Sunteți pe pagina 1din 36

 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

BioUnivers  N
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA BIOLOGIE VEGETALĂ 

Dan Zgardan
Galina Comarov 

Culegere de probleme
la genetica generală 
(material didactic) 

Editura “CARTDIDACT” 
Chişinău 2004 

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 1/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

CZU 57.01/.04 (075.8)


D 86

AUTORI :

Dan Zgardan, lector universitar, doctor în biologie


(Universitatea de Stat din Moldova)

Galina Comarov,
(Universitatea conferenţiar
Agrară universitar,
de Stat din Moldova)doctor
  în biologie 

Prezenta elaborare metodică este adresată atât elevilor de la liceele cu profil real, cât şi studenţilor
colegiile agrare şi medicale. Lucrarea va servi drept suport didactic pentru lecţii le de laborator, seminare şi l
individual al studenţilor   la compartimentul “genetica generală”. Problemele incluse şi succesiunea materia lulu
această lucrare corespund curriculum-ului liceal la biologie.
În această elaborare sunt date modele de rezolvare a problemelor la toate temele cursului. Au fost de asem
incluse tabele auxiliare, anexe şi răspunsuri la probleme.  

instituţiilor indicate dşiindeaceastă


Materialele culegere
admitere pot fi folosite
la universitate, cât şiatât la colocvii şi
la olimpiadele delucrări de  control, la examenele de absolv
biologie.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii 


Probleme la genetica generală (material didactic) / Dan Zgardan, Galina Comarov; 
Ch. :Cartdidact, 2003 (Tipografia «Reclama»). –   p.
CZU 57.01/.04 (075.8)

Recenzent ştiinţific : Mihai Leşanu –  conferenţiar universitar , USM, Catedra Biologie Vegetală 
Responsabil de ediţie : Lidia Dencicov –  lector universitar , USM, Catedra Biologie Vegetală 

Tehnoredactare : Mihai Băţ 


Coperta : Mihai Băţ 

Dan Zgardan, Galina Comarov, Editura « Cartdid

ISBN 9975-932-46-0

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 2/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Cuprins

Tema 1. Bazele moleculare ale eredităţii……………………………………………………..4 

Tema 2. Legile mendeliene ale eredităţii………………………………………………………7 


2.1. Monohibridarea…………………………………………………………………..7 
2.2. Dihibridarea şi polihibridarea……………………………………………………10
2.2.1.
2.2.2. Dihibridarea ……………………………………………………………………10   
Polihibridarea……………………………………………………………………14

Tema 3. Abateri de la raporturile mendeliene de segregare…………………………………….16 


3.1. Interacţiunea genelor alele…………………………………………………………16 
3.1.1. Dominanţa incompletă……………………………………………………………16…
3.1.2. Alelismul multiplu. Rânduri succesive de dominare…………………………….19 
3.1.3. Codominanţa …………………………………………………………………….21 
3.1.4. Pleiotropia……………………………………………………………………..…23 
3.2. Interacţiunea genelor nealele……………………………………………………….25 
3.2.1. Complementaritatea………………………………………………………………25 
3.2.2. Epistazia………………………………………………………………….……….29 
3.2.3. Polimeria……………………………………………………………………….…33 
Tema 4. Genetica sexului ………………………………………………………………………35 

Tema 5. Teoria cromozomală a eredităţii ………………………………………………………39 

Tema 6. Genetica populaţiilor……………………………………………………………………43 

Referinţe bibliografice……………………………………………………………………………46… 

Anexe……………………………………………………………………………………………..47 

Răspunsuri la probleme……………………………………………………………………………50… 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 3/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Tema 1. Bazele moleculare ale eredităţii 

Informaţia ereditară codificată în macromoleculele de ADN se realizează în procesul biosintezei protein


Structura bicatenară a macromoleculei de ADN este o consecinţă a complementarităţii dintre bazele azotate purin
 pirimidinice. Prin urmare, în molecula de ADN (A = T) şi (G = C), iar conţinutul purinic este egal cu conţi
 pirimidinic (A+G =T+C) - regula lui Chargaff.  Raportul însă dintre (A+T) / (G+C) diferă şi este specific la di
organisme.
Transferul de informaţie genetică necesar pentru biosinteza proteinelor este îndeplinit de acizii ribonu
(ARN). baza se
în loc deARN deosebeşte
azotată timinastructura
–  uracil.l Pe ADN  prin
de lângă faptul
aceasta, că în loc
molecula de de
ARNmonozaharidul dezoxiriboza
este monocatenară şi are oconţine riboz
masă molec
relativă mai mică. 
Celula conţine 4 tipuri de ARN: ARN mesager (ARN m), ARN de transport (ARNt), ARN ribosomal (AR
care intră în componenţa ribosomilor şi ARN nuclear mic (ARNsn), care intră în componenţa enzimelor ce cataliz
metabolismul acizilor nucleici. Toate tipurile de ARN se sintetizează în nucleu pe un segment corespunzăt
moleculei de ADN.
Molecula de ARNm sintetizată pe catena matriţă de ADN 3 '-5'  (transcripţie), suferă unele modi
 posttranscripţionale (processing şi splicing),  apoi se deplasează în citoplasmă pe ribosom unde, la rândul
reprezintă o matriţă pentru asamblarea aminoacizilor într -un lanţ polipeptidic al moleculei de proteină ( transl
Aşadar , mesajul genetic din nucleotidele ARNm matur lipsite de secvenţe non-informaţionale –   introni  –   este t
într-o secvenţă de aminoacizi. Succesiunea acestora în lanţul polipeptidic corespunde, deci, cu succes
nucleotidelor din secvenţele
informaţiei ereditare.   informaţionale –   exoni  –   ale moleculei de ADN, reprezentând astfel o înregistr
Codul genetic, alcătuit din 64 de codoni, este limbajul biochimic care asigură sinteza proteinelor (vezi an
1.1 şi 1.2). Unitatea funcţională a codului genetic –  codonul  –   constă dintr -o secvenţă de trei nucleotide alăturate
determină poziţia unui aminoacid în catena polipeptidică. Aminoacizii sunt transportaţi la ribosom de către ARNt
are o regiune funcţională –  bucla anticodon –  cu trei nucleotide complementare cu secvenţa codon din ARNm. În
fel, în fiecare celulă pot exista până la 61 tipuri de A RNt (vezi codul genetic).

Model de rezolvare a problemelor

1.  Problemă. O secvenţă a catenei de ADN 3'-5'  este alcătuită din  următoarele nucle
:AAA/CAC/AAG/TAA/CAC/AAT/AAA/A TC. de
a) structura catenei complementare Determinaţi: 
ADN şi numărul nucleotidelor cu timină; 
 b) structura ARNm şi numărul nucleotidelor cu uracil;
c) structura lanţului polipeptidic codificat de această secvenţă a moleculei de ADN; 
d) tipurile de ARNt care participă la sinteza proteică. 

Rezolvare.  a) Cunoscând structura unei catene de ADN, putem determina succesiunea nucleotidelor din c
complementară. Deci,
3'-AAA/CAC/AAG/TAA/CAC/AAT/AAA/ATC -5' 
5'-TTT/GTG/TTC/ATT/GTG/TTA/TTT/TAG -3' 
Catena complementară are 15 nucleotide timidilice. 
 b) ARNm se transcrie, de regulă, de pe catena matriţă (anticodogenă) de ADN 3'-5' 
' '

5ARNm
-UUU/GUG/UUC/AUU/GUG/UUA/UUU/UAG/ 3   cu uracil.
transcris de pe această secvenţă are 15 nucleotide
c) Determinăm structura polipeptidului (vezi anexele 1.1 şi 1.2) :
fenilalanina –  valina –  fenilalanina –  izoleucina –  valina –  leucina –  fenilalanina –  stop.
d) Cinci tipuri de ARNt (AAA, CAC, AAG, UAA, AAU) transportă  aminoacizii fenilalanina, v
izoleucina şi leucina pe ribozom.

2.  Problemă.  În componenţa unui lanţ polipeptidic intră următorii aminoacizi: asparagina  –   metion
histidina –  lizina –  tirozina –  triptofan. Determinaţi structura secvenţei de ADN care codifică acest polipeptid.

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 4/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Rezolvare.  Folosind anexele 1.1 şi 1.2,  determinăm tripletele care codifică aminoacizii respectivi şi sta 
structura ARNm pe care are loc sinteza polipeptidului dat: AAU/ AUG/ CAU/ AAA/ UAU/UGG. Determ
structura segmentului de ADN 3'-5' de pe care s-a transcris ARNm. Apoi, în baza principiului complementarităţii
alcătuim secvenţa catenei de ADN 5'-3'.
3'-TTA/TAC/GTA/TTT/ATA/ACC-5' 
5'-AAT/ATG/CAT/AAA/TAT/TGG-3'

Probleme pentru rezolvare individuală 


' '
3. Un segment  Determinaţi
TTT/TAC/ACA/TGG/CAG. al catenei succesiunea
matriţă aaminoacizilor
moleculei înde ADN 3sintetizat.
 polipeptidul -5   are următoarea struc
4. În componenţa proteinei intră 400 de aminoacizi, iar distanţa dintre două nucleotide în molecula de A
este de 3,410-4 mkm. Determinaţi lungimea genei care codifică această proteina.
5. Un segment monocatenar al moleculei de ADN are următoarea structură: 
a) TAA/GAT/AAC/ACG/TCA;
 b) CCG/AGC/GGT/AAC/TTA;
c) AAC/GTG/CCC/ATT/AGC.
Determinaţi structura catenei complementare. 
6. Un segment al moleculei de ARNm are structura:
a) GUC/GAC/AAG/UCA/GCC/CAA;
 b) GAC/GUU/GGA/AAA/GGA/CAA;
c) ACA/UCA/CCC/UAC/AAC/GCA.
Determinaţi  succesiunea aminoacizilor în lanţul polipeptidic sintetizat pe acest ARNm.
7. Stabiliţi succesiunea nucleotidelor din molecula de ARNm transcrisă   de pe o secvenţă a moleculei de
cu structura:
a) CTG/CCG/CTT/AGT/CTT;
 b) CAC/GAT/CCT/TCT/AGG;
c) GCT/AGC/CTA/GGA/CTT.
8. Determinaţi structura ARN-ului mesager care reprezintă matriţa pentru sinteza următoarelor la
 polipeptidice:
a) valină –  glicină –  leucină –  histidină; 
 b) treonină –  triptofan –  serină –  alanină; 
c) lizină –  metionină –  valină –  prolină. 
' '
Un segment
9. schimba
cum se va al cateneiaminoacizilor
succesiunea de ADN 3 -5 din următoarea
are lanţul structură:
polipeptidic, TGG/TCG/CAG/GAG/GGG/TTT.
dacă sub acţiunea radiaţie i ionizante: Determ
a) va fi înlăturat al zecelea nucleotid din stânga; 
 b) vor fi înlăturate nucleotidele 10, 11 şi 12 din stânga.
10. Dat fiind faptul că codul genetic este “degenerat”, fiecare aminoacid din molecula proteică po
codificat de mai mulţi tri pleţi diferiţi (cu excepţia metioninei şi triptofanului). Un segment al polipeptidulu
alcătuit din următorii aminoacizi: lizină –   histidină –   serină –   glicină –   tirozină. Folosind codoni diferiţi, determ
structura segmentului de ARN care codific ă acest lanţ polipeptidic. 
' '
11. O secvenţă a catenei de ADN 5 -3 este alcătuită din următoarele nucleotide:
AAA/CAC/AAG/TAC/CAC/AAT/AAA/ATC/. Determinaţi: 
a) structura catenei complementare de ADN şi numărul de nucleotide cu timină;
 b) numărul de nucleotide cu uracil din componenţa ARNm transcris de pe această secvenţă; 
c)
d) structura
tipurile delanţului polipeptidic
ARNt care participăsintetizat
la sintezapeproteică.
ARNm  respectiv; 
12. Un polipeptid este alcătuit din următorii aminoacizi: valină –  alanină –  glicină –  lizină –  triptofan –  va
serină –  acid glutamic. Determinaţi structura segmentului de ADN care codifică acest polipeptid. 
13.  Un segment al catenei matriţă de ADN este alcătuit  din următoarele nucleo
TTT/TAC/ACA/TGG/CAG. Determinaţi succesiunea aminoacizilor din lanţul polipeptidic codificat de segm
catenei respective.
14.  În hemoglobina normală (hemoglobina A) al patrulea lanţ peptidic este format din   următorii amino
valină –   histidină –   leucină –   treonină –   prolină –   acid glutamic  –   acid glutamic  –   lizină.  La bolnavii de an
falciformă structura lanţului respectiv este următoarea: valină –   histidină –   leucină –   treonină –   prolină –  valină –
glutamic –  lizină. Stabiliţi ce schimbări au loc în secvenţa moleculei de ADN la persoanele afectate de această boa
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 5/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

15. Segmentul iniţial al lanţului B la insulină conţine următorii aminoacizi: fenilalanină  –  valină  –  acid asp
 –  glutamină –  histidină –  leucină –  cisteină –  glicină –  serină –  histidină. Determinaţi raporturile cantitative de ad
+ timină şi guanină + citozină în molecula de ADN care codifică acest segment de insulină. 
16. Un segment al  moleculei de ADN conţine 2400 de nucleotide,  dintre care 300 cu adenină. Câte nucle
cu citozină conţine acest segment?
a) 300; b) 750; c) 900; d)1800.
17. Un segment de ADN conţine 720 de nucleotide cu adenină  şi timidină  (48% din numărul tot
nucleotide). Determinaţi numărul total de nucleotide cu guanină în segmentul respectiv.
a) 195; b) 390; c) 720; d) 360.
18. Un segment
Câte nucleotide timidilicedeconţin
ARNm conţine de
e secvenţa 41ADN
de nucleotide
de pe careadenilice, 43  – 
s -a transcris  guanilice,
acest ARNm? 43  –   citidilice şi 41  –  urid
a) 41; b) 82; c) 43; d) 86.
19. Masa moleculară medie a unei nucleotide este de 300.  Determinaţi masa moleculară a genei care cod
un lanţ polipeptidic alcătuit din 470 de aminoacizi. 

Tema 2. Legile mendeliene ale eredităţii 

2.1.Monohibridarea

Monohibridarea este încrucişarea formelor parentale care se deosebesc prin alelele unei gene.

P:♀ AA  ♂ aa  F1 Aa


Alela la rândul său reprezintă una din două sau mai multe forme alternative a le genei care determină di
expresii fenotipice ale aceluiaşi caracter şi ocupă aceeaşi poziţie pe cromozom. Organismul homozigot are două
identice pe acelaşi locus al cromozomilor omologi (AA sau aa), iar organismul heterozigot –  două alele difer ite (

Model de rezolvare a problemelor

20. Problemă.  La o fermă pentru creşterea animalelor sălbatice au fost obţinute 225 de nurci, dintre car
cu blană de culoare brună şi  58 de culoare gri-azurie. Determinaţi genotipurile formelor parentale ş
descendenţilor. 

