18

20
TIPURI DE CILINDRI URINARI SI

TA
SEMNIFICATIA LOR DIAGNOSTICA

IN
Sorin Gîju

R
FE
N
O
C
Laboratorul Central de Analize al Spitalului Clinic de Urgenţă
R

Judeţean Timişoara
SS

Compartimentul Analiza Urinei

C
BB
O
Scopul lucrării este acela de a demonstra

18
eficienţa clinică a examenului de urină, în

20
special a sedimentului urinar.

TA
În lucrarea de faţă ne propunem să

IN
prezentăm unele situaţii în care examenul de

R
FE
urină (sedimentul urinar) are un rol definitoriu
în orientarea diagnostică.

N
O
C
Acest aspect merită evidenţiat deoarece are
R

o dublă valoare, una pentru omul de laborator

SS

iar cealaltă pentru clinicianul beneficiar al

C
BB

rezultatelor muncii noastre.

O
Cilindrii urinari (sau cilindrii adevaraţi)
sunt formaţiuni cilindrice, bine

18
20
conturate, cu capete rotunde sau rupte

TA
(niciodata ascuţite), cu diferite lungimi,

IN
grosimi, structuri şi moduri de formare.

R
Ei se formează la nivelul tubului contort distal

FE
şi colector (Fogazzi G.B., et al ); de asemenea

N
O
se pot forma şi la nivelul ramificaţiilor acestor
C
tubi fapt demonstrat prin prezenţa unor
R
SS

cilindrii ramificaţi în sedimentul urinar.

C

Proteinele sanguine care trec prin membrana

BB

glomerulară lezată se coaguleaza şi se

O

mulează pe tubii uriniferi (Dion R.).

Proteina Tamm-Horsfall.
S-a demonstrat că cilindrii hialini, cilindroizii şi

18
filamentele de mucus sunt toate alcătuite din fibrile

20
de proteină Tamm-Horsfall.

TA
Compoziţie.

IN
Proteina Tamm-Horsfall este o glicoproteină

R
izolată din urina normală de către Tamm şi Horsfall

FE
la începutul anilor ’50. Această proteină este

N
excretată de către braţul gros ascendent al ansei
O
C
Henle precum şi de prima parte a tubilor distali.
R

Cantitatea normală excretată pe zi este de 25-50

SS

mg. Proteina are o masă moleculară imensă în jur

C

de 7 milioane de Daltoni, cu 25%-40% din greutatea

BB

sa alcătuită din carbohidraţi. Această proteină este

O

o fracţie majoră a uromucoproteinei (Dion R. [58]).

Formare:
O teorie generală este aceea că cilindrii

18
celulari, granuloşi şi ceroşi reprezintă stadii

20
diferite de degenerare celulară în compoziţia

TA
cilindrului. Apariţia cilindrilor observaţi în

IN
sedimentul urinar depinde în mare parte de

R
FE
timpul cât aceştia rămân în tubi anterior

N
eliminării lor în urină.
O
Un cilindru celular se elimină rapid după
C
R

ce a fost format, în timp ce un cilindru ceros

SS

este reţinut mult timp în sistemul tubular

C

înaintea eliminării sale.

BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS
C
BB

Fig.1 - Formarea cilindrilor.

Locul de formare (după Bayer Corporation, modificat) (stânga) şi mecanismul formării cilindrilor prin
O

reprezentarea schematică a tranziţiei pornind de la cilindri cu celule epiteliale (care aderă la

matricea hialină), la cilindri granuloşi cu granulaţii grosiere şi ajungând până la cilindri ciroşi formaţi
în ansa Henle, tubii distali şi tubii colectori (Osborne şi colab.) (dreapta)
MECANISMUL DE FORMARE A CILINDRILOR (după ADDIS)
Addis a descris tipuri diferite de cilindrii, şi a stabilit o

18
relaţie între aceşti cilindrii şi starea clinică. El a propus de

20
asemenea o schemă de evoluţie pentru cilindri. În viziunea
sa, cilindrii celulari degenerează ca cilindri cu granulaţii

TA
grosiere, care la rândul lor degenerează în cilindri granuloşi,

IN
şi în final în cilindri ceroşi (Addis T., citat de Dion R.).

