MvSp

Sanatatea publica definite de OMS in varianta foarte elaborata: stiinta si arta de prevenire a bolilor, de prelungire a vietii
si de promovare a sanatatii fizice, dar si a eficientei individuale prin eforturi organizatorice ale comunitatii pentru
protectia mediului, controlul infectiilor din comunitate, educarea populatiei in princiipile de baza ale igienei, prin
organizarea serviciilor medicale care sa actioneze prin diagnosticarea timpurie, prevenirea si tratamentul bolilor si pentru
dezvoltarea unei retele si a unui sistem social care sa garanteze fiecarui individ din comunitate posibilitatea de a avea
acces la un standard de viata adecvat pentru pentinerea sanatatii acestuia.
Definitie 2: OMS defineste sanatatea ca bunastare complete fizica, psihica si sociala si nu doar absenta bolii sau a
handicapului.
Abordarea OMS surprinde caracterul pozitiv si partial subiectiv pentru ca sanatatea reprezinta mai mult decat insusirea
unor negatii (absenta unor stari nedorite).
Dezavantaje definitie OMS:
- lipsa de specificitate, pe de-o parte sterge limitele dintre interventiile si politicile din domeniul sanatatii si politica
bunastarii.
- se amesteca atribute individuale, fizice si psihologice ale sanatatii cu ansamblul conditiilor sociale
Este foarte important pentru intelegerea conceptului de sanatate sa se defineasca masura si influenta sanatatii din
perspectiva perceptiei subiective a indivizilor.
Perceptia indivizilor tine si de elemente biologice, dar si de elemente cognitive.
Este foarte important sa se diferentieze sanatatea de factorii ei determinant.
De-a lungul vremii, interventiile medicale au avut un impact major in combaterea bolilor. Ca urmare, succesul medicinii
stiintifice a servit ca baza pentru influenta enorma, intelectuala si instutionala pe care serviciile de sanatate o exercitau
asupra societatii.
Drept urmare, veniturile din PIB alocate serviciilor medicale a crescut in acele vremuri, rolul societatii ramane de a pune
la dispozitia sistemului medical suficiente resurse.
A urmat etapa mediala contestata.
- cu timpul s-a demonstrate si sesizat incapacitatea serviciilor medicale curative de a opri problemele associate cu
asa zisa “epidemie” de boli netransmisibile
- cercetarile stiintifice au generat studii care demonstreaza existent unor factori diversi ca agenti declansatori ai
unor boli (factorii de mediu, comportament, sociali, genetici)
Exemplu: rolul fumatului in cancerul bronhopulmonar
- s-au acumulat studii asupra eficacitatii, eficientei si varabilitatii serviciilor medicale - tratamentele utilizate in
practica nu obtin intotdeauna rezultatele dorite sau tratamente identice pot avea costuri foarte diferite sau
frecventa multor interventii difera de la o zona la alta
- diferente pra mari cu structura populatiei – incertitudinea practicii medicinii optime
S-a pornit un current denumit “medicina bazata pe dovezi” care aprecia ca 15% din procedure aveau pe vremea aceea
suportul unor evaluari stiintifice.
Toate acestea au dus la reconsiderarea relatiei dintre serviciile medicale si sanatate. Au urmat doua modele:
1. clasificarea determ sanatatii in patru categorii
2. presupune sporirea nr de determ a sanatatii si complicarea relatiilor dintre acestia.
Clasificarea determ sanatatii:
- comportament
- mediu
- biologie umana
- ingrijiri sanatate
Acest al doilea model face diferenta dntre boala si sanatatea si functia adecvata resimtita de individ:
- bolnavi foarte asemanator dpdv al profesionistului pot fi diferite foarte mult in aceea ce priveste modul si
intensitatea simptomelor, pot fi afectati de boala diferit, iar boala le poate afecta in mod diferit activitatea sociala
Acest al doilea model recunoaste ca buna state de sanatate nu reprezinta singurul scop dezirabil al existentei.
- diferentierea statii de sanatate resimtita de pacient, observarea unor semne ingrijoratoare si capacitatea de a
functiona, de notiunea de bunastare, depaseste definitia OMS
Aceasta conceptie e atat de surprinzatoare incat poate fi aplicata in alte domenii. Modelul actual grupeaza diferit,
determina sanatatii sa coordoneze raspunsuri individuale si comportamentale.
- nu intotdeauna cmportamentul tine de alegerea omului