Gena
B Caracterul “culoarea
brună blănii” 
 b gri-azurie

Rezolvare.  La încrucişarea unor nurci, în prima generaţie hibridă F 1, s-au obţinut două clase fenotipice:
cu blana brună în număr de 167 şi care constituie 74% din numărul total de nurci (167 + 58=225) şi 58 de nur
 blană gri -azurie (respectiv 26%). Întrucât, culoarea brună a blănii se transmite prin ereditate ca un caracter domi
aceasta este determinată de alela dominantă a genei (B), iar culoarea gri -azurie –  de alela recesivă (b).
Conform primei legi mendeliene a eredităţii o segregare fenotipică la descendenţi în raport de 3/4 : 1
obţine în urma încrucişării a două organisme heterozigote:

P:♀ Bb  ♂ Bb  

♀ \ ♂  B F1  b
B BB Bb
 brună   brună 
 b Bb  bb
 brună  gri-azurie

În timpul gametogenezei, o dată cu separarea cromologilor omologi în anafaza 1 a meiozei, se separă şi


două alele în gameţii care se formează astfel încât heterozigoţii formează două tipuri de gameţi într -un raport ega
şi b. La combinarea lor întâmplătoare, în procesul de fecundare, pot să apară 4 combinaţii de gene, 3 clas
genotipuri în raport de 1/4 BB : 2/4 B b : 1/4 bb şi 2 fenotipuri în raport de 3/4 culoarea brună : 1/4 culoarea gri-azu
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 6/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

21. Problemă.  Sindactilia la om (degete concrescute) se transmite prin ereditate ca un caracter domi
Determinaţi probabilitatea naşterii unor copii cu degete concrescute, când unul din părinţi este heterozigot con
caracterului analizat, iar altul are degete normale.

Gena Caracterul “sindactilia” 


S degete concrescute
s degete normale

Rezolvare. Din enunţul problemei aflăm, că unul din părinţi este  heterozigot conform acestui caracter, iar a
are degete normale, deci este un homozigot recesiv. Notăm schema încrucişării: 

P:♀ Ss  ♂ ss  
F1 
♀\ ♂  s
S Ss
degete concrescute
s ss
degete normale

 Răspuns. Probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu degete concrescute este de 50%. 

Probleme pentru rezolvare individuală 

22. La bobul furajer gena culorii negre (A) domină gena culorii albe (a).  
22.1. Determinaţi culoarea boabelor la plantele obţinute în rezultatul următoarelor încrucişări: 
a) Aa  Aa;
 b) aa  AA;
c) AA  Aa;
d) Aa  aa.
22.2. O  plantă homozigotă cu bob negru a fost încrucişată cu o  plantă cu bob alb. Determinaţi fenotip
 plantelor:
a) din F1;
 b) din F2;
c) la descendenţii obţinuţi la retroîncrucişarea plantelor din F1 cu ambele forme parentale.
22.3. La încrucişarea unor plante cu bob negru cu plante cu bob alb s-au obţinut plante cu bob negru şi bob
în proporţie de 1:1. Determinaţi genotipul plantei materne. 
23. La drozofilă culoarea gri a corpului (B) domină culoarea nea gră (b). 
23.1. La încrucişarea unor musculiţe de culoare gri toată descendenţa  avea culoarea gri a corpului. Determ
genotipul formelor parentale.
23.2. La încrucişarea unor drozofile gri cu drozofile de culoare neagră toată descendenţa avea culoarea
corpului. Determinaţi genotipul musculiţelor gri. 
24. La ovăz rezistenţa la tăciune (R) domină receptivitatea (r). 
O plantă receptiva a fost încrucişată cu o plantă homozigotă rezistentă. Determinaţi: 
a) genotipurile şi fenotipurile hibrizilor din F1;
 b) genotipurile şi fenotipurile hibrizilor din F2;
c) genotipurile şi fenotipurile descendenţei obţinute în rezultatul retroîncrucişărilor hibrizilor din F1 cu am
forme parentale.
25. La tomate talia înaltă a plantelor  (A) domină nanismul  (a).
Determinaţi genotipurile plantelor încrucişate, dacă în F1  s-a obţinut o segregare  fenotipică în raport d
 plante înalte : 1/2 plante pitice şi 3/4 plante înalte : 1/4 plante pitice.
26. La orz coacerea timpurie (P) domină coacerea tardivă (p).
La încrucişarea unor soiuri de orz s -au obţinut hibrizi timpurii   şi tardivi în raport de 3/4 timpurii : 1/4 tar
Determinaţi genotipul şi fenotipul formelor parentale. 
27. La fasole culoarea neagră a boabelor (A) este dominantă în raport cu culoarea albă  (a). 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 7/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

La încrucişarea a două descendenţe obţinute din boabe negre s-au obţinut plante cu boabe negre în propor
aproximativ 3/4 şi plante cu boabe albe –  1/4. Determinaţi genotipul formelor parentale.
28. Forma fructelor la tomate   poate fi: sferică, piriformă, alungită etc., însă în toate cazurile forma sferi
hibrizi este dominantă în raport cu celelalte. 
28.1. Determinaţi genotipul formelor parentale, dacă în descendenţa hibridă raportul dintre plante cu f
sferice şi piriforme a fost de 1/2 : 1/2.
28.2. Într-o seră s-a plantat răsad de tomate obţinut din seminţe hibride. La maturitatea comercială s -a con
că 31.750 de  plante aveau fructe piriforme şi 95.250 de  plante aveau fructe sferice. Determinaţi numărul plan
heterozigote.
 La tomate
29. 
O plantă culoarea(Froşie
heterozigotă a fructelor (R) este dominantă in raport cu culoarea galbenă (r).
1) a fost încrucişată cu o plantă cu fructe galbene, din care au rezultat 96 de plan
(Back-cross). Determinaţi numărul de: 
a) genotipuri în F B;
 b) plante cu fructe de culoare galbenă în FB;
c) plante cu fructe de culoare roşie în FB.
30. La om gena ochilor căprui (A) domină gena ochilor albaştri (a). 
Un bărbat cu ochii albaştri se căsătoreşte  cu o femeie cu ochii căpr ui, a cărei tată avea ochii albaştri, iar m
 –  căprui. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu ochii căprui.

2.2. Dihibridarea şi polihibridarea 

2.2.1. Dihibridarea
Dihibridarea, cea mai simplă formă de polihibridare, reprezintă încrucişarea formelor parentale c
deosebesc prin două perechi de alele:
♀ AABB  ♂ aabb  F1 AaBb

La o dihibridare hibridul F 1  formează 4 tipuri de gameţi : AB, Ab, aB, ab, din ale căror combinare re
generaţia F2. Gameţii se formează în număr egal atât pentru sexul femel, cât şi pentru sexul mascul. Din îmbin
întâmplătoare a celor 4 grupe de gameţi apar 16 combinaţii de gene, 9 genotipuri (AABB, AABb, AaBB, AaBb, A
Aabb, aaBB, aaBb, aabb). Raporturile numerice ale claselor feno tipice le putem calcula după formula (3+1)n
urmare, în cazul dihibridării: (3A+1a) (3B+1b)  = 9AB + 3Ab + 3Ab + 1ab, obţinem 4 fenotipuri în raport de 9:3
adică : 9/16 indivizi –   (A¯B¯), 3/16 indivizi  –   (A¯bb), 3/16 indivizi  –   (aaB¯), 1/16 indivizi  –   (aabb). Începân
generaţia
fiind F3, aceste
singurii raporturi
care segregă se calculează  ţinându -se seama de homozigoţia şi heterozigoţia indivizilor, heteroz
în descendenţă.

Model de rezolvare a problemelor

31.Problemă. La om unele forme de miopie domină vederea normală, iar culoarea căpruie a ochi
culoarea albastră. Genele ambelor perechi de caractere se află în cromozomi diferiţi. 
A. Părinţii sunt heterozigoţi conform ambelor caractere. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile  posibi
copiilor născuţi în această familie. 
B. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile copiilor în familia cu tată heterozigot conform ambelor caracte
mamă cu ochii albaştri şi vedere normală. 

Genele
M Caracterele “văzul”
miopie şi “culoarea ochilor” 
m vedere normală 
A ochii căprui 
a ochii albaştri 

A. Rezolvar e.  Conform enunţului problemei ambii părinţi sunt heterozigoţi.  Notăm schema încrucişării: 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 8/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

P:♀ MmAa  ♂ MmAa  


F1 
♀ \ ♂  MA Ma mA ma
MA MMAA MMAa MmAA MmAa
miop, ochii căprui  miop, ochii căprui  miop, ochii căprui  miop, ochii căprui 
Ma MMAa MMaa MmAa Mmaa
miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri  miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri 
mA MmAA MmAa mmAA mmAa
miop, ochii căprui  miop, ochii căprui  sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii căprui 
ma MmAa Mmaa mmAa mmaa
miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri  sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii albaştri 

 Răspuns.  În această familie se pot naşte copii miopi cu ochii căprui, miopi cu ochii albaştri, sănătoşi cu
căprui şi sănătoşi cu ochii albaştri în raport de 9/16 : 3/16 : 3/16 : 1/16. 

  În cazul respectiv, tatăl este heterozigot conform ambelor caractere, iar mama, care are
B. Rezol vare.
normală şi ochii albaştri, este homozigotă recesivă. 

 
P:♀ mmaa F ♂ 1  MmAa  
♀ \ ♂  MA Ma mA ma
ma MmAa Mmaa mmAa mmaa
miop, ochii căprui  miop, ochii albaştri  sănătos, ochii căprui  sănătos, ochii albaştri 

 Răspuns. În această familie, poate avea loc o segregare genotipică şi fenotipică în raport de 1/4 : 1/4 : 1/4

Probleme pentru rezolvare individuală 

32. La mazăre culoarea galbenă a bobului (A) domină culoarea verde (a), forma netedă a bobului (B) –   f
rugoasă (b). 
32.1. Determinaţi
a) AABB; grupele
b) AaBB; de gameţi
c) aaBB; care e)
d) AABb; seAabb;
formează la plantele
f) AaBb; cu următoarele genotipuri: 
g) aabb.
32.2. Determinaţi culoarea şi forma bobului de mazăre la plantele cu genotipurile:
a) aaBb; b) AaBb; c) AaBB; d) AABb; e) Aabb.
32.3. Determinaţi fenotipul plantelor obţinute în urma încrucişărilor:
a ) aaBb  aabb;
 b) Aabb  Aabb;
c) AaBB  AaBb;
d) AABb  aabb;
e) Aabb  aabb;
f) aaBb  aaBb;
g) AABb  AABb.
32.4. La încrucişarea  plantelor de mazăre crescute din boabe galbene -netede, s-au obţinut  plante cu b
galbene-netede. Determinaţi genotipurile posibile ale formelor parentale .
32.5. S-au încrucişat două plante de mazăre cu genotipurile Aabb şi aaBb. Determinaţi genotipuri
fenotipurile descendenţilor. 
32.6. Plante de mazăre obţinute din boabe verzi -netede au fost încrucişate cu plante obţinute din b
galbene-rugoase. În F1 s-a obţinut următorul raport fenotipic de segregare: 1/4 de plante cu boabe galbene -netede
 ─ galbene-rugoase : 1/4 ─ verzi-netede: 1/4 ─ verzi-rugoase. Determinaţi genotipul formelor parentale.
32.7. Determinaţi raportul fenotipic şi genotipic de segregare la descendenţa unei plante de ma
heterozigotă după culoarea şi forma boabelor. 
33.  La grâu culoarea roşie a spicelor (A) domină culoarea albă (a), iar lipsa aristelor la spice (B) do
 prezenţa aristelor  (b).
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 9/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Plante de grâu aristate cu spic de culoare albă au fost încrucişate cu plante homozigote cu spic roşu near
Determinaţi genotipurile şi fenotipurile: 
a) plantelor din F1;
 b) descendenţelor de la retroîncrucişarea hibridului F1 cu forma parentală cu spic alb aristat;
c) descendenţelor de la retroîncrucişarea hibridului F1 cu forma parentală cu spic roşu nearistat. 
Contextul problemelor 34  .a. –  34 
.f. este identic cu contextul problemei 33.
34. Determinaţi fenotipul formelor hibride de grâu obţinute în rezultatul încrucişărilor:
a) Aabb  aaBB;
 b) AaBb  Aabb;
c) AaBB  aabb;
d) AaBb  aaBB;
e) AaBb  AaBB;
f) AaBb  AaBb.
35.  La tomate culoarea roşie (R) a fructelor domină culoarea galbenă (r), iar talia înaltă a plantelo
domină piticitatea (h).
O planta diheterozigotă înaltă cu fructe roşii, a fost încrucişată cu o plantă pitică cu fructe galbene. Determ
genotipul şi fenotipul hibrizilor  din prima generaţie. 
36.  La drozofilă culoarea  gri a corpului şi aripile normale se transmit prin ereditate ca caractere domi
(B) şi (V) , iar culoarea neagră a corpului şi aripile rudimentare –  ca caractere recesive (b) şi (v).
36.1. Determinaţi fenotipul formelor parentale şi al descendenţilor obţinuţi în urma încrucişărilor:
a) BBVV  Bbvv;
 b) BbVv  BBVv;
c) BbVv  bbvv;
d) bbVv  bbVv.
36.2. La încrucişarea unor musculiţe negre cu aripi normale toată descendenţa avea corp negru, însă 3/4 d
erau cu aripi lungi, iar 1/4 –  cu aripi scurte. Determinaţi genotipul formelor parentale.  
37  . La cobai  gena blănii cârlionţate este dominantă (B), gena blănii netede este recesivă (b), iar gena c
negre (C) domină gena culorii albe (c). 
37.1. Determinaţi  fenotipurile cobailor care au următoarele genotipuri: a) Bbcc; b) BBcc ; c) BbCC; d) b
e) BbCc; f) bbcc.
37.2. La încrucişarea unui cobai cu  blana cârlionţată, de culoare neagră cu un cobai cu blana cârlionţată-a
au născut cobai negri cu blana cârlionţată şi cobai albi-cârlionţaţi în raport de 3/4 : 1/4.  Determinaţi genotipul form
 parentale.
38.  La om gena culorii că pruie a ochilor  (K) domină gena culorii albastre a ochilor (k), iar capacitatea
mişca mai bine cu mâna dreaptă (N) domină capacitatea de a mişca mai bine cu  mâna stângă (n).
38.1. O femeie dreptace cu ochii căprui s-a măritat cu un bărbat stângaci cu ochii albaştri. Femeia a născu
copii: un dreptaci cu ochii albaştri şi un stângaci cu ochii albaştri. Determinaţi genotipurile părinţilor. 
38.2. Într-o familie în care tata este dreptaci cu ochi căprui , iar mama  –  dreptace cu ochii albaştri, primul
are ochii albaştri şi este stângaci. Determinaţi genotipurile părinţilor şi fenotipurile  posibile ale următorilor copii.
38.3. Unul din părinţi este stângaci cu ochii căprui, celălalt este dreptaci cu ochii albaştri . Determ
fenotipurile posibile ale copiilor din această familie. 
39. Soiul de tomate Zolotaia krasaviţa are fructe galbene (aa) şi talie înaltă (I¯), iar soiul Karlik este piti
cu fructe roşii (A¯). 
Din hibridarea celor două soiuri se pot   obţine  plante cu fructe roşii şi talie înaltă? Notaţi încrucişările în
cărora se poate obţine fenotipul respectiv. 
40.  La dovleac forma discoidală (B) este dominantă în raport cu cea rotundă (b), iar culoarea albă
domină culoarea galbenă (w). 
La încr ucişarea unor forme de dovleac cu melonide albe-discoidale şi albe-sferice, s-a obţinut următorul r
fenotipic de segregare : 3/8  –   de plante cu melonide albe- discoidale şi 3/8 –   de plante cu melonide albe-sf
Determinaţi genotipul formelor parentale şi al descendenţei. 
41. La încrucişarea iepurilor de casă  homozigoţi cu blană scurtă -albă cu iepuri cu blană lungă-neagră în F
obţinut cinci indivizi cu blană scurtă, de culoare neagră. Care dintre caracterele menţionate sunt domin
Determinaţi raportul fenotipic şi genotipic de segregare în F 2 într-o populaţie de 82 de indivizi.

