Sunteți pe pagina 1din 48

EXPLOZIVI ŞI AMESTECURI

EXPLOZIVE UTILIZATE ÎN
CADRUL LUCRĂRILOR DE
DEMOLARE

Conf.dr.ing. Marin LUPOAE 1


Explozivi şi amestecuri explozive
CUPRINS

1 Definiţii.
1. Definiţii Generalităţi.
Generalităţi
2. Clasificarea substanţelor explozive.
3. Explozivi de iniţiere.
p
4. Explozivi brizanţi.
ţ
5. Amestecuri explozive militare şi civile.
6. Detonaţia substanţelor explozive.
7. Unde de şoc.
8. Alegerea SE apte a fi folosite în cadrul
lucrărilor de demolare.
3
Tipuri de explozie

Mecanicăă
Mecanic

N l ă
Nucleară
Nuclear

Chimică
Ch imică

4
Definiţii

• Explozia
p chimică este cea mai cunoscută explozie
p şşi constă dintr-o reacţie
ţ
rapidă şi violentă de oxidare care produce gaze la temperaturi şi presiuni
ridicate.

• Materiile explozive sunt substanţe sau amestecuri de substanţe în stări


metastabile, cu stare de agregare solidă, lichidă sau gazoasă capabile să dea
naştere, sub influenţa unui impuls
p exterior, la reacţii chimice instantanee,
autopropagabile, cu degajare de căldură şi gaze la temperaturi ridicate.

• Substanţele explozive,
explozive denumite în limbaj uzual şi explozivi,
explozivi reprezintă o
familie de produse chimice (organice şi anorganice) care, stimulate din
exterior cu o cantitate de energie, mai mare decât energia de activare, se
descompun din starea iniţială,
iniţială în general solidă,
solidă în produşi gazoşi (fază
omogenă - numai produşi gazoşi, fază eterogenă - produşi gazoşi şi produşi
solizi sau lichizi) cu o mare degajare de căldură, în timp scurt şi cu apariţia
unei creşteri
ş bruşte
ş de ppresiune şşi temperatură.
p

5
Noţiuni generale

• Formula chimică ggenerală a unui exploziv


p este:
CxHyOzNuAlt

SURSA DE INIŢIERE
6
Noţiuni generale

• Condiţiile
C diţiil pe care trebuie
t b i săă le
l îndeplinească
î d li ă o reacţie
ţi pentru
t ca săă fie
fi
explozivă:
- reacţia să aibă loc sub acţiunea unui impuls iniţial (de natură
mecanică, calorică,electrică, chimică);

- să se desfăşoare cu rapiditate mare  2 aspecte: timpul în care are


loc reacţia şi viteza cu care se desfăşoară;

- să se degaje o mare cantitate de caldură (reacţia să fie puternic


exotermă);

- în urma reacţiei să rezulte un volum mare de gaze;


- reacţia trebuie să aibă capacitatea de a se autopropaga.

7
Clasificarea substanţelor explozive

Criterii:
A. după clasa de substanţă
B. după grupa funcţională
C. după modul de descompunere
D. după efectul asupra mediului înconjurător în caz
de explozie
E. din punt de vedere al stării de agregare
F din
F. di punctt de
d vedere
d all compoziţiei
iţi i chimice
hi i
G. după sensibilitatea la iniţiere
H. după nivelul de risc

8
Clasificarea substanţelor explozive

După clasa de substanţă

Materii explozive

Substante explozive

Explozivi sau amestecuri explozive Pulberi si propergoli Compozitii pirotehnice

De initiere Brizante Pulberi negre Propergoli

Iluminare Produse chimice industriale


Solizi (pulberi) Lichizi
pentru scopuri neexplozive:
Trasoare • azotat de amoniu pentru
îngrasaminte;
Dopate Coloidale Compozite • peroxizi organici pentru
F i
Fumigene catalizatori de polimerizare;
• nitroglicerina si solutii de
Monobazice Bibazice Multibazice Sonore PETN pentru scopuri
farmaceutice;
• saruri si nitrati ai acizilor
Incendiare organici
i i pentru combaterea
b
daunatorilor;
Speciale • altele. 9
Clasificarea substanţelor explozive

După modul de descompunere

• explozivi (High Explosives ) produse chimice care detună;

• pulberi şi propergoli (Low Explosives) îşi eliberează energia în urma


procesului de deflagraţie;

• compoziţii pirotehnice cărora le este specifică combustia.

