6374 Informatica-Gimnaziu

Versiune pentru discuții publice
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Curriculum Național
Aria curriculară Matematică și științe
Disciplina Informatică
Clasele VII-IX
Curriculum disciplinar
Ghid de implementare a curriculumului disciplinar
Chișinău, 2019
Cuprins
Preliminarii ......................................................................................................................... 3
Repere conceptuale ............................................................................................................. 4
Administrarea disciplinei ..................................................................................................... 6
Repartizarea modulelor pe clase............................................................................................... 6
Competențele specifice disciplinei ....................................................................................... 7
Unități de învățare............................................................................................................... 8
Clasa a VII-a ............................................................................................................................... 8
Clasa a VIII-a ............................................................................................................................ 19
Clasa IX .................................................................................................................................... 28
Repere metodologice......................................................................................................... 41
Strategii și tehnologii de evaluare .............................................. Error! Bookmark not defined.
Referințe bibliografice ....................................................................................................... 45
2 / 46
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile
educaționale etc. este o parte componentă a Curriculumului Național.
Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul generale (2018) și cu Recomandările Parlamentului European
și a Consiliului Uniunii Europene, privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe
parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Informatică reprezintă un
document reglator, care prezentă într-un mod unitar demersurile conceptuale, teleologice,
conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca pe un nou cadru
de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,

facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă
durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Informatică, prezentată și valorificată în plan pedagogic în acest curriculumul, are un

rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea și dezvoltarea atât a
competențelor digitale propriu-zise, cât și a competențe necesare pentru învățarea pe tot
parcursul vieții, în integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:

- abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și cel
internațional;
- necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile
elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
- valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice disciplinei;
- necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre nivelurile și ciclurile
învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul
gimnazial și învățământul liceal.
Principalele funcții ale Curriculumului disciplinar la Informatică sunt:

- reglementarea procesului de predare-învățare-evaluare a Informaticii în contextul unei
pedagogii axate pe competențe;
- asigurarea coerenței dintre Informatică și celelalte discipline din aria Matematică și
științe;
- stabilirea reperelor pentru proiectarea didactică și desfășurarea procesului educațional
din perspectiva unei pedagogii axate pe competențe;
- componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Informatică;
- orientare a procesului educațional spre formare de competențe la elevi;
- componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor școlare, manualelor
electronice, ghidurilor metodologice, testelor de evaluare.
Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor,

metodicienilor, altor persoane interesate. Evident, principalul beneficiar al acestui document
este elevul.
Curriculumul include următoarele componente: Preliminarii; Administrarea disciplinei; Repere

conceptuale; Competențe specifice disciplinei; Unități de învățare, formate din unități de
3 / 46
competențe, unități de conținut, activități și produse de învățare; Repere metodologice de
predare-învățare-evaluare; Referințe bibliografice.
Finalitățile învățării, formulate explicit pentru fiecare clasă, reprezintă o dezvoltare graduală a
competențelor specifice disciplinei, și sunt destinate stabilirii obiectivelor de evaluare finală.
Repere conceptuale
Definirea disciplinei școlare Informatica. Obiectul de studiu al Informaticii ca știință
interdisciplinară este colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea și difuzarea automată a
informației cu ajutorul echipamentelor digitale.
Ca disciplină școlară, Informatica participă la formarea și dezvoltarea generală a personalității și

are drept scop principal dezvoltarea gândirii algoritmice a elevului, crearea premiselor pentru
integrarea organică a acestora în societatea informațională modernă și de perspectivă. O astfel
de integrare presupune deținerea de către viitorul absolvent al învățământului gimnazial a
cunoștințelor informatice fundamentale și a abilităților de utilizare instrumentală a mijloacelor
oferite de tehnologia informației și comunicațiilor, adică de stăpânire a întregului ansamblu de
competențe ce formează cultura informațională a persoanei.
Statutul disciplinei în planul de învățământ. Informatica este disciplină obligatorie în aria

curriculară „Matematică și științe”.
Valoarea formativă a disciplinei constă în:

- cunoașterea conceptelor de bază ale informaticii, care includ elemente de logică,
algoritmizare, modelare și programare, de acumulare, păstrare și prelucrare a
informației;
- formarea deprinderilor practice de utilizare a mijloacelor digitale pentru prelucrarea
informației;
- formarea deprinderilor practice de comunicare folosind mijloacele digitale de
transmitere și difuzare a informației.
Principiile specifice predării-învățării disciplinei Informatica. Curriculumul gimnazial la

Informatică propune un model de studiu integrat al acestei discipline. Acest model contribuie la
formarea la elevi a unei concepții unitare asupra informaticii ca știință și asupra metodelor de
implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societății
contemporane. În acest context se conturează următoarele principii specifice ale disciplinei
Informatica:
Abordarea integrată a disciplinei – structurarea conținuturilor într-un model integrat, modular,

care are ca scop crearea și dezvoltarea competențelor elevului pentru utilizarea sistemelor
informatice și cultivarea continuă a modului de gândire algoritmică.
Centrarea activității / demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învățare activă,
centrat pe elev, orientat către activități individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea
independenței de acțiune, originalității, creativității, capacității de lucru în echipă, combinând
acestea cu individualizarea ritmului de învățare.
Asigurarea funcționalității sociale a procesului didactic  dezvoltarea aptitudinilor și

competențelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informațională.
Principiul se realizează prin activități practice de studiere și utilizare ale programelor de
calculator de uz general și de comunicare.
4 / 46
Asigurarea legăturilor interdisciplinare – abordarea unui demers didactic strâns corelat cu toate
disciplinele școlare, utilizarea principiilor și metodelor informatice la identificarea soluțiilor,
elaborarea proiectelor, prelucrarea informații specifice celorlalte discipline școlare, utilizarea
resurselor educaționale digitale.
Orientări generale de predare-învățare a disciplinei Informatica. Procesul general de predare-

învățare a disciplinei Informatica este elaborat în contextul sistemului de competențe pentru
învățământul gimnazial.
Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite,
formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea
diferitor probleme în diverse contexte și situații.
Competențele-cheie la absolvirea gimnaziului
Competențe de învățare / de a învăța să înveți  planificarea și organizarea propriei învățări atât

individual cât și în grup.
Competențe de comunicare în limba maternă / limba de stat  realizarea unor contacte

comunicative constructive în limba maternă / de stat pe cale orală cât și în scris. Utilizarea
adecvată în limba maternă / de stat a terminologiei specifice disciplinelor studiate în
învățământul gimnazial.
Competențe de comunicare într-o limbă străină  comunicarea într-o limbă străină în situații
cunoscute, modelate.
Competențe de bază în matematică, științe și tehnologie  dobândirea și utilizarea cunoștințelor

de bază din domeniul matematică, științe și tehnologii pentru rezolvarea unor probleme și
situații din cotidian, pentru continuarea studiilor liceale sau profesionale tehnice după
absolvirea învățământului gimnazial.
Competențe acțional-strategice  identificarea problemelor acțional-strategice și propunerea

soluțiilor de rezolvare. Planificarea propriilor activități și prognozarea rezultatele așteptate.
Elaborarea propriilor planuri și a strategiilor de activitate individuală și în grup.
Competențe digitale, în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC)  utilizarea în

situații reale a instrumentelor cu acțiune digitală pentru comunicare, colectare, stocare și
prelucrare a informațiilor. Crearea de documente electronice. Utilizarea serviciilor electronice
de bază (e-guvernare, e-business, e-educație, e-sănătate, e-cultură).
Competențe interpersonale, civice, morale  lucrul în echipă, prevenirea și rezolvarea situațiilor

de conflict. Acceptarea și respectarea valorilor fundamentale ale democrației, a practicilor
democratice și a drepturilor omului. Comportament cotidian în baza normelor și valorilor moral-
spirituale.
Competențe de autocunoaștere și autorealizare  autoaprecierea adecvată și valorificarea

propriului potențial în scopul dezvoltării personale și autorealizare. Alegerea modului sănătos
de viață. Adaptarea la condiții noi.
Competențe culturale, interculturale (de a recepta și de a crea valori)  receptarea culturii

naționale și a culturilor europene. Aprecierea diversității culturale a lumii și toleranța față de
valorile culturale ale altor etnii.
5 / 46
Competențe antreprenoriale  orientarea în domeniile profesionale din economie și viața socială
în vederea selectării viitoarei profesii. Elaborarea unor proiecte simple de cercetare și dezvoltare
în domeniul antreprenorial.
Administrarea disciplinei
Statutul Numărul de Numărul de

Aria curriculară Clasa
disciplinei module pe clase ore pe an
VII 5 34
Obligatorie Matematică și științe VIII 3 34
IX 3 34
Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de

studii, cadrul didactic va îndruma elevii și părinții în procesul de identificare a unuia din modulele
propuse la alegere, ținând cont de dotarea instituției de învățământ cu echipamentele digitale
și produsele-program, necesare pentru studierea modulului în cauză. În continuare, pentru anul
respectiv de studii, modulul selectat devine unul obligatoriu.
Repartizarea modulelor pe clase
Numărul
Clasa Module
orientativ de ore
VII 1. Informația în viața noastră. Echipamente digitale 10
2. Sisteme de operare. Aplicații frecvent utilizate 10
3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual 2
4. Prezentări electronice 5
5. Modul la alegere: 6
A) Comunicarea în spații virtuale
B) Cultura informației
C) Primele mele programe
7. La discreția cadrului didactic 1
Total 34
VIII 1. Prelucrarea textelor 17
2. Algoritmi și executanți 10
A) Editarea imaginilor
B) Implementarea algoritmilor în medii textuale de
programare
Total 34
6 / 46
Numărul
Clasa Module
orientativ de ore
IX 1. Calcul tabelar 13
2. Implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de
14
programare
A) Prelucrări audio și video
B) Implementarea algoritmilor în medii textuale de
programare
Total 34
Ordinea modulelor și a unităților de învățare poate fi schimbată dacă nu este afectată logica
științifică sau didactică.
Competențele specifice disciplinei

Învățământul gimnazial urmărește formarea următoarelor competențe generale la Informatică:
1. Utilizarea mijloacelor tehnologiei informației și comunicațiilor pentru colectarea,

păstrarea, prelucrarea și diseminarea informațiilor text, numerice, grafice, audio și
video.
2. Utilizarea mijloacelor tehnologiei informației și comunicațiilor pentru comunicarea

interumană.
3. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din societatea

contemporană, cunoașterea principiilor și legităților de funcționare a echipamentelor
digitale.
4. Aplicarea intuitivă a metodelor de algoritmizare pentru soluționarea problemelor legate

de prelucrarea digitală a informației.
5. Implementarea algoritmilor frecvent utilizați în medii grafic-interactive de programare.
6. Utilizarea produselor-program destinate instruirii asistate de calculator.
7. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice și etice în utilizarea tehnologiei

informației și a comunicațiilor.
7 / 46
Unități de învățare
Clasa a VII-a
Module / Conținuturi / Activități de învățare și produse

