CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................ 1
Cap I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND CALCULUL ŞI
CONTABILITATEA SALARIILOR ............................................................................................. 2
1.1 VENITURI SALARIALE ..................................................................................................... 2
1.2 IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII ................................................................. 5
1.2. Cadrul legislativ ................................................................................................................... 9
1.3. Prezentarea societăţii.......................................................................................................... 12
ACTIVITATEA COMERCIALĂ ................................................................................................................. 13
AGA .............................................................................................................................................. 16
Cap II PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND
CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR ................................................................ 17
2.1.Locul şi rolul sistemului informatic privind calculul şi contabilitatea salariilor în cadrul
sistemului informaţional al organizaţiei .................................................................................... 17
2.2 Concepte de bază utilizate în proiectarea şi modelarea unui sistem informatic ................. 21
Capitolul 3: STUDIU DE CAZ: PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC PRIVIND
CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR LA SC TITAN BRANCO SRL ............ 31
3.1 Prezentarea bazei de date în Acces ..................................................................................... 33
3.2 Crearea bazei de date în Acces............................................................................................ 34
Cap I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND CALCULUL ŞI
CONTABILITATEA SALARIILOR

1.1 VENITURI SALARIALE

Conform Codului Muncii1, salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în

baza contractului colectiv de muncă aplicabil sau a contractului individual de muncă. Pentru
munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu
exprimat în bani. Salariul se plăteşte cel puţin o dată pe lună . Plata în natură a unei părţi din
salariu este posibilă doar dacă este expres prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau
în contractul individual de muncă şi în acest caz suma în bani cuvenită să nu fie mai mică decât
salariul minim brut pe ţară. Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale
angajatorilor.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte prin hotărâre a Guvernului,
după consultarea sindicatelor şi patronatelor, pentru un program normal de 8 ore zilnic.
Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază
minim brut pe ţară. Începând cu 01.01.2007 salariul minim de bază pe ţară stabilit pentru unităţile
bugetare este de 390 lei. De asemenea, conform Contractului Colectiv de muncă nr. 2895/ 2006,
pentru societăţile comerciale se stabilesc coeficienţi minimi de ierarhizare pentru următoarele
categorii de salariaţi:
a) muncitori
1)necalificaţi = 1
2)calificaţi =1,2
b)personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
1)liceala = 1,2
2)postliceală =1,25
c)personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare
= 2.
Aceşti coeficienţi se aplică la salariul minim brut de 440 lei.

1 Legea 53/24.01.2003 privind Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare,art. 154

2
În cadrul veniturilor din salarii se cuprind1:
 salariile de bază;
 sporurile şi adaosurile de orice fel;
 indemnizaţiile de orice fel;
 recompensele şi premiile de orice fel;
 sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii,
personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la
profit ‚ acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;
 sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat
cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi a familiei sale
necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualelor prejudicii suferite de acesta
ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;
 sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor2:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c)drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, premiile, sporurile şi alte drepturi
alepersonalului militar, acordate potrivit legii;
d)indemnizaţia lunară brută şi suma din profitul net,cuvenite administratorilor la
companii/sociatăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei
publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin
subscripţie publică;
f)sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g)sumele primite de la organisme tripartite, potrivit legii;

1 Ţâţu, L. –„Impozitarea veniturilor din salarii”, revista „Fiscalitate” nr.2 , februarie 2006
2 Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art.55

3
 h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări
sociale;
i)sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe
profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării
şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din
instituţiile publice;
j)indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor
societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k)orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
Sporuri1
 Sporul de vechime: minim 5% din salariul de bază pentru o vechime de peste 3 ani
şi maxim 25% pentru o vechime mai mare de peste 20 de ani.
 Sporul pentru ore suplimentare (acordat şi pentru orele lucrate în zilele libere si
zilele de sărbători legale ): 100%din salariul de bază până la 120 ore/ salariat/ an şi 50%pentru ce
depăşeşte 120 ore/ salariat/ an dacă orele nu s/au compensat cu ore libere în următoarele 30 de zile
de la efectuarea lor.
 Sporul pentru munca de noapte: 25% din salariul de bază.
 Sporuri pentru condiţii deosebite,grele,periculoase: variază în funcţie de locul de
muncă de la 7% până la 50% din salariul de bază.
Prin contracte colective de muncă şi contracte individuale de muncă pot fi negociate şi
alte sporuri cum ar fi : sporul pentru neconcurenţă, spor de izolare, spor de confidenţialitate, spor
pentru risc şi solicitare neuropsihică, spor pentru folosirea unei limbi străine, etc.
Adaosuri
Reprezintă elemente accesorii ale salariului şi se regăsesc în următoarele forme: adaos
pentru rezultatele muncii în acord; premiile acordate din fondul de premiere( prime de vacanţă, al
treisprezecelea salariu etc.).
Concediu de odihnă anual

1 Contract colectiv de munca www.cartel-alfa.ro

4
 Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma
obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Durata minimă a concediului de odihnă anual este
de 21 de zile lucrătoare.
Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare beneficiază de zile
suplimentare în funcţie de contractul de muncă aplicabil, persoanele cu handicap şi tinerii în vârstă
de până la 18 ani beneficiază de un concediu suplimentar de 3 zile, iar nevăzătorii 6 zile.
Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacanţă se plătesc înainte de plecarea în concediu.

1.2 IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII

Determninarea impozitului pe salarii

Impozitul pe salarii este datorat lunar, acesta fiind un impozit care se calculează şi se retine
la sursă de către plătitorii de venit. Modul de calcul al impozitului pe salarii şi, în special al
venitului impozabil, diferă la locul de muncă unde salariatul îşi are cartea de muncă faţă de
celelalte locuri de muncă.
Contribuţii
1.Contribuţii plătite de angajat:
-Impozitul pe salarii: cotă unică de 16% din venitul impozabil
-Contribuţia individuala pentru asigurări sociale: 9,5% din venitul brut
-Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate: 6,5% din venitul brut dacă acesta nu
depăşeşte 5 salarii medii pe economie
-Contribuţia la fondul pentru şomaj: 1% din salariul de bază1
2.Contribuţii plătite de angajator( procent aplicat la totalul veniturilor brute):
-Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale(CAS):19,5%
-Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate(CASS): 6%
- Contribuţia la fondul pentru şomaj: 2%
-Contribuţie de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale: variază în funcţie
de Codul CAEN.