10
Clasificarea substanţelor explozive

După efectul asupra mediului


înconjurător

• explozivi de mare putere (Kechiv TNT ≥ 11,3);


3);

• explozivi de putere medie (Kechiv TNT = 1);

• explozivi de putere mică (Kechiv TNT = 0,7);

• explozivi slabi (Kechiv TNT = 0,5).

11
Clasificarea substanţelor explozive

Din punct de vedere al stării de


agregare

Substanţe explozive:
- solide;
- lichide;
- gazoase.

12
Moduri de transformare explozivă

Arderea lentă (combustia)


• Se propagă printr-un mecanism de transfer termic (energia se transmite din
aproape în aproape, în masa de material reactant, prin conductibilitate
termică, convecţie şi radiaţie).

Deflagraţia
• Este o combustie rapidă care se manifestă printr-o undă de mică intensitate
în produşii de reacţie şi care apare în momentul în care viteza de combustie
depăşeşte viteza sunetului în mediul gazos limitrof.

Detonaţia
• Este
E o reacţie
i chimică
hi i ă specială,
i lă extrem de
d rapidă,
idă ce se propagăă prin
i
intermediul unei unde de detonaţie sub forma unei unde de şoc ce se
transmite prin exploziv întreţinută de căldura de reacţie.

13
Moduri de transformare explozivă

Ardere

Combustie rapidă (Deflagraţie)

Combustie instantanee (Detonaţie)

14
Moduri de transformare explozivă

Deflagratia: Detonatia:
- caracteristică pulberilor; - caracteristică explozivilor primari şi
secundari;
- în urma ei se pproduce un lucru mecanic - în urma ei se pproduce un lucru mecanic
progresiv; distructiv;
- trecerea de la conditiile iniţiale la cele finale - trecerea de la condiţiile iniţiale la cele finale
se face progresiv; se face print salt;
- este puternic
pute c influenţată
ue ţată de cocondiţiile
d ţ e iniţiale
ţae - nuu este influenţată
ue ţată de condiţiile
co d ţ e iniţiale
ţ a e (sub
(p0,T0) în proporţie de 30-40%; 1%);
- produsele de reacţie care rezultă în urma - produşii care rezulta în urma reacţiei se
reacţiei se deplasează divergent în toate deplasează divergent în toate direcţiile dar cu
direcţiile dar cu precădere înapoi faţă de precădere înainte faţă de direcţia de deplasare a
direcţia de deplasare a deflagraţiei; detonaţiei;
- temperaturile rezultate în urma reacţiei 3- - temperaturile rezultate în urma reacţiei 3-
5000K; 5000K;
- presiuni – maxim 1 GPa; - presiuni – minim 10 GPa;
- viteza de scurgere a produşilor de reacţie - viteza de scurgere a produşilor de reacţie este
este mai mică decât viteza sunetului în aceştia mai mare decât viteza sunetului în aceştia
(aproximativ de 3 ori).

15
Explozivi de iniţiere

• Prin explozivi primari sau explozivi de iniţiere se înţeleg toţi acei explozivi
care din cauza vitezei mari de reacţie şi a mecanismului de descompunere,
suferă o transformare rapidă şi violentă sub formă de detonaţie. Aceştia sunt
utilizaţi exclusiv pentru iniţiere,
iniţiere fiind capabili a amorsa deflagraţia pulberilor
de azvârlire şi propulsie, dar şi detonaţia explozivilor brizanţi.