- comportamentul este un raspuns individual de factorii de mediu si de natura socio-economica
- grupul social din care provine si conditiile socio-economice mici influenteaza in mare parte alegerile
comportamentale
- este demonstrata influenta evenimentelor din mediul social, procesate de SN asupra sistemului imun/endocrin
In cazul Japoniei exista un nivel ridicat al autoaprecierii si increderii in colectiv si in sine: crestere economica sustinuta,
crestere venituri individuale distribuite relativ echitabil intre membrii comunitatii  ofera posibilitatea de a accede la un
trai decen – cresterea sperantei de viata si se ascoiaza cu faptul ca serviciile de sanatate cheltuiesc putin. La polul opus,
Europa de Est si Europa Centrala: instatisfactie si pessimism generalizat.
Sanatatea publica: element foarte complex care trebuie vazut ca un intreg corelandu-se cu bunastarea umana.
OMS: activitati de coordonare si management a problemelor de sanatate publica, avand ca obiectiv atingerea unui nivel
ridicat pentru toata lumea.
FAO are ca scop atingerea unui nivel de securitate a alimentelor, atingerea obiectivului de securitate alimentara globala,
eradicarea foametei/eliminarea saraciei avansate/malnutritiei, precum si stimularea progresului economico-social.
MvSp: FAO+OMS (1975) – component a activitatii de sanatate publica, denotata aplicarii cunostintelor, resurselor si
abilitatilor profesionale pentru protectia si imbunatatirea sanatatii umane.
Stiinta veterinara
1. Focare de boala si intoxicatie
Existenta unor experiente care sunt responsabile pentru a gestiona focarele de boala sau intoxicatie, corelate cu rezerv.
animale/mediu sau cu produse de origine animala.
2. Servicii de sanatate
Servicii de sanatate + cercetare – sanatatea umana si animala care se desfasoara prin activitatea medicala, cu caractere
comune.
3. Pregatire medicala
Complexa in toate domeniile de specialitate de medicina prin care trec stundetii MV.
4. Abordare
Medicina veterinara subliniaza, pune accentual pe abordarea preventive, economica si populationala a aspectului de
productie si sanatate, fapt care se coreleaza c bunatarea si sanatatea omului.
 Rolurile principale ale MvSp
- corelate cu preventia si controlul bolilor zoonotice
- protectia mediului
- protectia alimentelor
- serviciilor de sanatate publica veterinara
Preventia si controlul bolilor zoonotice
Specialistii VpH protejeaza oamenii impotriva bolilor transmisibile animal-om, animale impotriva bolilor zoonotice,
intruire catre alti specialisti dar si pentru public.
Aplica notiuni de epidemiologie – detecteaza sursele de boala si stabileste tratamentul si evolutia in randul populatiei,
implementeaza si concepe programele de profilaxie, preventie si control.
Serviciile sanatatii publice veterinare
- terapia facilitate de animale de companie
- utilizarea animalelor de companie pentru tratarea diferitor afectiuni: depresia, centre de batrani/copii, ajutor
pentru persoanele cu dizabilitati
- folosirea animalelor pentru monitorizarea problemelor de sanatate (santinela)
- crearea unor laboratoare care folosesc modele animale (pentru cercetare): seruri, vaccinuri, xenodiagnostic
Sanatatea mediului
- responsabilitatea vet: rural+urban impotriva degradarii prin concentratia animalelor
- protejarea oamenilor si animalelor impotriva efectelor daunatoare
- identificarea sursei de apa potabila, consiliere pentru protectia surselor de apa potabila
- dg boli si intoxicatii cu transmitere prin apa
- sunt consilieri pe problema de pericol biologic asociat cu deseuri animale/umane
- roluri exercitate sub activitati ce stau sub controlul multor organizatii: FAO, departamentul Agricultura SUA,
Agentia pentru Alimente si Agricultura SUA, Comisia CODEX, Organizatia Internationala penru Protectia
Animalelor
Aria de acoperire a sanatatii publice veterinare
- multidisciplinar
- specialistii VpH desfasoara activitati dupa un model incrucisat: actiuni corelate cu agricultura-aniamle-mediu
- abordare vertical de tip academic – NU
o orizontala tip retea a tuturor problematicilor
- serie de specialisti din diferite domenii + guvernare sunt implicate intr-o colaborare obligatory in desfasurarea
activitatii lor
