr. 5 4 Ezonomia Constructilor Bucuresti 1989.11.01 Telex 11312 CNST R |STAS 6657/2-69 2 STAS 3160/3-84 Verificarea calititii loturilor de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL). Procedee gi tabele statistico-matematice pentru ve misurare jcarea calit&tii prin 2 REGULI DE VERIFICARE A CALITATIL 24 Verificarile se efectueaz’ pe loturi de acelagi fel de prefabricate cu aceleagi dimensiuni, forma, armare si clasi de beton gi constau dis verificiri de lot; — verificari periodice. 22 Verificdrile de lot se efectueazi pe fiecare lot de produse in parte si constau din: — verificarea materialelor (beton, ofel etc.) ; = verificarea aspectului elementelor prefabricate; — Verificarea catacteristicilor geometrice (precizia' de executie si incadrarea in toleranfe) a elementelor_prefabricate; : ~ ‘verificarea modului de execufie a elementelor prefabricate privind pozitia armiturii, regimul de sudare si grosimea stratului de acoperire cu beton. 224 Verificirile de lot se fac: — pentru betoane, materiale componente ale acestora si ofel beton, conform STAS 1799-88, jar pentru’ celelalte materiale conform standardelor de produs; pentru elemente structurale, bucati cu bucat& pentru condifiile de aspect, pozi armaturii, regimul de sudare si grosimea stratului de acoperire cu beton; statistic pentru verificarea Glasei betonului si caracteristicilor geometrice cu exceptia panourilor mari prefabricate de pereti si fatade ale ciror caracteristici geometrice se verific’ bucaté cu bucata — pentru elemente nestructurale, bucati cu bucatii pentru pozitionarea armaturii, regimul de sudare $1 grosimea stratului de acoperire cu beton; statistic pentru verificarea aspectului, a caracteristicilor geometrice si a clasei betonului. ODSERVATIE—Verificarea statistich a casei betonu face conform reglementiilor tehaice in vi 2.22 tm cazul verificdrilor statistice, loturile necorespunzitoare pot fi sortate bucat& cu bucat& $i prezentate Ia 0 now’ verificare. Elementele necorespunzitoare de la sortarea loturilor cit si cele de la verificarea bucati cu bucatii pot fi rectificate si prezentate din now la control. ‘Admiterea rectificirii defectelor, care nu afecteazi capacitatea portant sau durabilitatea dlementului si stabilirea modului de realizare a rectificirilor, este de competenta organelor de control.tchnic de calitate, in limitele prevazute in reglementirile tehnice specifice in vigoare. ‘Rectificarea altor defecte (zone puternic segregate, goluri, fisuri deschise, stirbituri la muchiile de rezemare de.la console sau dinfi etc.)se poate face numai cu avizul proiectantului. Nu se admit rectificiri ale defectelor ce pericliteaz4 ancorarea armiturilor de rezistenf& a beton armat sau beton precomprimat. Elementele pentru care nu se admite utilizarea dupa rectificare in condifiile proiectului, se vor marca vizibil cu semnul rebut R gi vor fi depozitate separat. 22.3 Verificarea. statisticd se poate face prin misurare conform STAS 3160/3-84, sau prin atribute conform STAS 3160/2-84, separat pentru fiecare caracteristicd geometricd (lungime, lajime, fnalfime etc.) si numai prin atribute pentru condifille de aspect. 2.2.3.1 Planul de verificare a calitatii trebuie si fie stabilit prin documentafia tebnic& a produsului, jn dare sf fie precizate marimea lotului, nivelul de verificare Nv, cit si nivelul de calitate accep- tabil AQL. Ta alegerea parametrilor de verificare Nv si AQL trebuie si se alba in vedere importanfa prefabricatului in cadral executiei si exploatirii constructici 22.32 Nivelul de verificare Nv se alege dintre marimile I, IT si INI, jar nivelul de calitate accep- {abil AQL se alege dintre valorile: 0,25%; 040%: 1,00%! 