• Detonaţia explozivilor primari poate fi provocată de: un impuls mecanic


(şoc, frecare, impact), caloric (flacără, efect Joulle), electric (scânteie),
radiaţie (laser).
(laser)

16
Clasificare explozivi de iniţiere

Explozivi sau amestecuri explozive de initiere

Explozivi de initiere Amestecuri de initiere

Pe baza de fulminat de
Fulminat de mercur
mercur

Azotura de plumb

Stifnat de plumb
Pe baza de stifnat de plumb
si tetrazen
Tetrazen

Diazodinitrofenol

Pe baza de sulfocinat de
Sulfocinat de plumb
plumb 17
Explozivi de iniţiere

Folosirea explozivilor de
iniţiere

18
Explozivi de iniţiere

Caracteristicile care deosebesc explozivii de iniţiere de cei brizanţi:

- mare sensibilitate la sarcinile exterioare;


- regim unic de descompunere sub formă de detonaţie;
- energia eliberată relativ scăzută;
- viteză de detonaţie relativ mică;
- volum redus al produşilor gazoşi eliberaţi la descompunere.

19
Explozivi brizanţi

Explozivii secundari (brizanţi), sunt explozivii care se iniţiază prin


intermediul celor primari şi care nu detună în contact cu un filament înroşit
şi au cea mai mare întrebuinţare.
Pe baza lor se obţine o gamă foarte largă de amestecuri explozive cu
d i i militară
destinaţie ili sau civilă.
i il
Deşi au caracteristici diferite (sensibilitate, densitate, viteză de detonaţie,
b i ţă) explozivii
brizanţă) l i ii sau amestecurile
t il explozive
l i b i t se folosesc
brizante f l î
în
scopul obţinerii unui efect mecanic dorit, perfect reproductibil, cu cheltuieli
minime.
minime

20
Explozivi brizanţi

Explozivi brizanti

Octogen Hexogen Trotil Pentrita Nitroglicerina Tetril

Amestecuri pe baza
Octolite Hexolite Pentolite de nitroglicerina
Di
Dinamiteit

Ceara Hexoceruri Pentoceruri


Amestecuri tip Alex
A
Amestecuri
i tip
i HBX
Aluminiu Hexaluri

Tritonal

Explozivi plastici Explozivi plastici


Liant plastic
pe baza de hexogen pe baza de pentrita

21
Explozivi brizanţi

TROTIL
• Trotilul sau tolita face parte din grupa nitroderivaţilor şi a fost preparat
pentru prima dată de Haussermann în 1891. A început să fie utilizat la
începutul secolului nostru, devenind treptat cel mai întrebuinţat şi totodată
explozivul
p standard;; faţă
ţ de el se raportează
p toate celelalte substanţe
ţ utilizate
în sectoarele pirotehnice.

Trotil sub formă de Trotil ppresat sub formă


“solzi” cilindrică

Trotil presat sub formă 22


de calup
Explozivi brizanţi

• Nitroglicerina sau trinitratul de glicerol este unul din cei mai vechi esteri
nitrici cunoscuţi. Ea a fost preparată pentru prima dată în 1847 de chimistul
italian Sabrero şi datorită sensibilităţii ridicate la acţiuni exterioare nu şi-a
găsit aplicabilitate decât după 1860 când flegmatizată se regăsea sub formă
de dinamită sau de pulbere cu bază dublă.
Explozivi brizanţi

Hexogen

• Hexogenul denumit RDX,RDX T4,T4 ciclonită sau ciclotrimetilentrinitramină a


fost descoperit de Henning în 1899 şi a început să fie utilizat pe scară largă
în timpul celui de al doilea război mondial.
• Ca şi pentrita, el se prepară din materie primă obţinută prin sinteză,
hexametilentetramină, ce rezultă în urma reacţiei dintre formol şi amoniac.

