Dagenais, Bernard, 2002, Profesia de

relaţionist, Ed. Polirom, Iaşi

3. Munca într-o agenţie

Munca într-o agenţie se diferenţiază de cea dintr-un departament de

PR al unei organizaţii din mai multe puncte de vedere, chiar dacă
tehnicile utilizate sunt întotdeauna aceleaşi.
Problema majoră a unei firme de consiliere angajate de o organizaţie
este necesitatea de a livra un produs finit şi rentabil clientului, într-o
organizaţie, este mai uşor să formezi pe cineva, într-o firmă, date fiind
imperativele relaţiilor cu clienţii, este nevoie de cineva rapid şi eficient.
Ceea ce înseamnă că experienţa devine extrem de importantă.
Într-o agenţie, relaţionistul poate fi chemat să lucreze cu un singur
client pentru o perioadă mai lungă, dar, de obicei, el lucrează pentru
mai mulţi clienţi de-a lungul unui an. Ceea ce înseamnă că şi conţinutul
ce trebuie stăpânit variază continuu. Firma este la discreţia contractelor
pe care le primeşte.
De altfel, firma lucrează încontinuu sub presiune deoarece clienţii
sunt mereu grăbiţi, în organizaţie, chiar dacă în anumite momente
relaţionistul este agitat, el este mai în măsură să controleze ritmul
muncii sale.
Mai mult, relaţionistul de agenţie trebuie să „servească" relaţionistul
organizaţiei. Primul propune, dar cel de-al doilea dispune.

3.1. Structura unei agenţii de PR

Structura unei agenţii este diferită de cea a unui departament de comu-
nicare dintr-o organizaţie, aşa cum arată exemplul 6.
De exemplu, firma de relaţii publice National, partener al firmei
Burson-Marstelle, şi-a organizat biroul din Montreal în jurul a nouă
unităţi:
 resursele umane, incluzând recrutarea, formarea personalului şi
dezvoltarea profesională;
 serviciul intern de informare şi cercetare, incluzând fişierele de
 presă, revista presei, analizele de presă, cercetarea în băncile de
date,
website-ul şi intranetul firmei;
 serviciul de formare, incluzând formarea purtătorului de cuvânt şi
a angajaţilor organizaţiei;
 grupul afaceri publice, incluzând relaţiile interguvernamentale şi
comunicarea de mediu;
 grupul marketing-evenimente, incluzând lansarea şi repoziţionarea
produselor, precum şi gestiunea şi planificarea evenimentelor;
 grupul PharmaCom, incluzând sectorul de sănătate şi de industrie
farmaceutică;
 grupul tehnologiile informării, incluzând consilierea organizaţiilor
în ceea ce priveşte tehnologia, crearea de website-uri şi
comunicarea interactivă;
 grupul comunicare instituţională, incluzând comunicarea
organizaţională, donaţiile şi sponsorizările, gestiunea mizelor, a
crizelor şi a percepţiilor publice;
 grupul comunicare financiară şi relaţii cu investitorii, incluzând
fuziunile şi achiziţiile, apelurile publice la economie, raporturile
financiare trimestriale şi anuale şi întâlnirile anuale.
Biroul de relaţii publice Optimum, o filială a grupului Cossette, are o
structură de organizare ce seamănă mult cu cea de la National. Având ca
scop să le furnizeze clienţilor servicii pe măsura nevoilor lor particulare,
filiala este împărţită în grupuri permanent adaptate diverselor
discipline ale relaţiilor publice. Fiecare grup dispune de un grad suficient
de autonomie pentru a servi propriii clienţi, profitând de expertiza
celorlalte echipe. Formula oferă suficientă flexibilitate, căci ea permite,
cu aceleaşi resurse ale grupurilor, să creeze echipe multidisciplinare
punctuale. Grupurile permanente se articulează în jurul următoarelor
competenţe:
 comunicare financiară şi instituţională;
 telecomunicaţii şi multimedia;
 sănătate;
  relaţii publice, marketing, relaţii cu presa şi evenimente;
 sponsorizarea.
Fiecare grup este condus de un vicepreşedinte sau de un şef de
echipă şi se compune din directori, consilieri şi din cel puţin un
coordonator.
Însoţind grupurile, regăsim serviciile comune: planificare stra-
tegică, redactare, traducere şi conducere generală.
În firmele de consiliere, există un post ce nu se găseşte în orga-
nizaţii: cel de responsabil de proiect. Acesta este, într-un fel, consilierul
însărcinat să facă legătura dintre cererile clientului şi toate serviciile
agenţiei. De obicei, este un generalist care, prin cunoaşterea meseriei,
încearcă să caute cele mai bune resurse în interiorul agenţiei pentru a
ajuta în rezolvarea problemei sau a răspunde provocării clientului.
Serviciile de cercetare ale agenţiilor sunt de obicei mai bine articulate
decât cele ale departamentelor de comunicare, în organizaţii, cercetarea
este adesea încredinţată departamentului de planificare.
Anumite agenţii s-au specializat în jurul unui anumit domeniu,
precum universul farmaceutic sau activităţile culturale, asupra anumitor
tipuri de probleme ce trebuie rezolvate, precum gestiunea crizelor, sau
asupra anumitor tehnici, precum scriitura ori organizarea de evenimente.
Şi se recurge la ele numai pentru aceste elemente specifice.

