Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

I.Introducere.....................................................................................2
II.Reforma agrară din 1991.............................................................2
1. Decolectivizarea………………………………………........3
2. Evoluţia exploataţiilor
agricole………………………………………..4
3. Retrocedarea suprafeţelor agricole....................................6
4. Dezetatizarea şi privatizarea…………………………......7

III.Reforma agrară din anul 2000………………………………...9

Concluzii……………………………………………………………10

Anexe………………………………………………………………..11

Bibliografie…………………………………………………………22

1
I.Introducere

Reforma economică urmăreşte formarea şi funcţionarea pieţei concurenţiale, iar reforma


din sectorul agricol este o componentă de bază a acesteia. Formarea pieţei agricole concurenţiale
necesită reforma structurilor agrare, reforma instituţională şi administrativă pe baza unor politici
agricole care este necesar să urmărească eficienţa sistemului economic de piaţă.
În agricultura României procesul de privatizare a pământului s-a produs rapid în baza
Legii fondului funciar nr. 18/1991, dar necorelat cu privatizarea celorlalte bunuri agricole şi cu
organizarea exploatării economice. Finalizarea privatizării terenurilor agricole şi silvice continuă
şi în prezent, pe baza Legii nr. 1/2000, care aduce modificări Legii nr. 18/1991.1
Structura proprietăţii agrare, folmulă unanim acceptată şi uzitată atât la sfârşitul secolului al
XIX- lea, dar mai ales în perioada interbelică în România, a fost determinată, în perioada la care
ne referim, de principalele reforme agrare care au avut loc.2
Principalele reforme agrare din România au fost: în 1864, 1921, 1945, 1991, 2000.

II.Reforma agrară din 1991

Evoluţia agriculturii româneşti de după 1989 este marcată de adoptarea Legii


nr.18/1991,respectiv Legea fondului funciar,completată ulterior prin Legea nr.1/2000,care au
creat cadrul legislativ cu valoare de reformă agară,respectiv de modificare a stucturii fondului
funciar.3

Astfel, la începutul anului 1991 a intrat în vigoare Legea fondului funciar nr. 18, care a
produs schimbări fundamentale pozitive în forma de proprietate asupra pământului şi bunurilor
rurale, dar prin conţinutul unor prevederi şi prin modul abuziv de aplicare, în unele cazuri, a
produs efecte negative pe termen lung privind exploatarea eficientă a pământului.

1 Structurile agrare și viitorul politicilor agricole-Letiţia Zahiu, Veronica Toncea, Alexandru


Lăpuşan, Filon Toderoiu, Mihai Dumitru, ed. Economică, 2003

2 Drept agrar şi drept funciar-Florin Scrieciu, ed Lumina Lex, 2000.

3 Economia românescă de la tradiţionalism la postmodernism.Studii-Maria Mureşan,ed.


Economică,p.149

2
Legea fondului funciar care a vizat doar proprietatea cooperatista a declanşat un proces
accentuat de pulverizare a proprietăţii funciare,ceea ce limitează considerabil potenţialul
economic al gospodăriilor ţărăneşti individuale,le condamnă la starea de exploataţii de
subzistenţă şi îngrădeşte accesul la economia de piaţă.4

Trecerea de la forma de proprietate şi de organizare a producţiei tipice economiei de comandă


la structura agriculturii adaptate unei economii concurenţiale s-a bazat pe cei doi piloni
fundamentali: decolectivizarea şi dezetatizarea/privatizarea.

Aceste procese s-au desfăşurat în strânsă dependenţă cu cadrul juridic şi instituţional


creat după anul 1989.

1.Decolectivizarea

Acest proces a fost declanşat de Decretul lege nr 42/1990, care, pe scurt a permis majorarea
loturilor în folosinţă personală de la 30de ari la 50 de ari.

În februarie 1991 a intrat in vigoare Legea Fondului Funciar nr. 18/19915, una dintre primele
legi ale tranziţiei şi dintre cele mai importante prin amploarea schimbărilor pe care le genera.
Timpul scurt în care a fost elaborată această lege cu caracter de coloană vertebrală arată urgenţa
schimbărilor care se impuneau în agricultură.

