Sunteți pe pagina 1din 6

CAРІТΟLUL ІІІ.

МEТΟDΟLΟGІA CERCEТĂRІІ – ABΟRDAREA


EΧРERІМEΝТALĂ A ТEМEІ РRΟРUSE

3.1. Рremіsele cercetărіі

Realizând aceasta lucrare de licență am decis să fac partea de cercetare pornind de la o


afirmatie tot mai des întâlnită în viața de zi cu zi dar mai ales în meseria noastră: ”copiii nu mai
citesc!” Oare este de ajuns ”să dăm temă” ori ca mama să-ispună, între tocatul cepei și o
emisiune la televizor ” pune mâna și citește”? Și totuși, putem face ceva!
Am decis să experimentez o metodă despre care am citit cu ceva timp în urma într-o
revistă pe care am primit-o de la o prietenă a care fetită studia la o scoală privata din Austria și
care mi-a captat atunci atentia. Astfel a instituția respectivă nu se prezenta o singură variantă a
unei povești, ci se citeau, în zile diferite, toate variantele aceleiași povești pentru a stimula atât
dorința copiilor de a citi mereu tot ce se poate pe un anumit subiect cât și îmbogățirea
vocabularului. Am decis să folosesc metoda citirii tuturor variantelor unei povești la una dintre
grupele mari din cadrul grădiniței la care lucrez (”Grupa Albinuțelor”, cu 11 copiicu frecvență
zilnică), iar grupa martor (sau de referință) fiind grupa paralelă, respectiv Grupa Buburuzelor, cu
15 copii cuprezență zilnică.Ambele grupe au implementat timp de trei săptămâni proiectul
tematic interdisciplinar ”În lumea poveștilor”, în primasăptămână la ambele grupe discutându-se
despre povestea”Cenușăreasa”.
Profesorul Ioan Jinga spunea: „Cercetarea ştiinţifică a reprezentat dintotdeauna o sursă
extrem de importantă de dezvoltare a gândirii şi practicii creatoare, de progres în cunoaştere şi de
soluţionare a multor probleme ale practicii sociale.”
Concepută ca un demers sistematic, cercetarea pedagogică parcurge în desfăşurarea sa
mai multe etape, şi anume :
a) Delimitarea problemei de cercetat ;
b) Precizarea obiectivelor cercetării ;
c) Formularea ipotezei de cercetare ;
d) Organizarea cercetării ;
e) Stabilirea metodologiei de cercetare şi prelucrarea a datelor ;
f) Prelucrarea şi interpretarea datelor ;
g) Elaborarea concluziilor cercetării ;
h) Valorificare cercetării.
3.2 Delimitarea problemei de cercetat

Delimitarea problemei de cercetat presupune sesizarea apariţiei unei probleme de


investigat pentru care nu există încă oexplicaţie adecvată; formularea clară a problemei;
documentareaîn domeniu. Problema trebuie să includă în mod necesar o dozăde incertitudine şi
în acelaşi timp să stimuleze preocupareapentru descoperirea unei soluții.Incertitudinea este
următoarea: Oare sunt mai câștigați îndezvoltarea limbajului cei care aud mai multe variante ale
aceleiași povești ori cei cărora li se fixează sistematic niștenoțiuni lingvistice?
3.3. Precizarea obiectivelor cercetării

Concomitent cu alegerea temei se procedează la definirea obiectivelor, adică:


1. De ce se întreprinde cercetarea ?
2. Ce îşi propune cercetarea?
Cercetarea își propune să dea răspuns la întrebarea care reprezintă incertitudinea initial

. 3.4. Formularea ipotezei de cercetare

Formularea ipotezei de cercetare presupune „o ideeprovizorie- etimologic o supoziţie, în


legătură cu problemapedagogică luată în rezolvare” .Ea implică întrebarea la care se caută
răspuns prin cercetareace urmează să se desfăşoare, de cele mai multe ori ca opţiune între două
sau mai multe posibilităţi de a răspunde la acea întrebare.
Ipoteza de cercetare este aceea a diversității limbajului și aîmbogățirii acestuia în situația
în care copilului i se oferămai multe variante ale aceleiași povești.

3.5. Organizarea cercetării

Următoarea etapă „Organizarea cercetării”,presupune stabilirea perioadei de cercetare (o lună


calendaristică, respectiv noiembrie 2016), precizarea locului (Școala X), delimitarea eşantionului
de subiecţi (11 elevi din Grupa Albinuțelor pe care se experimentează acest concept) cuprinşi în
cercetare, fixarea grupului martor (15 elevi din Grupa Buburuzelor), dacă cercetarea are un
caracter experimental, caracterizarea subiecţilor (elevi de 6 ani, CP discipline de învăţământ
vizate esenţial în cercetare (Comunicare în Limba și Română) , baza materială care se asigură
cercetării (cărți cu povești, planșe, seturi de teatru cu păpușile reprezentând personajele din
povești, etc), alţi investigatori implicaţi şi alte condiţii (învățătoarele claselor respective,
îngrijitoare, profesor logoped, bucătar).

3.6. Stabilirea metodologiei de cercetare şi prelucrarea a datelor

Stabilirea metodologiei de cercetare şi prelucrare a datelor presupune adoptarea unui


complex de metode care să permit strângerea unei cantităţi suficiente de date sau informaţii
concrete, obiective, a căror analiză şi interpretare ulterioară să poată conduce la răspunsuri sau
soluţii ştiinţifice, la concluzii viabile. Metodele de măsurare, înregistrare sau colectare a datelor
pot fi: observaţia sistematică, experimental pedagogic, ancheta pe bază de chestionar sau
interviu, analiza de conţinut a produselor activităţii elevilor, probe şi teste, studiul de caz, studiul
documentelor şcolare, al documentelor de arhivă, tehnici sociometrice etc.

