Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Proprietatile razelor X sunt:


a) Intensitatea este egală cu Z4x λ3 x ρ x d
b) Atenuarea reprezintă diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp material prin
absorbţie şi difuziune (împrăştiere)
c) Efectul fotochimic este utilizat in radiografie
d) Absorbţia reprezintă cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente
e) Efectul de luminiscenţă reprezintă emisia unei radiaţii optic vizibile roşu-violet

2. Fasciculul de raze X (fascicul incident):


a) Trece prin regiunea anatomică de examinat
b) Intâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori)
c) Este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a structurilor, densitate şigrosime
d) Informaţia latentă transportată de fotonii X în imagine structurată, utilă.
e) Fasciculul de radiaţii (incident) este atenuat energetic

3. Următoarele afirmaţii despre CT sunt adevarate:


a) Adaugă sumaţia planurilor
b) Unitatea de măsură a densităţii este denumită Unitate Hounsfield (UH)
c) Este o metodă imagistică secţională
d) Secţiunile se realizează în plan oblic
e) Lucrează cu noţiunea de densitate, derivată din coeficientul de atenuare

4. Avantajele CBCT-ului:
a) Doza de radiaţie mai mare faţă de CT spiral
b) Design mai compact
c) Cantitatea de radiatie a CBCT-ului este de 20-70 µSv
d) Preţ mai crescut faţă de un CT spiral
e) Imagini superioare celor panoramice clasice

5. CBCT-ul:
a) Mai puţin radiant decât CT-ul
b) Mai practic decât CT
c) Imagini si informaţii superioare celor panoramice clasice
d) Mai multe artefacte
e) Calitatea imaginilor usor mai scazută faţă de CT-ul convenţional
6.Modificarile biologice produse la nivelul materiei vii sunt:

a) la nivel subcelular – afectarea ADN-ului ce de cele mai multe ori este refacut imediat;
b) la nivel celular–moartea mitotica a celulei la un nivel ridicat de radiatie
c) la nivelul tesuturilor–efectul iradierii este dependent de ritmul de diviziune-cu cat acesta este
mai mic (ex.tesuturi hematopoietice)cu atat efectele sunt mai importante
d) la nivelul organelor–se produc modificari ireversibile prin degenerarea fibroasa a tesuturilor
conjunctive si alterarea ireversibila a tesuturilor vasculare
e) La nivelul SNC – are loc demielinizarea fibrelor nervoase

7. Pentru protejarea personalului medicat in timpul efectuarii unei radiografii, se indica:


a) folosirea unei pozitionari corecte si a unei distante de siguranta
b) pozitionarea in spatele tubului generator
c) folosirea ecranelor de protectie
d) Folosirea unei camere de comanda
e) In situatia cand un pacientul trebuie sustinut (copii, persoane cu handicap) , adultul insotitor
va fi echiapt cu sort de protectie, si va sustine pacientul avand grija ca nici o parte a
corpului sa nu interfere cu raza principala.

8. Masurile de protectie importiva curentilor electrici in cabinetul de radiologie sunt:

a) Aparatele radiologice se monteazǎ obligatoriu cu prizǎ de pǎmânt.


b) Incǎperile trebuie pardosite cu material dielectric
c) Aparatele radiologice se manipuleaza cu mâna umedǎ
d) Siguranțele electrice sǎ fie bine calibrate. O supradozare a lor poate determina accidente
grave.
e) Extinctorul pentru incendiile prin scurtcircuit electric nu trebuie sǎ facǎ parte din dotare.

9. Metodele de prevenire a infectiilor in cabinetul de radiologie:

a) evitarea protecţiei ochilor cu ochelari sau viziere de plastic


b) păstrarea pachetelor cu filme dentare şi a dispozitivelor de susţinere a filmului pe suprafeţele
contaminate
c) filmul din pachet trebuie introdus în maşina de developat numai cu manusi pudrate
d) părţile componente ale aparatului roentgen dentar care au venit în contact cu saliva sau au fost atinse
accidental în timpul pregătirii expunerii vor fi dezinfectate după fiecare pacient infectat,
e) folii de plastic pentru protecţia apartului roentgen dentar vor fi păstrate de la un bolnav la altul.
10. Cauzele filmului negru (fără imagine) sunt:
a) Expunere la lumină albă
b) Revelare excesivă
c) Expunere excesivă
d) Subexpunere
e) Eroare de procesare: concentraţia soluţiilor, timpul sau temperatura
11. Imaginile slabe sunt cauzate de:
a) Lipsa de improspatare a solutiilor chimice
b) Revelator cald
c) Timp de revelare prea lung
d) Revelator slab sau consumat
e) Fixare insuficienta

