GERONTOLOGIE

 Este ramura medicinii care studiaza fenomenele biologice, psihologice şi sociologice care se
asociază cu îmbătrânirea;
 este ştiinţa care se ocupă cu studierea vârstnicului şi a procesului de îmbătrânire;
 cuprinde studierea modificărilor somatice, psihice, funcţionale şi sociale ale populaţiei, pe
măsură ce aceasta îmbătrâneşte, evaluarea etapelor îmbătrânirii populaţiei asupra societăţii şi
aplicarea acestor cunoştinţe în politici şi programe de sănătate.
GERIATRIE
 este specialitatea medicală care se ocupă de problemele somatice, psihice, funcţionale şi
sociale în îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare şi terminală a vârstnicului
 ramură a gerontologiei care studiază aspectele medicale ale îmbătrânirii

FACTORI CARE INFLUENTEAZA IMBATRANIREA UMANA:

 somatici,
 ereditari,
 psihologici,
 socio-culturali,
 spirituali-religiosi;

Semne si simptome prezente in afectiunile persoanelor vârstnice:

SEMNE LOCALE.
 durerile caracteristice
 anorexia
 modificari cutanate insotite de prurit
 constipatia
 incontinenta fecala
 incontinenta urinara
 retentia de urina
 adenomul de ptrostata -tulburari de mictiune
 infectiile urinare
 escare
 atrofiile musculare
 casexia-este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos
 anchilozele- reprezenta imobilizarea unei articulaţii (parţiala sau totala)

SEMNE GENERALE

 alterarea functiilor vitale (dispnee de efort si de decubit,

 hipertensiune sau hipotensiune arterială,tahicardie),
 tulburări de somn,
 deshidratare,
 scădere in greutate,
 pierderi de cunostintă,
 pierderi de memorie etc.
AFECTIUNILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR
Infarctul miocardic la vârstnic
 frecvent apare dispneea la eforturi minime.
 factorii de risc pt IMA la bătrâni sunt:
1. HTA hipertensiunea arterială
2. Diabetul zaharat
3. Angorul, spre deosebire de bolnavii nevârstnici unde pe primul plan se situează
obezitatea, apar infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale fumatul şi
hiperlipidemia.
 Este crescuta frecvenţa infarctelor miocardice mute, descoperite întâmplător, pe traseele
ECG, şi la examenele necroptice.
Simptomatologie
 Tablul clasic al IMA la batrâni, este asimptomatic cu aspecte atipice si simptomatologie de
împrumut sau fals pulmonare, care creeaza mari dificultati de diagnostic
 Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugereaza o suferinta minora: algii toracice,
articulare, curbatura, viroze respiratorii
 Cele mai interesante forme, sunt formele atipice, mute sau silentioase
 Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce, retrosternala, cu anxietate,
cu iradieri precise, fara raspuns la nitriti), este rar întâlnita la vârstnic
 Absenta durerii s-ar datora: scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice,
restrângerii activitatii fizice, sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca care poate
însoti infarctul
 In absenta durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte pierderi
de cunostinta, dispneia ca expresie a insuficientei cardiace).
 Când apare, durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este intricata, în
special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica
Alte tipuri de debut:
 prin astenie marcata, chiar adinamia aparuta brusc
 prin soc cardiogen, edemul pulmonar acut si insuficienta cardiaca,
 Prin accident vascular cerebral
 Cu dispnee neparoxistică
 cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie psihomotorie, vertije si chiar
coma
 cu simptomatologie digestivă (dupa mese copioase) datorită insuficientei circulatorii din
teritoriul respectiv
 cu debut de insuficienta renala.
Mortalitatea se datoreste
 insuficientei cardiace, rupturii de miocard, blocului A - V, socului cardiogen si edemului
pulmonar acut.
 este mai mare la femei dupa 60 de ani în special în primele 7 zile.