Modificările şi completările aduse ulterior acestei legi, prin Legea nr legea 169/19976, şi Legea
nr. 1/20007 privind reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate asupra pământului, nu s-
au finalizat până în prezent. Cauzele s-au aflat în lipsa unei unităţi de concepţie în politica
funciară şi în evaluarea impactului modificărilor şi măsurilor stabilite de lege asupra organizării
moderne şi eficiente a producţiei agricole. Unele modificări legislative care nu au condiţii de
aplicare s-au datorat unor interese ale forţelor politice aflate la putere în perioada respectivă.

4 Economia românescă de la tradiţionalism la postmodernism.Studii-Maria


Mureşan,ed.Economică,p. 150

5 ANEXA 1: Legea Fondului Funciar nr 18/1991publicata in Mon. Of. nr 37/20.02.1991

6 ANEXA 2:Legea modificarii si completarii Legii Fondului Funciar nr 18/1991 M.O.


299/4.11.1997

7 ANEXA 3:Legea nr 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor


agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr 18/1991 si
Legea nr 169/1997 M.O. NR 8/12.01.2000

3
Principaplele caracteristici ale Legii Fondului Funciar, modificări şi complementări :

- constituirea dreptului de proprietate asupra pamantului-Legea Fondului Funciar se


distinge prin prelevanta criteriilor politice, ideologice si sociale care au stat la baza elaborării ei
faţă de economie şi ecologie.Cei care au venit la conducere după 1989 nu au urmărit să identifice
răul din agricultura cooperatistă ca să-l înlăture şi să păstreze ce e bun, ci au trecut direct la
decolectivizarea agriculturii prin lichidarea CAP-urilor.Au fost lichidate 4260 de cooperatrive de
producţie care deţineau o suprafaţă de 9060ha2 .

2.Evoluţia exploataţiilor agricole

Ruptura dintre agricultura cooperatistă şi agricultura privată n-a constat numai în


pierderea avantajelor concentrării pentru realizarea unei agriculturi performante, ci şi diminuarea
şi deprecierea patrimoniului cooperativelor, prin vânzarea elementelor componente la preţuri
derizorii, sustragerea sau divizarea lor în părţi sociale cuvenite foştilor membri cooperatori.

Legea 18/1991 a urmărit reconstituirea dreptului de proprietate al membrilor cooperatori


care au adus pământ în cooperative sau celor cărora li s-a luat pământul sub diverse forme.

Acesta lege a avut caracter reparatoriu.

În urma reconstituirii dreptului de proprietate, conform Legii 18/1991, a rezultat un


număr mare de proprietari, din care 1/3 nu locuiesc în mediul rural şi nu-şi lucrează pământul. O
parte din aceste terenuri a rămas nelucrată, iar veniturile obţinute de proprietarii terenurilor
lucrate, rezidenţi urbani, nu se întorc în agricultură, cu urnări negative asupra dezvoltării
acesteia.8
Reconstituirea dreptului de proprietate private sau constituirea acestui drept s-a stabilit să se
facă în limita unei suprafeţe limită de 0.5 ha pe persoană şi maxim 10 ha de familie. Această
prevedere echivalează cu expropierea suprafeţelor care depăşeau 10 ha.

8 Structurile agrare și viitorul politicilor agricole-Letiţia Zahiu, Veronica Toncea, Alexandru


Lăpuşan, Filon Toderoiu, Mihai Dumitru, ed. Economică, 2003

4
Pământul proprietate particulară a fost divizat la un numar mare de
proprietari(4.7milioane) de unde rezultă o suprafaţă medie per solicitant de sub 2 ha, fapt ce a
dus la plasarea Romaniei pe unul din ultimele locuri în Europa din acest punct de vedere. Putem
spune ca pe baza aplicării Legii Fondului Funciar a avut loc trecerea de la concentrare excesivă a
proprietăţii asupra pământului la fărâmiţarea exagerată a acesteia şi de la exploataţiile unor mai
mici gospodării familiale de tip ţărănesc ceea ce va constitui o piedică pentru multă vreme în
dezvoltarea unei agriculturi moderne şi competitive, compatibilă ca ţările dezvoltate.

Aceasta situaţie putea fi evitată dacă Legea Fondului Funciar n-ar fi redus
decolectivizarea la lichidarea cooperativelor existente fără să prevadă şi posibilitatea
transformării lor în uniăţi organizate pe principii cooperatiste şi n-ar fi redus reconstituirea
dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren din CAP la o formă particulă a acesteia, la
restituirea fizică a pământului.

