Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXPLOZIVE UTILIZATE ÎN
CADRUL LUCRĂRILOR DE
DEMOLARE
1 Definiţii.
1. Definiţii Generalităţi.
Generalităţi
2. Clasificarea substanţelor explozive.
3. Explozivi de iniţiere.
p
4. Explozivi brizanţi.
ţ
5. Amestecuri explozive militare şi civile.
6. Detonaţia substanţelor explozive.
7. Unde de şoc.
8. Alegerea SE apte a fi folosite în cadrul
lucrărilor de demolare.
3
Tipuri de explozie
Mecanicăă
Mecanic
N l ă
Nucleară
Nuclear
Chimică
Ch imică
4
Definiţii
• Explozia
p chimică este cea mai cunoscută explozie
p şşi constă dintr-o reacţie
ţ
rapidă şi violentă de oxidare care produce gaze la temperaturi şi presiuni
ridicate.
• Substanţele explozive,
explozive denumite în limbaj uzual şi explozivi,
explozivi reprezintă o
familie de produse chimice (organice şi anorganice) care, stimulate din
exterior cu o cantitate de energie, mai mare decât energia de activare, se
descompun din starea iniţială,
iniţială în general solidă,
solidă în produşi gazoşi (fază
omogenă - numai produşi gazoşi, fază eterogenă - produşi gazoşi şi produşi
solizi sau lichizi) cu o mare degajare de căldură, în timp scurt şi cu apariţia
unei creşteri
ş bruşte
ş de ppresiune şşi temperatură.
p
5
Noţiuni generale
SURSA DE INIŢIERE
6
Noţiuni generale
• Condiţiile
C diţiil pe care trebuie
t b i săă le
l îndeplinească
î d li ă o reacţie
ţi pentru
t ca săă fie
fi
explozivă:
- reacţia să aibă loc sub acţiunea unui impuls iniţial (de natură
mecanică, calorică,electrică, chimică);
7
Clasificarea substanţelor explozive
Criterii:
A. după clasa de substanţă
B. după grupa funcţională
C. după modul de descompunere
D. după efectul asupra mediului înconjurător în caz
de explozie
E. din punt de vedere al stării de agregare
F din
F. di punctt de
d vedere
d all compoziţiei
iţi i chimice
hi i
G. după sensibilitatea la iniţiere
H. după nivelul de risc
8
Clasificarea substanţelor explozive
Materii explozive
Substante explozive
10
Clasificarea substanţelor explozive
11
Clasificarea substanţelor explozive
Substanţe explozive:
- solide;
- lichide;
- gazoase.
12
Moduri de transformare explozivă
Deflagraţia
• Este o combustie rapidă care se manifestă printr-o undă de mică intensitate
în produşii de reacţie şi care apare în momentul în care viteza de combustie
depăşeşte viteza sunetului în mediul gazos limitrof.
Detonaţia
• Este
E o reacţie
i chimică
hi i ă specială,
i lă extrem de
d rapidă,
idă ce se propagăă prin
i
intermediul unei unde de detonaţie sub forma unei unde de şoc ce se
transmite prin exploziv întreţinută de căldura de reacţie.
13
Moduri de transformare explozivă
Ardere
14
Moduri de transformare explozivă
Deflagratia: Detonatia:
- caracteristică pulberilor; - caracteristică explozivilor primari şi
secundari;
- în urma ei se pproduce un lucru mecanic - în urma ei se pproduce un lucru mecanic
progresiv; distructiv;
- trecerea de la conditiile iniţiale la cele finale - trecerea de la condiţiile iniţiale la cele finale
se face progresiv; se face print salt;
- este puternic
pute c influenţată
ue ţată de cocondiţiile
d ţ e iniţiale
ţae - nuu este influenţată
ue ţată de condiţiile
co d ţ e iniţiale
ţ a e (sub
(p0,T0) în proporţie de 30-40%; 1%);
- produsele de reacţie care rezultă în urma - produşii care rezulta în urma reacţiei se
reacţiei se deplasează divergent în toate deplasează divergent în toate direcţiile dar cu
direcţiile dar cu precădere înapoi faţă de precădere înainte faţă de direcţia de deplasare a
direcţia de deplasare a deflagraţiei; detonaţiei;
- temperaturile rezultate în urma reacţiei 3- - temperaturile rezultate în urma reacţiei 3-
5000K; 5000K;
- presiuni – maxim 1 GPa; - presiuni – minim 10 GPa;
- viteza de scurgere a produşilor de reacţie - viteza de scurgere a produşilor de reacţie este
este mai mică decât viteza sunetului în aceştia mai mare decât viteza sunetului în aceştia
(aproximativ de 3 ori).