R
cilindri cu cilindri cilindri

FE
cilindri
celulari granulatii grosiere granulosi cerosi

N
O
C
Cilindrii ceroşi sunt formaţi din material amorf, asociat cu
R

fibrile Tamm-Horsfall (Haber M.H., et al). Această structură

SS

nu concordă cu teoria evoluţiei lui Addis.

Pe de altă parte, s-a mai demonstrat şi faptul că
C
BB

cilindrii granuloşi de tip II (fin granulari) sunt asociaţi cu

citoplasma granulară a celulelor tubulare renale degenerate
O

(Lindner L.E.,et al).

MECANISMUL DE FORMARE A CILINDRILOR
(după LINDNER)

18
Matricea cilindrilor este formată din fibre de

20
uromucoproteine şi e construită prin mecanismul

TA
descris mai jos (Lindner L.E.,et al), care are patru

IN
etape: iniţierea, creşterea, maturarea şi

R
evacuarea.Iniţierea: primele fibrile se fixează pe

FE
pereţii tubilor distali sau colectori, formând un

N
O
burete poros ca un grilaj; astfel, cilindrii iniţiali
C
au pori largi, urina şi detritusurile mici trecând
R
SS

prin el ; aceste fibrile iniţiale sunt alcătuite din

proteină Tamm-Horsfall; acest stadiu ar putea
C
BB

corespunde cilindrilor hialini prematuri descrişi

O

de Lindner.
Interpretarea generală a cilindrilor:
Cilindrii se apreciază raportând numărul lor per câmp (cu

18
obiectivul 10X sau 20X) şi se clasifică după tip (de exemplu

20
cilindrii ceroşi 5-10/câmp); în urina indivizilor normali sunt
absenţi sau rari.O absenţă a cilindrilor nu exclude o boală

TA
renală; pot fi absenţi sau rari în cazurile de nefrită cronică,

IN
progresivă, generalizată; in cazurile de boală renală acută,

R
cilindrii pot fi rari (sau absenţi) într-o singură probă, putând fi

FE
eliminaţi intermitent.Cilindrii sunt instabili în urină, în special

N
în urina diluată şi/sau alcalină (Addis T.)
O
Deşi prezenţa a numeroşi cilindrii este o dovadă solidă de
C
boală renală generalizată (de obicei acută), această prezenţă
R

nu este totuşi acceptată ca fiind un indicator fidel de

SS

prognostic.
C

În urma unei evoluţii favorabile a bolii renale poate

BB

avea loc regenerarea epiteliului tubilor renali, fapt dovedit de

prezenţa intactă a membranei bazale glomerulare.
O
 Tipul de cilindri Subtipuri
♦ prematuri
♦ tipici
Cilindri hialini ♦ încreţiţi

18
♦ convoluţi

Cilindri granuloşi (granulari) ♦ cu granulaţii fine

20
♦ cu granulaţii grosiere
♦ bruni-murdari
♦ tip I

TA
♦ tip II

Cilindri ceroşi (ciroşi) ♦ cu suprafaţa netedă

IN
♦ cu suprafaţa rugoasă

Cilindri celulari ♦ cu celule tubulare renale (tubulo-renale)

R
♦ eritrocitari

FE
♦ leucocitari
-cu granulocite
-cu eozinofile
-cu monocite

N
-cu macrofage

Cilindri grăsoşi
O
♦ cu picături de lipide
C ♦ cu corpi grăsoşi ovalari
♦ cu cristale de colesterol
R
Cilindri cu cristale ♦ oxalat de calciu
♦ acid uric
SS

♦ urat sau fosfat amorf

Cilindri cu microorganisme ♦ bacterii

C

♦ fungi
BB

Cilindri pigmentari ♦ hemoglobină

♦ mioglobină
♦ bilirubină
O

Cilindri micşti ♦ hialini-granulari

♦ granulari-ceroşi
♦ granulari-celulari
CILINDRII HIALINI
Cilindrii hialini sunt formaţi în absenţa celulelor; conţin numai

18
proteină Tamm-Horsfall care le conferă un indice de refracţie

20
foarte redus. În consecinţă ei pot fi observaţi mai bine în
contrast de fază sau prin reducerea luminii (Fogazzi G.B., et

TA
al).Când sunt prezenţi în număr mic (0-1/câmp) în urina

IN
concentrată a diferiţilor pacienţi fără afectare renală, cilindri

R
hialini nu indică întotdeauna o boală renală clinic

FE
semnificativă (Dion R., et al).Numărul mare de cilindri hialini
pot fi observaţi în asociere cu proteinuria de origine renală

N
O
(boală glomerulară) sau extrarenală (proteinuria din mielom).
C
Se presupune că excesul de proteine serice în lumenul
R

tubular favorizează precipitarea mucoproteinei Tamm-

SS

Horsfall (Fogazzi G.B., et al).