Aplicarea Legii s-a realizat în mare măsură în mod spontan, încălcându-se în numeroase
cazuri prevederile ei.

Din această cauză au fost distruse sau deteriorate mari capacităţi de producţie care au fost
realizate cu imense eforturi financiare, materiale, umane în decursul unei perioade de peste patru
decenii de către ţărănime şi nu numai.

Deci rezultă că Legea Fondului Funciar ,urmărind sa înlăture nedreptatea care li s-a facut
ţăranilor prin colectivizatea agriculturii şi prin sistemul de muncă şi de repartiţie a rezultatelor
acestuia, a generat şi unele inechităţi şi dificultăţi pentru perioada imediat următoare. După 10
ani de la demararea procesului de decolectivizare a agriculturii, prevederile Legii 18/1991 n-au
fost integral realizate.

STADIUL APLICARII LEGII FONDULUI FUNCIAR NR 18/1991

31.12.2000

1) Suprafaţa totală ce trebuie pusă în posesie (ha) 9.425.248


2) Suprafaţa totală care a fost pusă în posesie (ha) 8.231.712

5
3) % 87.3
4) Număr total de persoane de pus în posesie 4.716.062
5) Număr total de persoane puse în posesie 3.958.428
6) % 83.9
7) Titluri de proprietate de eliberat 4.341.057
8) Titluri de proprietate eliberate 3.462.751
9) % 79.8
10)Suprafaţa solicitată de acţionari pentru validare (ha) 701.088
11)Număr de acţionari 260.678
12)Suprafaţa aprobată după validarea acţiunilor (ha) 633.656
13)Număr acţionari 247.910
14) Decizii eliberate actionarilor 217.406
15)Suprafaţa (ha) 590.564

Modificările şi completările care s-au adus Legii Fondului Funciar nr 18/1991 au avut în
vedere in principal:

– creşterea limitei până la care se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor
agricole şi forestiere, de la 10 ha teren agricol pe familie ân echivalent arabil, din care până
la 1 ha teren forestier, la 50 ha teren agricol de proprietar deposedat şi 10 ha teren forestier;
– înlăturarea nedreptăţilor care s-au facut unor categorii de persoane fizice şi juridice, prin
excluderea lor de la dreptul de a-şi redobândi proprietatea funciară.

3.Retrocedarea suprafeţelor agricole

Legea 1/2000 prevede atribuirea persoanelor care au formulat cereri de reconstituire a


dreptului de proprietate a diferenţei dintre suprafaţa de 10 ha pe familie dobândită pe baza Legii
nr 18/1991 şi cea adusă în cooperativa agricolă sau prelevată în orice mod de acesta, dar nu mai
mult de 50 ha pe proprietar deposedat.

Reconstituira dreptului de proprietate se face:

- pe vechile amplasamente,daca acestea sunt libere

6
- din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, a oraşului sau a
municipiului

- din terenurile agricole care trec în proprietate privată a statului, în baza unor hotărâri
judecătoreşti care constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate.

- dacă nu se poate face restituirea dreptului de proprietate integral din sursele menţionate
se vor adauga despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedată, începând cu suprafeţele cele
mai mici care nu pot fi retrocedate.

- persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe


acţiuni cu profil agricol sau piscicol pe baza Legii Fondului Funciar nr 18/1991 precum şi
persoanele fizice care au încheiat contracte de locaţiune în condiţiile prevăzute de Legea
arendării nr 16/19949 li se restituie în natură suprafaţa de teren în perimetrul acelei
societăţi,inclusiv diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha si cea cerută în proprietate, dar nu mai mult
de 50 ha pe proprietar deposedat.

- în toate cazurile care privesc pe acţionari şi locatari şi persoane ale căror terenuri
agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului 83/1949 şi al altor acte
normative de expropiere, dacă nu există suprafeţe de teren agricol pentru reconstituirea integrală
a proprietăţii se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedată

Legea nr 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole


şi a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr 18/1991 şi al Legii
nr 169/1997 este in curs de aplicare.

Efectul scontat este creşterea suprafeţelor de teren ce revin în proprietate unei familii cu
aproximativ 10%, va spori cu deosebire suprafaţa familiei cu peste 10 ha de teren agricol.

4.Dezetatizarea şi privatizarea

Concomitent cu decolectivizarea s-a demarat procesul de privatizare, de trecere a


proprietăţii de stat la agenţi economici particulari.