24
Explozivi brizanţi

Comparaţie între explozivii brizanţi

Caracteristici U.M. RDX NG HMX PETN Tetril TNT

Carbon C 3 3 4 5 7 7

Hidrogen H 6 5 8 8 5 5
Compoziţie
Azot N 6 3 8 4 5 3
Oxigen O 6 9 8 12 8 6

Stare fizică cristal ulei cristal cristal cristal solid

galben
Culoare fără galben fără fără galben
pai
Greutate moleculară g/mol 222,1 227,1 296,2 316,1 287,1 227,1
Densitate, cristal ρc kg/m3 1820 – 1960 1760 1730 1654

Densitate, lichid ρl kg/m3 1591 1470 1)


Fizico-
chimice + 286,3/
Punct de solidificare K + 275,1 353,9
2)

Punct de topire K 477,1 555,1 414,4 402,6

Umiditate maximă
%
admisă
Stabilitate chimică
minute 10 3)
(Abel) (minim)
Explozivi brizanţi

Comparaţie între explozivii brizanţi

Caracteristici U.M. RDX NG HMX PETN Tetril TNT

kcal/kg 1439 1510 1435 1408 1320 1210


ld
Căldura d explozie
de l i Qe
kJ/kg 6025 6322 6092 5895 5527 5066
Termo-
Temperatura de explozie Te K
dinamice
Volumul pproduselor de explozie
p VPD ℓ/kgg 715 782 780 672 620

Energia specifică kJ/kg 1318 1328 1338 1069 838

Viteza de detonaţie D m/s 8750 7600 9100 5) 8400 7570 6900

Balistice Capacitatea de lucru Trauzl (10 g) Cm3 480 520 480 523 410 300

Brizanţa (Hess) mm

Sensibilitatea la şoc N·m 7 0,2 7,4 3 3 15

Dee Se s b
Sensibilitatea
e la frecare
ec e ((apăsare
p s e pe
k
kg 12 36 12 6 36 36
siguranţă pistil)

Diametrul critic mm 8 24 6 6 6 5
Amestecuri explozive militare şi civile

• Amestecuri exploziv – ceruri.


• Amestecuri exploziv
p de mare putere
p - TNT.
• Amestecuri exploziv – liant plastic.
• Amestecuri explozive utilizate în domeniul civil.

27
Amestecuri explozive militare

• Amestecuri explozivi-ceruri :
- hexoceară 98/2/1 RDX, ceară, grafit;
g
- hexoceară 91/9 sau compoziţiile cu 3 la 9% ceară;
(compoziţii A-3).
30

Amestec exploziv EPH

Amestecuri exploziv-ceară-aluminiu utilizate pe plan mondial:


• hexoceral 17 (RDX, ceară, grafit, aluminiu-78/4/1/17);
• hexaceral 19 şi 21.
Amestecuri explozive militare

Amestecuri explozive trotil – exploziv de putere mare:


- hexolita 50;
- compoziţia B sau hexolita 60 care conţine şi circa 1% ceară;
- hexolita 70;
- ciclotul 77;
- octolita 76,3;
- octolita
li 76,3;
- pentolita 20;
- torpex (RDX; TNT; aluminiu) 42/40/18;
- alex -20 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 44/32,2/19,8/4;
- alex - 32 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 37,4/27,8/30,8/4;
- H-6 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 45/30/20/5;
- HBX-1 (RDX; TNT; aluminiu; ceară) 40/38/17/5;
- HBX-3
HBX 3 (RDX;
(RDX TNT;
TNT aluminiu;
l i i ceară)
ă) 31/29/35/5.
31/29/35/5
Amestecuri explozive civile

Tipuri de amestecuri utilizate în domeniul civil:


• dinamite;
• explozivi pe bază de azotat de amoniu, care se pot împărţi în:
- astralite (care conţin în principal AN
AN, TNT şi cel mult 10% NG);
-amonite (astralite fără NG);
- amestecuri simple în vrac:
i) amestecuri simple (AN şi combustibili solizi sau lichizi);
ii) amestecuri simple aluminizate;
iii) amestecuri
t i granulare
l aluminizate
l i i t care conţin
ţi TNT;
TNT
• explozivi pe bază de TNT granular;
• geluri explozive, care conţin azotat de amoniu, aluminiu, uneori TNT,
agenţi de gelifiere şi apă;
• emulsii explozive, realizate după principiul “apă în ulei” şi care conţin un
oxidant anorganic (faza dispersă) şi un carburant (faza continuă) ambele
fluide, într-un raport de aproximativ 10:1.
Amestecuri explozive civile

DINAMITE

- dinamita Nobel, 1867, compoziţie constituită din 75% NG şi 25%


Kieselguhr (bioxid de siliciu poros);
- în 1878 Nobel înlocuieşte Kieselguhr-ul cu amestecul azotat de
sodiu-rumeguş --> dinamitele “pure”, caracterizate printr-o brizanţă
bună, grad sporit de siguranţă în manipulare şi stabilitate în
menţinerea propietăţilor detonante;
- dinamitei plastică (gelatina explozivă,
explozivă dinamita gomă),1875
gomă) 1875 prin
prin gelatinizarea nitrocelulozei, cu un conţinut de 12% azot, cu
nitroglicerină
g sau amestec de nitroglicerină
g cu nitroglicol
g ((DNG);
)
- procentul de NG scade şi creşte cel de AN  amestecurile pe bază
de AN (astralite). Separarea dintre grupa dinamitelor şi cea a
astralitelor este făcută convenţional la o proporţie de 10%
nitroglicerină;
Amestecuri explozive civile
Compoziţia dinamitelor:

- Nitroglicerina
g ((NG)) intră în compoziţia
p ţ dinamitelor într-o pproporţie
p ţ de
10 - 94%, în majoritatea cazurilor sub formă gelatinizată;
- Nitroglicol (DNG) are rolul de a coborî temperatura de îngheţ a
dinamitelor datorită temperaturii proprii de îngheţ (-22ºC).
( 22ºC) La un
conţinut de 25 – 30% nitroglicol dinamitele devin necongelabile;
- Nitroceluloză (NC) se utilizează pentru gelatinizarea nitroglicerinei
introducându-se în proporţie de 1 – 2%. Din produsul gelatinizat
nitroglicerina nu se separă atribuind astfel dinamitelor o stabilitate
fizică şi chimică în perioada lor de garanţie;
- Azotat de amoniu (AN) este folosit în calitate de oxidant şi absorbant
activ al nitroglicerinei;
- Azotat de sodiu (SN) are acelaşi rol ca AN dar în gelignite;
- Derivaţii nitrici din seria aromatică, dinitrotoluen (DNT), trinitrotoluen
((TNT)) se adaugăg cu rol de carburanţi.ţ
- Aluminiu (Al) se adaugă pentru mărirea căldurii de explozie;
-Oxidul roşu de fier - 0,5% cu rol de colorant.
Amestecuri explozive civile
Dinamita
Caracteristica U.M.
I III II II L RA G
Nitroglicerină NG 65 34 30 30 30 15
Dinitroglicol DNG - - - - - 15
Nit
Nitroceluloză
l l ă NC 2 09
0,9 1 1 1 -
Dinitrotoluen DNT - 2,1 3,5 - 3,5 -
Trinitrotoluen TNT - - 7 - 7 -
Amestec nitroaromatic - - - 9 - -
Azotat de amoniu AN - 59 57,3 58,5 57,5 57,1
Compoziţie [[%]