Unele cercetări au demonstrat apariţia unor modificări în
C
BB

aspectul cilindrilor hialini, în timp, după exerciţii fizice

intense (Lindner L.E.,et al ).
O
 Tipuri de cilindri hialini (după Lindner L.E.,citat de Dion R.)

18
20
Nume Timp Aspect*

TA
IN
Cilindru hialin “prematur” O oră Gol

R
FE
Cilindru hialin “tipic” 3 ore Plin

N
Cilindru hialin “încreţit”
O 5 ore Zbârcit
C
R
SS

Cilindru hialin “convolut” 12-24 ore Convolut

C
BB
O
 18
Cilindrii hialini “convoluţi” au

20
această formă se datorită tensiunilor

TA
IN
apărute în structura matricei hialine.

R
(Lindner L.E.,et al).

FE
Cilindrii hialini convoluţi indică o
N
O
leziune la nivelul membranei bazale
C
glomerulare care permite scurgerea
R
SS

de proteine prin filtrul glomerular

C

renal (Lindner L.E.,et al).

BB
O
Cilindrii hialini pot să nu fie găsiţi dacă proteinuria

18
este masivă din cauza diluării urinii (densitate =
1010) sau din cauza pH-ului alcalin al acesteia

20
În cazul unei cilindrurii masive apare un număr

TA
mare de cilindrii hialini dar proteinuria poate fi

IN
nedozabilă (Fogazzi G.B., et al )Subiecţii normali

R
pot elimina cantităţi variabile de cilindri hialini

FE
(număr de cilindri/câmp)

N
O
Subiecţii normali pot elimina cantităţi variabile de
C
cilindri hialini (număr de cilindri/câmp).Ocazional a
R

fost evidenţiată o cilindrurie abundentă (cu cilindrii

SS

hialini) după o singură doză de furosemid

C

administrat oral (60-80 mg) sau de acid etacrinic

BB

(50-100 mg) (Imhof et al citat de Fogazzi G.B. )

O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS
C
BB

Fig.150 - Cilindru hialin prematur. Fig.154 – Cilindri hialini tipici (1) alături
MO x 320 (colecţie personală) de un cilindroid cu granulaţii (2).
O

MCF x 640 (colecţie personală)

 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig.40a Fig.40b
O
C
R

Fig. 40a, Fig. 40b. Cilindru gigant (macrocilindru) hialin convolut.

SS

MO x 100 (fig.40a)
MCF x 100 (fig.40b)
C

(colecţie personală)
BB
O
CILINDRII HIALINI
Cilindrii hialini sunt formaţi în absenţa celulelor; conţin numai

18
proteină Tamm-Horsfall care le conferă un indice de refracţie

20
foarte redus. În consecinţă ei pot fi observaţi mai bine în
contrast de fază sau prin reducerea luminii (Fogazzi G.B., et

TA
al).Când sunt prezenţi în număr mic (0-1/câmp) în urina

IN
concentrată a diferiţilor pacienţi fără afectare renală, cilindri

R
hialini nu indică întotdeauna o boală renală clinic

FE
semnificativă (Dion R., et al).Numărul mare de cilindri hialini
pot fi observaţi în asociere cu proteinuria de origine renală

N
O
(boală glomerulară) sau extrarenală (proteinuria din mielom).
C
Se presupune că excesul de proteine serice în lumenul
R

tubular favorizează precipitarea mucoproteinei Tamm-

SS

Horsfall (Fogazzi G.B., et al).

Unele cercetări au demonstrat apariţia unor modificări în
C
BB

aspectul cilindrilor hialini, în timp, după exerciţii fizice

intense (Lindner L.E.,et al ).
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
CILINDRII GRANULOŞI (GRANULARI)

18
Cilindrii granuloşi tipici au suprafaţa

20
acoperită cu granulaţii care au forme şi

TA
dimensiuni variabile. Granulaţiile pot fi fine

IN
sau grosiere, transparente sau întunecate. Ei

R
sunt de obicei o formă de degenerare a

FE
cilindrilor celulari.