2,50%; 4,00% si 10,00%. COBSERVATIE — In eaauri curente se folospte Nv= II pi AQL =2,30% In anexa A se di un exemplu de veri atribute. 2.3 _ Verificarile periodice se efectueaza pe unul din loturile supuse verificirilor de lot in perioada respectivi, cu frecventa specificati mai jos, dack nu se prevede altfel in documentatia tehnics, i constau din: — verificarea modului de execufie a elementelor prefabricate privind lucritile de injectare, realizarea efortului de precomprimare, contrasigeata sub actiunea precomprimarii, precizia alci- tuirii elementelor compuse si alte verificiri stabilite prin documentatia tehnici, lunar; are statistic& prin masurare si in anexa B prin Cee eae~3- STAS 6657/2-89 — verificarea conditiilor privind comportarea sub incArclri (pentru elemente prefabricate de beton armat si beton precomprimat), etapa I si Il, anual OBSERVATIE ~ Etapa If (pin8 la rupere) a verifictsli comportirii sub felrckti ge electucacd. dach este Previzutt in documentatia tehnict 234 | Verificirile periodice se mai efectueaza si ori de eite ori se schimbi materialele sau tehno- logia de fabricatie. 23.2 |, Verificdrilé periodice se efectueaz’ pe numirul de clemente previzute in documentafia tehnica. 233° La verificirile periodice chiar dact numai un produs nu corespunde, se repel incercarea Pe un numér dublu de probe. Dac& si in acest caz numai un singur produs nu corespunde, lotul Se respinge, sau dupa caz, se resorteaz& prezentindu-se la 0 nous verificare si se iat thasuri cores- Punzitoare pentru imbunstafirea caliti{ii. 234, lncercirile periodice se pot efectua ca incerciri de lot, daci se prevede in documentafia tebnica. 3 METODE DE VERIFICARE 3.1 Verificarea materialelor B11 uetificarea rezistentei betonului la fazele previzute prin poriect (decofrare, transfer, livrare) gi a realizarii clasei de beton se face conform STAS 1275-88. 3.12 Verificarea calititii ofelurilor folosite 1a armarea elementelor prefabricate si a celorlalte ‘materiale se face inainte de utilizare, pe baza certificatelor de calitate liberate de produciton, Jn caz de dubiu se fac incerc&ri de laborator in concordanga cu standardele de produse respective 3.2 Verificarea aspectului Se verifick cu ochiul liber si cu instrumente de masuri adecvate, aspectul produselor (dacé prezint& goluri, segregari, fisuri, rupturi etc.), detaliile aparente (mustiti, dispozitive de ridi- care, piese inglobate etc.}, dotarile, echipamentele, finisarea, protectiile superficiale ete. indicate in Proiect. 3.3 Verificarea caracteristicilor geometrice Vetificarea caracteristicilor geomerice se face conform STAS 6657/3-89, cu_unnXtoarele preciairi: 7 {n cazul verificdsii prin misurare, precizia mijlocului de misurare reprezinti aproximativ 1/10 din toleranfa prescrisi. pentru caracteristic’, dar si nu depigeasci 1/6 din tolerant; {in cazul verificirii prin atribute, pentru caracteristicile misurabile se utilizeacd calibre limitative sau mijloace de masurare. Precisia calibrelor sau mijloacelor destinate verificdrii dimensiunilor, in raport cu toleranta PrescrisK pentru acestea, trebuie si fie conform STAS 6657/3-89. 34 Verificarea modului de executie 34.1, Se verified conformitatea cu prevederile proiectului sau prescriptiilor tehnice specifice de execufie a tuturor lucririlor ce devin ascunse pe parcursul executii, 3.4.2 | Verificarea grosimii stratului de beton de acoperire a armiturii se face inainte de turnarea a {in element, iar dupa intarire se pot folosi metode nedistructive (exempla: gamma- gtafie). Grosimea stratului de beton de acoperire se verific& si ori de cite ori produsul se incearc& Ja rupere. OBSERVATIE — Se admite verificares grosimii stratuai de beton de acoperire # prin spargere, in limite