Azotat de sodiu SN 24 1
24,1 - - - - -
Aluminiu Al - - - - -
Dextrină - 4 0,7 0,5 0,5
Carbonat de sodiu Na2CO 3 0,2 - - - -
Făină de lemn 8,7 - 0,5 1 0,5
12,9
Cărbune mineral - - - - -
Praf de cretă 0,0016 0,005 0,005 0,0025
5
Oxid roşu de fier Fe2O 3 - - 0,5 0,5 -
Adaosuri hidrofobe - - - - - -
Stare fizică Pastă Pastă Pastă
Culoare Galben Galben Brun –
Caracteristici fizico-

- - roşcată
chimice

roşcată roşcată
Densitate ρ kg/m3 1500 1500 1500

Umiditate maximă admisă % 1,5 1,5 1,5


C

Stabilitate chimică la 75ºC (Abel) (minim) minute 10 10


Balanţa de oxigen BOCO2 % + 0,17 - 0,6 -2,61
Caracteristici teermodinamice

Căldura de explozie Qe kJ/kg 4750 4750 4900


Temperatura de explozie T e K 3393 3400 3659
Volumul produselor de explozie V PD l/kg 860 860 852
Volumul produselor de explozie toxice l CO conv/kg 42 - 57 -
V Pdtoxice
Presiunea de explozie p e MPa 1624 1624 1875 33
Energia specifică kJ/kg 1157 1149 1157
Viteza de detonaţie D m/s 6150 6150
C
Amestecuri explozive civile

Explozivi pe bază de azotat de amoniu:

- astralite;
- amonite;
- amestecuri simple în vrac:
- amestecuri simple (AN+motorină);
- amestecuri simple aluminizate;
- amestecuri simple aluminizate care conţin explozivi de mare
putere.
putere

34
Amestecuri explozive civile

Astralite

• amestecuri explozive formate din: AN, TNT şi NG (cel mult 10%);


• aspect: pulberi cenuşii livrate sub formă încartuşată în hârtie parafinată;
• densitate de încărcare - 1000 – 1090 kg/m3;
• K echiv = 1 (exploziv de putere medie);
• sensibilă la iniţierea cu capsă detonantă;
• poate fi utilizată la temperaturi scăzute până la -10ºC;
• foarte higroscopică şi se alterează foarte repede în contact cu
umezeala, pierzându-şi în întregime capacitatea de detonaţie;
• este indicată la săparea lucrărilor miniere de deschidere şi pregătire în
roci de tărie medie,, la lucrările de demolare,, derocare în exploatarea
p
zăcămintelor de minereuri, saline şi cariere unde afluenţele de apă sunt
foarte reduse.

35
Amestecuri explozive civile

Caracteristica U .M . Astralita

N itroglicerină N G % max 10

Com-
T rinitrotoluen T N T %

poz
Azotat de amoniu AN %
Stare fizică Pulbere

Caracteristicci fizico-
Culoare Cenuşiu

chimiice
3
D ensitate
it t ρ kg/m 1100

U miditate maximă admisă % 1,2


Stabilitate chimică la 75ºC (Abel) (minim) minute 10
B alanţa de oxigen B O CO 2 % - 1,02
mice

Căldura de explozie
p Qe kJ/kg
g 3939
Caraccteristici termodinam

T emperatura de explozie T e K 2620


V olumul produselor de explozie V PD l/kg 870
V olumul produselor de explozie toxice l CO conv/kg 63 – 67
V Pdtoxice
P i
Presiunea de
d explozie
l i pe M Pa
P 1048
Energia specifică kJ/kg 1042
V iteza de detonaţie D m/s 4800
balistice

Coeficientul de transmitere a detonaţiei cm 3–6


CT D
Caracteristici b

Capacitatea de lucru: - T rauzl cm 3 350


- mortier balistic % 95 – 105
B rizanţa (H ess) mm 16
Coeficient de echivalenţă cu T N T K echiv TN T - 1
S
Sensibilitatea
ibilit t lal şoc k ·m
kg 12
1,2
Caracteristici de