N
O
Experienţa arată că cilindrii granuloşi cu
C
granulaţii fine sunt mult mai frecvent întâlniţi
R

decât cei cu granulaţii grosiere. De asemenea,

SS

o prezenţă rară a cilindrilor granuloşi este

C
BB

considerată fiziologică (Dion R. [58])

O
Cilindrii granuloşi tip I
Cilindrii granuloşi de tip I au fost descrişi ca

18
fiind cilindri ce includ celule distruse (detritusuri).

20
Acest tip I prezintă granulaţii de mărimi variabile cu

TA
o distribuţie în grămezi. Originea acestor detritusuri

IN
este probabil leucocitară.Colorarea acestor cilindrii

R
cu coloraţia Sternheimer-Malbin ne oferă rezultate

FE
îndoielnice. Se presupune că aceşti cilindri sunt

N
alcătuiţi din detritusuri celulare de diferite tipuri
O
C
inclusiv din leucocite degenerate.Termenul de
R

„cilindri cu detritusuri celulare” ar putea fi mult mai

SS

apropiat de realitate şi mai puţin confuz decât cel de

C

cilindrii granuloşi tip I (Lindner L.E., et al]).

BB
O
Cilindrii granuloşi tip II

18
Cilindrii granuloşi tip II sunt descrişi ca fiind cilindri

20
cu matrice hialină umpluţi cu granule similare
granulelor citoplasmatice degenerate. Există o

TA
relaţie între structura acestor granule şi citoplasma

IN
granulară a celulelor tubulare degenerate. Cauzele

R
acestei degenerări nu sunt pe deplin elucidate, iar

FE
proteinuria este prezentă în mod constant.

N
O
O proteină încărcată excesiv ar putea fi
C
responsabilă de degenerarea granulară a celulelor
R

tubulare. Citoplasma granuloasă ar putea fi apoi

SS

integrată în cilindru ca: granule libere, fragmente

C

citoplasmatice sau ca şi cellule.

BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS

fig.174a fig.174b
C
BB

Fig.174a, Fig.174b - Cilindri granuloşi cu granulaţii grosiere.

MO x 640 (fig.174a), MCF x 640 (fig.174b) (colecţie personală)
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS

fig.175a fig.175a
C
BB

Fig.175a, Fig.175b - Cilindri granuloşi cu granulaţii fine.

MO x 640 (fig.175a), MCF x 640 (fig.175b) (colecţie personală)
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
 18
Apariţia unui mare număr de cilindrii

20
granuloşi (cilindrurie masivă)

TA
IN
împreună cu o proteinurie masivă,

R
cilindri grăsoşi, corpi grăsoşi ovali şi

FE
picături de grăsime sugerează
N
O
existenţa unui sindrom nefrotic
C
(Fogazzi G.B., et al)
R
SS
C
BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.41. Cilindrurie masivã cu cilindri Fig.42. Cilindrurie cu cilindri granuloşi
R
granuloşi în marea majoritate cu granulaţii şi câţiva hialini.
SS

fine. (MCF x 400) (colecţie personală).

(MCF x 400) (colecţie personală).
C
BB
O
La unii bolnavi cilindrii granuloşi

18
sunt probabil rezultatul precipitării

20
neregulate a proteinei Tamm-Horsfall,

TA
IN
formându-se prin depunerea de

R
granulaţii (grosiere sau fine) pe

FE
suprafaţa matricei proteice a cilindrului
N
O
(Fogazzi G.B., et al).
C
Implicaţii clinice: sindrom nefrotic ,
R
SS

glomerulonefrite severe, pielonefrite,

C

nefroscleroză malignă, intoxicaţie

BB

cronică cu plumb.
O
 18
20
Cilindrii brun murdari sunt asociaţi cu

TA
necroza tubulară acută. Această necroză

IN
R
tubulară este adesea de natură

FE
ischemică.