Atdmise pentru defecele de aspect, cu reparare ulterioara, cu excepia dementclor de bere pecan ae saga I de fisurare la cate nu se admite” 34:3 Se verificd realizarea efortului de precomprimare inindu-se seama de toate pierderile de tensiune pind in momentul verifickrii, imediat dup pretensionare sau inaintea transferulat 344 | Se verifick contrastgeata sub acfiunea precomprimarii si a greutd{ii proprii in conformitate oe 34.5 La elementele cu structuri compuse la care se utilizeazi materiale diferite, se verifies recizia aledtuirii astfel incit s& se asigure, in afara conditillor de rezisten{a si celelalte conditii Ue comportare (eninge higrotermise. fence, comportare la foc etc.) pe baza prevederilor din proiecte sau ale unor prescripfii speciale.STAS 6657/2-89 -4- 3.5 Verificarea comportarii sub incircare 3.5.1 Principiul metodei Elementele prefabricate de beton armat si beton precomprimat se supun inc&rctrii in trepte si se verifick sAgeata, fisurarea, capacitatea portant’ si modul de epuizare a acesteia, 3.5.2 Aparaturi —'Stand special de incercat, dotat fie eu prese hidraulice, fie cu greutii, care si asigure posibilitatea aplicarii inearcarilor conform schemei de rezemare si de incircare; dispozitivele nu trebuie si impiedice deplasarea elementelor in planul de actiune a forfelor aplicate. — Comparator cu fir (fleximetru) cu diviziunea de 0,1 mm sau comparator cu cadran cu diviziunea de 0,01 mm. — Instrumente adecvate marimii deschideri fisurilor masurate (lupa gradat’ cu diviziunea de 0,1mm pentru fisuri cu deschideri mai mari de 0,1 mm si microscoape portabile cu diviziunea de 0,01 mm sau deformetre eu diviziuni de 0,001 mm pentru fisurile mai mici de 0,1 mm). 3.5.3. Mod de luera 3.5.3.1 Se supuh incere’rii elemente prefabricate care au corespuns celorlalte verificAri ‘Temperatura mediului la care se fac incercarile trebuie si fie peste O°C, iar aparatura trebuie ferith de intemperii si de actiunea direct a razelor de soare sau a surselor de incdlzire. 3.5.3.2 Verificarea sub incdrcare se efectueaz in conformitate cu prevederile proiectului de executie in cea ce priveste: —condifiile de rezemare a elementului prefabricat; —modul si pozitia in care se aplici inciredrile; — valoarea incircirilor pentru fiecare nivel de incircare; — caracteristicile urmarite (contrasigeat’ si sigeat’, comportarea la fisurare si capacitatea portant) si compararea cu caracteristicile de contro! stabilite; ‘—misuri speciale de protectia muncii rezultate din caracteristicile elementului. 3.5.3.3 Incercarea se efectueazi pe standul de proba procedindu-se astfel: —elementul se pozitioneaz& in dispozitivul de fixare si se incarcA conform schemei de incarcare, corespunzitor modului gi pozitiet in care acfioneaz& incdrc&rile Tuate in considerare in calcul; — IncArcarea se face astfel incit si nu provoace distrugerea elementelor si prabusirea incireiturii sia dispozitivelor de incircare si masurare; — in’ timpul incerc&rii, sub element, trebuie prevazut un dispozitiv de protectie pentra elementul incercat cit si pentru a preintimpina ciderea inctirciturii in momentul distrugerii elementului, 3.5.34 Verificarea sub incircare se face in doua etape: — etapa I (nedistructiva), la care se verifick sigeata si fisurarea; — etapa II (pin la rupere), la care se verified stgeata, regimul de fisurare, capacitatea portant’ si modul de epuizare a acesteia. 