1 Pentru instituţiile publice procentul se aplică la salariul de bază+salariu de

merit+indemnizaţia de conducere

5
 -Contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate(FNUASS): 0,85%
-Contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale: 0,25%
-Comision pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă: 0,25% dacă unitatea îşi ţine cărţile de
muncă şi 0,75% dacă acestea sunt ţinute la ITM
-Contribuţia pntru persoane cu handicap: 4*Nr salariaţi*390/2
Contribuţiile la fondurile de pensii facultative,astfel încât la nivelul anului să nu depăşească
echivalentul în lei a 200 EURO.
Deduceri
Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1000 lei inclusiv, deducerile
personale sunt următoarele:
-pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere = 250 lei;
-pentru contribuabilii care au 1 persoană în întreţinere = 350 lei;
-pentru contribuabilii care au 2 persoane în întreţinere = 450 lei;
-pentru contribuabilii care au 3 persoane în întreţinere = 550 lei;
-pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere = 650 lei.
Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar cuprins între 1001 lei şi 3000 lei
inclusiv,nivelul deducerilor se stabileşte asfel:
Nr persoane aflate în întreţinere Deducere personală
0 250*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]
1 350*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]
2 450*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]
3 550*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]
4 sau mai multe 650*[(Venitul lunar brut -1000)/2000]
Pentru persoanele care au un venit brut lunar mai mare de 3000 lei nu se acordă deduceri
personale.
Pentru determinarea impozitului pe salarii datorat la locul unde salariatul are cartea de
muncă se aplică următorul algoritm de calcul1: (vezi figura 1.1)

1 ŢâŢu,L.-“Impozitarea veniturilor din salarii”,revista “Fiscalitate” nr.2, februarie 2006

6
 NR ORE LUCRATE* CONCEDIU SPORURI AVANTAJE
SALARIU ORAR MEDICAL

VENIT BRUT

minus
CONTRIBUŢII OBLIGATORII

egal

VENIT NET

minus

COTIZAŢIE SINDICALĂ DEDUCERE PERSONALA CONTRIBUŢII LA SCHEMELE

FACULTATIVE DE PENSII

VENIT IMPOZABIL

cota de impozitare 16%

IMPOZIT

Figura 1.1. Altgoritmul de calcul al impozitului pe salarii

Venituri neimpozabile
Conform Codului Fiscal1, în înţelesul impozitului pe venit, nu sunt incluse în veniturile
salariale şi nu sunt impozabile următoarele:
 ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile
proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru boli grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariaţilor, cadourile oferite

1 Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art.55

7
salariatelor în limita prevăzută de lege, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii
proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte
persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă;
 tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori salariaţilor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
 contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii ,
potrivit repartiţiei de serviciu , numirii conform legii sau specificităţii activităţii, compensarea
chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,
precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
 cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor
publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
 contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de
lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi
de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se
acordă conform legislaţiei în vigoare;
 contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru trnsportul între localitatea în care
angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui
abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se acordă locuinţă sau nu se suportă contravaloarea
chiriei conform legii;
 sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a
indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în
interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acodate de persoanele juridice
fără scop patrimonial şi de entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori
indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
 sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale,pentru acoperirea cheltuielilor de
mutare în interesul serviciului;
 indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea
studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare

8
acordate potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi velor care îşi stabilesc
domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite conform legii, în care îşi au locul de muncă,
etc.
Aavantaje impozabile
În cadrul avantajelor impozabile de care poate beneficia un salariat se pot include:
 utilizarea oricărui bun din patrimoniul angajatorului în interes personal, inclusiv a
vehiculelor de orice tip, cu excepţia deplasării la şi de la locul de muncă;
 cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte
bunuri sau servicii oferite gratuit sau la preţ mai mic decât preţul pieţei;
 împrumuturile nerambursabile;
 anularea unor creanţe ale angajatorului asupra angajatului;
 abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice
utilizate în scop personal;
 reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de
servicii pentru salariaţii proprii;
 permisele de călătorie pe orice mijloc de transport folosite în scop personal;
 primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt
beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii;
 gratuităţile de bunuri şi servicii;
 sumele acordate pentru distracţii şI recreere;
 alte avantaje de natura celor de mai sus.

1.2. Cadrul legislativ

Cadrul legislativ cu privire la calculul şi contabilitatea salariilor este reprezentat de:

-Contractele colective de muncă la nivel naţional, de ramura sau la nivel de unitate sau
contractele individuale de muncă
-Legea 53/24.01.2003 privind Codul Muncii, cu modificarile şi completările ulterioare
-Legea 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile şi completările ulterioare
-Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă
-Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

9
 -Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurări sociale de sănătate
- Ordonanţa de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile medicale şi indemnizaţiile de
asigurări sociale de sănătate, inclusiv Normele metodologice
-OrAurell nr. 1016/2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare
-Fişele posturilor
-Regulamentele de ordine interioară.
Documente specifice
Statul de salarii se întocmeşte în 2 exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., de
compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a
documentelor privind reţinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc.
Statul de salarii îndeplineşte următoarele funcţii:
-document justificativ pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajaţilor, a
contribuţiilor obligatorii ale angajatului, impozitului pe veniturle salariale şi a reţinerilor din
veniturile salariale nete.
-document justificativ de înregistrare a decontărilor cu angajaţii în contabilitate.
Circulă:
- la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
- la casieria unităţii, pentru plata sumelor cuvenite
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea plăţii
- la compartimentul salarii.
Se arhivează:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2 ca anexă la registrul de casă)
- la compartimentul salarii (exemplarul 1)
Lista de avans chenzinal se întocmeşte în 2 exemplare, de compartimentul care are
această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului efectiv lucrat, a
certificatelor medicale etc. Şi serveşte ca:
-document pentru calculu drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale
-document pentru reţinerea în statul de salarii a avansurilor plătite
-document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Circulă:

10
 - la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe plata
- la casieria unităţii, pentru plata avansurilor cuvenite
- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate
- la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de
salarii la sfârşitul lunii.
Se arhivează:
-la compartimentul financiar-contabil
-la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal.
Contabilitatea privind drepturile de personal
Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei
42”Personal şi conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi de gradul 1:
421 „Personal-salarii datorate” - ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru
drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau natură, inclusiv a adaosurlor şi premiilor achitate
din fondul de salarii.
423 „Personal- ajutoare materiale datorate” care ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru
incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc.
424 „Participarea personalului la profit”– ţine evidenţa stimulentelor acordate
personalului den profitul realizat.
425 „Avansuri acordate personalului” – prin care se ţine evidenţa avansurilor acordate
personalului.
426 „Drepturi de personal neridicate” ce evidenţiază drepturile de personal neridicate în
termenul legal.
427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” evidenţiază reţinerile din salarii datorate terţilor
cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare.
4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” – ţine evidenţa altor datorii în legătură cu
personalul, cum ar fi: garanţii gestionare reţinute, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă
neefectuate şi alte sume pentru care nu s-au întocmit state de salarii.
4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” care ţine evidenţa altor creanţe în legătură
cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal,
imputaţii chirii, sume acordate şi nejustificate şi alte debite.

11
 Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se
realizează cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate, care
cuprinde următoarelor conturi:
4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”
4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”
4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”
4381 „Alte datorii sociale”
4382 „Alte creanţe sociale”
Alte conturi specifice utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind salariile, asigurările
şi protecţia socială sunt:
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”
641 „Cheltuieli cu salariile”
6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

1.3. Prezentarea societăţii

SC Titan Branco SRL este unul dintre principalii furnizori de hârtii şi cartoane din
România, care s-a dezvoltat şi a realizat programele de investiţii prin eforturi proprii, având o
echipă managerială şi un colectiv cu o experienţă deosebită (acumulată în mai mult de 7 ani) în
domeniu.
SC Titan Branco SRL este o societate comercială cu răspundere limitată cu sediul în
Bucureşti, str. Aurel Vlaicu nr. 5, bl. 4, sc. 1, ap. 2, sector 2 şi care a fost înfiinţată în baza Legii
nr. 31/1990. Societatea a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub numărul
J40/28504/1994 din 28.12.1994. Ministerul Finanţelor a emis pentru SC Titan Branco SRL,
Certificatul de Înregistrare Fiscală cu codul R 6770009.
Domenii de activitate:

12
 - principal 5170 – comerţ cu ridicata a altor produse n.c.a.
- secundar 2221 – tipărirea ziarelor
2222 – alte activităţi de tipărire
2223 – legătorie şi finisare
2225 – alte activităţi anexe tipografice.
Societatea are ca obiect de activitate de bază:
 organizarea şi desfăşurarea de activităţi de producţie tipografică, pentru orice
utilitate (carte, ziar, revistă, pliante, etichete, formulare, postere, orice alte tipărituri), grafică
tipografică, precum şi prelucrare de hârtie imprimată, în orice modalitate tehnică posibilă pentru
realizarea de produse finite;
 organizarea şi desfăşurarea de activităţi de publicitate comercială, inclusiv
producerea de mijloace publicitare (corpuri/panouri, materiale audio-video, foto şi similare) de
orice fel.
Capitalul social total subscris de asociaţi, conform statutului de funcţionare al societăţii
este de 2000 lei. Capitalul social este format din 200 de parţi sociale, fiecare având o valoare
nominală de 10 lei şi s-a constituit prin aportul părţilor în numerar în următoarea proporţie:
 Popa Elena – 25% adică suma de 500 lei pentru care îi revin 50 părţi sociale
 Popa Ionut – 75% adică suma de 1500 lei pentru care îi revin 150 părţi sociale
Părţile sociale pot fi transmise între acţionari, iar transmiterea lor către persoane din afara
societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi, reprezentând cel puţin ¾ din capitalul
social. Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de
asociaţi ai societăţii. Administratorul va elibera, la cerere, un certificate constatator al drepturilor
asupra părţilor sociale cu menţiunea că nu poate servi pentru transmiterea drepturilor, sub
sancţiunea nulităţii transmiterii.

ACTIVITATEA COMERCIALĂ
Produsele societăţii se adresează pieţei interne, ca materie primă pentru un număr mare de
parteneri din:
- branşa tipografică – tipografii, edituri, serigrafii;
- branşa publicităţii tipărite – agenţii de publicitate;
- domeniul biroticii - papetăriei – papetării, librării, comercianţi de consumabile din hârtie
pentru aparatură de birotică.

13
 Beneficiind de un depozit nou şi modern, climatizat, dotat cu toate utilităţile necesare Titan
Branco poate concretiza orice angajament pe care şi-l asumă, privind livrarea în timp util a
sortimentelor şi cantităţilor de care partenerii au nevoie atât din cele peste 300 de sortimente, game,
colecţii de hârtii şi cartoane, care sunt la dispoziţie ca produse de stoc, orice sortiment fiind
disponibil la formatul dorit de client, cât şi la comandă sunt disponibile şi alte game.
În stocul curent al societăţii există:
 hârtii şi cartoane fine (speciale);
 segmentul exclusivist (de lux) de hârtii şi cartoane fine (speciale);
 hârtii şi cartoane cretate;
 hârtie autocopiantă;
 hârtie autocolantă;
 hârtie de copiator;
 diverse sortimente şi game de plicuri speciale toate disponibile în formate variate.
Hârtiile şi cartoanele fine din colecţia de lux, se delimitează clar de orice alt sortiment sau gamă
prin ceea ce sunt şi ceea ce oferă. Foarte important este faptul că accesul la această eleganţă
exclusivistă nu este condiţionat de preţuri prohibitive. Costul uşor mai ridicat, comparativ cu cel
al unui sortiment obişnuit, este absolut normal ţinând cont de ceea ce reprezintă acestea, fapt
acceptat de artişti, designeri şi creatori din întreaga lume, pentru aplicaţii de excepţie. Firme de
renume internaţional, care ţin foarte mult la propria imagine, au ales şi folosesc pentru gama de
produse de birou şi corespondenţă produse din aceste colecţii.
Titan Branco se adresează tuturor celor care doresc să realizeze lucrări tipărite pe un suport
deosebit, agenţiilor de publicitate şi tipografiilor. Dacă se doreşte ca rapoartele interne,
cataloagele, invitaţiile, felicitările şi alte materiale publicitare, de prezentare sau de corespondenţă
să fie tipărite pe hârtii sau cartoane fine deosebite, Titan Branco poate oferi soluţiile potrivite
pentru acestea. De asemenea, sortimentele firmei sunt recomandate pentru formularistică, etichete
şi aplicaţii de birotică.
Titan Branco este unul dintre principalii furnizori de hârtii şi cartoane din România, oferind
pe piaţa românească gamele, sortimentele producătorilor:
Branciofabrik Schmidt Kantig AOG (Germania);
Brancionifabrik Z.Huntler GmbH&Co (Germania);
BüttenBranciofabrik Gesund GmbH&CoKg (Germania);
La Strada Pedrazini SpA (Italia);

14
 Manipulados del Ter sa (Spania);
Iosefini SpA (Italia).

Printre principalii concurenţi ai societăţii se numără :Aliama Paper,Casinalex, Europaper,

Horia&Dana Paper, Unicpapier, ZDE, etc.

La Registrul Comerţului societatea Titan Branco S.R.L. figurează cu bilanţurile contabile

depuse şi nu figurează cu comunicări ale organelor de drept referitoare la:

- amenzi
- abuz de încredere
- fals
- concurenţă neloială
- alte abateri.

Personalul societăţii seangajează de către administrator, în conditiile convenite de părţi,

pe baza contractelor de muncă. La sfârşitul anului 2006 societatea avea un număr de 64 salariaţi
cu contract de muncă pe durată nedeterminată.

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII

Structura de organizare a S.C. Titan Branco S.R.L. este de tip ierarhic – funcţional şi este
reprezentată în organigrama generală a societăţii.

15
 Director general Auditor
AGA

Director tehnic Director economic

Director comercial

Sector
Sector Aproviz-
Resurse Serv. Oficiul de
Desfacere Contab. Calcul
Umane
Compartim.
Aproviz. Compartim Sector Oficiul
Personal Fin. Factura
Serviciul Transport Contab. re

Salarizare Control
Financ.
Desfacere
intern
Serv.
Financiar
Comerţ

Marketing

Administrativ

Paza

Figura 1.2. Organigrama societăţii SC Titan SRL

16
 Cap II PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNUI SISTEM INFORMATIC
PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIILOR

2.1.Locul şi rolul sistemului informatic privind calculul şi contabilitatea salariilor în

cadrul sistemului informaţional al organizaţiei

Sistemul informaţional este un ansamblu de principii, concepte, reguli şi tehnici folosite

pentru culegerea, înregistrarea şi transmiterea datelor în vederea prelucrării, pentru a obţine
informaţii care stau la baza luării deciziilor. Acesta se defineşte prin trei ipostaze:
1.un conţinut informatizabil;
2.un conţinut neformal, viu, dinamic;
3.un conţinut orientat către proiectul unui decident.
a) J.L.Le. Moigne – vede sistemul informational ca un sistem al organizatiei legat de
SISTEMUL OPERAND (DE EXECUTIE) ;i SISTEMUL DE PILOTAJ (DE DECIZIE)1 - vezi
figura 2.1

Figura nr. 2.1-Sistemul informaţional în viziunea lui J.L.Le.Moigne

2. J. Meles- Sistemul informaţional reprezintă un ansamblu interconectat a tot ce duce la
informarea membrilor unei organizaţii :
 viziune globală sistemică;
 informaţia este destinată personalului unui agent economic;