N
O
Aceşti cilindri pot fi de asemenea
C
văzuţi în hemoliza masivă intravasculară
R
SS

conducând la insuficienţă renală (Dion

C

R.).
BB
O
 18
Cilindrii brun murdari sunt frecvent

20
însoţiţi de:
- cilindri celulari

TA
- mai multe celule tubulare (adesea

IN
R
necrotice şi pigmentate)

FE
- cilindri ceroşi (dacă staza nu e

N
recentă).
O
C
Culoarea maro murdară se datorează
R

pigmenţilor prezenţi în granulaţii.

SS

Culoarea maro murdară nu este

C
BB

întotdeauna uşor de distins de culoarea

roşu-portocalie a cilindrilor eritrocitari.
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.43. Cilindri granuloşi cu granulaţii brun- Fig.44. Cilindri granulos cu granulaţii
murdare (2) alături de un cilindru granulos brun-murdare.
R

cu granulaţii fine (1). MCF x 640 (colecţie personală)

SS

MCF x 640 (colecţie personală) (filtru verde)

C
BB
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
Cilindrii ceroşi îşi datorează numele
matricei opace asemănătoare cu ceara.

18
20
Această matrice este asociată cu o

TA
perioadă lungă de stază urinară (Haber

IN
M.H.,Lindner L.E., citaţi de Fogazzi G.B.).

R
Cilindrii ceroşi mari au fost denumiţi în

FE
trecut cilindri de insuficienţă renală
N
stadiul final. O
C
R

Cilindrii ceroşi sunt întâlniţi în:

SS

insuficienţa renală cronică (în special)

C
BB

inflamaţii şi degenerescenţe tubulare

O

obstrucţie localizată a nefronilor.

Cilindri ciroşi,granuloşi şi hialini

18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.38a Fig.38b
R
SS

Fig.38a, Fig.38b. Cilindri ciroşi; unul convolut şi unul specific (cu capetele pătrate).
C

MO x 640. (fig.38a), MCF x 640 (fig.38b) (colecţie personală)

BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig.39a O Fig.39b
C
R

Fig.39a, Fig.39b. Cilindru ciros specific (cu incizuri caracteristice) alături de un cilindru
SS

granulos. Coloraţie Sternheimer-Malbin

MO x 400 (fig.39a), MCF x 400 (fig.39b) (colecţie personală)
C
BB
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
Cilindrii grăsoşi sunt alcătuiţi de

18
regulă din mai multe picături de

20
grăsime depuse pe matricea hialină.

TA
Prezenţa picăturilor de grăsime, a

IN
corpilor grăsoşi ovali şi a cilindrilor

R
FE
grăsoşi este caracteristică

N
sindromului nefrotic.
O
C
Cilindrii grăsoşi apar în afecţiunile
R
SS

cronice renale şi indică existenţa unor

C

leziuni degenerative şi inflamatorii

BB

tubulare.
O
Această grăsime este probabil alcătuită

18
din esteri de colesterol care se observă

20
în urină sub formă de:

TA
- corpi grăsoşi ovali atunci când celulele

IN
sunt descuamate

R
FE
- picături libere de grăsime

N
- cilindri găsoşi (dacă lipidele sunt
O
C
eliminate din celule).
R
SS
C
BB
O
 18
Când aceste picături formează cruci de

20
Malta identificate în lumină polarizată

TA
sunt numite corpi grăsoşi ovali.

IN
Corpii grăsoşi ovali sunt asociaţi cu

R
FE
sindromul nefrotic în condiţiile unei

N
proteinurii masive (Zimmer J.G., et al,
O
Braden G. L., et al).
C
R

Legătura dintre sindromul nefrotic şi

SS

lipidurie nu este cunoscută.

C
BB
O
Lipiduria poate fi asociată cu o

18
creştere a lipidelor plasmatice.

20
Aceştia mai pot apărea şi în lichidul

TA
IN
seminal al bolnavilor cu prostatită sub

R
forma macrofagelor grăsoase (Dion R.).