3.5.3.5 Pentru efectuarea incercarii in etapa I se au in vedere urmitoarele: 35 velul maxim de incircare pentru etapa I corespunde cu: — incarcarea de exploatare, pentru elementele de beton armat, elementele de beton pre- comprimat, cu. precomprimare moderat%, verificate in clasa ITI de fisurare si pentru elementele de beton precomprmat cu armare mixta din armaturi pretensionate de tip SBP si TBP precum 31 armiituri nepretensionate de completare, verificate in elasa IT de fisurare; — incircarea de exploatare marita cu 10%, pentru elementele de beton precomprimat cu precomprimare total sau parfial& verificate in clasa I de fisurare si pentru clementele de beton precomprimat avind numai armaturi pretensionate de tip SBP si TBP verificate in clasa II de fi- 3.5.3.5.2 Incercarea in etapa I se face in minimum doua cicluri (de incdrcare, descircare) cu pauzi ‘de minim 30 min intre cle. 3.5.3.5.3 Incercarea in fiecare ciclu se face in minimum patru trepte de incircare (prima treapti corespunde greutitii proprii) astfel: — nici o treapta de incarcare, cu exceptia primei trepte, pind la 80% din incircarea maxima nu trebuie si depigeasc 25% din aceasta, iar in continuare 10%; —una dintre primele trepte de incircare trebuie si corespunda incircarii permanente; — ultima treapti de incircare este incircarea de exploatare sau incircarea de exploatare miriti cu 10%, in care caz penultima treapta trebuie si fie incarearea de exploatare — dup’ fiecare treapta de inclrcare gi desclireare, trebuie lasate pauze pind la stabilizarea deformatiilor. 3.53.54 Pentru incercarea elementelor prefabricate in etapa I se procedeaz dup& cum urmeazi: Primul ciclu — se aplica inc&rcarea stabilit® pentru fiecare treapt8, cu pauze intre ele de minim 5 min. Dupi ultima treapti de incircare pauza este minim 30min, pauzele trebuind si fie prelungite pind la stabilizarea deformatiilor; - — se descarci complet, in aceleagi trepte ca la incdrcare, si se !isi in repaus minim 30min.STAS 6657/2-89 Al doilea ciclu sy, 7 & aplict tnedrearea gi deseBsearea eu treptele gi pauzele respective, identice eu primul ‘Al doilea ciclu se repet ori de cite ori rezult% necesar pentru verificarea condifiilor din STAS 6657/1-89. La repetarea ciclurilor se pot face descircari parfiale atunci cind se verifick anumite conditii (de ex. inchiderea si redeschiderea fisurilor la elementele din beton precomprimat — cu excepfia celor cu armare mixti la care nu se verified inchiderea gi redeschiderea fisurilor) OBSERVATUE — fa cazulclementelor care se inceated inetapa IL, In fuuctic de tipolelementului prefabricat, e conditile de exploatare, precum si de condifilo de experimentare, proirctantal poate sk preva, pe bask de justifcare tehnico-economicd, remunfarea la deschrcare sau la alte faze aferente etapei I si trecerea direct fa etapa IL 3.5.3.6 La efectuarea incercirii in etapa II se au in vedere urmitoarcle: 3.5.3.6.1 Incercarea in etapa II se face in continuarea etapei I, dup consumarea pauzei cores punzitoare dup’ ultimul ciclu, 3.5:3.6.2 Incercarea se face in trepte, astfel: a) Pentru elementele de beton armat: ~ se reincarci in treptele aplicate in etapa I pin la incircarea de exploatare, dupa care treptele vor fi de max. 20% din aceasta pina la 80% din incdrcarea de rupere, urmate de trepte de max. 10% din incircarea de exploatare, pink la epuizarea capacitatii portante. Una din trepte trebuie s& corespund’ incarcirilor de calcul considerate la proiectarea elementului b) Pentru elementele de beton precomprimat: — in cazul cind elementele au fisurat din etapa I, incercarea iu etapa TI se efectueazi ca Ja beton armat (pet. 3.5.3.6.2 a); — in cazul cind elementele nu au fisurat in etapa T incercarea in etapa TI se face in treptele aplicate in etapa T pind la 90% din incdrcarea maxim& a acestei etape, dupi care se reduc la 10% din inc&rcarea maxim, pind la verificarea tuturor parametrilor de fisurare. Dupl terminarea acestei verificiri, treptele sint sporite la 20% din incircarea de rupere pind la atingerea 