2.2.2.Polihibridarea

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 10/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

 Numărul de gameţi şi posibilităţile de combinare ale acestora, respectiv numărul genotipurilor şi fenotip
creşte o dată cu numărul de perechi de gene alele în stare heterozigotă la genitori. La descendenţii F 2  obţinuţi în
 polihibridării, putem determina: 
a) 2n –  numărul grupelor de gameţi şi al claselor de fenotipuri; 
 b) 3n –  numărul claselor de genotipuri; 
c) 4n  –   numărul combinărilor posibile de gameţi (combinaţiilor de gene sau numărul total de genotipuri)
(n)  –   reprezintă numărul de perechi de gene alele în stare heterozigotă la formele parentale. În cadrul încru
 polihibrizilor în generaţia a doua are loc o segregare independentă a fiecărei perechi de caractere în raport de 3 : 1.

Model de rezolvare a problemelor

42. Problemă.Un bărbat stângaci (caracter recesiv), miop (caracter dominant) s -a căsătorit cu o fe
normală conform ambelor caractere. Ambii soţi au oc hii negri (caracter dominant), însă au surori şi fraţi cu
albaştri. În familia lor primul copil este dreptaci, cu ochii negri şi are vedere normală, al doilea copil este stân
miop şi ochii negri, al treilea are ochii de culoare albastră, este dreptaci şi vedere normală.
A. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale copiilor. 
B. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil dreptaci, sănătos, cu ochii negri. 

Genele Caracterele “capacitatea de a mişca mâinile”, “văzul”,“culoarea ochilor” 


A dreptaci
aB stângaci miop
 b vederea normală 
C negri
c albaştri 

A. Rezol var e.  Conform enunţului problemei femeia este dreptace, are vederea normală şi ochii negri. Dat
faptul că primul ei copil este stângaci, iar al treilea are ochii albaştri, putem constata că ea este heterozigotă după a
caractere (Aa şi Cc) şi homozigotă recesivă (bb) după al doilea caracter. Bărbatul, la rândul său, este stângaci, dec
homozigot recesiv (aa),  miop heterozigot (Bb), întrucât primul copil are vederea normală şi este purtătorul
recesive (c) care determină culoarea albastră a ochilor, moştenită de la părinţii săi. Notăm schema încrucişării: 

P:♀ AabbCc F1 ♂


  aaBbCc  
♀\ ♂  aBC aBc abC abc
AbC AaBbCC AaBbCc AabbCC AabbCc
dreptaci, dreptaci, miop, dreptaci, vederea dreptaci, vederea
miop,ochii negri ochii negri normală, ochii negri normală, ochii negri 
Abc AaBbCc AaBbcc AabbCc Aabbcc
dreptaci, miop, dreptaci, miop, dreptaci, vederea dreptaci, vederea
ochii negri ochii albaştri  normală, ochii negri  normală, ochii albaştri
abC aaBbCC aaBbCc aabbCC aabbCc
stângaci, miop, stângaci, miop, stângaci, vederea stângaci, vederea
ochii negri ochii negri normală, ochii negri  normală, ochii negri 
abc aaBbCc
stângaci, miop, aaBbcc
stângaci, miop, aabbCc
stângaci, vederea aabbcc
stângaci, vederea
ochii negri ochii albaştri  normală, ochii negri  normală, ochii albaştri 

B. Rezol var e.   Probabilitatea naşterii unui copil dreptaci, sănătos, cu ochii negri  este de 3/16 (2 Aabb
AabbCC).

Probleme pentru rezolvare individuală 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 11/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

43.  Forma netedă a bobului de mazăre (A) domină forma zbârcită (a) , culoarea galbenă (B)  –   pe cea
(b) , culoarea roşie a florii (C) –  pe cea albă (c).
43.1. Determinaţi numărul şi tipurile de gameţi care produc plantele cu genotipurile: a) AABBCc; b) aaB
c) AaBbCc; d) AaBbCcDD; e) AABbCCDd; f) AaBbCcDd; g) AABBCcDd.
43.2. Determinaţi genotipurile descendenţei obţinute în rezultatul încrucişărilor:
a) AaBbCc  aabbcc;
 b) AaBbCC  aaBBCc;
c) AABBCc  AaBBCC;
d) AAbbCC  aaBbcc;
e) aabbCC  AabbCc.
43.3. Determinaţi raportul fenotipic de segregare la autopolenizarea unei plante de mazăre cu  bob z
heterozigotă după culoarea bobului şi a florii.
43.4. O  plantă de mazăre heterozigotă  după forma bobului, culoarea florii şi a bobului a fost încrucişată
 plantă homozigotă recesivă conform acestor caractere. Determinaţi raportul fenotipic de segregare în F 1.
44.  S-au încrucişat forme de varză   homozigote  receptive  la fuzarioză, făinare şi mozaic şi rezisten
 patogenii enumeraţi. În F1 s-au obţinut 20 de plante rezistente la patogeni. La autopolenizarea acestora, în F
obţinut o populaţie de 128 plante care a segregat fenotipic. Determinaţi:
a) numărul grupelor de gameţi care se formează la o plantă din F 1;
 b) numărul claselor de genotipuri şi fenotipuri în F2;
c) numărul de plante homozigote în F2 rezistente la cele trei boli.
45.   La fasole culoarea păstăilor, prezenţa canalul fibros al păstăilor  precum  şi culoarea boabel

moştenesc independent unele de altele. Culoarea galbenă a păstăilor, absenţa canalului fibros şi culoarea neag
boabelor domină culoarea verde a păstăilor, prezenţa canalului fibros şi culoarea albă a boabelor.  
La hibridarea de analiză a generaţiei F1 (heterozigotă pentru cele trei gene) cu o formă parentală homoz
recesivă s-au obţinut 64 plante F B. Determinaţi numărul de:
a) clase fenotipice în FB;
 b) indivizi heterozigoţi pentru toate genele în FB;
c) descendenţi homozigoţi pentru cele trei gene  în FB.
46. Tetrahibridarea este încrucişarea a doi indivizi care se deosebesc prin patru perechi de caractere dist
Determinaţi: 
a) numărul şi raportul claselor fenotipice la indivizii hibrizi în F2;
 b) numărul claselor  genotipice la indivizii hibrizi în F 2.
47. Determinaţi numărul claselor genotipice şi f enotipice în F2 la o încrucişare hexahibridă. 

48. Determinaţi genotipul genitorilor, dacă descendenţa lor segregă fenotipic în felul următor: a) 3:1; b) 1:
9:3:3:1; d) 1:1:1:1; e) 1:1:1:1:1:1:1:1.

Tema 3. Abateri de la raporturile mendeliene de segregare

3.1. Interacţiunea genelor alele 

3.1.1. Dominanţa incompletă 

Cercetări hibridologice efectuate după redescoperirea legilor mendeliene au relevat cazuri în care între alel
exista relaţii de dominanţă incompletă, ceea ce determină apariţia unui fenotip nou la formele hibride.

P: ♀AA  ♂aa  F1 Aa (fenotip intermediar)


La încrucişarea unor forme parentale heterozigote, raportul genotipic şi fenotipic de segregare în F 1 este d
: 2/4 : 1/4.
P: ♀Aa  ♂Aa  F1 1/4 AA : 2/4 Aa (intermediar) : 1/4 aa

Model de rezolvare a problemelor

49. Problemă. La fragi culoarea roşie a fructului este determinată de alela cu dominanţă incompletă
culoarea albă –  de alela recesivă (a), iar heterozigoţii (Aa) au un fenotip intermediar –  culoarea roz. Totodată, f

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 12/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

caliciului la fragi poate fi normală, foliară şi intermediară. Caliciul normal este determinat de o altă gen
dominanţă incompletă (B), foliar –  de alela recesivă (b), iar fragii cu caliciul intermediar sunt heterozigoţi (Bb). 
A. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţei   obţinute de la încrucişarea plantel
fructe de culoarea roz şi caliciu intermediar. 
B. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţei obţinute prin încrucişarea plantelo
fructe de culoare roz şi caliciu normal cu plante cu fructe de aceeaşi culoare şi caliciu foliar. 

Genele Caracterele “culoarea florii” şi “forma caliciului” 


A roşie 
aAa albă
roz  
B normal
B foliar
Bb intermediar

A. Rezolvar e.  Conform enunţului problemei formele parentale au următorul genotip: 

P: ♀AaBb  ♂AaBb  
F1 
♀/ ♂  AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb

caliciu roşie,
floare normal floare
caliciu roşie,
intermediar floarenormal
caliciu roz, floare
caliciu roz,
intermediar
Ab AABb AAbb AaBb Aabb
floare roşie, floare roşie, floare roz, floare roz,
caliciu intermediar caliciu foliar caliciu intermediar caliciu foliar
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
floare roz, floare roz, floare albă, floare albă,
caliciu normal caliciu intermediar caliciu normal caliciu intermediar
ab AaBb Aabb aaBb aabb
floare roz, floare roz, floare albă, floare albă,
caliciu intermediar caliciu foliar caliciu intermediar caliciu foliar

Cele 16 combinaţii de gene segregă în 9 genotipuri şi tot atâtea fenotipuri în raportul:  


1/16 plante cu fruct roşu şi caliciul normal (AABB); 
2/16 plante cu fruct roz şi caliciul normal (AaBB);
2/16 plante cu fruct roşu şi caliciul intermediar (AABb); 
4/16 plante cu fruct roz şi caliciul intermediar(AaBb); 
1/16 plante cu fruct roşu şi caliciul foliar (AAbb); 
2/16 plante cu fruct roz şi caliciul foliar (Aabb); 
1/16 plante cu fruct alb şi caliciul normal (aaBB);  
2/16 plante cu fruct alb şi caliciul intermediar (aaBb); 
1/16 plante cu fruct alb şi caliciul foliar (aabb). 

B. Rezolvar e P: ♀AaBB F  ♂Aa bb  


1
♀/ ♂  Ab ab
AB AABb AaBb
floare roşie, floare roz,
caliciu intermediar caliciu intermediar
aB AaBb aaBb
floare roz, floare albă,
caliciu intermediar caliciu intermediar

În F1 obţinem 3 clase de genotipuri şi fenotipuri în raport de 1/4 : 2/4 : 1/4. 


 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 13/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Probleme pentru rezolvare individuală 

50. Culoarea roşie a florilor de gura leului   şi  regina nopţii (R) domină incomplet culoarea albă
 Interacţiunea genelor (R) şi (r) determină culoarea roz a florilor. 
50.1. Din încrucişarea a două plante de regina nopţii au rezultat hibrizi cu flori albe şi roz în raport de 50
Determinaţi genotipul şi fenotipul formelor parentale. 
50.2. Determinaţi culoarea florilor la descendenţa obţinută în urma încrucişări lor:
a) Rr  Rr;
 b) RR RR;
c) rr
 Rr;

d) Rr  rr.
50.3. Plante de gura leului cu flori roşii au fost încrucişate cu plante cu flori albe. Determinaţi: 
a) genotipul şi fenotipul descendenţei din F1 şi F2;
 b) descendenţa de la retroîncrucişările plantelor din F 1 cu forma parentală cu flori roşii. 
50.4. Determinaţi fenotipurile şi genotipurile de la încrucişarea a două plante de gura leului cu flori de cu
roz.
 Ridichea de lună  poate avea rădăcina alungită, ovală sau rotundă. 
51. 
La încrucişarea plantelor cu rădăcina alungită şi a celor cu rădăcina rotundă, în F 1 s-au obţinut 12 plan
rădăcina ovală. La autopolenizarea descendenţei din F1 s-au obţinut 60 de plante. Determinaţi: 
a) tipurile de gameţi care se formează la descendenţa cu rădăcină ovală; 
 b) numărul de
c) numărul de plante
plante cu
cu rădăcina
rădăcina rotundă.
ovală;   
52. Culoarea roşie a florii de gura leului (R) domină incomplet culoarea albă (r). Interacţiunea genel
determină culoarea roz a florii. Forma normală a florii (N) domină forma pilorică (n).
52.1. Determinaţi culoarea şi forma florii la plantele care au următoarele genotipuri: 
a) RRNn; b) RrNn; c) RrNN; d) Rrnn; e) rrNN; f) rrNn; g) RRnn; h) rrnn; i) RRNN.
52.2. Au fost încrucişate plante diheterozigote de gura leului după culoarea şi forma florii. Determ
genotipul şi fenotipul descendenţei.
52.3. S-au încrucişat  plante de gura leului cu flori de culoare roz şi frunze pilorice. Determinaţi genotip
fenotipul descendenţei.

3.1.2 Alelismul multiplu. Rânduri succesive de dominare

Trei sau mai multe forme alternative ale unei gene care ocupă acelaşi locus pe cromozomii omologi form
o serie de alele multiple. Alelele multiple   apar prin mutaţie în urma schimbării structurii genelor originare şi
simbolizate cu literă majusculă  –  A. Alelele mutante, care sunt recesive în raport cu alela originară, se simbolizea
o literă minusculă şi un indice la simbolul de bază  : a1,a2, a3, etc. Fiecare individ în celulele somatice poate ave
mult două gene alele, dar în populaţie numărul lor poate fi practic nelimitat. Genele alelelor multiple interacţion
între ele în mod diferit.