3.2. Principalele agenţii

Revista Info Presse publică Ghidul anual al firmelor ce oferă servicii
specializate în comunicare, în care o secţiune este consacrată relaţiilor
publice. Se regăsesc acolo numele a douăzeci şi cinci de firme de relaţii
publice, clasate în funcţie de numărul de angajaţi. Cea mai importantă
firmă din Quebec este National, a cărei cifră de afaceri era în Quebec de
aproximativ douăzeci de milioane de dolari la sfârşitul anilor '90. Este
urmată de firma Optimum, filială a Cossette Communication
Marketing, cu o cifră de afaceri în Quebec de aproximativ cincisprezece
milioane de dolari.
În exemplul 7 prezentăm lista celor mai mari firme din Quebec,
după clasificarea făcută de revista Info Presse. Pe plan canadian, revista
Marketing face un bilanţ al celor mai mari firme canadiene. Acestea
sunt, cel mai adesea, sucursale ale marilor firme americane.
3.3. Diferiţii clienţi
Există clienţi care caută discreţia şi clienţi care caută vizibilitatea.
Unii traversează crize în legătură cu care ar prefera să tacă, iar alţii cer
cu tenacitate să se vorbească despre ei. Lumea culturală, care are
nevoie de consumatori de bunuri culturale pentru a exista, este într-o
continuă căutare de notorietate. Lumea afacerilor preferă să-şi regleze
problemele cu discreţie.

Numele Cifra de Cifra de Numărul

afaceri 1997 afaceri
firmei Proiectare M 1996 angajaţilo Oraşe Principalii clienţi
$ (Canada) M$ r (Canada)
an fiscal (Canada)
1 . Firma de relaţii 20,5 (40,0) 17,6 105 (225) Montreal, Avenor, Banca Naţională a
publice NATIONAL decembrie (33,5) Ouebec, Canadei, Bell Canada, BioChem
Ottawa, Pharma, Danone, McDonald's,
Toronto, Companiile Molson Ltd, Merk
Calgary, Frosst, Sun Life Canada, Provigo
Vancouver
2. OPTIMUM -Relaţii 14,6 (16,9) 8,2 (9,7) 56 (70) Montreal, Alean, Bell, Bell Mobility,
publice septembrie Quebec, General Motors, Produits
Toronto, forestiers Alliance, Teleglobe,
Vancouver, Janssen, Pharmatica, Metro-
Washington, Richelieu, Produits Laitiers du
D.C. Canada, Taseko Mines
3. CONCORDIA f.d. (august) f.d. 48 Montreal Bombardier, Bristol Myers
COMMUNICATION Squibb, Circul Soarelui, grupul
ET AFFAIRES Ro-Na Dismat, grupul
PUBLIQUES Videotron, orchestra simfonică
4. Grupul BDDS 5,6 4,5 42 Montreal, din Montreal
Agropur, Asociaţia canadiană a
septembrie Quebec fabricanţilor de produse
farmaceutice, Camera notarilor
din Quebec, grupul Cogeco,
Mouvement Desjardins,
Petromont, Abitibi-Consolidated,
ordinul infirmierelor auxiliare,
Royal Aviation, UUNET