3.7. Desfășurarea Cercetării

Ambele grupe au început proiectul tematic ”În lumea basmelor”cu prezentarea CITITĂ a
poveștii ”Cenușăreasa”, de Frații Grimm. Au fost extrase cuvintele neînțelese de către copii și
explicate: cenușă (am ars două lemne în curte și copiii au putut să pună mâna pe cenușa
rezultată), condur (au modelat condurul Cenușăresei din plastilină, l-au decorat pe planșă),
linte (copiii au numărat boabele de linte, dar au și mâncat supa-cremă de linte), porumbiță (s-a
discutat și despre alte simboluri ale acestei păsări, coroborare cu ramura de măslin), alun
(copacul care produce alune – copiii le-au degustat în prăjitură, au văzut frunzele de alun, le-au
pipăit, le-audesenat).
La Grupa Buburuzelor toată săptămâna s-a vorbit despre această variantă a Cenușăresei, s-
a dramatizat, s-a interpretat un cântecel, etc.
La Grupa Albinuțelor învățătoarea le-a spus copiilor că această poveste este foarte veche și
în următoarele patru zile din săptămână s-au prezentat următoarele variante ale poveștii:
1. Varianta egipteană a lui Rhodopis, în care o seRvitoare (”fata cu obrajii roșii”) a ajuns
până la urmă să se căsătorească cu un faRaon (s-au prezentat piramide din Egipt, construite de
faraoni); Doamna logoped a intervenit cu exerciţii de pronunţie corectă a sunetului “R”.
2. Varianta chinezească a lui Ye Xian, o fată simplă, care este ajutată de un pește și de
puterile magice ale oaselui acestui pește (schelet). Aici copiii au aflat că dacă mănâncă și ei
pește, vor crește voinici și deștepți.
3. Varianta japoneză a lui Chujo-hime, în care fata fuge de la mama vitregă cu ajutorul unei
călugărițe și rămâne la o mânăstire, în Podișul Tibet. S-a discutat despre viața la mânăstire,
despre activitățile călugărițelor, în general,iar Tibetul a fost arătat la videoproiector, ca un loc
foarte îndepărat.
4. Varianta europeană a lui Charles Perrault, în care condurul era de sticlă, în locul
porumbițelor era o zână, a apărut în poveste și dovleacul (în ziua când au mâncat și plăcinta cu
dovleac)
Evident că la fiecare grupă s-au realizat activități integrate și de matematică, de muzică,
arte vizuale și abilități practice (construim soba Cenușăresei, gătim lintea culeasă de
Cenușăreasa, etc).

CAРІТΟLUL ІV. AΝALІΖA ŞІ ІΝТERРREТAREA


DAТELΟR DE CERCEТARE
4.1. Prelucrarea şi interpretarea datelor

Datele empirice colectate trebuie să fie ordonate, clasificate, sistematizate, şi corelate în


vederea deducerii unor concluzii generale, parţiale sau finale. În acest scop se utilizează
procedee logice, matematico-statistice şi forme de reprezentare grafică. Se întocmesc tabele cu
rezultate, tabele centralizate de date, se fac totalizări pe coloane, se exprimă cifrele absolute în
rapoarte, procente; se fac raportări la scările de evaluare; se fac clasificări; se calculează media
aritmetică; coeficienţii de corelaţie, se întocmesc grafice, diagrame de comparatie etc.
În cazul nostru am apelat la interviuri individuale deoarece eșantionul pe care s-a bazat
cercetarea a fost mic iar pentru a obtine rezultate concludente aveam nevoie de o metoda cât mai
exacta.

4.2. Elaborarea concluziilor cercetării

Elaborarea concluziilor cercetării presupune ca toate concluziile să fie deduse din analiza
datelor sau rezultatelor obţinute. Astfel concluziile cercetării mele sunt:

1. Grupa Bucuruzelor (grupa martor)


Din cei 15 copii, 10 și-au amintit toate cele 5 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost
folosite) și 5 copii și-au amintit doar 4 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost
folosite).
2. Grupa Albinuțelor (grups asupra căreia s-a aplicatexperimentul)
Din cei 11 copii care au avut în vocabular 15 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost
folosite):
- 3 copii au reținut 15 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost folosite);
- 5 copii au reținut 14 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost folosite);
- 2 copii au reținut 12 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost folosite)
- 1 copil a reținut 9 cuvinte noi (ce înseamnă și în ce context au fost folosite)

Concluzia experimentului este, fără tăgadă, că un limbaj mai variat și mai bogat din partea
educatorului înseamnă, fără îndoială, un limbaj mai bogat pentru preșcolarul de grupă mare.

4.3. Valorificare cercetării

Ultima etapă a cercetării, „Valorificareacercetării” reprezintă finalizarea întregii activităţi de


documentare şi cercetare, prin : redactarea raportului de cercetare, în care sunt prezentate
organizarea şi desfăşurarea cercetării, cu accent pe concluziile desprinse în urma interpretării
datelor; comunicarea ştiinţifică, studiul sau articol de publicat în revistele de specialitate.