Sunteți pe pagina 1din 15

Etnia rromă din oltenia.

Studiu de geografie umană

http://docs.exdat.com/docs/index-74276.html

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ETNIA RROMĂ DIN OLTENIA. STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ.

Cuprins:

INTRODUCERE

Capitolul 1 ASPECTE ISTORICE REFERITOARE LA PREZENŢA RROMILOR PE TERITORIUL


ROMÂNIEI.

1.1. Teorii cu privire la originea rromilor.

1.2. Factori care au dus la pătrunderea populaţiei rrome în spaţiul românesc.

1.3. Dezrobirea rromilor şi efectele acestei măsuri politico-sociale.

1.4. Apariţia şi dezvoltarea etniei rrome în Oltenia.

Capitolul 2 COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC AL RROMILOR. ASPECTE CALITATIVE ŞI


CANTITATIVE.

2.1. Repartiţia spaţială a rromilor.

2.1.1. Relaţia cadru natural şi distribuţia în teritoriu a rromilor în Oltenia.

2.1.2. Ponderea populaţiei rrome în totalul populaţiei Olteniei.

^ 2.2. Dinamica populaţiei rrome în Oltenia.

2.2.1. Evoluţia numerică a populaţiei rrome.

2.2.2. Afilierea etnică-problemă a evaluării populaţiei rrome la recensământul din 2002.

2.2.3. Fertilitatea şi manifestarea ei în cadrul populaţiei de rromi.

2.2.3.1. Factorii care influenţează fertilitatea.

2.2.3.2. Fertilitatea ridicată- consecinţă a unui model de viaţă tradiţional sau o caracteristiă a nivelului
economic? Specificităţi în cadrul neamurilor de rromi.

2.2.4. Mortalitatea.

2.2.4.1. Evaluarea mortalităţii infantile.

2.2.4.2. Morbiditatea.

2.2.5. Mobilitatea spaţială a populaţiei rrome.


2.2.5.1. Atitudinea vis a vis de migraţie.

2.2.5.2. Manifestarea actuală a preferinţei pentru migraţia internaţională. Cauze şi efecte.

^ 2. 3. Structura populaţiei rrome.

2.3.1. Structura socio-economică.

2.3.2. Structura pe medii.

2.3.3. Structura pe confesiuni religioase.

2.3.4. Structura lingvistică. Limba rromani- element de identificare a rromilor?

Capitolul 3 RROMII ŞI CONTEXTUL ECONOMIC. DINAMICA STRUCTURII OCUPAŢIONALE.


DIFERENŢIERI REGIONALE.

^ 3.1. Tipuri de preocupări- adaptare şi necesitate

3.2. Neamurile de rromi- trecut şi prezent.

3.2.1. Romii care prelucrau metalul.

3.2.1.1. Patternul cultural specific rromilor căldărari.

3.2.1.2. Patternul cultural specific rromilor argintari.

3.2.1.3. Patternul cultural specific rromilor cositorari (spoitori).

3.2.1.4. Patternul cultural specific rromilor fierari.

3.2.1.5. Patternul cultural specific rromilor potcovari.

^ 3.2.2. Rromii care prelucrau lemnul.

3.2.2.1. Patternul cultural specific rromilor rudari.

3.2.2.1.1. Rudarii populaţie de rromi?

3.2.2.1.2. Caracteristici actuale ale populaţiei de rudari.

3.2.3. Rromii care prelucrau lutul.

3.2.3.1. Patternul cultural specific rromilor cărămidari.

^ 3.2.4. Rromii care de-a lungul timpului au practicat diferite meserii.

3.2.4.1. Patternul cultural specific rromilor ursari.

3.2.4.2. Patternul cultural specific rromilor lăutari.

3.2.4.3. Patternul cultural specific rromilor tismănari.

3.2.4.4. „Neamului hoţilor” adevăr sau mit?

^ 3.3. Tendinţe actuale în contextul economiei de piaţă.

Capitolul 4 ASPECTE CUTUMIARE ÎN CULTURA TRADIŢIONALĂ RROMĂ.


4.1. Familia factor de supravieţuire a elementului tradiţional.

4.2. Ritualuri nupţiale în cultura tradiţională rromă.

4.2.1. Specificităţi actuale legate de căsătorie la neamurile de rromi.

^ 4.3. Cutume legate de naştere şi botez.

4.4. Obiceiurile funerare şi neamurile de rromi.

4.5. „Judecata ţigănească” şi rolul său în organizarea intra-comunitară.

4.6. Portul tradiţional- manifestare simbolistică sau practică?

^ 4.7. Specificul casei şi gospodăriei rrome. Păstrarea elementului tradiţional şi modernismul „hibrid”
între estetic sau inestetic.

Capitolul 5 ACŢIUNI DE DISCRIMINARE/ MARGINALIZARE A RROMILOR

5.1. Acte normative cu privire la problema discriminării.

5.2. Denumirea de „rrom” consecinţă a discriminării?

^ 5.3. Percepţia şi marginalizarea.

5.3.1. Rolul percepţiei endogene şi autosegregarea.

5.3.2. Percepţia exogenă şi segregarea.

5.4. Acţiuni de discriminare exercitate asupra populaţiei rrome.

5.4.1. Acţiuni de discriminare pozitivă manifestate la nivelul Olteniei.

5.4.2. Discriminarea negativă –percepţie şi manifestare.

Capitolul 6 EXCLUZIUNEA SOCIALĂ ŞI CONSECINŢELE EI.

^ 6.1. Indici de determinare a excluziunii sociale.

6.1.1. Indicele accesibilităţii.

6.1.2. Indicele de evaluare a infrastructurii tehnico-edilitare.

6.1.3. Indicele de evaluare a veniturilor.

6.1.4. Indicele de excluziune socială.

^ 6.2. Gradul de ocupare element determinant al excluziunii sociale.

6.3. Evaluarea nivelului de sărăcie.

6.3.1. Aspecte teoretice cu privire la manifestarea sărăciei.

6.3.2. Sărăcia şi percepţia subiectivă.

6.3.3. Sărăcia şi percepţia obiectivă.


6.3.3.1. Nivelul veniturilor.

6.3.3.1.1.Veniturile deţinute în raport cu nevoile.

6.3.3.1.2. Veniturile necesare în raport cu nevoile.

6.3.3.2. Asistenţa socială şi populaţia de rromi.

^ 6.3.4. Consumul – specific şi configurare.