- specalistii VpH prin abordarea orizontala contribuie la tratament, combatere, prevenirea bolilor si scaderea
expunerii la pericole reprezentate de animale si produsele animale
Conceptul ONE HEALTH
- a fost folosit la inceputul secolului 19.
Secolul 21 : efeort colaborativ al mai multor discipline care conlucreaza la nivel local, national si global pentru sanatatea
a 3 elemente: om, animale, mediu.
Unul dintre cele mai elocvente exemple de necesitate al acestei abordari este reprezentat de un studiu din care reiese
ca din aproape 1500 agenti patogeni pentru om, peste ½ sunt zoonotici, iar din 1500, aproximativ 200 sunt
emergent/reemergenti. (dintre cei emergent/reemergenti sunt tot zoonotici)
Dintre cei mai periculosi agenti patogeni care afecteaza omul, cei mai multi sunt agenti zoonotici.
A.Calmette si J.M.C Guerin au studiat Mycobacterium bovis  au produs vaccinul BCG.
 Termenul de “One health” a fost propus de W.Osler 1919 si a fost utilizat in secolul 19 notiunea de zoonoza. Rachel
Carson – cercetator de mediu – conceptual de sanatatea mediului in One Health.
Dr. Calvin Schwabe – medic veterinar epidemiolog care a inviat conceptul de One Health.
Legat de One Health 3 mari asociatii dintre care doua veterinare (AVMA+FVE) si impreuna cu Asociatia Medicala
Americana – au pus bazele unei miscari One Health initiative
One Health Initiative relanseaza conceptul de One Health ca strategie globala pentru extinderea colaborarilor
interdisciplinare in toate aspectele care tin de sanatatea om-animal-mediu.
Misiunea One Health Initiative consta in:
- recunoasterea faptului ca sanatatea umana, animal si a ecosistemelor sunt interconectate inevitabil
- promoveaza imbunatatirea sanatatii si bunastarii tuturor speciilor prin cresterea colaborarii internationale
interdisciplinare: medicina veterinara/umana, specialisti in probleme de mediu si alti membrii – promovarea de
lidership si management comun
Mijloace de indeplinire a cerintelor One Health
- eforturi educationale reunite intre scolile de medicina umana-veterinara, scoli de sanatate publica, scolile de
protectie a mediului
- prin comunicare stiintifica reunite: rezultate obtinute in urma cecetarii stiintifice in cadrul unor conferinte,
seminarii, simfozioane si in jurnale de specialitate in care sa participle specialisti din domeniile respective
- eforturi reunite pentru o mai buna intelegere a modului de transmite a bolilor intre specii prin actiuni de
cercetare stiintifica, de medicina comparative si mediu
- eforturi comune pentru identificarea si perfectionarea unor metode comune de diagnostic si preventie, in munca
de a dezvolta vaccinuri
- eforturi comune realizate de catre toti actorii implicati in acest domeniu, informarea opiniei publice, informarea
consumatorilor, dar si pentru informarea si instruirea liderilor politici in vederea identificarii si adoptarii unor
strategii potrivite
Cum abordeaza conceptual One Health din perspectiva OIE
OIE: conceptul One Health implementat prin abordarea unei colaborari globale in scopul intelegerii riscului pentru
sanatatea umana, animala si a mediului, private ca un intreg.
- publica si concepe standard si culegeri de texte cu acord interguvernamental pe o baza de informatii specifice
fiecarei zone
- colecteaza informatii la nivel mondial legate de sanatatea animalelor si le distribuie pe principiul transparentei
- aborbeaza prin stimularea si intarirea de servicii veterinare mondiale, stimuland colaborarea dintre structurile de
colaborare si experti
- colaborarea cu peste 70-80 de agentii nationale cu mediu+om+animal
- conform OIE pentru striculare sunt implicate peste ½ din bolile infectioase umane sunt zoonoze, peste 75% din
infectiile emergente cu origine animal
- in medie, in fiecare an, apar aproximativ 5 boli noi care afecteaza omul
- peste 80% din agenti cu potential bio-terorist sunt agenti zoonotici
- OIE subliniaza aporturile veterinare
- CDC – sustinator al acestei abordari – prin colaborarea cu medicii umani, medicina vet, etc pentru monitorizarea
si controlul sanatatii publice si pentru a intelege transmiterea intre specii a bolilor
Domeniile de baza si domeniile emergente
- secolul 21
- domeniul de baza cu care s-a pornit in Sanatatea Publica