4 80% din aceasta, dupi care treptele se reduc. din now Ia, 10% din Incirearea de rupere pind la eptizarea capacititii portante. Una din trepte trebuie s& corespundi incircarilor de calcul rate la proiectarea elementului, OBSERVATIT: 1 Pentru drterminarea mai exact a momentolui de redeschidere si tachidere a fsurilo se pot partiale 9 reinccari (in apropierea incarchilor coresponsstonre parametrulUl care se urate Redeschiderea pi inchideres fisuritor ae determiak Gupt co deschieren fiarlor maxime, la momentol inco- ‘oletor, a atine 0, mm 2°tn cazut in care comportarea elementulut prezint& unele particularitifi (Ssuri fncinate, alunecarea.armi- turilor pretensionate ete), teptele nu vor depagt 10%, din tacarcarea maxim ga treptl I din momentul sesiarit sspectelor respective si pind Ta epuizarea capacttstit portante. © descsre8ei 3.5.3.7 In timpul efectuarii incercarilor se determin’ urmitoarele 3.5.3.7.1 Sigeata, prin masurare cu comparatorul cu fir, cel putin 1a inceputul sila sfirgitul fiecSrei trepte de incircare, finind seama de tasarea xcazemelor iar in cazul consolelor incastrate, se vor masura si deplasirile capatului liber, tinindu-se seama atit tle tasarea cit si de rotirea reazemelor. In dreptul sec{iunii in care se determin’ stgeata se va ayeza un aparat de masurat dispus Ja mijlocul litimii acestefa. Dac lijimea clementelor depaseste Im, in cimp se vor ageza supli- mentar cel pufin dou’ aparate dispuse la extremitatile sectiunii considerate. In cazul unei incireSri simetrice, Ia plicile cu dou’ nervuri longitudinale, valoarea sigetii misurate se va considera egala cu semisuma sigetilor nervurilor, daci diferenta lor nu depageste 10% astfel sigeata se va considera cea mai mare dintre cele dovd valori. 3.5.3.72 Fisurile, printr-o examinarea atenti a suprafetei clementului si prin masurare cu instru- mentele precizate la pct. 3.5.2, in timpul menfinerii incirctrilor, notindu-se aparijia, m&rimea deschidenii gi distanta'dintre acestea, astfel: a) La elementele de beton armat se determin’ deschiderea maxima a fisurilor la reinctrcarea pentru treapta corespunzitoare incircdrii de exploatare, dup consumarea pauzei. 1b) La elementele de beton precomprimat se determin aparifia fisurilor, notindu-se nivelul corespunz&tor al incérciii Inchiderea si redeschiderea fisurilor se determina in cursul a cel pufin dowd incdrcari gi descirciri, dupa atingerea unei deschideri maxime de 0,1 mm prin observatie vizual, sau de preferat, prin urmarirea cu reperi si deformetrul a comportarii principalelor fisuri apArute anterior in curstl determinarii aparitiei fisurilor. Se considera drept redeschidere a fisurii momentul in care mirimea deschiderii unei fisuri este de max. 0,02mm. Se noteaz incircarea corespunzitoare redeschiderii fisurilor.STAS 6657/2-89 -6— 4.5.3.7.3 Deplastrile 1a mijlocul deschiderii elementului si tasarea reazemelor, prin mAsurare cu comparatorul cu fir, la fiecare treapt de incircare dup’ terminarea perioadei de menfinere a treptei respective. OBSERVATIE — fnceptad de ta circa 809% dia tncSrearea maxim din prima etap& se va urmfri si evestuala jivnecare « armturiorpregtint cu ajtarel une comparator cu caran es divisnea de 001mm montat Ta eapetele unora dia armBturl 3.5.3.7.4 Epuizarea capacit’ii portante, reprezint& incircarea de rupere si este determinata de marimea incdrcérii la care se ajunge la’una din situafiile urmatoare: a) se produce distrugerea elementului prin cedarea betonului comprimat sau a armaturi longitudinale intinse; b) sigeta depaseste 1/70 din deschidere, in cazul elementelor simplu rezemate, respectiv 1/35 din lungimea de ‘calcul in cazul consolelor: - ©) cedeaz& zonele de reazem prin fisuri inclinat’, smulgerea armaturilor sau strivirea local a betonului; 4) fisura cea mai deschisi ajunge 1a 2mm la elementele de beton precomprimat 3.5.3.8 Verificarea clementelor de beton armat se face dup& atingerea rezistentei la livrare, iar a celor din beton precomprimat la virsta de 28 zile daci au rezistenfa de cel putin 85% din clasa de beton prescrisa. OBSERVATIE — In conformitate cu STAS 6657/1-89 veriicarea comportiril elementelor sub lacdrcare se ‘poate face gi la alte virste, cu aplicarea coefcienfilor de eorectie.