1 I.Roşca, D.Zaharie- Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, ASE Bucureşti 2003

17
  reţea complexă de informaţii vii, dinamice care interesează indivizii unei
întreprinderi.
c) J.C. Emery – Sistemul informaţional include componente ce execută funcţii bine
stabilite: Recunoaşterea, Transmiterea, Stocajul, Compararea şi distribuirea informaţiei.
H.C. Lucas – Sistemul informaţional se referă la totalitatea procedurilor organizate, încât
să permită furnizarea de informaţii necesare luării deciziilor şi/sau controlului organizaţiei.
Sistemul informatic (Sistem de automatizare a informaţiei) este o componentă a
sistemului informaţional în care toate transformările (prelucrările) semnificative ale datelor în
informaţii sunt efectuate de calculator, compus din:
INTRĂRI  PRELUCRĂRI  IEŞIRI

Figura 2.2. Sistemul informatic

1. Intrările (date) - reprezentate de:
 Tranzacţii externe:
- redau dinamica operaţtiilor economice;
- provin din exteriorul sistemului electronic de calcul şi sunt realizate de proceduri
automate;
 Tranzacţii interne:
- redau modificările structurale în cadrul bazei de date;
- sunt asigurate exclusiv în sistemul electronic de calcul prin proceduri automate.
2. Prelucrările reprezintă un ansamblu omogen de proceduri automate (creare,
actualizare, exploatare etc.) care actionează asupra bazei de date.
3. Ieşirile (informaţii) sunt rezultatul prelucrării bazei de date, iar în funcţie de forma şi
conţinutul acestora ele pot fi:

18
 - indicatori sintetici
- liste / situaţtii
- grafice
- stocare pe suporturi magnetice.
In fluxul sistemului informatic (de la intrare către ieşire), unele date se regăsesc la ieşire în
forma iniţială, în timp ce altele participă la operaţii de calcul (în funcţie de formula de calcul) dând
naştere unor parametrii (informaţii) de ieşire.

Figura 2.3 –Circuitul datelor în cadrul unui sistem informatic

Sistemul informatic poate fi constituit din mai multe subsisteme.

Figura 2.4 – Subsistemele sistemului informatic

Considerând orice unitate economică, drept un sistem de producţie se pot identifica în
structura ei trei subsisteme corelate între ele şi anume:
 subsistemul tehnologic (condus)
 subsistemul decizional (de conducere)
 subsistemul informaţional (de legătură)

19
 Subsistemul informaţional poate fi considerat, în aceste condiţii, drept placa turnantă ce
realizează legătura între elementele componente ale unităţii economice la nivel macroeconomic
sau la nivel microeconomic, de aici decurgând necesitatea organizării corespunzătoare a
subsistemului informaţional în concordanţă cu structurile organizatorice ce le deserveşte, pentru a
le spori performanţele de ansamblu ale acestora.
În procesul de conducere al unităţii economice, sistemul informaţional şi sistemul
informatic, ca o componentă a acestuia, trebuie să asigure pregătirea, aplicarea şi urmărirea
deciziilor din cadrul unităţii economice. Între sistemul informaţional şi cel decizional există o
interdependenţă. Creşterea continuă a volumului de operaţii în cadrul întreprinderii a impus ca
necesitate obiectivă trecerea la folosirea pe scară largă a mecanizării şi automatizării datelor
contabile, care duc la efectuarea într-un timp mai scurt şi cu o economie de forţă de muncă, a
lucrărilor necesare privind activităţile specifice evidenţei operative, contabile şi statistice.
Particularităţile organizatorice ale activităţii unei unităţi economice duc la informatizarea
activităţilor în conformitate cu anumite funcţii ale unităţii, desfăşurate la nivelul compartimentelor
funcţionale.
În cadrul funcţiei de personal regăsim metodologia de evidenţă a personalului şi de calcul
al salariilor. Aceasta trebuie să urmărească perfecţionarea tuturor elementelor şi operaţiilor care
intervin în cadrul funcţiei personal, desfăşurate la nivelul compartimentelor funcţionale.
Obiectivele urmărite de perfecţionarea sistemului informatic privind calculul şi
contabilitatea salariilor pot fi grupate după mai multe criterii. Astfel, putem avea obiective finale
şi intermediare sau obiective generale şi specifice.
 obiectivele finale urmăresc realizarea obiectivelor, prin utilizarea calculatorului
electronic, referitoare la sistemul decizional şi reflectate în parametrii de
comportare ai sistemului condus
 obiective intermediare – parametrii de funcţionare ai sistemului informaţional prin
care se asigură legătura dintre sistemul de conducere şi cel condus.
Perfecţionarea calculului salariilor va fi realizată prin reducerea numărului de documente
ce intervin în cadrul acestei activităţi, reducerea timpului de circulaţie a acestora între servicii.
Perfecţionarea sistemului informatic privind calculul şi contabilitatea salariilor trebuie să
asigure în final, perfecţionarea atât a sistemului de conducere, cât şi a sistemului financiar-contabil.

20
 2.2 Concepte de bază utilizate în proiectarea şi modelarea unui sistem informatic

Un sistem informatic este format din două elemente fundamentale: datele şi prelucrările.
Prin urmare orice metodă de proiectare a unui sistem informatic urmăreşte două obiective
principale:
- conceperea, şi modelarea datelor
- conceperea şi modelarea prelucrărilor.
2.2.1 Modelarea conceptuală a datelor
Modelarea conceptuală a datelor este considerată a fi o modelare tactică a sistemului
informatic deoarece colecţiile de date nu descriu altceva decât latura statică a unui sistem
informatic.
În scopul modelării conceptuale a colecţiilor de date au fost emise mai multe modele. Cel
mai important dintre aceste este modelul entitate-asociere. Formalismul modelului se bazează pe
trei elemente fundamentale:
 Entitatea
 Asocierea (relaţia)
 Atributul (proprietatea).
Entitatea este reprezentarea unui „ obiect” concret sau abstract care aparţine spaţiului
problemei de rezolvat, are o existenţă de sine stătătoare şi poate fi identificată în raport cu celelalte
obiecte de acelaşi tip. Exemplu: salariat, compartiment, reţineri, pontaj,etc.
O entitate este reprezentată printr-un ansamblu de atribute.
Atributul este o caracteristică sau proprietate a unei entităţi, semnificativă pentru spaţiul
problemei de rezolvat.
Exemplu:

SALARIAT Nume entitate

Marca Atribute
Nume
Prenume
Data_Naşterii
Sex
Data_Angajării
Funcţie

21
 Entitatea este percepută aici ca un tip (de „obiecte”). Fiecare obiect individual constituie o
realizare a entităţii respective. Atributele au la rândul lor, aceeaşi conotatie tipologică, în sensul că
despre orice realizare a unei anumite entităţi se cunosc aceleaşi atribute, dar pentru fiecare dintre
ele diferă conţinutul sau valoarea atributelor respective.