12. In cazul expunerii duble:


a) Filmul este mai dens/intunecat decat de obicei
b) Incisivii sunt suprapusi, cu directii opuse
c) Radioopacitatea obturatiilor apare gri
d) Se pierde contrastul smaltului
e) Apar pete sau linii albe

13. Cauzele aparitiei petelor sau liniilor albe sunt:


a. Picături de fixator înaintea revelării
b. Bule de aer în revelator
c. Emulsie zgâriată
d. La aparatele de developat automate, acest efect este foarte des
e. Scufundare insuficienta in revelator in cursul procesarii manuale

14.Foiţa de plumb de dimensiunile filmului are urmatoarele roluri:


a. Protejează pacientul în timpul expunerii de radiaţiile secundare care au sens retrograd,
b. Protejează părţile moi intraorale şi structurilor contralaterale de acţiunea radiaţiilor directe
care trec prin filmul radiologic
c. Oferă un grad scazut de fermitate pachetului
d. Usureaza scoaterea filmului din ambalaj in vederea developarii si il protejeaza impotriva
zgarieturilor
e. Toate variantele sunt corecte

15. Printre erorile de realizare a filmelor intraorale se numara:


a) Film alb( cu imagine)
b) Film negru(fara imagine)
c) Imagine completa
d) Pete sau linii roz
e) Incetosarea( lumina invizibila)
16. Tehnicile de radiografie intraorala sunt urmatoarele ,cu doua exceptii:

a) periapicale
b) panoramice
c) bitewing
d) cefalometrice
e) ocluzale

17. Pentru realizarea radiografiei periapicale este necesar ca planul ocluzal sa fie:

a) orizontal
b) vertical
c) sagital
d) tangential
e) nu are nicio importanta

18. Radiografiile periapicale:

a) nu trebuie sa includa regiunile periapicale


b) trebuie sa includa coroana si radacinile dintilor dintr-o anumita zona
c) nu trebuie sa includa cel putin 2mm din osul alveolar
d) trebuie sa includa cel mult 1 mm din osul periapical
e) trebuie sa includa sinusul frontal si ATM.

19. Radiografia bitewing:

a) se realizeaza pentru zona apicala a dintilor dintr-o anumita regiune


b) se realizeaza pentru studiul zonelor de contact dintre dintii adiacenti la nivelul unei arcade
c) se realizeaza pentru studiul zonelor de contact dintre dintii adiacenti de la nivelul intregii
cavitati orale
d) raza centrala trebuie sa fie perpendiculara pe receptor
e) raza centrala trebuie sa fie tangenta la zonele de contact

20. Imaginea “in ceata”a filmului periapical se datoreaza:

a) vibrarii tubului
b) miscarii pacientului
c) miscarii receptorului
d) kilovoltajului prea mare
e) miliamperajului prea mare

21. Tehnicile de radiografiere periapicale sunt urmatoarele:

a) tehnica planurilor paralele


b) metoda Belot
c) tehnica bisectoarei
d) metoda Simpson
e) niciuna din cele de mai sus

22. Ortopantomografia este indicata pentru urmatoarele, cu exceptia:

a) Leziuni osoase;
b) Vizualizarea molarului 3;
c) Preimplant in vederea evaluarii inaltimii osoaseavand impact mare in odontologia infantila;
d) Redarea cu fidelitate a spatiului periodontal si aspectul suprafetei radiculare;
e) Vizualizarea regiunii anterioare a masivului facial.
23. Linia orizontala este reprezentata de:

a) Depresiunea labiala subcloazonala;


b) Mijlocul fruntii si mijlocul mentonului;
c) Nasion si creasta piramidei nazale;
d) Linia care uneste rebordul superior al conductului auditiv extern cu marginea inferoexterna a orbitei;
e) Nicio varianta corecta.