Numele Cifra de Cifra de Numărul

afaceri 1997 afaceri
firmei Proiectare M 1996 M$ angajaţilor Oraşe Principalii clienţi
$ (Canada) (Canada) (Canada)
an fiscal
5. GERVAIS f. d. (f.d.) f.d. (f.d.) 40 (65) Montreal, Asociaţia canadiană a industriei de
GAGNON iulie Quebec, medicamente. Alean Canada,
COVINGTON & Toronto, Asociaţia armatorilor canadieni,
ASSOCIES Libreville, CHUM, Fonorola, guvernul
Hanoi Canada, grupul SSIG, Merck Frosst
Canada, Societatea canadiană a
poştei, Zeneca Pharma
6. Grupul EVEREST 2,7 1,5 27 Montreal, AT&T Canada, Astroflex, Banca de
Sherbrooke dezvoltare Canada, Bombardier
(Seadoo Skidoo), Biroul federal de
dezvoltare regională - Quebec,
Cantel-AT&T, grupul Cantrex,
grupul Jean Coutu, Levesque
Beaubien, Geoffrion, Ritvik
7. EDELMAN 5,8 (9,1) 4,1 (6.5) 26 (58) Montreal, Bell Canada, Imperial Tobacco,
RELATIONS Toronto UPS, British American Tobacco,
PUBLIQUES Hudson's Bay, Banca de
MONDIALES dezvoltare Canada, Dupont
Canada, Pulsar, Federaţia
producătorilor de lapte din
8. MARCEL KNECHT f.d. f.d. 19 Montreal Quebec, Pfizer Canada
Chateau Stores, Groupe
ET ASSOCIES septembrie Informatique DTM, Helix
Hearing care, International
Hospilaty of America, Kimpex,
Mines McWatters, Mitec
Telecom, Quincailleries
Richelieu, computere Teknor
Numele Cifra de Cifra de Numărul
afaceri 1997 afaceri
firmei Proiectare M 1996 M$ angajaţilo Oraşe Principalii clienţi
$ (Canada) (Canada) r
an fiscal (Canada)
9. GPC COMMUNI- f.d. (f.d.) f.d. (f.d.) 18 (50) Montreal, Alean, Allergan, Banca de
CATIONS Toronto, dezvoltare Canada, Iron Ore,
•
Calgary, Merck Frosst Canada, Ministerul
Ottawa, dezvoltării resurselor umane,
Vancouver Pharmacia & UpJohn
10. DUCHARME 1,9 1,5 17 Quebec Bell, La Brasserie Labatt,
PERRON, septembrie Mouvement Desjardins,
COMMUNICATION Ultramar, laboratoarele
AFFAIRES Aeterna, grupul Coscient
PUBLIQUES
11. PYRAMIDE, 1,3 0,84 14 Montreal Parmalat Canada, Asociaţia
RELATIONS decembrie fabricanţilor canadieni de băuturi
PUBLIQUES alcoolice, Compaq, Levesque
Beaubien, Geoffrion, Software
Publishers Association, Ultramar,
oraşul Verdun, Ocean Spray,
Deloitte & Touche Consulting
Group, Aventure Electronique
12. COEFFICIENCE 1,2 1,4 10 Montreal Banca de dezvoltare Canada,
mai Banca Montreal, Bell Quebec, La
Brasserie Labatt, Societatea de
transport Rive-Sud Montreal, Pratt
& Whitney Canada, SNC- Lavalin,
Via Răii, Videotron

Ceea ce o făcea pe Nathalie Courville, pe atunci relaţionist din zona

spectacolului, să afirme că „relaţioniştii din mediul cultural sunt
percepuţi altfel decât ceilalţi, în politică sau economie, mandatul lor
de a reţine informaţia. Noi, dimpotrivă, vrem să o vedem circulând la
maximum. Deschidem uşile şi ne servim de pont” (Baillargeon, 1993).
 4. Consultantul independent în relaţii publice
Ţinând cont de numărul din ce în ce mai mare de relaţionişti formaţi în
universităţile noastre, locurile de muncă se lasă câteodată aşteptate.
Mai mult, se întâmplă adesea ca, după câţiva ani de muncă într-o
agenţie sau într-un departament de PR al unei organizaţii, o persoană să-i
vină chef să zboare cu propriile aripi.
Datorită acestui fapt, mulţi relaţionişti lucrează autonom şi şi-au
format o expertiză recunoscută. Ei sunt specialişti independenţi pentru
instituţii sau organizaţii, propunându-le unora şi altora serviciile lor.
Relaţionistul independent se specializează de obicei într-un sector
circular. El poate fi, de exemplu, un excelent redactor, un expert în
organizarea de evenimente, fiind angajat în virtutea acestor calităţi.
Din când în când, aceşti specialişti independenţi se transformă
pentru un timp în relaţionişti temporari pentru o organizaţie care oferă
un post pentru câteva săptămâni sau câteva luni, când oamenii proprii
sunt în concediu, bolnavi, au proiecte speciale sau stau în concediu de
maternitate. Organizaţia îşi va crea deci mai întâi reţeaua sa
specialişti independenţi, deoarece îi cunoaşte, le-a putut aprecia munca,
iar aceştia sunt deja familiarizaţi cu activitatea organizaţiei.