Sunteți pe pagina 1din 108

Fenotipul malign este definit prin:

a) Capacitate de diviziune nelimitată


b) Angiogeneză
c) Invazie
d) Metastazare
1. e) Toate de mai sus E
Fenotipul malign cuprinde următoarele, cu excepţia:
a) Rezistenţă la stimuli de creştere
b) Răspuns inadecvat la factori inhibitori ai creşterii
c) Capacitate de diviziune nelimitată
d) Dezvoltarea unei vascularizaţii proprii
2. e) Evitarea distrugerii immune A
Angiogeneza este definită prin:
a) Este numită şi vasculogeneză
b) Este un process autolimitat
c) Este reprezentată de formarea de noi vase doar din circulaţia
arterial
d) Este specifică cancerelor
3. e) Duce la formarea de vase tortuoase, cu pereţi fragili E
Angiogeneza poate fi întâlnită şi în alte situaţii, cu excepţia:
a) Retinopatia diabetică
b) Vindecarea plăgilor
c) Dezvoltarea placentei
d) Etapa avasculară a tumorilor
e) După “switch-ul” angiogenetic D
În ansamblu, cancerul este definit prin următoarele, cu excepţia:
a) Alterarea metabolimelor
b) Instabilitate genomică
c) Invazivitate locală
d) Metastazare
4. e) Formarea de colonii în orice ţesut al gazdei E
Regăsiţi afirmaţia corectă referitoare la celula malignă:
a) Pierde caracterele ţesutului de origine
b) Prezintă un raport citoplasmă/nucleu supraunitar
c) Sunt bine organizate în cadrul tumorii
d) Exprimă markeri tumorali în numai în cazul aplicării unui
tratament citostatic
5. e) Prezintă caractere biologice similare tumorilor benigne A
Indicaţi afirmaţia corectă referitoare la clonalitatea tumorilor
maligne:
a) Tumorile solide sunt monoclonale
b) Monoclonalitatea tumorilor solide reprezintă o ţintă
terapeutică
6. c) Instabilitatea genetică este cauza heterogenicităţii tumorale C
d) Morfologia celulelor tumorale reprezintă caracteristica
definitorie de a monoclonalităţii
e) Policlonalitatea tumorală este consecinţa “cancerizării în
câmp”
Despre instabilitatea genetică sunt adevărate următoarele afirmaţii,
cu excepţia:
a) Este una din cauzele alterării responsivităţii la mecanismele
de control ale proliferării
b) Este una din trăsăturile fenotipului malign
c) Favorizează supravieţuirea celulelor tumorale şi adaptarea
untr-un mediu străin
d) Nu apare în celulele tumorale cu defecte de reparare a
leziunilor ADN-ului
e) Promovează capacitatea crescută a metastazelor de a rezista
7. în condiţiile unui mediu ostil D
Ce trăsătură nu este caracteristică celulelor maligne?
a) Diviziune independentă în condiţii înalt controlate
b) Morfologie anormală
c) Pierderea inhibiţiei de contact
d) Dezorganizare funcţională
8. e) Instabilitate genetică A
Celulele maligne sunt virtual nemuritoare deoarece:
a) Pierd inhibiţia de contact
b) Pot trăi nedeterminat fără nutrienţi
c) Au alterată susceptibilitatea la apoptoză
d) Se divid întâmplător
9. e) Nu exprimă markeri de suprafaţă C
Care dinte următoarele afirmaţii despre tumorile benigne este falsă:
a) Sunt compresive
b) Au creştere lentă
c) Nu metastazează
d) Prezintă mitoze rare
10. e) Sunt circumscrise şi invazive E
Următarele afirmaţii despre tumorile maligne sunt adevărate, cu o
excepţie:
a) Pot fi anaplazice
b) Sunt încapsulate
c) Prezintă mitoze frecvente
d) Sunt metastazante
11. e) Sunt distructive B

12. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu o excepţie:


a) Tumorile benigne sunt asemănătoare cu ţesuturile din care
iau naştere
b) Dezvoltarea ţesuturilor maligne dintr-o populaţie normală se
numeşte diferenţiere
c) Cel mai probabil, originea celulelor maligne este în celulele
stem
d) Tumorile maligne sunt nediferenţiate (anaplazice)
e) Tumorile maligne distrug ţesuturile normale din jur B
Identificaţi afirmaţia falsă:
a) Cancerele apar mai frecvent în urma acţiunii factorilor
endogeni
b) Dintre factorii de risc endogen fac parte: predispoziţia
genetică, statusul hormonal, statusul imunologic
c) Factorii endogeni contribuie la transformarea malignă a
celulelor normale
d) Procesul multistadial ce duce la apariţia cancerului se
numeşte carcinogeneză
e) Fenomenele epigenetice pot fi definite prin metilarea ADN-
13. ului A
Despre ADN-ul uman, este adevărată următoarea afirmaţie:
a) Are ca unitate fundamentală exonul
b) Carcinogeneza presupune acumularea unui număr de
alterări la nivelul ADN-ului, în medie 20
c) Pentru ca o celulă să exprime fenotipul malign este necesară
existenţa simultană a ambelor alterări: genetice şi
epigenetice
d) Deficienţele de reparare a ADN-ului şi cele de inducere a
apoptozei pot duce la producerea unei clone maligne
e) Agregarea familială a cancerelor este posibilă prin apariţia
14. mutaţiilor spontane la un individ D
Afirmaţiile următoare despre oncogene sunt adevărate, cu o
excepţie:
a) Cromosomul Philadelphia apare printr-o mutaţie
punctiformă asociată unei amplificări genice
b) Mutageneza virală apare la retrovirusurile oncogene de tip
HTLV1
c) Amplificarea genică are ca rezultat producerea mai multor
copii a unor gene normale structural
d) Oncogenele se transmit predominant prin mecanism
autosomal dominant
e) Mutaţiile germinale în cazul oncogenelor sunt probabil
15. incompatibile cu dezvoltarea embrionului A
Următoarea afirmaţie este falsă:
a) Oncogenele celulare pot codifica factori de creştere
b) Oncogenele sunt esenţiale în promovarea creşterii autonome
c) Oncogenele apar prin inactivarea protooncogenelor
16. d) Protooncogena Ras codifică o proteină G membranară C
e) Oncogenele pot stimula proliferarea celulară necontrolată
Oncogenele pot codifica următoarele proteine, cu excepţia:
a) Proteine implicate în controlul ciclului celular
b) Fragmente de anticorpi
c) Factori de creştere celulari
d) Componenete ale căilor de semnalizare intracelulară
17. e) Proteine nucleare B
Indicaţi afirmaţia adevărată referitoare la genele supresoare de
tumori:
a) Se transmit autosomal dominant
b) Pot fi inactivate prin pierderea unei copii funcţionale (loss of
heterozygozity)
c) Cel mai frecvent sunt inactivate prin deleţii
d) Cel mai frecvent sunt inactivate prin recombinări somatice
18. e) Inactivarea apare prin alterarea unei singure alele B
Următoarea afirmaţie este falsă:
a) Genele de reaparare a ADN-ului se mai numesc şi gatekeeper
sau gene de stabilitate
b) Leziunile ADN pot fi letale sau non-letale
c) Genele de stabilitate afectează indirect proliferarea sau
supravieţuirea celulară
d) Unul dintre sistemele de reparare este cel reprezentat de
repararea erorilor de împerechere (mismatch repair)
e) Mutaţiile funcţionale ale genelor de reparare accelerează
19. acumularea mutaţiilor A
Fenomenele epigenetice pot apărea prin următoarele mecanisme,
cu excepţia:
a) Hipermetilare ADN
b) Modificări post-translaţionale ale histonelor
c) Mutaţii punctiforme
d) Alterări ale cromatinei de la distanţă
e) Modificările proteinelor specifice care se leagă de secvenţele
20. insulatorii C
Despre ciclul celular sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu
excepţia:
a) Faza G0 este numită şi etapa de repaus
b) În etapa tardivă a fazei G1 are dublarea conţinutului de ADN
celular
c) Faza G2 este o etapa de acumulare de proteine
d) În faza M materialul genetic este împărţit între cele două
celule fiice
e) Reglarea ciclului celular se face prin kinazele ciclin-
21. dependente şi cicline B
Trăsăturile ciclului celular malign sunt:
22. a) Lipsa declanşării apoptozei în prezenţa leziunilor ADN A
b) Proliferare înalt controlată
c) Alungirea fazei G1
d) Eficienţa mecanismelor de control
e) Stabilitate genomică
Următoarea afirmaţie despre celulele stem maligne este falsă:
a) Dezvoltarea tumorală poate rezulta în urma expansiunii
clonale a unei celule stem
b) Au capacitatea de reînnoire mai pronunţată faţă de celulele
stem normale
c) Se diferenţiază anormal
d) Prin diviziune asimetrică rezultă două celule stem
e) Dau naştere la ţesuturi maligne anormale
23. D
Identificaţi afirmaţia falsă:
a) Dezvoltarea cancerului este un proces multistadial
b) Instabilitatea genomică predispune la dezvoltarea
fenotipului malign
c) Modificările oncogenetice contribuie la pierderea apoptozei
şi senescenţei replicative
d) Mutaţiile genelor supresoare de tumori sau de reparare a
ADN pot permite acumularea accelerată a mutaţiilor genetice
e) Metastazarea este un proces biologic eficient deoarece
majoritatea pacienţilor vor deceda prin progresia
24. metastazelor E
Carcinogeneza fizică are următoarele caracteristici, cu excepţia:
a) Apare ca urmare a expunerii la agenţi precum radiaţii sau
azbest
b) Apare prin activarea unor protooncogene sau inactivarea
unor gene supresoare de tumori
c) Cel mai frecvent, radiaţiile determină mutaţii punctiforme
d) Radiaţiile ionizante pot induce rupturi simple sau duble ale
catenelor ADN
e) Perioada de latenţă între iradiere şi apariţia cancerului poate
25. fi şi de 40 ani. C
După natura lor, radiaţiilor ionizante se clasifică în:
a) Electromagnetice: α şi β
b) Corpusculare încărcate electric: neutronii
c) Corpusculare cu sarcină electrică nulă: X şi γ
d) Corpusculare încărcate electric: protonii
26. e) Electromagnetice: neutronii D
Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la radiaţiile ultraviolete
(RUV):
a) Pot induce neoplazii prin mecanismul direct imunosupresor
b) Efectul imunosupresor apare ca urmare a distrugerii
27. celulelor Langerhans A
c) Tipul B se corelează cu creşterea incidenţei epitelioamelor
cutanate
d) Tumorile maligne cutanate sunt cele mai frecvente neoplazii
umane datorate RUV
e) Melanina are un efector protector faţă de RUV
Identificaţi afirmaţia corectă cu privire la rolul azbestului în
carcinogeneză:
a) Face parte din modelul de carcinogenetă chimică, azbestul
fiind un silicat
b) Neoplaziile cel mai frecvent asociate sunt mezotelioamele şi
cancerele bronho-pulmonare
c) La suprafaţa pleurei, azbestul are efect doar citotoxic
d) Azbestul nu are capacitatea de a induce mutaţii genetice
e) Principalul efect al azbestului este inducerea angiogenezei
28. tumorale. B
Următoarele virusuri oncogenetice sunt ADN, cu excepţia:
a) Virusurile papiloma umane tip 16 şi 18
b) Virusul hepatitei B
c) Virusul Epstein-Barr
d) Virusul hepatitei C
29. e) Virusurile papiloma umane tip 31,33 şi 45 D
Virusul Epstein-Barr poate induce următoarele neoplazii, cu o
excepţie:
a) Sarcom Kaposi
b) Limfom Burkitt
c) Limfom malign non-Hodgkin
d) Carcinom nazofaringian
30. e) Limfom nazofaringian A
Identificaţi asocierea greşită din opţiunile de mai jos:
a) Virusul hepatitei B – Cancer hepatocelular
b) H. Pylori – Colangiocarcinom
c) Schistosoma haematobium – Carcinom de vezică urinară
d) Virusul imunodeficienţei umane – Sarcom Kaposi
31. e) Virusul Epstein-Barr – Limfom Burkitt B
Care afirmaţie este corectă?
a) Xenobioticele sunt substanţe chimice din mediul intern ce
pot induce carcinogeneza
b) Etapa de activare a xenobioticelor este dependentă de
enzime de tip oxidativ
c) Sistemul citocromilor P450 este implicat în conjugarea
substanţelor oxidate anterior
d) Etapa de metabolizare are o durată şi randament strict
definit la om
e) Agenţii alkilanţi necesită activare pentru a-şi putea exercita
32. rolul carcinogenetic B
Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre rolul fumatului în
carcinogeneză:
a) 25-40% dintre decele prin cancer sunt atribuite fumatului
b) Principala neoplazie indusă de fumat este cancerul bronho-
pulmonar
c) Nitrozaminele tabaco-specifice determină mutaţii prin
formarea de legături covalente cu ADN
d) Expunerea cronică la fumul de ţigară induce mutaţii la
nivelul p53 şi RAS
33. e) Toate de mai sus E
În ceea ce priveşte carcinogeneza, următoarea afirmaţie este
adevărată:
a) Agenţii promotori sunt complet lipsiţi de activitate mutagenă
b) Mutaţiile se “fixează” după 2-3 diviziuni celulare
c) Spre deosebire de promoţie, iniţierea este un proces
reversibil
d) Majoritatea promotorilor realizează legături covalente cu
ADN-ul
34. e) Promotorii necesită activare metabolică A
Indicaţi afirmaţia falsă referitoare la caracterele iniţierii, ca etapă a
carcinogenezei:
a) Rapidă
b) Ireversibilă
c) Induce alterarea permanentă a ADN
d) Modificările induse la nivelul ADN sunt “discrete”
e) Celula rezultată nu are încă potenţial evolutiv malign, fiind
35. necesare şi alte fenomene favorizante E
Următoarea afirmaţie (referitoare la promoţie) este adevărată:
a) este procesul în decursul căruia celulele iniţiate sunt
avantajate în achiziţionarea proprietăţilor fenotipului malign
b) este un proces rapid, ireversibil
c) este procesul prin care o celulă iniţiată dobândeşte
capacitatea de diviziune selectivă
d) este procesul prin care celulele iniţiate dobândesc
proprietăţi precum invazia locală, angiogeneză, metastazare,
etc.
e) este procesul în care începe expansiunea clonelor maligne
36. agresive C
În timpul progresiei, celulele iniţiate dobândesc următoarele
proprietăţi, cu excepţia:
a) invazie locală
b) angiogeneză
c) metastazare
d) responsivitate la citostatice
37. e) diviziune selectivă prin alterarea creşterii şi diferenţierii E
Următoarele caractere aparţin iniţierii, cu o excepţie:
a) Prag măsurabil dar efect dependent de doza agenţilor
iniţiatori
b) Apariţie spontană posibilă
c) Ireversibilă
d) Aditivă
38. e) Originea într-o celulă stem A
Progresia este:
a) Reversibilă
b) Ireversibilă
c) Iniţial reversibilă şi influenţată de factorii de mediu, ulterior
ireversibilă
d) Dependentă de administrarea substanţei promotor
39. e) Spontană C
Identificaţi afirmaţia adevărată de mai jos:
a) Mecanismele carcinogenezei depind numai de capacitatea
celulei de a scăpa de sub controlul creşterii dar şi de a
preveni apoptoza
b) Teoria actuală a carcinogenezei cea mai acceptată este cea
metabolică a lui O. H. Warburg
c) Teoria noxelor se referă la capacitatea de dediferenţierie
regresivă
d) Teoria virală susţine ideea acumulării mutaţiilor genetice
când o celulă normală suferă leziuni genetice permanente
e) Teoria mutaţiei genetice susţine originea cancerului ca
urmare a unor tulburări funţionale, fără modificări
40. structurale A
Identificaţi afirmaţia falsă dintre cele care urmează:
a) Carcinogeneza este un fenomen multistadial atât la nivel
fenotipic cât şi genotipic
b) Carcinogeneza cuprinde următoarele etape: iniţiere,
promoţie, conversie malignă şi progresie tumorală
c) Cancerul este o boală cu mecanism genetic activ la nivel
celular dar şi al expresiei genice
d) Modificările epigenetice pot fi reprezentate de activarea sau
supresia unor gene
e) Progresia de la un ţesut normal spre un cancer invaziv are
41. loc în decursul a 5-20 luni. E
Următoarea afirmaţie referitoare la invazia locală este adevărată:
a) Adeziunea celulei maligne la matricea extracelulară se
realizează prin aspartaze şi treoninaze
b) Moleculele de adeziune sunt o familie de proteine care
mediază recunoaşterea homeotipică
c) Proteoliza barierelor tisulare este o proprietate unică a
42. celulelor tumorale B
d) După ataşarea la membrana bazală, celulele tumorale
eliberează caderine şi integrine
e) Celulele tumorale pot emite un pseudopod ce serveşte ca
organ de “ancorare”
Despre locomoţia celulelor maligne putem afirma:
a) Forţa de propulsie este generată de fibrele de actină şi
miozină
b) Emiterea psuedopodului serveşte în direcţionarea celulei
tumorale, funcţionând ca un senzor
c) Chemotaxia semnifică mobilizarea celulelor prin factori
insolubili
d) Chemokinezia este o motilitate direcţionată prin factori
solubili
43. e) Haptotaxia este motilitatea întâmplătoare B
Angiogeneza tumorală are următoarele particularităţi, cu o
excepţie:
a) Este esenţială creşterii şi metastazării tumorale
b) Apare după o etapă “avasculară” în care nutriţia celulară este
dependentă de difuzia simplă a nutrienţilor
c) Este un proces multistadial, secvenţial ce porneşte de la
pericite
d) A fost descrisă pentru prima dată de J. Folkman în 1995
44. e) Este iniţiată de factorul HIF-1α (factorul indus de hipoxie 1α) C
În condiţii de hipoxie, în iniţierea angiogenezei au rol următorii
factori, cu o excepţie:
a) Angiostatina
b) Factorul de creştere vasculo-endotelial
c) Factorul de creştere derivat din plachete
d) Factorul de transformare a creşterii β-1
45. e) Factorul de creştere placentar A
Următorii factori sunt proangiogenetici:
a) Factorul de creştere vasculo-endotelial
b) Factorul de creştere derivat din plachete
c) Factorul de creştere placentar
d) Endostatina
46. e) Angiopoietina-1 D
În cascada angiogenezei se întâlnesc următoarele procese, cu o
excepţie:
a) Celulele hipoxice eliberează facori de creştere angiogenetici
b) Factorii de creştere se leagă de receptori localizaţi pe
celulele endoteliale ale vaselor de sânge preexistente
c) Vasul tumoral format din celule endoteliale migrează spre un
vas de sânge din vecinătate
d) Mugurii vasculari sunt remodelaţi pentru a forma un tub
47. vascular C
e) Vasele noi formate sunt stabilizate de către pericite
În condiţii de hipoxie tumorală apar următoarele fenomene, cu o
excepţie:
a) Creşte rezistenţa la apoptoză
b) Celulele devin rezistente la chimioterapie
c) Celulele devin rezistente la radioterapie
d) Apare normalizarea vascularizaţiei
e) Creşte capacitatea celulei tumorale de a supravieţui timp
48. suficient pentru a dezvolta potenţial metastatic D
Celula malignă poate dezvolta rezistenţă la terapia anti-
angiogenetică prin următoarele mecanisme, cu o excepţie:
a) Supraexpresia factorilor proangiogenetici
b) Activarea unor căi alternative
c) Mutaţia p53
d) Mimarea structurii vasculare
49. e) Inducerea de mutaţii în celulele în pericite E
Metastazarea tumorală este definită prin:
a) Transferul bolii de la un organ la altul prin contact anatomic
b) Răspândirea celulelor tumorale în compartimentul de
origine
c) Proces unistadial dar dinamic şi complex
d) Transfrmarea tumorii de organ într-o boală sistemică
e) Teoretic apare în toate neoplaziile, fără o variabilitate
50. considerabilă D
Dintre următoarele etape, una nu se regăseşte în procesul de
metastazare! Care?
a) Motilitatea şi invazia organului de origine
b) Promoţia
c) Intravazarea
d) Citemia
51. e) Blocarea în circulaţie şi extravazarea B
În cascada metastatică apar următoarele etape, cu o excepţie:
a) Detaşarea celulelor de tumoarea primară
b) Distrugerea proteolitică a membranei bazale
c) Intravazarea – ieşirea celulelor din sistemul circulator şi
oprirea lor în organe aflate la distanţă
d) Angiogeneza
52. e) Creşterea coloniei la distanţă C
Următoarea afirmaţie este falsă:
a) Teoria specificităţii de organ susţine distribuţia metastazelor
în funcţie de particularităţile organelor
b) Teoria hemodinamică a metastazării este exemplificată cel
mai elocvent de cancerul mamar ce metastazează mai
53. frecvent în fical, plămâni, oase, creier şi suprarenale B
c) Ambele ipoteze (hemodinamică şi a specificităţii de organ)
sunt adevărate şi nu se exclud reciproc
d) Direcţia de diseminare a celulelor tumorale poate fi
influenţată de anatomia vaselor
e) Metastazarea este un proces înalt selectiv dar nu şi adaptativ
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu o excepţie:
a) Boala metastatică determină decesul majorităţii pacienţilor
cu cancer
b) Metastazarea transformă cancerul dintr-o boală de organ
într-una sistemică
c) Metastazarea este un proces complex, selectiv şi eficient
d) Specificitatea metastazelor este determinată atât de fluxul
sangvin cât şi de factori specifici de organ
e) Terapiile sistemice ar trebui să poată anihila numeroase căi
biologice care controlează proliferarea, invazia şi
54. angiogeneza C
În urma interacţiunii între tumoare şi organismul gazdă apar
următoarele conscinţe, cu o excepţie:
a) Protejarea gazdei
b) Celulele tumorale exprimă aceleaşi antigene de suprafaţă ca
şi celulele normale, având aceeaşi origine
c) Supravegherea imună
d) Perturbarea sistemului imun
55. e) Favorizarea dezvoltării tumorale B
Următoarea afirmaţie este falsă:
a) Sistemul imun este un component minor al micromediului
tumoral
b) Identificarea de antigene exprimate specific de tumoare
oferă oportunităţi terapeutice
c) Răspunsul imun poate fi un mecanism de apărare
antitumorală
d) Tumoarea malignă poate dezvolta fenomenul de toleranţă
imună
56. e) Tumorile pot altera activitatea sistemului imun A
Cercetarea epidemiologică include următoarele aspecte:
a) Corelarea incidenţei cu factorii de mediu
b) Compararea grupurilor de persoane cu şi fără cancer
c) Înlăturarea factorilor de risc
d) Observaţii cantitative care testează aplicabilitatea la om a
modelelor şi mecanismelor prin care este produsă boala
57. e) Toate de mai sus E
În ceea ce priveşte epidemiologia descriptivă, sunt adevărate
următoarele afirmaţii, cu o excepţie:
a) Incidenţa măsoară probabilitatea apariţiei bolii
58. b) Prevalenţa ecaluează “riscul de cancer” B
c) Incidenţa este cel mai bun indicator al frecvenţei cancerului
d) Prevalenţa este estimarea numărului de persoane cu cancer
aflate în viaţă la un moment dat
e) Prevalenţa unui cancer poate fi aproximată înmulţind
incidenţa cancerului respectiv cu durata medie a bolii
Supravieţuirea este definită de următoarele aspecte:
a) Supravieţuirea specifică – se înregistrează decesul indiferent
de cauză
b) Supravieţuirea specifică include evaluarea pacienţilor
pierduţi din evidenţă
c) Supravieţuirea la 5 ani este un obiectiv cheie în evaluarea
eficacităţii tratamentului
d) Supreavieţuirea relativă este calculată ca diferenţa dintre
durata de viaţă a populaţiei generale şi a celei cu cancer
e) Un pacient este considerat vindecat când riscul său de deces
59. este mai redus decât al populaţiei generale fără cancer C
Riscul de cancer depinde de următorii factori de risc individuali, cu
o excepţie:
a) Vârsta
b) Regiunea geografică
c) Sexul
d) Rasa
60. e) Etnicitatea B
Identificaţi afirmaţia falsă, referitoare la incidenţa cancerului în
România:
a) Cel mai frecvent cancer atât la bărbaţi cât şi la femei este
cancerul bronho-pulmonar
b) Cancerul de colon şi rect este mai frecvent atât la bărbaţi cât
şi la femei decât cancerul tiroidian
c) Mortalitatea prin cancer în România este în creştere
d) Mortalitatea prin cancer în România este pe locul doi, după
bolile cardio-vasculare
61. e) Cea mai frecventă neoplazie la femei este cancerul mamar A
Cele mai multe decese prin cancer sunt datorate:
a) Virusurilor şi altor agenţi biologici
b) Stilului de viaţă
c) Factorilor ocupaţionali
d) Factorilor geofizici
62. e) Poluării B
Identificaţi factorul de risc exogen ce poate induce mezoteliom
pleural:
a) 4-aminofenilul
b) Beriliul
c) Azbestul
63. d) Arsenicul C
e) Cadmiul
Următorii factori de risc sunt iatrogeni, cu o excepţie:
a) Clorura de vinil
b) Ciclofosfamida
c) Tamoxifenul
d) Acetaminofenul
64. e) Ciclosporina A
Referitor la fumat, putem spune că:
a) Este cel mai important factor de risc pentru cancer
b) 45% dintre cancere sunt determinate de fumat
c) Prevalenţa fumatului este mai mare la femei
d) Fumatul pasiv implică o creştere relativă a riscului de cancer
65. e) Este puternic asociat cu cancerul de col uterin D
Următoarele cancere sunt puternic asociate cu fumatul, cu o
excepţie:
a) Renal
b) Gastric
c) Pancreatic
d) De vezică urinară
66. e) Hepatic E
Stilul de viaţă este puternic implicat în etiologia următoarelor
neoplazii, cu o excepţie:
a) Cancer mamar
b) Cancer de endometru
c) Cancer de colon
d) Cancer ovarian
67. e) Cancer testicular E
Consumul de peşte afumat este incrimat în etiologia cancerului:
a) Esofagian
b) Bronho-pulmonar
c) De veziculă biliară
d) Renal
68. e) Cavitate orală A
Următorii factori reduc riscul de cancer de colon (rol demonstrat
prin studii prospective):
a) Acidul acetil-salicilic
b) Vitamina C
c) Vitamina E
d) Vitamina A
69. e) Melatonina A
Sedentarismul şi obezitatea se află în relaţie directă cu următoarele
neoplazii, cu o excepţie:
a) Cancerul de endometru
b) Cancerul de colon
70. c) Carcinomul renal E
d) Cancerul mamar
e) Cancerele SNC
Conform OMS, consumul de etanol este unul din primii 10 factori de
risc pentru cancer, în relaţie cauzală cu următoarele cancere, cu o
excepţie:
a) Cancer testicular
b) Tumori de sferă ORL
c) Cancer esofagian
d) Hepatocarcinom
71. e) Cancer mamar A
Următoarea afirmaţie referitoare la consumul de etanol şi riscul de
a dezvolta cancere este adevărată:
a) Alcool este un carcinogen pur per se
b) Efectul carcinogenetic apare prin inducerea directă a
mutaţiilor punctiforme
c) Acţionează ca solvent, având efect sinergic cu fumatul în
cancerele sferei ORL sau esofagiene
d) Consumul de etanol este în relaţie cu vârsta: mai mare la
bărbaţii vârstnici şi mai redus la adulţi
e) În Europa, limita recomandată a consumului zilnic de etanol
72. este de 100g la bărbaţi şi 50g la femei C
Despre poluarea atmosferică, a apelor şi a a solului este adevărată
una dintre afirmaţiile următoare:
a) Incidenţa cancerelor în zonele industrializate este mare, cu o
creştere semnificativă în zonele urbane
b) Poluarea atmosferică joacă un rol major în carcinogeneză
c) Poluarea atmosferică intervine în etiopatogenezaa peste
10% din totalul cancerelor umane
d) Contaminarea apei de băut cu arsenic are efect sinergic cu
fumul de ţigară în etiologia cancerului bronho-pulmonar
e) Clorinarea apei a fost incriminată în creşterea incidenţei
73. cancerului de veziculă biliară D
Radiaţiile ultraviolete pot fi incriminate în etiologia cancerelor.
Despre acestea, afirmaţia adevărată este:
a) Prezintă energie înaltă dar penetranţă redusă
b) Induc neoplazii cutanate frecvent la rasa neagră
c) Determină cel mai frecvent carcinoame bazocelulare şi mai
rar melanoame maligne şi carcinoame spinocelulare
d) Pot creşte şi riscul cancerului de prostată, colon sau mamar
e) La femei, determină apariţia neoplaziilor mai ales la nivelul
74. toracelui C
Identificaţi afirmaţia adevărată referitoare la factorii de risc pentru
neoplazii:
a) Radonul este principalul factor de risc pentru cancerele
75. bronho-pulmonare E
b) Aflatoxina este o micotoxină produsă de Aspergillus flavus ce
contaminează porumbul stocat în condiţii improprii
c) Câmpurile electromagnetice sunt considerate cu potenţial
carcinogen datorită asocierii cu cancerele bronho-pulmonare
şi mamare
d) Azbestul induce mai frecvent tumori cerebrale
e) Azbestul este prelucrat în condiţii strict controlate şi
valorificat pentru proprietăţile sale ignifuge
Următoarea afirmaţie despre factorii de risc ocupaţionali (asociaţi
cu locul de muncă) este falsă:
a) Medicii şi personalul sanitar dezvoltă cel mai frecvent
leucemii în asociere cu expunerea accidentală la radiaţii
ionizante
b) Expunerea fermierilor şi marinarilor la radiaţii ultraviolete
creşte riscul de cancer de piele
c) Muncitorii din industria reclamelor fluorescente dezvoltă
mai frecvent osteosarcoame şi cancere de piele prin
expunerea la radiu şi mezothoriu
d) Minerii din minele de uraniu dezvoltă mai frecvent cancer
bronho-pulmonar prin expunerea la radon
e) Muncitorii din industria coloranţilor au o incidenţă crescută
76. a cancerului de vezică urinară după expunerea la naftilamină A
În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc biologici există o
afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Virus Epstein-Barr – limfom Burkitt
b) Virusul herpetic – sarcom Kaposi
c) Virusul hepatitei B – hepatocarcinom
d) Virusul hepatitei C – cancer pancreatic
77. e) Virusul papilloma uman – cancer cervical D
În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc biologici există o
afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Virus Epstein-Barr – carcinom nazofaringian
b) Schistosoma haematobium – cancer de vezică urinară
c) Virusul papilloma uman – cancer de orofaringe
d) Virusul hepatitei C – hepatocarcinom
e) Helicobacter pylori – cancer gastric
78. B
În relaţia dintre cancerele umane şi factorii de risc iatrogeni există o
afirmaţie falsă printre cele de mai jos:
a) Radiologie intervenţională – cancere de piele şi leucemii
b) Tamoxifen – cancer endometrial
c) Androgeni – cancer gastric
d) Terapie PUVA – carcinoame scuamoase cutanate
79. e) Fenacetină – carcinom renal C
80. Următoarele medicamente au rol carcinogenetic, cu o excepţie: A
a) Acidul acetil-salicilic
b) Cisplatinul
c) Dietilstilbestrolul
d) Metronidazolul
e) Contraceptivele orale
Următorii factori de risc endogeni sunt implicaţi în etiopatogenia
cancerului:
a) Factorii genetici
b) Factorii metabolici
c) Factorii endocrini
d) Factorii imunologici
81. e) Sedentarismul şi obezitatea E
În relaţie cu factorii de risc endogeni, următoarea afirmaţie este
adevărată:
a) Cancerul este o boală cu mecanism pur genetic
b) Cancerul provine din mai multe celule, ceea ce explică
policlonalitatea tumorilor
c) Mutaţiile somatice – moştenite, manifestă tendinţă la
agregare
d) Riscul de a dezvolta un cancer se reduce pe măsură ce
persoana înaintează în vârstă
e) Modificările epigenetice se referă la alterări ale funcţiilor
82. genelor E
În relaţie cu factorii de risc endogeni, următoarea afirmaţie este
adevărată:
a) Răspunsul imun poate inhiba dezvoltarea cancerului
b) Răspunsul imun poate promova dezvoltarea cancerului
c) În timpul tratamentului cu imunosupresoare creşte riscul de
apariţie a limfoamelor maligne non-Hodgkin
d) La pacienţii cu SIDA creşte riscul de apariţie a sarcomului
Kaposi
83. e) Toate de mai sus E
În relaţie cu factorii de risc endogeni, următoarea afirmaţie este
falsă:
a) Estrogenii sunt recunoscuţi pentru rolul etiopatogenic în
cancerul mamar şi endometrial
b) Tumorile germinale testiculare au o incidenţă mai mare la
rasa albă faţă de rasa neagră
c) Terapia de substituţie hormonală nu mai este indicată în
prezent
d) Administrarea dietilstilbestrolului în timpul sarcinii creşte
riscul de adenocarcinom vaginal la descendentele acestora
e) Administrarea tamoxifenului creşte riscul de cancer
84. endometrial B
Despre relaţia dintre cancerul mamar şi factorii de risc se poate
afirma următoarele, cu o ecepţie:
a) Riscul creşte cu durata expunerii la estrogeni
b) Riscul este mai mare la femeile cu menarhă precoce
c) Riscul este redus la femeile cu prima sarcină la vârste tinere
d) Riscul creşte la femeile cu menopauză tardivă
85. e) Producţia hormonală începe să crească după prima sarcină E
86.
87.