Unități de competență
Noțiuni-cheie școlare recomandate
1. Informația în viața noastră. Echipamente digitale
 Descrierea formelor de Informația. Purtători de Exerciții de:

reprezentare, stocare, informație:  identificare a tipului de
codificare și transmitere a  reprezentarea purtători de informație din
informației. informației; lista propusă;
 Estimarea cantității de  purtătorii de  descriere a purtătorilor de
informație ce se conține în informație; informație după modelul
mesajele text, grafice,  purtătorul static; propus;
audio și video.  purtătorul dinamic.  codificare și decodificare a
 Codificarea și decodificarea informației textuale;
numerelor naturale, a Sisteme de numerație:
 estimare a cantității de
informației textuale.  sistem pozițional și
informație în texte, imagini,
sistem nepozițional
secvențe sonore și video;
de numerație;
 identificare a unității de
 sistem binar, ternar,
măsură a cantității de
octal, hexazecimal.
informație și a multiplilor ei
Unitățile de măsură a din lista propusă;
cantității de informație:  transformare a numerelor
 cifră binară, bit; naturale din sistemele de
 octet; numerație binar și octal în
 unități multiple sistemul zecimal;
octetului.  enumerare și descriere a
metodelor de transmitere,
Codificarea și
stocare și prelucrare a
decodificarea informației:
informației.
 cod;
 codul ASCII; Studii de caz:
 mărime continuă;  Sisteme de numerație cu
 conversiune analog- baze diferite de baza 10,
numerică; utilizate în istoria civilizației
 digitizare; umane.
 conversiune  Regulile de formare a
numeric-analogică. numerelor romane.
Estimarea cantității de
informație în:
 mesaje text;
 mesaje grafice;
 mesaje audio;
 mesaje video.
8 / 46
 Identificarea și descrierea Structura și funcționarea Exerciții de:

destinației părților calculatorului.  identificare și explicare a
componente ale Destinația componentelor destinației componentelor
calculatorului. de bază ale calculatoarelor de bază ale calculatorului și
 Clasificarea calculatoarelor. personale: a fluxurilor de date între ele;
 Utilizarea termenilor  procesorul;  explicare a principiului de
specifici informaticii în comandă prin program;
 memoria internă;
enunțuri și comunicări.  descriere a rolului
 dispozitivele de
 Utilizarea componentelor intrare;
calculatoarelor în diferite
sistemului de operare domenii ale științei și vieții
destinate lucrului în rețea.  dispozitivele de sociale;
ieșire;
 Argumentarea necesității  indicare a funcțiilor
securizării calculatorului, a  memoria externă. calculatoarelor în diferite
rețelei. Clasificarea domenii;
 Utilizarea echipamentelor calculatoarelor. Criteriile  depistare a factorilor de risc
digitale multimedia în de clasificare: pentru utilizator în procesul
activitățile convenționale și  performanță; utilizării tehnicii de calcul;
în scopuri de instruire.  cost.  identificare a afirmațiilor de
 Utilizarea mijloacelor securitate din lista propusă;
Rețele de calculatoare:
digitale de comunicații în  identificare a dispozitivelor
activitățile convenționale și  structură de
conform modelelor
în scopuri de instruire. comunicație;
propuse;
  linii de transmisie a
Cunoașterea și respectarea  reprezentare intuitivă (prin
regulilor ergonomice în informației;
desen) a structurii rețelelor
procesul de lucru cu  capacitate de locale și globale;
echipamentele digitale. transmisie;
 localizare a calculatoarelor
 rețele locale, conectate la rețea;
regionale și globale;
 transmitere a datelor prin
 adresă de rețea; rețea;
 partajarea  explicare a destinației și
resurselor. principiilor de funcționare a
Echipamente digitale echipamentelor digitale
multimedia: multimedia;
 dispozitive audio;  explicare a destinației și
 camere de luat principiilor de funcționare a
vederi; echipamentelor digitale de
comunicații;
 camere video;
 memorare a regulilor
 proiectoare
ergonomice și de securitate
multimedia;
personală.
 table interactive.
Mijloace digitale de
comunicații:
 telefoane
inteligente;
9 / 46
 televizoare
inteligente.
Ergonomia și securitatea
personală în mediile
digitale.
2. Sisteme de operare. Aplicații frecvent utilizate
 Utilizarea funcțiilor și a Funcțiile sistemului de Exerciții de:

componentelor de bază ale operare:  explicare a modului de
sistemului de operare.  sistem de calcul; gestionare a resurselor
 sistem de operare; sistemului de calcul;
 funcțiile sistemului  scriere corectă a
de operare. denumirilor de fișiere și
directoare;
Fișiere și directoare:
 de reprezentare intuitivă
 fișier; (prin desen) și de utilizare a
 director; structurii multinivel a
 structură multinivel. fișierelor și directoarelor;
Unități externe:  identificare a funcțiilor
sistemului de operare din
 denumiri;
lista propusă;
 destinații.
 localizare a fișierelor
specificate prin denumirile
respective.
 Identificarea tipurilor de Interfețe grafice: Exerciții de:

controale și ferestre.  controale grafice;  formare și consolidare a
 Efectuarea operațiilor  meniuri; deprinderilor de lucru cu
asupra ferestrelor din  ferestre de aplicații; interfețele grafice;
componența interfețelor
 ferestre de navigare;  explicare a semnificației
grafice. pictogramelor propuse;
 ferestre de
explorare;  aranjare a pictogramelor
conform modelului propus;
 ferestre de dialog.
 modificare a proprietăților
pictogramelor utilizând
tehnicile de lucru cu
șoricelul;
 lansare în execuție și de
rulare a aplicațiilor frecvent
utilizate.
 Efectuarea operațiilor Gestiunea datelor. Exerciții de:

asupra fișierelor și Gestiunea dispozitivelor  navigare prin sistemul de
directoarelor. de stocare a datelor: fișiere al calculatorului
 Estimarea capacității de personal;
 gestiunea datelor;
memorare a suportului  creare și ștergere a fișierelor
și directoarelor;
10 / 46
magnetic și a suportului  proprietățile  mutare și copiere a fișierelor
optic de informație. discului; și directoarelor;
 operații cu discuri;  redenumire a fișierelor și
 proprietățile directoarelor;
directoarelor și  modificare a atributelor de
fișierelor; fișier;
 operații cu  reprezentare intuitivă (prin
directoare și fișiere. desen) a formatului fizic și a
formatului logic ale datelor
pe disc;
 estimare a capacității de
memorare a unităților de
stocare;
 formatare, verificare și
defragmentare a unităților
de stocare.
 Editarea textelor în clar. Aplicații destinate Exerciții de:

 Crearea și editarea prelucrărilor elementare a  creare și editare a textelor
imaginilor de tip raster; informațiilor: în clar;
 Redarea fișierelor  editarea textelor în  creare și editare a imaginilor
multimedia. clar (plain text); de tip raster;
 Accesarea paginilor web;  editarea imaginilor  redare a fișierelor
de tip raster. multimedia;
 Extragerea de informații
din internet în baza unor Aplicații de redare a  utilizare a poștei electronice
criterii simple de căutare. fișierelor multimedia: corporative;
 Comunicarea prin poșta  vederi;  utilizare a serviciilor de
electronică, rețelele de  secvențe sonore; poștă destinate largului
socializare și de mesagerie public;
 secvențe video.
instantă.  navigare în Internet;
Aplicații destinate
 utilizare a rețelelor de
accesării serviciilor
socializare;
Internet:
 utilizare a rețelelor de
 WWW;
mesagerie instantă.
 căutarea
informațiilor;
 descărcarea de
fișiere.
Poșta electronică:
 corporativă;
 destinată largului
public.
Rețele de socializare și
rețele de mesagerie
instantă:
 destinația;
11 / 46
 principiile de
funcționare;
 acoperirea
teritorială.
3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual
 Înțelegerea și evaluarea Veridicitatea și Exerciții de:

critică a veridicității credibilitatea informațiilor  evaluare a veridicității și
informațiilor din spațiul din spațiul virtual: credibilității informațiilor
virtual.  proveniența din spațiul virtual;
 Cunoașterea și respectarea informațiilor din  clasificare a surselor de
regulilor de etică a spațiul virtual; informații din Internet în
spațiului virtual.  surse oficiale și surse oficiale și neoficiale, veridice
 Cunoașterea și respectarea neoficiale de și mai puțin veridice;
regulilor de protecție a informații în spațiul  explicare a termenilor
sistemelor informatice. virtual; dreptul de autor, marcă,
 Cunoașterea și respectarea  mecanisme de licență;
în activitatea cotidiană a validare a  de evaluare a gradului de
normelor de drept informațiilor din respectare a regulilor de
informatic. spațiul virtual*; etică în mesajele propuse;
 potențialele pericole  identificare a semnelor ce
din spațiul virtual. indică protecția prin dreptul
Etica spațiului virtual: de autor;
 particularitățile  evitare a eventualelor
scrisorilor încălcări a dreptului de
electronice și a autor.
mesajelor instante;
 regulile de etică în Studii de caz:
spațiul virtual.  Respectarea dreptului de
Drept informatic: autor în unitatea școlară în
care învață elevul.
 dreptul de autor;
 Protejarea dreptului de
 marcă; autor în cazul materialelor
 licență; informatice cu care
 infracțiune operează elevul.
informatică.  Consecințele utilizării
Securitatea informatică: neadecvate a mijloacelor de
protecție de viruși.
 pericolele
informatice;  Infracțiunile informatice
descrise în mass media.
 mijloacele de
protecție a
sistemelor
informatice;
 regulile de protecției
a datelor.
12 / 46
4. Prezentări electronice
 Identificarea elementelor Aplicații de prezentări Exerciții de:

unei prezentări. electronice.  definire a prezentărilor;
 Elaborarea prezentărilor Prezentări electronice:  identificare a tipului
utilizând instrumentele de  prezentare; prezentărilor propuse;
operare cu diapozitive.  enumerare a formatelor
 structura
prezentării; unei foi de prezentare;
 fereastră de  identificare a elementelor
aplicație; din fereastra aplicației;
 diapozitiv;  deschidere a prezentărilor
existente;
 format implicit*.
 deschidere concomitentă a
mai multor prezentări;
 salvare de prezentări;
 închidere a prezentărilor;
 afișare a prezentărilor la
ecran;
 explicare a noțiunii de
diapozitiv;
 inserare și ștergere a
diapozitivelor;
 reordonare a diapozitivelor;
 alegere a designului
prestabilit de diapozitiv;
 alegere a designului
prestabilit de prezentare.
 Introducerea și editarea Inserarea și editarea Exerciții de:

textelor din componența casetelor de text.  inserare și de formatare a
prezentărilor. casetelor de text;
Inserarea casetelor de text
 Utilizarea instrumentelor pe diapozitive.  introducere și editare a
de corectare a textelor. textelor;
Formatarea textului:
 formatare a textelor
 font;
conform modelelor
 dimensiune; propuse;
 stil de afișare;  creare și ordonare a listelor
 aliniere; numerotate sau marcate;
 culoare;  copiere, mutare și ștergere
 marcaje de listă; a textelor;
 intervalul între linii.  creare a prezentărilor ce
conțin texte conform
modelelor propuse.
13 / 46
Selectarea, copierea,
mutarea și ștergerea
fragmentelor de text.
Formatarea casetelor de
text.
 Inserarea imaginilor în Inserarea și editarea Exerciții de:

prezentare din locații imaginilor.  inserare a imaginilor
externe, bibliotecile Inserarea imaginilor pe furnizate de aplicația de
aplicației. diapozitive: prezentări electronice;
 Utilizarea instrumentelor  dintr-o locație  inserare a imaginilor din
încorporate de desenare. externă; surse externe;
 Elaborarea prezentărilor ce  din biblioteca  inserare a imaginilor
conțin texte și imagini aplicației de scanate;
grafice. prezentări;  inserare a textelor artistice;
 din colecția de  copiere și redimensionare a
primitive grafice; desenelor;
 din dispozitivele foto  decupare a fragmentelor
digitale și scannere*. imaginilor inserate;
Formatarea imaginilor:  modificare a gamei
coloristice a imaginilor;
 poziționarea;
 ajustare a parametrilor de
 redimensionarea;
luminozitate și contrast a
 selectarea gamei imaginilor;
coloristice;
 creare a prezentărilor ce
 ajustarea conțin imagini conform
parametrilor de modelului propus.
luminozitate și
contrast;
 rotirea imaginilor;
 decuparea
fragmentelor de
imagini.
 Derularea prezentărilor. Derularea prezentărilor. Exerciții de:

 Utilizarea formelor de Utilizarea efectelor de  identificare și explicare a
afișare a prezentărilor în animație: modurilor de afișare a
funcție de etapa elaborării prezentărilor;
 efecte de apariție;
sau tipul de prezentare.  asociere a unui efect de
 efecte de deplasare;
 Identificarea și utilizarea animație unui element, unui
modelelor de diapozitive.  efecte de diapozitiv sau prezentări în
redimensionare; ansamblu conform
 Utilizarea efectelor de
animație.  efecte de dispariție. modelului propus;
Modele de diapozitive și  creare și derulare a
modele de prezentări*. prezentărilor conform
modelului propus;
Difuzarea prezentărilor.
14 / 46
 identificare și aplicare a
diapozitivelor cu formate
furnizate de aplicație;
 identificarea modelelor de
prezentări și aplicarea lor în
dependență de stilul de
prezentare.
5.A. Comunicarea în spații virtuale
 Utilizarea mijloacelor de Componentele Exerciții de:

comunicare în spații comunicării virtuale.  identificare și clasificare a
virtuale. Mijloace de comunicare instrumentelor și modelelor
 Gestionarea sesiunilor de virtuală: de comunicare;
comunicare în spațiile  echipamente;  identificare a diferențelor
virtuale. între modelele de
 aplicații;
comunicare;
 canale transfer date.
 explicare a proprietăților
Modelelor de comunicare: specifice ale aplicațiilor și
 mesaje text; platformelor de
 mesaje sonore; comunicare;
 mesaje video;  organizare a sesiunilor de
comunicare folosind diverse
 comunicarea
aplicații și platforme.
sincronă;
Studii de caz:
 comunicarea
asincronă.  Evoluția serviciului de poștă
electronică.
Aplicații și platforme de
 Istoria rețelei sociale
comunicare:
Facebook.
 poștă electronică;
 Tipuri de rețele sociale.
 mesagerie; Produse:
 rețele sociale; Cont personal creat de:
 platforme de  poștă electronică;
blogging.
 mesagerie text / vocală.
 Comunicarea individuală Mesaje în spațiul virtual. Exerciții de:

prin mesaje digitale. Poșta electronică:  deschidere și închidere a
 Gestionarea comunicării  structura mesajului
sesiunii de lucru în contul
digitale tematice în grupuri personal de poștă
de poștă electronică;
distribuite. electronică / mesagerie
 mesaje simple;
 creare a mesajelor de poștă
 atașamente. electronică
Aplicații de mesagerie:  comunicare prin mesaje ale
 mesaje text; poștei electronice
 mesaje vocale;  atașare și trimitere a
 mesaje video. fișierelor cu mesajele poștei
electronice;
15 / 46
Sesiuni de comunicare:  deschidere și descărcare a

mesajelor (atașamentelor)
 individuale;
poștei electronice
 de grup.
 creare, expediere și
recepționare a mesajelor
text (individuale / de grup)
vocale (individuale / de
grup)
video (individuale /
conferințe web)
 identificare și explicare a
riscurilor utilizării incorecte
a contului personal de poștă
electronică / mesagerie.
Elaborare și derulare de
prezentări:
 Riscurile de infectare a
calculatoarelor prin fișiere
atașate mesajelor.
 Servicii integrate de
protecție a datelor /
conturilor personale.
5.B. Cultura informației
 Acceptarea conceptului Concepte de bază în Exerciți de:
de cultură a informației. cultura informației:  explicare a conceptului de
 Explicarea conceptului de  originea cultură a informației;
cultură a informației. conceptului;  descriere a originii
 Precizarea componentelor  componentele conceptului de cultură a
culturii informației. culturii informației; informației ;
 instituțiile  identificare a
internaționale componentelor culturii
preocupate de informației.
cultura informației. Studii de caz:
 Evoluția conceptului de
cultură a informației.
 Organizațiile preocupate
de cultura informației.
 Competențele elevilor în
cultura informației.
 Definirea și recunoașterea Accesarea informațiilor: Exerciții de:
nevoilor de informare.  nevoile de  formulare întrebărilor
informare; preliminare;
16 / 46
 Planificarea și realizarea  întrebările de  specificare a temelor de
proceselor de căutare a cercetare; cercetare;
informației.  tehnicile de  formulare a rezultatelor
 Identificarea și evaluarea cercetare; așteptate ale cercetărilor.
potențialelor surse de  cuvintele-cheie;  identificare și utilizare a
informare.  vocabularele cuvintelor-cheie;
 Dezvoltarea strategiilor controlate;  utilizare a vocabularelor
de căutare.  sintagmele. controlate;
 combinare a termenilor.
 Descrierea surselor Localizarea și regăsirea Exerciții de :
informaționale informației:  identificare/ recunoaștere/
tradiționale.  sursele descriere a surselor
 Accesarea surselor de informaționale informaționale
informare selectate. tradiționale/online; tradiționale/ alte surse de
 Selectarea și extragerea  motoare de căutare;
informaților dorite. căutare;  căutare a paginilor web a
 surse deschise; bibliotecilor;
 surse proprietare;  descriere a motoarelor de
căutare.
 depozite digitale.
Studii de caz:
 Cercetări în biblioteca
școlii.
 Cercetări în biblioteci
digitale.
 Evaluarea surselor de Criteriile de evaluare Exerciții de:
informație. surselor de informație:  determinare a tipului de
 autoritate; informație, grupului țintă
 acoperire; pentru care este difuzată,
datei difuzării, paternității;
 actualitate;
 analiză a factorului de
 obiectivitate;
impact;
 acuratețe;
 -determinare a relevanței
 scop; surselor;
 impactul (frecvența  comparare a surselor;
utilizării/citării).
 evaluare a informației
Tehnici de determinare a găsite;
veridicității surselor de  evaluare a resurselor web.
informație.
Confruntarea surselor de
informație.
Evaluarea surselor
tradiționale de
informație și a resurselor
web.
17 / 46
5.C. Primele mele programe
 Utilizarea unităților Unitățile lexicale ale unui Exerciții de:
lexicale în scrierea limbaj de programare de  reprezentare a variabilelor
programelor. nivel înalt: din problemele propuse
 Verificarea  alfabetul limbajului; prin identificatori;
corectitudinii unităților  vocabularul  compunere a
lexicale. limbajului. identificatorilor care
 Compunerea Unități lexicale:
reflectă specificul
identificatorilor, problemelor din fizică,
șirurilor, numerelor,  simbolurile speciale: matematică, chimie,
comentariilor  cuvintele cheie; prelucrarea textelor și
 identificatori; imaginilor;
 separatori;  verificare a corectitudinii
 numere; numerelor și a șirurilor;
 șiruri de caractere.  scrierea numerelor reale
cu și fără utilizarea
factorului de scală.
Produse:
 denumiri sugestive de
identificatori;
 definiții de constante.
 Clasificarea tipurilor de Conceptul de dată. Exerciții de:
date simple. Definirea tipurilor de date: - explicare a modului de
 Perceperea  tip numeric; reprezentare a datelor într-
reprezentării datelor  tip logic; un limbajul de programare
din program în de nivel înalt;
 tip caracterial;
constante și variabile. - precizare a mulțimii de valori
 tip definit de utilizator.
 Utilizarea tipurilor și a mulțimii de operatori a
identice și tipurilor Variabile și constante: tipurilor de date propuse;
compatibile.  definiții de constante; - precizare a mulțimii de valori
 declarații de variabile. pe care le poate lua o
variabilă asociată cu un
anumit tip de date;
- precizare a operațiilor care
pot fi efectuate asupra
valorilor unei variabile;
- clasificarea tipurilor de date
având la dispoziție mărimi
concrete pentru rezolvarea
problemelor propuse.
Rularea pe calculator a
programelor de:
 xxxxxxxxx;
 xxxxxxxxx;
18 / 46
Produse:
 exerciții rezolvate;
 programe rulate pe
calculator.
* Opțional.
La finele clasei a VII-a elevul poate:

- să estimeze cantitatea de informație ce se conține în mesajele text, grafice, audio și
video;
- să codifice și să decodifice numerele naturale și informațiile textuale;
- să creeze conținuturi digitale simple: texte și imagini;
- să elaboreze și să deruleze prezentări electronice;
- să comunice, să caute și să difuzeze informații în mediile virtuale;
- să utilizeze echipamentele digitale destinate largului public în siguranță și cu încredere;
- să utilizeze produsele-program pentru căutarea, stocarea și organizarea informațiilor
text, grafice, audio și video,
manifestând următoarele atitudini specifice predominante:

- atitudine pozitivă, atenție și concentrare;
- curiozitate în explorarea mediilor virtuale;
- încredere în eficiența mijloacelor digitale utilizate;
- elemente de creativitate în elaborarea de conținuturi digitale;
- atitudine critică față de utilizarea mijloacelor digitale neomologate și/sau nelicențiate;
- respectarea regulilor eticii și securității digitale.
Clasa a VIII-a

1. Prelucrarea textelor
 Aplicarea operațiilor Aplicații de editare a textelor: Exerciții de:

specifice editării  structura ierarhică a  introducere și editare a
textelor. documentelor de tip textului;
 Utilizarea tex;  identificare a corpului de
instrumentelor de  introducerea textelor litere propus;
corectare gramaticală a de la tastatură;  formatare a textelor
textelor.  importul textelor din conform modelelor
 Crearea și prelucrarea alte surse. propuse;
listelor.  creare a stilurilor pentru
Formatarea caracterelor:
formatarea caracterelor;
 tehnoredactare;
 precizare a atributelor de
 font;
formatare a paragrafelor
 stil de afișare; propuse;
19 / 46
 formatarea  formatare a paragrafelor
caracterelor; conform modelelor
 stiluri de caractere*. propuse;
 așezare a textului în pagină
Formatarea paragrafelor:
conform modelelor
 paragraf; propuse;
 aliniere;  creare și ordonare a listelor
 indentare; numerotate sau marcate cu
 spațiere; simboluri de evidențiere;
 stiluri de paragraf*.  utilizare a instrumentelor de
corectare;
Așezarea în pagină:
 depistare automată a
 formatare a paginilor;
greșelilor în textele propuse.
 antet și subsol;
 secțiune;
 stil de caractere;
 șabloane de
document*.
Liste:
 tipuri de marcare;
 tipuri de numerotare.
Instrumente de corectare:
 analizator lexical;
 analizator gramatical;
 tezaur;
 corectare manuală ;
 corectare automată.
 Crearea și editarea Tabele: Exerciții de:

tabelelor.  rând, coloană, celulă;  creare a tabelelor cu
 înserarea unei linii, ajutorul sistemului de
coloane; asistență, prin inserare sau
 unirea celulelor; desenare;
 divizarea celulelor;  modificare a structurii
tabelelor propuse, sortare a
 formatarea celulelor;
datelor din tabele;
 șabloane de tabele*.
 Crearea și editarea Diagrame: Exerciții de:

diagramelor.  tip de diagramă;  creare și editare a
 foaie de date; diagramelor;
 câmp de desenare a  selectare a tipului de
diagramei; diagramă în funcție de
 formatarea diagramei; specificul datelor de afișat;
 șabloane de diagrame*.  formatare a diagramelor
conform modelului propus.
20 / 46
Studii de caz:
 Domeniile de utilizare a
fiecărui tip de diagramă:
circulară, cu bare, cu
coloane, liniară, grafic.
 Utilizarea diagramelor în
manualele școlare.
 Inserarea obiectelor. Obiecte: Exerciții de:

 Utilizarea  imagini desenate;  inserare a imaginilor
instrumentelor de  imagini pre-desenate; desenate și a celor pre-
grafică orientată pe  formule; desenate;
obiecte.
 fișiere audio;  inserare și editare a
formulelor;
 fișiere video.
 inserare a secvențelor
sonore;
Metode de inserare a  inserare a secvențelor
obiectelor: video;
 prin memoria tampon:  inserare a obiectelor grafice.
 prin apelul altor
aplicații; Studii de caz:
 din fișierele externe.  Imaginile desenate și
imaginile pre-desenate.
 Imagini în grafica orientată
pe obiecte și grafica
orientată pe puncte.
 Proprietățile obiectelor
inserate ca simboluri de text
și ca entități inserate
deasupra textului.
 Utilizarea Formatarea imaginilor. Exerciții de:

instrumentelor de Stabilirea:  inserare și formatare a
formatare a imaginilor imaginilor pre-desenate;
din componența  culorii, luminozității și
contrastului;  inserare și formatare a
documentelor. desenelor create de
 poziției în document;
utilizator;
 dimensiunilor;
 copiere și redimensionare a
 modului de aranjare a imaginilor;
textului în jurul imaginii;
 formatare a imaginilor
 chenarelor și umbrelor. conform modelului propus.
21 / 46
 Utilizarea Corespondența combinată*: Exerciții de:

instrumentelor de  documentul principal;  creare a documentului
creare și de distribuire a  sursă de date; principal;
corespondenței  creare a surselor de date;
 generarea
combinate.
corespondenței  generare a corespondenței
combinate. combinate.
2. Algoritmi și executanți
 Utilizarea metodelor de Noțiune de algoritm. Exerciții de:

algoritmizare pentru Algoritmi și executanți:  descriere a acțiunilor pe
soluționarea care le va efectua
problemelor frecvent  algoritm;
executantul în procesul
întâlnite în activitatea  executant; execuției algoritmilor
cotidiană.  comandă manuală; propuși;
 Descrierea și utilizarea  comandă prin program;  elaborare a algoritmilor
repertoriului de  program; pentru deplasarea
instrucțiuni ale  limbaj de programare. executantului dintr-o poziție
executantului. în alta;
 Elaborarea algoritmilor  depistare a erorilor
pentru executant. sintactice, erorilor logice și a
erorilor de funcționare;
 elaborare a algoritmilor
pentru desenarea figurilor;
 elaborare a algoritmilor de
către elevi și testate cu
ajutorul executanților;
 explicarea modului de
execuție a algoritmilor.
 Utilizarea metodelor de Metode de reprezentare a Exerciții de:

reprezentare a algoritmilor:  reprezentare a algoritmilor
algoritmilor.  limbaj uman; prin diferite metode;
 limbaje algoritmice;  observare și înțelegere a
 scheme logice. legăturii între modul de
reprezentare a algoritmului
și repertoriul de instrucțiuni
al executantului;
 transcriere a algoritmilor
formulați în limbaj
convențional în reprezentări
formalizate.
 Utilizarea metodei Subalgoritmi: Exerciții de:

rafinării succesive.  subprogram;  explicare a modului de
 program principal; execuție a apelurilor de
 procedură; subalgoritmi;
22 / 46
 apel de procedură;  identificare a problemelor
 rafinare succesivă. soluționarea cărora necesită
utilizarea subalgoritmilor;
 elaborare a subalgoritmilor
pentru executanți;
 observare și înțelegere a
legăturilor informaționale și
de control între algoritm și
subalgoritmii apelați;
 desenare a figurilor cu
utilizarea subalgoritmilor.
 Definirea formatului Instrucțiunile limbajului Exerciții de:

general și utilizarea algoritmic.  explicare a modului de
instrucțiunilor de ciclu. Algoritmi repetitivi. Ciclu cu execuție a instrucțiunii de
 Elaborarea algoritmilor contor. Ciclu cu condiție: ciclu;
utilizând instrucțiunile  condiție;  elaborare a algoritmilor
de ciclu. repetitivi;
 ciclu cu condiție;
 reprezentare intuitivă (prin
 algoritm cu conexiune
desen) a procesului de
inversă;
execuție a algoritmilor
 eroare de execuție. repetitivi cu conexiune
inversă;
 identificare a programelor
soluționarea cărora necesită
utilizarea algoritmilor.
 Elaborarea algoritmilor Algoritm cu ramificări. Exerciții de:

utilizând instrucțiunea Instrucțiunea de ramificare:  explicare a modului de
de ramificare. execuție a instrucțiunii de
 condiție;
ramificare;
 ramificator.
 desenare a schemei logice a
instrucțiunii de ramificare;
 elaborare a algoritmilor cu
ramificări;
 identificare a problemelor
soluționarea cărora necesită
utilizarea algoritmilor cu
ramificări;
 reprezentare intuitivă (prin
desen) a procesului de
execuție a algoritmilor cu
ramificări.
 Cunoașterea Generalități despre algoritmi. Exerciții de:

proprietăților Proprietățile algoritmilor:  identificare a proprietăților
fundamentale ale algoritmilor pe baza
algoritmilor.  univocitate;
exemplelor propuse;
23 / 46
 universalitatea;  observare și înțelegere a
 finitudinea; legăturilor între
 producerea rezultatului proprietățile algoritmului și
preconizat. modul de execuție pe
calculator.
Noțiunea de gândire
algoritmică.
Algoritmul de funcționare a
calculatorului.
 Identificarea structurii Clasificarea algoritmilor după: Exerciții de:

algoritmilor (liniari, cu  modul de reprezentare;  clasificare a algoritmilor
ramificări, ciclici).  proprietăți; conform criteriului de
 structură. structură;
 estimare a criteriilor de
calitate pentru algoritmii
propuși.
3.A. Editarea imaginilor
 Identificarea Noțiunile de bază: Exerciții de:
elementelor unei  pixel;  identificare a elementelor
imagini cu rastru.  rastru; imaginii cu rastru;
 Utilizarea  imagine cu rastru;  deschidere / închidere a
instrumentelor unui fișier grafic cu rastru;
 rezoluție;
editorului grafic pentru  modificare a scalei de
gestionarea fișierelor  dimensiuni;
vizualizare a imaginii cu
grafice  model de culoare.
rastru (până la pixeli
 Utilizarea Spațiu de lucru al editorului distincți);
echipamentelor digitale grafic:  modificare a dimensiunilor /
pentru importul  panouri; rezoluției imaginii cu rastru;
fișierelor grafice în
 meniuri;  decupare a fragmentelor
mediul editorului grafic
 instrumente; imaginii cu rastru;
 Utilizarea
 rigle; riglete; ghidaje;  modificare a formatului
instrumentelor
 personalizarea spațiului grafic;
editorului grafic pentru
transformări de lucru.  modificare a modelului de
geometrice a fișierelor culoare;
Crearea imaginii cu rastru:
grafice  selectare a instrumentului
 setări geometrice: necesar din barele de
 Aplicarea dimensiuni, rezoluție;
instrumentelor instrumente;
 setări coloristice:  activare / dezactivare
editorului grafic pentru
model culoare; panouri, rigle, riglete,
modificarea modelului
de culoare a fișierelor  formate grafice: BMP, ghidaje;
grafice JPEG, TIFF, PNG, PDF.  personalizare a spațului de
 Aplicarea Importul imaginii cu rastru: lucru;
transformărilor artistice  importul direct /  creare a unei imagini noi în
asupra fișierelor grafice memorie buffer; spațiul de lucru al editorului
  import fișier;
24 / 46
 import dispozitiv: grafic: dimensiuni, rezoluție,
cameră foto, scanner. model de culoare;
Instrumente pentru desen:  selectare a formatului grafic
pentru imaginea curentă;
 penița;
 importare a unei imagini cu
 pensula;
rastru cu ajutorul memoriei
 fundal; bufer;
 figuri / primitive grafice.  importare a unui fișier grafic
Gestionarea proprietăților extern;
instrumentelor de desen.  importare a fișierelor din
Instrumente pentru selecție și camera foto digitală /
editare: smartphone;
 selector;  scanare a fișierelor grafice;
 măști;  desenare / redesenare a
elementelor imaginii
 foarfece;
utilizând instrumentele:
 pipetă; peniță, pensulă, colorare
 radieră; fundal, figuri geometrice;
 cuțit.  selectare a proprietăților
Prelucrarea textului: peniței, pensulei, figurilor
geometrice;
 instrumente de scriere;
 selectare a măștilor de
 editarea textului; formă: patrulater, elipsă,
 formatarea arbitrară;
caracterelor;  decupare a fragmentelor
 spațierea; imaginii utilizând operația
 formatarea de forfecare;
paragrafelor.  selectare a culorii cu
Alte instrumente: ajutorul instrumentului
pipeta;
 setare contur;
 radierea unor fragmente ale
 setare transparență;
imaginii cu ajutorul
 setare umbre; instrumentului radieră;
 aplicare efecte  setare a proprietăților
standard. instrumentului radieră;
 decupare a unor fragmente
ale imaginii cu ajutorul
instrumentului cuțit;
 setare a proprietăților
instrumentului cuțit;
 inserare a textului în
imaginea cu rastru;
 editare a textului inserat în
imagine;
 formatare a textului inserat
în imagine;
25 / 46
 spațiere a simbolurilor;
 formatare a paragrafelor;
 adăugare contur la
elementele selectate ale
imaginii;
 reglare nivel transparență a
fragmentelor de imagine
selectate;
 reglare nivel umbrire a
fragmentelor de imagine
selectate;
 aplicare directă asupra
imaginii a efectelor artistice
accesibile (mozaic, sticlă
udă, cristalizare, textură,
estompare).
Studii de caz:
- Evoluția editoarelor grafice
în distribuție liberă.
- Evoluția editoarelor grafice
comerciale.
Proiecte:
- Postere tematice.
- Colecției digitale de semne
rutiere.
- Xxxxxxxxxx.
- Xxxxxxxxxx.
3.B. IMPLEMENTAREA ALGORITMILOR ÎN MEDII TEXTUALE DE PROGRAMARE
 Recunoașterea părților Conceptul de acțiune. Exerciții de:

componente ale unui Noțiunea de instrucțiune.  introducere și extragere a
program. datelor;
 Afișarea informației
Selectarea  clasificare a instrucțiunilor
instrucțiunilor în funcție alfanumerice.
limbajului de nivel înalt;
de specificul Citirea datelor de la tastatură.  transcriere a expresiilor din
algoritmilor de notația matematică în
Expresii.
implementat. limbaje de programare de
 Introducerea și Evaluarea expresiilor. nivel înalt și invers;
extragerea datelor. Tipul expresiilor.  evaluare a expresiilor
 Translarea algoritmilor limbajului de programare de
Instrucțiuni:
elaborați în programe. nivel înalt;
 apel de procedură;
 clasificare a expresiilor în
 efect nul;
funcție de tipul lor;
 compusă;
 explicare a modului de
 de atribuire; execuție a instrucțiunilor:
26 / 46
 dacă; apel de procedură, atribuire,
 caz; dacă, caz, pentru, cât,
repetă;
 pentru;
 determinare a
 cât;
compatibilității
 repetă. componentelor
instrucțiunilor din punct de
vedere al atribuirii;
 translare a algoritmilor
elaborați în mediu de
programare de nivel înalt;
 testare a programelor și
analiză a rezultatelor.
Elaborarea și implementarea
algoritmilor de:
 xxxxxxxxx;
 xxxxxxxxx;
Produse:
 exerciții rezolvate;
 programe depanate.
* Opțional.
La finele clasei a VIII-a elevul poate:

- să creeze și să prelucreze documente de tip text;
- să verifice corectitudinea gramaticală a documentelor de tip text;
- să insereze obiecte în documentele de tip text;
- să elaboreze și să depaneze în medii didactice algoritmi de comandă cu executanții,

- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip text;
- percepția științifică a algoritmilor, executanților și a limbajelor algoritmice;
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea
documentelor de tip text.
27 / 46
Clasa IX

1. Calcul tabelar
 Identificarea Păstrarea informației în foile Exerciții de:

elementelor unei foi de de calcul. Elementele unei foi  identificare a elementelor
calcul. de calcul: unei foi de calcul din lista
 Definirea tipurilor de  celulă; propusă;
date și introducerea  adresă/referință de  identificare a adresei unei
valorilor în foile de celulă; celule dintr-o listă propusă;
calcul.  valori și formule;  modificare a dimensiunii de
 Crearea în foile de  calcul tabelar; vizualizare a paginii pe
calcul a seriilor de ecran;
 formatare;
valori.  modificare a barei de
 formate de coloană,
rând, celulă. instrumente;
 creare a foilor de calcul și
Introducerea, editarea și selectare a elementelor
formatarea datelor în foile de propuse;
calcul:
 precizare a tipului de date a
 tipuri de date; valorilor propuse;
 introducerea valorilor;  introducere în foile de calcul
 introducerea a textelor, numerelor,
formulelor; datelor calendaristice și
 operații de editare; mărcilor de timp;
 operații de formatare.  copiere, mutare a unui
domeniu de date din foaia
de calcul;
 explicare a operațiilor de
editare în foile de calcul;
 editare a datelor în foile de
calcul;
 precizare a rezultatelor
operațiilor de formatare
propuse;
 formatare a datelor în foile
de calcul;
 creare a unei serii de date
după modelul propus;
 creare a seriilor de numere
de către elevi, fiind dat
primul număr, pasul și
numărul final.
 Identificarea Formule și calcule: Exerciții de:

operatorilor și  operatori;  clasificare a operatorilor;
operanzilor.  operanzi;  clasificare a operanzilor;
 adrese relative;  clasificare a adreselor;
28 / 46
 Utilizarea operatorilor  adrese absolute;  precizare a rezultatelor
și operanzilor la  nume de celule; furnizate de operatorii
prelucrarea datelor.  domenii de celule. propuși;
 precizare a categoriei
operanzilor propuși;
 precizare a entităților
specificate prin referințele
propuse;
 identificare a operatorilor și
operanzilor din lista
propusă.
 Utilizarea formulelor Formule și utilizarea lor. Exerciții de:

pentru efectuarea Conversia tipurilor de date.  explicare a algoritmilor de
calculelor necesare la introducere a unei formule;
prelucrarea datelor. Copierea formulelor.
 precizare a rezultatelor
Noțiuni de bază: evaluării formulelor
 formulă; propuse;
 conversia tipurilor de  explicare a modului de
date; conversie a valorilor în
 precedente de celulă; procesul de evaluare a
formulelor;
 dependente de celulă.
 utilizare corectă a ordinii
operațiilor în construirea
anumitor formule;
 copiere a formulelor;
 recunoaștere a erorilor
standard asociate
formulelor;
 efectuare a calculelor
conform modelului propus;
 utilizare a referințelor în
construirea formulelor;
 compunere a formulelor
pentru efectuarea
calculelor.
 Utilizarea funcțiilor Funcții: Exerciții de:

predefinite pentru  categorii de funcții;  clasificare a funcțiilor pe
rezolvarea problemelor  argument; categorii;
din matematică, fizică,  utilizare a funcțiilor pentru
 valoare returnată.
prelucrare a textelor. prelucrarea informațiilor
din foile de calcul;
 determinare a tipului de
funcții care poate fi aplicat
asupra datelor după
modelul propus.
29 / 46
 Identificarea Diagrame. Exerciții de:

elementelor unei Elementele unei diagrame:  selectare și evidențiere a
diagrame. elementelor din care sunt
 indicator de date;
 Stabilirea legăturii între compuse diagramele;
 serie de date;
datele selectate și  explicare a modului de
elementele diagramei  categorie de date; reprezentare a datelor din
respective.  axa categoriilor; tabel prin diagrame;
 Utilizarea diagramelor  axa valorilor;  desenare a diagramelor ce
pentru prezentarea  titlu; corespund datelor
datelor.  legendă. selectate;
 copiere a diagramelor.
 Selectarea tipului de Crearea și editarea Exerciții de:

diagramă în funcție de diagramelor:  clasificare a diagramelor
specificul datelor  tip de diagramă; propuse;
reprezentate.  diagramă  creare și editare a
 Crearea și modificarea bidimensională; diagramelor propuse;
diagramelor.  diagramă  modificare a tipului de
tridimensională; diagramă;
 grafic;  modificare a suprafeței
 obiect; diagramei;
 încapsularea obiectelor;  modificare a titlului, axelor
 ierarhia obiectelor; de coordonate și a legendei;
 tehnici de editare.  modificare a unei serii de
date;
 adăugarea datelor într-o
diagramă.
 Utilizarea graficelor Construirea graficelor: Exerciții de:

pentru prezentări mai  grafic;  clasificare a graficelor
sugestive a datelor  diagramă XY. propuse;
numerice.  interpretare a datelor
numerice din graficele
propuse;
 creare și editare a
graficelor.
 Utilizarea hărților și a Hărți și obiecte grafice*: Exerciții de:

obiectelor grafice  hartă;  utilizare a hărților propuse;
pentru prezentări mai  obiecte grafice;  inserare a hărților propuse;
sugestive a datelor
 instrumente de  creare și editare a hărților;
numerice.
desenare.  inserare a obiectelor grafice
propuse;
 creare și editare a
obiectelor grafice.
30 / 46
 Utilizarea bazelor de Baze de date în formă de liste. Exerciții de:

date în formă de liste Noțiuni elementare de baze  reprezentare intuitivă (prin
pentru organizarea de date: desen) a structurii listelor
informațiilor personale. propuse;
 date elementare;
 Utilizarea operațiilor  creare a listelor;
destinate gestionării  date compuse;
 creare și modificare a
listelor.  bază de date;
listelor;
 listă de date;
 diferențiere a termenilor:
 înregistrare; bază de date, listă, câmp,
 câmp; numele câmpului,
 formular de date. înregistrare;
Gestionarea listelor:  explicare a operațiilor
destinate gestiunii listelor;
 inserarea înregistrărilor;
 gestionare a listelor cu
 eliminarea
ajutorul formularului pentru
înregistrărilor;
date;
 căutarea înregistrărilor;
 totalizare a datelor
 editarea înregistrărilor. numerice.
 Stabilirea ordinii de Sortarea înregistrărilor: Exerciții de:

sortare a înregistrărilor.  sortare;  sortare a înregistrărilor din
 Utilizarea operațiilor de  cheie de sortare; listele propuse sau create
selectare a  ordine de sortare; de elevi;
înregistrărilor și
 ordine ascendentă;  explicare a operației de
identificarea condițiilor selectare a înregistrărilor;
complexe de selectare.  ordine descendentă.
 selectare a înregistrărilor cu
 Crearea listelor în foile Selectarea înregistrărilor: ajutorul condițiilor simple și
de calcul.  selectarea a condițiilor complexe;
înregistrărilor;  explicare a operațiilor de
 filtrarea înregistrărilor; rezumare a datelor;
 condiții de selectare;  creare a unei baze de date
 copierea înregistrărilor după modelul propus sau
selectate. create de elevi.
2. Implementarea algoritmilor în medii grafic-interactive de programare
 Identificarea metodelor Medii grafic-interactive de Exerciții de:

adecvate de utilizare a programare:  clasificare a mediilor grafic-
interfețelor grafice ale  clasificarea mediilor interactive de programare;
mediilor grafic- grafic-interactive de  explicare a modului de
interactive de programare; utilizare a interfețelor
programare.  interfețele mediilor mediilor grafic-interactive
 Utilizarea interfețelor grafic-interactive de de programare;
mediilor grafic- programare;  explicare a modului de
interactive de  proiecte; organizarea activităților în
programare.
 gestionarea proiectelor. mediile grafic-interactive de
programare;
31 / 46
 Crearea și gestionarea  creare și gestionare a
proiectelor în mediile proiectelor.
grafic-interactive de
programare.
 Cunoașterea și Obiecte și medii de lucru: Exerciții de:

utilizarea conceptului  conceptele de dată;  explicare a conceptului de
de obiect.  conceptul de acțiune; obiect;
 Crearea, distrugerea,  programarea  creare a obiectelor;
modificarea imperativă;  distrugere a obiectelor;
proprietăților
 conceptul de obiect;  setare a proprietăților
obiectelor.
 programarea orientată inițiale ale obiectelor;
pe obiecte;  modificare a proprietăților
 proprietăți ale obiectelor;
obiectelor;  creare și gestionare a
 metode ale obiectelor; bibliotecilor de obiecte;
 scenarii;  configurare a mediilor de
 biblioteci de obiecte; lucru pentru executanți.
 medii de lucru pentru
obiecte;
 obiectele în rol de
executanți.
 Cunoașterea și Proprietățile-tip ale obiectelor Exerciții de:

utilizarea din mediile grafic-interactive  identificare a obiectelor din
proprietăților-tip ale de programare: componența unui mediu
obiectelor frecvent  coordonatele; grafic-interactive de
întâlnite în mediile  orientarea în spațiu; programare;
grafic-interactive de  enumerare a proprietăților-
 dimensiunile;
programare. tip ale obiectelor frecvent
 aspectul exterior
(costumul); utilizate în mediile grafic-
interactive de programare;
 sunetele pe care le
poate produce.  setare și modificare
manuală a proprietăților-tip
ale obiectelor frecvent
utilizate în mediile grafic-
interactive de programare.
Studiu de caz:
 Analiza comparată a
seturilor de proprietăți ale
obiectelor din componența
mediilor grafic-interactive
de programare.
32 / 46
 Cunoașterea și Comenzile-tip ale obiectelor Exerciții de:

utilizarea comenzilor- din mediile grafic-interactive  identificare a comenzilor din
tip ale obiectelor de programare: repertoriul obiectelor din
frecvent întâlnite în  de mișcare; componența unui mediu
mediile grafic-  de rotire; grafic-interactive de
 de schimbare a
programare.  precizare a rezultatelor
dimensiunilor;
 de schimbare a execuției comenzilor-tip din
aspectului; repertoriul obiectelor
(executanților) din mediile
 de apariție în scenă;
 de dispariție din scenă; programare;
 de producere a unui  executare manuală a
anumit sunet; comenzilor din repertoriul
 de desenare; obiectelor din componența
 de a așteptare a unui unui mediu grafic-interactiv
anumit eveniment; de programare.
 de trimitere a unui Studiu de caz:
mesaj;  Analiza comparată a
 de recepționare a unui repertoriilor de comenzi ale
mesaj. obiectelor din componența
mediilor grafic-interactive
de programare.
 Implementarea Programarea algoritmilor Exerciții de:

algoritmilor liniari, liniari, ciclici și cu ramificări.  explicare a destinației
ciclici și cu ramificări în Instrucțiuni de control: fiecărei instrucțiuni de
mediile grafic-  de ramificare; control;
interactive de  ciclu cu precondiție;  utilizare a instrucțiunilor de
programare.
 ciclu cu postcondiție; control pentru
 ciclu infinit; implementarea algoritmilor
liniari, ciclici, cu ramificări;
 de așteptare a unui
anumit eveniment;  elaborare și implementare a
algoritmilor de desenare a
 de așteptare a
figurilor (cercuri, ovale,
răspunsului la un
triunghiuri, dreptunghiuri
anumit mesaj;
etc.);
 de reacționare la un
 elaborare și implementarea
anumit mesaj.
seriilor de figuri (cercuri,
ovale, triunghiuri,
dreptunghiuri etc.) cu
dimensiuni variabile;
 elaborare și implementare a
algoritmilor de deplasare a
executanților conform unor
rute prestabilite.
33 / 46
 Implementarea Programarea Exerciții de:

subalgoritmilor în subalgoritmilor*:  elaborare și implementare
mediile grafic-  program principal; în mediile grafic-interactive
interactive de  subprogram; de programare a
programare. subalgoritmilor pentru
 programul apelant;
desenarea figurilor
 programul apelat;
geometrice frecvent
 definirea întâlnite (cercuri, ovale,
subalgoritmilor; triunghiuri, dreptunghiuri
 apelul subalgoritmilor; etc.);
 parametrii formali și  elaborare și implementare
parametrii actuali ai în mediile grafic-interactive
subalgoritmilor; de programare a
seriilor de figuri cu
dimensiuni variabile, bazate
pe apeluri de subalgoritmi.
Studiu de caz:
volumului de muncă și a
complexității algoritmilor
implementați cu și fără
utilizarea subalgoritmilor.
 Implementarea Programarea algoritmilor Exerciții de:

algoritmilor paraleli în paraleli*:  explicare a noțiunii de
mediile grafic-  algoritmi seriali; algoritm serial;
interactive de  algoritmi paraleli;  implementare a algoritmilor
programare.
 sincronizarea seriali;
algoritmilor paraleli;  explicare a noțiunii de
 metodele de algoritm paralel;
sincronizare a  explicare a noțiunii de
algoritmilor paraleli; sincronizare a algoritmilor
 sincronizarea prin paraleli;
evenimente;  explicare a metodelor de
 sincronizarea prin sincronizare a algoritmilor
schimbul de mesaje. paraleli;
 de elaborare și
implementare în mediile
programare a algoritmilor
paraleli (secvențe animate,
jocuri didactice etc.).
34 / 46
 Cunoașterea și Organizarea activităților de Exerciții de:

utilizarea metodelor de implementare a algoritmilor*:  explicare a etapelor
organizare a  etapele de elaborare a principale de elaborare a
activităților de unui proiect; proiectelor;
implementare a  planul proiectului;  elaborare a planurilor de
algoritmilor în mediile
 divizarea sarcinilor proiecte (tabelul obiectelor,
grafic-interactive de proprietăților și metodelor
complexe în sarcini mai
programare. acestora, interacțiunile
simple;
 formarea echipelor; dintre obiecte);
 stabilirea rolurilor  formare a echipelor de
membrilor echipei; proiecte, stabilirea de roluri
și repartizarea de sarcini;
 repartizarea sarcinilor
între membrii echipei;  elaborare, implementare și
susținere de proiecte.
 organizarea și
monitorizarea
proceselor de elaborare Proiecte:
a proiectelor; Scrierea de scenarii, elaborarea
 susținerea proiectelor. algoritmilor respectivi și
implementarea acestora în
programare:
 istorioare multimedia
interactive;
 modele interactive de
dispozitive și instalații;
 modele de interacțiune
umană;
 modele ale fenomenelor din
lumea înconjurătoare;
 filme animate de scurt
metraj (istorioare, concerte
solo și concerte colective,
publicitate socială,
publicitate comercială);
 prezentări animate
multimedia;
 jocuri didactice interactive.
3.A. Prelucrări audio și video
Prelucrarea informației audio
 Cunoașterea și Sunetul ca fenomen fizic. Exerciții de:

înțelegerea principiilor Parametrii ce caracterizează  descriere a domeniilor de
fizice de propagare a percepția de către om a activitate umană în care se
undelor sonore undelor sonore. utilizează informația audio;
35 / 46
 Cunoașterea și setarea  descriere și comparare a
parametrilor principali parametrilor undelor
ai semnalelor audio. sonore din perspectivă
percepției lor de către
ființele umane;
 descriere și explicare a
factorilor audio ce pot
periclita sănătatea ființelor
umane.
Studii de caz:
 Percepția diverselor
semnale sonore de către
ființa umană.
 Impactul modificării
parametrilor semnalelor
sonore asupra percepției
acestora de către ființa
umană.
 Selectarea formatelor Codificarea digitală a Exerciții de:

de bază ale fișierelor ce informației audio:  explicare a principiilor de
conțin informații audio  frecvența de codificare și decodificare a
în funcție de destinația discretizare, datelor audio;
acestora.  pasul de cuantificare a  determinare a volumului
 Utilizarea semnalului audio. datelor audio
echipamentelor și necomprimate cunoscând
programelor de Compresia și decompresia
parametrii de codificare;
calculator destinate datelor audio.
 determinare a formatului
înregistrării datelor Redarea informației audio. audio cunoscând
audio. Ratele de biți. extensiunile denumirilor de
 Utilizarea Programe de calculator și fișiere;
echipamentelor și echipamente de codificare și  de identificare și de
programelor de decodificare a datelor audio. explicare a parametrilor de
calculator destinate bază și a caracteristicilor
redării datelor audio. Formatele fișierelor ce conțin
date audio: WAV, FLAC, MP3, principale ale
AIF. echipamentelor frecvent
utilizate în colectarea,
înregistrarea, prelucrarea și
reproducerea secvențelor
audio.
Studii de caz:
softurilor destinate
prelucrărilor digitale audio.
36 / 46
echipamentelor destinate
prelucrărilor digitale audio.
formatelor de fișiere audio.
Proiecte:
 Cercetarea modului în care
variația frecvenței de
discretizare a semnalelor
sonore influențează calitate
de redare a acestora.
variația pasului de
cuantificare a semnalelor
compresia semnalelor
 Utilizarea facilităților Înregistrarea și redarea Exerciții de:

de bază ale editoarelor semnalelor sonore.  utilizare a principalelor
digitale audio. Vizualizarea semnalelor facilități ale unui editor
 Utilizarea editoarelor sonore. digital audio;
digitale audio pentru  analiză comparată a
prelucrarea secvențelor Prelucrarea semnalelor
înregistrărilor uneia și
sonore. sonore:
aceiași secvențe sonore
 Crearea și prelucrarea  secvențierea și efectuate în formate audio
înregistrărilor audio. concatenarea diferite;
fragmentelor audio;
 analiză a calității de redare
 transformări de a secvențelor audio în
amplitudine dependență de parametrii
(amplificare, mixare de înregistrare și stocare;
normalizare);
 conversie a formatelor
 modificarea tonului și a fișierelor audio;
duratei de redare;
 de transmitere a fișierelor
 filtrarea semnalelor audio prin diferite mijloace
sonore; de comunicații digitale.
 aplicarea efectelor.
 Analiza sunetului: Proiecte:
 analiza spectrală;  Elaborarea fundalului audio
 modificarea volumului. pentru evenimentele
școlare.
Conversiile de formate audio.  Mixarea semnalelor audio
ce provin de la mai multe
37 / 46
surse pe durata unui
eveniment școlar.
 Elaborarea pistelor sonore
pentru filmele video ale
evenimentelor școlare.
Prelucrarea informației video
 Cunoașterea și Lumina ca fenomen fizic. Exerciții de:

înțelegerea principiilor Parametrii ce caracterizează  descriere a domeniilor de
fizice de propagare a percepția de către om a activitate umană în care se
luminii. luminii. utilizează informația video;
 Cunoașterea și setarea  descriere și comparare a
parametrilor principali parametrilor undelor
ai semnalelor video. electromagnetice din
perspectivă percepției lor
de către ființele umane;
 descriere și explicare a
factorilor video ce pot
periclita sănătatea ființelor
umane.
Studii de caz:
 Percepția diverselor unde
electromagnetice de către
ființa umană.
 Impactul modificării
parametrilor undelor
electromagnetice asupra
percepției acestora de către
ființa umană.
 Selectarea formatelor Codificarea digitală a Exerciții de:

de bază ale fișierelor ce informației video:  explicare a principiilor de
conțin informații video  frecvența de codificare și decodificare a
în funcție de destinația discretizare în timp, datelor video;
acestora.  frecvența de  determinare a volumului
 Utilizarea discretizare în spațiu, datelor video
echipamentelor și  pasul de cuantificare a necomprimate cunoscând
programelor de semnalului video; parametrii de codificare;
calculator destinate  determinare a formatului
 puterea de rezoluție;
înregistrării datelor video cunoscând
video.  numărul de culori de
bază. extensiunile denumirilor de
 Utilizarea fișiere;
echipamentelor și  de identificare și de
programelor de explicare a parametrilor de
calculator destinate bază și a caracteristicilor
redării datelor video. principale ale
echipamentelor frecvent
38 / 46
Compresia și decompresia utilizate în colectarea,

datelor video. înregistrarea, prelucrarea și
reproducerea secvențelor
Redarea informației video. video.
Ratele de biți.
Programe de calculator și Studii de caz:
echipamente de codificare și  Analiza comparată a
decodificare a datelor video. softurilor destinate
prelucrărilor digitale video.
Formatele fișierelor ce conțin
date video: WMV, AVI, MPEG,  Analiza comparată a
M1V, ASF. echipamentelor destinate
prelucrărilor digitale video.
formatelor de fișiere video.
Proiecte:
variația frecvenței de
discretizare a semnalelor
video influențează calitate
variația pasului de
cuantificare a semnalelor
video influențează calitate
compresia semnalelor video
influențează calitate de
redare a acestora.
 Utilizarea facilităților de Înregistrarea și redarea Exerciții de:

bază ale editoarelor secvențelor video.  utilizare a principalelor
digitale video. Prelucrarea secvențelor facilități ale unui editor
 Utilizarea editoarelor video: digital video;
digitale video pentru  secvențierea și  analiză comparată a
prelucrarea secvențelor concatenarea înregistrărilor uneia și
sonore. fragmentelor video; aceiași secvențe efectuate
 Crearea și prelucrarea  montarea fragmentelor
în formate video diferite;
înregistrărilor video. video;  analiză a calității de redare
a secvențelor video în
 transformări temporale;
dependență de parametrii
 asocierea pistei sonore; de înregistrare și stocare;
 modificarea duratei de  conversie a formatelor
redare; fișierelor video;
 filtrarea semnalelor  de transmitere a fișierelor
video; video prin diferite mijloace
 aplicarea efectelor. de comunicații digitale.
39 / 46
 subtitrarea secvențelor
video; Proiecte:
 conversia formatelor.  Elaborarea fundalului video
pentru evenimentele
școlare.
 Mixarea semnalelor video
ce provin de la mai multe
surse pe durata unui
eveniment școlar.
 Montarea filmărilor
evenimentelor școlare.
3.B. Implementarea algoritmilor în medii textuale de programare
- Identificarea situațiilor Tipuri de date tablou Exerciții de:
de problemă ce necesită unidimensional: - determinare a tipului
utilizarea tablourilor.  definirea tipurilor de indicilor și tipului
date tablou componentelor în funcție de
- Implementarea unidimensional; declarațiile propuse;
algoritmilor de  declararea variabilelor - precizare a operațiilor care
prelucrare a datelor de tip tablou pot fi efectuate cu
structurate în tablouri. unidimensional; componentele tablourilor;
- Implementarea  tipul indicilor și tipul - sortare a componentelor
algoritmilor de sortare a componentelor tablourilor unidimensionale;
datelor. tablourilor - explicare a proprietăților
unidimensionale; tipului de date șir de
- Implementarea
 citirea/ afișarea/ caractere;
algoritmilor de
prelucrarea - precizare a mulțimii de valori
prelucrare a șirurilor de
componentelor și mulțimii de operații ale
caractere.
tablourilor tipului de date șir de
unidimensionale; caractere;
 sortarea - prelucrare a șirurilor de
componentelor caractere (ștergerea,
tablourilor substituirea, inserarea,
unidimensionale. sortarea caracterelor).
Tipuri de date șir de Elaborarea și implementarea
caractere. algoritmilor de:
 definirea tipurilor de  xxxxxxxxx;
date șir de caractere;
 xxxxxxxxx;
 declararea variabilelor
de tip șir d ecaractere; Produse:
 funcții standard de  exerciții rezolvate;
operare cu șiruri de  programe depanate.
caractere;
 proceduri standard de
operare cu șiruri de
caractere.
* Opțional.
40 / 46
La finele clasei a IX-a elevul poate:
- să utilizeze mijloacele de calcul tabelar pentru prelucrarea datelor numerice, frecvent
întâlnite în activitatea cotidiană;
- să creeze și să prelucreze documente de tip registru de calcul;
- să creeze și să utilizeze baze de date în formă de liste pentru organizarea și păstrarea
informațiilor;
- să insereze obiecte în documentele de tip registru de calcul;
- să elaboreze și să depaneze în medii grafic-interactive de programare algoritmi de
comandă cu executanții în baza informațiilor colectate din mediile de lucru a acestora,

- elemente de creativitate în elaborarea documentelor de tip registru de calcul;
- percepția științifică a metodelor de implementare a algoritmilor în medii grafic-
- elemente de creativitate în algoritmizarea problemelor;
- inițiativă și perseverență în elaborarea și implementarea algoritmilor în medii grafic-
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în crearea și difuzarea
documentelor de tip registru de calcul;
- respectarea regulilor de securitate, ergonomice, etice și de design în elaborarea ;i
implementarea algoritmilor ]n medii grafic-interactive de programare.
Repere metodologice de predare-învățare-evaluare

Metodologiile de predare-învățare a Informaticii se întemeiază pe următoarele principii:
- îmbinarea proceselor de predare-învățare a cunoștințelor teoretice cu activitățile
practice la calculator;
- adaptarea cunoștințelor predate la vârsta elevilor și pre-achizițiile digitale ale acestora;
- interdisciplinarității;
- adecvarea metodelor de predare-învățare la specificul instruirii asistate de calculator;
- echilibrarea încărcăturii informaționale și asigurarea continuității între clase prin
eșalonarea materialului teoretic în funcție de particularitățile de vârstă ale elevului și în
concordanță cu caracteristicile tehnice ale programelor de instruire asistată de
calculator, programelor de aplicații și programelor de sistem ale calculatorului;
- diferențierea și individualizarea predării-învățării;
- formării capacităților de avansare în însușirea echipamentelor și produselor-program
necunoscute și în aplicarea tehnologiilor informaționale moderne.
Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învățarea Informaticii sunt:

- Utilizarea metodelor active, centrate pe elev prin valorificarea oportunităților oferite de
mijloacele instruirii asistate de calculator.
- Combinarea judicioasă a instruirii teoretice cu lucrul individual la calculator.
- Antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competențelor specifice disciplinei.
Curriculumul gimnazial la disciplina Informatica servește ca bază pentru proiectarea și

organizarea procesului instructiv ce are drept scop formarea și performarea competențelor
specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede orientarea demersului didactic la
Informatică spre formarea capacităților elevilor de a se integra în societatea informațională.
41 / 46
Fiind un ansamblu de capacități, cunoștințe și abilități, competența poate fi realizată doar prin
dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor și a noțiunilor din Informatică;
- aspectul funcțional, care reprezintă capacitățile persoanei de a activa într-un anumit
domeniu  profesional, educațional, social , utilizând mijloacele digitale;
- aspectul etic, care vizează valorile personale și sociale.
În asimilarea informației comunicate sunt implicate procesele psihice de percepție, memorare

