CATETERISMUL VENOS

Cateterismul venos se defineste ca totalitatea

modalităţilor prin care se asigură acces direct,
disponibil în permanenţă şi de durată, la sistemul
vascular al unui pacient.

Obiectivele cateterismului venos

 presupune instalarea unui tub de plastic în

lumenul venos, percutan sau prin denudare

venoasă.

 Vena cateterizată poate aparţine sistemului

venos periferic (superficial sau profund), sau

SLIDETUBE.ORG
 poate fi reprezentată de una din venele cave -

cateterism venos central.

Indicaţiile cateterismului venos sunt:

 prelevarea repetată de sânge de la bolnav pe

parcursul unei perioade mai lungi

 administrarea rapidă sau prelungită de perfuzii

şi/sau transfuzii

 alimentaţie parenterală

 terapie intravenoasă prelungită

 măsurarea presiunii venoase centrale şi

monitorizare hemodinamică cu cateterul Swan –

Ganz

 stimularea cardiacă temporară sau permanentă

 hemodializă şi alte tehnici de epurare

extrarenală (hemofiltrare, hemoperfuzie)

SLIDETUBE.ORG
Tehnică

- Pentru o terapie intravenoasă prelungită şi

posibilitatea administrării unor volume mari de

lichide, puncţia venoasă trebuie completată cu

cateterizarea venelor.

 După puncţionare, se introduce un cateter care

să ajungă într-o venă centrală, adică proximal

de ultima valvulă venoasă, ideal la distanţa de 1

cm de vărsarea venei cave superioare in atriul

drept (pentru cateterismul venos cav superior)

şi imediat sub locul de vărsare al venelor renale

(în cazul cateterizării venei cave inferioare).

 Pentru aceasta se pot ataşa catetere lungi,

introduse prin puncţionarea venelor periferice

(ale plicii cotului, vena safenă internă, vena

SLIDETUBE.ORG
 femurală), sau catetere scurte, când accesul

venos este în vecinătatea venei cave (puncţia

venei subclaviculare, venei jugulare interne sau

externe, trunchi brahiocefalic).

 Se poate plasa cateterul la "jumătatea

drumului” dintre periferie şi vena cavă

superioară, cu vârful cateterului la joncţiunea

dintre vena axilară şi vena subclaviculară,

apreciindu-se că astfel sunt preluate toate

funcţiile unui cateterism venos central.

SLIDETUBE.ORG
 PUNCŢIONAREA VENELOR
PERIFERICE

Cea mai facilă modalitate de acces intravenos

este puncţia venoasă, urmată sau nu de
cateterism venos.

Se utilizează:
 ace de oţel tip Luer

 canule scurte din teflon

 truse catetere

 trusa de perfuzie

Loc de elecţie
 venele dorsale ale mâinii

 vena cefalică

 spre partea radială a antebraţului

 vena bazilică
SLIDETUBE.ORG
  spre partea ulnară a antebraţului

 vena mediană a antebraţului

 venele dorsale ale piciorului ·

SLIDETUBE.ORG
 PUNCŢIONAREA

- cateterizarea venelor cefalică şi bazilică

Locul de elecţie pentru puncţie este plica cotului.

Materiale necesare
 soluţie antiseptică, ac, aţă pentru fixarea

cateterului

 tampoane

 mănuşi sterile

 ac puncţie din oţel sau teflon cu mandren

 cateter de circa 50 cm - trusă de perfuzie,

substanţe perfuzabile

Tehnică
 se aplică garoul în treimea inferioară a braţului

SLIDETUBE.ORG
  degresarea şi dezinfecţia regiunii plicii cotului

 se stabilizeaza vena cu indexul sau policele

mainii stangi

 puncţionarea venei cu ac gros conectat la

seringă

 se desface garoul după puncţionare şi se

introduce cateterul prin lumenul acului în venă

(de preferat vena bazilică care are diametrul

mai mare şi se continuă cu vena axilară)

 se scoate acul de puncţie din venă şi se

conectează cateterul la trusa de perfuzie -

 fixarea cateterului la piele

 control radiologic pentru verificarea poziţiei

cateterului ·

SLIDETUBE.ORG
 CATETERIZAREA VENEI JUGULARE
EXTERNE

 Locul de elecţie este la jumătatea distanţei

dintre unghiul mandibulei şi claviculă

 Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în

Trendelenburg (15 - 20°) cu capul rotit în

partea opusă

 Anestezie locală cu xilină 1%

 Se stabilizează şi comprimă vena cu indexul şi

policele mâinii stângi 16

 Cu mâna dreaptă se inseră canula de teflon prin

tegument şi venă, ca la orice puncţie venoasă şi

se introduce cateterul care se adaptează la

trusa de perfuzie.