6.3.5. Niveluri de sărăcie înregistrate la populaţia de rromi.

Capitolul 7 CALITATEA LOCUIRII.

7.1. Tipuri de locuinţe specifice populaţiei rrome .

7.1.1. Caracteristici ale locuinţelor individuale.

7.1.2. Locuinţele colective.

7.1.3. Tipuri de materiale de construcţie.

^ 7.2. Mărimea locuinţelor rrome.

7.2.1. Indicele rezidenţial în arealele cu populaţie rromă.

7.2.1.1. Areale ce manifestă aglomerare redusă.

7.2.1.2. Areale optim aglomerate.

7.2.1.3. Areale supraaglomerate.

^ 7.3. Confortul locuinţelor rrome.

7.3.1. Accesul la utilităţi.

7.3.1.1. Alimentarea cu apă.

7.3.1.2. Racordul la canalizare.

7.3.1.3. Alimentarea cu electricitate.

7.3.1.4. Sisteme de încălzire a locuinţelor.

^ 7.3.2. Instalaţii sanitare şi săli de baie în interiorul locuinţelor.

7.3.3. Bucătăria-spaţiu obligatoriu în cadrul locuinţei moderne.

7.3.4. Dotarea locuinţelor cu bunuri de utilizare îndelungată.

Capitolul 8 SOLUŢII CU PRIVIRE LA INTEGRAREA RROMILOR.

^ 8.1. Integrare sau asimilare?

8.2. Integrarea în sistemul economic.

8.3. Integrarea în sistemul socio-cultural.


8.3.1. Integrarea în sistemul medical.

8.3.2. Integrarea în sistemul de invăţământ.

^ 8.3.2. Percepţia exogenă a infracţionalităţii şi manifestarea acesteia în cadrul localităţilor cu populaţie


rromă.

8.4. Integrarea în sistemul politic.

CONCLUZII.

BIBLIOGRAFIE.

Rromii reprezintă la ora actuală una dintre etniile ce atrag un interes real prin caracteristicile economice, sociale
sau culturale, constituindu-se într-o populaţie într-o contiunuă schimbare, asupra căreia şi-au pus amprenta
considerabil factorii istorici, politici sau economici specifici evoluţiei teritoriului românesc pe ansamblu.

Studiului etniei rrome din Oltenia presupune pe de o parte o identificare a problemelor ce însoţesc acestă etnie,
pe de altă parte explicarea cauzală a acestora în funcţie de caracteristicile specifice înregistrate la nivel regional,
în vederea determinării unor strategii menite să ofere soliţii pentru rezolvărea acestora.

Teza de doctorat este structurată în 8 capitole şi îşi propune studierea populaţiei rrome sub aspect complex, în
corelaţie cu disparităţile regionale, evoluţia istorică a acesteia, situaţia socială şi economică actuală,
caracteristicile demografice în trecut şi prezent, toate acestea în strânsă legătură cu specificul cultural al etniei.

În capitolul 1 intitulat „^ ASPECTE ISTORICE REFERITOARE LA PREZENŢA RROMILOR PE


TERITORIUL ROMÂNIEI” se analizează premisele pătrunderii rromilor pe teritoriul românesc, insistând pe
factorii ce au determinat constituirea arealului în zonă de atractivitate pentru această populaţie. Informaţiile de
ordin istoric cu privire la existenţa rromilor pe teritoriul ţării noastre nu pot ocoli teoriile legate de elementul
migraţie, element care a jucat un rol esenţial în prezenţa actuală a acestora.

Pentru explicarea itinerariului populaţiei de rromi am apelat la analize ale traseelor şi perioadelor de migraţie,
diferitele influenţe manifestate de popoarele nou întâlnite ori atitudini de excludere sau persecuţie. Ipotezele
menţionate au menirea de a explica totodată şi cauzele cu privire la pătrunderea rromilor în acest spaţiu, printre
acestea numărându-se robia şi statutul social-juridic din acea perioadă, constituirea acestora într-o importantă
forţă de muncă ori măsurile de sedentarizare care au condus de cele mai multe ori la mişcări ale populaţiei.
Dezrobirea rromilor a avut efecte sociale puternice, determinând schimbări radicale ale caracteristicilor acestora,
conducând la o puternică mişcare migratorie denumită a doua mare migraţie a rromilor.

Apariţia rromilor pe teritoriul Olteniei a fost analizată obligatoriu în contextul apariţiei acesteia pe teritoriul
Ţărilor Române, în primul rând datorită inexistenţei documentelor cu privire la această populaţie anterior
secolului al XIV-lea. Primele atestări documentare apar în stânsă legătură cu situaţia economică a acestora, fiind
reprezentate de acte de danie, de vânzare sau de schimb, cu referinţă clară la robii rromi.

În capitolul al doilea intitulat „^ COMPORTAMENTUL DEMOGRAFIC AL RROMILOR. ASPECTE


CALITATIVE ŞI CANTITATIVE” accentul cade pe elementele demografice actuale specifice acestei etnii,
repartiţia la nivelul Olteniei nefiind una întâmplătoare, ci în strânsă legătură cu factorii fizico-geografici, cadrul
natural determinând existenţa unei corelaţii directe între resursele devenite disponibile, practicarea meseriei
tradiţionale şi neamurile de rromi. Este analizată ponderea actuală a populaţiei de rromi în cadrul populaţiei
Olteniei, dar şi la nivelul aşezărilor umane, urbane şi rurale, fiind surprinse elementele cauzale ce determină o
concentrare mai ridicată a acestora în mediul rural.

Dinamica populaţiei de rromi evidenţiază o evoluţie numerică discontinuă, perioadele de creştere alternând cu
cele de descreştere, situaţie reliefată de recensămintele oficiale, apreciată ca fiind determinată de nedeclararea
apartenenţei etnice la recensăminte, şi nu de o valoare negativă a bilanţului natural, numărul populaţiei la
recensămintele din 1956 şi 1966 fiind jumătate din cel prezent în 1930. După 1966 studiul reflectă o creştere
continuă, ce este caracteristică şi în prezent, datorată politicii fals pronataliste anterioare anului 1989, dar şi unei
situaţii de precaritate perpetuată după acest an. Afilierea etnică, problema principală ce constituie un impediment
în efectuarea unei evaluări corecte a evoluţiei populaţiei de rromi este analizată pentru perioada actuală,
determinându-se cauzele ce conduc la o nedeclarare a etniei, precum şi la o apreciere neoficială a numărului de
rromi.