1. Identificaţi obiectivul corect al prevenţei primare în cancer: C


a) identificarea persoanelor cu tumori asimptomatice clinic
b) identificarea şi tratarea unor leziuni premaligne
c) reducerea frecvenţei cancerlor prin identificarea şi
îndepărtarea factorilor de risc
d) prevenirea recidivei loco regionale
e) identificarea cancerelor cu simptome minore de boală

2. Ce procent de cancere ar putea fi prevenite prin profilaxia B


primară ?
a) 50%
b) 40%
c) 80%
d) 10%
e) 60%
3. Studiile epidemiologice au demonstrat că aşa numitul stil de A
viaţă este implicat în ce procent din etiologia cancerelor: ?
a) 80%
b) 40%
c) 60%r
d) 20%
e) 10%

4. Datele asupra factorilor de risc derivă din următoarele E


tipuri de studii CU EXCEPŢIA:
a. studii epidemiologice observaţionale
b. studii experimentale pe animale
c. studiile randomizate controlate
d. studii de genetică molecuară
e. studii de fază I

5. Privind contribuţia factorilor de risc a deceselor prin C


cancer, care afirmaţie este falsă ?:
a. turun 25-40%
b. alcool 2-4%
c. poluare atmosferică 30%
d. dieta 10-70%
e. factorii genetici 2-4%
6. Factorii de risc din categoria “nemodificabili” sunt CU E
EXCEPŢIA:
a. genetici
b. imunologici
c. metabolici
d. hormonali
e. substanţe chimice

7. Organizaţiile guvernamentale pot promova următoarele E


tipuri de măsuri de profilaxie primară CU EXCEPŢIA:
a. restricţii temporo-spaţiale
b. măsuri financiare şi facilităţi fiscale
c. măsuri legislative
d. dezvoltarea de programe de screening
e. creşterea rezistenţei individuale

8. Recomandările nutriţionale pentru prevenţia cancerelor E


sunt CU EXCEPŢIA:
a. activitatte fizică
b. menţinerea indexului de masă corporală
c. evitarea cărniii roşii şi zahărului rafinat
d. limitrea consumului de grăsimi
e. evitarea proteinelor în general
9. Factorii care influenţează riscul individual de cancer sunt B
următorii CU EXCEPŢIA:
a. variabilitatea individuală a expresei enzimelor ce
metabolizează substanţele clinice
b. restricţionarea consumului de substanţe toxie
c. lezarea ADN şi a sistemelor genetice de reaparare a
acestor leziuni
d. prezenţa unor modificări specifice moştenite a genelor
ce codifică diverse proteine reglatoriii
e. susceptibilitatea “dobândită” ca o consecinţă a unor
evenimente patologice care cresc riscul de cancer

10. Măsurrile de profilaxie primară din “ Codul European D


anti-cancer” includ următoarele CU EXCEPŢIA:
a. nu fumaţi
b. evitaţi obezitatea
c. creşteţi consumul zilnic de legume şi fructe proaspete
d. protejarea mediulu înconjuraător
e. participarea la măsuri de vaccinare

Privind intervenţiile care să reducă amploarea D


11.
fenomenului fumatului, care dintre acestea NU este
considerată aplicabilă practic:
a) creştrea accesului la terapiile de sistare a fumatului
b) diseminarea informaţiilor privind riscurile fumatului
c) restricţiile privind fumatul în locurile publice
d) interzicerea fumatului la vârstele 12-18 ani
e) promovarea mijloacelor farmacologice de combatere a
adiţiei
Cancerele induse de fumat sunt următoarele CU EXCEPŢIA: B
12.
a) cancerele sferei ORL
b) cancerul mamar
c) cancerul de vezică urinară
d) cancerul de col uterin
e) cancerul renal

Elementele de dietă care ar reduce riscul de cancer sunt CU D


13.
EXCEPŢIA:
a) conţinut bogat în fibre vegetrale
b) conţinutul crescut în calciu şi seleniu
c) legumele bogate în indol
d) dietele hipercalorice
e) conţinut crescut în vitaminele A, C şi E
Sunt consideraţi agenţi cu acţiune de chemoprevenţie a B
14.
cancerelor următoarele categorii CU EXCEPŢIA:
a) antimutageni şi blocanţi de carcinogeni –ex acidul
elagic
b) unele citostatice citotoxice – ex ciclofosfamida
c) agenţi hormonali şi antihormonali- tamoxifen
d) antioxidanţii- vitamina A
e) statinele: simvastin- atrovastin

15. Cele mai importante rezultate privind chemopreventţia a D


fost obţinute în următoarele cancere CU EXCEPŢIA:
a. cancerele sferei ORL
b. cancerele bronho-pulmonare
c. cancer mamar
d. cancerul hepatic
e. cancerul de prostată
16. Între factorii consideraţi de risc ocupaţional se regăsesc E
următorii carcinogeni CU EXCEPŢIA:
a) anilina
b) azbestul
c) dioxina
d) erbicide şi pesticide
e) digoxina

17. Chemoprevenţia cancerelor poate fi definită prin E


următoarele CU EXCEPŢIA:
a. orice intervenţie farmacologică cu nutrienţi specifici
b. cu diferite categorii de substanţe chimice
c. în scopul de a preveni sau inhiba carcinogeneza
d. a reduce incidenţa anumitor cancere
e. a preveni unele simptome ale cancerelor

18. Clasificarea carcinogenilor umani include următoarele C


subgrupe CU EXEPŢIA:
a. carcinogeni umani definiţi
b. carcinogeni probabili
c. carcinogeni umani neidentificaţi
d. carcinogeni umani posibili
e. neclasificabili ca şi carcinogen umani
19. Chemoprevenţia a demonstrat unele rezultate îu afecţiuni D
CU EXCEPŢIA:
a. keratoza actinică
b. leukoplakia orală
c. polipii adenomatoşi colonici
d. carcinoame microinvazive mamare
e. neoplazii intraepiteliale cervicale

20. Ce agent de chemoprevenţie a demonstrate o reducere a B


incidenţei cancerului mamar controlateral cu 47%:
a. retinol
b. tamoxifen
c. celecoxib
d. vitamina E
e. vitamina D

Ce agent de chemoprevenţie a demnstrat unele rezultate A


21.
în diminuare numărului de polipi la pacienţii cu polipoză
familială:
A. celecoxib
B. tamoxifen
C. retinol
D. folaţii
E. calciu şi vitamina D
Care din definţiile screening ului este corectă: B
22.
A. acţiunea de depistare activă a cancerelor simptomatice
clinic
B. depistarea unor leziuni preneoplazice sau a unui cancer
într-o populaţie asimptomatică
C. reducerea frecvenţei cancerelor prin identificarea şi
eventual suprimarea factorilor de risc extrem de diverşi
D. acţiunea de prevenţie a recidivei loco regionale şi/sau
bolii metastatice
E. depistarea unor cancer în faza simptomelor minime de
boală

