Copingmech New Approach PDF

SACS
Scala de abordare strategică a coping-ului
Copyright © 2010 S.C. COGNITROM S.R.L.
Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parţială a textului şi stocarea sa într-o bază de date,
fără acordul prealabil în scris al COGNITROM, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
4
CUPRINS
Capitolul 1 Introducere 7
Fundamentare teoretică 8
Conceptul de individualism în studiile despre coping 9
Modelul multiaxial al coping-ului 10
Capitolul 2 Descrierea SACS 12
Semnificaţia subscalelor SACS 12
Descrierea itemilor SACS 13
Administrarea SACS 15
Instrucţiuni pentru completarea SACS 15
Populaţiile pentru care poate fi folosit SACS 15
Cotare SACS 15
Utilizarea SACS în scop ştiinţific 15
Utilizarea SACS în prevenţie, dezvoltare personală, evaluare 16
psihologică
Capitolul 3 Adaptarea şi standardizarea Scalei de abordare strategică a coping-ului 17
(SACS) pe populaţia din România
Obiectiv 17
Participanţi 17
Procedura de adaptare a scalei SACS pe populaţia din România 18
Procedură 20
Instrumente 20
Capitolul 4 Caracteristici psihometrice ale SACS 23
Fidelitatea scalei de abordare strategică a coping-ului SACS 23
Consistenţa internă: α Cronbach 23
Coeficienţii test-retest 24
Validitatea scalelor SACS 25
Analiza corelaţiilor între subscalele SACS 26
Analiza factorială 27
Analiza factorială a itemilor din SACS, în eşantionul non-clinic 29
SACS şi COPE 29
SACS şi Chestionarul de coping cognitiv-emoţional (CERQ) 30
Validitatea de criteriu 31
Comparaţie între sexe, în cadrul eşantioanelor 32
SACS şi alte dimensiuni ale psiho-patologiei (PDSQ) (Chestionarul de 33
screening şi diagnostic psihiatric)
Capitolul 5 Etalonarea SACS 35

5
Interpretarea scorurilor la subscalele SACS 35
Date despre eşantionul folosit la etalonare 35
Etalonarea 38
Utilizarea cotelor T 38
Utilizarea intervalelor de încredere ale scorurilor reale 39
Interpretarea celor nouă subscale SACS 40
Concluzii 41
Bibliografie 43
Anexa 1 45
Anexa 2 46
Anexa 3 48
6
Capitolul 1
Introducere
Scala strategică de abordare a coping-ului, strategii de coping care sunt influenţate şi/sau
SACS, este un instrument care evaluează influenţează contextul social (de exemplu, o
dimensiunea comportamentală a coping-ului, luând persoană poate să amâne sau să nu se angajeze într-
în considerare şi aspectele sociale ale strategiilor o acţiune directă de rezolvare a problemei, dacă
prin care cineva face faţă situaţiilor stresante. Mai acea acţiune este percepută ca fiind cauzatoare de
precis, SACS surprinde strategiile de coping ale distres pentru o altă persoană).
persoanelor acolo unde acestea se manifestă cu Strategiile de coping activ-pasive se referă la
precădere, în context social. faptul că o persoană poate fie să se confrunte direct
SACS este construit de către Stevan E. sau activ cu cauzele situaţiei stresante, fie să evite,
Hobfoll, Carla L. Dunahoo, Jeannine Monnier, să evadeze sau să se retragă din faţa situaţiei
Michael R. Hulsizer şi Robert Johnson1 în 1993 stresante.
(revizuit, apoi, în 1998), având la bază modelul Scala SACS evaluează strategii de coping
multiaxial al coping-ului (Monnier şi colab., 1998), comportamental pe următoarele dimensiuni: activ-
într-o încercare de a evalua coping-ul în cadrul unui pasivă, prosocial-antisocială, direct-indi-rectă. În
context mult mai echilibrat, care permite prezent, SACS include nouă subscale: Acţiune
înţelegerea atât a perspectivei individualiste2, cât şi asertivă, Relaţionare socială, Căutarea suportului
a celei comunitare. Perspectiva individualistă social, Acţiune prudentă, Acţiune instinctivă,
consideră coping-ul activ drept una dintre cele mai Evitare, Acţiune indirectă, Acţiune antisocială,
„sanogene” Acţiune agresivă. Ea se compune din 52 de itemi
strategii de a face faţă situaţiilor stresante, în timp evaluaţi pe o scală Likert în 5 puncte, unde 1
ce ignoră coping-ul social sau îl descrie drept o înseamnă Nu este deloc ceea ce aş face, iar 5
modalitate pasivă sau ineficientă de a rezolva o înseamnă Categoric, e ceea ce aş face.
situaţie problematică (Endler şi Parker, 1990). SACS poate să fie administrat în populaţia
Perspectiva comunitară ia în considerare aspectele normală şi clinică, în cazul adulţilor, cu vârste peste
prosociale şi antisociale ale coping-ului şi descrie 18 ani, poate să fie utilizat pentru a măsura
comportamentele de coping, în general, ale unei
1
persoane, dar şi strategiile specifice de coping,
Autorii Stevan E. Hobfoll, Carla L. Dunahoo, Jeannine
Monnier, Michael R. Hulsizer şi Robert Johnson explorează în raportate la un eveniment specific.
articolele There’s more than rugged individualism in coping.
Part 1: Even the lone ranger had tonto şi Part 2: Construct
Validity and Further Model Testing, publicate în „Anxiety, Fundamentare teoretică
Stress, and Coping”, Vol 11, pp. 137-165, pp.247-272 (1998
OPA) rolul comportamentelor de coping ca răspuns al
oamenilor în situaţii stresante, luând în considerare aspectele Coping-ul joacă un rol important în
sociale ale coping-ului şi prezentând versiunea finală a influenţarea stării de bine psihologice şi fizice a
chestionarului de evaluare SACS.
2 Perspectiva individualistă presupune abordarea directă a oamenilor, atunci când aceştia se confruntă cu
problemei şi atingerea scopurilor personale.
7
evenimente de viaţă negative sau stresante mediul lor social, care poate să faciliteze sau să
(Aspinwall şi Taylor, 1997). împiedice un răspuns eficient.
Coping-ul3 a fost conceptualizat, în general, Dimensiunea socială a coping-ului nu a fost
drept adresarea unei acţiuni direct spre problemă ignorată cu desăvârşire. Există o serie de
sau drept acţiuni şi cogniţii care influenţează sensul instrumente care includ subscale care măsoară
situaţiei problematice şi reacţiile emoţionale ale variabile precum Căutarea suportului social
oamenilor la stres (Endler şi Parker, 1990; Lazarus (Amirkhan, 1990; Carver, Scheier şi Weintraub,
şi Folkman, 1984). 1989; Lazarus şi Folkman, 1984). Însă aceasta a
În literatura de specialitate, se face distincţie fost asociată, mai probabil, cu strategiile evitative şi
între două funcţii principale ale coping-ului: emoţionale ale coping-ului, care, la rândul lor, se
 coping centrat pe problemă4, care cuprinde asociază cu distres emoţional şi cu psihopatologie
toate strategiile de coping care se adresează crescută (Amirkhan, 1990; Coyne şi Smith, 1991;
direct problemei; Endler şi Parker,1990).
 coping centrat pe emoţie, care include O discrepanţă interesantă apare, în literatura
strategiile de coping care au ca ţintă reglarea de specialiate, între următoarele două variabile
emoţiilor asociate problemei (Compas, 1988); sociale: strategiile de coping Suportul social
precum şi între două dimensiuni, care transcend perceput şi Căutarea suportului social, în care
clasificarea prezentată mai sus, şi anume: prima este considerată a avea, în general, efecte
 coping cognitiv (gândurile în legă-tură pozitive (Folkman, Moskowitz 2004). Sarason,
cu problema sau cu propria persoană); Sarason şi Shearin (Monnier şi colab, 1998) explică
 coping comportamental (compor- acest fenomen prin faptul că Suportul social
tamentele în legătură cu problema sau perceput este considerat a fi mai mult o dimensiune
cu propria persoană). sau o caracteristică a Sinelui, decât o dimensiune
legată de context.
Majoritatea scalelor de coping existente la ora
actuală sunt alcătuite dintr-un amestec de strategii
de coping cognitiv şi comportamental.
În ultimii 20 de ani, a apărut, însă, un interes
crescut cu privire la componentele sociale ale
coping-ului. Mai mult, Coyne şi Smith (1991) au
sugerat că interacţiunea socială stă la baza coping-
ului şi că reprezintă o axă principală în funcţie de
care strategiile de coping pot fi articulate.
Eckenrode (1991) a propus ideea că modul în care
oamenii reacţionează la stres poate fi influenţat de
3 O definiţie general acceptată a coping-ului este aceea oferită