și operații de gândire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice se va utiliza în special
taxonomiile Bloom-Anderson și Bloom-Krathwohl, orientate spre atingerea de către persoana
instruită a nivelului intelectual, determinat de standarde.
Pentru asimilarea de către elevi a cunoștințelor se recomandă utilizarea metodelor: SINELG,

interviu, lectura ghidată, exerciții practice la calculator, probleme destinate dezvoltării gândirii
algoritmice.
Aspectul de expertiză al competenței are rolul de dezvoltare a capacităților intelectuale și

psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea competențelor funcțional-acționare pot fi folosite
taxonomiile Dave și Simpson.
Metodele recomandate la disciplina Informatica sunt: expunerea de material teoretic, lucrul la

calculator, individual și/sau sub conducerea cadrului didactic, exercițiul, rezolvarea de
probleme, lucrarea practică, lucrarea de laborator, studiile de caz, elaborarea de proiecte
individuale și/sau în grup. O atenție deosebită se va acorda elaborării de către elevi a proiectelor
cu caracter trans- și inter-disciplinar, asigurând-se astfel implementarea în demersurile didactice
a abordărilor STEM și STEAM.
În procesul de formare, aprofundare și consolidare a atitudinilor și valorilor se va utiliza

taxonomia lui Krathwohl.
Alegerea instrumentarului informatic, necesar pentru implementarea Curriculumului este la

libera alegere a instituțiilor de învățământ, cadrelor didactice și elevilor. Pornind de la specificul
competențelor de format și/sau de performat în domeniul Informaticii, se recomandă utilizarea
mijloacelor informatice, prezentate în tabelul de mai jos.
42 / 46
Clasa Conținuturi Mijloace informatice recomandate
VII Informația în viața noastră.  calculatoare personale de birou
Echipamente digitale (desktop);
 calculatoare portabile (laptop, notebook);
 calculatoare de tip tabletă; telefoane
inteligente;
 camere digitale de luat vederi; aparate
digitale de înregistrare și de redare a
sunetelor;
 camere digitale video;
 proiectoare multimedia;
 table digitale;
 rețele prin cablu;
 rețele fără fir;
 conexiune Internet în bandă largă.
Sisteme de operare  Windows;
 Android;
 Linux;
 iOS.
Aplicații frecvent utilizate  Notepad;
 Paint;
 Mail;
 Internet Explorer;
 Google Chrome;
 Safari;
 Mozilla FireFox;
 Facebook;
 Twitter.
Prezentări electronice  MS Office;
 Libre Office;
 Open Office;
 Kingsoft Office.
Comunicarea în spații virtuale  Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
Cultura informației  Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
Primele mele programe  Turbo Padcal
 Free Pascal
 Turbo C
 Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
43 / 46
Clasa Conținuturi Mijloace informatice recomandate
VII Prelucrarea textelor  MS Office;
 Libre Office;
 Open Office;
Algoritmi și executanți  Cangurul;
 Furnica;
 Xxxxxxxxx
Editarea imaginilor  Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
Implementarea algoritmilor în  Turbo Padcal
medii textuale de programare  Free Pascal
 Turbo C
 Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
IX Calcul tabelar  MS Office;
 Libre Office;
 Open Office;
Implementarea algoritmilor în  Scratch;
medii grafic-interactive de  Logo;
programare
 Microsoft Small Basic.
Prelucrări audio și video  Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
Implementarea algoritmilor în  Turbo Padcal
medii textuale de programare  Free Pascal
 Turbo C
 Xxxxxxxxx
 Xxxxxxxxx
Axarea procesului de învățare-predare-evaluare pe competențe generează o structură continuă

a evaluării, realizată prin evaluări formative și evaluări sumative (finale).
În baza activităților de evaluare se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feed-back

continuu, care permite corectarea operativă a procesului de învățare; stimularea autoevaluării
și evaluării reciproce; evidențierea succeselor; implementarea evaluării selective sau
individuale.
Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale

pentru testările asistate de calculator, atât local cât și on-line.
44 / 46
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a
competențelor la elevi reflectate în standardele educaționale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite
o individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elaborarea itemilor
pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scrisă, metode
interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asistate de calculator.
Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați
de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de
notare), condițiile de realizare a activității.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor și competențelor

elevilor, precum și a progreselor înregistrate de aceștia.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfârșitul fiecărui modul, semestru și an școlar. În calitate de

elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utilizarea itemilor de tip
problemă pentru rezolvare la calculator, a testelor asistate de calculator și a produselor digitale
elaborate de către elev.
Referințe bibliografice
1. Cadrul de referință al Curriculumului Național. Aprobat prin ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Curriculumul de bază. Sistem de competențe pentru învățământul general. Aprobat la

ședința Consiliului National pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 1939 din 28 decembrie 2018.
3. Standarde de competențe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal. Aprobate
prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.
4. Curriculumul actualizat la disciplina școlară “Informatica”, învățământ gimnazial. Aprobat

prin ordinul Ministerului Educației nr. 936 din 28 august 2014 cu statut de document
destinat desfășurării experimentului pedagogic.
5. Evaluarea Curriculumului Educațional. Aria curriculară: Matematică și științe (studii

curriculare) / Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga [et. al.]; coord.: Vladimir Guțu.
Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. – Chișinău: CEP USM, 2018.
6. Lupu Ilie, Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Dezvoltarea curriculară în informatică / Acta
et commentationes. Științe ale Educației, nr. 1(12), 2018.
7. Gremalschi Anatol, Prisacaru Angela. Formarea și dezvoltarea culturii informaționale și a

gândirii algoritmice în învățământul general / Didactica Pro., nr. 4-5 (110-111), 2018.
8. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Modernizarea curriculumul liceal la Informatică / Acta

et commentationes. Științe ale Educației, nr. 2 (9), 2016.
45 / 46
9. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the
European economic and social committee and the Committee of the regions on The Digital
Education Action Plan. Brussels, 17.1.2018. COM (2018) 22 final.
10. Informatics Education in Europe: Are We All In The Same Boat? ACM ISBN: #978-1-4503-
5361-8.
11. Sue Sentance, Erik Barendsen, Carsten Schulte. Computer Science Education / Perspectives
on Teaching and Learning in School. Bloomsbury Academic, 2018.
46 / 46

6374 Informatica-Gimnaziu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6374 Informatica-Gimnaziu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Versiune pentru discuții publice

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Aria curriculară Matematică și științe

Repere conceptuale ............................................................................................................. 4

Administrarea disciplinei ..................................................................................................... 6

Repartizarea modulelor pe clase............................................................................................... 6

Competențele specifice disciplinei ....................................................................................... 7

Clasa a VII-a ............................................................................................................................... 8

Clasa a VIII-a ............................................................................................................................ 19

Strategii și tehnologii de evaluare .............................................. Error! Bookmark not defined.

Referințe bibliografice ....................................................................................................... 45

Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014),

Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,

Disciplina Informatică, prezentată și valorificată în plan pedagogic în acest curriculumul, are un

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:

Principalele funcții ale Curriculumului disciplinar la Informatică sunt:

Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor,

Curriculumul include următoarele componente: Preliminarii; Administrarea disciplinei; Repere

Ca disciplină școlară, Informatica participă la formarea și dezvoltarea generală a personalității și

Statutul disciplinei în planul de învățământ. Informatica este disciplină obligatorie în aria

Valoarea formativă a disciplinei constă în:

Principiile specifice predării-învățării disciplinei Informatica. Curriculumul gimnazial la

Abordarea integrată a disciplinei – structurarea conținuturilor într-un model integrat, modular,

Asigurarea funcționalității sociale a procesului didactic  dezvoltarea aptitudinilor și

Orientări generale de predare-învățare a disciplinei Informatica. Procesul general de predare-

Competențele-cheie la absolvirea gimnaziului

Competențe de învățare / de a învăța să înveți  planificarea și organizarea propriei învățări atât

Competențe de comunicare în limba maternă / limba de stat  realizarea unor contacte

Competențe de bază în matematică, științe și tehnologie  dobândirea și utilizarea cunoștințelor

Competențe acțional-strategice  identificarea problemelor acțional-strategice și propunerea

Competențe digitale, în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC)  utilizarea în

Competențe interpersonale, civice, morale  lucrul în echipă, prevenirea și rezolvarea situațiilor

Competențe de autocunoaștere și autorealizare  autoaprecierea adecvată și valorificarea

Competențe culturale, interculturale (de a recepta și de a crea valori)  receptarea culturii

Statutul Numărul de Numărul de

Obligatorie Matematică și științe VIII 3 34

Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de

Repartizarea modulelor pe clase

Competențele specifice disciplinei

1. Utilizarea mijloacelor tehnologiei informației și comunicațiilor pentru colectarea,

2. Utilizarea mijloacelor tehnologiei informației și comunicațiilor pentru comunicarea

3. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din societatea

4. Aplicarea intuitivă a metodelor de algoritmizare pentru soluționarea problemelor legate

5. Implementarea algoritmilor frecvent utilizați în medii grafic-interactive de programare.

6. Utilizarea produselor-program destinate instruirii asistate de calculator.

7. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice și etice în utilizarea tehnologiei

Module / Conținuturi / Activități de învățare și produse

 Descrierea formelor de Informația. Purtători de Exerciții de:

 Identificarea și descrierea Structura și funcționarea Exerciții de:

 Utilizarea funcțiilor și a Funcțiile sistemului de Exerciții de:

 Identificarea tipurilor de Interfețe grafice: Exerciții de:

 Efectuarea operațiilor Gestiunea datelor. Exerciții de:

 Editarea textelor în clar. Aplicații destinate Exerciții de:

3. Cum să ne comportăm în spațiul virtual

 Înțelegerea și evaluarea Veridicitatea și Exerciții de:

 Identificarea elementelor Aplicații de prezentări Exerciții de:

 Introducerea și editarea Inserarea și editarea Exerciții de:

 Inserarea imaginilor în Inserarea și editarea Exerciții de:

 Derularea prezentărilor. Derularea prezentărilor. Exerciții de:

5.A. Comunicarea în spații virtuale

 Utilizarea mijloacelor de Componentele Exerciții de:

 Comunicarea individuală Mesaje în spațiul virtual. Exerciții de:

Sesiuni de comunicare:  deschidere și descărcare a