24. Teleradiografia este utilizata la:

a) Analiza armoniei functionale si estetice a sistemului dento-maxilo-facial la copil;


b) Constatarea anomaliilor dentitei;
c) Aprecierea dismorfiei dento-maxilare;
d) Analiza ortodontica;
e) Toate variantele sunt corecte.
25. Etapele realizarii OPT sunt:

a) Utilizarea dispozitivului de sprijin al barbiei la pacientii edentati;


b) Inchiderea elementelor de ghidare laterala;
c) Pozitionarea barbiei pacientului pe dispozitivul de sprijinire;
d) Asigurarea verticalitatii pozitiei pacientului;
e) "Inghite", " nu misca", expunere.
26. Incisivii:

a) sunt in numar de 8
b) erup in jurul varstei de 9-10 ani
c) sunt dinti pluriradiculari
d) radacina este bifurcata in treimea apicala.
27 .Dintii temporari:

a) sunt reprezentati de incisivi,premolari si canini.


b) sunt reprezentati de incisivi,canini si molari deciduali.
c) au inaltimea mai mare decat a celor permanenti.
d) radacina este scurta.
e) apexul este inchis.
28 .Care din urmatoarele structuri anatomice au aspect radiotransparent in regiunea
incisivilor centrali maxilari:

a) septul nazal
b) sutura premaxilara sau palatinala mediana.
c) spina nazala anterioara.
d) fosa si gaura incisiva
e) orificiile nazale.
29 .Care din urmatoarele structuri anatomice au aspect radioopac in regiunea M1 si M2
maxilar?

a) canale nutritive
b) planseul sinusului maxilar si septurile maxilare.
c) arcada si osul zigomatic.
d) spina nazala anterioara.
e) peretele lateral al orificiului nazal.
30 .Reperele anatomice identificate in regiunea incisivilor mandibulari sunt:

a) foramen lingual
b) canal mandibular
c) umbra tesuturilor moi ale buzei.
d) tuberculii genieni /apofize genii.
e) orificiu mental/mentonier.
31 . Urmatoarele repere anatomice identificate in regiunea molarilor mandibulari au aspect
radiotrasparent:

a) creasta oblica externa.


b) canal mandibular.
c) foramen lingual.
d) foseta submandibulara.
e) creasta mnilohioidiana.
32 .Cu ajutorul radiografiei panoramice se pot constata urmatoarele:

a) sutura intermaxilara reprezentata de o trasparenta liniara verticala.


b) canalul nazo-palatin.
c) fosetele submaxilare in contact cu glandele submaxilare.
d) structuri maxilare laterale.
e) opacitatea bilaterala existenta intre incisivul lateral si canin.
33 .Smaltul:

a) acoperta dentina la nivelul coroanei.


b) este mai subtire pe suprafata ocluzala.
c) este mai gros spre colet.
d) are cea mai mare absorbtie dintre structurile corpului uman.
e) grosimea variaza in functie de tipul de dinte si confera abraziuni ocluzale si interproximale odata cu
inaintarea in varsta.
34. Caria dentară apare radiografic:

a) radioopacă
b) cu o formă regulată
c) radiotransparentă
d) cu margini conturate
e) devine vizibilă radiografic după o demineralizare de aprox. 70-80%

35. După localizarea (sediul) procesului lezional cariile se pot clasifica în:

a) caria incipientă, de demineralizare


b) caria superficială
c) caria ocluzală
d) caria de smalț
e) caria de smalț și dentină

36. De obicei se explorează radiografic:

a) cariile de colet
b) cariile incipiente
c) cariile interproximale
d) cariile recidivante și secundare
e) marmorațiile

37. Aspectul radiografic al carilor de smalț incipiente în prima etapă evolutivă este:

a) de leziuni în general mai mici clinic decât în imaginea radiografică


b) leziunea se extinde mult in dentină
c) în general nu necesită tratament endodontic
d) de leziuni în general mai mari clinic decât în imaginea radiografică
e) în general necesită tratament endodonticâ