de Lazarus, care consideră coping-ul drept „eforturile unei
persoane de a face faţă cerinţelor (condiţii de vătămare,
ameninţare sau diferite provocări) care sunt evaluate (sau
percepute) ca depăşind sau suprasolicitând propriile resurse”
(Lazarus, Folkman, 1984, p.225).
4 În general, strategiile de coping centrate pe problemă sunt
considerate a fi mai folositoare decât strategiile de coping

centrate pe emoţie (Thoits, 1991).
8
Astfel, persoanele care se percep ca fiind sprijinite Teorile actuale ale coping-ului, afirmă
social au un distres emoţional mai scăzut, iar cele Monnier (1998), nu iau în considerare, în mod
care caută suportul social recurg la această strategie adecvat, dimensiunea socială a coping-ului.
din cauza unei adaptări ineficiente la problemă. Astfel, strategia de a apela la ceilalţi pentru
Discrepanţa dintre eficienţa Suportului social ajutor este considerată coping comportamental
perceput şi ineficienţa Căutării suportului social a pasiv sau dependent (prin care se evită confruntarea
fost explicată şi de Riger (1993). Autoarea afirmă cu problema). Endler şi Parker (1990) au clasificat
că teoriile şi modelele occidentale ale coping-ului itemi precum: A vizita un prieten şi A petrece
au tendinţa de a favoriza strategiile individualiste timpul cu o persoană specială mai mult drept
ale coping-ului (precum Suportul social perceput, strategii de coping pasiv-evitativ, în loc de strategii
conceptualizat drept variabilă a Sinelui), în timp ce active (acţiuni concrete care urmăresc înlăturarea
Căutarea suportului social este considerată a fi o stresorului), legate de rezolvarea problemei
strategie care nu are în vedere adresarea directă a respective. Apoi, abordarea individualistă
problemei, ci doar o ameliorare pasivă a distresului minimalizează influenţa mediului social. Aspecte
emoţional (Endler şi Parker, 1990). sociale, precum: nevoia de a menţine relaţii sociale,
starea de bine a grupului, sacrificarea binelui
Conceptul de individualism personal pentru binele familiei sau al grupului nu
în studiile despre coping sunt incluse în conceptualizările coping-ului.
Mai mult, perspectiva individualistă a
Individualismul „sever”5, afirmă Riger (1993) influenţat în mod major evaluarea diferenţelor de
instigă Omul împotriva Celorlalţi, într-o luptă pe coping între femei şi bărbaţi.
viaţă şi pe moarte, în care capacitatea de a rămâne În literatura de specialitate despre coping se
în control şi de a acţiona în vederea atingerii susţine că alternativele majore la acţiune sunt fie
scopurilor personale sunt considerate extrem de evitarea, fie încercarea de a reduce emoţiile
importante şi eficiente. negative (Lazarus şi Folkman, 1984). Acestea sunt
Monnier (1998) atrage atenţia, într-o serie de considerate a fi răspunsuri la stres „tipic feminine”
articole din anii 90, că, prin favorizarea acestei şi cel mai puternic relaţionate cu distres psihologic.
perspective individualiste a „Călăre-ţului singuratic Mai mult, cercetătorii au descoperit că bărbaţii
împotriva Celorlaţi”, este posibil să se fi omis recurg mai degrabă la un coping activ, la acţiuni
influenţa diferenţelor de gen şi etnice asupra care să modifice datele problemei, în timp ce
coping-ului. femeile recurg la un coping pasiv, prin evitare sau
Studiile despre coping au promovat imaginea prin modificarea propriului răspuns emoţional la
omului autonom, independent, încrezător în sine şi stres (Billings şi Moos, 1984; Endler şi Parker,
capabil de afirmare de sine (Riger, 1993), care 1990; Stone şi Neale, 1984).
apelează cel mai frecvent la strategii de coping Hobfoll şi colab. (1998) argumentează
active, focalizate pe problemă. Faptul că strategiile împreună cu Riger (1993) că, deoarece modelele
active, directe ar putea avea efecte antisociale sau teoretice care stau la baza acestor studii provin
că i-ar afecta negativ pe ceilalţi a fost, în general, dintr-o perspectivă indivi-dualistă, strategiile pe
ignorat (Lane şi Hobfoll, 1992). care femeile le-ar utiliza, adesea, nu sunt evaluate
în complexitatea lor. Mai mult, Thoits (1991)
adaugă că strategiile de coping ale bărbaţilor şi ale
femeilor ar fi diferite datorită abordării mult mai
5 Stevan E. Hobfoll, Carla L. Dunahoo, Jeannine Monnier,
Michael R. Hulsizer, Robert Johnson (1998). There’s more
„sociale” a problemelor de către femei.
than rugged individualism in coping. Part 1: Even the lone
ranger had tonto, Anxiety, Stress, and Coping, Vol. 11, pp. Accentul individualist a limitat, de asemenea,
137-165. atenţia acordată diferenţelor etnice, de clase sociale
9
şi culturale. Triandis, McCusker şi Hui (1990) au Modelul multiaxial al coping-ului
sugerat că, în timp ce individualismul este o
caracteristică predo-minantă a contextului social în Hobfoll şi colab. (1998) au creat modelul
cultura vestică, perspectiva comunitară, socială multiaxial al coping-ului, cu scopul de a explica şi
reprezintă o caracteristică specifică culturilor non- de a evalua coping-ul în cadrul unui context mult
vestice şi este consecventă cu modul de a privi mai echilibrat, care permite înţelegerea atât a
lumea al culturilor africane, americano-africane sau aspectelor individualiste, cât şi a celor comunitare.
latino-americane (Jackson şi Meadows, 1991). Într-o primă fază, autorii au propus modelul
Această viziune a lumii presupune că succesul va fi biaxial al coping-ului (Hobfoll şi colab., 1998) care
atins prin acţiunea grupului, preţuind nevoilor cuprindea dimensiunea activ-pasivă şi dimensiunea
grupului şi prin grija faţă de ceilalţi. prosocial-antisocială a coping-ului.
Aşadar, motivând că teoriile actuale ale Perspectiva comunitară, în baza căreia a fost
coping-ului nu iau în considerare coping-ul construit modelul respectiv, sugerează că strategiile
comportamental în contextul social, acolo unde active şi prosociale ar reprezenta abordarea cea mai
acesta se manifestă, Hobfoll şi colab. (1998) au eficientă a situaţiilor problematice, mai ales când
creat, pentru a umple acest gol, Scala de abordare mai multe persoane sunt implicate. Deoarece
strategică a coping-ului, SACS. situaţiile stresante cele mai intense sunt de natură
interpersonală sau implică soluţii care presupun
interacţiunea cu ceilalţi, utilizarea strategiilor activ-
prosociale este, în mod evident, importantă (Coyne
şi Smith, 1991).
În timpul procedurii de testare şi validare a
modelului, autorii au arătat că bărbaţii şi femeile nu
prezintă diferenţe în ceea ce priveşte dimensiunea
activ-pasivă a coping-ului. Totuşi, atunci când
femeile recurg la o strategie activă, acestea au o
atitudine prosocială, atât prin Căutarea suportului
social, cât şi prin Relaţionarea socială (de exemplu
formând coaliţii pentru a aborda o problemă). Spre
deosebire de femei, bărbaţii, atunci când recurg la
strategii active, se comportă, de multe ori, agresiv şi
chiar antisocial (de exemplu, „atacându-i” pe
ceilalţi, pentru a-şi atinge scopurile).
Aceste rezultate au fost interpretate ca fiind o
ilustrare a faptului că bărbaţii tind să fie mai
individualişti decât femeile, câteodată pe socoteala
celorlalţi din comunitate.
Pe de altă parte, femeile tind să fie mai puţin
individualiste, sacrificându-şi, probabil, unele
dintre scopurile lor, în favoarea îngrijirii celorlalţi
(Hobfoll şi London, 1986; Kessler, McLeod şi
Wethington, 1985). Mai mult, studii preliminare de
testare a modelului (Hobfoll şi colab. 1994) au
arătat că un coping prosocial şi activ se asociază
mai frecvent cu o capacitate de control mai mare şi
10
cu un distres psihologic mai scăzut, atunci când este astfel ca afacerea ta să fie în avantaj, fără ca firma
utilizat, atât de femei, cât şi de bărbaţi. rivală să îşi piardă reputaţia, este o obişnuinţă
Un număr de teoreticieni au asociat coping-ul (Weisz, Rothbaum şi Blackburn, 1984). Aceste
activ cu cel social. Coyne şi Gotlieb (1996) au „manipulări” presupun eforturi mari şi un
propus ideea că o mare parte din strategiile de comportament orientat spre scop, dar acestea au loc
coping sunt orientate spre menţinerea stării de bine în spatele scenei, indirect.
a membrilor unui grup şi spre menţinerea relaţiilor De asemenea, în societatea africano-
sociale. Natura asociativă benefică a copingului americană, acţiunile oamenilor tind să fie
social şi activ a fost ilustrată de Holahan şi Moos direcţionate, mai degrabă, indirect, spre
(Hobfoll şi colab., 1994), care au descoperit că modificarea mediilor şi a contextelor, pentru a
persoanele care aveau un comportament de coping îmbunătăţi starea de bine a celorlalţi, decât direct,
activ, dar apelau şi la sprijin social, dovedeau o spre ceilalţi oameni (Dressler, 1985).
rezistenţă mai crescută la stres. Autorii au revizuit, în concluzie, modelul,
Pentru a dezvolta şi mai mult modelul biaxial transformându-l într-un model triaxial alcătuit din
al coping-ului, autorii au adăugat o nouă următoarele dimensiuni: activ-pasivă, care descrie
dimensiune, aceea a abordării indirecte a eforturile pe care le fac oamenii pentru a rezolva
problemelor. Perspectiva comunitară sugerea-ză că, probleme sau pentru a le evita, prosocial-
chiar şi în cazul unor strategii active, antisocială, care descrie eforturile pe care le fac
comportamentul poate fi direct sau indirect. oamenii pentru a-şi atinge scopurile, luând sau
De exemplu, în societatea japoneză, este neluând în considerare binele şi interesele celorlalţi,
neadecvat, din punct de vedere social, să îţi faci de percepuţi drept compe-titori sau obstacole; direct-
râs rivalul în afaceri. Aşadar, a manipula mediul de indirectă, care descrie eforturile făcute de oameni
afaceri în mod indirect, pentru a-şi atinge scopurile, manipulând contextul
şi acţionând „în spatele scenei”, versus o abordare
transparentă a problemei.
11
Capitolul 2
Descrierea SACS Semnificaţia subscalelor SACS
SACS este un chestionar de autoevaluare, SACS distinge nouă strategii de coping