23. Condiţiile de screening a unui cancer incllud următoarele C


caracteristici CU EXCEPŢIA:
a. prevalenţă mare, morbiditate şi mortalitate crescută
b. frecvenţă crescută a formelor cu istorie naturală lungă
c. existenţa unor mijloace imagistice capbile să identifice
boala în stadiu incipiente
d. etapa premalignă/asimptomatică/non metastaitcă
detectabilă
e. existenţa unor teste de screening fezabile, sensibile şi
specifice
24. Proprietăţile unui test de screening sunt următoarele CU D
EXCEPŢIA:
a. acceptabilitate de către pacient
b. sensibilitatae
c. specificitate
d. capacitate de prognostică
e. randament crescut

25. Care este cancerul pentru care acţiunea de screening NU B


este eficace?
a. Cancer mamar
b. Cancer bronho-pulmonar
c. Cancer de col uterin
d. Cancer acolo-rectal
e. Cancerul de prostată
26. Rezultatele pozitive ale depistării precoce se translează în: E
a. reducerea nivelelor de mortalitate
b. ameliorarea calităţii vieţii supravieţuitorilor
c. identificarea leziunilor premaligne
d. identificarea leziunilor in situ
e. depistarea cancerelor mai agresive

27. Caracteristicile unui test de screening ideal sunt E


următoarele CU EXCEPŢIA:
a. sensibilitate şi specificitate crescută
b. invazivitatea minimă
c. costuri convenabile
d. posibilitatea utilizării ca test de masă
e. valoare prognostică ridicată
28. Factorii de eroare în programele de depistare sunt D
următorii CU EXEPŢIA:
a. timpul de avans diagnostic (lead-time bias)
b. legate de viteza creşterii tumorale (length bias)
c. de selecţie a subiecţilor (selection bias)
d. nici un răspuns nu este corect
e. de supradiagnostic (overdiagnosis bias)

29. Între metodele de optimizare a testelor de screening se pot C


enunţa:
a. aplicarea optimă a testelor de depistare
b. focalizarea programelor de screening pe grupele de
mare risc
c. alegerea unui moment convenabil pentru practicarea
testelor de screening
d. identificarea dificultăţilor şi pregătirea acţiunii de
screening
e. focalizarea pe grupele populaţionale de risc
30. Recomandările privind programele de screening includ C
următoarele CU EXCEPŢIA:
a. să permită o rată crescută de participare
b. trebuie să fie cost-eficiente
c. să prezinte argumente convingătoare de eficacitate
d. trebuie să fie monitorizare extern şi evaluate regulat
e. modul de organizare a programelor de screening
trebuie să fie sensibil la necesităţile logistice

31. Care NU este considerată metodă de screening în cancerul A


mamar:
i. A. ecografia mamară
ii. B. rezonanţa magnetică nucleară
iii. C. mamaografia
iv. D. autoexaminarea sânilor
v. E. examenul clinic calificat
32. Despre examenul mamaografic care afirmaţie este falsă?: C
a. pexamenului sânului cu raze X
b. este o metodă de screening bine stabilită
c. este şi o metodă de stadializare a cancerului mamar
d. sensibilitatea şi specificitatea mamografiei creşte cu
vârsta
e. reduce mrtalitatea cu 15<5 la grua de vârstă cuprinsă
între 40-49 de ani

33. Care afirmaţie privind autoexaminarea sânilor în cadrul D


screeningului cancerului mamar este falsă?
a. este cea mai simplîă şi mai controversată nmetodă
b. auttotexaminarea este practicaă de 2-3% dintre femei
c. factorii de impact negative include teama de boală şiu
subiectivismul
d. se recomandă a fi efectuată la începutul fiecărui ciclu
menstrual
e. necesită o instruire prealabilă

34. Care din urmatoarele metode NU este inclusă în E


screeningul cancerului colo-rectal?:
a. testul hemoragiei oculte în scaun
b. colonoscopia
c. examinarea digitală rectală
d. irigoscopia cu bariu în dublu contrast
e. examenup computer tomografic
35. Care dintre grupele de risc în screening ul cancerelor colo- B
rectale Nu este corectă:
a. persoane cu istoric personal şi/sau familial de cancer
colo-rectal
b. pesoane cu anteceente heredo coloaterale de cancere
digestive
c. persoanele cu sindroame genetice( polipoza
adenomatoasă familială)
d. persoane cu boli inflamatorii intestinale (colita
ulcerativă)
e. persoanele cu polipi adenomatoşi şi viloşi sporadici

36. Care este metoda incorectă din screening ul cancerelor A


mamare::
a. scintigrafia osoasă
b. mamaografia
c. autoexaminarea sânilor
d. examenul clinic calificat
e. examul în rezonanţă magnetică nucleară (RMN)
37. Beneficile scontate prin screeningul cancerului mamar sunt E
următoarele CU EXEPŢIA:
a. creşterea probabilităţii de vindecare
b. creşterea supravieţuirii pacientelor depistate prn
screenining
c. linişirea pacientelor
d. scăderea costurilor prin depistarea cazurilor care vor
necesita tratament curativ
e. scăderea incidenţei cancerului mamar

38. Care este varianta corectă propusă privind periodicitatea B


examenelor de screening în cancerul mamar?
a. În absenţa factorilor de risc între 30 şi 50 de ani se
recomandă toate metodele de screening uzuale
b. În absenţa factorilor de risc între vârstele de 20-40 de
ani: autoexaminarea lunară, examen clinic anual şi
mamaografia
c. În prezenţa factorilor de risc sau după 50 de ani numai
examen mamaografic
d. În prezenţa factorilor de risc sau după vârsta de 50 de
ani n se recomandă decât examenul clinic anual
e. Limita superioară de practicare a mamografiei este de
70 de ani
39. Ghidurile ASC recomandă utilizarea IRM în screening ul C
cancerului mamar lîn situaţiile următoare CU EXCEPŢIA:
a. femei cu mutaţii la nivel de BRCA-1 sau BRCA-2
b. femeile cu rude gradul I cu mutaţii ale genei BRCA-1
sau -2
c. femei cu antecedente familiale de cancere ovariene,
mamare şi colo-rectale
d. persoanele cu antecedente de radioterapietoracică
(ex.boala Hodgkin)
e. femei purtătoare sau cu o rudă purtătoare a unei
mutaţii în domeniul genlor TP53 şi PTEN.

40. Screeningul în cancerul de col uterin se face prin: A


a. frotiul citologic cervico-vaginal.
b. frotiu citologic şi examenul clinic genital (tuşeu genital).
c. frotiul citologic cervico-vaginal şi examenul computer
tomografic.
d. frotiu cito-vaginal numai la persoanele cu antecedente
de infecţie HPV care nu au beneficiat de vaccinarea anti
HPV
e.frotiu cito-vaginal, examen genital şi examen RMN
4 Care dintre următoarele afirmaţii privind screening ul în B
1 cancerul de prostă (CP) NU este adevărată?
a. Screeningul în CP se efectuează prin dozarea PSA, tuşeu
rectal şi ecografie endorectală.
b. La bărbaţii de rasă albă cu istoric familial de CP negativ,
screening ul începe înainte de vârsta de 50 de ani.
c. Triplul screening (PSA+TR+TRUS) are o sensibilitate şi
specificitate de peste 90%.
d. Dozarea PSA la bărbatul sănătos a condus la o creştere a
incidenţei CP primitiv.
e. Efectul screening ului în CP rămâne incert.

4 Care este screening ul cu cu cea mai crescută rată de D


2 succes?:
A. cancerul de prostată.
B. cancerul colo-rectal.
C. cancerul bronho-pulmonar
D. cancerul de col uterin.
E. cancerul ovarian.
4 Care dintre următoarele afirmaţii privind cancerul colo- C
3 rectal (CCR) este FALSĂ:
A. practicarea anuală a testului depistării hemoragiilor
oculte în scaun a demonstrat reducerea riscului de CCR cu
16%.
B. la persoanele fără factori de risc, screningul CCR va
debuta de la vârsta de 50 de ani.
C. la persoanele fără factori de risc, screningul CCR va
debuta înaintea vârstei de 50 de ani.
D. la persoanele cu factori de risc crescuţi, screening ul
CCR va debuta la vârstele de 30-35 de ani.
E. la persoanele cu ris mediu sunt cele cu istoric personal
de CCR sau adenoame acolo-rectale.

4 Care semnificaţie NU este corectă în regula ABCDE în C


4 diagnosticul diferenţial al melanoamelor maligne cutanate
anterioare NU face parte:
a. A- asimetrie.-formă asimetrică
b. B- border -margin.
c. C- confort- prezenţa durerii
d. D - diametru
e. E- elevation - supradenivelare.
4 Care este markerul tumoral propus pentru screening ul A
5 canceului ovarian?:
A. CA 125.
B. CA 15.3.
C. ecografia abdominală.
D. examenul computer tomografic retiniană.
E. examenul rezonanţă magnetică nucleară.

4 Recomandările actuale de screening în melanomul malign D


6 stipulează următoarele CU EXCEPŢIA:
a. examinarea completă a tegumentelor şi mucoaselor
b. examinarea la fiecare 3 ani pentru persoanele fără risc
c. examinarea anuală pentru persoanele cu risc crescut
d. persoanele cu risc crescut sunt numai acele cu
expuneri intense şi prelungite la razele de soare
e. antecedentele familiale sunt de asemenea un factor de
risc
4 Care afirmaţie cu privire la screeningul cancerelor Nu este C
7 adevărată:
a. screeningul oferă cel mai mare potenţial de reducere a
deceselor prin cancer
b. într-o campanie de depistare a unui cancer este util a se
defini populaţiile cu risc crescut
c. eforturile de prevenţie ar trebui dirijate împotriva
tuturor cancerelor umane
d. este esenţial ca personalul sanitar să ajut pacienţii să
înţeleagă importanţa depistării precoce
e. eforturile de prevenţie ar trebui dirijate spre cancerele
pentru care există şi mijloacele terapeutice mai eficace

4 În favoarea acţiunii de screening în melanomul malign D


8 (MM) cutanat pledează următoarele date CU EXCEPŢIA:
a. melanomul malign superficial prezintă o perioadă
premalignă lungă
b. aspctele clinice ale MM pot fi uşor recunoscute de un
clinician antrenat
c. prognosticul este bnn după exizia chirurgicală completă
a leziunii localizate
d. existenţa unui tratament sistemic eficace care
ameliorează prognosticul
e. examinarea clinică completă a tegumentelor şi
mucoaselor este o metodă bună de screening
4 Care este testul de screening care întruneşte aproape în D
9 totalitate caracteristicile unui test de screening „ideal”?
a. mamografia
b. CA 125
c. PSA
d. AFP
e. Frotiul citodiagnostic cervico-vaginal testul Babeş-
Papanicolau

5 Testele de screening mai frecvent utilizate în practică sunt C


0 următoarele CU EXCEPŢIA:
a. cancer mamar -mamografia, examenn medical obiectiv,
autoexaminarea
b. cancer de prostată - tuşeu rectal, PSA, ecografia
transrectală
c. hepatocarcinom- alfafetoproteina (AFP)
d. cancerele colo-rectale - colonoscopia, identificarea
hemoragiilor oculte în materiile fecale
e. cancerul de col uterin- frotiul citodiagnostic cervico-
vaginal (testul Babeş-Papanicolau)

Atomul care a pierdut un electron de pe nivelul extern este numit :


A. Metastabil
B. Instabil
C. Radioactiv
D. Ion
1. E. Radionuclid D
Care din urmatoarele radiatii nu este radiatie direct ionizanta :
A. Electronii
2. B. Pozitronii C
C. Neutronii
D. Particulele alfa
E. Electronii Auger
Care din particulele urmatoare au transferul liniar de energie (TLE) cel
mai mare :
A. Electronii
B. Pozitronii
C. Neutronii
D. Particulelele alfa
3. E. Protonii D
Cand un atom neutru este transformat intr-uhn atom cu sarcina
electrica, fenomenul se numeste :
A. Fisiune
B. Fuziune
C. Ionizare
D. Excitatie
4. E. Scintilatie C
Stagiul de divizune celulara cel mai sensibil la radiatie este :
A. Profaza
B. Metafaza
C. Anafaza
D. Telofaza
5. E. Interfaza B
Care celule sunt considerate ca fiind cel mai putin expuse sensibile la
radiatie :
A. Celulele maduvei osoase
B. Celulele neuronale
C. Tesuturile limfatice
D. Celulele seminale
6. E. Celule ale pielii B
Care din afirmatiile urmatoare privitoare la interactiunea radiatiei
ionizante cu tesuturile nu este adevarata ?
A. Actiunile indirecte cauzeaza cele mai multe detrimente
biologice
B. Ioniii pot fi disociati in radicali liberi
C. ADN celular este tinta principala
D. Poate produce aberatii cromosomiale
7. E. Actiunea directa este mai frecventa decat actiunea indirecta E

Efectele stocastice ale radiatiei :