Model de rezolvare a problemelor

53. Problemă.  La iepurii


de casă culoarea blănii este determinată de alele multiple ale aceluiaşi locus
 formează rânduri succesive de dominare : C   cch   ch   c. Gena dominantă (C) determină culoarea brună (sau a
ch
 – 
 şi tipul
  sălbatic),
negru, alela ( alela (c  ) determină tipul denumit chinchilla, cu blana de culoare gri, datorită unui amestec într
ch ) controlează aşa numitul tip Himalaya   a cărui  blană este complet albă, dar are extremi
ch h
colorate: (botul, labele, urechile, coada), alela (c) determină  albinismul. Heterozigoţii (c c  ) au o blană cen
deschisă. 
Au fost încrucişaţi iepuri de casă de culoare brună cu iepuri de tip Himalaya. În F 1 s-au obţinut 81 de iep
dintre care 41 aveau blană brună, 19  –   de tip Himalaya şi 21  –   complet albă. Determinaţi genotipurile form
 parentale şi ale descendenţilor .

  Dat fiind faptul, că în F1 s-a obţinut o segregare fenotipică, putem conchide că formele pare
Rezolvare.
erau heterozigote şi conţineau alela (c) care determină albinismul. 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 14/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

P: ♀Cc  ♂chc  
F1 
♀/ ♂  ch  c
C Cch  Cc
 blană brună   blană brună 
h
c cc
 blană Himalaya  ccalbă 
 blană

Probleme pentru rezolvare individuală 

Contextul problemelor 53.1-53.7 este identic cu contextul problemei 53.


53.1. Determinaţi culoarea blănii la iepurii de casă cu următoarele genotipuri: a) Cch; b) Ccch; c) Cc; d) cc;
e) CC.
53.2. La încrucişarea iepurilor de Himalaya, s-au obţinut iepuri de Himalaya şi albinoşi în raport de  3/4
Determinaţi genotipurile formelor parentale. 
53.3. La încrucişarea iepurilor de casă s-au obţinut 3/4 de iepuri de culoare brună şi 1/4 de iepuri Himalaya
Determinaţi genotipurile formelor parentale. 

fenotipul53.4. Iepuri heterozigoţi


descendenţei.   de tip Himalaya au fost încrucişaţi cu iepuri albinoşi. Determinaţi genotip
53.5. Iepuri heterozigoţi de tip sălbatic ce conţin alela c h  au fost încrucişaţi cu  iepuri albinoşi. Determ
genotipul şi fenotipul descendenţei.
53.6. Au fost încrucişaţi iepuri homozigoţi Chinchilla cu cei de Himalaya. Hibrizii obţinuţi au fost încru
între ei. Determinaţi genotipul şi fenotipul iepuraşilor din F1 şi F2.
53.7. În urma încrucişării iepurilor Chinchilla cu cei de Himalaya, în F 1 s-a obţinut următorul raport feno
de segregare: 25% de iepuraşi de culoare cenuşie -deschisă, 25%  –   Chinchilla, 25%  –   Himalaya, 25%  –   alb
Determinaţi genotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor. 
. La cobai culoarea blănii este determinată de 5 alele ale aceluiaşi locus : C ck   cd   cr   ca , care în di
54 
combinaţii, pot da 11 variante de culoare. Gena C atât în stare homozigotă, cât şi în stare heterozigotă determin
conţinut de 100% de melanină în blană şi o culoare întunecată. Gena c a în stare homozigotă blochează sinteza ac
 pigment şi determină
diferită care, la rândulculoarea albă adeblănii.
său, depinde Celelalte
cantitatea alele în  diferite combinaţii determină o culoar e de o inten
de pigment.

Tab
Cantitatea de pigment în blana cobailor (Helevin, 1993).

Genotipul
ck ck   Melanină,
88 % 
ck cd  65
ck cr   54
ck ca  36
cacd  31
cdcr   19
cdca  14
cr ca  3

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 15/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Determinaţi intensitatea coloraţiei blănii descendenţilor obţinuţi în urma încrucişării cobailor cu următo
genotipuri : 1) Cc k   Ccd ; 2) Cck   cdca ; 3) ck cd  cr ca ; 4) CC  caca ; 5) Cca Ccd ; 6) ck cr   cdca.
55.  Lungimea cozii la şoareci este determinată de o serie de alele ale aceluiaşi locus : A, a, a 1 , a2. S
homozigotă a alelelor provoacă moartea embrionilor.  Heterozigoţii Aa au o coadă scurtă, Aa 1  nu au coadă, aa1 
a1a2 –  o coadă normală. 
Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale descendenţilor de la încrucişarea şoarecilor fără coad
şoareci cu coada scurtă. 

3.1.3. Codominanţa 

În cazul fenomenului de codominanţă, la un organism heterozigot, ambele alele ale unei gene sunt în stare
funcţională. Un exemplu clasic de codominanţă îl constituie ereditatea grupelor sanguine la om din sistemul ABO.

Model de rezolvare a problemelor

56. Problemă.  Grupa sanguină la specia umană,  după sistemul ABO,  este determinată de trei alele ale
 gene: I  A , I  , I  . Alela O este recesivă în raport cu alelele A şi B. Prin combinarea alelelor rezultă patru g
B  O 

 sanguine: grupa I sau grupa 0, genotip I O I O; grupa II sau grupa A, genotip I  A I  A  sau I  A I O; grupa III sau grup
 genotip I  B I  B sau I  B I O; grupa IV sau grupa AB, genotip I  A I  B.  În cazul codominanţei, interacţiunea a două alele ale
 gene determină apariţia unui nou caracter –   grupa IV sau grupa AB . Organismul heterozigot, genotipul I  A I  B , co
ambele gene în stare funcţională. P: ♀ I  A I O x ♂ I  B I O  F 1 I  A I  B : I  B I O : I  A I O : I O I O 

Părinţii au grupele II şi III sanguine. Determinaţi grupele sanguine posibile ale copiilor. 
A A A O
Rezolvare. Grupa II sanguină este determinată de genotipurile (I I  sau I I ), grupa III  –   de genotipurile
sau IBIO). Prin urmare, mai întâi determinăm genotipurile posibile ale părinţilor, apoi genotipurile şi grupele sang
 posibile ale copiilor.

P: ♀ IAIA x ♂ IBIB F1 IAIB(IV)
P: ♀ IAIA x ♂ IBIO F1 IAIB (IV)IAIO(II)
P: ♀ IAIO x ♂ IBIB F1 IAIB (IV)IBIO(III)
P: ♀ IAIO x ♂ IBIO F1 IAIB(IV) IBIO(III) IAIO (II) IOIO(I).

 Răspuns.  Dacă
ambii părinţi sunt homozigoţi, copii pot avea doar grupa (IV)  sanguină. Dacă unul din p
este homozigot, iar celălalt –  heterozigot, copii pot avea grupa (IV) şi (II) sanguină, sau respectiv (IV) şi (III). În
în care ambii părinţi sunt heterozigoţi, copii pot avea toate cele patru grupe sanguine. 

Probleme pentru rezolvare individuală 

Contextul problemelor 56.1-56.4 este identic cu contextul problemei 56.


56.1. Mama are grupa (I) sanguină, tata –   grupa (IV). Pot oare copiii moşteni grupa sanguină a unuia d
 părinţii lor? Stabiliţi grupele sanguine posi bile ale copiilor.
56.2. Un băieţel are grupa (I) sanguină, iar sora lui –  grupa (IV). Determinaţi grupele sanguine ale părinţil
56.3. Părinţii au grupele (I) şi (III) sanguine. Determinaţi grupele sanguine ale copiiilor din această familie
56.4. Trei copii dintr-o familie au respectiv grupele (III), (II) şi (I) sanguine. Determinaţi grupele san
 posibile ale părinţilor. 
+
 Prezenţa în eritrocite umane a unui antigen sau “factor Rh” (Rh  ) se transmite prin ereditate c
57. 
caracter dominant. Absenţa acestui aglutinogen se simbilizează (Rh ¯   ).  Sistemul este controlat de trei perechi de
înlănţuite, Dd, Cc, Ee, din cromozomul 1. Persoanele care au constituţia genotipică DD sau Dd, indiferent de
alelelor din ceilalţi loci sunt (Rh+ ), iar cele dd –  (Rh ¯  ). 
Într-o familie în care mama are grupa (II)   sanguină şi (Rh), iar tata are grupa (III) sanguină şi (Rh¯) su
copii. Mama este heterozigotă conform ambelor caractere, iar tatăl conform grupei sanguine. Determinaţi:
a) tipurile de gameţi care se formează în gametogeneză la părinţi; 
 b) genotipurile posibile ale copiilor;
c) numărul de copii cu grupa (IV) sanguină şi (Rh¯);
d) numărul de copii cu grupa (I) sanguină şi (Rh+).

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 16/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

58. Într-o familie doi copii cu ochii albaştri au grupele (I) şi  ( IV) sanguine, doi copii cu ochii căprui –   gr
(II) şi (III). Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil cu ochii căprui şi grupa ( I) sanguină. 
59. Părinţii au grupele (II) şi (III) sanguine. În familia lor s-a născut un copil cu grupa (I) sanguină şi boln
fenilcetonurie (maladie autozomală recesivă). Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui copil bo
de fenilcetonurie, cu grupa ( IV) sanguină. 

3.1.4. Pleiotropia

O singură genă poate determina expresia simultană a mai multor caractere. Aşa spre exemplu, culoarea flo
culoarea
de una şipăstăilor
aceeaşi şi culoarea
genă. boabelor gena
De asemenea la mazăre, pigmentarea
care determină părului,albă
culoarea a irisului şi a lapielii
a ochilor la şoareci
drozofilă sunt determ
acţionează şi as
formei unor organe interne contribuind astfel la reducerea vitalităţii indivizilor. Acest fenomen a fost den
 pleiotropism.
O genă pleiotropă, în stare homozigotă, poate provoca moartea prematură a organismului. Genele letale
dominante sau recesive. Prezenţa acestor gene în genotip modifică raporturile mendeliene de segregare. 

Model de rezolvare a problemelor

60. Problemă. La vulpi culoarea platinată a blănii (A) domină culoarea argintie (a). Gena platinităţii în
homozi gotă provoacă pieirea embrionului. Gospodăriile de creştere a animalelor sălbatice se străduiesc să obţin
mai multe vulpi platinate, deoarece blana acestora este mai scumpă. 
Cum crescătorii de vulpi selectează formele parentale pentru a obţine mai multe vulpi cu blană platinată?
Gena Caracterul “culoarea blănii” 
A platinată 
a argintie

Rezolvare.  Conform enunţului problemei, vulpile platinate pot fi doar heterozigote. Dacă sunt încrucişate
vulpi platinate în F1 obţinem un raport de 2/3 vulpi cu blană platinată şi 1/3 vulpi cu blană argintie: 

P:♀ Aa  ♂ Aa  
F1 
♀\ ♂  A a
A AA blană platinată
(neviabili)  blană Aa
platinată 
a Aa aa
 blană platinată   blană argintie 

1/4 AA (neviabili) : 2/4 Aa  platinată : 1/4 aa argintie 

Dacă încrucişăm vulpi platinate cu vulpi argintii în F 1 obţinem o segregare fenotipică în raport de 1/2 : 1/2

P:♀ Aa  ♂ aa  
F1 
♀\ ♂  a
A  blană Aa
platinată 
a aa
 blană argintie 

1/2 Aa platinată : 1/2 aa argintie 

Probleme pentru rezolvare individuală 

 Karakul culoarea neagră a lânii este determinată de gena recesivă (a), iar culoarea brumărie
61. La oile 
 gena dominantă (A) în stare heterozigotă. Indivizii homozigoţi dominanţi (AA) sunt neviabili (letalitate de domina
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 17/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Din împerecherea unor forme heterozigote s- au născut 72 miei vii. Determinaţi numărul de : 
a) grupe de gameţi care se formează în spermatogeneză; 
 b) miei viabili cu lână de culoare neagră; 
c) miei homozigoţi viabili; 
e) miei neviabili.
62.  La găini  gena recesivă care determină picioare scurte (p) în stare homozigotă are   un efect letal a
organismului. Gena dominantă (P) în stare homozigotă determină un penaj cârlionţat  , la formele heterozigote p
 sunt ondulate, iar formele homozigote recesive au penajul neted. 
La încrucişarea unor forme heterozigote s -au obţinut 288 de pui. Determinaţi: 
a) tipurile
 b) de ovule
fenotipurile careale
posibile se formează în ovogeneză; 
puilor viabili;
c) numărul de descendenţi homozigoţi recesivi, cu picioare scurte, dacă nu se manifesta letalitate
recesivitate;
d) numărul de pui cu penajul cârlionţat. 
63.  La dogul mexican gena recesivă (d) ce provoacă lipsa blănii în stare homozigotă provoacă pi
indivizilor.
La încrucişarea unor dogi normali, o parte din urmaşi a pierit. De la încrucişarea aceluiaşi mascul cu
femelă toţi descendenţii erau viabili. Însă la încrucişarea în continuare a descendenţilor s -au observat din nou cazu
 pieire a ţâncilor. Determinaţi genotipurile tuturor dogilor încrucişaţi. 
64.  Crapii lineari se deosebesc de crapii cu solzi prin faptul că solzii lor sunt amplasaţi într -o singură d
 Amplasarea lineară este determinată de gena dominantă L.
La încrucişarea
1/3 din crapi s-au doveditunor
a ficrapi cu solzi,
cu solzi, iar 2/3toţi descendenţii
 –  lineari. erau
În acest cazcuviabilitatea
solzi, iar la încrucişarea
crapilor crapilor
s-a redus lineari
cu 25%. înt
Determ
genotipul crapilor lineari, cu solzi şi tipul de letalitate. 
65.  La şoareci tipul culorii şi viabilitatea indivizilor sunt determinate de o serie de alele ale unei gene. A
tipul agouti sau sălbatic (culoarea neagră) este controlat de gena alelă (a). Prin mutaţie la acest locus a apărut
 AY  (galben) dominantă în raport cu alela de tip sălbatic (a). Alela AY  în două doze este letală .
La încrucişarea unor şoareci galbeni, în F1 s-au obţinut 2.386 de şoareci galbeni şi 1.23 5  –  negri. În conti
au fost încrucişaţi şoareci galbeni cu şoareci negri. Determinaţi genotipul formelor parentale şi raportul fenotip
segregare la descendenţa de la cea de a doua încrucişare. 
66.  Un taur heterozigot de rasa Holstein este purtător al genei recesive (p), care determină lipsa părulu
 stare homozigotă această genă provoacă pieirea viţeilor. 
Determinaţi probabilitatea naşterii unui viţel neviabil de la încrucişarea acestui taur cu una dintre fiicele l
la o vacă67.
normală.  
  La unele plante gena dominantă (R) determină culoarea roşie a florilor, a tulpinei şi a nervu
 frunzelor. Cealaltă genă alelă (r) determină culoarea albă a petalelor şi nu modifică culoarea verde a tulpini
nervurilor frunzelor.
Un florar având trei pacheţele de seminţe, din trei gospodării diferite, le-a semănat pe trei sectoare diferite
seminţe din primul pachet au răsărit plante doar cu nervuri roşii ale frunzelor, ¾ din plantele obţinute din semi
 pachetului al doilea aveau nervuri r oşii ale frunzelor, iar din pachetul al treilea doar ½ din plantele răsărite a
nervuri de culoare roşie.
Determinaţi genotipul şi fenotipul florilor în fiecare gospodărie. 