care măsoară strategiile de coping compor- comportamental.
tamental6 active, pasive, prosociale, antisociale, Acestea sunt:
directe, indirecte ale adulţilor peste 18 ani. Mai
precis, cu ajutorul acestui chestionar se poate Acţiune asertivă, prin care abordaţi situaţia în
evalua cum reacţionează oamenii comporta-mental, mod ferm, spontan, sincer şi direct, fără să vă
în general, atunci când se confruntă cu o retrageţi din faţa problemelor şi prin care vă
problemă/situaţie stresantă. urmăriţi interesele, fără a le face rău celorlalţi
Strategiile evaluate se referă, mai degrabă, la (dimensiunea activ-pasivă).
tendinţa generală de a aborda probleme, apelând la Relaţionare socială, prin care vă alăturaţi
un set specific de comportamente. Această tendinţă celorlalţi pentru a face faţă situaţiei împreună sau
este destul de stabilă în timp. prin care îi ajutaţi pe ceilalţi, luând în considerare şi
Se ştie, însă, din literatura de specialitate nevoile acestora (dimensiunea prosocial-
despre coping că, în anumite situaţii, oamenii antisocială).
folosesc strategii de coping specifice, care se pot Căutarea suportului social, prin care apelaţi
deosebi de strategiile pe care le-ar folosi în alte la ceilalţi pentru ajutor şi sprijin emoţional şi prin
situaţii sau de strategiile pe care le-ar folosi în care vă sfătuiţi cu familia şi prietenii în legătură cu
general. Capacitatea oamenilor de a utiliza ce aveţi de făcut (dimensiunea prosocial-
sistematic diverse strategii de coping în situaţii antisocială).
diferite descrie natura flexibilă a coping-ului şi are Acţiune prudentă, prin care vă luaţi toate
valoare adaptativă (Lester, Smart şi Baum, 1994). măsurile de precauţie înainte de a acţiona şi prin
Aceste aspecte trebuie tratate cu atenţie în cadrul care vă evaluaţi atent opţiunile, pentru a vă proteja
procesului evaluativ. de orice pericol (dimensiunea prosocial-antisocială.
Acţiune instinctivă, prin care vă bazaţi pe
intuiţia dumneavoastră şi prin care reacţionaţi în
funcţie de impulsuri de moment, pentru a rezolva
problemele (dimensiunea prosocial-antisocială).
Evitare, prin care vă angajaţi în alte activităţi,
ca să nu vă mai ocupaţi de problemă, prin care vă
retrageţi sau aşteptaţi ca lucrurile să se rezolve de la
sine (dimensiunea activ-pasivă).
Acţiune indirectă, prin care manipulaţi
situaţia pentru a-i face pe ceilalţi să creadă că ei
deţin controlul, în timp ce dumneavoastră rezolvaţi
6 SACS măsoară strategiile comportamentale ale oamenilor în
faţa evenimentelor stresante şi nu modul în care îşi reglează
problema, în mod netransparent, „în spatele scenei”
emoţiile (Hobfoll şi colab., 1998). (dimensiunea direct-indirectă).
12
Acţiune antisocială, prin care vă urmăriţi 17. Vă alăturaţi celorlalţi pentru a face faţă
interesele, chiar dacă le faceţi rău celorlalţi situaţiei împreună.
(dimensiunea prosocial-antisocială). 23. Încercaţi să îi ajutaţi pe ceilalţi implicaţi,
Acţiune agresivă, prin care acţionaţi decisiv, deoarece, de obicei, să fii altruist ajută la
rapid, pentru a-i lua pe ceilalţi prin surprindere şi rezolvarea unor probleme de genul acesta.
pentru a prelua controlul (dimensiunea prosocial- 24. Vă gândiţi atent la ceea ce simt ceilalţi,
antisocială). înainte de a decide ce e de făcut.
30. Încercaţi din greu să veniţi în
Descrierea itemilor din SACS întâmpinarea dorinţelor celorlalţi, întru-cât
acest lucru ar ajuta în această situaţie.
Chestionarul cuprinde 52 de itemi care se
41.Încercaţi să satisfaceţi nevoile celorlalţi
referă la modul în care reacţionează o persoană, în
implicaţi.
general, (ceea ce face o persoană) atunci când se
confruntă cu o situaţie sau o problemă stresantă. 3. Căutarea suportului social
Itemii sunt împărţiţi pe nouă subscale, astfel încât
fiecare subscală SACS conţine între 4 şi 9 itemi. 2. Vă consultaţi cu prietenii despre ceea ce ar
Mai jos, se regăsesc numele subscalelor cu face ei.
itemii corespunzători. Numerele corespund 9. Vă consultaţi cu membrii familiei despre
numărului pe care îl are itemul în chestionarul ceea ce ar face ei.
propriu-zis. 13. Apelaţi la alţii pentru ajutor.
18. Vă bazaţi pe dumneavoastră, dar, în
1. Acţiune asertivă acelaşi timp, şi pe cei care vă sunt apropiaţi.
28. Mergeţi la cineva pentru sprijin
1. Nu renunţaţi, chiar şi atunci când situaţia
emoţional.
pare a fi cea mai gravă, pentru că adesea
38. Vorbiţi cu ceilalţi ca să scăpaţi de
lucrurile se pot schimba.
frustrări.
10. Treceţi mai departe, la alte lucruri,
46. Vă întrebaţi prietenii sau familia despre
deoarece sunt puţine speranţe ca astfel de
opinia lor în legătură cu planul
situaţii să se îmbunătăţească. (-)
dumneavoastră de acţiune.
15. Vă retrageţi şi evitaţi problema, până când
aceasta trece de la sine. (-) 4. Acţiune prudentă
25. Probabil că vă simţiţi rău, dar nu puteţi 12. Sunteţi foarte prudent(ă) şi vă evaluaţi
face mare lucru într-o astfel de situaţie. (-) foarte atent opţiunile (mai bine să fiţi în
26. Vă străduiţi mai mult; vă dedicaţi trup şi siguranţă, decât să vă pară rău).
suflet. 14. Mergeţi înainte, dar nu vă folosiţi toate
33. Ieşiţi din situaţie, deoarece, de obicei, resursele, până când nu ştiţi exact cu ce vă
când apar probleme înseamnă că va fi şi mai confruntaţi.
rău.(-) 29. Acţionaţi foarte prudent, deoarece ar
50. Sunteţi asertiv(ă) şi vă urmăriţi interesele. putea exista interese ascunse.
51. Sunteţi puternic(ă) şi categoric(ă), dar 40. Împărţiţi problema în bucăţi mai mici şi
evitaţi să le faceţi rău celorlalţi. vă ocupaţi de ele pe rând.
52. Abordaţi situaţia direct şi nu vă retrageţi 43. Faceţi ceva care să vă ajute să vă calmaţi
din faţa problemelor. şi, abia după aceea, începeţi să rezolvaţi
problema.
2. Relaţionare socială
5. Acţiune instinctivă
13
5. Vă bazaţi pe dumneavoastră şi pe forţele 47. Vă concentraţi pe altceva şi lăsaţi situaţia
proprii, deoarece consideraţi că nu este o idee să se rezolve de la sine.
bună să depindeţi de ceilalţi.
6. Aveţi încredere în instinctele, nu în 7. Acţiune indirectă
gândurile dumneavoastră.
4. Încercaţi să deţineţi controlul, dar îi lăsaţi
11. Vă bazaţi pe reacţiile dumneavoastră de
pe ceilalţi să creadă în continuare că ei
moment.
hotărăsc.
35. Vă bazaţi pe intuiţia dumneavoastră.
21. Ceilalţi au nevoie să simtă că ei
42. Vă urmaţi primul impuls, deoarece, de
controlează lucrurile, aşa că trebuie să îi
obicei, lucrurile se rezolvă cel mai bine în
„fentaţi” pentru a le termina.
felul acesta.
34. Îi lăsaţi pe ceilalţi să creadă că ei
48. Vă bazaţi pe propria judecată, deoarece
controlează situaţia, dar ţineţi bine hăţurile în
sunteţi singurul/singura care ştie ce este cel
mâini.
mai bine pentru dumneavoastră.
37. Câteodată, singura dumneavoastră
6. Evitare opţiune, este să fiţi un pic manipulativ(ă) şi să
îi „fentaţi” pe oameni.
7. Evitaţi să vă ocupaţi de problemă, deoarece
consideraţi că, adesea, astfel de lucruri dispar 8. Acţiune antisocială
de la sine.
16. Ripostaţi şi îi prindeţi pe ceilalţi cu garda
20. Faceţi ceva care vă ajută să nu vă mai