FE
În sindromul nefrotic, grăsimea se
N
O
acumulează în celulele tubulare renale
C
de unde ajung în urină, formând corpii
R
SS

grăsoşi ovali.
C
BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
Fig.27a Fig.27b

N
Fig. 27a, Fig.27b, Fig.27c. Cilindru mixt

O (granulos şi grăsos); depunerile lipidice

C
sunt observate la una dintre extremităţi
MO x 400 (fig.27a)
R

MCF x 400 (fig.27b)

SS

În lumină polarizată se observă „crucile

de Malta” specifice.
C

MLP x 400 (fig.27c)

BB

(colecţie personală)
O

Fig.27c
 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig. 28. Cilindru grăsos.MCF x 640 O Fig.28’. Cilindru grăsos provenind de
C
(colecţie personală) la acelaşi pacient.
Coloraţie cu Sudan III.
R

MCF x 640 (colecţie personală)

SS
C
BB
O
Datorită dificultăţilor în interpretare,

18
este important ca prezenţa eritrocitelor

20
dismorfe să fie considerată ca un semnal

TA
de avertizare pentru examinator şi să

IN
determine căutarea cu atenţie a

R
FE
cilindrilor eritrocitari în sedimentul

N
urinar.
O
C
R

Numai identificarea cilindrilor

SS

eritrocitari poate fi considerată o dovadă

C
BB

incontestabilă a originii glomerulare a

O

unei hematurii (Fassett R.G., et al).

 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.7a Fig.7b
R
SS

Fig.7a, Fig.7b. Cilindru cu hematii (provenite de la acelaşi pacient); hematiile sunt

C

identificabile şi pentru o mai bună observare a structurii lui s-a efectuat un frotiu colorat cu
BB

safranină.
MO x 1000 ( fig.7a)
O

MCF x 1000 (fig.7b)

(colecţie personală)
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.8a Fig.8b
R
SS

Fig.8a ,Fig.8b. Cilindri eritrocitari adevăraţi dispuşi într-o masă de hematii.

MO x 640 (fig.8a)
C

MCF x 640 (fig.8b)

BB

(colecţie personală)
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
Datorită dificultăţilor în interpretare,

18
este important ca prezenţa eritrocitelor

20
dismorfe să fie considerată ca un semnal

TA
de avertizare pentru examinator şi să

IN
determine căutarea cu atenţie a

R
FE
cilindrilor eritrocitari în sedimentul

N
urinar.
O
C
R

Numai identificarea cilindrilor

SS

eritrocitari poate fi considerată o dovadă

C
BB

incontestabilă a originii glomerulare a

O

unei hematurii (Fassett R.G., et al).

Cilindri leucocitari sunt prezenţi în

18
diferite situaţii clinice cum ar fi tumorile

20
plasmocitare care infiltrează ţesutul

TA
interstiţial (Dion R.).

IN
Semnificaţii clinice:

R
FE
- prezenţa cilindrilor leucocitari indică

N
existenţa unei infecţii a parenchimului
O
C
renal
R

- pielonefrite (cel mai frecvent – fiind

SS

consideraţi patognomonici)
C
BB

- glomerulonefrită acută
O

- inflamaţii interstiţiale renale

 Macrofage şi cilindri cu macrofage

18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS

Fig.17. Cilindru leucocitar cu macrofage.

MCF x 640 (colecţie personală)
C

Fig.204b - Cilindru leucocitar (1),cilindru cu

BB

hematii degenerate (2) şi un cilindru

granulos cu granulaţii fine (3) alături de
hematii şi leucocite.
O

MCF x 640 (colecţie personală)

 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig. 33. Cilindru leucocitar în care se observă Fig.34. Cilindru ciros (1) cu câteva incluzii
R
celule Sternheimer-Malbin leucocitare (săgeată). Se observă şi în
SS

(1-săgeată) cu diametru mai mare şi nucleul acest caz omogenitatea coloraţiei.Cilindru

colorat în albastru palid şi leucocite neutrofile hialin mai pal şi neomogen (2), un cilindru
(2-săgeată) de culoare roşie toate incluse în granulos colorat intens (3) fiind dificil de
C

matricea hialină roz. precizat afinitatea tinctorială a celulelor

BB

Coloraţie Sternheimer-Malbin degenerate. Coloraţie Sternheimer-Malbin

MCF x 640 (colecţie personală) În contrast de fază diferenţierea între
O

diferitele tipuri de cilindrii este mult mai

evidentă.MCF x 640 (colecţie personală)
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.35. Cilindru leucocitar provenind de la un Fig.36. Cilindru leucocitar cu macrofage
copil cu glomerulonefrită post-streptococică. (coloraţie Sternheimer - Malbin) provenind
R