A. Includ carcinogeneza
B. Au o severitate dependenta de doza
C. Implica moartea celulelor
8. D. Pot fi recunoscute ca fiind produse de radiatie A
E. Au un prag de 5 Gy
Cand este cel mai probabil sa se apara malformatii mari ca irmare a
expunerii produsului de conceptie ?
A. La faza de preimplantare
B. In timpul organogenezei timpurii
C. In timpul organogenezei tarzii
D. In perioada fetala timpurie
9 E. In perioada fetala tarzie B
Efectele stocastice ale expunerii la radiatie ionizanta includ :
A. Epilarea
B. Inducerea cataractei
C. Leucemia
D. Eritemul pielii
10. E. Sterilitatea permanenta C
Dupa expunerea intregului corp la o doza unica de 1 Gy ce efecte
probabile se observa ?
A. Eritem
B. Diaree
C. Reducerea numarului de limfocite
D. Sterilitate permanenta
11. E. Moartea in decurs de 60 zile C
Radioterapia conventionala cu doze fractionate este fundamentata pe
urmatorii factori biologici privitori la celulele mamiferelor, cu o
exceptie :
A. Varsta
B. Radiosensibilitatea diferita
C. Capacitatea de refacere (reparare a deteriorarilor)
D. Repopularea
12. E. Reoxigenarea A
Care din urmatorii factori maresc radiosensibilitatea celulelor ?
A. Hiperoxigenarea
B. Hipooxigenarea (starea hipoxica)
C. Adaugarea de substante care reduc radicalii liberi
D. Debite de doze mici sau iradierea multifractionata
13. E. Celulelele in faza de sinteaza a ADN A

Scopul radioterapieie este :


A. Impiedicarea proliferarii tumorale
B. Livrarea unei doze de radiatiii cat mai mare in tumora
C. Iradierea tumorii la o doza care sa o elimine fara iradierea
tesuturilor normale la doze care sa duca la complicatii serioase
D. Eliminarea iradierii tesuturilor normale
14. E. Eliminarea tumorii C
15. Avantajul iradierii preoperatorii consta din : A
A. Sterilizarea celulelor tumorale de la periferia tumorii si
reducerea de volum a unei tumori voluminoase
B. Modificarea extensiei reale a tumorii sub aspect
anatomopatologic
C. Aprecierea mai dificila a factorilor prognostici
D. Intarzierea cicatrizarii
E. Aparitia fibrozei si a limforagiei postradice
Avantajele radioterapiei postoperatorii constau din :
A. Indcatie mai precisa, in functie de datele obtinute in urma
explorarii chirugicale si morfopatologice
B. Volum tumoral de iradiat mai bine definit
C. Se poate administra dupa cicatrizarea plagii
D. Toate cele de mai sus (A,B, C)
16. E. Nici una din cele descrise mai sus D
Dezavantajele radioterapiei postoperatorii constau din urmatoarele,
cu exceptia :
A. Absenta efectului asupra insamantarii celulelor maligene cu
ocazia gestului chirurgical
B. Alterarea vascularizatieie tumorale
C. Cresterea riscului de radiorezistenta
D. Cresterea riscului complicatiilor postradice
17. E. Nici una din cele mentionate mai sus E
Dezavantajele radioterapiei preoperatorii constau din urmatoarele, cu
exceptia :
A. Modificarea extensiei reale a tumorii sub aspectul
anatomopatolog
B. Aprecierea mai dificila a factorilor prognostici
C. Intarzierea cicatrizarii plagilor
D. Aparitia fibrozei si/sau limforagiei postradice
18. E. Nici una din cele mentionate mai sus E
Doza necesara pentru controlul clinic al unei tumori este stabilita de
medicul radioterapeut in functie de :
A. Tipul histologic si gradul de diferentiere
B. Aspectul macroscopic
C. Volumul tumoral si nivelul de oxigenare tisulara
D. Organele critice din jur
19. E. Toate acestea E
Efectele acute ale iradierii apar :
A. In timpul primei sedinte de iradiere
B. Dupa a doua sedinta de iradiere
C. In timpul iradierii si in prima luna ulterior
D. Dupa 3 luni de la incheierea iradierii
20. E. Nici un raspuns nu este corect C
Efectele acute postradice la nivelul mucoaselor constau din
21. urmatoarele, cu exceptia : E
A. Radiomucozita
B. Disgeuzia
C. Esofagita radica
D. Gastroenterita
E. Alopecia
Urmatoarele afirmatii referitoare la radiomucozita sunt adevarate, cu
exceptia :
A. Apar ca urmare a distrugerii celulelor din stratul bazal al
epidermului si/sau mucoaselor aerodigestive
B. Apar din saptamana a doua de iradiere
C. Se manifesta clinic prin edem, ulceratii acoperite de membrane,
durere, eventual necroza
D. Pot fi amplificate prin suprainfectii fungice sau bacteriene
22. E. Dispa la intreruperea iradierii E
Efectele tardive postradioterapie se caracterizeaza prin :
A. Distrugeri ale celulelor functionale cu multiplicare lenta
B. Alterarii stromei conjunctivo-vasculare
C. Perturbari trofice si scaderea numarului celulelor
parenchimatoase ce urmeaza a fi inlocuite de tesut conjunctiv
fibros
D. Se manifesta prin fibroza, necroza, ulceratie, formare de fistule,
insuficienta de organ
23. E. Toate cele mentionate mai sus E
Efectele tardive postradioterapie asupra masivului facial constau din :
A. Xerostomie
B. Osteoradionecroza
C. Fibroza articulatiei temporamandibulare
D. Toate cele descrise anterior
24. E. Nici una din afirmatii nu este adevarata D
Efectele acute asupra iradierii gastrointestinale se manifesta prin
urmatoarele, cu exceptia :
A. Greturi
B. Varsaturi
C. Crampe
D. Diaree
25. E. Nici una din cele mentionate mai sus E
Efectele tardive postradioterapie asupra toracelui constau din :
A. Pericardita
B. Stricturi esofagiene
C. Pneumonita de iradiere
D. Fibroza pulmonara
E. Toate cele mentionate mai sus
26. E
Efectele tardive postradioterapie asupra abdomenului si pelvisului
27. constau din urmatoarele, cu exceptia : E
A. Cistita
B. Nefrita
C. Hepatita
D. Stricturi
E. Cataracta
28.
29.
Rolul chirurgiei in managementul pacientilor cu cancer este :
A. Profilactic
B. Diagnostic
C. De stadializare
D. Terapeutic
1. E. Toate acestea E
Tehnicile chirurgicale de diagnostic sunt reprezentate de :
A. Punctia aspirativa cu ac fin
B. Punctia biopsie
C. Biopsia incizionala
D. Biopsia excizionala
2. E. Toate acestea E
Avantajele punctiei biopsie cu ac fin sunt urmatoarele, cu exceptia :
A. Absenta cicatricii
B. Absenta necesitatii anesteziei
C. To leranta buna a pacientilor
D. Timpul rapid de obtinere a rezultatului
3. E. Cantitatea mica de celule obtinute E
Dezavantajele punctiei biopsie cu ac fin sunt urmatoarele, cu exceptia :
A. Cantitatea mica de celule obtinute
B. Absenta informatiilor cu privire la arhitectura histologica,
subtipul histologic si grading-ul tumoral
C. Imposibilitatea identificarii anumitor markeri
imunohistochimici, receptori si molecule de suprafata
D. Marja larga de eroare
4. F. Timpul rapid de obtinere a rezultatului E
Alegerea procedeului diagnostic este dictata de :
A. Conditiile anatomice
B. Biologia tumorii
C. Necesitati le examenului anatomo-patologic D
D. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C)
5. E. Dorinta pacientului
Tehnicile chirurgicale de stadializare includ :
A. Biopsierea ganglionilor loco-regionali
B. Biopsia ganglionului sentinela
C. Laparotomia exploratorie
D. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C)
6. E. Nici una din cele prezentate mai sus (A+B+C) D
Chirurgia curativa (definitiva) se caracterizeaza prin :
A. Operabilitate
B. Rezecabilitate
C. Radicalitate
D. Margini de siguranta
7. E. Toate cele mentinonate mai sus E

In majoritatea cazurilor marginile de rezectie trebuie sa fie de cel


putin :
A. 1 mm
B. 3 mm
C. 5 mm
D. 10 mm D
8. E. 20 mm
Scopul terapeutic al chirurgiei este asigurat de :
A. Intentia de radicalitate oncologica, in boala localizata sau cu
extensie locoregionala, recidive tumorale sau metastaze
B. In scop citoreductiv, in formele avansate de boala
C. In scop paliativ, pentru combaterea unor simptome grave ce
pericliteaza viata pacientilor
D. In scop de reconstructie a defectelor anatomice dupa terapia
curativa
9. E. Toate acestea E
10.

Rolul factorilor prognostici si predictivi consta din, cu exceptia:


A. Stabilirea unei prognoze de supravietuire a pacientilor si de
anticipare a raspunsului la tratament
B. Identificarea unor subgrupuri de pacienti cu evolutie
particulara care sa beneficieze de o anumita terapie
C. Interpretarea critica a studiilor clinice prin identificarea unor
factori ce pot influenta rezultatele finale in termenii
raspunsului terapeutic si supravietuirii
D. Diminuarea efectelor secundare, prin aplicarea unor
tratamente oncologice minimale la pacientii cu prognostic
favorabil E
1. E. Nici una din afirmatii nu este adevarata
Grupul larg al factorilor prognostici include :
A. Factori asociati bolii neoplazice
B. Factori legati de organismul pacientului
C. Factori in relatie cu terapia
D. Toate cele mentionate mai sus (A+B+C)
2. E. Nici una din cele mentionate mai sus (A+B+C) D
Factorii prognostici in relatie cu tumora sunt reprezentati de, cu
exceptia :
A. Tipul histologic
B. Gradul de diferentiere histologica
C. Markerii tumorali
D. Clasificarea TNM
3. E. Terapia aplicata E
Factorii prognostici in relatie cu extensia anatomica a tumorii sunt :
A. Volumul/dimensiunea tumorii
B. Stadiul TNM
C. Formatiune unica versus multifocala
D. Numarul sediilor regionale sau la distanta invadate
E. Toate acestea
4. E
Factorii prognostici histoplatologici sunt :
A. Clasificarea morfologica
B. Gradul histologic
C. Caracteristicile moleculare tumorale (pattern-ul)
D. Toate acestea (A+B+C)
E. Nici unul dintre cei mentionati
5. D
Factorii prognostici in relatie cu pacientul sunt :
A. Factorii demografici
B. Comorbiditatile
C. Complianta
D. Toate acestea (A+B+C)
E. Nici unul dintre cei mentionati
6. D
Factorii prognostici in relatie cu tratamentul sunt :
A. Prima secventa terapeutica si tratamentele anterioare
B. Abordarea multidisciplinara, experienta medicala si dotarea
tehnica
C. Conditiile terapeutice
D. Posibilitatile de control a rezultatelor
E. Toate acestea (A+B+C+D)
7. E
Complianta pacientilor la tratamentele concologice consta din :
A. Reactia sociala la boala
B. Consumul de alcool, nicotina, diverse droguri
C. Credinta in terapii complementare/alternative
D. Toate cele mentinonate (A+B+C)
8. E. Toate raspunsurile sunt false D
Factorii de prognostic demografici includ urmatoarele, cu exceptia :
A. Varsta si sexul
B. Nivelul de educatie
C. Statusul socio-economic
D. Religia
9. E. Greutatea si inaltimea la nastere E
Factorii prognostici pot fi :
A. Comuni majoritatii pacientilor si/sau neoplaziilor
B. Reprezentativi pentru anumite tipuri de tumori
C. Specifici unei singure leziuni maligne
D. Toate afirmatiile sunt adevarate
E. Nici una din afirmatii nu corespunde definitiei factorilor
10. prognostici D
Factorii prognostici comuni majoritatii pacientilor si/sau neoplaziilor
sunt reprezentati de :
A. Varsta
B. Statusul de performanta
C. Extensia anatomica
D. Gradul de diferentiere tumorala
E. Toate cele prezentate mai sus (A+B+C+D)
11. E
Factorii prognostici reprezentativi pentru anumite tipuri de tumori
sunt :
A. Histologia tumorii
B. Localizarea tumorala
C. Gradul de rezecabilitate
D. Toate raspunsurile sunt adevarate (A+B+C)
12. E. Toate raspunsurile sunt false D
41.Următoarele cancere în stadii metastatice sunt tratate cu A
chimioterapie citotoxică CU EXCEPŢIA:
1. cancerul renal
2. cancerul mamar
3. bronho-pulmonar microcelular
4. cancerul de vezică urinară
5. cancerul colo-rectal

42.
Care dintre următoarele tratamente antineoplazice nu este D
sistemic:
a) chimioterapia citotoxică
b) hormonoterapia
c) terapii moleculare
d) radioterapia
e) imunoterapia

43.
Scopul tratamentelor sistemice este:
a) previne multiplicarea celuleor canceroase
b) să prevină metastazarea
c) să prevină recidiva locală
d) angiogeneza tumorală
c) proliferarea necontrolată
d) toate împreună
D
44.
Clasificarea citostaticelor se face conform: E
a proprietăţile chimice
b mecanismul de acţiune
c sursa
d mecanismul diviziunii celulare
e. toate împreună

45.
Care citostaic nu face parte din clasa alkilanţilor: C
A ciclofosfamida
B busulfan
C doxorubicina
D daarbazina
E tiotepa

46.
Care citostaic NU face parte din clasa antimetaboliţilor B
antagonişti de acid folic:
f. Metotrexat
g. 5-Fluorouracil
d Pemetrexed
h. Ralitrexed
i. Edatrexed
j. Trimetrexed
47.
Care citostaic NU face parte din clasa “derivaţilor naturali”: D
f. vincristin
g. cisplatin
h. doxorubicina
i. irinotecan
j. etoposid