38. Cariile ocluzale:

a) pe filmul radiografic cariile de smalț apar întotdeauna


b) detectate clinic mai mult decât radiografic
c) nu pot fi mascate de opacitatea intensă a smalțului cu dimensiuni sporite la nivelul cuspizilor
d) leziunea nu poate progresa
e) întotdeauna există o bresă în smalț vizibilă radiografic

39. Cariile radiculare:

a) se produc în spațiul dintre marginea smalțului și marginea liberă a gingiei


b) interesează cementul
c) dentina nu prezintă leziuni parodontale marginale
d) se pot dezvolta la diferite nivele ale rădăcinilor: în treimea mijlocie, inferioară sau chiar apical
e) interesează dentina

40. Cariile recidivate/secundare:

a) sunt apărute sub o obturație : cariile secundare


b) sunt la periferia unei obturații : cariile recidivate
c) pot fi acoperite de radioopacitatea obturațiilor metalice, și sunt vizibile doar radiografic
d) imaginea radiologică este de transparență difuz conturată
e) imaginea este bine contrastantă cu obturațiile radioopace sau față de obturațiile de bază

41. Dintre complicațiile locale ale cariei dentare se pot enumera:


a) pulpita
b) parodontitele apicale cronice
c) osteomielita acută
d) hiperemia preinflamatorie
e) abcesul dentar și osteitele

42. În cazul sinuzitei odontogene (complicație de vecinătate a cariei dentare) unele afirmații
sunt adevărate:

a) de obicei manifestările inflamatorii sunt bilaterale


b) reprezintă o complicație de vecinătate a unor procese carioase avansate
c) în situații foarte dese, infecția se poate propaga și la cavitatea orbitară (în care se găsește ochiul)
d) printre examenele radiologice ce pot pune în evidență rădăcinile dinților superiori și a leziunilor
dentare sunt: OPG și incid. retroalveolară.
e) se produce ca urmare a unei relații directe a apexurilor dentare (Pm și M superiori) cu planșeul
sinusurilor maxilare
43. Radiografic, halistereza marginala se prezinta ca:
a) o discreta osteoporoza a septurilor osoase interdentare
b) o osteoporoza pronuntata a septurilor osoase interdentare
c) vasele nutritive nu sunt evidentiate
d) prezenta de vase nutritive turgescente
e) ecoul osos profund al unei parodontite superficiale.
44. Defectele osului alveolar sunt:
a) craterul septal intreproximal
b) defectul septal interproximal
c) defectul septal aproximal
d) defectul hemiseptal aproximal
e) defectul hemiseptal interproximal
45. Examenul radiologic evidentiaza:
a) dispunerea trabeculelor osoase
b) sunt evidente doar modificarile avansate ale densitatii osoase
c) modificari discrete a densitatii osoase
d) gradul de rezorbtie al osului alveolar
e) nu se poate stabili daca exista modificari ale densitatii osoas
46. Opacitatea structurilor dento-alveolare vizibila radiografic depinde de:
a) densitatea si grosimea osului trabecular
b) numarul obturatiilor si/sau a lucrarilor protetice
c) tehnica folosita
d) grosimea corticalei osoase
e) felul in care sunt pozitionate arcadele dentar
47. Radiografia panoramica (OPT) mareste dimensiunea complexului dento-
alveolar de:
a) 2,7 ori
b) 1,3 ori
c) 4,2 ori
d) 4,4 ori
e) nu mareste dimensiunea complexului dento- alveolar.

48. Anomaliile dentare se clasica in:


a) Anomalii de numar
b) Anomalii de forma
c) Anomalii de pozitie
d) Anomalii de structura
e) Anomalii de volum
49. Reprezinta anomalii de sediu:
a) Anclavare
b) Ectopia
c) Incluzia
d) Rotatia
e) Hiperdontia

50. Anclavarea reprezinta:

a) Dinte situat in osul maxilar dupa perioada normala de eruptie a carui sac folicular nu comunica cu
cavitatea orala iar apexul este inchis
b) Dinte situat in osul maxilar dupa perioada normala de eruptie a carui sac folicular comunica cu
cavitatea orala
c) Eruptia dintelui in dreptul locului sau normal de eruptie dar in afara continuitatii arcadei
d) Inversarea locului de eruptie a doi dinti vecini
e) Fuziunea cel mai frecvent prin dentina a doi muguri dentari in momentul formarii