Fertilitatea, element important în explicarea dinamicii naturale reflectă valori ridicate în cadrul populaţiei,
explicate prin intermediul caracteristicilor economice legate mai ales de sărăcie, mai puţin prin influenţa celor
culturale, care prezintă o atenuare în condiţiile creşterii nivelului de trai. Factorii ce determină nivelul fertilităţii
în cadrul populaţiei rrome arată că cei economici sunt determinanţi, acestora alăturându-se cei socio-culturali sau
politici, analiza lor făcându-se în funcţie de specificităţile diferitelor neamuri de rromi.

Nivelul mortalităţii este evaluat prin surprinderea analizei mortalităţii infantile, dar şi a morbidităţii în funcţie de
tipurile de îmbolnăviri ori autoevaluarea stării de sănătate, rezultat direct al unui nivel de trai scăzut, în funcţie de
specificul economic al diferitelor grupuri rrome la nivelul arealului aflat în studiu.

Mobilitatea spaţială analizează atitudinea vis a vis de migraţie, predispoziţia către o mişcare migratorie fiind
specifică grupurilor sărace, manifestarea acesteia subliniind o preferinţă către zone receptoare internaţionale.
Cauzele prezenţei migraţiei internaţionale sunt strâns legate de nivelul financiar al familiilor de apartenenţă,
efectele fiind de cele mai multe ori pozitive în planul financiar familial.

Structura populaţiei ia în considerare analiza celei socio-economice, ponderile populaţiei active, inactive,
ocupate şi neocupate certificând faptul că pe ansamblu gradul de ocupare al acestei etnii este slab, datorat
vulnerabilităţii populaţiei în faţa unei pieţe ce parcurge perioade de declin şi restructurare, specifică mai ales
aşezărilor rurale. Structura pe medii arată o locuire majoritară în mediul rural, preferinţa pentru mediul urban
fiind manifestată de grupurile ce înregistrează o creştere a nivelului de trai, migraţia rural-urban producându-se
exclusiv în această situaţie.

Structura confesională reprezintă certitudinea faptului că populaţia rromă este preponderent ortodoxă, iar cea
lingvistică arătând că limba rromani este vorbită de grupurile ce nu au prezentat pe parcursul istoriei o tendinţă
de asimilare, limba vorbită reprezentând în multe situaţii elementul de identificare etnică.

Capitolul al treilea „^ RROMII ŞI CONTEXTUL ECONOMIC. DINAMICA STRUCTURII


OCUPAŢIONALE. DIFERENŢIERI REGIONALE” propune o analiză a tipurilor de ocupaţii cu manifestare
în trecut şi prezent, subliniind necesitatea adaptării acestora la contextul economic specific perioadei.
Perpetuarea ocupaţiilor tradiţionale a dus la apariţia unei structuri identitare de tip pattern, grupurile rrome
denumite adesea neamuri, prezentând caracteristici culturale complexe chiar şi în situaţia în care ocupaţia de
bază s-a pierdut.

Astfel, s-au analizat în detaliu, în funcţie de prezenţa lor pe teritoriul Olteniei, patternurile specifice rromilor
căldărari, argintari, cositorari, fierari sau potcovari, acestea fiind legate de prelucrarea metalelor, patternul
specific rromilor rudari, cărămidari, ursari, lăutari ca fiind legate de manifestarea altor preocupări în legătură cu
resurse precum lemnul, lutul, etc. Rromii tismănari au fost încadraţi ca formând un grup distinct, caracterizat de
trăsături proprii, în contextul tendinţelor de asimilare. Analiza neamului hoţilor, tratat în multe situaţii ca o
prezenţă de tip stigmat, a reliefat inexistenţa unui pattern similar celor analizate anterior, ci o prezenţă ce este
dependentă de context, eronat generalizată, manifestată limitat sub o formă de tip adaptativ.

Tendinţele actuale ale evoluţiei ocupaţiilor au arătat o restrângere a practicării acestora, ca urmare a inexistenţei
unei pieţe de desfacere pentru produsele tradiţionale, precum şi orientarea către o structură ocupaţională cu o
capacitate productivă ridicată, menită să genereze venituri necesare întreţinerii familiei, mulţi dintre rromii a
căror localizare este legată de areale geografice limitate din punct de vedere al resurselor fiind dependenţi de
activităţi ocazionale.

Capitolul al patrulea denumit ^ „ASPECTE CUTUMIARE ÎN CULTURA TRADIŢIONALĂ RROMĂ”


analizează dimensiunea cuturală specifică populaţiei rrome. Familia reprezintă în cultura tradiţională rromă
elementul central, asigurarea perpetuării elementului familial conduce la promovarea valorile identitare ale
grupului, familia reprezentând un factor de supravieţuire a elementului tradiţional. Ritualurile legate de nuntă
sunt analizate la nivelul grupurilor rrome din Oltenia, surprinzând caracteristicile în funcţie de neamuri, precum
şi manifestarea spaţială a acestora în arealul studiat.
Cutumele legate de naştere şi botez, precum şi obiceiurile legate de înmormântare surprind ritualuri specifice, dar
şi modul în care acestea mai sunt prezente în cadrul rromilor din Oltenia, modul de manifestare fiind puternic
influenţat de specificităţile prezente în cadrul populaţiei nonrrome.

„Judecata ţigănească” are menirea de a prezerva legile nescrise ale diferitelor neamuri de rromi, rolul său fiind
unul justiţiar, intern, păstrător al ordinii intra-comunitare. Acţiunea în sine are menirea de a concilia, mai puţin de
a pedepsi, reprezentând o pildă, oferind prin modul de decizie un model, complexul de judecată, fiind alcătuit de
asemenea de reprezentanţi cu o bogată experienţă de viaţă, ei înşişi modele morale. Manifestrea sa actuală este
specifică neamurilor tradiţionale, prezentând o restrângere la nivelul geografiei grupurilor.

Portul tradiţional rrom a fost analizat în strânsă legătură cu simbolistica sa, valoarea culurală tradiţională fiind
adesea înlocuită de cea practică, modernismul fiind reprezentat în cadrul tuturor neamurilor, repartiţia spaţială a
acestuia la nivelul comunităţilor rrome din Oltenia reliefând această situaţie.