jos.
gândiţi la problemă.
19. Vă apăraţi interesele, chiar dacă aceasta
22. Vă retrageţi şi lăsaţi lucrurile să se
înseamnă să îi răniţi pe ceilalţi implicaţi.
limpezească.
36. Vă arătaţi imediat autoritatea.
27. Staţi pe loc, deoarece este mai bine să
39. Acţionaţi repede pentru a-i dezavan-taja
aşteptaţi ca situaţia să se limpezească înainte
pe ceilalţi.
de a acţiona.
44. Căutaţi slăbiciunile celorlalţi şi le folosiţi
32. Dacă lucrurile nu se înrăutăţesc, evitaţi
în avantajul dumneavoastră.
întreaga situaţie.
9. Acţiune agresivă
SACS poate fi administrat atât individual, cât
3. Acţionaţi rapid, deoarece consideraţi că şi în grup, în versiune creion-hârtie şi în versiune
este mai bine să vă aruncaţi chiar în mijlocul computerizată.
problemei. Locul în care va fi completat chestionarul
8. Pregătiţi un atac decisiv; sunteţi agresiv(ă). trebuie să ofere condiţii bune, pentru ca persoanele
31. Acţionaţi agresiv, deoarece adesea, dacă îl testate să se poată concentra: fără perturbări, fără
prindeţi pe celălalt cu garda jos, lucrurile se zgomote deranjante, cu lumină suficientă, iar, în
vor rezolva în favoarea dumneavoastră. cazul în care este administrat unui grup,
45. Luaţi taurul de coarne şi adoptaţi o repartizarea să se facă astfel încât să existe spaţiu
atitudine de preluare a controlului. suficient pentru a se completa totul în linişte şi într-
49. Sunteţi ferm(ă) şi rămâneţi pe poziţii. un cadru privat. De regulă, completarea SACS
durează 7 minute.
(-) = itemii cotaţi negativ
Instrucţiuni pentru completarea SACS
Administrarea SACS
14
SACS poate fi folosit pentru a evalua diferite. Cercetările realizate cu ajutorul instru-
strategiile de coping în mod general. mentului de evaluare SACS au arătat că, spre
Chestionarul include următoarele ins- deosebire de studii ulterioare pe coping, bărbaţii şi
trucţiuni: femeile nu prezintă diferenţe semnificative în ce
Descrieţi cum reacţionaţi, în general, atunci priveşte coping-ul activ. S-a găsit, în schimb, că
când vă confruntaţi cu o problemă/situaţie femeile sunt mai prosociale decât bărbaţii şi că
stresantă. Indicaţi răspunsul dumneavoastră, bărbaţii sunt mai antisociali decât femeile. Aceste
încercuind o variantă de la „1” la „5”, în care „1” rezultate sunt în concordanţă cu rezultatele obţinute
înseamnă „Nu e deloc ceea ce aş face”, iar „5”, în studii făcute pe diferenţe de gen, care descriu
„Categoric (foarte mult), e ceea ce aş face”. Se va coping-ul la femei şi la bărbaţi ca fiind diferit mai
explica, în mod clar, faptul că, prin completarea mult pe dimensiunea socială, decât pe aceea a
acestui chestionar, se urmăresc punctele de vedere acţiunii. (Hobfoll şi London, 1986; Kessler şi
ale fiecărei persoane şi că nu există răspunsuri colab., 1985)
corecte sau greşite. Autorii cred că aceste date ar putea reprezenta
un fundament pentru construirea unui produs
Cotare SACS secundar (un model teoretic şi un instrument de
evaluare) care să descrie mai detaliat aspectele
Fiecare persoană evaluată prin SACS indică sociale ale coping-ului (pro şi anti sociale) şi care ar
pe o scală de cinci puncte, unde 1 înseamnă „Nu e permite, astfel, femeilor să îşi descrie mai adecvat
deloc ceea ce aş face”, iar 5 înseamnă „Categoric comportamentele de coping (Monnier şi colab.,
(foarte mult), e ceea ce aş face”, în ce măsură 1998).
foloseşte comportamentul descris de fiecare item. Un alt aspect relevant pentru cercetare este
Pentru a obţine scorul unei subscale se posibilitatea de a dezvălui aspecte sociale ascunse,
calculează suma cotelor itemilor incluşi în scală neasumate, ale coping-ului activ şi ale celui
(adunare simplă). Acesta poate varia, de exemplu, emoţional, evaluate de teste de coping, precum
în cazul subscalei Relaţionare socială de la 5 COPE (Carver, Scheier şi Weintraub, 1998). O
(strategia nu este folosită niciodată) la 25 (strategia astfel de comparaţie ar putea să arate că ceea ce
este folosită foarte des). Dintre itemii care compun este considerat a fi coping activ pozitiv poate să
o subscală, nu poate „lipsi” răspunsul la mai mult însemne altceva atunci când are o latură antisocială.
de unu. În acest caz, scorul „lipsă” va fi înlocuit cu La fel, atunci când coping-ul emoţional are o
media celorlalte scoruri. nuanţă prosocială, s-ar putea înţelege mai bine de
ce această abordare a fost preferată în anumite
Populaţiile pentru care poate fi folosit situaţii, chiar dacă poate avea consecinţe potenţial
SACS negative pentru persoana care foloseşte o astfel de
strategie (Triandis şi colab., 1990).
SACS poate fi utilizat în cazul persoanelor
Cercetări ulterioare în aceste direcţii ar fi
adulte fără diagnostic psihiatric şi al pacienţilor
relevante pentru a evalua caracterul funcţional sau
adulţi cu diagnostic psihiatric.
disfuncţional ale unor combinaţii de strategii de
Utilizarea SACS în scop ştiinţific coping, precum şi a identifica posibile diferenţe de
coping, din punct de vedere etnic.
Modelul multiaxial al coping-ului şi Utilizarea SACS în prevenţie,
instrumentul de evaluare SACS (Hobfoll şi colab., dezvoltare personală,
1994, 1998) au fost create tocmai pentru a aduce evaluare psihologică
lumină în ceea ce priveşte dimensiunea socială a
coping-ului, raportată atât la sexe, cât şi la etnii
15
Un aspect important în cadrul evaluării De aceea, înainte de stabilirea unui plan de
psihologice şi al psihodiagnosticului este prevenţie, dezvoltare personală sau de intervenţie,
identificarea unor factori de risc şi de protecţie, este important să se poată afla ce tip de coping
asociaţi cu dezvoltarea şi menţinerea problemelor utilizează o persoană, cât de frecvent utilizează
emoţionale şi de comportament. Rezultatele anumite strategii, cât timp. Strategiile de coping nu
studiilor efectuate de către Hobfoll şi colab. (1998), sunt adaptative sau dezadaptative „in abstractio”
coroborate cu alte cercetări din literatura de (Folkman, Moskowitz, 2004). Funcţionalitatea
specialitate, arată că, într-adevăr, se pot identifica acestora depinde de caracteristicile stresorului, de
strategii de coping care se asociază mai frecvent contextul în care apar, de frecvenţa şi de durata
atât cu condiţii de psihopatologie, cât şi cu distres utilizării lor.
emoţional scăzut. Astfel, cu SACS se pot surprinde informaţii
Alte studii au arătat că strategiile de coping contextualizate, care, coroborate cu alte informaţii
active şi prosociale au tins să se asocieze mai des şi date obţinute prin interviuri semi-structutate şi
cu consecinţe emoţionale pozitive, cu niveluri administrări de teste psihologice, pot sprijini luarea
scăzute de anxietate şi depresie, în timp ce coping- unor decizii de prevenţie, dezvoltare, intervenţie
ul antisocial s-a asociat cu niveluri crescute de comporta-mentală, cognitivă şi emoţională.
furie, iar cel evitativ cu un nivel mai crescut de
anxietate şi de depresie (Hobfoll şi colab., 2001).
16
Capitolul 3
Adaptarea şi standardizarea Scalei de abordare strategică a coping-ului (SACS)