48.Care dintre antibioticele antitumorale NU face parte dintre A


antracicline:
f. bleomicina
g. epirubicina
h. doxorubicina
i. idarubicina
j. daunorubicina
49.
Dintre citostaicele cu acţiune pe fusul de diviziune nu face D
parte:
f. vincristina
g. vinblastina
h. vinorelbina
i. etoposid
j. paclitaxel (taxol)

50.
Care dintre urătoarele citostatice NU acţionează prin B
depolimerizarea microtubulilor fusului de diviziune::
f. vincristina
g. paclitaxel (taxol)
h. vinoelbina
i. vinblastina
j. vindesina

Printre mecanismele de acţiune ale doxorubicinei NU E


51.
figurează:
f) mechanism alkilant
g) process de peroxidare a lipidelor
h) inhibitor de topoizomerază tip II
i) mechanism de intercalare ale lanţurilor de AND
j) Depolimerizarea microtubilor fusului de diviziune
Care dintre citostaice NU este ciclospecific fazodependent: E
52.
f) vincristina
g) paclitaxel
h) 5 fluorouracil
i) gemcitabina
j) cisplaatin

Citostaicele cu acţiune asupra fazei S a ciclului celular sunt B


53.
toate cu excepţia:
f) 5-fluorouracil
g) ciclofosfamida
h) metotrexat
i) docetaxel (taxotere)
j) vinorelbina
Clasa citostaticelor cu acţiune anti topoizomerazică include C
54.
următoarele cu excepţia:
f) irinotecan
g) doxorubicina
h) bleomicin
i) topotecan
j) etoposid

55.
Citostaticele ciclo-specifice fazo-independent sunt toate cu C
exepţia:
a. ciclofosfamida
b. carboplatin
c. metotrexat
d. bleomicina
e. doxorubicina
56.Sunt considerate citostatice ciclo-specifice, fazo-specifice E
toate cu excepţia :
f) L-asparaginaza
g) gemcitabina
h) bleomicina
i) 5-fluorouracil
j) cisplatin

57.
Sunt considerate citostatice din categoria antimetaboliţi C
fluoropirimidine toate cu excepţia:
f. uracil -ftorafur
g. capecitabina
h. epirubicina
i. 5-fluorouracil
j. floxuridina

58.
Citostatice antibiotice non-antracicline sunt toate cu excepţia A
f. doxorubicina
g. mitomicina C
h. actinomicina D
i. bleomicina
j. mitoxantron
59.
Sunt considerate cittostatice antimetaboliţi analogi purinici B
toate cu excepâia:
f. 6-tioguanina
g. gemcitabina
h. 6- mercaptopurina
i. azatioprina
j. fludarabina

60.
Sunt considerate case de citostaice în funcţie de mecanismul C
de acţiune cu excepţia:
f. agenţi alkilanţi
g. antimetaboliţi
h. antimitocondriale
i. inhibitori ai fusului de diviziune
j. inhibitori de topizomerază

61.Sunt considerate citostaice cu acţiune foarte speifică pe E


celkula malignă:
F. vincristina
G. docetaxel
H. cisplatin
I. doxorubicina
J. nici unul
62.Care din următoarele efecte secundare acute NU sunt B
asociate administrării chimioterapiei cu agenţi alkilanţi:
F. mielosupresia
G. pruritul
H. hepatotoxicitatea
I. toxicitate digestivă
J. toxicitate gonadică

63.
Care sunt efectele secundare ale chimioterapiei cu săruri de D
platină cu EXCEPTIA:
f. neurotoxicitatea
g. greţuri si vărsături
h. trombocitopenia
i. cataracta
j. nefrotoxicitatea
64.Efectele conice ale citostaticelor antracicline sunt cu C
EXCEPTIA:
f. toxicitate cardiacă
g. disfunctie gonadică
h. toxicitatea endocrină
i. mielosupresia
j. hepatotoxicitatea

65.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la chimioterapia C
citotoxică este falsă?
f. este o terapie sistemică
g. este dependentă de cinetica creşterii tumorale
h. prezintă o specificitate crescută pe celula malignă
i. acţionează printr-o cinetică de ordinul I
j. distruge o fracţiune de celule tumorale independent de
numărul iniţial de celule
66.
Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la chimioterapia citotoxică: A
f. tratament loco-regional
g. prezintă efecte toxice imediate
h. efecte toxice tardive
i. index terapeutic redus
j. nu distruce niciodată 100% din numărul de celule dintr-o
tumoră

67.
Despre efectele secundare ale chimioterapiei citotoxice sunt C
adevărate următoarele, cu excepţia:
f. deterrmină anorexie
g. graţa şi vărsăturile sunt frecvente
h. determină efecte psihice la pacienţii în stare terminală
i. cisplatin determină neuro- şi nefrotoxicitate
j. antraciclinele determină disfuncţii hepatice
68.
Acţiunea citostaticelor constă din: E
f. efecte rapide şi imediate asupra tuturor tumorilor
maligne
g. sensibilitatea variabilă în cursul chimioterapiei
h. acţiune independentă de volumul tumoral
i. fracţia de celule distruse este cu atât mai crescută cu cât
volumul tumoral este mai mare
j. nici o afirmaţie nu este corectă

69.
Criteriile de clasificarea agenţilor chimioterapici nu include: D
f. proprităţile chimice
g. mecanismul de acţiune
h. sursa
i. specificitate tumorală
j. mecanismul diviziunii celulare
70.
Efectele pe termen lung a chimioterapei includ toate cu A
excepţia:
f. Iridociclita acuta
g. Aopecia
h. Fibroza pulmonară
i. A doua neoplazieKeratita fungica
j. Tulburări sexuale

71.
Care afirmaţie este falsă: E
i. A. Cardiotoxicitatea este o complicatie tardiva dupa
tratamentul cu antracicline
ii. B.Toxicitatea este specifică de agent
iii. C.Sindromul mână-picior este frecvent la derivaţii
fluoropirimidinici
iv. D.Boala tromboembolică este mai frecventă după
chimioterapie
v. E. Toxicitatea pulmonara survine frcvent după
tratamentul cu antimetaboliţii antipurinici
72.
Complicatiile agenţilor alkilanţi includ urmatoarele in afara C
de:
f. greaţa şi vărsăturile
g. hematuria
h. cataracta bilaterală
i. constipaţie
j. mielosupresie

73.
Reacţiile de hipersensibilizare sunt datorate următoarelor C
citostatice cu excepţia:
f. paclitaxel
g. bleomicin
h. cisplatin
i. etoposid
j. asparaginaza

74.
Care din urmatoarele tipuri de chimioterapie nu este inclusă C
în tratamentul curent al neoplaziiilor:
f. chimioterapia primară
g. chimioterapia neoadjuvantă
h. chimioterapia metabolică
i. chimioterapia adjuvantă
j. chimioterapia paliativă
75.
Care este neoplazia pentru care chimioterapia NU reprezintă B
principala modalitate terapeutică:
f. leucemiile acute
g. cancerul renal
h. coriocarcinomul placentar
i. tumora Wilms
j. carcinomul bronho-pulmonar cu celule mici

76.
Excludeţi neoplaziile care NU prezintă indicaţii de A
chimioterapie neoadjuvantă:
f. melanomul malign
g. cancerul anal
h. cancerul mamar
i. cancerul rectal
j. cancerul de col uterin
77.
Care neoplazie NU beneficiază de chimioterapia adjuvantă: C
f. cancerul mamar
g. cancerul acolo-rectal
h. cancerul renal
i. osteosarcomul
j. cancerul bronho-pulmonar non-microcelular stadiul II-III

78.
Care din afirmaţiile referitoare la condiţiile de eficacitate a D
chimioterapiei adjuvante este falsă?:
f. disponibilitatea anumitor citostatice într-o anumită
localizare
g. administrarea în doze maxime tolerate
h. continuarea pentru o perioadă limitată de timp
i. când vindecarea numai este un obiectiv realist
j. iniţierea cât mai rapid postoperator
79.
Beneficiile chimioterapiei adjuvante urmează să fie stabilite E
în următoarele localizări neoplazice cu excepţia:
f. cancerele ORL
g. cancerele căilor biliare
h. sarcoamele de părţi moi
i. cancerele pancreatice
j. cancerul renal

80.
Chimioterapia intra-arterială este indicată în următoarele D
localizări neoplazice CU EXCEPŢIA:
a. metastazele hepatice
b melanoame maligne
c. tumori cerebrale recidivate
d. cancerul renal
e osteosarcoamele extremităţilor.
a.
81.
Asociaţia chimio-radioterapie este indicată în următoarele C
neoplazii CU EXCEPŢIA:
a. cancerul rectal.
b. cancerul de col uterin
c.melanomul malign cutanat.
d. cancerle ORL
e. cancerul esofagian.

82.Chimioterapia intraperitoneală se poate administra în B


următoarele cancere cu diseminare peritoneală CU
EXCEPŢIA:
A. cancer ovarian.
B. tumori gastrointestinale stromale (GIST) .
C. cancerul de colon
D. canecrul gastric.
E. cancer de joncţiune eso-gastric
83.
Care dintre următoarele indicaţii privind chimioterapia intra- B
arterialăia este INCORECTĂ:
A. metastazele hepatice din cancerele de colon.
B. cancerul ovarian avansat
C. tumorile primitive hepatice
D. tumorile maligne cerebrale recidivate.
E. melanomul malign al extremităţilor

84.
Printre citostaicele cu administrare orală se regăsesc E
următoarele CU EXCEPŢIA:
A. capecitabina.
B. vinorelbina
C. temozolamid
D. etoposid
E. cisplatin
85.
Asocierea chimioterapiei la radioterapie este justificată de C
următoarele efecte CUEXCEPŢIA:
A. efectul de radiopotenţializare.
B. efectul de radiosensibilizare.
C. efectul de oxigenare tisulară.
D. efectul de cooperare spaţială venoasă retiniană.
E. efectul de prevenţie a apariţei metastazelor la distanţă.

86.
Între modalităţile de administrare a chimioterapei se pot C
enumera CUEXCEPŢIA:
f. chimioterapia intrvenoasă
g. chimioterapia în perfuzie continuă
h. chimioterpia perineurală
i. chimioterapia orală
j. chimioterapia intra-arterială
87.Printre cancerele local-avnsate care pot fi tratate prin D
ascocierea chimio-radioterapie concomitentă pot fi incluse
următoarele CU EXCEPŢIA:
f. cancerul rectal
g. cancerul de col uterin
h. cancerul bronho-pulmonar non microcelular
i. cancerul ovarian
j. Cancerul bronho-pulmonar microcelular

88.
Toxicitate cardiacă poate fi determinată de tratamentul cu A
citostaicele::
f. doxorubicina
g. cisplatin
h. gemcitabina
i. vinorelbina
j. leukeran
89.
Nefrotoxicitatea este frcvent obervată după tratamentele cu C
citostaticele: relativ
f. doxorubicina
g. vinorelbina
h. cisplatin
i. ciclofosfamida
j. etoposid

90.
Ileusul paralitic poate fi o complicaţie a citostaicelor precum: B
f. cisplatin
g. vincristina
h. gemcitabina
i. etoposid
j. ciclofosfamida
91. Care din următoarele trăsături NU sunt considerate în definiţia E
unui marker tumoral ?
a) caracteristică care poate fi măsurată obiectiv
b) poate fi evaluată obiectiv
c) ca indicator al unui process biologic normal sau patologic
d) sau ca răspuns farmacologic
e) sintetizat numai de tumora malignă

92. Între caracteristicile unui marker tumoral ideal se regăsesc C


următoarele trăsături CU EXCEPŢIA:
a) aplicare facilă
b) detectabilitate
c) acceptabilitae
d) sensibilitate
e) specificitate

93. Caracteristicile unui marker ideal includ următoarele tr[s[turi B


CU EXCEPŢIA:
a) acurateţe de 100%
b) să prezinte valoare prognostică
c) să poată depista toate tumorile în stadii microscopice
d) să aibă valoare prognostică
e) să aibă specificitate de organ
94. Exemple de markeri tumorali din categoria proteine oncofetale C
sunt următoriii CU EXCEPŢIA:
f. AFP
g. CEA
h. PSA
i. HCG
j. Proteina S-100

95. Exemple de markeri tumorali din categoria “hormoni cu cu E


secreţie ectopică”sunt CU EXCEPŢIA:
f. tirioglobulina
g. tirocalcitonina
h. transferina
i. PSA
j. AFP

96. Exemple de markeri tumorali din categoria “antigene asociate C


tumorii” pot fi inclusi următorii cu EXCEPŢIA:
k. CA 15.3
l. CA 19.9
m. LDH
n. CA 125
o. CA 72.-4
97. Care dintre indicaţiile unor markeri tumorali în funcţie de D
neoplazie NU este corectă:
k. hepatocarcinom- AFP
l. cancer ovarian- CA 125
m.cancer mamar CA 15.3
n. cancer bronho-pulmonar microcelular – CA 19.9
o. cancer de prostată- PSA

98. Care dintre markerii tumorali NU aparţin categoriei “enzime D


specifice de ţesut”:
k. fosfataza acidă prostatică
l. neuron-specific enolaza (NSE)
m.fosfataza alcalină placenntară
n. antigenul specific prostatic (PSA)
o. gamaglutamiltranspeptidaza
99. Exemple de utilizare clinică a markerilor tumorali sunt corecte E
CU EXCEPŢIA
k. depistare precoce – PSA- cancer de prostată
l. diagnostic – beta HCG- boala trofoblastică
m. prognostic- LDH- cancer de testicul
n. urmărire - Ca 125- cancer ovarian
o. stadializare- -NSE-cancer bronho pulmonar non microcelular