Casa şi gospodăria rromă, analizate sub aspectul elementelor tradiţionale, a avut în vedere explicarea unor
curente arhitectonice noi, generatoare ale unui modernism hibrid, apreciat de urbanişti ca fiind unul inestetic.
Prezenţa acestuia este specifică neamurilor rrome ce prezintă un nivel economic peste medie, reflectat adesea sub
forma unei bunăstări afişate în modul de construcţie şi decorare a locuinţei, ce poate crea incompatibilităţi vis a
vis de peisajul urban general. Se observă o înlocuire a acestui tip de arhitectură ce prezintă influenţe orientale, cu
cea modernă.

În cadrul capitolului al cincilea „^ ACŢIUNI DE DISCRIMINARE/ MARGINALIZARE A RROMILOR”


analiza este centrată pe una din problemele actuale cu privire la situaţia rromilor, marginalizarea/discriminarea.

În cadrul acestuia s-au analizat actele normative ce au referire acţiunile de dicriminare pe criterii etnice, precum
şi alinierea legislaţiei româneşti celei europene, în contextul integrării în U.E. Se analizează de asemenea şi
controversa legată de folosirea termenilor de rrom/ ţigan, luându-se în calcul autoidentificarea şi
heteroidentificarea în arealul studiat rezutând o preferinţă a populaţiei rrome pentru folosirea termenului de rrom,
ca urmare a legislaţiei în vigoare.

Marginalizarea reprezintă fenomenul analizat prin intermediul a două dimensiuni, percepţia endogenă, care duce
la existenţa unei tendinţe de autosegregare rezidenţială, urmare a factorilor istorici, politici, dar mai ales
economici, căreia i se adaugă percepţia exogenă care în multe situaţii o determină pe prima, datorită atitudinii de
toporespingere manifestată în cadrul grupurilor etnice rrom şi nonrrom.

Acţiunile de discriminare, tratează fenomenul din perspectiva discriminării pozitive, dar şi negative, manifestate
de instituţiile statului, autorităţile locale, percepute de către populaţia rromă. Se remarcă faptul că instituţia care
produce o apreciere pozitivă legată de lipsa discriminării este şcoala, cele apreciate ca fiind generatoare de
aprecieri negative fiind unităţile sanitare.

În cadrul capitolului al şaselea ^ „EXCLUZIUNEA SOCIALĂ ŞI CONSECINŢELE EI”, analiza gradului de


excluziune se face prin calcului indicilor specifici la nivelul Olteniei, repectiv cel al accesibilităţii, al evaluării
infrastructurii tehnico-edilitare, al evaluării veniturilor, toţi conducând la aprecierea indicelui de excluziune
socială. La nivelul Olteniei, există o serie de comunităţi rrome, preponderent rurale care sunt afectate de
excluziune socială, dotările locuinţelor, veniturile reduse de care dispun sau poziţia marginală faţă de căile de
comunicaţie ori centrul localităţii, determinând această încadrare.

Nivelul de sărăcie a fost analizat în funcţie de percepţia subiectivă a acesteia, o pondere majoritară a rromilor
declarând încadrarea în categoria celor foarte săraci, perspectiva analizei fiind şi una obiectivă, prin considerarea
analizei veniturilor deţinute şi necesare în raport cu nevoile, corelate totodată cu dimensiunea familiei. Ponderea
rromilor asistaţi social reprezintă un alt element relevat în analiza sărăciei, aceasta conducând la concluzia
existenţei unui număr ridicat al dependenţilor economic, la nivelul comunităţilor rrome.

Nivelul veniturilor determină configurarea consumului, specificul în ceea ce priveşte populaţia de rromi fiind
acela că volumul resurselor financiare acoperă în proporţie foarte mare exclusiv cheltuielile legate de hrană,
satisfacerea necesităţilor legate de întreţinerea locuinţei, igienă, sănătate, etc. fiind extrem de limitată.

Capitolul 7 se referă la ^ CALITATEA LOCUIRII specifică populaţiei rrome aceasta fiind determinată de
nivelul de trai, sărăcie, configurând tipurile de locuinţe, precum şi specificităţile legate de mărimea sau cofortul
acestora. În cadrul populaţiei rrome din Oltenia predominante sunt locuinţele individuale, cele colective având o
reprezentare limitată la aşezările de tip urban. Materialele de construcţie folosite sunt cel mai adesea cărămida,
urmată de chirpici sau paiantă, în cazul rromilor forte săraci.

Locuinţele rrome sunt într-o pondere majoritară supaaglomerate, valoarea indicelui rezidenţial evaluat pe baza
calculului densităţii de locuire depăşind 1 persoană pe cameră, factorii fiind adesea dimensiunea familiei,
imposibilitatea finaciară de a procura sau construi locuinţe noi, ori, în proporţie mai mică, preferinţa pentru
modelul de locuire tradiţional, în cadrul aceleiaşi gospodării.

Confortul locuinţelor este scăzut, alimentarea cu apă curentă, racordul la reţeaua de canalizare sau de gaze, fiind
limitată de excluziunea financiară. Majoritatea locuinţelor nu au instalaţii sanitare sau săli de baie, spaţiul
destinat satisfacerii necesităţii preparării hranei fiind slab reprezentat. În aceeaşi situaţie se încadrează şi dotarea
acestora cu bunuri de utilizare îndelungată, printre cele mai întâlnite fiind TV şi aragazul.

Ultimul capitol se referă la „SOLUŢIILE CU PRIVIRE LA INTEGRAREA RROMILOR”.

Identificarea problemelor caracteristice rromilor din Oltenia conduce la o propunere a soluţiilor cu privire la
integrarea acestora în societate, în corelaţie directă cu specificul cultural al acestei etnii.

Asimilarea, ca proces ce a prezentat o utilizare largă de-a lungul timpului, adoptat ca o soluţie salvatoare pentru
rezolvarea problemelor specifice etniei, nu reprezintă o modalitate viabilă, care să asigure o standardizare din
punct de vedere social. Integrarea este privită ca şi acţiune ce are în centrul atenţiei păstrarea identităţii culturale
a etniei, fără renunţarea la moştenirea culurală specifică, în condiţiile unei incluziuni economice ori socio-
culturale corecte, ce asigură soluţii pe termen îndelungat.