IRosca
Aurel
Realizãri
ale entitatii Iovan
Gabi Valori (realizãri) ale
15/3/65 atributelor
950
Entitatea ANGAJAT
Nume
Prenume
Data nasterii Atribute
Salariul lunar

Figura 2.5. Entitatea şi relizările acesteia

În funcţie de conţinutul lor, atributele pot fi:

-simple sau atomice: atunci când pentru o entitate sau o asociere poate lua o singură
valoare.Ex: Marca, Nume, Sex,Funcţie.
- compuse: formate din două sau mai multe atribute.Ex: Adresa, care este format din mai
multe atribute: stradă, localitate, etc.
-repetitive: dacă pentru o entitate sau asociere poate lua mai multe valori. Ex: limbi străine
cunoscute, telefon.
-calculate sau derivate: obţinute în urma unor calcule.Ex: vârsta.
În funcţie de rolul pe care îl pot avea în cadrul unei entităţi atributele pot fi:
-atribute de identificare sau identificatorul entităţii: este un atribut sau un grup de atribute
care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entităţii respective şi pot servi pentru
identificarea fără echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt
atribute construite special astfel încât să răspundă cerinţelor de identificare (ex: marca).În
reprezentarea grafică , identificatorul entităţii se subliniază.

22
 Ex:

SALARIAT
Marca
Nume
Prenume
Data_Naşterii
Sex
Data_Angajării
Funcţiecandidate: atribute cu valori unice şi nenule, altele decât identificatorii.
-atribute
-atribute simple sau de descriere.
Asocierea reprezintă o corelaţie logică între două sau mai multe realizări de entităţi. Spre
deosebire de entităţi, o asociere nu are o existenţă de sine stătătoare, depinzând de existenţa
relizărilor de entităţi pe care le leagă, de aceea nu are identificatori specifici, dar poate avea atribute
proprii. Entităţile care participă la o asociere constituie colecţia acesteia. Din punct de vedere
grafic o asociere se reprezită grafic sub forma unei elipse. Numărul de entităţi care participă la o
asociere formează dimensiunea sau gradul acesteia (mai mare sau egal cu numărul de entităţi al
colecţiei).
Cardinalitatea minimală/ maximală exprimă modul de participare al realizărilor fiecărei
entităţi la asociere.Valorile uzuale sunt: 0,1 ; 1,1 ; 0,n ; 1,n .
Asociere Cardinalitate
Nume asociere minimală maximală

SALARIAT
COMPARTIMENT
Marca Lucrează
Nume 1,1 0,n Cod_Compartiment
Prenume Data Denumire_Compartiment
Data_Naşterii încadrării
Sex
Data_Angajării
Funcţie

Atribut al asocierii

23
 Clasificarea asocierilor
1. Din punct de vedere al cardinalităţilor maxime asocierile pot fi:
-asocieri de tip 1-1: sunt acele asocieri în care cardinalităţile maxime sunt 1
-asocieri de tip 1-n, în care o cardinalitate maxima este 1, iar cealaltă este n
-asocieri de tip m-n, pentru care ambele cardinalitîţi maxime sunt n
2. Din punct de vedere al cardinalităţilor minime asocierile pot fi :
-asocieri totale, asocieri în care toate cardinalităţile minime sunt strict mai mari ca zero.
Această asociere va exista pentru orice realizări ale tipurilor de entitate corespondente.
-asocieri parţiale, asocieri în care cel puţin o cardinalitate minimă este zero şi care nu se
verifică pentru orice realizări ale entităţilor corespondente.
3.Din punct de vedere al numărului de entităţi participante putem deosebi:
-asocieri unare, caz în care o entitate intră în asociere cu ea însăşi, important fiind în acest
caz rolul entităţii.Acesta este un nume care serveşte pentru a desemna participarea entităţii la o
asociere. PERSOANA
CNP
0,1 NUME 0,1
PRENUME
Sot DATA NASTERII Sotie

CASATORIT CU
Data casatoriei

-Asocieri binare, asocieri la care participă doua entităţi

SALARIAT Lucrează COMPARTIMENT

1,1 0,n

0,n A Lucrat 0,n

0,n

DATA

24
 -Asocieri n-are la care participă mai multe entităţi
Alte elemente de care se ţine seama în modelarea conceptuală a datelor sunt restricţiile
de integritate.Acestea sunt reguli suplimentare, nereprezentabile direct în formalismul entitate-
asociere, care trebuie respectate permanent de date. Modelul entitate-asociere a preluat o parte
din restricţiile modeluli relaţional:
-restricţiile identificatorului, acesta trebuie să ia valori unice şi nenule
-restricţia refernţială, care impune ca o asociere să refere numai entităţi existente
-dependenţele (funcţionale, multivaloare).
Pe lângă acestea apar şi restricţiile specifice modelului entitate asociere:
 Cardinalităţile reprezintă constrângeri ale modelului entitate- asociere deoarece
ele restricţionează numărul de entităţi participante
 Restricţiile de roluri reprezintă costrângeri definite asupra rolurilor unei entităţi
prin prisma asocierilor diferite la care aceasta participă şi pot fi: restricţii de incluziune, restricţii
de excluziune, restricţii de egalitate.
-Incluziunea de roluri presupune că dacă o entitate E joacă un rol r1 într-o asociere a1,
atunci trebuie să joace şi rolul r2 într-o asociere a2.
-Egalitatea de roluri presupune ca restricţia de incluziune între rolurile r1 şi r2 ale
entităţii să fie reciprocă.
-Excluziunea de roluri, caz în care cele două roluri r1 şi r2 se exclud reciproc.
 Restricţiile de asocieri impun condiţii care acţionează asupra tuturor rolurilor
dintr-o asociere; cu alte cuvinte, este vizată asocierea şi toate entităţile participante , şi nu numai
participarea unei anumite entităţi. Acestea pot fi , ca şi restricţiile de roluri, de trei tipuri: de
incluziune, de egalitate şi de excluziune.
-Restricţia de incluziune de asocieri impune ca realizarea unei asocieri să presupună
existenţa realizării unei alte asocieri.
- Restricţia de egalitate de asocieri este o restricţie de incluziune reciprocă între asocieri,
adică realizările unor asocieri diferite se implică reciproc.
-Resctricţia de excluziune de asocieri interzice apariţia simultană a două asocieri. Cele
două asocieri se exclud reciproc.

25
 2.2.2.Modelarea conceptuală a prelucrărilor
Modelul conceptual al prelucrărilor prezintă succesiunea în timp a operaţiilor de căutare la
care este supuss modelul conceptual al datelor; este modelul ,,eveniment-rezultat” al metodei
Merise ce repune în discuţie elementele abordate de modelul conceptual al datelor. Ca şi în cazul
MCD, formalismul modelelor de prelucrare se bazează pe construirea unei diagrame având ca
elemente de bază:
 evenimentul declanşator, reprezentat grafic printr-o elipsă, de la care pleacă o
săgeată de legătură1;

Muncă prestată

 operaţia, reprezentată grafic printr-un dreptunghi;

Operaţia
Acţiuni

C1 C2
Reguli de emisiune(condiţii)
 rezultatul (evenimentul emis), reprezentat tot printr-o elipsă;

Stat salarii
întocmit
 sincronizarea, reprezentată grafic printr-un triunghi orientat către operaţie.