51. Hipodontia reprezinta:

a) Prezenta dintilor supranumerari


b) Nu este rezultatul aplaziei sau ageneziei unui mugure dentar
c) Reducerea totala sau partiala numarului de dinti
d) Este rezultatul aplaziei sau ageneziei unui mugure dentar
e) Dinti care au cuspizi de mici dimensiuni

52. Care din urmatoarele variante reprezinta caracteristici ale AMELOGENEZEI IMPERFECTE?

a) Dinti gri-albastrui
b) Uneori poate fi insotita de hipoplazie
c) Aspect bizar al dintilor asociat cu intarzierea sau absenta eruptiei
d) Hipomineralizare a smaltului
e) Unire a doua entitati dentare doar la nivelul cementului
53. Desmodontul:
a) Reprezinta ligamentul alveolar;
b) Cea mai mare parte a desmodontului este situata intre osul alveolar si smalt;
c) Este format din fibre colagene;
d) La 1mm distanta de acest manson epitelial incepe osul alveolar;
e) Este slab vascularizat.
54. Molarul 1:
a) Erupe la 6 ani si nu este precedat de un dinte temporar similar;
b) Are 5 cuspizi;
c) Coroana are aspect dreptunghiular;
d) Are 2 radacini;
e) Camera pulpara are 5 coarne pulpare corespunzatoare celor 5 cuspizi.
55. Despre anatomia radiologica a dintilor temporari putem spune:
a) Volumul dintilor este mai mare;
b) Implantarea este usor inclinata spre distal;
c) Opacitatea este mai crescuta datorita unei cantitati mai mari de saruri minerale in compozitie;
d) Cuspizii si crestele sunt mai netede;
e) Radacinile sufera, la scurt timp dupa desavarsirea lor anatomica, un proces de rizaliza fiziologica in
contact cu mugurii dintilor permanenti.
56. Pe radiografie, in dreptul Molarilor 2 si 3 maxilari, identificam urmatoarele repere
anatomice:
a) Apofiza coronoida a mandibulei;
b) Sinusul maxilar;
c) Apofiza zigomatica a osului maxilar;
d) Hamulus;
e) Peretele lateral al orificiului nazal.
57. Osul alveolar:
a) Structura sa histologica difera de cea a osului maxilar;
b) Relatiile dintilor cu cavitatile aerice sinusale nu prezinta prea mare importanta;
c) In caz de edentatie extinsa, planseul sinusal nu prezinta modificari;
d) la copil, germenii caninilor permanenti pot fi situati in pozitie inalta, in maxilar, in relatie cu sinusurile
si fosele nazale;
e) Osul alveolar ramane nemodificat in cazul edentatiilor extinse.
58. Pe radiografie, in dreptul canin-premolari madibulari, identificam urmatoarele
repere anatomice:
a) Creasta oblica externa;
b) Creasta oblica interna;
c) Orificiul mentonier;
d) Apofizele genii;
e) Tuberculii genieni.
59. In sifilisul congenital, leziuni care se manifesta tardiv, doar in adolescenta, sunt:
a) Cheratita interstitiala = orbire
b) Otita medie cu interesarea nervului VIII =surditate
c) Encefalita
d) Dintii Hutchinson
e) Molarii asemanatori unor mure