Integrarea în sistemul economic reprezintă o soluţie ce determină o participare activă a populaţiei de rromi în
cadrul sistemului socio- cultural, printr-o instruire într-o pondere ridicată atât din perspectiva învătământului cât
şi a sănătăţii, precum şi o participare activă la viaţa politică. În acest context a fost analizată şi percepţia exogenă
a infracţionalităţii, precum şi manifestarea acesteia în cadrul comunităţilor cu populaţie rromă, prezenţa acestora
nedeterminând în arealul studiat o insecuritate datorată exclusiv acestei etnii.

Bibliografie:

Abraham, D., (1994), Structura etnică a populaţiei României, în "Sociologie Româneasca", nr. 2-3/1994,
Editura Academiei Române, Bucuresti.

Abraham, D., Andreescu, Viviana, (1994), Investigarea şi evaluarea relaţiilor interetnice, în Sociologie
Româneasca, nr. 2-3/ 1994, Editura Academiei Române, Bucureşti.

^ Abraham, D., Bădescu, I., (1994), Conlocuirea etnică în România. Rezultate ale cercetărilor de teren, în
"Sociologie Româneasca, nr. 2-3/1994, Editura Academiei Române, Bucuresti.

Abraham, D., Bădescu, I., (1994), Convieţuire etnică şi conflicte interetnice, în Sociologie Românească, nr. 2-
3/1994, Editura Academiei Romane, Bucureşti.

Achim, V., (1990), Ţiganii din România în timpul celui de-al II–lea război mondial, în Revista istorică, nr 1-
2/1990, Editura Academiei Române, Bucuresti.

Achim, V., (1997), Locul ţiganilor în economia Ţărilor Române în Evul Mediu, în Rromathan, vol. I, nr. 2/1997,
Editura Info Design, Bucureşti.

Achim, V., (1998), Ţiganii în istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

^ Allport Gordon (1958), The Nature of Prejudice, Doubleday Anchor Books, Doubleday & Company, Garden
City, New York.

Amza, T., (1994), Ţiganii, o lume a contrastelor, Editura Georgiana, Bucureşti.


Amza, T., (1996), Ţiganii, necunoscutii de lângă noi, Editura Atlas-Lex, Bucureşti.

Andreescu, G., (1999), Gândire universală, realităţi orientale: o evaluare a drepturilor minorităţilor naţionale
în România, în Altera, nr. 10/1999, Liga Pro Europa, Târgu-Mureş.

^ Anghel, I., Mihai, C., Fecheta, Aurelia, (2000), Romii - Istorie şi cultură. Aportul minorităţilor naţionale la
patrimoniul cultural românesc, Organizaţia Proiecte Rrome Etno-Culturale (OPRE), Bucureşti.

Anghel, R. G., (1999), Integrare sau segregare?, în Pozsony Ferenc; Anghel Remus Gabriel (eds.), "Modele de
convietuire in Ardeal. Zabala", Asociaţia Etnografică Kriza Janos, Cluj-Napoca.

^ Angus Fraser, (1998), Ţiganii, Edit. Humanitas, Bucureşti.

Apparicio, P., (2000), Residential Segregation Indices: A Tool Integrated into a Geographical Information
System, Cybergeo, No. 134.

Băcanu, M. (1996), Tiganii - minoritate naţională sau majoritate infractională?, Bucureşti: Editura Bravo-
Press, 1996, 161 p.

Bădescu, G., Grigoraş, V., Ruginiş, Cosmina, Voicu, Mălina, Voicu, O., (2007), Barometrul Incluziunii
rromilor, Fundaţia pentru o societate deschisă, Bucureşti.

^ Bădescu, I., Abraham, D., (1994), Conlocuirea etnică în România. Aspecte teoretico-metodologice, în
Sociologie Românească, nr.2-3/1994, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Bădescu, I., Abraham, D., (1994), Fenomenul etnic între ştiinţă şi ideologie, Editura Academiei Române,
Bucureşti.

^ Bălaşa, Ana, (1994), Relaţiile interetnice şi protecţia drepturilor minorităţilor, în Sociologie Românească,
nr.2-3/1994, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Bălaşa, Ana, (1997), Minorităţile naţionale şi democratizarea societăţii româneşti, în Calitatea Vieţii, nr 1-
2/1997, Editura Academiei Române, Bucureşti.

^ Bălaşa, Ana, Chelcea, S., Tucicov Bogdan, Ana, Tomescu, Anca, Reprezentări sociale, atitudini şi relaţii
interetnice la tinerii din România, în Tineretul în Romania actuală. Sinteze de cercetare, Centrul de Studii si
Cercetări .

Bălăşescu, A., (1997), Romii - constructie identitara. Cazul comunei Cristian, judeţul Sibiu, în Revista de
Cercetări Sociale, nr.3/1997, IMAS SA, Bucureşti.

^ Banton, Michael (1998), Discriminarea, Editura DU Styl, Bucureşti.

Bauman, Janina, (1998), Demons of Other People’s Fear: The Plight of Gypsies, Thesis Eleven, no. 54, p. 51,
London.

Berevoescu, Ionica, Cace, S., Dan, A. N., Sima-Costin, Dana, Stănescu, M., Stroie, Simona, Surdu, M.,
(1998), Situaţia socială a rromilor din judeţul Buzău, în Revista de Cercetari Sociale, nr. 3-4/1998, Editura
Academiei Române, Bucureşti.

Blaga, I., (1972), Populaţia României: un eseu demografic, economic şi socio-politic, Editura Meridiane,
Bucureşti.

Bloch, M., (1936), Moeurs et coutumes des Tsiganes, Paris, Payot.

Bobu, N., (2000), Carte despre romi. Cutuma justitiară – judecata de pace a romilor, Editura Gorjeanul, Târgu
Jiu.

Bochmann, K., (2000), Minorităţile în conştiinţa majorităţii. Un caz clasic: Rromii în cultura şi folclorul
românesc, în Romathan, nr. 4-5/2000, Info Design, Bucuresti.

^ Bouhis, R., Andre, G., Leno Celine Moise, (1996), Discriminare şi relaţii intregrupuri, în Richard, Bouhis,
Jaques – Phillipe Leyens (coord), Stereptipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri, Editura Polirom, Iaşi.

Bouhris, Richard, John Turner, Andre Gaugnon (1997), Interdependence, Social Identity and Discrimination,
în Oakes, Penelope, Naomi Ellemers, Alexander Haslam (coord.) – ^ The Social Psycholgy of Stereotiping and
Group Life, Blackwell Publishers, Oxford, Cambridge, Massachusetts.