3.2. Interacţiunea genelor nealele 

3.2.1. Complementaritatea
Genele nealele sunt localizate pe acelaşi cromozom în locusuri diferite sau pe cromozomi diferiţi.
Dezvoltarea unui caracter poate fi controlată de mai multe gene care ocupă locusuri diferite pe cromozom
mod frecvent se întâlnesc cazuri când 2 gene localizate în locusuri diferite produc prin colaborarea lor un
fenotipic diferit de cel realizat de fiecare genă în parte. Astfel de gene care prin interacţiune a lor produc un fenoti
se numesc gene complementare.
Complementaritatea se numeşte dominantă dacă un fenotip nou se manifestă în prezenţa a două sau mai m
gene nealele dominante. La încrucişarea a doi diheterozigoţi, în F1  se obţin următoarele raporturi de segr
fenotipică: 9/16 : 7/16, 9/16 : 6/16 : 1/16, 9/16 : 3/16 : 3/16 : 1/16. Complementaritatea recesivă se caracterizează

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 18/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

faptul, că manifestarea unui anumit caracter necesită prezenţa concomitentă a două sau mai multe gene nealele rec
în stare homozigotă. În acest caz, raportul fenotipic de segregare în F 2 este de 15/16 : 1/16.

Model de rezolvare a problemelor

68. Problemă.  Florile speciei


Lathirus odoratus (linte aromată) pot fi albe şi roşii. Culoarea roşie a flo
este determinată de pigmenţi din grupul antocianului şi de copigmenţi din grupul antoxantinei. 
La încrucişarea unor plante cu flori albe în F1 toţi descendenţii aveau flori roşii. La încrucişarea descende
între
Determinaţi a obţinutformelor
ei, în Fgenotipurile
2 s-
un raportparentale
fenotipicşidale
e segregare
descendenţilor din – F  plante
de 9/16 1 şi F2.
cu flori roşii : 7/16 –   plante cu flori

În cazul complementarităţii de dominanţă, apariţia în F1 a unui caracter nou  –   floare roşie  –
Rezolvare.
determinată de prezenţa concomitentă în genotip a două gene nealele dominante A şi B. Presupunem că fiecare d
cele două gene controlează procesul de formare a uneia dintre componentele (pigmentul sau copigmentul) ale cu
roşii. Absenţa uneia dintre ele, ca şi absenţa ambelor gene, nu permite formarea culorii roşii şi , deci, florile răm
culoare albă. 
 Notăm cerinţele problemei: 

Genele Caracterul “culoarea florii”


А –  determină sinteza pigmentului albă 
aВ – 
 –   blochează
determină sinteza
sinteza pigmentului 
copigmentului albă
albă  
 b –  blochează sinteza copigmentului albă 
А¯В¯ –  determină sinteza pigmentului şi copigmentului roşie 

♀ААвв-albă × ♂ааВВ-albă  F1 АаВв –  roşie 


La încrucişarea plantelor diheterozigote cu flori de culoare roşie în F2 obţinem un raport fenotipic de segre
de 9/16 : 7/16 –  А¯В¯ –  roşie (9/16); ааВ¯ –  albă (3/16); А¯вв –  albă (3/16); аавв –  albă (1/16). 

♀АаВв –  roşie × ♂АаВв –  roşie  


F2 
♀/ ♂  AB Ab aB ab
AB AABB
roşie  AABb
roşie  AaBB
roşie  AaBb
roşie 
Ab AABb AAbb AaBb Aabb
roşie  albă  roşie  albă 
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
roşie  roşie  albă  albă 
ab AaBb Aabb aaBb aabb
roşie  albă  albă  albă 

Culoarea ochilor la drozofilă este determinată de sinteza a doi pigmenţi –   roşu şi brun.
69. Problemă.
(r), în stare homozigotă, blochează sinteza pigmentului brun (musculiţele au ochii purpurii), iar alela (b), în
homozigotă, întrerupe sinteza pigmentului roşu (musculiţele au ochii de culoare brună). Prezenţa concomite
 genelor dominante (R) şi (B) determină culoarea roşie-închis a ochilor.
La încrucişarea unor drozofile cu ochii de culoare brună cu drozofile cu ochii purpurii, în F 1  s-au ob
musculiţe diheterozigote cu ochii de culoare roşie-închis. Ulterior acestea au fost încrucişate între ele.  Determinaţi
a) genotipurile formelor parentale;
 b) genotipurile şi fenotipurile descendenţei din F2.

Genele Caracterul “culoarea ochilor” 


R¯B¯ roşie-închis
r purpurie
 b  brună 
rrbb albă 
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 19/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

  ♀rrBB –  purpurie × ♂RRbb –  brună  F1 RrBb –  roşie-închis


Rezolvare.
La încrucişarea drozofilelor diheterozigote, cu ochii de culoare roşie -închis, în F2 obţinem următorul r
fenotipic de segregare: 9/16 R¯В¯ –  roşie-închis : 3/16 rrВ¯ –  purpurie : 3/16 R¯вв –  brună : 1/16 rrвв –  albă. 

♀RrВв –  roşie-închis × ♂RrВв –  roşie-închis  


F2 
♀/ ♂  RB Rb rB rb
RB RRBB RRBb RrBB RrBb

Rb roşie-închis
RRBb roşie-închis
RRbb roşie -închis
RrBb roşie -închis
Rrbb
roşie-închis  brună  roşie-închis  brună 
rB RrBB RrBb rrBB rrBb
roşie-închis roşie-închis  purpurie  purpurie
rb RrBb Rrbb rrBb rrbb
roşie-închis  brună   purpurie albă 

Acest tip de complementaritate nu modifică raporturile mendeliene de segregare, ci doar determină ap


unor fenotipuri noi (culoarea roşie-închis şi albă) deosebite de cele ale formelor parentale.

Probleme pentru rezolvare individuală 

. Culoarea purpurie a florilor de mazăre este determinată de interacţiunea a două gene domin
70 
complementare (A) şi (B). In caz ul absenţei  în genotip a uneia din ele pigmentul roşu nu se sintetizează şi plant
 flori albe. 
70.1. Stabiliţi culoarea florilor la plantele care au următoarele genotipuri: a) Aabb; b) aaBB; c) Aabb; d) A
e) aaBb; f) AABB.
70.2. O  plantă diheterozigotă cu flori purpurii a fost încrucişată cu o  plantă cu flori albe homozigotă rec
după ambele perechi de alele. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei.
71.  La bostan forma discoidală a fructului e ste determinată de interacţiunea a două gene dominante A
 Absenţa în genotip a uneia din ele determină forma sferică a fructului. Prezenţa  ambelor alelele în stare homoz
determină forma alungită a fructului. 
71.1. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei obţinute în rezultatul încrucişărilor:
a) Aabb × AaBB;
 b) AABb × aabb;
c) AaBb × aabb;
d) AABb × aaBb;
e) AaBB × Aabb.
71.2. O planta diheterozigotă cu fructe discoidale a fost încrucişată cu o  plantă cu fructe alungite. D eterm
genotipul şi fenotipul descendenţei.
71.3. La încrucişarea bostanilor discoidali cu bostani sferici, s -au obţinut descendenţi, dintre care jum
aveau fr ucte discoidale, iar cealaltă jumătate –  sferice. Determinaţi genotipul plantelor încrucişate şi al descendenţ
72.  Plantele de porumb cu talia înaltă  conţin  două gene dominante nealele A şi B.  Alelele recesive ale ac
 gene în stare homozigotă determină talia pitică a plantelor. 
Din încrucişarea plantelor de porumb pitice s-au obţinut hibrizi F1 cu o talie normală, iar în F2  –   812 p
înalte şi 73.
640Culoarea
pitice. Determinaţi
aleuronei tipul de interacţiune
bobului a genelor
de porumb este şi genotipurile
determinată formelor complementară
de interacţiunea parentale. a genelor A
iar în stare homozigotă recesivă acestea inhibează coloraţia. 
La încrucişarea unei linii de porumb cu aleurona colorată cu o linie de porumb care avea aleurona incolo
F1 s-au obţinut 16 plante cu aleurona colorată, iar în F 2 –  114 plante. Stabiliţi numărul de: 
a) combinaţii de gene şi al claselor de genotipuri în F 2;
 b) plante cu aleurona incoloră în F2;
c) plante cu aleurona incol oră homozigote conform ambelor gene; 
c) plante diheterozigote cu aleurona colorată. 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 20/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

74.  Forma discoidală a dovleceilor este determinată de interacţiunea unor gene dominante A şi B loca
 pe cromozomi neomologi. În absenţa unei gene dominante, melonida  este sferică.  La îmbinarea alelelor rec
melonidele sunt alungite. 
La încrucişarea unor forme parentale cu melonide sferice, în F 1  s-au obţinut plante cu melonide disco
Generaţia F2 obţinută prin autopolenizare era alcătuită din 336 de plante. Determinaţi numărul de:
a) clase fenotipice în F2;
 b) plante cu melonide discoidale; 
c) plante homozigote conform ambelor gene cu melonide discoidale;
d) plante cu melonide alungite.
Determinaţi
 g ăinigenotipurile
75.  La  creasta de plantelor cu melonide
formă măzărată (M) sferice.  
ca şi creasta în formă de rozetă (R) manifestă dominan
raport cu creasta simplă. Găinile cu creastă simplă sunt homozigote conform ambelor gene recesive (mmrr
încrucişarea rasei Wyandotte cu creasta în rozetă (RRmm) cu rasa Brahma cu creasta măzărată (rrMM),
indivizii aveau un tip nou de creastă, nuciformă, rezultată din interacţiunea complementară între cele două
dominante (RrMm). 
75.1. La încrucişarea găinilor cu creastă nuciformă, urmaşii a veau toate cele patru forme ale cr
Determinaţi genotipul formelor parentale, al descendenţilor cât şi raporturile fenotipice de segregare la urmaşi.  
75.2. Găini heterozigote din F1  cu creastă în formă de rozetă au fost încrucişate cu cocoşi heterozigo
creastă măzărată. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei în F2.
76.  La o rasă de papagali, culoarea penelor este determinată de două gene nealele. Penajul azuriu
determinat de gena (A), galben  –   gena (G), prezenţa ambelor gene dominante (A ¯ G ¯   ) determină culoarea ve
 penajului,
La iar ambele gene
încrucişarea recesive,
unor în stare
papagali homozigotă
au fost (aabb)
obţinuţi 55 –  culoarea
de papagali albă.18
verzi,   –   galbeni, 17  –   azurii şi 6 –
Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale descendenţilor. 
77. Silicvele de la traista-ciobanului au forma triunghiulară şi ovală, determinată de două gene nealele
 B), localizate în cromozomi diferiţi. 
La încrucişarea unor plante, au fost obţinuţi descendenţi cu silicve triunghiulare şi ovale într -un rapo
15/16 :1/16. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor. 

3.2.2. Epistazia

Un tip aparte de relaţii de dominanţă –  recesivitate poate exista şi între alelele diferitor gene, adică între g
nealele: AA domină pe Bb (AA   Bb), bb domină pe A (bb   A), aa domină pe B (aa   B) etc. Genele care i
acţiunea unor
dominante, câtgene nealele
şi alelele se numesc
recesive. gene epistatice,
În funcţie iar geneleepistazia
de alela epistatică, inhibatepoate
–  genefi hipostatice.
de dominanţă Potsau
fi epistatice atât a
de recesivitate.
În cazul epistaziei de dominanţă, la încrucişarea unor indivizi dihiterozigoţi, în F 1 se obţine un raport fen
de segregare de 12 /16 : 3/16 : 1/16 sau 13/16 : 3/16, iar în cazul epistaziei de recesivitate –  9/16 : 3/16 : 4/16.

Model de rezolvare a problemelor

78. Problemă.   La ovăz culoarea neagră a boabelor este determinat ă de gena dominantă (A), iar culoarea
de gena dominantă (B). Gena A este epistatică în raport cu gena B. Ambele alele recesive în stare homozigotă (a
determină culoarea albă a boabelor. 
La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare neagră, în F 1 s-au obţinut 12/16 de plante cu boabe negre, 3
 boabe gri şi 1/16 –  boabe albe. Determinaţi genotipurile formelor parentale şi ale descendenţilor. 

Genele Caracterul “culoarea bobului” 


A neagră 
a albă 
B gri
 b albă 
A>B

  În conformitate cu enunţul problemei, la încrucişarea plantelor de ovăz cu boabe negre s -a ob


Rezolvare.
un raport fenotipic de 12/16 : 3/16 : 1/16. O astfel de segregare este posib ilă în cazul epistaziei de dominanţă
urmare formele parentale erau diheterozigote.
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 21/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

P: ♀AaВв –  neagră × ♂ AaВв –  neagră  
F1 
♀\ ♂  AB Ab aB ab
AB AABB AABb AaBB AaBb
neagră  neagră neagră neagră
Ab AABb AAbb AaBb AAbb
neagră neagră neagră neagră
aB AaBB AaBb aaBB aaBb

ab neagră
AaBb neagră
Aabb
gri
aaBb
gri
aabb
neagră neagră gri albă 

A¯В¯ –  neagră (9/16) : A¯вв –  neagră (3/16) : aaВ¯–  gri (3/16); aaвв –  albă (1/16). 12 : 3 : 1. 

. La încrucişarea ovăzului cu boabe de culoare albă cu ovăz care avea boabe de culoare ne
79.  Problemă
 s-au obţinut plante cu boabe negre şi cu boabe gri în raport de 1 : 1. Determinaţi genotipul formelor parentale. 
Rezolvare. Plantele de ovăz cu boabe albe posedă ambele gene recesive (a şi b) în stare  homozigotă –  aabb
fiind faptul că, în F1  am obţinut indivizi cu boabe negre şi gri în raport de 1:1, putem afirma că al doilea genito
heterozigot după gena epistatică A. 

P: ♀AaВB –  neagră × ♂ aab b –  albă  


F1 
♀\ ♂  ab
AB AaBb neagră 
aB aaBb gri

80. Problemă. Culoarea şoarecilor este determinată de două gene nealele neînlănţuite. Gena dominant
determină culoarea cenuşie, alela recesivă –   culoarea neagră (a). Alela dominantă a altei perechi de gene
contribuie la intensificarea colora ţiei, alela recesivă (c) –  inhibă coloraţia. 
La încrucişarea unor şoricei albi cu şoricei negri, în F 1  toţi descendenţii erau de culoare cenuşie
încrucişarea acestora, în F2 s- a obţinut o segregare fenotipică în raport de 9/16 : 3/16 : 4/16. Determinaţi genotip
formelor parentale şi ale descendenţilor în F 1 şi F2.