60. Localizarle de predilectie ale bacilului Koch in oase sunt:


a) Procesele alveolare
b) Unghiul si ramura ascendenta ale mandibulei
c) Osul zigomatic
d) Femurul
e) Bolta palatina
61. Etapele sifilusului castigat sunt:
a) Primara
b) Secundara
c) Tertiara
d) Cuaternara
e) Paleozoica
62. Care sunt localizarile mai frecvente ale leziunilor cutaneo-mucoase (Sifilide sau
rozeole sifilitice tegumentare) in sifilisul secundar:
a) Pe palme si pe plante
b) Regiune genitala
c) La limita dintre frunte si scalp =„coroana veneriana”
d) Regiune recto anala
e) La nivelul bazei gatului = „colierul lui Venus”
63. Leziunile cu manifestare precoce in sifilisul congenital sunt:
a) Sifilide eritemato-papuloase
b) cruste palmo-plantare
c) pemfigus (vezicule sero-sanguinolente mucoase)
d) ragade peribucale, perianale
e) rinita sifilitica
64. Care sunt contraindicaţiile sialografiei?
a) Antecedente de reacţii adverse la substanţe de contrast iodate
b) Alergii polivalente (rinită alergică, astm bronşic)
c) Procese tumorale
d) Atrofia şi hipertrofia glandelor salivare
e) Procese inflamatorii
65. Care din următoarele afirmaţii despre tumorile maligne ale glandelor salivare sunt
adevărate?
a) Sunt net conturate
b) Au contur imprecis
c) Au structură hiperdensă (hipervascularizată)
d) Au caracter infiltrant
e) Cea mai frecventă tumoră malignă a glandelor salivare este carcinomul mucoepidermoi

66. Care dintre următoarele afirmaţii despre sindromul Sjögren sunt adevărate?
a) Majoritatea pacienţilor sunt femei
b) Glandele salivare au volum sporit
c) Poate produce fragilitate dentară
d) Sialografic se constată alterări glandulare cu retenţia substanţei de contrast timp îndelungat
e) Unul dintre simptome este uscarea mucoasei bucale
67. Afirmatiile adevarate referitoare la CT sunt:
a) este metoda cea mai buna de vizualizare a sinusurilor paranazale;
b) nu este metoda complementara radiografiei si endoscopiei sinusale;
c) este recomandata investigatia CT doar cand este o infectie severa cu complicatii sau risc la
complicatii;
d) se recomanda in sinuzita cronica sau recurenta sau in ghidajul din cursul interventiei
chirurgicale;
e) nu este recomandata in investigatia sinuzitelor.
68. In sinuzita acuta purulenta :
a) radioopacitatea este asemanatoare cu cea din empiem;
b) se poate observa o intensitate variabila, datorita ingrosarii mucoasei;
c) nivelul lichidian apare mai putin net ca in empiem, iar limita lui superioara are forma
concava;
d) mucoasa nu sufera modificari;
e) radiotrasparenta este asemanatoare cu cea din empiem.

69. Afirmatiile care nu caracterizeaza tumorile maligne ale sinusurilor sunt:


a) au ca punct de plecare epitelilul mucoasei sinusale invadând frecvent osul;
b) radiologic, se evidenţiază ca o trasparenta intensă a sinusului respectiv ;
c) radiologic, se evidenţiază ca o opacitate intensă a sinusului r e s p e c t i v î n s o ţ i t ă d e
osteoliza osului din jur ;
d) CT-ul nu precizează prezenţa tumorilor la nivelul cavităţilor aerice sinusale.
e) CT-ul nu evidenţiază mult mai bine relaţia cu structurile osoase din jur.
70. Semnele clinice ale Sinuzitei odontogene sunt:
a) dureri locale;
b) hemicranie;
c) cacosmie;
d) scurgeri purulente prin narina resprctiva;
e) stare generala septica.
71. Care sunt reperele folosite pentru precizarea corpilor stăini din părţile moi ale
obrazului?
a) canalul mandibular
b) marginea anterioară a ramului ascendent al mandibulei
c) arcada zigomatică
d) marginea posterioară a ramului descendent al mandibulei
e) arcade dentare
72. Ce se poate pune în evidenţă numai prin examenul radiologic?
a) modificări ale structurii osoase
b) deformatii radicular
c) ankiloză dento-osoasă
d) aporturile radacinilor premolarilor si molarilor superiori cu sinusurile maxilare.
e) caria ocluzală
73. Radiografia postextractionala este indicata pentru:

a) depistarea şi localizarea eventualelor fragmente de radacină

b) identificarea soluţiilor de continuitate alveolo sinusală în deschiderile accidentale

c) dinţi ectopici

d) osteome

e) depistarea şi localizarea resturilor radiculare, în raport cu sinusurile maxilare

Grile Radio

1. Aspecte radiologice in cherubism

b. O ingrosare bilaterala a mandibulei in special a unghiului mandibulei, cu multiple geode si aspect


polichistic

2. Caracterizeaza avulsia dentara sub aspect radiologic

e. Se caracterizeaza prin expulzarea completa a dintelui din alveola, in aceste circumstante alveola este
lipsita de continutul sau radicular.