SLIDETUBE.ORG
 CATETERIZAREA VENEI
SUBCLAVICULARE

 Locul de elecţie variaza functie de tipul de

abord – infraclavicular sau supraclavicular

 Poziţia bolnavului în decubit dorsal, cu umerii

relaxaţi şi braţele întinse pe lângă corp, capul

flectat în direcţie opusă

 Anestezie locală cu xilină 1% - abord

infraclavicular – la unirea 1/3 interne cu cea

mijlocie a claviculei - acul de puncţie adaptat la

seringă se introduce sub un unghi de 15° medial

şi ascendent între claviculă şi prima coastă - se

aspiră uşor, în permanenţă. Când se pătrunde în

venă, va veni sânge abundent

SLIDETUBE.ORG
  Se introduce cateterul şi se adaptează la trusa

de perfuzie

 Abordul supraclavicular – puncţia se face la

vârful unghiului format de faţa superioară a

claviculei cu limita laterală a inserţiei

muşchiului sternocleidomastoidian sub un unghi

de 45°.

SLIDETUBE.ORG
 CATETERIZAREA VENEI JUGULARE
INTERNE

 Locul de elecţie – se poate utiliza abordul

medial sau lateral

 Poziţia bolnavului în decubit dorsal, în uşor

Trendelenburg (20°) cu capul flectat posterior

şi rotit spre partea opusă

 Anestezie locală cu xilină 1% - abordul median –

se identifică triunghiul format de cele două

inserţii ale muşchiului sternocleidomastoidian şi

claviculă. Vena se găseşte posterior faţă de

marginea medială a fascicului clavicular. Artera

este situată medial de venă.

SLIDETUBE.ORG
  Acul se introduce în jos şi lateral în direcţia

mameleonului de aceaşi parte sub un unghi de

45°. Cu celalată mână se palpează şi protejează

artera carotidă.

 Abordul lateral – acul se introduce la marginea

laterală a muşchiului sternocleidomastoidian, la

5 cm deasupra claviculei sub un unghi de 30 -

40° faţă de tegument, de sus în jos şi din afară

spre înăuntru, traversând muşchiul

sternocleidomastoidian.

SLIDETUBE.ORG
 CATETERIZAREA VENEI FEMURALE

 Locul de elecţie – se reperează pulsaţiile

arterei femurale sub ligamentul inghinal. Vena

femurală se găseşte medial de artera femurală

 Poziţia bolnavului în decubit dorsal

 Anestezie locală cu xilină 1% 17 - acul se

introduce la 1 – 2 cm sub arcada crurală şi la 1

cm medial fată de artera femurală protejată cu

indexul mâinii stângi, orientat oblic ascendent

sub un unghi de 45° faţă de tegument.

SLIDETUBE.ORG
 DESCOPERIREA CHIRURGICALĂ A
VENELOR PERIFERICE

Denudarea venoasă asigură accesul la sistemul

venos când puncţia – cateterismul percutan nu sunt
posibile.

Venele cele mai des abordabile sunt:

 vena bazilică – superior de plica cotului

 vena cefalică – în şanţul deltopectoral

 vena safenă internă – în triunghiul Scarpa sau la

nivelul gleznei, anterior de malela tibială

Materiale necesare

 soluţie antiseptică, tampoane, mănuşi sterile,

câmpuri
SLIDETUBE.ORG
  soluţie anestezică – xilină 1%

 bisturiu, foarfecă, pense, depărtătoare, portac,

ace, fire de sutură

 catetere, trusă de perfuzie, soluţie perfuzabilă

Tehnică

 dezinfecţia regiunii

 anestezie locală cu xilină 1%

 incizie paralelă cu plica cotului la 2 – 3 cm

superior de condilul medial

 se izoleaza vena pe o lungime de 2 – 3 cm

 se trec două laturi de aţă şi se ridică vena

 se secţionează parţial vena şi se introduce

cateterul în sens ascendent

 se leagă capătul distal al venei şi cel proximal

pe cateter - sutura breşei cutanate

SLIDETUBE.ORG
Complicaţii
 Obstrucţia cateterului survine în 14 – 25% din

cazuri

 Malpoziţia vârfului cateterului (avansarea

cateterului în sistemul venelor jugulare)

 Tromboza şi tromboflebita – datorită iritarii

peretelui venos de către cateter

 Infecţia bacteriană – sursa contaminării

bacteriene fiind de la tegument, cateter, trusa

de perfuzie, soluţiile perfuzabile

 Embolia gazoasă – survine fie în momentul

debranşării seringii şi introducerii cateterului,

fie în momentul montării trusei de perfuzie,

cateterul fiind plin cu aer

SLIDETUBE.ORG
  Pneumotoraxul - la cateterismul venei

subclaviculare, sau al jugularei interne

 Hidrotoraxul

 Cateterizarea arterei carotidiene (la vena

jugulară internă)

 Lezarea nervilor, limfaticelor

 Hematoame, sângerare

http://slidetube.org

SLIDETUBE.ORG