= STAS 6652/2-89 ANEXA A EXEMPLE DE VERIFICARE STATISTICA PRIN MASURARE Axl Se controleazi prin misurare lungimile grinzilor prefabricate ale unui lot de 50 buciti care, conform proiectului, au: —Tungimea nominal de 6000 mm ; = toleranfa de + 30mm. ¥ ‘Masuririle se efectueaz pe dou’ grupe a cite cinci grinzi, valorile obfinute sint urmitoarele: 5993; 6001; 5969; 5977; 6.008 (Ry = 6008 — 5969 = 6020; 6023; 5991; 5988; 6000 (Ry = 6023 — 5988 Se stabiles, pentru ambele limite ale dimensiuniinivelul de veificare Nv = IIE si nivelul de calitate acceptabil (AQL) = 0,40% pentru primul exemplu de calcul si nivelul de’ calitate acceptabil (AQL) = 1,00% pentru al doilea exemplu de calcul. AZ Conform STAS 3160/3-84, pentru nivelul de calitate Nv = IIE si nivelul de verificare acceptabil AQL = 0,40% $1 100% realli LOSE Gina 10, Calculul efectuat pentru luarea deciziei este conform tabelului = Vana ST Xe Datee aeceare en 1 | voto estonia () » » = 2 | sums masvstiter (xd 9970 970 z 3 | Media cyantionulut (2 = —EEx) 3997 3997 aa) : 2 Amplitodnes epson , 7 a la-—2™_) 3 ” 433 mat & 2 3 | Dimessvses times wperinare (x) = |__6080 ox 6000 +30 6 | Dinensanea titel itroae (x so 3970 5000 30 qe tet 6030 — 3507 7 | sade ae caete 19, = 2 oot ost a2 (OE 7 7 a | tadce ae caitate ge BEE om aa eeiees 7 9 | valores ott 0703 eontrm SEAS Sieozse 10 | ceiver de decine (comparce Os 1 ev) o8e1> 0811 | osor> 0709 | vata se acy a thes zosit | ofae> ores | Ke a (total scrapings) | (taiseaceopay | gy aseSTAS 6657/2-89 -8— ANEXA B EXEMPLE DE VERIFICARE STATISTICA PRIN ATRIBUTE B.1 Se controleazi prin verificare cu calibra limitativ, lungimile grinzilor prefabricate ale unui Jot de 80 bucifi care au lungimea nominal de 6000 mm gi toleranja + 30mm, Se alege un plan de verificare prin esantionare simpli, cu nivel de verificare Nv = IE si cu nivel de calitate acceptabil (AQL) = 2.5%, Conform STAS 3160/2-84, pentru Nv= Il si AQL precum gi A= 17 R= 2. Tpoteza 1: La verificarea celor 13 elemente care compun esantionul a rezultat un element necorespunzitor (4 = 1). In acest caz lotul se’ accepta, intrucit d=A;dA R B2 _Datele sint identice cu cele de la exemplul BI cu exceptia faptului cA se alege un plan de verficare prin esantionare dubla, iar nivelul de calitate acceptabil (AQL) = 4% Conform STAS 3160/2-84, pentru Nv= II si AQL = 4% rezulti gi A= 0; Ag= 1; R= 2; R=? La verificarea primului efantion (ny = 8) a rezultat un element necorespunzitor (dy = 1). Intrucit A, As si di + 4, = R, Colaborstori: ‘Responsabilul proiectului: = Inepectoratul General de Stat pentru Invest TOCPDC ~ Institutul de Cereetiri tn Construct Contract F eciacu ohesinr tie = Centrale ‘Materialelor de Constructit SInstitatul ,Proiect Bucuresti" oe = Ministerst Conetractilor Industriale ~ Laboratorat Central Ing. Neculai Gaind = Inteeprinderea de Matoriale de Constructil — Roman < Intteprinderea de Materiale de Construct! — Bragoy Redactat final: Tnstitotal Romin de Standardizare Jatreprinderea de Prefabricate din Beton C Enteeprinderea de Prelabricate din Beto Ing, Paula Stinescu “"Bacurestt Eiditara Tehnicd, Bucuresti 1960 Tipirit Ia 05041989. Bdifia I — 5200 +27 ex. T.P. y13 Decembrie 1918" e. 2/72