- functiile si relatiile de asociere dintre autoritatile veterinare si de Sanatate Publica
Domeniile de baza in VpH (1975)
- functiile principale ale medicului veterinar:
o animal
o bioanimal
o general
Domeniul animal
- gestionarea zoonozelor: supraveghere+control+prevenire
- epidemiologia bolilor neinfectioase – studii comparativ epidemiologice pentru ca pot exista circumstante comune
care sa caracterizeze declansarea bolilor neinfectioase la om (ex:cancerul la om)
- cercetare medicala veterinara-umana – rezultate cercetate in domeniul veterinar, utilizat in medicina umana
- det pericolul pentru om al animalelor care musca, prezinta toxicitate sau venin
- igiena si siguranta alimentelor de origine animal
- managentul deseurilor – gestionarea problemelor de sanatate care revine din acesta (deseuri rezultate din
industria animal)
- capabilitatea sa gestioneze populatiile de animale experimentale – sanatatea lor datoritita importantei ei in
cercetare
- responsabilitatea de promovare a relatiilor de asociere: ag de stat veterinar, publicul detonator de animale,
crescatori de animale de ferma,industriile ascoiate animalelor de companie, grupuri care sustin drepturile
animalelor de companie
- consultarea problemelor de sanatate umana pentru tot ce inseamna probleme/boli de animale
Domeniul biomedical
- functie de specilitate in epidemiologie
- laboratoare
- managementul productiei si controlul productiei biologice si al medicamentelor
- protectia animalelor
- evaluarea si controlul medicamentelor
- medicul veterinar responsabil si are competente in consultant legata de sanatatea medicala
- resp cand se desfasoara studii de cercetare in SP: control reproductive/fertilizare
Domeniul general
- rol general in SPveterinara – managementul, planificarea si administrarea programelor de SP (aria pregatirii
medicinii veterinare > medicina umana)
- - exista grad mare de suprapunere a informatiei veterinar-umane
- MV se focuseaza pe populatie si preventie
- medicul veterinar:
o gestioneaza simultan populatii de animale domestice-salbatice
o are informatii asupra apei potabile si sursele acesteia
o implicat in managentul situatiilor de urgenta din SP
o responsabil de verificarea cerintelor de igiena de catre toate tipurile de unit din industria alimentara
o responsabil de management intrepinderilor de laborator de diagnostic
- controlul comercializarii + transportului pentru animale vii si alimente de origine animal
Domeniile emergente ale VpH
- boli necomunicate nezoonotice
- relatia om-animal
- control boli neinfectioase
- agenti de mediu si SP (structure sanitare cu implicare in protectia mediului + mixta in SP si MV) – management si
administrare
- metode de evaluare a serviciilor si programelor de sanatate
- desing si analiza a programelor de sanatate
Aria de acoperire a VpH va continua sa se mareasca:
1. metode de productie:
o dezvoltarea unor noi tehnologii
o creste intensitatea cresterii animalelor
o noi activitati (acvapunctura)
o vanat domestic
2. ingineria genetica:
o presupune eliminarea unor gene/introducerea in genomul acestora pentru eliminarea efectelor
nedorite/exploatarea celor introduce
3. transgeneza:
o obtinerea de animale transgenice – genom modificat prin transferul uneia/mai multor gene de la o alta
rasa/specie
o scop: stimularea unor beneficii pentru om/limitarea aspectelor negative
4. sisteme de crestere a animalelor:
o furaje controlate
o antibioterapie
o management deseuri
o implicatiile in nivelul de trai
o ruralizarea zonelor urbane
5. lantul alimentar:
o identificarea pericolelr in puncte critice de control in toate fazele alimentului – evaluarea pe baza de
sistem
6. noi tehnologii:
o obtinere, procesare, pastrare, transport, conservare alimente
o standarde igiena+concept de igiena ridicat
7. noi nevoi sociale:
o cerinte consumatori in crestere
o transport international in crestere
o globalizarea obiceiurilor alimentare
o respectarea cerintelor conventiilor si acordurilor international
8. cresterea asteptarilor consumatorilor
9. interactiunea om-animal:
o creste incidenta pericolelor associate cu animale
o rolul animalelor de companie
o creste contactul dintre populatiile umane si populatiile de animale
10. xenotransplant
o transplant heterolog