7
Prin restructurarea profundă a regimului proprietăţii,privatizarea reprezintă o coordonată
fundametală a tranziţiei la mecanismele pieţei.Demarată în 1992 ,ca transfer al bunurilor statului
în sectorul privat,privatizarea a avut un ritm relativ lent între 1992 şi 1996,dinamica fiind mai
accentuată după 1997.

Cauzele de natură obiectivă care au stat la baza ritmului lent al privatizării în România au fost
insuficienţa capitatlului intern şi extern,inexistenţa experienţei practice,legislative şi
instituţionale,blocajul financiar şi criza economic prelungită .

Între cauzele de natură subiectivă,oficial aşteptate sunt:întârzierea constituirii cadrului


legislativ şi instituţional,cooperarea şi comunicarea defectoasă a factorilor implicaţi în
privatizare,coliziunea dintre diferite grupuri de interese,lipsa de transparenţă,politica de
subvenţionare preferenţială a unor întreprinderi de stat cu pierderi etc.

În pofida dificultăţilor,privatizarea a avut implicaţii sociale importante.Drepturile de


proprietate au început să îşi manifeste efectele în comportamentul indivizilor,atât ca
proprietari(persone fizice şi juridice),cât şi ca angajaţi în sistem privat,în cadrul unor pieţe
emergente,în curs de instituţionalizare.

Extinderea sectorului proprietăţii private în România s-a realizat prin mai multe metode
legale-ceva mai clarificate şi intensificate după 1997:

– reconstituirea dreptului de proprietate în agricultură


– transferul gratuit a 30% din capitalul social al societăţilor comerciale privatizabile către
populaţia adultă a ţării,prin privatizarea de masă(certificate şi titluri de proprietate)
– vânzarea de active ale statului de către Fondul Proprietăţii de Stat
– crearea de novo a unor societăţi private(în cea mai mare parte întreprinderi mici şi mijlocii)
cu capital românesc,mixt ori integral extern.10

10 Istoria economiei mondiale.Prelegeri-Corneliu Olaru,ed. Newa-Ted 2003,p.194

8
III.Reforma agrară din anul 2000

Legea nr. 1/2000 permite reconstituirea dreptului de proprietate până la 50 ha pe vechile


amplasamente, cu scopul formării unor exploataţii comerciale. În cazul în care nu se poate face
reconstituirea dreptului de proprietate integral din sursele stabilite de lege, se vor acorda
despăgubiri.
Această lege prevede reconstituirea dreptului de proprietate şi a bisericilor,liceelor cu
profil agricol, unităţi de învăţământ, precum şi asupra terenurilor forestiere până la 10 ha de
familie.
Numărul solicitanţilor de terenuri, în baza prevederilor Legii 1/2000, se ridică la peste
864 mii. Cele mai multe solicitări vizează suprafeţe aparţinând societăţilor comerciale
agricole(fostele IAS) şi instituţiilor de cercetare agricolă. Solicitările făcute nu pot fi satisfăcute
integral din lipsa suprafeţelor disponibile. Complexitatea situaţiei create şi efectele negative ale
aplicării acestei legi au amânat finalizarea reformei funciare.
Aplicarea legislaţiei privind privatizarea fondului funciar a creat numeroase neajunsuri,
prin excesiva fărâmiţare a terenurilor şi nemulţumirea vechilor şi noilor proprietari.
Abordarea confuză a legislaţiei retrocedării şi lipsa setului complet de legi şi reglementări a dus
la creşterea excesivă a numărului proceselor judiciare şi a întârziat finalizarea reformei.
Cel mai important factor pozitiv al schimburilor structurale din perioada de tranziţie la
economia de piaţă este aşezarea agriculturii pe temelia proprietăţii private. Dacă acest proces s-ar
fi realizat fără distrugerile materiale şi a structurilor de organizare viabile care puteau fi adoptate
cerinţelor pieţei concurenţiale, România ar fi azi mai aproape de performanţele europene.
Lipsa unor politici agricole şi strategii fundamentate ştiinţific, educaţia economică
scăzută în diferite structuri decizionale şi în rândul agricultorilor, în condiţiile unei economii
destructurate şi ale dezacordurilor din sânul clasei politice privind reforma, au fost cauzele
determinate ale unor nereuşite şi ale rămânerii în urmă a reformei funciare.