Hipotensiunea arteriala - Reprezinta scăderea presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, în

trecerea de la decubit la ortostatism
Se însoţeşte de :- astenie psiho fizică,
- palpitaţii, vertije,
- sincope, căderi,
 - pierderi de cunoştinţă.
Este datorată tulburărilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială - la vârstnici HTA creşte cu precădere la femei

 se întâlneşte mai des hipertensiunea arterială sistolică dar şi forme esenţiale (sistolo-
diastolice)
 Hipertensiunea este principalul factor de risc la vârstnic, crescând incidenţa accidentelor
vasculare cerebrale şi coronariene.
ARTERITELE ateroscleromatoase
 sunt inflamatii ale arterelor periferice,ale membrelor inferioare in special,mai rara la
femei
 Simptome:
 senzatie de greutate la mers
 crampe la glezna sau pulpa
 durere vie la mers,care cedeaza la repaus si reapare la o noua tentativa de mers
 tulburari trofice:culoare violacee,pielea devine uscata,muschii gambelor se atrofiaza
ulterior apar ulceratiile sau gangrene ajungand la distrugerea completa a
tesuturilor.
Tratament
Scopul:
 suprimarea durerii
 oprirea agravarii bolii
 dezvoltarea unei circulatii vasculare care sa inlocuiasca vasul inflamat
 prevenirea si tratarea gangrenei
Consta din:
 repaus la pat
 indepartarea factorilor favorizanti: frigul umed, tutunul, infectiile locale
 igiena exemplara: baie zilnica, pudrarea cu talc a spatiilor dintre degete,incaltaminte
calda si comoda
Tratament
 Tratament cu insulina la diabetici
 Tratamentul infectiilor cu antibiotice
 fizioterapia, la inceputul bolii: bai de lumina, hidroterapie, gimnastica medicala
 Cand tratamentul medicamentos este depasit se recurge la cel chirurgical
Tratament chirurgical:
 angioplastie percutană transluminală - dilatarea cu balonaş urmăreşte distrugerea plăcii de
aterom şi creşterea lumenului vascular
 trombendarterectomia - dislocarea zonei stenozate împreună cu peretele intern arterial
 by-pass cu autogrefă venoasă (vena safenă) sau materiale sintetice - Dacron
 Simpatectomia.
Tratament la domiciliu
 pacientul să cunoască riscul continuării fumatului.
 pacientul să evite folosirea de săpun care usucă pielea.
 pacientul să evite purtarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte strâmtă.
 să evite băi foarte reci sau fierbinţi.
 să evite poziţia picior peste picior.
 alimentaţia să fie echilibrată în glucide, lipide, proteine.
 examinarea la intervale regulate de timp a tegumentelor picioarelor pentru depistarea rapidă a
leziunilor.
 efectuarea de controale medicale periodice.

TULBURĂRI PSIHICE SI NEUROLOGICE ÎN ÎMBĂTRÎNIRE

STĂRILE CONFUZIONALE ACUTE

TULBURARI DE SOMN
DEMENŢELE
ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE TRANZITORII
PARAPAREZA (PARAPLEGIA) SENILĂ
 sunt grupate în ceea ce s-a numit îmbatrânirea cerebrala
 cuprind tulburari nevrotice, psihoze functionale, stari confuzionale si psihoze organice.

Factori precipitanti:
 modificari în statutul familiei: plecarea copiilor din casa parinteasca, restrângerea conditiilor
de locuit, parasirea locuintei proprii, relatii nearmonioase între generatii, stari conflictuale,
decesul unuia dintre parteneri, diminuarea veniturilor etc.
 pensionarea numita de unii "boala a retragerii" sau "moarte sociala". Prin pierderea
prestigiului social câstigat dupa o viata de munca, începe constientizarea îmbatrânirii si mai
ales teama de moarte
 acumularea progresiva de alterari si restructurari, uzura si reparatie, cât si modificarile de
vascularizatie din procesul de atero-scleroza.

Cele mai importante semne neurologice sunt:

 mersul cu baza de sustinere marita,
 discreta pasticitate, rigiditate,
 limitarea miscarilor,
 tendinta la abolirea reflexelor,
 hipotrofia musculara,
 miscari spontane involuntare,
 tremuraturi,
 modificari de pozitie, de memorie, limbaj, mimica
 modificarile organelor de simt si ale afectivitatii
 în patologia vârstnicului domina dementele, bolile extrapiramidale si bolile
cardiovasculare.
TULBURĂRILE DE SOMN
Factori care tulbura somnul:
 adenomul de prostata (cu urini frecvente),
 micţiunile nocturne(de la 1 până la 6-7 ori )
 refluxul gastroesofagian,
 reumatisme dureroase,
 insomnia iatrogena (medicamentoasa),
  crampe musculare,tulb. circulatorii
 tuse rebelă la bolnavi bronşici sau fumători
Masurile ne-medicamentoase:
 culcarea la aceeasi ora,
 plimbari scurte în aer liber,
 masa de seara care va preceda culcarea cu cel putin 2 ore,
 evitarea alimentelor greu digerabile,
 evitarea bauturile iritante sau excitante (alcool, cafea, ceai)
 evitarea fumatului,
 evitarea spectacolelor stressante,
 evitarea discutiilor controversate
 igiena adecvata a camerei, baie zilnica,
 un pahar cu lapte la culcare, un ceai de tei, un mar etc.
Tratamentul medicamentos
se va institui numai dupa epuizarea celorlalte metode:
•Clorhidratul Flurazepamul si Nitrazepamul produc confuzii si halucinatii.
•Sunt preferate barbituricele si tranchilizantele
Administrarea medicamentelor trebuie sa fie discontinua