Brearley, Margaret, (2001), The Persecution of Gypsies in Europe, American Behavioral Scientist, no. 45, p.
588.

Budiu, Laura, Burda, Codruţa, (1997), Reprezentări sociale cu privire la populaţia de rromi, în Press Monitor,
nr. 4-5/1996-1997, Bucureşti.

Bulat, T. G., (1925), Contribuţiuni documentare la Istoria Olteniei. ^ Secolele XVI, XVII şi XVIII, Râmnicu
Vâlcea.

Burtea, V, (1994), Neamurile de rromi şi modul lor de viaţă, în Sociologie Românească , nr. 2-3/1994, Editura
Academiei Române, Bucureşti.

Burtea, V, (1996), Marginalizare istorică şi cooperare socială în cazul populaţiei de rromi, în Revista de
Cercetari Sociale, nr. 3/1996, IMAS SA, Bucureşti.

Burtea, V, (1996), Marginalizare istorică şi cooperare socială în cazul populaţiei de rromi, în Altera, nr 5/1996,
Liga Pro Europa, Târgu-Mureş.

Burtea, V, (1997), Pentru o egalizare a şanselor, în Rromathan, vol. I, nr. 1/1997, Info Design, Bucureşti.

Burtea, V, (1997), Şansele populaţiei de rromi, în Revista de Cercetări Sociale, nr.3/1997, IMAS SA, Bucureşti.

Burtea, V, (1998), Rromii - o nouă minoritate naţională sau o etnie europeana?, în Revista de Cercetări Sociale,
nr. 3-4/1998, IMAS SA, Bucuresti.

^ Cace, S., Bleahu, Ana, Costin Sima, Dana, Manole, Alina, Surdu, M.,(1999), Copiii rromi din România,
Organizaţia Salvati Copiii, Bucureşti.

Calotă, I., (1942), Ţiganii aurari, în „Natura”, nr. 5, XXXI, Bucureşti.

Calota, Ion, (1995),Rudarii din Oltenia.

Capozzo, Dora, Chiara Volpato (1996), Relaţii intergrupuri: perspective clasice şi contemporane, în Richard
Bouhis, Jaques – Phillipe Leyens (coord), Stereptipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri, Editura Polirom, Iaşi.

^ Careaux, Cristelle,(1998), Sărăcia, cauza principală a migraţiei rromilor spre Europa de Vest, în Sărăcia şi
Drepturile omului, PNUD, Bucureşti.

Chelcea, I.,(1934), Câteva observaţiuni etnografice asupra rudarilor din Muscel, în Natura, nr. 5/1934,
Tipografia Bucovineană, Bucureşti.

Chelcea, I.,(1942), Ţiganii aurari, în Natura, nr. 4/1942, Tipografia Bucovineană, Bucureşti.

Chelcea, I.,(1944), Rudarii. Contribuţie la o enigmă etnografică, Casa Şcoalelor, Bucureşti.

Chelcea, I.,(1944), Ţiganii din România. Monografie etnografică, Editura Institutului Central de Statistică,
Bucureşti.

Chelcea, S., (1944), Atitudini etnice ale românilor: Distanţa Socială, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Chelcea, S.,(1944), Atitudinile etnice ale studenţilor în perioada de tranziţie, în Revista de Cercetări Sociale, nr.
3/1994, IMAS SA, Bucureşti.

Cherata, L., (1997), Istoria ţiganilor: origine, specific, limbă", Editura Z, Bucureşti.

Cherata, L., (2003), Dicţionar al limbii rromani, Editura Orion, Bucureşti.

Cherata, Lucian, (2005), Integrarea europeană şi problema rromilor, Editura Arves, Craiova.

Cobianu Băcanu, Maria, (1995), Dimensiunea morală a relaţiilor interetnice. Climatul moral şi rolul
factorului subiectiv, în Revista de Cercetari Sociale, nr.4/1995, IMAS SA, Bucureşti.

^ Cobianu Băcanu, Maria, (1996), Mutaţii în identificarea etnică a Romilor/Tiganilor, în Sociologie


Românească, nr.1-2/1996, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Costachie, S. (1997), Socio-demographic characteristisc of Roumania’s Gypsy minority, Liverpool Hope Press.

Costachie, S. (2000), Ethnic minorities in post-comunist Roumania. Some observation, Geographical


Perspectives.

Cozannet, Francois, Greico, A. J., Mattews, S.F., (1976), Gypsies and the Problem of Acculturation, Diogenes,
no. 24, p. 68, Oxford.

Creţan, R., (2006), Etnie, confesiune şi opţiune electorală în Banat, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

^ Cristea, O., Latea, P., Chelcea, L., (1997), Stigmatul etnic la o comunitate de rromi, în Rromathan, vol.I,
nr.1/1997, Info Design, Bucuresti.

Crowe, D., (1994), A history of the Gypsies of Eastern Europe and Rusia, St. Martins Press, New York.

Cucu, V., (1992), Consideraţii geografice privind unitatea etnică a României, în Terra, nr. 1-2/1992, Bucureşti.

Culic, Irina, Horvath, I., Lazăr, M., (2000), Ethnobarometer – Interethnic Relations in Romania, Ethnocultural
Diversity Resource Center, Risoprint, Cluj-Napoca.

Deică, P., Cândea, Melinda, Erdeli, G., (1994), Structura naţionalităţilor din România în 1992, în vol.
“Lucrările sesiunii ştiinţifice anuale a Institutului de Geografie”, Academia Română, pag.205-214.

Delepine, S., (2003), Espaces Tsiganes et villes roumaines. These de doctorat, Angers.

^ Dumitrache, Liliana, (2003), Geografie medicală. Metode şi tehnici de analiză, editura Universitară,
Bucureşti.

Dumitrache, Liliana, (2004), Starea de sănătate a populaţiei României, o abordare geografică, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti.

^ Erdeli, G., Cândea, Melinda, (1984), Aşezarea rurală, componentă principală a peisajului geografic
românesc, B.S.S.G., serie nouă, vol VII, Bucureşti, , pag.51-55

Erdeli, G., (1984), Forme regionale de habitat., în Geografia României, volumul II, Geografia umană şi
economică, Editura Academiei Române, Bucureşti,5 pag.