9
Concluzii

Reformele agrare au reprezentat factorul social-legislativ prealabil,decisiv,al condiţiilor de


modernizare a ţării,în toate sferele vieţii materiale şi spirituale.

Anexa 1

10
LEGEA 18/1991

Legea Fondului Funciar

Art 1: Toate terenurile de orice fel constituie fondul funciar al Romaniei;

Art 5: Terenurda care apartin domeniului public sunt scoase din circuitul civil, daca nu se
predeve altfel prin lege;

Art 8: Se prevede inapoierea/retrocedarea pamantului celor carora li s-a preluat pamantul,


membrilor cooperatori care au adus pamant, mostenitorilor acestora, inclusive membrilor care nu
au adus pamant in cooperativa.Stabilirea dreptului de proprietate se face prin eliberarea unui titlu
de proprietate la cerere. Suprafata trebuie sa fie incadrata intre 0.5-10 ha.

Art 11: Pentru stabilirea dreptului de proprietate in comuna, oras sau municipiu se va constitui o
comisie condusa de primar prin decizia prefecturii. Aceste comisii vor functiona sub indrumarea
unei comisii judetene, prin decizia Prefecturii si condusa de orefect. Cei nemultumiti pot face
plangere la judecatoria in raza careia este situate terenul in termini de 30 de zile de la data de la
care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana. Plangerea suspenda executarea.
Plangerea va fi judecata de judecatori a caror hotarare va fi definitive.

Art 14: Terenurile din extravilan pot fi date celor care au parasit cooperativa, care nu au muncit
sau mostenitorilor acestora, persoane ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimonial
cooperativei fara sa fi dobandit calitatea de cooperatori. De aceasta beneficiaza si persoanele care
au dobandit titlurile de Cavaler al Ordinului “ Mihai Viteazu cu spade” si mostenitorilor, precum
si persoanele care si-au pierdut capacitatea de munca, celor decedati in revolutia din 1989, in
suprafata teren 10000mp echivalent arabil.Pentru aceste terenuri nu se datoreaza impozite.

Art 18: Cei care nu au adus teren, au adus teren cu suprafata mai mica de 5000mp sau cei care au
lucrat in cooperative in ultimii 3ani pot beneficia de pamantul intrat in proprietatea statului cu
conditia sa fie stability sau sa se stabileasca in zona sis a nu detina teren in alta zona.

11
Art 22: Terenurile aferente casei de locuit si anexele gospodaresti, curtea, gradina, raman in
proprietatea private a cooperatorilor.

Art 23: Fostii proprietari pe a caror terenuri au fost construite locuinte vor fi compensate cu o
suprafata de teren echivalenta, in intravilan, sau extravilan.

Art 24: Gradina din intravilan revine fostilor proprietari, iar daca pe acestea s-au efectuat
investitii ce nu pot fi ridicate, actualii proprietari vor fi despagubiti cu contravaloarea acestora.

Art 29: Reorganizarea in societati comerciale a asociatiilor intercooperatiste sau de stat si


cooperatiste de orice fel, terenurile si celelalte bunuri intra in proprietatea societatilor comerciale.

Art 31: Terenul atribuit conform art 18 nu poate fi instrainat prin acte intre vii timp de 10 ani ,de
la inceputul anului viitor celui in care s-a facut inscrierea. Daca aceasta lege nu se respecta,
sanctiunea este de : nulitatea absoluta a actului de instrainare.

Art 37: Terenurile agricole neutilizate intrate in proprietatea statului se vor restitui fostilor
proprietari/mostenitori pe baza de cerere.

Art 39: Familiile tinere de tarani sa primeasca teren in zona montana prin cerere.

Art 41: Terenurile cu vegetatie forestiera ce au apartinut persoanelor fizice vor fi restituite
acestora la cerere, darn u mai mult de 1 ha.

Art 47: Persoanele fizice straine nu pot dobandi in proprietate terenuri de orice fel prin acte intre
vii.Cei ce au mostenit aceste pamanturi sunt obligate sa0l instraineze in termen de 1 an de la data
dobandirii sub sanctiunea trecerii in mod gratuit a acestora in proprietatea statului si
administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.

Art 53: Trebuie sa se asigure cultivarea si protectia solului a terenului agricol.

Art 54: Cei ce nu-si indeplinesc obligatiile prevazute la art 53 vor fi somatic in scris de catre
primarii. Cei care nu dau curs somatiei sin u executa obligatiile la termen vor fi sanctionati
annual cu plata sumei de 5000-10000le/ha.Sumele se fac venit la bugetul local.