pe populaţia din România
Obiectiv cu diagnostic de tulburări specifice Axei 1 (DSM-

4).
Studiile de faţă au ca obiectiv principal Eşantionul non-clinic a fost format din 443
adaptarea şi standardizarea Scalei de abordare de persoane (189 de bărbaţi, 254 de femei), cu
strategică a coping-ului (SACS) pe populaţia din vârsta cuprinsă între 18 şi 80 de ani (m=29,95;
România. Prin urmare, au fost efectuate o serie de σ=13,23).
studii de fidelitate şi validitate pe diverse categorii Participanţii au provenit din zone urbane şi
de participanţi, atât din populaţia generală, cât şi rurale din Cluj, Oradea, Hunedoara, Baia-Mare,
din grupuri clinice. Satu-Mare, Bacău, Iaşi. Peste 80% dintre
participanţi au cel puţin liceul absolvit.
Participanţi 47 de subiecţi din eşantionul extras din
populaţia generală au participat şi la faza de retest,
La studiu au participat 554 de persoane, din la un interval de două luni, după prima
care: administrare.
Eşantionul clinic a fost format din 111 Datele demografice, mediile şi abaterile
persoane (50 de bărbaţi, 61 de femei), cu vârsta standard ale vârstei participanţilor sunt prezentate
cuprinsă între 20 şi 81 de ani (m=46,53; σ=15,20), în Tabelul 1.
Tabelul 1. Date demografice, mediile şi abaterile standard ale vârstei participanţilor
Eşantion Frecvenţa Vârsta (în ani)
Total Bărbaţi Femei Interval m σ
Clinic 111 50 61 20-81 46,53 15,20
Nonclinic 443 189 254 18-80 29,95 13,23
17
Procedura de adaptare a scalei SACS limba engleză şi cu background în psihologie şi
pe populaţia din România filologie, care nu cunoştea scala SACS originală.
Similar cu traducerea iniţială, accentul a căzut
Procedura de adaptare a scalei SACS a asupra echivalenţei culturale şi conceptuale în
constat în trei faze: 1. Traducerea scalei din limba limba română. Rezultatul retroversiunii a fost
engleză în limba română şi retroversiunea analizat de către experţii implicaţi în studiu, după
(retraducerea variantei obţinute în limba română în care s-a stabilit versiunea preliminară a scalei
limba engleză); 2. Un studiu pilot, cu scopul de a SACS, care, apoi, a fost testată în cadrul unui
verifica itemii traduşi; 3. Determinarea studiu pilot efectuat în faza a doua a procesului de
caracteristicilor psihometrice (fidelitate şi adaptare. Studiul pilot a inclus 40 de participanţi,
validitate) ale versiunii în limba română. Primele dintre care 35 au fost persoane cu vârste cuprinse
două faze ale procesului de adaptare sunt prezentate între 18 şi 50 de ani, iar 5, psihologi. S-au verificat
în Figura 1. Ele au fost conforme recomandărilor comprehensiunea instrucţiunilor şi a itemilor.
generale privind procedeele de traducere şi adaptare Operatorii (psihologi atestaţi) au fost instruiţi
a scalelor. în legătură cu modalitatea de administrare a SACS,
Prima fază, aceea a traducerii din limba pentru a diminua posibilele influenţe apărute în
engleză în limba română şi retroversiunea a fost timpul completării răspunsurilor la itemi. Totodată,
finalizată într-o săptămână. Traducătorul este o au fost rugaţi să îşi noteze problemele care au
persoană care vorbeşte fluent limba engleză, având apărut pe parcursul administrării.
ca limbă maternă limba română. Traducerea a vizat Administrarea s-a realizat în universităţi şi la
găsirea în limba română a echivalenţelor locul de muncă al participanţilor, atât în zone
conceptuale ale cuvintelor sau ale frazelor, şi nu rurale, cât şi urbane. În funcţie de situaţie,
traducerea cuvânt cu cuvânt (ad litteram). S-a evitat administrarea s-a realizat individual sau în grup, cu
utilizarea termenilor tehnici sau prea ştiinţifici, consimţământul verbal al fiecărui participant la
precum şi formulările academice. Prima formă testare.
tradusă a scalei SACS a fost supusă analizei, în Experţii implicaţi în faza 1 a adaptării au
cadrul unei discuţii panel, care a inclus analizat problemele apărute în timpul studiului pilot
traducătorul, 3 psihologi atestaţi şi un specialist în şi au făcut câteva modificări la nivel de itemi, în
filologie şi lingvistică. S-au sugerat alternative cazul unor expresii metaforice folosite în versiunea
pentru unele formulări neadecvate şi au fost operate originală, pentru a surprinde sensul acestora cât mai
modificările necesare. În urma discuţiilor şi a clar şi mai congruent cu limba vorbită.
analizei traducerilor, s-a obţinut prima variantă a Varianta finală obţinută în urma introducerii
scalei SACS în limba română. tuturor modificărilor a fost utilizată, apoi, pentru
Această versiune iniţială a făcut subiectul studiile de validare şi de standardizare în limba
retroversiunii (traducerea din limba română în română.
limba engleză) de către un alt traducător, fluent în
Traducerea în limba română (un