o ex: transplant celule nervoase/pancreatice/sange de la porc la om
o =transplant de celule vii/tesuturi/organe de la o specie la alta, orice procedura de transplant, transfuzii,
lichide de la o specie la alta
11. dezastre naturale sau create de om:
o nevoia de servicii VpH
o urgente nonepidemice
o epidemii accidentale/produse
12. boli emergente si reemergente:
o % mai mare in prezent
Functiile si relatiile de asociere dintre autoritatile veterinare si sanatate publica
- sub ordonarea Ministrului Sanatatii
- 2 functii principale:
o zoonoze, protectia animalelor
o protectie mediu/animal, medicina operationala
- sp in zone reemergente pentru testarea medicamentelor
- med dezastrelor
- serviciile associate presupun programe de educatie veterinara, medicina veterinara de libera practica, grupuri de
consumatori, biologi, specialisti in epidemiologie
- Romania:
o ANSVSA
o DSVSA
o Directia generala pentru siguranta alimentelor de origine animal si nonanimala
o Directia de control oficial: inspector sanitar-veterinar
Institutii subordinate
- IDSA
- IISPV
- ICBMV
- 43 directii DSVSA
Bolile animalelor si impactul socio-economic
- calitatea vietii
- sanatatea umana
Bolile animalelor afecteaza in mod negative nu numai sanatatea omului, ci si sanatatea de viata (costurile care sunt
implicate, daca merita costul).
Bolile animalelor de ferma:
- scade productivitatea
- scad capacitatile reproducatoare
- scade disponibilitatea pentru consum
- impact negative prin restrictiile aplicate deplasarii animalelor
- scade comertul
Dpdv al bolilor – astfel de boli sunt associate cu probleme corelate (folosirea medicam interzise: antibiotic, hormone) –
crestere amploarea pierderilor economice.
- probleme induse in SP: utilizarea antibioticelor la animale cu cresterea antibiorezistentei la om
- eixsta o colaborare stransa intre medicii umani si cei veterinari – folosirea de antibiotice la animale, ce sunt
folosite mai rar la om (ex: tetracicline la om)
- impactul bolilor animalelor si al problemelor asociate este cel mai mare in tari in curs de dezvoltare (insuficienta
asistentei veterinare, insuficienta neuniforma)
- in anumite regiuni  frecvent apar sisteme de urgenta
Efectele/daunele produse:
- strict economice (boli nezoonotice: pesta porcina clasica, febra aftoasa, pesta bovina)
- efect social: dpdv al sanatatii (TBC, ESP, bruceloza)
Amploarea acestui efect negative, ar depinde de o serie de evenimente:
- sisteme de productie
- rasa animalului si de particularitatile de productie
- valoarea pe piata a produsului
 - patologiile concomitente
- natura si valoarea tratamentelor aplicate
Dpdv social – greu de estimat:
- pierderea zilelor de munca
- pierderea serviciului
- consecinte pe termen lung
- moarte
- extinderea consecintelor asupra familiei
- teama generalizata
Indiferent de cat de complexe ar parea calculele asupra zoonozelor, evaluarea impactului este indispensabila (facuta de
catre medicul veterinar specialist in SP)
- pe baza acestei evaluari se identifica tipul de actiune necesar
- in functie de impact se decide tipul de resurse aplicate
- necesara pentru evaluarea tipului de interventii (de dorit sa se creeze planuri de combatere si profilaxie)
o complexe/simple
o pot angaja mai multe resurse umane/sociale
- evaluarea tipului de interventie – se face avand in vedere raportul pierdere-beneficiu
- impact general economic si social al interventiei
- eficienta interventiei
- acceptabilitatea de catre opinia publica a interventiei
- efectul social al interventiei
o compara multe strategii din mai multe pct de vedere – Solutia optima
Lista OIE a bolilor notificabile
Din 2005, fostele liste A si B au fuzionat formand o singura lista, avand ca scop acordarea unei atentii uniforme a
agentului pathogen care produce impactul socio-economic cel mai mare.
- boli incluse pe baza unor criteria complexe
- lista comuna a acestor boli – pct de reper pentru toate tarile lumii in combaterea si profilaxia nationala
- atentie unitara a bolilor la nivel mondial – comertul beneficiaza
- 2018: 117 boli pe lista comuna OIE
o clasif: ce afecteaza mai multe specii si mai multe tipuri de informatii (rumegatoare mari/mici, ecvine,
suine, pasari, lavomorfe, albine, s.a)