Genele Caracterul “culoarea şoriceilor” 


A –   cenuşie
a –   neagră
C –   intensifică culoarea 
c –   inhibă culoarea . 
cc > A; cc > aa

Rezolvare.   P: ♀ААcc –  albă × ♂ааCC –  neagră  F1 ♀АаCc –  cenuşie (de tip sălbatic) 


P: ♀АаCc –  cenuşie × ♂ АаCc –  cenuşie  
F2 
♀\ ♂  AC Ac aC ac
AC AACC AACc AaCC AaCc
cenuşie cenuşie  cenuşie  cenuşie 
Ac AACc AAcc AaCc Aacc
cenuşie  albă  cenuşie  albă 
aC AaCC AaCc aaCC aaCc
cenuşie  cenuşie  neagră  neagră 
ac AaCc Aacc aaCc aacc
cenuşie  albă  neagră  albă 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 22/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

În F 2  obţinem următorul raport fenotipic de segregare: А¯C¯ –   cenuşie (9/16) : aaC¯–   neagră  (3/16) : A
albă (3/16) : aaсс –  albă (1/16) –  9/16 : 3/16 : 4/16.

Probleme pentru rezolvare individuală 

Contextul problemelor 81.1-81.4 este identic cu contextul problemei 78.


81.1. Determinaţi culoarea  boabelor la plantele de ovăz care au următoarele genotipuri: a) aaBb; b) aab
Aabb; d) AaBb; e) AABb; f) aaBB; g) AaBB.
81.2. La încrucişarea ovăzului cu boabe gri, s-au obţinut plante cu boabe gri şi albe în raport de 3/4
Determinaţi
81.3.genotipurile formelor
La încrucişarea parentale.
ovăzului cu boabe negre , s-a obţinut o segregare fenotipică la descendenţi de 3/4 –  p
cu boabe negre şi 1/4 –  plante cu boabe gri. Determinaţi genotipurile formelor parentale.
81.4. La încrucişarea plantelor cu boabe gri, toată descendenţa avea boabe de culoare gri.   Determ
genotipurile părinţilor. 
82.  La bostani culoarea albă a melonidei e ste determinat ă de gena dominantă (W), iar culoarea galben
 gena dominantă (Y). Gena W este epistatică în raport cu gena Y. Alelele recesive ale acestor gene în stare homoz
determină culoarea verde a melonidelor.
82.1. Determinaţi culoarea bostanilor cu genotipu rile: a) wwYy; b) Wwyy; c) WwYY; d) WWYy; e) ww
f) wwyy; g) WwYy.
82.2. La încrucişarea unor forme de bostan de culoare galbenă, au fost obţinuţi hibrizi F 1cu melonide galbe
verzi în raport de 3/4 : 1/4. Determinaţi genotipurile formelor parentale. 

de 3/4 : 1/4. La încrucişarea


82.3.Determinaţi plantelorformelor
genotipurile cu melonide albe, în F 1 s-au obţinut hibrizi cu melonide albe şi galbene în r
parentale.
83. Culoarea roşie a foilor de ceapă este determinată de alela dominantă (P) , iar culoarea albă  –   de
recesivă (p). În prezenţa genei dominante epistatice (I) culoarea roşie a foilor de ceapă nu se manifestă. Gena rec
(i) nu inhibă culoarea foilor de ceapă. 
La încrucişarea unor forme parentale homozigote cu foi albe (II PP) şi (ii pp), în F1 s-au obţinut 12 plant
la autopolenizarea generaţiei F1 –  160 de plante. Stabiliţi numărul de: 
a) plante cu foi albe;
 b) plante cu foi albe homozigote conform ambelor gene;
c) plante cu foi roşii. 
84.  La bumbac   gena (B) determină  culoarea brună a fibrelor, gena (b)  –   culoarea albă. Gena (   A) i
manifestarea culorii brune şi albe determinând culoarea verde. Gena (a) nu are un efect fenotipic.

Au fost încrucişate
La autopolenizarea forme
generaţiei F1 s-parentale
au obţinutcu genotipul
 800 (AA
de plante. bb) şi (aa numărul
Determinaţi BB). Generaţia
de:  F1 era alcătuită din 116 p
a) clase de genotipuri în F2;
 b) clase de fenotipuri în F2;
c) plante cu fibre de culoare albă;
d) plante cu fibre verzi;
e) plante homozigote conform ambelor gene cu fibre verzi.
85.Culoarea penajului la găini este determinată de două gene nealele neînlănţuite. Penajul colorat (n
 pestriţ etc.) este determinat de alela dominantă a genei (C), penajul alb –   de alela recesivă (c). Alătur i de
dominantă ce determină culoarea, mai există o genă epistatică care inhibă manifestarea acţiunii genei pentru cu
(I). Prin urmare, culoarea neagră apare numai în prezenţa genei dominante ce produce culoarea şi a genei reces
 stare homozi gotă (i).

85.1.genotipurile
Determinaţi La încrucişarea unor parentale
formelor găini albeşiaualefost obţinuţi coloraţi.
puişorilor 1680 de puişori, dintre care 315 erau coloraţi, restul –
85.2. Au fost încrucişate găini albe cu cocoşi coloraţi . În F1  au fost obţinuţi 5055 puişori albi şi
 porumbaci. Determinaţi genotipul formelor parentale şi ale descendenţilor. 
85.3. De la încrucişarea găinilor albe şi colorate, au fost obţinuţi 915 puişori coloraţi şi 916 albi. Determ
genotipul formelor parentale şi cel al urmaşilor.  
Contextul problemelor 86.1- 86.2 este identic cu contextul problemei 80. 
86.1. La încrucişarea unor şoareci cenuşii, au fost obţinuţi 82 de şoareci cenuşii, 35 –   albi şi 27 –   n
Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor. 
86.2. La încrucişarea unor şoareci cenuşii, au fost obţinuţi 58 de şoareci cenuşii şi 18 –   negri. Determ
genotipurile formelor parentale şi cele ale descendenţei. 
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 23/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

3.2.3 Polimeria

Polimeria este fenomenul prin care un caracter este determinat de acţiunea simultană a mai multor
nealele. Genele care condiţionează formarea unuia şi aceluiaşi caracter cantitativ se numesc  gene polimere (polig
Într-un sistem de gene multiple s unt alele active, cu expresie fenotipică, simbolizate cu majuscule A 1, A2, A3…
alele inerte sau pasive fără efect asupra fenotipului, care se notează cu minuscule a1, a2, a3…an.
Fenomenul de însumare a efectelor parţiale ale alelelor din mai multe pe rechi de gene implicate în exp
unui caracter cantitativ poartă denumirea de aditivitate.

Model de rezolvare a problemelor

87.Problemă.  Pigmentaţia pielii la om este controlată de un sistem de gene multiple polimere. Se conside
diferenţele între rasa albă şi cea neagră ar avea la bază două gene multiple (P 1 P 1 P 2 P 2 şi p1 p1 p2 p2 ), care prin acţ
lor contribuie la dezvoltarea aceleiaşi caracteristici şi au un   efect aditiv, determinând astfel depozitarea pigmen
melanina în pielea omului. Conţinutul acestui pigment variază la diferite grupe umane: 0 -11% la albi, 12-25
mulatri deschişi, 26 -40% la mulatri tipici, 41-55% la mulatrii închişi şi 56 -78% la negri.
87.1. O negresă s-a căsătorit cu un bărbat alb. Determinaţi genotipul părinţilor şi cel al copiilor născu
această familie.
.
Rezolvare  P: ♀ P1P1P2P2  ♂ p1 p1 p2 p2  F1 P1 p1P2 p2 
negresă alb mulatru tipic 

87.2. Determinaţi genotipurile şi raportul fenotipic de segregare la copiii născuţi de la căsătoria a doi mu
tipici.

Rezolvare. 
P: ♀P1 p1P2 p2  ♂ P1 p1P2 p2  
F2 
♀\ ♂  P1P2  P1 p2  p1P2  p1 p2 
P1P2 P1P1P2P2 P1P1P2 p2 P1 p1P2P2 P1 p1P2 p2
negru mulatru mulatru Mulatru
închis închis tipic
P1a2  P1P1P2 p2 P1P1 p2 p2 P1 p1P2 p2 P1 p1 p2 p2
mulatru mulatru mulatru mulatru
închis tipic tipic deschis
a1P2  P1 p1P2P2 P1 p1P2 p2  p1 p1P2P2  p1 p1P2 p2
mulatru mulatru mulatru mulatru
închis tipic tipic deschis
a1a2  P1 p1P2 p2 P1 p1 p2 p2  p1 p1P2 p2  p1 p1 p2 p2
mulatru mulatru mulatru alb
tipic deschis deschis

 Răspuns.  În descendenţă se obţine o segregare fenotipică în raport de 15/16 :1/16  –  15/16 din urmaşi au p
neagră (intensitatea coloraţiei variază în funcţie de numărul de alelele active), iar 1/16 din indivizi au pielea albă.

Probleme pentru rezolvare individuală 

88. Determinaţi grupele de gameţi care se formează la  plantele cu genotipurile: a) A 1A1A2A2; b) A1a1A2A
a1a1A2A2; d) A1A1a2A2; e) A1A1a2a2; f) A1a1a2a2; g) a1a1a2a2; h) a1A1a2a2; i) A1a1a2a2; k) A1a1A2a2.
89.  La unele soiuri de grâu culoarea roşie a bobului e controlată de două perechi de gene polimere. D
 gene active în stare homozigotă (  A1 A1 A2 A2 ) determină culoarea roşie-închis a bobului, o genă activă (A1  sau
roşie-pal ă; două gene (A1 A2 ) –   roşie-deschis, iar trei (A1 A1 A2 sau A1 A2 A2 ) –   culoarea roşie a bobului. 
89.1. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile plantelor obţinute în rezultatul încrucişării   unei plante cu
roşu-închis, cu plante care au boabele: a) roşii; b) roşii-pal; c) albe.

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 24/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

89.2. Determinaţi genotipul şi fenotipul descendenţei obţinute în urma încrucişării grâului cu bobul roşu-p
grâu: a) roşu- pal; b) roşu; c) alb; d) roşu-închis.
89.3. Determinaţi genotipul şi fenotipul generaţiei obţinute în rezultatul autofecundării plantei cu: a) bob
 b) bob roşu-pal.
90. Grâul de  primăvară posedă  două perechi de gene polimere active A 1  şi A2 , iar grâul de toamnă  –  
 perechi de gene pasive a1 şi a2.
90.1. Determinaţi genotipurile şi fenotipurile plantelor hibride obţinute în cazul încrucişărilor: a) A1A1A
a1a1a2a2; b) A1A1a2a2   a1a1a2a2; c) A1a1a2a2  a1a1A2a2.
90.2.a. La autopolenizarea unei plante de grâu s- a obţinut o segregare în raport de 3/4 grâu de  primăvară
grâu de toa mnă.Câte
90.2.b. Determinaţi genotipurile
gene polimere active posibile
 posedă ale formelor
grâul parentale.dacă, la autopolenizarea acestuia , se obţin
de  primăvară,
raport fenotipic de segregare de 3/4 grâu de primăvară : 1/4 grâu de toamnă? 
91.  Culoarea blănii la nurci este determinată de două gene nealele localizate în cromozomi diferiţi. A
active ale ambelor gene (B 1  şi B 2 ) determină culoarea maro de diferită intensitate. Intensitatea coloraţiei depin
numărul alelelor active în geno tip. Alelele pasive (inerte) ale ambelor gene (b1  şi b 2 ) nu au efect asupra fenotipu
determină culoarea platinată a blănii. 
Determinaţi genotipul descendenţei care se obţine în urma încrucişării unor nurci heterozigote con
ambelor perechi de gene.

Tema 4. Genetica sexului

Organismele
cromozomi, de sex masculin
care se numesc şi feminin
cromozomi la animale
ai sexului. şi uneleşi specii
La drozofilă de plante
la mamifere se deosebesc
sexul printr 
feminin este -o perec
homogame
celulele somatice au doi cromozomi ai sexului identici din punct de vedere structural şi funcţional (XX), iar
masculin este heterogametic –  celulele somatice au doi cromozomi diferiţi (XY).
Cromozomii X şi Y au sectoare omoloage în care genele sunt reprezentate de două alele. Totodată, at
cromozomul X, cât şi în cromozomul Y sunt porţiuni neomoloage. Aceste porţiuni ale cromozomului X conţin
care n-au alele în cromozomul Y (gena culorii ochilor la drozofilă, gena hemofiliei clasice la om, gena dalt onism
În acelaşi timp, pe sectorul neomolog al cromozomului Y sunt localizate gene care n -au alele în cromozomul X
care determină creşterea părului pe marginea pavilionului urechii la om). Acestea se transmit  prin ereditate do
linie paternă –  de la tată la fiu. 
Indivizii diploizi care posedă într -un anumit locus doar o singură alelă dintr -o pereche se numesc hemiz
La organismele de sex feminin, o genă recesivă înlănţuită cu cromozomul X, se manifestă doar în stare homozigot
la organismele
alele recesive. de sex masculin care au un singur cromozom X, caracterul recesiv se manifestă în prezenţa unei sin
Genele înlănţuite cu cromozomul X se transmit de la tată doar indivizilor de sex feminin, iar de la mamă
egală măsură între indivizii de sex masculin şi feminin. Fenomenul prin care un caracter de la forma matern
transmite descendentului de sex masculin, iar un caracter de la forma paternă –  la individul de sex feminin se num
ereditate criss-cross. 

Model de rezolvare a problemelor

92. Problemă.  La drozofilă  gena c ulorii roşii (+) a ochilor domină gena culorii albe (w) şi se transmite
ereditate înlănţuit cu sexul. Cromozomii (XX) la drozofilă se notează prin //, iar cromozomii (XY)  –  /y.
O femelă de drozofilă cu ochii albi a fost încrucişată cu un mascul cu ochii roşii. Determinaţi genotipur
fenotipurile
încrucişări?  formelor parentale şi ale descendenţilor. Ce fenomen poate fi pus în evidenţă în urma unei astf

Gena Caracterul “culoarea ochilor” 


+ roşie
w albă

Rezol var e.
P: ♀ w//w  ♂ +/y  
F1
♀\ ♂  +/ y
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 25/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

w/ +//w roşie  w/y albă 

 Răspuns. Ereditatea criss –  cross.

93. Problemă. Albinismul la om este determinat de o genă recesivă autozomală. Daltonismul se transmite


ereditate ca un caracter recesiv înlănţuit cu cromozomul X. Într -o familie cu părinţi normali conform am
caractere s-a născut un băiat cu ambele anomalii. 
A. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unei fetiţe normale conform ambelor caractere. 
B. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unui băiat sănătos. 

Genele Caracterele “pigmentaţia şi văzul”


A pigmentat
a albinos
D vedere normală 
d daltonism

Rezolvare.  Întrucât băiatul născut în această familie suferă de ambele anomalii, putem constata că mama
heterozigotă conform ambelor gene, deci şi purtătoarea alelelor recesive ( a şi d ), iar tatăl este heterozigot după ge
şi întrucât are un singur cromozom X, el este purtătorul doar a alelei D. 