15
Explozivi de iniţiere
• Prin explozivi primari sau explozivi de iniţiere se înţeleg toţi acei explozivi
care din cauza vitezei mari de reacţie şi a mecanismului de descompunere,
suferă o transformare rapidă şi violentă sub formă de detonaţie. Aceştia sunt
utilizaţi exclusiv pentru iniţiere,
iniţiere fiind capabili a amorsa deflagraţia pulberilor
de azvârlire şi propulsie, dar şi detonaţia explozivilor brizanţi.
16
Clasificare explozivi de iniţiere
Pe baza de fulminat de
Fulminat de mercur
mercur
Azotura de plumb
Stifnat de plumb
Pe baza de stifnat de plumb
si tetrazen
Tetrazen
Diazodinitrofenol
Pe baza de sulfocinat de
Sulfocinat de plumb
plumb 17
Explozivi de iniţiere
Folosirea explozivilor de
iniţiere
18
Explozivi de iniţiere
19
Explozivi brizanţi
20
Explozivi brizanţi
Explozivi brizanti
Amestecuri pe baza
Octolite Hexolite Pentolite de nitroglicerina
Di
Dinamiteit
Tritonal
21
Explozivi brizanţi
TROTIL
• Trotilul sau tolita face parte din grupa nitroderivaţilor şi a fost preparat
pentru prima dată de Haussermann în 1891. A început să fie utilizat la
începutul secolului nostru, devenind treptat cel mai întrebuinţat şi totodată
explozivul
p standard;; faţă
ţ de el se raportează
p toate celelalte substanţe
ţ utilizate
în sectoarele pirotehnice.
• Nitroglicerina sau trinitratul de glicerol este unul din cei mai vechi esteri
nitrici cunoscuţi. Ea a fost preparată pentru prima dată în 1847 de chimistul
italian Sabrero şi datorită sensibilităţii ridicate la acţiuni exterioare nu şi-a
găsit aplicabilitate decât după 1860 când flegmatizată se regăsea sub formă
de dinamită sau de pulbere cu bază dublă.
Explozivi brizanţi
Hexogen
24
Explozivi brizanţi
Carbon C 3 3 4 5 7 7
Hidrogen H 6 5 8 8 5 5
Compoziţie
Azot N 6 3 8 4 5 3
Oxigen O 6 9 8 12 8 6
galben
Culoare fără galben fără fără galben
pai
Greutate moleculară g/mol 222,1 227,1 296,2 316,1 287,1 227,1
Densitate, cristal ρc kg/m3 1820 – 1960 1760 1730 1654
Umiditate maximă
%
admisă
Stabilitate chimică
minute 10 3)
(Abel) (minim)
Explozivi brizanţi
Balistice Capacitatea de lucru Trauzl (10 g) Cm3 480 520 480 523 410 300
Brizanţa (Hess) mm
Dee Se s b
Sensibilitatea
e la frecare
ec e ((apăsare
p s e pe
k
kg 12 36 12 6 36 36
siguranţă pistil)
Diametrul critic mm 8 24 6 6 6 5
Amestecuri explozive militare şi civile
27
Amestecuri explozive militare
• Amestecuri explozivi-ceruri :
- hexoceară 98/2/1 RDX, ceară, grafit;
g
- hexoceară 91/9 sau compoziţiile cu 3 la 9% ceară;
(compoziţii A-3).