STĂRILE CONFUZIONALE ACUTE

DEMENŢELE
ACCIDENTE VASCULARE ISCHEMICE TRANZITORII
PARAPAREZA (PARAPLEGIA) SENILĂ
 Se întâlneste frecvent în practica geriatrica
 Apare lent, progresiv, la un subiect vârstnic, cu astenie, adinamie, pâna la impotenta
functionala a membrelor inferioare
 Aceasta poate duce la aparitia sindromului de imobilizare
 Cauzele specifice vârstnicului sunt vasculare (mielopatia vasculara) si degenerative, mai
rar tumorale, traumatice etc.
 Incidenta este mare, impotenta functionala este atribuita de bolnav si uneori chiar de
medic, la început, unui reumatism cronic

ASPECTE DE PATOLOGIE GERIATRICĂ DIGESTIVĂ

REFLUXUL GASTRO ESOFAGIAN.
 consta în întoarcerea continutului gastric în esofag, din cauza insuficientei functionale a
cardiei.
cauze favorizante: obezitatea, sarcina, stenoza pilorica cu dilatatie gastrica
Consecinta refluxului, este esofagita peptica cu pirozis, regurgitarii acide si varsaturi
Tratamentul vizeaza:
- îndepartarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, betablocante, morfina,
teofilina),
- îndepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, tutunului etc.
- se adm.Cimetidina si Metoclopramid
PATOLOGIA ISCHEMICĂ DIGESTIVĂ
 Bolile digestive vasculare ischemice sunt destul de frecvente vârstei a treia
 Se datoresc aterosclerozei arterelor viscerale abdominale,
 au mecanism de producere ischemic (tromboze, infarctizari, embolii),
 prezinta dureri de tipul claudicatie intermitenta
INFARCTUL MEZENTERIC
 este cel mai spectaculos accident, o drama abdominala,datorata ocluziei totale prin
embolie a arterei mezenterice
 apare brusc cu semne de abdomen acut, la vârstnici cu ateroscleroza în diferite teritorii
 simptome:
- durere violenta,continua si tenace, iradiata în întregul abdomen, cu exacerbari paroxistice,
rezistenta la calmante si agitatie extrema
- diaree sanghinolenta, varsaturi alimentare, bilioase sau sanghinolente,
- colaps, gangrena intestinala
- peritonita
- puls slab, hipotensiune
- Uneori este precedata de angor intestinal.

ISCHEMIA INTESTINALA CRONICA

 apare la persoane în vârsta de peste 50 - 60 de ani, cu ateroscleroza arteriala mezenterica
 Fluxul sanghin diminuat este suficient pentru prânzuri mici, dar devine insuficient pentru
prânzuri abundente
 Durerea apare la 10 - 15 minute dupa mese si dureaza 1-3 ore, difuza,
 tabloul clinic al anginei abdominale este caracterizat prin crize dureroase abdominale, descrise
ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a intestinului, arterita mezenterica
etc.
Angina abdominala
 este manifestarea clinica a ischemiei intestinale cronice
 durerea abdominala:- este simptomul principal
- apare postprandial, proportional cu alimentele ingerate
- localizare: epigastric, hipogastric,nu iradiaza în afara ariei abdominale.
- uneori este violenta, are caracter de crampa, cu distensie abdominala,asociata cu greturi si
varsaturi,
 tulburari de tranzit intestinal, la bolnavi trecuti de 60 de ani, cu semne de ateroscleroza în
diferite teritorii
 Diagnosticul este de obicei tardiv, iar prognosticul foarte rezervat.
INCONTINENŢA ANALĂ
 este o infirmitate frecventa, cu repercursiuni grave psihosociale, fiind alaturi de
incontinenta de urina, escarele de decubit si de dementa, una din marile probleme ale
îngrijirilor si asistentei vârstnicului
 consta în pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal
 Se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata
 Apare în demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite,
diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia
cronica
 Tratamentul este descurajant :încercari de reeducare si îngrijiri generale.
DIABETUL ZAHARAT TARDIV
 Este o boala metabolica cronica, care are drept cauza principala deficitul absolut sau
relativ de insulina
 se caracterizeaza prin perturbarea metabolismului glucidic, cu hiperglicemie, glicemii pe
nemâncate ce depasesc 120 mg%, prezenta de glucoza în urina, alaturi de afectarea si a
celorlalte metabolisme (lipidic si protidic).
Forme clinice