Art 55: Cei ce nu dau curs somatiei de la art 54, dupa o perioada de 2 ani pierd dreptul de
folosinta.

12
Art 64: Terenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxa
si impozite catre stat pe timpul cat dureaza ameliorarea lor.

Art 66: Punerea la dispozitie gratuity de catre stat a materialelor necesare pentru ameliorarea
terenurilor degradate care nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare, dar a caror
proprietari doresc refacerea lor.In caz ca fondurile au fost alocate, darn u au fost folosite ,
proprietarul este obligat sa plateasca valoarea lor.

Art 70: Amplasarea de noi constructii de orice fel se face in intavilanul localitatilor exceptie
facand constructiile care au effect de poluare.

Art 84: Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaboreaza de


unitatile se studio, proiecatre si cercetare de specialitate si se supun discutiei proprietarilo de
terenuri din zona interesata.

Art 87: Constituie infractiuni:

• efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a


terenului: 10000-20000
• nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori, interment de 30
de zile de la aprobare, a schimburilor de teren si a schimbarii categoriei de folosinta a
acestora: 10000-20000
• degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de piertis
etc.: 20000-50000
Art 90: Sanctiunile se pot aplica si la persoanele juridice.

Art 100:Finantarea activitatilor de cadastru funciar general, al lucrarilor geodezice si organizarea


teritoriului, precum si a bancilor de date aferente acestora, la nivel judetean si national, se va
realiza de la buget.

13
ANEXA 2

LEGEA 169/1997

Legea modificarii si completarea Legii Fondului Funciar nr 18/1991

Sunt modificate:

Art 5: Terenurile care fac parte din domeniul public nu pot fi introduce in circuitul privat
decat daca sunt dezafectate din domeniul public;

14
Art 9: Cei carora li s-a restituit dreptul de proprietate in limita suprafetei de 10 ha pe familie
in echivalent arabil pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferentele dintre
aceasta suprafata sic ea adusa in CAP.

Va fi intodus art 9.1:

Persoanele fizice sau juridice detin in proprietate teren agricol prin reconstituirea sau
constituirea dreptului de proprietate trebuie sad ea o declaratie, la secretariatul consiliului
local, prin care trebuie sa mentioneze suprafata de teren atribuita/detinuta efectiv. Persoanele
vor face declaratia pe propria raspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentatii lor.

Art 10: Suprafata adusa in cooperativa este cea rezultata din actele proprietate, cartea
funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa
acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratile martorilor.

Art 10: alin 10: Stabilirea dreptului de proprietate se va incheia in termen de cel mult
90 de zile de la publicarea prezentei legi se abroga.

Art. 24: In cazul in care cooperativa agricola de productie a atribuit lotuiri in folosinta unor
cooperatori, in gradinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de
drept, in proprietatea detinatorilor initiali sau mostenitorilor acestora.

Art 41: Persoanele fizice ale caror terenuri cu vegetatie forestiera au trecut in proprietatea
statului prin efectul unor acte normative pot cere reconstituirea lor pana la 30 ha de familie
pe baza de cerere. Daca aceste suprafete sunt date in folosinta sau sunt defrisate se vor atribui
alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii, in imediata apropiere.

Dupa capitolul III va fi introdus capitolul III1 cu urmatoarele articole:

Art. 44.1: Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa
invalideze masurile stabilite de consiliile locale.

Art. 44.5: Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea propriei hotarari de catre
comisie.

Art. 44.7: Plangerea suspenda executarea.

15
Art. 44.8: Instanta solutioneaza cauza potrivit regulilor prevazute in Codul de procedura
civila si in Legea pentru organizarea judecatoreasca. Pe baza hotararii judecatoresti
definitive, comisia judeteana, care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau
il va desfiinta.

Art. 44.14: In cazul in care comisia locala refuza inmanarea titlului de proprietate emis de
comisia judeteana sau punerea efectiva in posesie, persoana nemultumita poate face plangere
la instanta in circumscriptia careia este situat terenul.Daca instanta admite plangerea,
primarul va fi obligat sa execute inmanarea titlului de proprietate sau, dupa caz, punerea
efectiva inposesie, sub sancitunea condamnarii la daune cominatorii pentru fiecare zi de
intarziere, anume stabilite in instanta.