P: ♀ XDXd Aa  ♂ XDY Aa  

XD a F
1
♀\ ♂  XDA YA Ya
XDA XD XD AA vedere XD XD A a vedere XD Y A A XD Y Aa
normală, normală, vedere normală, vedere normală,
 pigmentat  pigmentat  pigmentat  pigmentat
XDa XD XD Aa XD XD aa XD Y Aa XD Y aa
vedere normală, vedere normală, vedere normală, vedere normală,
 pigmentat albinos  pigmentat albinos
Xd A XD Xd AA XD Xd Aa Xd Y AA Xd Y Aa
vedere normală, vedere normală, daltonic, daltonic, pigmentat
 pigmentat  pigmentat  pigmentat
Xd a XD Xd Aa XD Xd aa Xd Y Aa Xd Y aa
vedere normală,
 pigmentat vedere normală,
albinos
daltonic, pigmentat daltonic,
albinos

 Răspuns. A. Probabilitatea naşterii în această familie a unei fetiţe normale conform ambelor caractere este
6/8 sau de 75%.
B. Probabilitatea naşterii a unui băiat sănătos este de 3/8 sau de 38%.  

Probleme pentru rezolvare individuală 

. Gena culorii ochilor la drozofilă este amplasată  în sectorul neomolog al cromozomul X. Culoarea ro
94 
ochilor este determinată de alela dominantă (A), culoarea albă –  de alela recesivă (a). 
94.1. O femela heterozigotă de drozofilă cu ochii roşii a fost încrucişată cu un mascul cu ochii albi. Determ
fenotipul94.2.
descendenţei
O femelă de
de sex masculin
drozofilă şi feminin
cu ochii roşii aînfost
F 1. încrucişată cu un mascul cu ochii roşii. În F  s-au obţinut
1
masculi cu ochii roşii şi albi şi 71 de femele cu ochii roşii. Determinaţi genotipul formelor parentale ş
descendenţei.
95.  La om hemofilia clasică (necoagularea sângelui) este determinată de gena recesivă (h) localiza
cromozomul X. 
95.1. O femeie, a cărei tată suferă de hemofilie , iar strămoşii mamei erau sănătoşi, s -a căsătorit cu un b
sănătos. Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unor copii sănătoşi. 
95.2. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie sănătoasă. În această familie se nasc băi
fetiţe sănătoase care, la rândul lor, se căsătoresc cu persoane ce nu suferă de hemofilie. Se va depista oare hemofi
nepoţi şi care este probabilitatea naşterii unor persoane bolnave în familiile fiicelor şi ale feciorilor? 
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 26/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

95.3. Un bărbat bolnav de hemofilie se căsătoreşte cu o femeie sănătoasă, a cărei tată suferă de hemo
Determinaţi probabilitatea naşterii în această familie a unor copii sănătoşi. 
96.  Creşterea părului pe marginea pavilionului urechii (hipertricoză) este un caracter holandric, înlănţu
cromozomul Y.
Determinaţi probabilitatea naşterii unui copil cu o astfel de anomalie în familia cu tată suferind de hipertri
97.  La păsări sexul feminin este heterogametic (ZW), iar cel masculin este homogametic (ZZ). La unele
de găini, genele ce determină culoarea penajului sunt localizate în cromozomul Z. Prezenţa dungilor (D) do
culoarea albă (d). 
97.1. La încrucişarea  unor găini albe cu cocoşi vărgaţi, toţi descendenţii aveau penajul vărgat. Coco
găinile din Fgenotipurile
Determinaţi

au fost încrucişaţi între ei şişi ale
formelor parentale în descendenţilor
F2  s-au obţinut:
din594
F1 şicocoşi
F2. vărgaţi şi 607 găini vărgate şi
97.2. La încrucişarea unor găini şi cocoşi în F 1 s-au obţinut 40 de cocoşi şi găini vărgate şi 38 de cocoşi şi
albe. Determinaţi genotipurile părinţilor şi ale urmaşilor. 
97.3. În unele cazuri avicultorii pot determina sexul puilor ieşiţi din ou după culoarea penajului. Gena c
 penajului este situată în cromozomul Z. Penajul auriu (brun) este determinat de alela dominantă (A), iar pe
argintiu (alb) –  de alela recesivă (a). 
Selectaţi formele parentale astfel, încât să fie posibilă identificarea sexului la puii ieşiţi din ou, după culo
 penajului.
98. Daltonismul şi hemofilia se transmit prin ereditate drept caractere recesive înlănţuite cu cromozomul
98.1.Într-o familie în care părinţii au grupele ( I) şi (IV) sanguine şi disting normal culorile, s -a născut un f
daltonic cu grupa (III) sanguină. Determinaţi probabilitatea naşterii unui copil sănătos şi grupele lui sanguine posib

fecior cu98.2.
grupa (I)osanguină
Într- familie înşi care părinţiiDeterminaţi
hemofilic. au grupeleprobabilitatea
( II) şi (III) sanguine şi nu
naşterii în suferă
această de hemofilie,
familie s -a sănă
a unui copil născ
grupa lui sanguină posibilă.
99.  Gena ochilor căprui (A) se transmite prin ereditate ca un caracter dominant autozomal, gena oc
albaştri (a) –  recesiv autozomal, gena daltonismului este recesivă (d) înlănţuită cu cromozomul X. 
O femeie cu ochii căprui şi cu vederea normală, a cărei tată avea ochii albaştri şi suferea de daltonis
căsătoreşte cu un bărbat cu ochii albaştri şi vedere normală. Determinaţi genotipul şi fenotipul copiilor care se pot
în această familie. 

Tema 5. Teoria cromozomală a eredităţii  

Genele
localizate amplasate
în acelaşi cromozomîn cromozomi
se transmitdiferiţi se transmit
înlănţuit. Efectuândprin ereditatedeindependent
încrucişări analiză (testunele de altele,
-crossuri) putemiar ge
deter
dacă 2 gene se transmit prin ereditate independent sau înlănţuit. 
Dacă la încrucişarea unui diheterozigot cu un homozigot recesiv după două gene în F 1  obţinem patru
fenotipice, în raport de 1/4 :1/4 : 1/4 : 1/4, atunci genele respective se transmit independent unele de altele.

P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab 


F1
♀\ ♂  a/ b/
A/ B/ A//a B//b
A/ b/ A//a b//b
a/ B/ a//a B//b
a/ b/ a//a b//b
Dacă la încrucişarea unui diheterozigot cu un homozigot recesiv după două gene în F 1  obţinem două
fenotipice în raport de 1/2 : 1/2, atunci aceste gene se transmit înlănţuit. În acest caz, fenotipul descendenţilor
identic cu fenotipul formelor parentale şi înlănţuirea genelor este completă. 

P: ♀ AB//ab  ♂ ab//ab 


F1
♀\ ♂  ab/
AB/ AB//ab
ab/ ab//ab
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 27/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Înlănţuirea genelor poate fi incompletă ca urmare a fenomenului de crossing -over care reprezintă schimb
segmente între cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi şi are drept consecinţă formarea cromati
recombinante şi formarea în procesul de gametogeneză a gameţilor recombinanţi (cross-over).

P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab 


F1
♀\ ♂  ab/
AB/ –  gameţi noncross-over AB//ab
ab/
Ab/ –   – 
gameţi noncross
 gameţi -over
cross-over ab//abrecombinanţi 
Ab//ab –  indivizi
aB/ –  gameţi cross-over aB//ab –  indivizi recombinanţi 

Frecvenţa (valoarea) crossing-overului reprezintă procentul fenotipurilor noi apărute ca urmare a schimbu
gene şi se determină prin raportul numărului recombinanţilor către numărul total al indivizilor obţinuţi la test -
Acest raport caracterizează distanţa dintre gene care se exprimă în morganide (unităţi de recombinare). Fi
morganidă corespunde unui 1% de crossing-over.

Model de rezolvare a problemelor 

100.  Problemă. La tomate talia înaltă a  plantei domină talia  pitică, iar forma sferică a fructelor –   f
 piriformă. Aceste gene sunt înlănţuite şi se află la o distanţă pe cromozom de 20 de morganide.
Determinaţi fenotipul şi genotipul descendenţei care se obţine de la încrucişarea unei plante diheteroz
(alelele dominante ale genelor au fost moştenite de la o formă parentală) cu o plantă pitică şi cu fructe piriforme. 

Genele Caracterele “talia plantei şi forma fructului” 


A talie înaltă
a talie pitică
B fructe sferice
 b fructe piriforme

  Genele recesive fiind înlănţiute se transmit împreună. Însă înlănţuirea este incompletă, deo
Rezolvare.
între ele are loc crossing-overul cu o frecv enţă de 20% (1 morganidă = 1% de crossing -over). Deci, gameţii nonc
overi vorAB//ab.
genotip: constitui 80%, iar cei cross-overi  –   20%. Planta diheterozigotă este înaltă cu fructe sferice şi are urmă

P: ♀ AB//ab   ♂ ab//ab 


F1
♀\ ♂  ab/
AB/ AB//ab –  plante înalte, fructe sferice
ab/ ab//ab –  plante pitice, fructe piriforme
Ab/ Ab//ab –  plante înalte, fructe piriforme
aB/ aB//ab –  plante pitice, fructe sferice

Gameţii AB şi ab sunt noncross-overi şi alcătuiesc 80% (câte 40% la fiecare), iar gameţii Ab şi aB
rezultatul crossing-overului şi constituie 20% (câte 10% fiecare).  
 Răspuns.  În urma acestei încrucişări se obţin  : 40% de plante înalte cu fructe sferice : 40% de plante piti
fructe piriforme : 10% de plante înalte cu fructe piriforme : 10% de plante pitice cu fructe sferice.

101.  Problemă.  La drozofilă genele ce determină culoarea corpului şi forma aripilor sunt înlănţuite. Culo
cenuşie a corpului şi forma normală a aripilor sunt caractere dominante, iar culoarea neagră a corpului şi f
redusă a aripilor –  caractere recesive.
La încrucişarea femelelor diheterozigote cu masculi de culoare neagră şi aripi rudimentare s -au obţinut : 14
musculiţe cu corp negru şi aripi r udimentare, 1394  –   cu corp cenuşiu şi aripi normale, 287  –   cu corp negru şi
normale, 288 –  cu corp cenuşiu şi aripi r udimentare. Determinaţi distanţa dintre gene. 
 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 28/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Genele Caracterele “culoarea corpului şi forma aripilor” 


A corp cenuşiu
a corp negru
B aripi normale
 b aripi rudimentare 

.
Rezolvare  Conform enunţului problemei, schema încrucişării este următoarea:
P: ♀ AB//ab × ♂ab//ab 

♀\ ♂  F   ab
1

AB/ AB//ab
ab/ ab//ab
aB/ aB//ab
Ab/ Ab//ab

În total s-au obţinut 3387 de musculiţe (1394 + 1418 + 288 + 287) , dintre care 575 (288 + 287)
recombinante, apărute în rezultatul crossing-overului. După procentul de crossing-over stabilim distanţa dintre a
gene (x).

3387 musculiţe 100 


575 musculiţe x%
x = 575 × 100 / 3387 = 16.98 %

 Răspuns. Distanţa dintre genele A şi B este de 16,98 morganide. 

Probleme pentru rezolvare individuală 

102.  La porumb endospermul colorat şi   stratul aleuronic neted sunt determinate de genele dominante C
iar endospermul incolor şi stratul aleuronuic zbârcit  –  de alelele recesive c şi s. A ceste gene sunt localizate în ac
 pereche de cromozomi omologi
S-a stabilit că distanţa dîntre genele C şi S este de 3.6   unităţi cross-over (morganide). Determinaţi tipur
raportul103.
de gameţi care se formează la genotipurile: a) CS//cs; b) Cs//cS.
  Câte tipuri de gameţi noncross-over şi cross-over se formează la plantele cu genele A şi b localizate
un cromozom omolog şi cu genele a şi B –  în celălalt cromozom omolog?
104.  Distanţa dintre genele A şi B este egală cu 4.6  morganide. Determinaţi tipurile şi raportul de gameţ
se formează la genotipul AB//ab.
105.  Genele A, B şi C formează un   grup de înlănţuire. Între genele A şi B crossing -overul are loc
frecvenţă de 7.4, iar între genele B şi C –  cu o frecvenţă de 2.9. Determinaţi în ce ordine sunt amplasate gene
B şi C pe cromozom, dacă distanţa dintre genele A şi C este egală cu 10.3 morganide.
106.  Femele de drozofilă heterozigote pentru genele A, B şi respectiv M, N au fost încrucişate cu ma
homozigoţi recesivi, obţinându-se în primul caz 7.3   recombinanţi, iar în cel de al doilea 12.4 . Determinaţi c
distanţa dintre genele M şi N este mai mare faţă de distanţa dintre genele A şi B. 
107.  O femelă de drozofilă diheterozigotă pentru genele C şi D a fost încrucişată cu un mascul homo
recesiv. În descendenţă s-au obţinut indivizi care au segregat astfel: 43.5  CD//cd : 6.5 Cd//cd : 6.5 cD//cd : 4
cd//cd. Determinaţi: 
a) în ce mod sunt localizate genele în cromozomii omologi;
 b) distanţa dintre genele C şi D (în unităţi crossing-over).
108.  La porumb boabele colorate domină boabele incolore , iar endospermul neted domină endospe
 zbârcit.
O formă de porumb cu boabe colorate şi endosperm neted a fost încrucişată cu o formă care avea b
incolore şi zbârcite. În F1  toată descendenţa avea boabe colorate şi netede. În urma încrucişării de analiză a hibri
F1 cu linia cu boabe incolore şi zbârcite s-au obţinut patru fenotipuri: plante cu boabe colorate-netede –  4135; colo
zbârcite –  149; incolore-zbârcite –  4152; incolore-netede –  152. Determinaţi distanţa dintre gene.