Sensibilitatea la frecare (apăsare pe pistil) kg -


siguranţă

T emperatură de congelare K N u îngheaţă 36


T ermen de garanţie luni 6
Amestecuri explozive civile

Geluri explozive
Principalele
p componente
p ale g
gelurilor explozive:
p
- carburant: trotil granulat, pulbere de aluminiu;
- oxidant: soluţia suprasaturată de azotat de amoniu;
- agent de îngroşare: dextrină, carboximetilceluloză de sodiu,
pulbere de poliacrilamidă;
- agent gelificator: glicol.
glicol

Compoziţia generalizată a gelurilor explozive :


- azotat de amoniu granulat: 25 5 – 63%
25,5
- azotat de sodiu: 20%
- trotil: 5 – 34%
- hexogen:
h 35%
- pulbere de aluminiu: 5 – 15%
- carboximetilceluloză de sodiu: 0,5 – 3%
- azotat de potasiu: 7,4 – 10%
- apă: 5 – 15% 37
Amestecuri explozive civile

Tipul explozivului Produsul Densitatea Viteza de detonaţie


[kg/m3] [m/s]
20/80 HANFO 1040 4500
30/70 HANFO 1150 4500
40/60 HANFO 1280 4500
Emulsii explozive
50/50 HANFO 1400 4200
40/54 HANFO cu 6% Al 1330 4800
70/30 emulsie concentrată 1250 5200
Powergel A 1250 4500
Geluri explozive Powergel C 1250 4700
Powergel E 1250 4900
ANFO 840 4000
Amestecuri explozive ANFO cu 6% Al 870 4200
ANFO cu 10% Al 890 4400

38
Amestecuri explozive civile

“Fabrică” de EMULAN, mobilă.


39
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

DORITE EFECTE NEDORITE


Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească încărcăturile de


exploziv folosite la distrugerea elementelor de construcţii,
construcţii în cadrul
lucrărilor de demolare controlată

• să aibă o brizanţă scăzută şi o viteză de detonaţie D relativ mică;

• să aibă un diametru critic cât mai mic pentru a putea fi introduse în găurile
de mină;

• să fie sensibile la unda de detonaţie (să se iniţieze de la o capsă detonantă);

• să se poată produce în diferite sorturi din punct de vedere al masei;

• să prezinte siguranţă la manipulare, transport şi depozitare;

• să aibă un cost de fabricaţie scăzut şi să se folosească materii prime


autohtone;
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Viteză de detonaţie (D)


- explozivii de tipul hexogen, pentrită au brizanţe foarte mari (D = 7000...
8500 m/s pentru densităţi în jur de 1700...1800 kg/m3

- TNT-ul are brizanţa mare (D=6900m/s la =1650 kg/m3 ) şi va produce o


spargere puternică a materialului din jurul său ceea ce va avea ca efect nedorit
aruncarea unei mari cantităţi de material;
- dinamitele au o brizanţă mai redusă (=1500 kg/m3, D= 200-6200m/s) lucru
ce va asigura
i o spargere sigură
i ă şii efecte
f d aruncare semnificative;
de ifi i
- gelurile şi emulsiile explozive au densităţi şi viteze de detonaţie mai mici în
comparaţie
ţi cu explozivii
l i ii de
d maii sus nepunând
â d probleme
bl marii din
di punctul
t l de
d
vedere al aruncării materialului, dar tipul lor trebuie ales cu grijă funcţie de
tăria mediului în care sunt introduşi.
introduşi
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Impedanţa acustică (ρ•D)


- explozivii brizanţi de mare putere (hexogen,
(hexogen pentrită) au impedanţe
acustice mari (IRDX = 13,5106–14,5106 kgm-2s-1, IPETN = 12,9106-14,5106
kgm-2s-1) relativ la cele ale elementelor de construcţii din beton (Ib =
7,5106–9,0  106 kgm-2s-1);