30
DINAMITE
- Nitroglicerina
g ((NG)) intră în compoziţia
p ţ dinamitelor într-o pproporţie
p ţ de
10 - 94%, în majoritatea cazurilor sub formă gelatinizată;
- Nitroglicol (DNG) are rolul de a coborî temperatura de îngheţ a
dinamitelor datorită temperaturii proprii de îngheţ (-22ºC).
( 22ºC) La un
conţinut de 25 – 30% nitroglicol dinamitele devin necongelabile;
- Nitroceluloză (NC) se utilizează pentru gelatinizarea nitroglicerinei
introducându-se în proporţie de 1 – 2%. Din produsul gelatinizat
nitroglicerina nu se separă atribuind astfel dinamitelor o stabilitate
fizică şi chimică în perioada lor de garanţie;
- Azotat de amoniu (AN) este folosit în calitate de oxidant şi absorbant
activ al nitroglicerinei;
- Azotat de sodiu (SN) are acelaşi rol ca AN dar în gelignite;
- Derivaţii nitrici din seria aromatică, dinitrotoluen (DNT), trinitrotoluen
((TNT)) se adaugăg cu rol de carburanţi.ţ
- Aluminiu (Al) se adaugă pentru mărirea căldurii de explozie;
-Oxidul roşu de fier - 0,5% cu rol de colorant.
Amestecuri explozive civile
Dinamita
Caracteristica U.M.
I III II II L RA G
Nitroglicerină NG 65 34 30 30 30 15
Dinitroglicol DNG - - - - - 15
Nit
Nitroceluloză
l l ă NC 2 09
0,9 1 1 1 -
Dinitrotoluen DNT - 2,1 3,5 - 3,5 -
Trinitrotoluen TNT - - 7 - 7 -
Amestec nitroaromatic - - - 9 - -
Azotat de amoniu AN - 59 57,3 58,5 57,5 57,1
Compoziţie [[%]
Azotat de sodiu SN 24 1
24,1 - - - - -
Aluminiu Al - - - - -
Dextrină - 4 0,7 0,5 0,5
Carbonat de sodiu Na2CO 3 0,2 - - - -
Făină de lemn 8,7 - 0,5 1 0,5
12,9
Cărbune mineral - - - - -
Praf de cretă 0,0016 0,005 0,005 0,0025
5
Oxid roşu de fier Fe2O 3 - - 0,5 0,5 -
Adaosuri hidrofobe - - - - - -
Stare fizică Pastă Pastă Pastă
Culoare Galben Galben Brun –
Caracteristici fizico-
- - roşcată
chimice
roşcată roşcată
Densitate ρ kg/m3 1500 1500 1500
- astralite;
- amonite;
- amestecuri simple în vrac:
- amestecuri simple (AN+motorină);
- amestecuri simple aluminizate;
- amestecuri simple aluminizate care conţin explozivi de mare
putere.
putere
34
Amestecuri explozive civile
Astralite
35
Amestecuri explozive civile
Caracteristica U .M . Astralita
N itroglicerină N G % max 10
Com-
T rinitrotoluen T N T %
poz
Azotat de amoniu AN %
Stare fizică Pulbere
Caracteristicci fizico-
Culoare Cenuşiu
chimiice
3
D ensitate
it t ρ kg/m 1100
Căldura de explozie
p Qe kJ/kg
g 3939
Caraccteristici termodinam
Geluri explozive
Principalele
p componente
p ale g
gelurilor explozive:
p
- carburant: trotil granulat, pulbere de aluminiu;
- oxidant: soluţia suprasaturată de azotat de amoniu;
- agent de îngroşare: dextrină, carboximetilceluloză de sodiu,
pulbere de poliacrilamidă;
- agent gelificator: glicol.
glicol
38
Amestecuri explozive civile
• să aibă un diametru critic cât mai mic pentru a putea fi introduse în găurile
de mină;
p
- dinamitele au o capacitate de lucru mai mare decât a TNT-ului,, valorile
obţinute la proba Trauzl fiind în jur de 400 cm3 fapt care constituie un
avantaj al folosirii lor în raport cu trotilul;
- pentru emulsii şi geluri explozive nu sunt date despre valorile obţinute
la această probă.
Alegerea SE pentru lucrări de demolare