MCF X 320 (colecţie personală) de la un pacient cu insuficienţă hepatică în

SS

stadiu terminal.
MO X 320 (colecţie personală)
C
BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig.37a O Fig.37b
C
R

Fig. 37a, Fig.37b. Cilindru leucocitar având leucocitele incluse în matricea hialină roz.
SS

Coloraţie Sternheimer-Malbin
MO x 640 (fig.37a )
C

MCF x 640 (fig.38b)

BB

(colecţie personală)
O
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
 18
20
Deoarece, uneori, pielonefrita poate

TA
evolua complet asimptomatic, chiar

IN
dacă ţesutul renal este progresiv

R
FE
distrus, examinarea atentă în această

N
situaţie, a sedimentului urinar pentru
O
C
depistarea cilindrilor leucocitari este
R

foarte importantă.
SS
C
BB
O
 Cilindrii de bilirubină sunt prezenţi în
urina pacienţilor cu icter asociat cu

18
20
creşterea bilirubinei directe sau a celei

TA
conjugate (Fogazzi G.B., et al).

IN
Macrofagele cu incluzii de bilirubină

R
sunt izolate în sedimentul pacientilor cu

FE
ciroză hepatică decompensată.
N
O
Diversele tipuri de cilindri (de exemplu:
C
R

hialini, granuloşi sau celulari) pot fi

SS

coloraţi în galben-portocaliu, culoarea

C
BB

specifică pentru bilirubină.

O
 18
Macrofagele conţinute în cilindri nu

20
sunt chiar atât de rare.

TA
Ei au aceeiaşi semnificaţie ca şi

IN
macrofagele

R
FE
Cilindri sunt adesea raportaţi ca fiind

N
cilindri leucocitari.
O
C
Motivul principal se datorează faptului
R

că macrofagele sunt rar recunoscute.

SS
C
BB
O
 Macrofage cu bilirubină, cilindri cu bilirubină şi cristale de
bilirubină

18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R

Fig.18. Macrofag cu incluzii de bilirubină Fig.19. Cilindru cu macrofage colorate cu

SS

izolat în sedimentul unui pacient cu ciroză bilirubină (portocaliul caracteristic).

hepatică decompensată. MO x 640 (colecţie personală)
C

MCF x 640 (colecţie personală)

BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig. 20. Cilindru granulos cu macrofage cu Fig. 21. Cilindru cu cristale cu bilirubină
R
bilirubină (portocaliul caracteristic). (portocaliul caracteristic).
MCF x 640 (colecţie personală)
SS

MCF x 640 (colecţie personală)

C
BB
O
Numai identificarea cilindrilor

18
eritrocitari poate fi considerată o dovadă

20
incontestabilă a originii glomerulare a

TA
unei hematurii (Fassett R.G., et al).

IN
R
Datorită dificultăţilor în interpretare,

FE
este important ca prezenţa eritrocitelor
N
O
dismorfe să fie considerată ca un semnal
C
R

de avertizare pentru examinator şi să

SS

determine căutarea cu atenţie a

C
BB

cilindrilor eritrocitari în sedimentul

O

urinar.
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS
C

Fig.27a Fig.27b
BB

Fig.27a ,Fig.27b. Cilindri eritrocitari adevăraţi dispuşi într-o masă de hematii.

MO x 640 (fig.27a)
O

MCF x 640 (fig.27b)

(colecţie personală)
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS

Fig.28a Fig.28b
C

Fig.28a,Fig.28b. Cilindri eritrocitari adevăraţi (1), cilindru cu hematii (2)

BB

MO x 640 (fig.28a)
MCF x 640 (fig.28b)
O

(colecţie personală)
 18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
R
SS
C

Fig.29. Masă de hematii dismorfe cu foarte multe Fig.30. Cilindru eritrocitar având o formă
BB

acantocite şi un cilindru eritrocitar situat central, de „căluţ de mare”in matricea căruia unele
observate într-un sediment cantitativ pe o lamă hematii sunt identificabile altele nu,
acestea din urmă fiind aglomerate spre
O

Fuchs – Rosenthal. M.O. X 320 (colecţie personală)

mijlocul cilindrului. M.C.F. X 400. Coloraţie
Sternheimer Malbin (colecţie personală).
 18
Cilindrii de hemosiderină sunt un semn

20
clar de hemoliză cronică.