Art. 44.15: Litigiile in curs se vor judeca in continuare de catre instantele sesizate, indiferent
de faza procesuala in care afla, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizarii,
tinand insa seama, cand este cazul, si de dispozitiile prezentei legi.

Art 67: In cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola
sau silvica prin degradare sau poluare a solului, datorita faptei culpabile a unor persoane
fizice sau juridice, proprietarii, primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de
catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului.

Art 71: Scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de
clasa I si a-II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatire funciare, precum si a
celor plantate cu vii si livezi, prin extinderea intravilanului localitatilor, se face la propunerea
consiliilor locale, prin hotarare a Guvernului si cu avizul Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei.

Art. 87: Ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel, infiintarea sau mutarea
semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fara aprobarea primita in conditiile legii, sau
refuzul de a elibera terenul astfel ocupatfara drept constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 1 la 5 ani. Daca fapta prevazuta se savarseste prin violenta, amenintari ori de
doua sau de mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 91: Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre specialistii


imputerniciti in acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si, dupa caz, de

16
Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, de imputernicitii prefectului si specialisti
imputerniciti de directorul general al directiei generale pentru agricultura si alimentatie sau,
dupa caz, de inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean, precum si de catre primar.Prin
actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de catre cei vinovati si, dupa
caz, restabilirea situatiei anterioare.

Persoanele care nu au depus cereri in termenul prevazut de Legea fondului funciar nr.
18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu
privire la care nu au primit nici un raspuns, se pot adresa cu o noua cerere comisiilor
comunale, orasenesti sau municipale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.

ANEXA 3

LEGEA 1/2000
Privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr
18/1991 si Legea nr 169/1997

Art 2: In aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate


se face pe vechile amplasamente, daca acestea sunt libere. Drepturile dobandite cu
respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost
eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de
proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.

17
Art 8: Persoanelor fizice carora li s-a stabilit calitatea de actionar la societatile
comerciale pe actiuni cu profil agricol sau piscicol, in temeiul art. 36 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, nemodificata, li se restituie in natura suprafete cu
destinatie agricola sau piscicola de aceeasi calitate, pe baza documentelor care
atesta fosta proprietate, in perimetrul acestor societati. Atribuirea efectiva a
terenurilor se face in zona colinara pe vechile amplasamente, iar in zonele de
campie pe vechile amplasamente daca nu sunt afectate exploatatiile agricole,
proprietate publica si privata a statului, in unitatea lor.

Art 13: Prefectul, in calitatea sa de presedinte al comisiei judetene, va intocmi si va


inainta lunar Departamentului pentru Administratie Publica Locala un raport privind
situatia aplicarii prevederilor legii, cu propuneri de masuri, inclusiv de atragere a
raspunderii pentru primarii care impiedica in orice mod reconstituirea dreptului de
proprietate in termenele si in conditiile stabilite de lege.

Art 20Prin lege speciala se stabilesc, pentru terenurile agricole ce constituie


proprietate privata a statului, modalitatile de atribuire in folosinta ori in proprietatea
familiilor tinere, specialistilor care lucreaza in agricultura din mediul rural,
personalului didactic, veteranilor de razboi, prevazuti la art. V din Legea nr.
169/1997, sau altor categorii de persoane indreptatite, potrivit legii, precum si
familiilor fara pamant.

Art 23: Organele reprezentative ale unitatilor de cult, constituite pana la intrarea in
vigoare a prezentei legi, dobandesc prin reconstituire suprafete de teren agricol din
fondul bisericesc al cultului caruia ii apartin, astfel:
a) centre eparhiale, pana la 100 ha;
b) protoierii, pana la 50 ha;
c) manastiri si schituri, pana la 50 ha;
d) parohii si filii, pana la 10 ha.

Liceelor cu profil agricol sau silvic si institutiilor publice de ocrotire a copiilor, care
nu au primit teren agricol pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, li se
restituie suprafetele de teren pe care le-au avut in proprietate.

Art 24: Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru


diferenta dintre suprafata de un hectar de proprietar deposedat si cea avuta in
proprietate, dar nu mai mult de 10 ha de proprietar deposedat, persoanelor fizice
sau, dupa caz, mostenitorilor care au formulat cereri conform art. 45 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicata, se face pe vechile amplasamente.