traducător familiarizat cu terminologia)
Expresii neadecvate
ale traducerii
Discuţie panel (traducătorul, 3 psihologi Retraducerea

atestaţi, expert filolog) expresiilor neadecvate
18
Expresii adecvate
ale traducerii
Versiunea iniţială tradusă a SACS
Retroversiunea (un traducător care nu a

participat la traducerea în limba română) Itemi
− cu accent pe echivalenţa conceptuală şi problematici
culturală a termenilor Reformularea itemilor
problematici
Itemi adecvaţi
Studiu pilot (40 de persoane, lot
nonclinic, şi 5 psihologi)
Forma finală a versiunii scalei SACS în

limba română
Figura 1. Procesul de traducere şi adaptare a scalei SACS pe populaţia din România
19
Procedură Autoculpabilizarea, Acceptarea, Ruminarea,
Refocalizarea pozi-tivă, Refocalizarea pe
Participanţii au fost rugaţi să completeze planificare, Reevaluarea pozitivă, Punerea în
chestionarele, individual sau în grupuri de perspectivă, Catas-trofarea, Culpabilizarea
aproximativ 15-20 persoane, după ce şi-au dat celorlalţi.
consimţământul în mod oficial. În continuare, vă vom prezenta o descriere
Două luni mai târziu, unui număr de 47 de sumară a strategiilor măsurate de subscalele din
participanţi din eşantionul de adulţi din populaţia CERQ.
generală i s-a administrat din nou SACS, în condiţii Autoculpabilizarea este o strategie de coping
similare. Acest eşantion a fost utilizat pentru a cognitiv care presupune apariţia unor gânduri
evalua fidelitatea test-retest. potrivit cărora întreaga respon-sabilitate pentru
Administrarea s-a realizat în universităţi, la situaţia trăită aparţine propriei persoane, vina este
locul de muncă al participanţilor, în clinici de atribuită sieşi şi apar preocupări legate de gânduri
psihiatrie, atât în zone rurale, cât şi urbane, de către care se referă la greşelile pe care persoana le face.
psihologi atestaţi, care au fost instruiţi în prealabil Acceptarea se referă la acele gânduri datorită
în legătură cu modalitatea de administrare a SACS, cărora ne resemnăm faţă de ceea ce s-a întâmplat şi
pentru a diminua posibilele influenţe apărute în acceptăm situaţia, gândindu-ne că aceasta nu mai
timpul comple-tării testelor. poate fi schimbată şi că viaţa continuă.
Ruminarea se referă la situaţia în care ne
Instrumente gândim în continuu şi/sau suntem mereu preocupaţi
excesiv de sentimentele şi gându-rile pe care le
Subiecţii au răspuns la întrebări referitoare la asociem unui eveniment negativ.
datele lor demografice (vârstă, sex, ani de Refocalizarea pozitivă apare atunci când ne
şcolarizare, etnie) şi au completat SACS. Unii gândim la alte lucruri mai plăcute, în loc să ne
dintre ei au răspuns şi la Chestionarul CERQ gândim la evenimentul negativ trăit. Un scor ridicat
(Chestionarul de Coping Cognitiv Emoţional) indică utilizarea frecventă a acestei strategii.
(Garnefski şi colab., 2002), Chestionarul PDSQ Refocalizarea pe planificare apare atunci
(Chestionarul de Screening şi Diagnostic când ne gândim la paşii pe care trebuie să îi urmăm,
Psihiatric) (Zimmerman, 2002), Chestionarul pentru a face faţă unui eveniment negativ sau atunci
COPE (Coping Orientations to Problems când ne gândim la un plan prin care să schimbăm o
Experienced) (Carver, Scheier şi Weintraub, 1989). situaţie.
Reevaluarea pozitivă apare atunci când
CERQ (Chestionar de Coping Cognitiv asociem mental o semnificaţie pozitivă unui
Emoţional) eveniment negativ în termenii dezvoltării personale,
CERQ este un chestionar multidi-mensional, gândindu-ne că evenimentul ne va face mai
construit pentru a identifica exclusiv strategiile de puternici, căutând aspectele pozitive ale acestuia.
coping cognitiv, pe care cineva le foloseşte după ce Punerea în perspectivă se referă la acele
a trăit anumite evenimente sau situaţii negative. În gânduri prin care se reduce nivelul de gravitate al
opoziţie cu alte chestionare de coping, care nu fac o evenimentului, prin comparaţie cu alte evenimente
distincţie explicită între gândurile unei persoane şi şi se pune accentul pe faptul că există şi lucruri mai
activitatea sa reală, chestionarul prezent se referă în grave în lume.
mod exclusiv la gândurile unei persoane după ce a Catastrofarea apare atunci când ne gândim în
trăit o experienţă negativă. CERQ este un mod recurent la cât de teribil a fost evenimentul
chestionar de auto-evaluare format din 36 de itemi trăit şi la faptul că este cel mai crunt/groaznic lucru
şi măsoară nouă strategii de coping:
20
care se putea întâmpla, că este mult mai grav decât Planificarea se referă la orientarea gândirii
ceea ce li s-a întâmplat altora. spre paşii şi modalităţile de acţiune.
Culpabilizarea celorlalţi apare atunci când îi Eliminarea activităţilor concurente evaluea-
învinovăţim pe ceilalţi pentru ceea ce ni s-a ză tendinţa persoanelor de a evita distragerea de la
întâmplat, atunci când îi facem pe ceilalţi situaţia problematică pentru a se concentra mai
responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat şi/sau mult asupra soluţionării ei.
atunci când ne gândim la greşelile pe care le-au Reţinerea de la acţiune este o formă de
făcut ceilalţi în această privinţă. coping pasiv până când circumstanţele vor permite
acţiunea.
Chestionarul COPE Căutarea suportului social instrumental
COPE (Carver şi colab., 1989) investi-ghează identifică în ce măsură persoana tinde să solicite
modurile diferite în care oamenii fac faţă stresului. sfaturi, informaţii, în acţiunile de ameliorare a
COPE a fost elaborat de Carver, Scheier şi situaţiei şi este o formă de coping centrat pe
Weintraub, în 1989. Instrumentul integrează problemă.
modelul stresului elaborat de Lazarus în 1984, care Căutarea suportului social emoţional iden-
vizează 14 forme de coping, cu un caracter tifică în ce măsură persoana tine să solicite
preponderent activ sau pasiv. Chestionarul cuprinde înţelegere, compasiune, suport moral de la prieteni,
53 de afirmaţii, fiecare formă de coping fiind rude, pentru a diminua distresul şi este o formă de
evaluată prin patru itemi. Excepţie face coping-ul coping focalizat pe emoţii.
prin recurgere la alcool-medicamente, măsurat Reinterpretarea pozitivă identifică tendinţa
printr-un singur item. Răspunsurile se plasează pe o unei persoane de a extrage un beneficiu chiar dintr-
scală de la unu la patru, în care cifra unu reprezintă o situaţie indezirabilă sau cu consecinţe nefaste.
,,de obicei nu fac acest lucru'', iar cifra patru Acceptarea vizează fie acceptarea factoru-lui
,,deseori fac acest lucru”. COPE a fost citat drept ameninţător în vederea acţionării asupra lui, fie