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 29/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

109. S-au încrucişat plante homozigote de tomate cu talia înaltă şi fructe alungite cu plante cu talia piti
fructe rotunde. Descendenţa în F 1 avea talia înaltă şi fructe rotunde. Determinaţi clasele fenotipice de segregare î
dacă genele se transmit înlănţuit, iar distanţa dintre ele este de 16 unităţi crossing-over.
110. La şobolani culoarea întunecată a blănii domină culoarea deschisă, culoarea roz a ochilor –  pe cea
 Ambele caractere se transmit prin ereditate înlănţuit. 
La încrucişarea unor şobolani cu blana întunecată şi ochii de culoare roz cu şobolani cu blana deschisă şi
roşii s-a obţinut următorul raport fenotipic de segregare: 24 de şobolani de culoare deschisă cu ochii roşii; 26
 blana întunecată cu ochii roz; 24 –   şobolani de culoare deschisă cu ochii roz; 25 –   cu  blana întunecată cu ochii
Determinaţi distanţa dintre gene. 

abdomenului  Gena culoriistructurii


roşii (A)normale
a ochilor
(b).laAmbele
drozofilă domină genasunt
ochilor
localialbi
 zate(a), gena structurii
X, laanorm
111.
(B)  –   gena perechi de gene în cromozomul o dis
de 3 morganide. 
Determinaţi genotipurile şi fenotipurile posibile ale urmaşilor de la încrucişarea unei femele diheteroz
(alelele dominante au fost moştenite de la forma maternă) cu un mascul care avea ochii roşii şi structura norm
abdomenului.
112.  Forma clasică a hemofiliei este determinată de gena recesivă (h), iar daltonismul –  de gena recesiv
ambele localizate în cromozomul X. Distanţa dintre gene constituie 9.8 morganide. 
112.1. O femeie, a cărei tată suferă concomitent de ambele maladii, iar mama este sănătoasă şi provine d
familie sănătoasă, s-a măritat cu un bărbat sănătos. Determinaţi frecvenţa fenotipurilor (%) la copiii născuţi în ac
familie.
112.2. O femeie, a cărei mamă este daltonică, iar tata este hemofilic, se căsătoreşte cu un bărbat care sufe
ambele maladii. Determinaţi probabilitatea naşterii, în această familie, a copiilor cu ambele anomalii. 

Tema 6. Genetica populaţiilor 

S-a stabilit că în populaţiile panmictice “ideale” frecvenţa genelor şi a genotipurilor se menţine constantă
lungul generaţiilor atât timp, cât populaţia este în echilibru cu mediul şi nu intervin factori care modifică stru
genetică a populaţiilor. Conform legii Hardy -Weinberg în cazul unei perechi de gene alele Aa, ( A=p  şi a=q),
 populaţie heterozigotă frecvenţa acestora este egală cu p + q = 1. Indivizii populaţiei respective produc 2 grup
gameţi (A şi a), şi 3 clase de genotipuri: AA, Aa, aa. Frecvenţa genotipurilor va fi egală cu p 2 (AA) + 2pq (Aa) + q
= 1, unde : p  –   frecvenţa alelei dominante (A); q  –   frecvenţa alelei recesive (a); p2 –   frecvenţa indivizilor homo
dominanţi (AA); q2 –  frecvenţa indivizilor homozigoţi recesivi (aa); 2pq  –  frecvenţa indivizilor heterozigoţi (Aa). 

Model de rezolvare a problemelor

O populaţie este alcătuită din 80   de indivizi cu genotipul AA şi 20    cu genotipu


113. Problemă.
 Demonstraţi că în condiţii panmictice în prima generaţie se va instala un echilibru între genotipurile AA, Aa şi aa
Determinaţi frecvenţa genotipurilor în F1.

Rezolvare  . Indivizii cu genotipul AA vor forma gameţi (A) cu o frecvenţă de 0.8, iar indivizii cu genotipu
gameţi (a) cu o frecvenţă de 0.2. În caz de panmixie (încrucişare liberă între indivizi), combinarea gameţilor
întâmplătoare. În consecinţă, se vor obţine următoarele combinări de gene:

F1 
 

 p =♀A\ =♂ 0.8 p2p==AA


A == 0.8
0.64 pqq==Aa
a ==0.2
0.16
q = a = 0.2   pq = Aa = 0.16  q = aa = 0.04 
2

 Răspuns. În F1 frecvenţa indivizilor AA = 0.64, Aa = 0.32, aa = 0.04.

Una din formele ereditare a anemiei se moşteneşte ca un caracter autozomal recesiv


114. Problemă.
întâlneşte printre eschimoşii din Alasca cu o frecvenţă de 0.09. Determinaţi structura genetică a populaţiei. 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 30/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Rezolvare  . Conform enunţului problemei, frecvenţa homozigoţilor recesivi este de 0.09. Determinăm frec
alelei recesive (a) = q. Deci, q = √q2 = √0.09 = 0.3. Folosind formula p + q = 1, determinăm frecvenţa alelei domi
(A): p (A) = 1 - 0.3 = 0.7.
Deci, în populaţia respectivă alela dominantă şi cea recesivă se întâlnesc cu o frecvenţă, respectiv, de 0.7 ş
Conform legii lui Hardy -Weinberg, p2 (AA) + 2 pq (Aa) + q2 (aa) = 1. Determinăm frecvenţele genotipuril
 populaţia dată: 
P2 (AA) = (0.7)2 = 0.49 (frecvenţa indivizilor homozigoţi dominanţi) 
2 pq (Aa) = 2  0.7  0.3 = 0.42 (frecvenţa indivizilor heterozigoţi) 
q2 (aa) = 0.3 = 0.09 (frecvenţa indivizilor homozigoţi recesivi) 
 
 Răspuns. p (A) = 0.7; q (a) = 0.3; AA = 49 ; Aa = 42; aa = 9 .

Probleme pentru rezolvare individuală 

115. La soiurile de porumb plantele albinotice (rr) se întâlnesc cu o frecvenţă de 0.0025. Calculaţi frecv
alelelor R, r şi a genotipurilor RR şi Rr. 
116. Calculaţi frecvenţa alelei dominante (p) şi frecvenţa alelei recesive (q) în următoarele populaţii: 
a) 400 indivizi CC şi 100 indivizi cc;
 b) 700 indivizi AA şi 300 indivzi aa;
c) 180 indivizi MM şi 20 indivizi mm;
d) 60 indivizi NN şi 40 indivizi nn. 
117. O  populaţie este alcătuită din 60  de indivizi homozigoţi dominanţi  MM şi 40  recesivi
Determinaţi frecvenţa genotipurilor MM, Mm şi mm după stabilirea unui echilibru genetic în corespundere cu leg
Hardy-Weinberg.
118. Calculaţi frecvenţa genotipurilor AA, Aa şi aa (în  ), dacă indivizii homozigoţi aa reprezintă în  pop
1.
119. Pe un teritoriu au fost vânate 10.000 de vulpi, dintre care 9.991 au f ost roşcate şi 9 albe. Culoarea ro
este dominantă în raport cu culoarea albă a blănii. Determinaţi raportul procentual al vulpilor roşcate homozi
roşcate heterozigote şi a vulpilor albe. 
120. Surzenia înăscută este condiţionată  de o genă recesivă   autozomală. Frecvenţa medie a bolnavilor în
europene este de aproximativ 2:10.000. Determinaţi numărul persoanelor heterozigote pentru caracterul analizat î
regiune cu o populaţie de 10.000.000 locuitori. 
121. Pe o suprafaţă de 0.5 ha, din 20.000 de plante de porumb, 19.992 erau verzi, iar 8  –  albinotice. Albin
la porumb esteLadeterminat de o genă
floarea-soarelui, recesivă  .stratului
 prezenţa Determinaţi frecvenţa
de carbon în genotipurilor AA,domină
coaja seminţei Aa şi aaabsenţa
în populaţia respecÎ
acestuia.
122.
 populaţie 4 din plante nu aveau strat de carbon în coaja seminţelor. Determinaţi frecvenţa ( %):
a) alelelor dominante şi recesive; 
 b) indivizilor homozigoţi dominanţi. 
123. Într-o populaţie de tutun, frecvenţa genei  care determină rezistenţa plantei la putregaiul rădăcinii es
0.9. Determinaţi structura fenotipică şi genotipică a populaţiei respective.
+
124. La om gena (Rh ) este dominantă în raport cu gena (Rh¯). Într -o populaţie, 1982 de oameni sun
 pozitivi, iar 368 –  Rh-negativi. Determinaţi frecvenţa ( %): 
a) alelei recesive;
 b) alelei dominante;
c) indivizilor homozigoţi dominanţi;
d) indivizilor heterozigoţi . 
125. Într-o populaţie umană, 91% dintre indivizi sunt Rh - pozitivi. Determinaţi frecvenţa indiv
heterozigoţi. 
126. Grupele sanguine umane după sistemul MN se transmit prin ereditate codominant.   Într-o populaţ
eschimoşi din Groenlanda au fost depistaţi 475 de indivizi cu grupa sanguină MM, 89 de indivizi –   cu MN, şi d
indivizi –  cu NN. Determinaţi frecvenţa (%) în populaţie: 
a) a alelelor M şi N;
 b) a indivizilor cu grupa sanguină MM. 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 31/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Referinţe bibliografice 
1. Crăciun T., Tomozei I., Coleş N., Nasta A. Genetica. Bucureşti, 1978. 
2. Drăcea I. Genetica. Bucureşti, 1972.
3. Helevin N., Lobanov A., Kolesova O. Culegere de probleme la genetica generală şi medicală. Chişinău, 1993. 
4. Leşanu M., Zgardan D. Lucrări practice la genetică (indicaţii metodice). Chişinău. USM, 2004. 
56.. Nicolae Ion. Genetica.
Palii A. Genetica. Lucrări
Chişinău, practice,
1998.   exerciţii şi probleme. Bucureşti, 1986. 
7. Palii A. Ciobanu Gh., Micu M., Butnaru G. Genetica. Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator. Chiş
UASM, 1998.
8. Palii A., Comarov G., Manolii V. Genetica. Indicaţii metodice pentru lucrări de laborator. Chişinău. UASM, 200
9. Raicu P., Anghel I., Stoian V., Duma D., Taisescu E., Badea E., Ghegorian L. Genetica (Metode de labor
Bucureşti, 1983. 
10. Абрамова З. Практикум по генетике. Москва, 1992. 
11. Абрамова З. Генетика. Програмированное обучение. Москва, 1985. 
12. Абрикосова З. Практикум по генетике. Москва, 1982.  
13. Гуляев Г. Задачи по генетике. Москва, 1981.  
14. Инге-Вечтомов С. Генетика с основами селекции. Москва, 1989. 
15. Попа Н., Андроник В. Методическое руководство к лабораторным занятиям по генетике. Кишинев .
1987.
16. Тихомирова М. Генетический анализ: Учебное пособие. Ленинград, 1990. 

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 32/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Anexe

Anex
Codificarea aminoacizilor de către ADN şi transcripţia pe ARNm 

№  Aminoacidul Abreviere Cod ADN Cod ARNm


1 Alanină  ala CGA CGG CGT CGC GCU GCC GCA GCG
2 Arginină  arg GCA GCT GCC TCT GCG CGU CGA CGG AGA CGC
TCC AGG
3Asparagină  asp TTA TTG AAU AAC
4Acid aspartic ac.asp CTA CTG GAU GAC
5Cisteină  cys ACA ACG UGU UGC
6Glutamină  glu GTT GTC CAA CAG
7Acid ac.glu CTT CTC CCA CCG CCT CCC GAA GAG
glutamic
8 Glicină  gly CCA CCG CCT CCC GGU GGC GGA GGG
9 Histidină  his GTA GTG GAU CAC
10 Izoleucină  ile TAA TAG AUU AUC
11 Leucină  leu AAT AAC GAA GAG GAT UUA UUG CUU CUC CUA
GAC CUG
12 Lizină  lys TTT TTC AAA AAG
13 Metionină  met TAC AUG
14 Fenilalanină  phe AAA AAG UUU UUC
15 Prolină  pro GGA GGG GGT GGC CCU CCC CCA CCG
16 Serină  ser AGA AGG AGT AGC TCA UCU UCC UCA UCG AGU
TCG AGC
17 Tirozină  tyr ATA ATG UAU UAC
18 Treonină  thr TGA TGG TGT TGC ACU ACC ACA ACG
19 Triptofan try ACT UGG
20 Valină  val CAA CAG CAT CAC GUU GUC GUA GUG
Tripleţi “stop”  ATT ATC ACT UAA UAG UGA

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 33/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

Anex
Codul genetic însris în ARN-m
(Nirenberg –  Korana)

Prima literă  A doua literă  At


U C A G lit

Phe UUU UCU Tyr UAU Cys UGU U


U UUC
Leu UUA Ser UCC
UCA Stop UAC
UAA Stop UGC
UGA C
A
UUG UCG Stop UAG Try UGG G

CUU CCU His CAU CGU U


C Leu CUC Pro CCC CAC Arg CGC C
CUA CCA Glu CAA CGA A
CUG CCG CAG CGG G

AUU ACU Asp AAU Ser AGU U


A Ile AUC
AUA Thr ACC
ACA AAC
Lys AAA Arg AGC
AGA C
A
Met AUG ACG AAG AGG G

GUU GCU Ac.asp GAU GGU U


G Val GUC Ala GCC GAC Gli GGC C
GUA GCA Ac.glu GAA GGA A
GUG GCG GAG GGG G

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 34/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

An
 Numărul de clase fenotipice, genotipice şi raporturile de segregare 
la descendenţa hibridă în F2 (dominanţa completă) 

Încrucişarea   Numărul  Raportul claselor


 perechilor de grupelor combinărilor claselor claselor fenotipice
caractere de gameţi  de gameţi  fenotipice genotipice
Monohibridă  1 21=2 41=4 21=2 31=3 3:1
2 2 2 2
Dihibridă  
Trihibridă 23 223=4
=8 443=16
=64 223=4
=8 333=27
=9 9:3:3:1
27:9:9:9:
3:3:3:1
Tetrahibridă  4 24=16 44=256 24=16 34=81 81:27:27:27:27:9:
9:9:9:9:9:3:3:3:3:
1
Polihibridă  2 4 2 3 (3:1)

An
Tipuri de segregăre în cazul moştenirii independente 
monogenice şi digenice a caracterelor  

Tipul segregării  F2  FB 


 – 
Monogenică  3A :1aa 1Aa : 1aa-
(deosebire dominanţa completă  în toate cazurile
 prin o pereche 1AA : 2Aa : 1aa- de interacţiune 
de gene alele). dominanţă incompletă, a genelor alele.
codominare.
Digenică  1.Complementaritatea
(deosebire 9A – B – :3A –  bb:3aaB – :1aabb 1AaBb:1Aabb:1aaBb:1aabb
 prin două perechi  9A – B – :6 (A –  bb+aaB – ):1aabb 1AaBb:2(Aabb+aaBb): 1aabb
de gene nealele). 9A – B – :3A –  bb:4 (aaB –  + aabb) 1AaBb:1Aabb:2(aaBb+aabb)
9A – B – :7(A –  bb+aaB –  + aabb) 1AaBb:3(Aabb+aaBb+aabb)
2.Epistazia
13(A B  +A –  bb+aabb):3aaB –  
 –   – 
3(AaBb+Aabb+aabb):1aaBb
12(A – B –  +A –  bb):3aaB – :1aabb 2(AaBb+Aabb):1aaBb:1aabb
3.Polimeria
15(A1 – A2+a1a1A2 –  + A1 – a2a2) : 3(A1a1A2a2+A1a1a2a2+a1a1A2a2:
1 a1a1a2a2. 1 a1a1a2a2.

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 35/36
 

5/26/2018 Copy of Cule ge re de Proble me La Ge netic a Ge ne ra la - slide pdf.c om

 
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c opy-of-c ule ge re -de -proble me -la -ge netic a -ge ne ra la 36/36