- TNT- ul are o impedanţă


p ţ acustică mare ITNT = 10,1106
, g -2s-1 ceea ce
kgm
va conduce la pierderea unei mari cantităţi de energie în procesul de trasfer
către mediu;
Dinamitele au impedanţe acustice cuprinse între 3,30  106 şi 9,00  106
kgm-2s-1 ceea ce arată că pot fi folosite pentru distrugerea elementelor din
beton şi beton armat;
Emulsiile explozive au impedanţe cuprinse între 4,7106şi 6,5106 kgm-2s-1
în timp ce gelurile explozive au pentru impedanţa acustică valori cuprinse
între 5,6106 şi 6,2106 kgm-2s-1 ceea ce le recomandă doar pentru
distrugerile elementelor din beton;
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Puterea unui exploziv (Proba Trauzl)

- trotilul este explozivul standard în raport cu care se fac aceste


determinări şşi are capacitatea
p de lucru de 300 cm3;
- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită, nitroglicerină au
capacităţi de lucru superioare trotilului (400...480 cm3) fapt ce constituie
un avantaj din acest punct de vedere;

p
- dinamitele au o capacitate de lucru mai mare decât a TNT-ului,, valorile
obţinute la proba Trauzl fiind în jur de 400 cm3 fapt care constituie un
avantaj al folosirii lor în raport cu trotilul;
- pentru emulsii şi geluri explozive nu sunt date despre valorile obţinute
la această probă.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Diametrul cartuşului (d)

- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită au diametre critice foarte


mici (1...5mm),
(1 5mm) fapt ce le recomandă pentru utilizarea la demolarea
construcţiilor;
- dinamitele au diametru critic mai mare decât explozivii
p brizanţi
ţ de pputere
mare (5... 10 mm) dar pot fi folosite la demolarea construcţiilor;
-amestecurile tip ANFO au diametru critic foarte mare (peste 20 mm) şi de
aceea nu pot fi folosite la demolarea cu explozivi a construcţiilor.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Volum specific (V0 )

- explozivii brizanţi de tipul hexogen, pentrită au volume specifice


cuprinse
p în intervalul 650 – 850 l/kg;
g;
- trotil - volumul specific este de 620 l/kg;
- dinamite - volumul specific are valori cuprinse în jurul a 800 l/kg, fapt ce
recomandă din nou folosirea lor în locul trotilului;
- pentru emulsii şi geluri explozive nu există date despre volumele lor
specifice dar având în vedere dependenţa de balanţa de oxigen valorile lor
pot varia în limite destul de largi.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Costurilor estimative de fabricaţie pentru diverse tipuri de explozivi


Alegerea SE pentru lucrări de demolare

Amestec exploziv IDEAL

- azotat de amoniu - component principal. Acesta are o balanţă de oxigen


pozitivă, dar datorită faptului că este foarte insensibil şi are diametru critic
foarte mare trebuie combinat cu un exploziv brizant.
- explozivi brizant
i de tipul
i trotil,
i hexogen, pentrită.i ă Proporţia
i în care
aceştia se combină trebuie aleasă astfel încât balanţa de oxigen a
amestecului rezultant să fie aproximativ zero, ceea ce va conduce la produşi
d combustie
de b ti compleţil ţi şii deci
d i la
l un volum
l d gaze maxim
de i care ar putea
t
rezulta în urma exploziei acelui amestec.
- liant, care aduce următoarele îmbunătăţiri:
- asigură un amestec intim între azotatul de amoniu şi explozivul
brizant ales;
- reduce foarte mult higroscopicitatea azotatului de amoniu prin
îmbrăcarea acestuia într-o peliculă,
peliculă care asigură şi un contact apropiat
între particulele de azotat de amoniu;
- asigură păstrarea plasticităţii amestecului exploziv o anumită
perioadă de timp;
- asigură o încartuşare corespunzătoare ceea ce conduce la o umplere
cât mai bună a găurii de mină în care se introduce amestecul exploziv.

S-ar putea să vă placă și