unul dintre cele mai valide instrumente din punct de acceptarea faptului că nu se poate face nimic pentru
vedere teoretic şi metodologic. (Schwarzer şi a ameliora situaţia.
Schwarzer, 1996). Negarea se referă la refuzul de a crede că
Cinci scale evaluează aspecte conceptuale stresorul există.
distincte ale coping-ului centrat pe problemă Descărcarea emoţională pune în evidenţă
(Coping activ, Planificare, Eliminarea activităţilor tendinţa persoanei de a-şi reduce nivelul distresului
concurente, Reţinerea de la acţiune, Căutarea prin exprimarea afectelor şi a emoţiilor negative.
suportului social instrumental); cinci scale Orientarea spre religie se referă la măsura în
evaluează aspecte ale coping-ului centrat pe emoţie care subiectul apelează în momente nesigure la
(Căutarea suportului social emoţional, ajutorul din partea divinităţii.
Reinterpretarea pozitivă, Acceptarea, Negarea, Pasivitatea mentală identifică tactica folosită
Orientarea spre religie); patru scale evaluează în scopul de a evita confruntarea cu problema şi are
strategii de coping mai puţin funcţionale loc prin imersia în alte activităţi.
(Descărcare emoţională, Pasivitate comportamen- Pasivitatea comportamentală evaluează
tală, Pasivitate mentală, Recurgerea la alcool- tendinţa de răspuns la stres prin reducerea efortului
medicamente). sau chiar prin abandonarea angajării în înlăturarea
În continuare, vă vom prezenta pe scurt stresorului.
scalele din COPE. Recurgerea la alcool-medicamente identifică
Coping-ul activ vizează acţiunile concrete propensiunea de a apela la medicaţie anxiolitică sau
care urmăresc înlăturarea stresorului. la alcool pentru ameliorarea distresului psihic.
21
PDSQ (Chestionar de Screening şi care doi sunt formaţi din mai multe părţi). Itemii
Diagnostic Psihiatric) din PDSQ sunt grupaţi în 13 subscale din domeniile
PDSQ este un instrument de autoe-valuare următoare: tulburare depresivă majoră, tulburare de
conceput pentru a detecta cele mai frecvent întâlnite stres posttraumatic, bulimie nervoasă, tulburare
tulburări de pe axa I a DSM-IV (Manual de obsesiv-compulsivă, tulburare de panică, psihoză,
Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, agorafobie, fobie socială, abuz /dependenţă de
Ediţia a patra, Asociaţia Americană de Psihiatrie, alcool, abuz/dependenţă de droguri, tulburare de
1994) în unităţile spitaliceşti destinate problemelor anxietate generalizată, tulburare de somatizare şi
de sănătate mentală. Scala cuprinde 125 de întrebări ipohondrie.
cu răspunsuri da/nu (111 itemi numerotaţi, dintre
22
Capitolul 4
Caracteristici psihometrice ale SACS
Acest capitol tratează diferite aspecte ale Cronbach este un index corelaţional care ia valori
structurii interne, ale fidelităţii şi ale validităţii între 0 (nu există consistenţă) şi 1 (consistenţă
SACS. foarte mare). Consistenţa internă a testului,
măsurată prin α Cronbach este prezentată în
Fidelitatea scalei de abordare strategică Tabelul 2, pentru fiecare eşantion în parte, sex şi
a coping-ului SACS scală.
Valorile coeficienţilor α Cronbach variază în
Fidelitatea unui instrument de măsură este cel eşantionul non-clinic între 0,52 şi 0,79 (Tabelul 2).
mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi Subscala Acţiune indirectă are coeficientul
a stabilităţii în timp a rezultatelor. Consistenţa fidelităţii interne 0,31 în eşantionul clinic, dar
internă a unui test se referă la măsura în care toţi aceasta este un lucru obişnuit pentru subscalele cu
itemii săi măsoară aceeaşi variabilă. Stabilitatea itemi puţini (4 itemi), aşadar, valoarea
rezultatelor testării ne indică în ce măsură, la coeficientului ar trebui să fie relevantă.
aplicări diferite în timp, un subiect obţine rezultate Una dintre caracteristicile psihometrice,
similare la un test psihologic. conform literaturii de specialitate (Folkman,
Moskowitz, 2004), a scalelor de coping este că nu
Consistenţa internă: α Cronbach au, în general, valori ale consistenţei interne mai
mari de 0,80. Utilizarea unei strategii de coping
Consistenţa internă oferă informaţii legate de este suficientă pentru reducerea distresului
consistenţa răspunsurilor la itemii testului. Acest emoţional; aceasta are drept consecinţă diminuarea
coeficient indică gradul de omogenitate a nevoii de a utiliza alte strategii de coping, fie din
răspunsurilor la itemii scalei sau măsura în care toţi aceeaşi categorie, fie alte categorii. (Billings şi
itemii scalei evaluează acelaşi lucru. Coeficientul α Moos, 1981, p.145).
23
Tabelul 2. Consistenţa internă a subscalelor (coeficientul α Cronbach)
Subscala Nr. de Eşantionul non-clinic Eşantionul clinic

itemi Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
(N=189) (N=254) (N=50) (N=61)
Acţiune asertivă 9 0,52 0,63 0,52 0,49
Relaţionare socială 5 0,68 0,77 0,77 0,77
Căutarea suportului social 7 0,79 0,78 0,73 0,81
Acţiune prudentă 5 0,57 0,63 0,66 0,61
Acţiune instinctivă 6 0,65 0,76 0,64 0,74
Evitare 6 0,70 0,77 0,62 0,79
Acţiune indirectă 4 0,72 0,78 0,31 0,70
Acţiune antisocială 5 0,70 0,77 0,38 0,70
Acţiune agresivă 5 0,62 0,61 0,32 0,70
În general, scalele din SACS au o consistenţă

internă mai bună în eşantionul non-clinic decât în Cele două administrări ale scalei SACS s - au
cel clinic. realizat la un interval de 2 luni şi au inclus un
număr de 47 de adulţi (cu vârste cuprinse între 19 şi
Coeficienţii test-retest 53 de ani).
Valorile coeficienţilor test-retest variază între
Prin evaluarea aceleiaşi persoane la momente 0,40 şi 0,78, arătând o stabilitate bună a rezultatelor
de timp diferite, se obţin informaţii despre în timp. Mediile scorurilor subscalelor nu diferă
stabilitatea scorurilor în timp. Astfel, se poate vedea semnificativ între cele două momente de evaluare,
dacă scalele ajută la luarea unor decizii sau la în afară de Acţiune indirectă (Vezi Tabelul 3). Deşi
realizarea unui profil al strategiilor de coping în strategiile de coping evaluate se referă la o tendinţă
baza unor strategii de abordare a problemelor, de abordare generală a situaţiilor stresante, trebuie
relativ stabile. Coeficientul test-retest este un astfel luată în calcul şi capacitatea persoanelor de a utiliza
de indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor. Un diverse strategii în situaţii diferite, care ar putea
test fidel măsoară stabil un construct care nu se influenţa evaluări generale ale stilului de coping, la
modifică în timp. anumite intervale de timp (Lester şi colab., 1994).
24
Tabelul 3. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între test şi retest,
folosind testul t pentru eşantioane perechi
Scala Test Retest t(46) p