sau
A şi A sau
B B

1 Pentru simplificare, dacă este necesar, elipsa poate fi omisă

26
 Evenimentul declanşator desemnează un fapt a cărui apariţie desmnează o reacţie în
cadrul organizaţiei; apariţia unui eveniment va antrena derularea de activităţi, de operaţii,
reprezentând “motorul” unei acţiuni, al unei operaţii( de exemplu: prestare de muncă).
Un eveniment poate fi: extern (recepţionat din exterior) sau intern (generat de acivitatea
sistemului din întrprindere).
Tip eveniment este un concept generic descriind toate apariţiile evenimentelor de aceeaşi
natură.
Se numeşte operaţie orice acţiune( sau secvenţă continuă de acţiuni), producătoare de
evenimente rezutat, care se execută fără întrerupere, ca reacţie la un eveniment declanşator( sau a
mai multor evenimente declanşatoare sincrone). O operaţie constituie un bloc neîntrerupt(nu
trebuie să apară rezultate intermediare în interiorul unei operaţii). O operaţie se finalizează
întotdeauna prin emiterea de evenimente funcţie de situaţiile identificate pe parcurs şi de condiţiile
exprimate de aceste situaţii( aşa-numitele reguli de emisiune).
Rezultatul (evenimentul emis) este produsul executării unei operaţii. Întotdeauna trebuie
respectată următoarea regulă: o operaţie produce unul sau mai multe rezultate. Un eveniment emis
poate fi în acelaşi timp un eveniment declanşator pentru o altă operaţie( sau alte operaţii).
Sincronizarea
O anumită operaţie nu poate avea loc decât dacă sunt îndeplinite anumite condiţii privind
manifestarea evenimentelor ce concură la declanşarea operaţiei respective. Expresia acestor
condiţii se numeşte sincronizare. Ea exprimă sub forma unei propoziţii logice faptul că operaţia
poate fi declanşată sau nu şi se exprimă printr-o expresie booleană ce leagă evenimentele ce
declanşează operaţia.
Dacă E1,E2 şi E3 sunt evenimente declanşatoare pentru operţia Oi şi dacă a, b, c sunt apariţii
corespunzătoare evenimentelor E1, E2 şi respectiv E3, atunci sincronizarea a şi (b sau c), indică
faptul că operaţia Oi este declanşată dacă o apariţie a evenimentului E1 există simultan cu una din
apariţiile evenimentelor E2 sau E3.
Sincronizarea se exprimă deci sub forma unei propoziţii logice care trebuie să respecte
anumite reguli, dintre care cele mai importante sunt:
-condiţia trebuie pusă pe evenimentele participative conjugate
-trebuie să existe situaţii care permit declanşarea.

27
 Conceptul de sincronizare exprimă o logică şi o dinamică şi o dinamică a prlucrărilor. Ea
face ca evenimentele să aibă loc simultan.
2.2.3. Modelarea logică a datelor

Nivelul logic arată modul de organizare al comunicaţiilor, al datelor şi al prelucrărilor în

noul sistem creat.Trecerea de la modelul conceptual al datelor (MCD), care este un model
universal, spre o soluţie informatică se face gradat, luând în considerare un anumit tip de soluţie
şi apoi, în cadrul tipului respectiv, o soluţie direct implementabilă.
Expresia MCD în termenii unui anumit tip de soluţie informatică constituie modelul logic
al datelor (MLD).
Datorită faptului că aplicaţiile informatice de gestiune se caracterizează prin stocarea şi
prelucrarea relativ simplă a unor volume mari sau foarte mari de date, tipurile de soluţii luate în
considerare vizează modalităţile de gestionare a datelor pe suporturile de memorie externă.

Fişiere

MLD Ierarhizate
Baze de date
SGBD
Reţea

Relaţionale

Orientate obiect

Conceptele modelului logic al datelor:

Domeniul este o mulţime de elemente de tip similar. Exemplu: NUME- Popescu, Ionescu,
Popa, Călin, Ipate, Alexandrescu.
Atributul este o submulţime a unui domeniu căreia i s-a atribuit un nume. Numele exprimă
rolul sau semnificaţia atribuite elementelor domeniului respectiv
Relaţiile sunt mulţimi şi se reprezintă grafic sub formă de tabele, în care se disting gradul
relaţiei (numărul de atribute utilizate) şi cardinalitatea relaţiei (numărul de tupluri- linii din tabel).
vezi figura 1

28
 Ex: Salariat(Marca, Nume, Prenume,Data_Naşterii)
Grad
Atribute

MARCA NUME PRENUME DATA NAST

125 Popescu Vasile 22/10/68
128 Popescu Adriana 17/5/65
336 Costea Ion 8/12/63
417 Ionescu Maria 30/4/64

Cardinalitate Tuplu Figura 2.6

Cardinalitatea unei relaţii este variabilă în timp datorită operaţiilor de actualizare care pot
adăuga sau şterge tupluri.
Pentru o relaţie pot exista trei tipuri de chei:
 cheie primară – cel mai mic ansamblu de atribute (eventual unul singur) care
permite identificarea fără echivoc al fiecărui tuplu al unei relaţii; atributele care compun cheia
primară trebuie să aibă unice şi nenule.
 Cheie candidat – o altă posibilă cheie primară, care nu a fost reţinută ca atare.
 Cheie externă – un ansamblu de atribute (eventual unul singur) care este cheie
primară în altă relaţie.
Restricţia de integritate referenţială(RIR): dacă între un atribut A şi o cheie primară B există
o resticţie de integritate atunci A nu poate lua decât valori care există şi în B. Prin definiţie, cheile
externe sunt supuse RIR în raport cu cheile primare corespunzătoare.
Trecerea de la modelul conceptual al datelor la modelul logic al datelor (relaţional)
Entităţile devin relaţii, atributele entităţilor devin atribute ale relaţiilor, iar identificatorii
entităţilor devin chei primare.
Asocierile se vor transforma în funcţie de tipul acestora :
 În cazul asocierilor de tip 1-1 cu ambele cardinalităţi minime 1 există două
posibilităţi, fie unul dintre tabele devine tabel părinte pentru cel de al doilea, fie cele două entităţi
corespondente se compun într-un singur tabel care va avea drept cheie primară una dintre cele
două chei primare.
 În cazul asocierilor de tip 1-1 cu o cardinalitate minimă 0 şi cealaltă 1, entitatea a
căreu cardinalitate minimă este 0, preia drept cheie externă cheia primară a entităţii corespondente.

29
  Asocieri de tip 1-n, caz în care tabelul derivat din entitatea cu cardinalitate maximă
1 preia drept cheie externă, cheia primară a entităţii cu cardinalitate maximă n.
 Asocierea de tip m-n se va transforma într-un tabel care va conţine drept chei
externe, cheile primare ale entităţilor participante la asociere, iar cheie primară poate fi o cheie
compusă formată din cele două chei primare sau o cheie surogat(artificială), un câmp de tip
AutoNumber.
 În cazul asocierilor de tip generalizare, specializare, reprezentarea moştenirii ca
proces de transfer al proprietăţilor generice ale tipului spre subtipuri nu beneficiază de o soluţie
relaţională dedicată. Din această cauză, este necesar să se recurgă la defactorizarea proprietăţilor
comune
a) se favorizează specializarea: tipul de entitate generică dispare, iar atributele sunt
adăugate la fiecare dintre subtipuri.
b) se favorizează generalizarea: tipul de entitate generică preia şi atributele specializate
care, în funcţie de subtipul reprezentat, primesc valori nule, fiind conservate atât tipul cât şi
subtipurile.