Platforma WAHIS (WORLD ANIMAL HEALTH INFORMATION SYSTEM):
- acces public la toate datele importante privind bolile din lista OIE
- informatii validate de OIE
- baza de date foarte larga – support pentru toate tarile in eficienta si viteza referitoare la transmiterea bolilor
- utila in adoptarea celor mai bune metode de combatere si profilaxie
Platforma WAHIS – WILD INTERFACE
- informatii suplimentare de peste 50 boli infectioase si neinfectioase care ar trebui monitorizate cu prioritate in
populatiile de animale salbatice
- actiuni de control si supraveghere in pop de animale salbatice
- similar celorlalte – ofera annual informatii complete pe care le obtin prin supravegherea si evolutia bolilor
OIE ofera in plus fata de aceste platform, pagini special create cu informatii actualizate la zi pentur anumite boli cu
impact foarte mare (rabie, ESB). Paginile destinate acestor boli cu impact cuprind informatii de ultima ora cu referire la
evolutia la nivel mondial + expertiza tehnica de specialitate + recomandari (combatere, profilaxie, etc)
Introducerea si aspecte generale despre zoonoze
1959 – acele boli si infectii care sunt transmise in mod natural intre animalele vertebrate si om
2018 – peste 200 de astfel de boli, iar zoonozele majore (antrax, botulism, bruceloze, echinococoze, etc)
Clasificarea zoonozelor – 3 criterii:
a. Pe baza tipului de agent etiologic
o boli bacteriene: antrax, ciume, salmolenoze
o boli virale, fungice, ectoparaziti, helminti, etc
b. Pe baza ciclului de transmitere
o zoonone directe:
 perpetuate in natura de o singura specie vertebrala
 transmitere prin contact direct/consum alimente contaminate/pe care aerului
 transmitere mecanica: exista vectori, in care agentul patogen nu se multiplica
 exista si in cazul antraxul, rabiei, TBC, scabiei
o ciclozoonoze:
 2 sau mai multe gazed vertebrate care pot fi fixe
 2 subtipuri:
 obligatorii: omul este o gazda obligatorie pentru completarea ciclului (ex: teniozele)
 neobligatorii: omul – gazda accidental (ex: hidatidoza)
o metazoonozele:
 in trasmiterea ag patogen infectios sunt implicate specii de vertebrate si nevertebrate
 in sp nevertbratelor: ag patogen se mulltiplica si dezv/ramane dormant
 se impart in functie de nr celor implicate:
 tip 1: o gazda vertebrala + o gazda nevertebrata (ex: ciuma)
 tip 2: o gazda verebrala + 2 gazde nevertebrate (ex:trematod gen Paragonimiosis –
chisturi in pulmon)
 tip 3: doua gazed vertebrale + o gazda nevertebrala (ex: Clonorchiosis: parazit in canalele
biliare la om, infestare prin consum de pesti)
 tip 4: transmiterea transovariana (ex: encefalita de capusa, data de virus in Exodes
dicinus)
o saprozoonoze:
 subst interta in cont ciclului, + o substanta inerta (agentul infectios se poate dezvolta si propaga,
reprezentand un mediu de diseminare si un rezervor)
 sol, apa, plante, iarba
 3 tipuri:
 saproantropozoonoze – boli transmisibile la om prin subst inerte (larva migrans cutanata
– sapa galerii in tegument la im: cordoane rosii si veziule, cu o vezicula in capat, de unde
se poate izola)
 saproampixenoze – boala comuna omului si animalelor care se transmite prin obiecte
inerte (ex: histoplasmoza: Hystoplasma capsulatum – parenchim pulmonar la om)
 saprometaantropozoonoze – o gazda vertebrala + o gazda nevertebrala + un obiect inert
(ex: fascioloza)
c. Pe baza tipului de gazda
o antropozoonoze:
 boli animale domestice+salbatice care apar in natura idependent de om
 se infecteaza de la animale in anumite circumstante: boli ocupationale
 se contamineaza si prin intermediul animalelor
 ex: leptopspiroza
o zooantropozoonoze:
 boli care in mod normal trec de la om la alte vertebrate si invers, cu precadere om-alte
vertebrate
  TBC la om
 Mycobacterium bovis – la om prin nepasteurizarea laptelui
o amphixenoze:
 boli ubicvitare pentru om cat si pentru animale, ambele putand reprezenta gazda
 agentul etiologic se transmite de la om-animal sau invers
 infectia poate persista in populatia umana independent de animale si invers
 strepto-/stafilo-/salmolenoze
OMS a creat un sistem international de clasificare a bolilor: IDC (International Classification of Diseases) – fiecare boala
are alocat un cod unic folosit oriunde in lume.
MvSp – curs 5