100. Alfafetoproteina (AFP) este un marker tumoral de utilitate în D


următoarele neoplazii CU EXCEP”IA:
k. hepatocarcinom
l. cancer colo-rectal
m. cancerul de testicul
n. cancerul ovarian
o. cancerul bronho-pulmonar

Lacticdehidrogenaza (LDH) este un marker tumoral cu roluri E


101.
diferite în neoplaziile CU EXCEPŢIA:
k) limfoame maligne non-hodgkiniene
l) cancerul de testicul
m) cancer bronho-pulmonar
n) melanomul malign
o) cancerul de vezică urinară
Urmatoarele afirmaţii referitor la markerii tumorali este C
102.
adevărată CU EXCEPŢIA:
k) Markerii tumorali suntt substanţe cu concentraţii crescute în
unele cancere
l) Markerii tumorali sunt în esenţă nespecifici
m) Modificarea valorii unui marker tumoral are un rol decisiv în
schimbarea protocolului terapeutic
n) Bolile benigne pot induce creşteri ale valorilor markerilor
tumorali
o) Markerii tumorali sunt cei mai utili în urmărirea
postoperatorie şi monitorizarea tratamentului

Dozarea anumitor markeri tumorali poate fi influenţată de de D


103.
anumiţi factori CU EXCEPŢIA:
k) disfuncţii hepatice şi renale
l) momentul chirurgical, sau chimio-radioterapia
m) dificultăţi tehnicel
n) preţul de cost ridicat
o) anumite medicamente ce pot imhiba sinteza unor markeri
În tumorile germinale testiculare non seminomatoase prezintă E
104.
valoare prognostică markeri tumorali :
k) NSE
l) Beta HCG
m) LDH
n) ACE
o) AFP, beta HCG şi LDH, împreună

105. Care sunt markerii cu valoare predictivă pentru tratamentul D


hormonal în cancerul mamar:
a. CA 15.3
b. AFP
c. HER 2,
d. receptorii estrogeni (RE) şi progestteronici (RP)
e. Ki67
106. Semnele directe ale evoluţiei loco-regionale ale unei neoplazii D
sunt CU EXCEPŢIA:
k) adenopatie
l) ulceraţie
m) tumoră
n) metroragie
o) metastază pulmonară

107. Semnele indirecte ale evoluţiei unui cancer se pot manifesta prin D
CU EXCEPŢIA:
k. secreţii anormale
l. semne de compresiune-sindrom de cavă superioară
m. sindroame obstructive-icter
n. adenopatii periferice
o. hemoraii

108. Pot fi considerate semne sistemice într-un un cancer C


următoarele CU EXCEPTIA:
k. febra
l. scăderea poderală
m. sindromul de compresiune de cavă superioară
n. astenia
o. transpiraţii
109. Pot fi considerate sindroame paraneoplazice următoarele E
sindroame CU EXCEPŢIA::
k. tromboflebita migratorie
l. neutrofilia
m.hipercorticism
n. osteoartropatia pneumică
o. limfedemul de braţ

110. Într-un cancer bronho pulmonar microcelular pot fii considerate C


sindroame paraneoplazice următoarele CU EXCEPŢIA:
k. leucocitoza
l. hiponatremie
m. disfonia prin pareză de nerv recurent
n. hipocratism digital
o. anorexia

Printre cele 7 semne de alarmă în cancer sunt incluse A


111.
următoarele CU EXCEPŢIA:
K. pierderea ponderală
L. plăgi care nu se vindecă
M. noduli sau induraţii palpabile
N. modificări ale tranzitului intestinal sau urinar
O. pierderi de sânge non fiziologice
Indicele de performanţă de 60% pe scala Karnofsky B
112.
desemnează:
K. pacient cu actvitate normală cu efort, cu unele semne de boală
L. ambulator, reclamă asistenţă ocazională în activităţile zilnice
M.invalid, necesită îngrijiri speciale şi asistenţă permanentă
N. invaliditate severă; este indicată spializarea
O. capabil de activitate normală, cu efort, unele semne de boală
prezente

113. Indicile de performanţă de 2 pe scala ECOG/Zubroad C


desemnează:
k. pacient cu activitate normală capabil de performanţă
l. pacientul cu simptome severe, >50% din perioada a zilei in
pat, incapabil de activitate fizică[
m.activitate de autoîngrijire posibilă< 50% din perioada activă a
zilei în pat
n. simptome extem de severe, nu se poate îngriji, petrece
întreaga prioada a zilei în pat
o. corneea, cristalinul şi corpul vitros
114. Indicele de performanţă de 2 pe scala Karnofsky corespunde la E
scorurile următoare pe scala Karnofsky :
k. 90%-100%
l. 30%-40%
m. 70%-80
n. 10%-20%
o. 50%-60%

115. În limfoamele mailgne non hodgkinene „sindromul B” asociază D


următoarele simptome CU EXCEPŢIA:
k. febra
l. transpiraţii nocturne
m. cădere ponderală
n. astenia
o. prurit
116. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la examenul fizic oncologic: D
k. trebuie executat complet, sistematic şi metodic
l. este necesară o anameneză minuţioasă
m. se va orienta asupra leziunilor primare
n. certifică diagnosticul de malignitate
o. sugerează diagnosticul de malignitate

117. Certitudinea diagnosticului în cancer este determinată de:: D


k. anameza
l. examenul fizic
m. markerii tumorali
n. examenul histopatologic a leziuniilor maligne
o. imagistica performantă
118. Examenele imagistice cu rol în stadializarea neoplaziilor sunt CU D
EXCEPŢIA:
k. tomografia cu emisie de pozitroni
l. radiografia toracică
m. ecografia abdomino-pelvină
n. examenul mamografic
o. scintigrafia osoasă

119. Scopurile stadializării TNM sunt următoarele CU EXCEPŢIA: C


k. furnizează informaţii prognostice
l. completeză diagnostiul deboală
m. certifică diagnosticul de neoplazie
n. asistă clinicianul la decizia terapeutică
o. înlesneşte schimbul de informaţii
120. Diagnosticul diferential al ulcerului bacterian nu se face cu: B
k. Iridociclita acuta
l. Ocluzia arteriala retiniana
m. Conjunctivite
n. Keratita fungica
o. Atacul acut de glaucom

121. Principiile de stadializarei TNM sunt următoarele CU EXCEPŢIA: E


i. A. Toate cazurile trebuie confirmate histologic
ii. B. Pentru toate cazurile se efectuează o stadializare TNM
clinică şi patologică
iii. C. Cazurile nedemonstrate histologic se raportează separat
iv. D. După evaluarea T, N şi M acestea sunt grupate în stadii
v. E Categoriile stadiale se modifică în funcţie de evoluţia bolii
122. Stadiul IV de boală este definit de caracteristicile: B
k. T3 N1 M0
l. Orice T. orice N , M1
m. T4 N0 M0
n. T3 N2 M0
o. T2 N2 M0

123. Care dintre urmîtoarele stadii TNM este considerat local- D


avansat:
k. T4 N0 M1
l. T1 N1 M0
m. T3 N2 M1
n. T3 N2 M0
o. T1N1 M0

124. Stadializarea neoplaziilor reprezintă următoarele CU EXCEPŢIA: E


k. este un instrument principal în decizia terapeutică
l. definiţte extensia unei tumori şi progresia acesteia
m. includerea pacienţilor în subgrupe cu terapie şi prognostic
similare
n. stabileşte extensia boill bazată pe descripţia tumorii primare,
diseminării ganglionare regionale şi diseminării la distanţă
o. grupează pacienţii în funcţie de prognostic
125. Următoarele afirmaţii privind sistemul de stadializare TNM sunt D
adevărate CU EXCEPŢIA:
k. Sistemul TNM nu este aplicabil tuturor neoplaziilor
l. Stadiile clinice sunt specifice fiecărui tip de tumoră
m. Clasificarea postoperatorie (pTNM) ţine cont de observaţile
după explorarea chirurgicală
n. Stadializarea patologică se realizează prin examenele
imagistice
o. Stadializarea iniţială clinică sau postchirurgicală nu se
modifică pe parcurs, indiferent de evoluţia ulterioară a bolii

126. Excludeţi varianta incorectă din aprecierea stadială TNM a C


neoplaziilorcare care urmăreşte:
k. precizarea localizării şi dimensiunilor tumorii
l. relaţia tumorii cu ţesuturile şi organele de vecinătate
m. permite tratamentul rapid al neoplaziilor în absenţa
confirmării histologice
n. intersarea ganglionară loco-regională
o. interesarea altor organe la distanţă
127. Următoarele afirmaţii privind clasificarea stadială a tumorilor D
sunt adevărate CU EXCEPŢIA:
k. clasificarea corectă pe stadii TNM este esenţială ca evaluare
prognostică
l. actual sunt disponibile mai multe sisteme de stadializare
m. stadializarea urmăreşte relaţia tumorii cu ţesuturile şi
organele de vecinătate
n. urmăreşte caracterul evolutiv al bolii şi deci supravegherea
periodică
o. este util în a crea grupe de boală cu similitudini clinice

128. Care din afirmaţiile referitoare la sindroamele paraneoplazice D


este falsă?
k. sunt un grup heterogen de simptome asociate cu evoluţia
neoplaziilor
l. pot evoula paralel cu boala neoplazică
m. pot mima boala metastatică
n. pot mima evoluţia loco-regională
o. pot fi confundate cu complicaţiile unui cancer
129. Care dintre afirmaţiile cu prvire la diagnosticul sindroamelor B
paraneoplazice (SP) este falsă?
k. diagnosticul SP este un diagnostic de excudere
l. certitudinea diagnosticului de SP presupune absenţa
diagnosticului de neoplazie activă
m. existenţa concomitentă a unei neoplazii active este un
criteriu important diagnostic
n. scăderea nivelului mediatorului biologic secretat după
tratamentul neoplazei este un alt criteriu diagnostic
o. sinteza si secreţia mediatorului sau precursorului său de
către ţesutul tumoral in vitro este o altă condiţie diagnostică

130. Sindroamele paraneoplazice (SP) trebuie difernţiate, în general E


de alte afecţiuni CU EXCEPŢIA:
a. A. O afecţiune propriu-zisă a oraganului aparent afectat.
b. B. Invazia/compresiunea directă a unor structuri anatomice
de către tumoră.
c. C. Anomalii vasculare sau hemodinamice
d. D. Toxicitatea terapiei antineoplazice
e. E. Alte neoplazii fără confirmare histologică.
131. Care dintre sindroame paraneoplazice NU este considerat D
endocrin?
a. sindromul Cushing.
b. sindromul Schwartz Bartter.
c. pubertatea precoce
d. sindromul Eaton Lambert.
e. ginecomastia.

132. Sindromul paraneoplazic numit acanthosis nigricans este întâlnit C


în care neoplazii ?
A. cancerul pancreatic
B. cancerul colo-rectal
C. cancerul gastric
D. cancerul de prostată.
E. hepatocarcinom
133. Sindroamele osteoarticulare frecvent paraneoplazice includ B
următoarele CU EXCEPŢIA:
A. artropatia amiloidă- mielom multiplu
B. hipercalcemia- metastazele osoase osteolitice dn cancerul
mamar
C. osteoartropatia hipertrofică pneumică- cancer bronho-
pulmonar.
D. fasceita palmară- cancer de pancreas.
E. osteomalacia hipofosforemică-cancer de prostată

134. Osteoartroatia hipertrofică pneumică asociază în tabloul clinic C


simptome precum, CU EXCEPŢIA:
A. hipocratism digital
B. artralgii simple
C. tulburări neurologice
D. periostoza.
E. tulburări vasomotorii
135. Care este cea mai frecventă tumoră solidă care conduce la C
eritrocitoză?
A. cancerul de prostată
B. cancerul de vezică urinară
C. cancerul renal.
D. tumorile cerebrale
E. canceul de testicul.