30
 Capitolul 3: STUDIU DE CAZ: PROIECTAREA UNUI SISTEM
INFORMATIC PRIVIND CALCULUL ŞI CONTABILITATEA
SALARIILOR LA SC TITAN BRANCO SRL

Pentru a putea proiecta un sistem informatic trebuie să se ţină seama de ciclul de viaţă al
unui sistem informatic. Astfel, un sistem informatic parcurge următoarele faze:
 faza de analiză în care sunt specificate cerinţele şi obiectivele viitorului sistem
informatic, făcându-se totodată o analiză a sistemului informatic existent.
 faza de proiectare, când sunt concepute două modele, unul al datelor şi altul al
prelucrărilor care sunt modele independente de limbajele de programare sau/ şi SGBD
 faza de implementare sau realizare a aplicaţiei care presupune transformarea
modelului de date în structuri implementate într-un SGBD sau limbaj de programare şi
transformarea modelului de prelucrări în proceduri sau funcţii definite în limbajul de programare.
O etapă esenţială în această fază este etapa de validare(de testare).

31
În urma analizei problemei de rezolvat am putut elabora următorul model conceptual al datelor:

COMPARTIMENT PONTAJ
1,n
1,n Prezenta
Cod_Compartiment Lucreaza la 1,1 NrFCP
Ore_Lucrate
Den_Compartiment Luna
Ore_CO
Procent_Sor Anul
SALARIAT Ore_CM
Zile_Lucratoare
Marca 1,n
NOMENCLATOR Nume
Cod_Functie Prenume
CERTIF MEDICALE
Denumire_Functie Data_Nasterii
Nr_Certificat
Salariu_Minim Sex
Data_Certificat
Salariu_Maxim Data_Angajarii
1,n Salariu_Incadrare
Starea_Civila 1,1
.
1,1 0,n 0,n
Are

RETINERI
Nr_Doc_Retinere ConcMedicale
Tip_Doc_Retinere 1,1 Tip_Certificat
Retinere
Retinere_Lunara Data_Inceput_C
Data_Inceput_Retinere M
Data_Sf_Retinere

32
 3.1 Prezentarea bazei de date în Acces

Modelul are în componenţa sa entităţile SALARIAT, COMPARTIMENT,

NOMENCLATOR, RETINERI, PONTAJ, CERTIFICATE_MEDICALE şi asocierile
„Lucrează la”, „Reţinere”, „ConcMedicale”, „Are”, „Prezenţă”. Cardinalităţile minime şi
maxime ale entităţilor sunt înscrise în imediata apropiere a entităţilor care participă la o
asociere. De ex: cardinalitatea minimă a entităţii SALARIAT în cadrul asocierii Reţinere,
este 0, ceea ce presupune că un salariat poate să nu aibă reţineri, iar cardinalitatea maximă
este n, fapt care arată că un salariat poate avea mai multe reţineri în acelaşi timp.
Asociate modelului entitate-asociere trebuie definite restricţiile de integritate:
R1: Marca NOT NULL, Cod_Functie NOT NULL, Cod_Compartiment NOT NULL,
Nr_Doct_Retinere NOT NULL, Nr_Certificat NOT NULL
R2: Nr_FCP NOT NULL
R3: CNP Like “?????????????”
R4: Salariu_Incadrare>390
R5: Sex={M,F}
R6: Data_Angajarii > Data_Nasterii
R7: Salariu_Maxim > Salariu_Minim
R8: Ore_Lucrate >=0, : Ore_CO >= 0, Ore_CM >= 0
R9: Data_Sfarsit_Retinere > Data_Inceput_Retinere
R10: Data_Sfarsit _CM > Data_ Inceput_CM
R11: Zile_Lucratoare <= 23
R12:Salariul de încadrare trebuie să fie cuprins între salariul minim şi cel maxim definit
pentru o anumită funcţie
Aceste restricţii sunt implementate la nivelul aplicaţiei prin restricţii ale cheilor
primare, resticţii de domeniu sau restricţiii definite la nivelul tabelelor.
Conform regulilor ce trebuie respectate atunci când se face trecerea de la modelul
conceptual al datelor la modelul logic al datelor, fiecare entitate devine o relaţie, a cărei
cheie primară este identificatorul entităţii, asocierea Prezenta devine şi ea o relaţie, a cărei
cheie primară este compusă din cele două chei primare ale entităţilor Salariat şi Pontaj.

33
 Asfel se obţine următorul model logic al datelor:
SALARIAT (Marca, Nume, Prenume, CNP, Data_Nasterii, Sex,
Data_Angajarii,Cod_Compartiment,Cod_Functie, Salariu_Incadrare, Stare_Civila,
Nr_Pers_Intretinere, Localitate, Strada, Nr, Bloc, Scara, Ap, Sect)
COMPARTIMENTE (Cod_Compartiment, Denumire_Compartiment, Procent_Spor)
NOMENCLATOR (Cod_Functie, Denumire_Functie, Salariu_Minim, Salariu_Maxim)
RETINERI (Tip_Doc_Retinere, Nr_Doc_Retinere, Retinere_Lunara,
Data_Inceput_Retinere, Data_Sfarsit_Retinere, Marca)
CERTIFICATE_MEDICALE (Nr_Certificat, Data_Certificat, Tip_CM,
Data_Inceput_CM, Data_Sfarsit_CM, Marca )
PREZENTA (Marca, Nr_FCP, Ore_Lucrate, Ore_CO, Ore_CM)
PONTAJ (NrFCP,Luna, Anul, Zile_Lucratoare)
Alături de modelul conceptual al datelor şi de cel logic, trebuie definit şi modelul
conceptual al prelucrărilor. ANEXA 1
Pentru implementarea modelului logic am ales sistemul de gestiune al bazelor de
date Microsoft ACCESS care face parte din pachetul de programe Microsoft Office şi
are următoarele caracteristici:
 este relaţional, lucrează sub sistemul de operare Windows şi este deschis
comunicării cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, cum ar fi FoxPro sau Paradox
 este compatibil cu tehnologia ActiveX, care permite realizarea aplicaţiilor
client/server ;permite realizarea unor aplicaţii complexe prin utilizarea limbajului Visual
Basic
 permite comunicarea cu SQL Server, un alt produs Microsoft care
gestionează baze de date
 permite accesul la baze de date din reţeaua Internet, fiind un instrument
util pentru publicarea informaţiilor în paginile Web
 conţine instrumente wizard care permit utilizatorului crearea într+o
manieră foarte simplă a obiectelor bazei de date
 permite personalizarea bazei de date
 permite utilizarea obiectelor ACCESS din cadrul altor aplicaţii rulate sub
sistemul de operare Windows.

3.2 Crearea bazei de date în Acces

34
 O bază de date ACCESS poate fi definită ca fiind o colecţie de obiecte: tabele
(table), cereri de interogare (query), formulare (form),rapoarte (report), pagini Web
(pages), comenzi (macro) şi module(module).
Un prim pas pentru relizarea bazei de date o reprezintă crearea tabelelor, fapt ce
se realizează prin alegerea opţiunii Create table in Design view. (vezi figura 3.7)

Figura 3.7
În momentul creării tabelelor, se definesc numele câmpurilor (Field name), tipul
de date(Data Type), dar sunt aplicate şi anumite restricţii asupra acestora. Restricţiile pot
fi :
-restricţii ce referă un câmp dintr-un tabel - de ex. CNP like” ?????????????” ceea
ce presupune că acesta trebuie să conţină 13 caractere (vezi figura 3.8)

Figura 3.8
-restricţii legate de valorile a două câmpuri dintr-un tabel – de ex.Salariul maxim
trebuie să fie mai mare decât salariul minim, restricţii ce se implementează la nivelul
proprietăţii Validation Rule de la nivelul tabelelor(de ex. Salariu _Maxim >
Salariu_Minim) vezi figura 2.9