Caile de transmitere

 Transmiterea directa –
- contact direct: leptospiroza, variolele, bolile parazitare
- picaturi de excretii si secretii: nazo faringiene, stranut, tuse, vorbire
- contactul cu materiile contaminate
- Muscatura
- Transmitere verticala, de la o generatie la alta: toxoplasmoza, virusul hepatitei B
 Transmiterea indirecta: serie de cai de transmitere
- Prin intermediul vectorilor animati: vectorul este un organism viu, de cele mai multe ori nevertebrat
(artropod, gasteropod, insecta) care trasmite ag patogen gazdei respective. Trasm poate fi mecanica sau
biologica.
 Trasm mecanica – vectorul serveste drept trasp, nu se multiplica
 Transm biologica – ag patogen se multiplica si se dezvolta in org vectorului, ba chiar necesita
uneori o perioada de incubatie
 Subtipuri ale trasm biologice
 Tip proparativ: ag nu se multiploca oblig in vector, dar se poate prod cresterea si dezv ag
patogen (ex: Yersinia pestis – ag patogen pt ciuma care se dezvolta, dar nu trebuie
neaparat sa se multiplice, dar se transf in purici care transm la sobolani)
 Tipul cicloproparativ : ag patogen se si dezv si multiplica in vector (ex: malaria)
 Tipul ciclodezvoltativ: sit in care agentul doar se dezvolta si nu se poate multiplica in
vector (ex: microfilaria)
 Tipul transovarian: ag transmis de la o generatia la alta pe cale verticala (ex: encefalita cu
transm prin interm capuselor)
- Vectori neanimati:
 Prin interm unor medii: apa, alimente, lichide de origine organica (sange, ser, prod de secretie
sau de excretie, tesuturi sau organe)
 Ag patogen poate fi transm mecanic sau biologic:
 Apa – hepatita A
 Carne – salmolenoza, T.spirali
 Lapte – TBC, bruceloza
 Peste – Diphyllobothrium latum,Vibrio pparahaemolyticus
 Sange – hepatita B
 Organe – citomegalovirusuri
 Prin intermediul aerului – 2 var in functie de dim mediului:
 Nuclee mici sau nuclei de picatura
 Praf
 Nucleele mici – particule de dimensiuni f reduse, formate prin evaporarea secretiilor rezultate prin tuse sau stranut, sau
prin evaporarea mediilor contaminate din abatoare, din adaposturile animalelor. Aceste nuclee de picatura/mici au
posibilitatea de a fi transmise mult mai usor si de multe ori ag patogen rezista timp indelungat in mediu, fiind transmis sub
aceasta forma. Exemple:

 Ag etiologici ai TBC, ai febrei Q

Cu ajutorul prafului si acele nuclee pot calatori, pot fi diseminate, iar dupa stabilire sau asezare se obtine o rezistenta a
ag patogen mai mare, iar impreuna cu un substr organic se formeaza biofilme (rezist si mai mare). Exemple: streptococii,
sporii unor fungi

- Prin intermediul unor materiale inerte contaminate

o Solul, hainele, prosoapele, obiecte precum clantele usilor, canile, intrum folosit in ind alimentara, manere
(ex: infectii fungice, ag patogeni ale bolilor gastro intest)
o Mainile persoanelor care pot fi purtatori, pot raspandi ag pat sau pot fi infectati

Nerespectarea regulilor de igiena a persoanelor din ind alimentara – stafilococii, salmolenoza si colibacilozele,
steptocociile  contaminatori pe cale fecala

Ciclurile de transmitere

 Ciclul silvatic

Ag patogen este stabilit in populatiile de animale salbatice si se propaga in populatiile de animale salbatice.

Atunci cand se produce un dezechilibru: omul patrunde in habitatul animalelor salbatice, drept cotropitor – aduce
animale domestice – dezech ac ecosistem – se propaga in pop de animale domestice, in randul carora produc uneori
boala, dar nu neaparat cu simptomatologie severa, uneori cu exprimare moderata, dar de la animalele domestice, see
poate propaga la om – simpt dramatica.

Se expun noi gazde, ag patogen capata noi valente si este imbogatit cu noi valente si se face un nou ciclu silvatic.

 Ciclu sinantropic

Orgsnisme care nu sunt domesticite, dar traiesc in proximitate cu oamenii, in asociere stransa cu acestia, pt ca
beneficiaza de pe urma imprejurimilor omenesti si de activ oamenilor.

Ag patogen apare si se propaga in randul speciilor de animale sinantropice (rozatoare, pasari) de unde ag patogen se
propaga mai departe in cadrul speciilor de animale domestice, dar si la om. Exemple: Yersinia pestis, tularemia (Framissila
tularemis)

 Ciclu uman

Ag pag apare si se propaga usor de la om la om si de la.om la animal si viceversa (ex: TBC)

Infectii care se transm in fund de sac – trichinelozele

Focar zoonotic/nidus zoonotic – nisa ecologica unde potentialii agenti zoonotici patogeni, sunt stabiliti in populatiile de
animale, dintr.un anumit areal, ecosistem, o anumita zona. In arealul respectiv, pe langa acest potential agent, mai exista
si niste vectori adecvati si factori favorizanti pt transmiterea lor.