136. Care din următoarele afirmaţii cu privire la sindroamele D


paraneoplazice hematologice nu este adevărată:
k. bazofilia este asociată cu leucemia mieloidă cronică
l. orice trombocitoză inexplicabilă trebi’uie să conducă la
căutarea unui cancer
m. hipereozinofilia paraneoplazică se poate observa rareori în
adenocarcinoame metastatice
n. tratarea neoplaziei de bază nu poate normaliza valorile
eozinofilelor
o. trombocitoza poate apare în cursul evoluţiei limfoamelor
maligne
137. Care este examenul solicitat imediat în faţa suspiciunii clinice B
(antecedente de fumător, anamneză, examen fizic) de neoplazie
bronho-pulmonară::
k. radiografia toracică
l. examen bronho-scopic cu biopsie
m. examenul computer tomografic
n. ecografia abdominală
o. sccintigrafie osoasă

138. Care este afirmaţia falsă privind asocierea dintre sindroamele C


paraneoplazice mai frevente cu neoplaziie respective:
k. sindrom Cushing- cancer bronho-pulmonar
l. achantosis nigrigans- cancer gastric
m. neuropatia sensitivă- cancer de testicul
n. sindromul Zollinger-Elison- gastrinom pancreatic
o. osteoartropatia hipertrofică pneumică
139. Printre sindroamele paraneoplazice neurologice se pot include D
următoarele CU EXCEPŢIA:
k. encefalita limbică
l. neuropatia autonomă
m. tulburări de neuron motor periferic
n. keratoza seboreică eruptivă
o. degenerescenţa cerebeloasă subacută

140. Între criteriile de diagnostic ale sindroamelor paraneoplazice E


neurologice sunt incluse următoarele CU EXCEPŢIA:
k. asociaţia sindrom - neoplazie
l. excluderea altor cauze precum localizările metasttaice
m. paralelism evolutiv relativ
n. evidenţierea de autotanticorpi antinucleari neuronali
o. scăderea semificativă a calciului seric
141. Terapii biologice includ ca ţinte terapeutice C
următoarele CU EXCEPŢIA:
a) semnalizarea celulară
b) apoptoza
c) ADN celular
d) angiogeneza
e) metastazarea

142. Categoriile de medicaţii moleculare vizează C


următoarele evenimente CU EXCEPÂI:
a)blocarea semnalelor de transducţie
intracelulare
b blocarea semnalizării celulare induse via
receptor
c) blocarea topoizomerazei ADN
d) inhibarea proteozomului
e) inducţia apoptozei

143. Care afirmaţii dintre afirmaţiile cu privire la E


anticorpii monoclonali NU este adevărată:
a) acţionează extracelular
b) blochează interacţiunea
ligant-receptor
c) prezintă o înaltă specificitate
d) necesită administrare numai intravenoasă
e) interacţionează cu domeniul kinazic al
receptorului
144. Care dintre afirmaţile cu privire la “ D
moleculele mici” NU este adevărată:
k. interacţionează direct numai cu domenul
intracelular al receptorului
l. sunt inhibitori competitive ai legării de ATP
m. se administrează oral
n. blochează domeniul extracelular al
receptorului
o. sunt inhibitori tirozinkinazici (TKI)

145. Care dintre afirmaţiile cu privire la medicaţia D


biologică NU este adevărată:
k. nu este curativă
l. celula malignă poate dezvolta rezistenţă
împotriva acestora
m. clasificare foarte dificilă
n. absenţa totală de efecte secundare
o. se poate asocia cu chimioterapia
convenţională

146. Medicaţii moleculare care vizează receptorul D


factorului de creştere epidermal (EGFR) sunt CU
EXCEPŢIA:
p. erlotinib
q. gefitinib
r. trastuzumab
s. bevacizumab
t. lapatinib
147. După cuplarea cu ligantul au loc următoarele B
evenimemte biologice celulare CU EXCEPŢIA:
p. formează homo- sau heterodimeri
q. stimularea apoptozei
r. fosforilarea tirozinkinazică
s. activarea secunară a semnalulului
intracelular
t. inhibarea proliferării

148. Care din afirmaţiile cu privire la medicaţia E


moleculară trastuzumab NU este adevărată:
p. este un anticorp monoclonal umanizat
q. se leagă de receptorul 2 al factorului de
creştere epidermal
r. este eficace în tratamentul cancerelor mamar
şi gastric
s. asociază toxicitate cardiacă
t. se administrează per os
149. Următorii anticorpi monoclonali vizează D
receptorul factorul de creştere epidermal (
EFFR) CU EXCEPŢIA:
p. trastuzumab
q. pertuzumab
r. panitumumab
s. bevacizumab
t. cetuximab

150. Care dintre dintre următoarele molecule mici A


NU este inhibitor tirozinkinazic (TKI) :
a. bortezomid
b. lapatinib
c. gefitinib
d. erlotinib
e. neratinib

Blocarea tirozinkinazelor c-Kit şi Bcl- Abl este C


11.
efectuată de:
p) erlotinib
q) lapatinib
r) imatinib
s) pazopanib
t) gefitinib
Imatinib (Glivec)reprezintă medicaţia pentru D
12.
tratamentul:
p) Limfoamelor maligne non -hodgkinene
q) Sarcoamelor de părţi moi retroperitoneale
r) Cancerelor gastrice
s) Leucemiei mieloide cronice şi tumorilor
gastrointestinale sromale
t) Cancerului mamar metastaic

Lapatinib şi trastuzumab sunt utilizate în A


13.
tratamentul cancerului:
a. prostată
b. bronho-pulmonar
c. colo-rectal
d. mamar
e. pancreas
Alterarea sau amplificarea expresiei EGFR este B
14.
asociată cu:
p) prognostic favorabil
q) prognostic nefavorabil
r) prognostic variabil în funcţie e localizarea
de organ
s) puţin frecvent în tumorile solide
t) inactivarea angiogenezei tumorale

15. Supraexpresia EGFR se poate întâlni în neoplazii E


CU EXCEPŢIA:
a.cancer mamar
b.cancer gastric
c. cancer de colon
d. cancerele ORL
e. sarcoamele de părţi moi
16. Este considerată terapie antiangiogentică D
terapia cu anticorpii monoclonali :
p) tratuzumab
q) cetuximab
r) panitumumab
s) bevacizumab
t) pertuzumab

17. Cancerele mamare care supraexprimă HER2 pot C


fi tratate cu::
p. imatinib
q. cetuximab
r. trastuzumab
s. dasatinib
t. bortezomib

18. Trastuzumab, lapatinib şi pertuzumab sunt D


medicaţii moleculare utilizate în tratamentul
cancerelor:
p. colo-rectal
q. prostată
r. bronho-pulmonar non microcelular
s. mamar
t. pancreatic
19. Între inhibitorii factorului de creştere endotelial C
(VEGF) sunt consideraţi următorii agenţi
moleculari CU EXCEPŢIA:
p. sorafenib
q. cetuxximab
r. sutent
s. bevacizumab
t. vandetanib

20. Medicaţii moleculare utilizate în tratamentul l B


adenocarcinoamelor bronho-pulmonare sunt
include următoarele CU EXCEPŢIA:
p. erlotinib
q. trastuzumab
r. gefitinib
s. bevacizumab
t. axitinib

Următoarele medicaţii antiangiogenetice sunt D


21.
indicate în tratamentul cancerului renal cu
celule clare metastatic CU EXCEPŢIA
P. sunitinib
Q. sorafenib
R. bevacizumab
S. vandetanib
T. pazopanib
Următoarele medicaţii moleculare sunt actual B
22.
utilizate în tratamentul cancerului colo-rectal
CU EXEPŢIA:
P. bevacizumab
Q. trastuzumab
R. cetuximab
S. panitumumab
T. cediranib

23. Care dintre următoarele medicaţii moleculare C


este indicată în tratamentul
hepatocarcinomului:
p. trastuzumab
q. cetuximab
r. sorafenib
s. suntent
t. bevacizumab
24. Care este molecula care a revoluţionat E
tratamentul leucemiei mieloide cronice::
p. trastuzumab
q. bevacizumab
r. sorafenib
s. sunitinib
t. imatinib

25. Care din următoarele afirmaţii referitoare la D


mecanismul de acţiune ale interferonului este
falsă?
p. efectul direct antiviral
q. creşterea expresei antigenelor majore de
histocompatibilitate (MHC)
r. stimularea apoptozei
s. inhibă citokinele celulare
t. efecte antiangiogenetic
26. Care este medicaţia moleculară de elecţie în D
tratamentul tumorilor gastro-intestinale
stromale (GIST):
p. trastuzumab
q. cetuximab
r. lapatinib
s. imatinib
t. bevacizumab

27. Interleukina 2 utilizează următoarele E


mecanisme de acţiune CU EXCPŢIA:
p. activarea limfocitelor killer
q. facilitează secreţia imunoglobulinelor
r. induce activarea subpopulaţiei LAK
s. induce secreţia altor citokine precum I-
L2,IL-6 de către celulele B
t. efect antitumoral direct
28. Care este neoplazia care beneficiază de C
tratament cu interferon (IFN) alfa:
p. cancerul mamar
q. cancerele ORL
r. melanomulmalign cutanat
s. cancerul de pancreas
t. cancrul de testicul

29. Anticorpii monoclonali se leagă de antigenele C


celulare de suprafaţă şi pot determina
distrugerea celulelor tumorale prin următoarele
mecanisme CU EXCPŢIA:
p. citotoxicitate celulară dependentă de
anticorpi (ADCC)
q. citotoxicitate dependentă de complement
r. activarea limfocitelor killer
s. Alterarea semnalelor de transducţie
t. Eliminarea antigenelor critice de suprafaţă
30. Obstacole majore ale acţiunii anticorpilor A
monoclonali (AcMo) neconjugaţi sunt CU
EXCEPŢIA:
p. Riscul de infecţii acute
q. Antigenicitatea tumorală heterogenă
r. Fracţiunea redusă deAcMo care se leagă de
tumoră
s. Incapacitatea AcMo de a penetra în masele
tumorale solide
t. Legarea AcMo de antigenele precirculante

31. Imunoterapia activă poate utiliza următoarele E


tipuri de vacinuri CU EXCPŢIA:
i. A. celule tumorale integrale
ii. B. celule tumorale modificate genetic
iii. C. peptide
iv. D. virusuri oncogene inactivate
v. E. cellule dendritice
32. Terapia genică ar pute fi utilizată cu E
următoarele scopuri execptând:
p. Restaurarea genelor mutante
q. Inducerea de acţiuni fiziologice precum
creşterea imunosupresiei
r. Inhibiţia expresiei anumitor gene
s. Activarea selectivă a unor prodroguri
t. Efecte angiogenetice

33. Ţintele terapei genice pot fi următoarele CU D


EXCEPŢIA:
p. oncogenele
q. genele supresoare tumoral
r. genele care codifică enzime (suicidare)
s. genele de reparare ale ADN
t. genele citotoxice sau proapoptotice

34 Unul dinn urmatoarele mijloace NU este inclus E


în practica terapiilor genice:
p. transferal unor gene supresoare
q. activarea selectivă a unor prodroguri
r. transferal unor gene pentru citokine
s. anularea expresei genelor prin intermediul
ribozmilor
t. introducerea de oncogene pentru factori de
ceşetere
35. Hormonoterapia este indicata în următoarele C
neoplazii CU EXCEPŢIA:
p. cancerul mamar
q. cancerul de prostată
r. cancerul de ovar
s. cancer de endometru
t. cancerul tiroidian epitelial

36 Care afirmaţie NU este adevărată cu privire la A


hormonoterapie:
p. este un tratament loco regional
q. poate fi considerată o terapie biologică
r. reprezintă tratamentul cancerelor
hormonodependente
s. este un mijloc eficace numai în cancerele
hormonodependente
t. acţionează prin suprimarea surselor de
hormoni

37. Terapiile hormonale pot fi clasificate după E


mecanismul de acţiune în următoarele CU
EXCEPŢIA:
p. ablative
q. aditive
r. supresive
s. competitive
t. stimulative

38. În cancerul mamar sunt utilizate următoarele B


modalităti de hormonoterapie CU EXCEPŢIA:
p. ovarectomie
q. histerectomia
r. analogi de LH-RH
s. antiestrogeni
t. inhibitori de aromatază
39. În cancerul de prostată sunt utilizate C
următoarele mijloace hormonoterapice CU
EXCEPŢIA:
p. orhiectome
q. analogi de LH-RH
r. antiestrogeni
s. antiandrogeni
t. abiraterone

40. Dintre modalităţile de hormonoterapie care este D


aceea utilizată în cancerul de endometru ?
a. ovarectomia
b. analogi de LH-RH
c. antiandrogenii
d. progestinele
e. antiandrogenii.

41. În cancerul mamar care dintre următoarele C


terapii hormonoterapice este modulator selectiv
al receptorului estrogenic ?
a. anastrazol.
b.goserlelin.
c. tamoxifen.
d. fulvestran
e. letrozol

42. Sunt considerati analogi de LH-RH următoarele B


substanţe CU EXCEPŢIA:
A. goserelin
B. flutamid
C. buserelin
D. leuprolid
E. triptorelin
43. Sunt consideraţi inhibitori de somatostatină D
utilizaţi în tratamentul tumorilor
neuroendocrine următoarele CU EXCEPŢIA:
A. octreotid
B. lanreotid
C. pasitrotid.
D. goserelin.
E. SOM230

44. Care dintre următoarele hormonoterapice NU E


aparţine inhibitorilor de aromatază:
A. aminoglutetimid
B. anastrazol.
C. letrozol.
D. exemestan.
E. fulvestrant

45. Dintre efectele secundare determinate de C


inhibitorii de aromatază sunt următoarele CU
EXCEPŢIA?:
A. rash cutanat
B. demineralizare osoasă.
C. tromboflebită
D. ameţeli
E. somnolenţă

46. În cancerul mamar indicaţia de hormonoterapie D


este bazată pe:
p. prezenţa metastazelor osoase
q. prezenţa metastazelor viscerale
r. femeile în postmenopauză
s. prezenţa receptorilor estrogeni (RE) şi
progesteronici (RP)
t. evoluţia lentă a bolii metastatice
47. În cadrul hormonoterapiei aditive competitive E
pot fi considerate următoarele medicaţii
hormonale CU EXCEPŢIA:
p. tamoxifen
q. toremifen
r. flutamid
s. bicalutamid
t. exemetstan

48 Care hormonoterapice sunt recomandate în B


cancerul de prostată?
p. aromasin
q. bicalutamid
r. exemestan
s. fulvestrant
t. tamoxifen

49. Dintre medicaţiile hormonoterapice aditive D


privative fac parte următoarele CU EXCEPŢIA:
p. goserelin acetat
q. buserlin
r. abirateron acetat
s. flutamid
t. letrozol

50. Corticoterapia prezintă următoarele indicaţii în E


oncologie CU EXCEPŢIA:
p. paliaţia sindroamelor febrile
q. paliaţia metastazelor osoase
r. prevenţia şi tratamentul greţurilor
s. tratament de susţinere (anabolic)
t. prevenţia bolii tromboembolice