TA
Când sunt necoloraţi aceştia sunt

IN
asemănători cu cilindrii eritrocitari dar

R
FE
spre deosebire de aceştia nu sunt

N
întotdeauna asociaţi cu hematuria
O
(Piccoli G., et al).
C
R

Prezenţa hemosiderinei este

SS

confirmată prin coloraţia cu albastru de

C
BB

Prusia
O
Cilindri rari

18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig.45a Fig.45b
R
SS

Fig.45a, Fig.45b Cilindru de hemosiderină.Coloraţie cu albastru de Prusia

MO x 400 (fig.45a)
C

MCF x 400 (fig.45b)

BB

(colecţie personală)
O
Cilindrii de mioglobină au o culoare
brună similară cu cea a cilindrilor de

18
20
hemoglobină.

TA
Cilindrii de mioglobină se diferenţiază

IN
mai greu de cilindrii de hemoglobină prin

R
microscopie optică, iar cunoaşterea

FE
contextului clinic în care apar este
N
O
indispensabilă pentru stabilirea tipului
C
R

de cilindru existent.
SS

Apar în urina pacienţilor cu insuficienţă

C
BB

renală asociată cu rabdomioliză (Fogazzi

O

G.B., et al ).
 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig.46a
O Fig.46b
C
R

Fig.46a, Fig.46b. Cilindru de mioglobină (observat în sedimentul unui bolnav

SS

suferind de insuficienţă renală asociată cu rabdomioliză ).

MO x 400 (fig.46a)
C

MCF x 400 (fig.46b)

BB

(colecţie personală)
O
 18
Prezenţa cilindrilor microbieni este

20
patognomonică pentru pielonefrite.

TA
Cilindrii cu levuri sunt foarte des

IN
R
întâlniţi la pacienţii cu diabet. Cilindri cu

FE
levuri mai sunt găsiţi şi în preparatele
N
O
provenite de la pacienţii imunodeprimaţi
C
(Schumann B.G., et al).
R
SS
C
BB
O
 18
20
TA
IN
R
FE
N
Fig.47.Cilindru microbian.MCF x 640 Fig.48 -Cilindru cu levuri.

O
(colecţie personală) MCF x 320
(colecţie personală)
C
R
SS
C
BB
O
Cilindri cu cristale şi cristale patologice

18
20
TA
IN
R
FE
N
O
C
Fig49b Fig49c
R
SS
C

Fig.49b, Fig.49c - Cilindru de acid uric.

BB

MCF x 640 (fig.49b)

MLP x 640 (fig.49c)
O
 18
20
TA
IN
R
FE
Fig.50a Fig.50b

N
O
C
Fig.50a, Fig.50b, Fig.50c - Cilindru de
R
urat izolat în sedimentul urinar al
SS

unui pacient cu nefropatie gutoasă.

MO x 640 (Fig.50a)
MCF x 640 (Fig.50b)
C

MLP x 640 (Fig.50c)

BB

(colecţie personală)
O

Fig.50c
O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
 18
Fig.51.Cilindru de oxalat de calciu

20
(dihidrat-“plic de scrisoare”) situat
într-o masă de floră. MO x 400

TA
(colecţie personală)

IN
R
FE
N
Cilindrii de oxalaţi sunt observaţi în cazurile de
O
hiperoxalurie şi în intoxicaţiile cu polietilen glicol. În
C
acest context, cristalizarea este masivă şi cristalele
R
SS

de oxalat de calciu sunt de tip monohidrat (trunchi

de copac).
C
BB

Cilindrii de oxalaţi pot fi observaţi şi la pacienţii cu

hipercalcemie. Aceşti cilindri pot indica un risc de
O

nefrocalcinoză (Fogazzi G.B., et al,).

O
BB
C
SS
R
C
O
N
FE
R
IN
TA
20
18
 18
Interpretarea sigură a acestor celule

20
necesită preparate fixate şi colorate la

TA
serviciul de anatomie patologică.

IN
R
FE
Concluzii:Din materialul fotografic
N
O
prezentat concluzionăm că sedimentul
C
urinar corect efectuat şi corect
R
SS

interpretat poate aduce informaţii

C

importante asupra afecţiunii pacientului

BB
O