Aceste zone/areale se afla de obicei intr.un echilibru natural. Atunci cand se produce un dezechilibru in acest nidus,
provocat de om, se creeaza toata premizele ca ag patogen sa capata noi valente , depasirea barierelor dintre specii, pt a
putea realiza infectii la om.

Modul in care omul prod aceste dezechilibre sunt simple: despaduriri, cultiv excesive, constructii, utilaje.

Rolul animalelor in transm zoonozelor

 Animalele domestice – cainii responsabili pt transmiterea unor zoonone la om. (Ex: rabia, Toxocara cannis, leptospiroza,
echinococoza/hidatidoza)

Pisicile – toxoplasma, Bartonella henselae (boala zgarieturii de pisica)

Animale domiciliate (soareci, sobolani, pasari, ratoni) – raspunzatoare de raspandirea unor ag patologici precum
Yersonia pestis, leptospira, Francisella tularensis, R. Tiffi si Coxiella brunetti (febra Q).

Uneori, din cauza unor masuri neadecvate se poate prod o crestere exarcerbata a ac populatii, de multe ori prin accesul
foarte facil la surse de hrane.

Pasarile salabice sau animalele salbatice – multe zoonoze care sunt stabilite si asociate fara tagada cu animalele salbatice
au legatura cu lilieci, vulpi, lupi, in alte parti ale lumii cu sconsi, ratoni si cu animale salbatice vanate pentru hrana
(cervidee, iepuri). Reprezinta un rezervor natural pt multe zoonoze, mai ales pt cele care sunt raspandite prin interm
artropodelor, dar si alte zoonoze comune isi pot regasi rezervoare in animalele salbatice (trichinela, TBC, influentele
aviare, influenta suina, s.a).

Rumegatoarele si suinele salbatice – rezervor de sarcocisti si cisticerci. Ratonii – bruceloza. Alimalele din gradinile
zoologice – surse de leptospira. Soarecii salbatici – Yersinia. Rumegatoarele mari salbatice – bruceloza + TBC. Iepurii
salbatici vanati pt hrana – leptospiroza, listeria, yersinioza. Pasarile salbatice – surse de salmonella, camphylobacter,
M.avium (infectie la pasari, dar poate fa infectie si la porc).

Multe virusuri isi gasesc rezervorul in randul aninalelor salbatice, prionik – encefalopatii spongiforme transmisibile.

Poikiloterme in transmiterea zoonozelor – pesti, soparle, amfibieni, testoase, serpi, s.a. (salmonele, clostridii, listerii,
vibrio, leptospiroze, s.a).

Zoonoze emergente si reemergenta

Zoonoze emergente – infectii nou-noute, care nu au profus niciodata o pandemie.

Zoonoze reemergente – se stie de ele, dar apar sub o noua forma (o noua locatie, la o alta specie, cu noi valente
infectioase sau patogene). Exemplu: West-Nille virus (SUA), TBC rezistenta la tratament.

Aceste zoonoze reemergente de obicei sunt corelate cu o serie de factori. Factorii pot fi legati de ag patogen insusi,
uneori el singur, sufera niste shift.uri si isi sporesc rezistenta sau patogenitatea, sau dobandesc rezistenta la antibiotice.

Modificari in statusul imunologic aal pop: urban<rural  inf cu ag reemergenti. Schimbari de mediu tin de ecosisteme,
infl oamenilor asupra ecosistemelor, dezv de asezari omenesti anterior virgine  dezechilibre drastice

Dpdv al modif speciale – migratiile pop umane. Ex benign: migrarea de la rural la urban, refugiatii care se deplaseaza din
zone teatru de razb, creand inclusiv pagube.esecul autoritatilor de a aplica masurile SP. Dezastre naturale.

Modificari ecologice care creeaza premizele aparitiei zoonozelor emergente si reemergente: despaduriri, irigatii si
constructii de baraje. (Animalele domestice au fost expuse la animalele salbatice , fact ddd transmitre la artropode).

Virusul encefalitei japoneze – zoonoza emergenta care a fost declansata de practicile de agricultura extensiva din acea
zona: irigatiile extensive, care au dus nu numai la aparitia virusului, ci si la o zoonoza reemergenta cu noi epidemii de
leptospiroza.

Miscarile populatiilor umane – in asociere cu teatrele de razboi din Fasia Gaza au fost in Peru – bruceloza umana.

Cresterea animalelor salbatice in scopul consumului alimentar (cervidee, reni – prod de lapte, dar dupa reforma se
abatorizeaza, bivoli, emu) – va exista o noua epidemio in vederea transm ag patogen, gr mare de pericol al acestora.