3. Tipuri de fracturi coronare

a. Fisuri coronare, fracturi coronare nepenetrante si penetrante


4. Luxatiile anterioare de ATM

a. Arata cavitatea glenoida goala, condilul fugit din articulatie, proiectindu-se inaintea tuberculului temporar

5. Dupa sediu, fractura condiliana poate fi:

c. Fractura subcondiliana joasa si inalta

6. Formele clinice din displazia fibroasa

b. Displazia fibroasa monostica

c. Displazia fibroasa poliostica

7. Metode de explorare imagistica in traumatismele dento-maxilo-faciale

a. CT sau IRM

b. Incidenta intraorala

c. Radiografii ale craniului

e. OPG

8. In functie de localizarea lor la nivelul dintelui, fracturile dentare se impart in:

b. Fracturi coronare

c. Fracturi radiculare

d. Fracturi corono-radiculare

9. Clasificarea fracturilor masivului facial

a. Le Fort I

b. Le Fort II

c. Le Fort III

10. Nu sunt afectiuni degenerative ale ATM-ului

b. Contuzii

c. Luxatii anterioare

d. Artrite acute
11. Neurofibromatoza prezinta urmatoarele aspecte radiografie

a. Radiotransparenta pseudochistica, care realizeaza aspect de fagure de miere

b. Radiotrasnparenta pseudochistica, care realizeaza aspect de bule de sapun

c. Resorbtia laminei dura cu decalcifieri ale arcadelor dentare.

12. Dintre incidentele radiologice de explorare a ATM consemnam:

a. Incidenta mandibula defilata

b. Incidenta Parma

c. Incidenta Schuller

13. Aspecte utile pentru diagnosticul radiografic al artritelor cronice sunt:

b. Neregularitati ale conturilor osoase, cu aparitia de mici proeminente osteo...

c. Deformatii ale componentelor osoase ale articulatiei

d. Condil turtit, condil alungit, condil in cioc de flaut

e. Subluxatii ale condilului mandibular

14. In sindromul Gorlin-Golds gasim urmatoarele entitati anatomo-clinice

a. Kerato-chisturi

b. Nevi bazocelulari

c. Malformatii scheletice

15. Osteopetroza:

a. Se mai numeste boala oaselor de marmura

c. Craniul are volum sporit (macrocefalee)

e. Eruptii vicioase, intirziate

16. Displazia fibroasa monoostotica poate interesa urmatoarele oase

a. Mandibula

b. Maxilaru

c. Osul zigomatic
d. Osul sfenoid

17. Despre chistul folicular putem afirma ca:

b. Se formeaza in jurul unor dinti ramasi in incluzie

d. Sediul de predilectie M3 mandibular si caninii maxilari

e. Pot include tot dintele, dintii din vecinatate in curs de eruptie

18. Care sunt chisturile de parti moi cervico-faciale

a. Chistul branhial

d. Chistul de retentie salivara

e. Chistul tireogloss

19. In semiologia radiologica a tumorilor, condensarea osoasa, opacitate, poate fi:

f. Limitata sau intinsa

g. Unica sau multipla

h. Omogena sau neomogena

20. Metodele de explorare imagistica in traumatisme se folosesc pentru.

c. Diagnosticul de certitudine

d. Controlul imediat postratament

e. Supravegherea vindecarii

18. Radiografiile periapicale (retro-dento-alveolare) sunt utilizate in diagnosticul urmatoarelor


afectiuni:

b. Fracturi corono-radiculare

e. Chistului rezidual

19. Sarcom Ewing

b. Tumora determina come osteolitice cu diferite localizari concomitente

c. Tumora are prognostic rezervat

d. Se intilneste mai frecvent la nivelul mandibulei


20. Avantajele OPG in evaluarea bilantului preimplantar sunt:

b. Permite evaluarea volumului osos rezidual

c. Evalueaza relatia cu dintii vecini si antagonisti

d. Evalueaza aspectul radio-imagistic al ATM

e. Evolueaza relatia cu structurile critice invecinate: sinusuri, fose nazale, canalul dentar.