Erdeli, G., (1998), Tendinţe actuale în geodemografia României, Terra, nr. 3-4/1988, G.E., 4 pag.

Erdeli, G., (2005), Câmpia Olteniei. Populaţie, aşezări umane,.,în Geografia României, vol. 5, Câmpia Româna,
Dunărea, Pod. Dobrogei, Edit. Academiei Române, 158-162 pag.

^ Erdeli, G., Cândea, Melinda, Alexandrescu, Valeria, (1990), Structura naţională a populaţiei României,
S.C.G.G.G.-Geogr., tom. XXXVII, Bucureşti, pag. 35-42.

Erdeli, G., Cândea, Melinda, Baranovski, Niculina, (1989), Tipuri de evoluţie demografică în Oltenia
subcarpatică şi piemontană, S.C.G.G.G. - Geogr., tom. XXXIV, Bucureşti.

^ Erdeli, G., Cândea, Melinda, Braghină, C., Costachie, S, Zamfir, D., (1999) Dicţionarul de geografie
umană, Editura Corint, Bucureşti,

Erdeli, G., Cândea, Melinda, Urucu, Veselina, (1984), Câmpia Olteniei. Particularităţi geodemografice,
S.C.G.G.G.-Geogr., tom. XXXI, Bucureşti, pag.50-55.

Erdeli, G., Cucu, V., (2005), România. Populaţie. Aşetări umane. Economie, Editura Trasversal, Bucureşti.

^ Erdeli, G., Dumitrache, Liliana, (2001), Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti.

Ferreol, Gilles, (1997), Reprezentările sociale ale rromilor: elemente de reflecţie, în Rromathan, vol. I,
nr.2/1997, Info Design, Bucureşti.

Filip Etves, (2000), Rromii-un neam indian, Editura Destin, Deva.

^ Formoso, B., Burell, J., (2000), Economic Habitus and Management of Needs: The Example of the Gypsies,
Diogenes, no. 48, Oxford, p. 58.

Fraser, A., (1992), The Gypsies, Blackwell Publisers, Oxford, 1992, 2nd ed. 1995.

Fraser, A., (1998), Ţiganii, Editura Humanitas, Bucureşti.

Gabor, F, Ruginiş, Cosmina, (2008), Vino mai aproape. Incluziunea şi excluziunea rromilor în societatea
românească de azi, Agenţia Naţională pentru rromi, Bucureşti.

^ Georghe Sarău, (2006), Dicţionar rrom-român, Edit. Sigma, Bucureşti.

Gila-Kochanowski, Vania, (1994), Parlons tsiganes, histoire, culture et langue du peuple tsigane, Edition l’
Harmattan, Paris.

Grigore, Delia, Rromanipen-ul (rromani dharma) şi mistica familiei. Familia traditională în comunităţile de
rromi din arealul românesc, MINIPRINT, Bucureşti.

^ Humeau, J. B.,(1995), Tsiganes en France de l’assignation au droit d’habiter, L’Harmattan, Paris.

Ian F. Hancock, (1992), On the Migration and Affiliation of the Domba: Iranian Words in Rom, Lomand Dom
Gypsy, IRU Occasional Papers, series, 1992.

^ Ionescu, Tuca Maria, (1995), Femeia în comunităţile de rromi, în Revista “22”, nr. 32/1995.

Ionescu, V., (2000), Deportarea rromilor în Transnistria. De la Auschwitz la Bug, Editura Centrului rromilor
pentru politici publice “Aven Amentza”, Bucureşti.

Ionescu, V., (2000), Robia ţiganilor în Ţările Române – Moldova, Editura Centrului Rromilor pentru politici
publice “Aven Amentza”, Bucureşti.

^ Iosifescu, S., Rogojinaru, Adela-Luminiţa, (2000), Parteneriat şi dezvoltare şcolară în comunităţile cu rromi
– ghid managerial, Editura Corint, Bucureşti.

James, Zoe, (2007), Policing marginal spaces: Controlling Gypsies and Travellers, Criminology and Criminal
Justice, no. 7, p. 367.

Kenrich, D., (1997), Rromii din India la Mediterana, Centre de Recherche tsiganes- Paris, Editura Alternative,
Bucureşti.

Kochanowski, J., (1968), Black Gypsies, White Gypsies: The Gypsies Within the Perspective of Indo-European
Migration, Diogenes, no. 16, p. 27, Oxford.
Kogălniceanu, M., (1837), Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des cigains cunnus en France sous le
nom de bohemians suivie d’un recueil de sept cents mots cigains, Berlin.

^ Kogalniceanu, Mihail, (1997), Schiţă asupra istoriei, moravurilor şi limbii ţiganilor, în Rromathan, Vol. I,
nr.2/1997, Info Design, Bucureşti.

Kornblum, W., Lichter, P., (1972), Urban Gypsies and the Culture of Poverty, Jurnal of Contemporary
Ethnography, no. 1, p. 239.

Lewy, G., (1999), Himmler and Racially Pure Gypsies, Journal of the Contemporany History, no. 34, p. 201,
London.

^ Leyens, Jacques, Philippe; Bourhis Y. Richard, (1997), Stereotipuri, discriminare rasială relaţii intergrupuri,
Polirom, Iasi.

Liegeios, J.P., (1985), Tsiganes et Voyageurs. Donees socio-culturelles. Donnees socio-politique, Strasbourg:
Conseil de l’Europe.

Ligeois, J.P., (1971), Les tsiganes, Collection Microcosme „Le temps qui court”, Editions du Seuil, Paris.

Ligeois, J.P., (1976), Mutation Tsigane, Presses Universitaires de France, Paris.

Ligeois, J.P., (1994), Roma, Gypsies, Travellers, Les Edition du Conseil de l Europe, Strasbourg.

Lipsky Michael (1980), Level – Street Bureaucracy Dilemmas of the Individual în the Public Services, Russell
Sage Foundation, New York.

^ M. Kogălniceanu, (1976), Esquisse sur l’ istoire, les moreurs et la langue des Cigains, Edit. Academiei,
Bucureşti, Opere, Vol. II.

Mallick Krishna, Individual Discrimination în Magill Frank (coord.) International Encyclopedia of Socialogy,
Fitzroy Dearborn Publishers

Merfea, M., (1991), Ţiganii. Integrarea socială a rromilor , Bârsa, Brasov.