Art 29:In aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicata, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile
forestiere si eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei,
schitului, manastirii, institutiei de invatamant, indiferent de forma acesteia, in limita
suprafetelor pe care le-au avut in proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent
daca terenurile sunt situate pe raza mai multor localitati.

18
Centrele eparhiale, parohiile, schiturile, manastirile, constituite pana la data intrarii
in vigoare a prezentei legi, dobandesc, prin reconstituire, suprafete pana la limita
de 30 ha din fondul bisericesc al cultului caruia ii apartin, recunoscut de lege, daca
acesta a avut in proprietate terenuri forestiere in judetul in care a fost constituita
parohia, schitul sau manastirea.
Terenurile atribuite potrivit alin. (2) nu vor putea depasi, cumulat, suprafata avuta
in proprietate de fondul bisericesc in judetul in care s-a constituit parohia, schitul
sau manastirea care depune cerere pentru reconstituire.
Comunele, orasele si municipiile, care au detinut in proprietate terenuri cu
vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni impadurite,
redobandesc, la cerere, proprietatea acestora, in limitele probate cu actele care
atesta suprafetele solicitate in conditiile art. 9 alin. (3) din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicata.
In cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a dreptului de
proprietate si eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele comunei,
orasului sau al municipiului, ca persoane juridice, iar titlul se va inmana primarului.

Art 30: In aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost
modificata prin Legea nr. 169/1997, cetatenii romani au aceleasi drepturi, indiferent
daca la data inregistrarii cererii aveau domiciliul in tara sau in strainatate.

Art 36: Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin
improprietarire, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei
agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora
atribuirea le-a fost anulata li se vor acorda terenurile respective in limita
suprafetelor disponibile.

Art 40: Pentru toate terenurile agricole si forestiere solicitate prin cereri intemeiate,
aprobate de organele competente, inregistrate in termenele si cu procedura
prevazute de Legea nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997,
care nu au putut fi retrocedate, precum si in situatiile in care fostii proprietari au
optat pentru despagubiri, Guvernul va stabili prin hotarare modul de evaluare a
terenurilor, sursele financiare si modalitatile de plata catre fostii proprietari, in
termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Legea nr 247/2005

Privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei


precum si unele unele masuri
adiacente

19
TITLUL I: Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989:

Art. 4: În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite
coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se
stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun.

Art. 8: Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul


localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror
regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Regimul juridic al imobilelor
care au aparţinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu completări
prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 11: Imobilele expropriate şi ale căror construcţii edificate pe acestea nu au


fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptăţite, dacă nu au fost
înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă persoana îndreptăţită a primit o
despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea unei sume
reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de
actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare.

Art. 22: Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii
de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele
care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia
demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire
decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării.

Art. 32: Persoanele arătate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despăgubiri în
condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv.

TITLUL II: Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului


nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut
cultelor religioase din România:

Art 11:Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de


destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie
autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul
sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat
majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de

20
conducere ale unităţii deţinătoare. Cota de participare a statului sau a autorităţii
administraţiei publice centrale sau locale se va diminua în mod corespunzător cu
valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social şi la
recalcularea patrimoniului.

Art 4: Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza


deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 11
sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitive, după caz.

Art 42:Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor


administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă,
este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub
orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în
condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. Solicitanţilor le revine obligaţia de a
înştiinţa în scris deţinătorul actual despre existenţa cererilor de retrocedare depuse
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

TITLUL III Modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999


privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România:

Art 7: Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare va


analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune,
prin decizie motivată, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de r
%trocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune
acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea
specială.

21
Bibliografie

Olaru, Corneliu – Istoria economiei mondiale. Prelegeri, Ed. Newa-Ted, Bucureşti, 2003

Mureşan, Maria(coord.)- Economia românească de la tradiţionalism la postmodernism. Studii,


Ed. Economică, Bucureşti, 2004

Scrieciu ,Florin- Drept agrar şi drept funciar, ed Lumina Lex, 2000

Zahiu, Letiţia ;Toncea ,Veronica; Lăpuşan, Alexandru; Toderoiu Filon; Dumitru, Mihai -
Structurile agrare și viitorul politicilor agricole, ed. Economică, 2003

*** Legea nr. 18/1991, Legea fondului funciar

*** Legea nr.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor


agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 şi Legii nr. 169/1997

*** Legea nr. 169/1997, Legea pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991

22