1.

Bou breaz, bârlobreaz

Din bârlobuzătura, bârlobuzerilor.
(folclorul copiilor)

2. Un râs s-a luat la întrecere cu alt râs la ras.

Râsul care a ras mai mult decat celălalt râs l-a luat în râs pe râs:
Te-ai facut de râsul rasului a zis râsul râsului ce-a ras."

3. Păpucarul papucărește papucul păpucăresei, păpucăreasa nu poate papucări papucul

papucarului."

4. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau și alți cocostârci

nedescocostârcăriți, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui."

5. Cărămidarul cărămidărește cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.

6. Stan stă-n castan. Stânca stă-n castan ca Stan.

7. Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sașul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa,
cosește sașul și-n șosea. Și șase case Sașa-și ține.
- Ce șansă! Sașa-și spuse sieși"

8. Ina, nina, durdumina

Treier apa, siticopa
Și-o bobiță mărgărită,
Lim, pom, pic
Talpă de voinic."

9. Bou, breaz bârlobreaz

Din bârlobrezătura bârlobrezenilor."
10. În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, care din întâmplare
auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s-a dus să vadă, ce i s-a întâmplat
tâmplarului în tâmplărie și din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de tâmpla tâmplarului.

11. Unde pui că puiul piuitor pe care-l pui, rămâne unde-l pui, dacă-l pui cum trebuie să-l
pui, puişor.

12 E pestriţă prepeliţa pestriţă,

Dar mai pestriţă decît

Prepeliţa pestriţă sunt puii

Prepeliţei pestriţe

Din neamul prepeliţelor pestriţe

13. Alexandrina examinează exigent exerciţiile fixate Xeniei la examen.

14. Luni, la lumina lumânării luminate de lună prin luminator, i-a licărit o luminiţă în
lumina ochilor.

15. Capra crapă piatra-n patru iar piatra crapă capra. (Crăpa-i-ar capul caprei cum a
crăpat piatra.)

16. Fata fierarului fierbe fasole fără foc

Fiindcă focul face fum.
17. Domnu’ Dudu dă-mi două dude din dudul dumneavoastră de după dea.

18. Pe un pisc stă un vultur cu un pix în plisc.

19. Şase saşi în şase saci.

20. Străinul străbate strada strecurându-se sub streşini, strănutând straşnic şi strident.

21. Bucuroiu se bucură de bucuria lui Bucur, iar Bucurina s-a bucurat că Bucurel se duce
la Bucureşti.

22. Barcagiul Barbu s-a îmbarcat pe barcă la debarcaderul barcagiului Barcan şi debarcă
la Barcău.

23. Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încântă cântăreţul încântat de cântarea

cântăreţei.

24. Cositorul Costică coseşte cu coasa cositorită cositura cosită cu cositoarea.

25. Croitoreasa Croina croieşte, în croitorie, croitura cu croiala croită croitoreşte de

croitor.

25. Capra neagră în piatră calcă, piatra în patru bucăți crapă; așa să crape capul caprei,
cum a crăpat piatra-n patru".
26. În frunzarul din frunzăria lui Frunză, frunzarii frunzăresc frunze, frunzuliţe şi
frunzişoare înfrunzite din frunzişul frunzos.

27. Ospătarul şi ospătăriţa se ospătează la ospătăria ospitalieră a lui Ospătărel unde

ospătează oaspeţi osteniţi.

28. Pimpirel cu pila lungă și-a pilit pila pe pungă. Punga-n pilă, pila-n pungă, Pimpirel cu
pila lungă

29. -- Câți copii ai, babo?

-- N-am atâția, drago: Doi în car, doi sub car, doi cu tata la hotar, doi la oi, doi la boi,
doi cu tata la cimpoi, e-un ciudilă, e-un burilă, e-un bietos de Samuilă, e-o Anuță, e-o
Stănuță, e-o bietoasă de Măriuță.

30. Bucură-te cum s-a bucurat Bucureasa de bucuria lui Bucurel când a venit Bucurel
bucuros de la București.

31. Titiridva, tidva; nu-i greu a zice titiridva, tidva, da-i greu a distitiridvi titiridvitura
titiridvei tidvei...

32. Știu că știi că știuca-i știucă,

Dar mai știu că știi că știu
Că știuca-i pește.

33. Tot am zis i-am zis, c-oi zice,

Dar de zis eu n-am mai zis.
Nici n-am zis,nici n-oi mai zice,
C-am să zic, c-am zis, c-oi zice."

34. Luni, la lumina lumânării luminată de lună prin luminator, i-a licărit o lumină în
lumina ochilor."
35. Balaban Bălăbănescu bâlbâie bâlbâituri bâlbâite pe negândite.