35
 Figura 3.9

-restricţii care verifică

două câmpuri din două tabele diferite
–de ex. Salariul de încadrare trebuie să
fie încadrat între salariul mimim şi cel maxim, restricţie ce este definită la nivelul
formularului Salariat prin următorul cod :
Private Sub Form_BeforeUpdate(Cancel As Integer)
If controleaza(Me.Salariu_Incadrare, Me.Cod_Functie) = False Then
DoCmd.CancelEvent
End If
End Sub

Function controleaza(sSalariu_Incadrare As Integer, sCod_Functie As Integer) As

Boolean
Dim r As Recordset
Set r = CurrentDb.OpenRecordset("select * from " & "Nomenclator where
Cod_Functie=" + Str(sCod_Functie))
If sSalariu_Incadrare >= r!Salariu_Minim And sSalariu_Incadrare <=
r!Salariu_Maxim Then
controleaza = True
Else
controleaza = False
MsgBox ("Salariu de incadrare trebuie sa se incadreze intre salariu minim si cel
maxim!")
End If
End Function

Dacă sunt încalcate aceste restricţii sistemul avertizează printr-un mesaj care a
fost tastat în prealabil la proprietatea Validation Text a câmpului sau tabelului.(vezi figura
3.10)

Figura 3.10

36
 După crearea tabelelor, se stabilesc relaţiile dintre tabele, cheie primară-cheie
externă, care pot fi : relatii 1-1(one-to-one), relaţii 1-n(one-to-many), relaţii n-1(many-to-
one) şi relaţii m-n(many-to-many). De asemenea se implementează şi integritatea
referenţială prin selectarea proprietăţii Enforce Referential Integrity, care presupune că
atunci când se introduce o nouă înregistrare în tabela secundară, se verifică dacă valoarea
cheii externe se găseşte în tabela primară, printre valorile cheii primare . (vezi figura 2.11)

Figura 3.11
În urma acestei operaţii se obţine modelul bazei de date relaţionale.ANEXA 2

37
 Pentru a uşura lucrul cu acest program , dar pentru a crea şi o interfaţă prietenoasă,
se va crea un formular cu care să se deschidă aplcaţia. Pentru a se realiza acest lucru se
apelează meniul Tools→ Start up unde se completeză titlul aplicaţiei şi obiectul Access
cu care să se deschidă aplicaţia.(vezi figura 3.10)

Figura 3.10
Acest formular conţine două butoane de comandă, unul care continuă aplicaţia cu
un alt formular prin care se vor introduce date, se vor vizualiza şi printa rapoarte(stat
salarii, fluturaşi salariali, dar şi un buton care închide aplicaţia. ANEXA 3
La acţionarea butonului CONTIUATI ? se deschide un formular ce conţine trei
frame-uri Introducere date, Date combinate şi Situaţii de ieşire, fiecare dintre acestea
conţinând butoane (CommandButtom).Astfel, fiecare buton aparţinând frame-
ului Introducere date deschide câte un formular, creat pe baza unui tabel ce permite
introducerea datelor şi stocarea acestora în baza de date. La nivelul fiecăruia dintre ele,
proprietatea eveniment Before Update va conţine expresia Event Procedure, procedură
ce va fi editată cu ajutorul unui editor de module :

Figura 311

38
 Astfel pentru formularul Retineri se va defini următorul cod:
Private Sub Form_BeforeUpdate(Cancel As Integer)
If (Not IsNull(Marca)) And (IsNull(Retinere_Lunara) Or IsNull(Nr_Doc_Retinere) Or
IsNull(Tip_Doc_Retinere) Or IsNull(Data_Inceput_Retinere) Or
IsNull(Data_Sfarsit_Retinere))) Then
Beep
MsgBox "Nu ati introdus toate datele", vbCritical, "EROARE"
Cancel = True
MsgBox "Nu s-au adaugat date despre retineri", vbCritical, "ATENTIE!"
End If
End Sub ;
Dacă utilizatorul va introduce date numai într-un câmp al formularului şi va dori
să îl închidă, să adauge sau să şteargă, va fi avertizat asupra faptului că nu a fost salvată
nici o înregistrare.

De asemenea proprietatea After Update va fi tratată printr-un macro, pentru afişarea unui
mesaj prin care utilizatorul este înştiinţat că înregistrarea a fost salvată(figura 3.11)

Figura 3.11

Aceste formulare au
fost construite în modul
Design view şi conţin casete
text, dar şi ComboBox-uri
care referă câmpuri ale tabelelor bazei de date.
Cu ajutorul ComboBoxurilor se pot alege uşor datele ce pot fi introduse. Astfel,
la introducerea datelor prin formularul SALARIATI, codul compartimentului şi cel al
39
funcţiei se pot alege dintr-o listă ce conţine compartimentele şi funcţiile existente,
afişându-se şi denumirea acestora pentru evitarea erorilor.ANEXA 4
Tot din formularul MENIU se pot obţine anumite situaţii de ieşire, vizualizându-
se şi/sau printându-se anumite rapoarte cum ar statul de salarii pe o anumită lună,
fluturaşii salariali, înregistrările cu privire la contribuţiile datorate statului de către
unitate, cât şi operaţiile ce trebuie contabilizate cu privire la salariile datorate şi
contribuţiile angajaţilor ce au fost reţinute.
De asemenea, datele pot fi introduse şi prin formularele cu subformular ce se
deschid la evenimentul click asupra butoanelor de comandă din frame-ul Date
Combinate. Astfel, se pot introduce date atât despre angajaţi, cât şi despre pontaj sau
certificate medicale. ANEXA 5
O altă facilitate oferită de ACCESS este posibilitatea de interogare a bazei de date
pentru a extrage informaţii. Interogările(Query) se pot crea în modul Design view sau prin
intermediul limbajului SQL şi pot fi vizualizate în modul Design view, SQL view, Pivot
Chart sau Pivot Table. ANEXA 6
Acestea pot fi:
 interogari de selecţie care pot fi : interogări de selecţie propriu-
zise(afişarea tuturor salariaţilor care au funcţia de tipograf), interogări parametrizate(ex:
afişarea tuturor salariaţilor angajaţi după o anumită dată specificată de utilizator),
interogări cu câmpuri calculate(ex:calculul vechimii, statul de salarii, calculul vârstei),
interogări de sintetizare(de agregare) a datelor din tabele(de ex: salariul maxim pe fiecare
compartiment, total cheltuieli salariale pe fiecare luna şi an). ANEXA 7
 interogări de acţiune care pot fi : interogări de creare de noi tabele,
interogări pentru modificarea datelor din tabele, interogări pentru ştergerea înregistrărilor
şi interogări pentru adăugarea de noi înregistrări
 interogări de tip analiză încrucişată (CrossTab Query) care sunt extrem de
utile în scopul analizei multidimensionale a datelor. Practic este posibilă elaborarea unor
tabele în care gruparea şi ordonarea datelor se realizează atât pe linii, cât şi pe coloane, la
intersecţia cărora se pot efectua calcule complexe.(de ex: cheltuieli cu salariile pe fiecare
luna şi an sau veniturile brute pe fiecare lună şi pe fiecare compartiment ) ANEXA 8
Unele interogări pot fi vizualizate sub formă de grafice care sintetizează datele în
funcţie de nivelul de agregare pe care îl dorim.(de ex: cheltuielile salariale la nivel de o
anumită lună, la nivel de un an sau de mai mulţi ani) ANEXA 9

40
41