Merfea, M., (1994), Cu privire la originea si istoria tiganilor/rromilor, în "Revista de Cercetări Sociale, nr.
4/1994, IMAS SA, Bucureşti.

Merfea, M., (1994), Despre integrarea socială a rromilor. Participare şi nu asimilare, în Sociologie
Românească, nr. 2-3/1994, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Merfea, M., (1998), Cultura si civilizaţie romani, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

^ Mihok, Brigitte, (1997), Situaţia rromilor din judeţul Mureş şi elaborarea unor strategii de sensibilizare, în
Altera, nr. 6/1997, Liga Pro Europa, Bucureşti.

Miller S.M. (1996) , The Great Chain of Poverty Explanation, în Oyen Else, S.M. Miller, Syed Abdus Samad
(coord.) – ^ Poverty: A Global Review – Handbook on International Poverty Research, Scandinavian University
Press, Oslo, Stockholm, Copenhaga, Boston.

Milosich, F., (1872-1880), Uber die Mundarten und die Wanderungen der Zigeuner Europa’s, Wien, in
Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wiesenschaften, vol. VI.

^ Neculau, A., Ferreol, Gilles, (1996), Minorităţi, marginali, excluşi, Polirom, Iasi.

Petcu, D., (1980), Conceptul de etnic, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică Bucureşti.

Pons, E., (1999), Ţiganii din România, o minoritate în Tranzitie, Bucureşti, Compania.

Pons, Emmanuelle, (1995), Ţiganii din România - o minoritate în tranziţie, Compania AltFel, Bucuresti, 1999,
traducere din franceza a lucrării "Les tsiganes en Romanie: des citoyens apart entiere?", editions de L`Harmattan,
Paris.

Popescu, A., (1999), Stereotipuri interetnice şi modele identitare, în Revista de Cercetări Sociale, nr.1-2/1999,
IMAS SA, Bucureşti.

Potra, G., (1936), Despre ţiganii domneşti, mănăstireşti şi boiereşti, în Revista istorică Română, V-VI,
Bucureşti.

Potra, G., (1939), Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Fundatia Regele Carol I, Bucureşti.

Potra, G., (2002), Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Edit. Mihai Dascăl, Bucureşti.

Reyniers, A. (1998), Tsigane, heureux si tu es libre, Paris, UNESCO.

Reyniers, A., (1997), Rromii şi migraţia lor în OCDE, în Rromathan, vol. I, nr.1/1997, Info Design, Bucuresti.

Romanescu, Vasile Ancuţa, Andreescu, Viviana, (1994), Stilul şi modul de viaţă al rromilor din unele
comunităţi urbane şi rurale, în Sociologie Românească, nr.2-3/1994, Editura Academiei Române, Bucureşti.

Rotaru, T., (2003), Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iaşi.

^ Rotaru, T., Bădescu, G., Culic, Irina, Mezei, E., Mureşan, Cornelia, (2000), Metode statistice aplicate în
ştiinţele sociale, Editura Polirom, Iaşi.

Rotaru, T., Iluţ, P., (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom, Iaşi.

Sandu D., (2005), O hartă socială a comunităţilor de rromi, Bucureşti, ANR.

Sarău, Ghe., (1998), Rromii, India şi limba rromani, Editura Kriterion, Bucureşti.

Shaw M. E., (2007), The handbook of inequality and socioeconomic position, Policy Press.

Sherif, Muzafer, Carolin Sherif (1956), An Outline of Social Psychology. Revised Edition, Harper & Brothers,
New York.

Sigly, F., Gotman, Anne, Kaufmann, J. C., (1998), Ancheta şi metodele ei: Chestionarul, Interviul de
producere a datelor, Interviul comprehensiv, Editura Polirom, Iaşi.

^ Stănculescu, M., Berevoescu, I., (2004), Sărac lipit, caut altă viaţă, edit. Nemira.

Stănculescu, Manuela (1998), Între sărăcie absolută şi bunăstare, RCS, Bucureşti, 2/1998: 15-51.

Sway, Marlene, (1984), Economic adaptability: The case of the Gypsies, Jurnal of Contemporary Ethnography,
no. 13, p. 83.

Tajfel, Henri (1981), Human Groups and Social Categories, Cambridge University Press, Cambridge.

Thompson, N., (1997), Anti-discrimination Practice, Macmillan Press, New York.

Tompea, A., (2007), Sărăcie, în Enciclopedia dezvoltării sociale, (Zamfir, C. Stănescu, S., coord.), Editura
Polirom, pp. 515-522.

UNDP (1998), Metode şi instrumente de măsurare a sărăciei, Wagner Pavel, Chircă Constantin, Zamfir Cătălin,
Molnar Maria, Pârciog Speranţa (coordonatori), Proiectul de Diminuare a Sărăciei, Bucureşti.

^ Von Wlislocki, Heinrich, (1998), Asupra vieţii şi obiceiurilor ţiganilor transilvăneni, Editura Kriterion,
Bucureşti.

William, P., (1989), Tsiganes: identite, evolution, Syros Alternatives, Paris.


Wlislocki, H., (2000), Despre poporul nomad al rromilor, Editura Atlas, Bucureşti.

Zamfir C., Pop M.A. şi Zamfir E., (1994), România '89-'93 Dinamica bunăstării şi politica socială, (Raport
Naţional realizat de ICCV şi Centrul Internaţional de Dezvoltare a Copilului Florenţa), editat de UNICEF-
România, Bucureşti, Ed. Expert.

Zamfir, C. (coordonator), (1995), Dimensiunile Sãrãciei, Ed. Expert ,Bucureşti.

Zamfir, C., Zamfir, Elena (coord.); Burtea, V., Gheorghe, V., Marginean, I., Potolea, D., Preda, M., Voinea,
Maria, (1993), Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, Editura Alternative, Bucureşti.

Zoon, Ina, (2000), Rromii şi serviciile publice în România, Bulgaria şi Macedonia cu un supliment despre
accesul rromilor la locuinşe în Republica Cehă, Institutul pentru o Societate Deschisă, Bucureşti.

*** ,(2007), Atlas Istorico-Geografic, Edit.Academiei, Bucureşti.

***, (1993), Istoria rromilor din Romania, Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven Amentza”,
Bucureşti.

***, (1996), România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române,Bucureşti.

***, Etudes Tsiganes, Paris., 1/1982, 4/1985, 3/1986, 3/1998, 4/1990, 1/1991.