Diabetul zaharat de tip I, insulino-dependent se echilibreaza numai prin tratament cu insulina

Se întâlneste 15 - 20% din cazuri la vârstnici peste 60 - 65 ani (diabetul senil)
Diabetul zaharat de tip II, insulino-independent,
- care apare la persoanele obeze dupa 65 - 70 de ani,
- se datoreste aterosclerozei vaselor pancreatice.
- este cel mai frecvent întâlnit(4 - 10% din populatia de peste 65 de ani),
La vârstnici:
 diabetul zaharat este relativ frecvent, în special la femei,
 este mai rar insulino-independent si de obicei insulino-independent
 lipseste caracterul ereditar,
 domina ateroscleroza pancreatica
 debutul este insidios,
 este descoperit cu prilejul unui episod infectios intercurent,
 evolutia este lenta
Simptome : poliurie, polifagie, polidipsie
 Se întâlneste si un asa zis diabet îmbatrânit, diabetul de maturitate, cu debut în jurul
vârstei de 40 de ani, care tratat corect evolueaza pâna la batrânete
 Cu înaintare în vârsta, scade toleranta la glucide, si se reduc numeric celulele
betasecretoare de insulina
 Glicemia are valori de peste 130 mg%
 Mai recent se admit limite superioare de 150 mg% pe nemâncate si 200 mg%
postprandial

Câteva caracteristici ale diabetului la vârstnic:

 Frecventa mai mare a diabetului latent (40%)
 Hipertiroidismul, favorizeaza hiperglicemia si glicozuria.
 Obezitatea este un factor net predispozant.
 Debutul este insidios,
 sunt relativ frecvente formele iatrogene (medicamentoase: Nefrix, Cortizon),

COMPLICATII
 ACUTE:
a)coma hiperosmolara neacidocetozica ,ce apare la diabetici insulinoindependenti, tratati
insuficient sau ignorati
Manifestari:
- neurologice :hiperreflectivitate, Babinski pozitiv, tremuraturi, convulsii generalizate,
incontinenta de urina)
 - semne de deshidratare (piele uscata, limba prajita, deglutitie dificila, globi oculari hipotoni
- HTA, lipsa mirosului de acetona prin lipsa corpilor cetonici,

b)Coma diabetica clasica, hiperglicemica, mai rara

c)Coma hipoglicemica, este frecventa la vârstnic
- Hipoglicemia este un pericol real pentru batrâni, în conditiile abuzului de sulfamide
hipoglicemiante
 CRONICE
- Microangiopatia diabetica,
- retinopatia diabetica,
- Complicatii infectioase: urinare, cutanate, pulmonare
- macroangiopatia, cu accidente : - vascularocerebrale, infarct miocardic,
insuficienta cardiaca, arterite periferice.
- arteriopatia membrelor inferioare
Interventii de nursing
Coma hiperglicemică –
 Se administrează insulină în doza recomandată de medic (iv sau sc)
 Se recoltează sânge periodic pentru determinare glicemiei, a rezervei alcaline şi
urină pentru glicozurie
 se supraveghează TA, pulsul, respiraţia, revenirea conştienţei
 Se administrează soluţiile perfuzabile indicate
 Îngrijirea tegumentelor şi mucoaselor
Coma hipoglicemică
 Se administrează soluţiile perfuzabile indicate (glucoză hipertonă)
 Educaţia pacientului pentru prevenirea acestor complicaţii
 Învaţă pacientul insulinodependent cum să-şi dozeze medicamentul, cum să-şi facă
injecţia, cum să respecte regulile de asepsie, cum să alterneze locul de injecţie, cum să
păstreze şi cum să mănânce la 15 – 30 minute după administrare
 Îngrijirea tegumentelor şi mucoaselor.