m σ m σ
Acţiune asertivă 31,95 5,18 31,85 4,48 0,141 0,888
Relaţionare socială 16,31 3,73 16,93 3,10 1,229 0,225
Căutarea suportului social 22,47 5,94 22,87 4,99 0,578 0,566
Acţiune prudentă 16,43 2,96 16,95 3,26 1,279 0,207
Acţiune instinctivă 18,87 4,30 18,37 3,87 1,269 0,211
Evitare 14,25 4,47 14,21 4,13 0,067 0,947
Acţiune indirectă 10,35 3,36 11,75 3,13 2,813 0,007
Acţiune antisocială 12,12 3,82 13,02 3,28 1,594 0,118
Acţiune agresivă 13,66 3,37 13,68 3,08 0,041 0,968
Tabelul 4. Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile la test şi cele la retest
Scala r p
Acţiune asertivă 0,450 0,001

Relaţionare socială 0,482 0,001
Căutarea suportului social 0,636 0,000
Acţiune prudentă 0,594 0,000
Acţiune instinctivă 0,783 0,000
Evitare 0,485 0,001
Acţiune indirectă 0,441 0,002
Acţiune antisocială 0,409 0,004
Acţiune agresivă 0,397 0,005
Rezultatele obţinute sunt asemănătoare celor Validitatea scalelor SACS

obţinute pentru versiunea originală a testului
(Monnier şi colab., 1998). Coeficienţii test-retest ai Validitatea de construct
versiunii americane a SACS variază între 0,46 şi Validitatea de construct reprezintă măsura în
0,68. Stabilitatea în timp a rezultatelor obţinute prin care se poate susţine că testul măsoară o variabilă
evaluarea strategiilor de coping este bună sau chiar specifică. Altfel spus, testul măsoară ceea ce îşi
mai bună decât aceea care se obţine, de obicei, prin propune să măsoare. Constructele pe care scala
evaluarea trăsăturilor de personalitate (Compas şi SACS le evaluează se referă la strategiile de coping
colab., 1988). compor-tamental ale unei persoane atunci când se
con-fruntă cu o situaţie sau cu un eveniment
stresant.
25
Analiza corelaţiilor între subscalele Pentru a examina în ce măsură cele nouă
SACS subscale SACS sunt interrelaţionate, s-au calculat
coeficienţii de corelaţie Pearson pentru un eşantion
de 257 de persoane din eşantionul non-clinic.
Tabelul 5. Coeficienţii de corelaţie Pearson între cele nouă subscale SACS (N=257)
Subscala 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Acţiune asertivă 0,15* 0,06 0,13* -0,25 -0,57* 0,07 0,08 0,34**
Relaţionare 0,45** 0,44** -0,20** 0,12 0,13 -0,02 -0,07
socială
Căutarea 0,33** -0,06 0,05 0,08 0,00 -0,08
suportului social
Acţiune prudentă 0,18** 0,11 0,25** 0,07 0,13*
Acţiune instinctivă 0,27** 0,40** 0,41** 0,42**
Evitare 0,16* 0,09 -0,08
Acţiune indirectă 0,60** 0,47**
Acţiune 0,60**
antisocială
Acţiune agresivă
**Corelaţia este semnificativă la p≤0,01, *Corelaţia este semnificativă la p≤0,05, iar 1 (Acţiune asertivă), 2 (Relaţionare socială),
3 (Căutarea suportului social), 4 (Acţiune prudentă), 5 (Acţiune instinctivă), 6 (Evitare), 7 (Acţiune indirectă), 8 (Acţiune
antisocială), 9 (Acţiune agresivă).
Observaţie. Pentru unele perechi de subscale, numărul persoanelor pe baza cărora s-a calculat coeficientul de corelaţie este mai mic
decât 257, din cauza omiterii unor răspunsuri.
În general, corelaţiile variază între valori moderate ficative între scalele considerate de autori ca fiind
şi mari. caracteristice unei anumite dimensiuni: corelează
Tabelul 5 arată faptul că scalele care descriu pozitiv semnificativ, la p≤0,01, Acţiune antisocială
aceeaşi dimensiune (de exemplu, subscalele şi Acţiune agresivă (0,60), iar Relaţionare socială
Relaţionare socială, Căutarea suportului social, corelează pozitiv semni-ficativ, la p≤0,01, cu
Acţiune prudentă care descriu dimensiunea Căutarea suportului social (0,45) şi Acţiune
prosocială a SACS) corelează mai bine între ele prudentă (0,44). Este interesant faptul că apare o
decât cu cele aflate pe alte dimensiuni, descriind, de corelaţie pozitivă moderată, dar semnificativă, atât
fapt, profilul multifactorial al scalei. între subscalele Acţiune asertivă şi Acţiune
Scalele prosociale (Căutarea suportului agresivă, cât şi între subscalele Acţiune asertivă şi
social şi Relaţionare socială) corelează negativ (dar Relaţionare socială. Acest lucru este în
nesemnificativ) cu scalele antisociale (Acţiune concordanţă cu ipotezele autorilor versiunii
antisocială şi Acţiune agresivă). originale conform cărora coping-ul activ-asertiv
Scala Acţiune asertivă corelează negativ poate să se manifeste atât prosocial, cât şi
semnificativ cu scala Evitare. antisocial, în funcţie de context şi de caracteristicile
Totodată, apar corelaţii pozitive, semni- stresorului.
26
Apoi, este interesant faptul că subscala Au fost extraşi 3 factori, care acoperă 69,21%
Acţiune indirectă corelează pozitiv semnificativ cu din varianţa totală (F1: 27,56%; F2:23,84%;
scalele Acţiune antisocială, Acţiune agresivă, F3:16,74%).
Acţiune prudentă. Dimensiunea direct-indirectă a
coping-ului pare a se asocia atât cu aspectele În eşantionul non-clinic, pentru ambele sexe
prosociale, cât şi cu cele antisociale ale coping-ului, şi în eşantionul clinic pentru femei, structura
ipoteză susţinută de autori în versiunea originală factorială pentru scalele din SACS este identică. Au
(Monnier şi colab., 1998), dar neconfirmată de saturaţii mari în acelaşi factor:
datele obţinute de aceştia.  scalele Relaţionare socială, Căutarea
Rezultatele obţinute pe eşantionul românesc suportului social şi Acţiune prudentă (toate au
arată că o abordare indirectă a situaţiei saturaţie pozitivă);
problematice poate să se asocieze cu o atitudine  scalele Acţiune instinctivă, Acţiune indirectă,
prosocială, în acord cu ipotezele autorilor Acţiune antisocială şi Acţiune agresivă (toate
americani, conform literaturii de specialitate cu au saturaţie pozitivă);
privire la cultura non occidentală (Dressler, 1985),  scalele Acţiune asertivă şi Evitare (au saturaţii
dar şi cu o atitudine antisocială. Aceasta din urmă de semn opus).
se poate interpreta prin faptul că, în general, Rezultatele sunt similare celor obţinute de
acţiunea indirectă („în spatele scenei”) poate fi Hobfoll şi colab. (1998), care, au identificat 3
asociată atât cu intenţii antisociale, cât şi cu intenţii factori care explică 66,6% din varianţă: un factor
prosociale. activ-antisocial (Acţiune agresivă, Acţiune
Astfel, în general, putem concluziona că antisocială, Acţiune instinctivă), un factor activ-
multidimensionalitatea SACS este susţinută de prosocial (Relaţionare socială, Căutarea suportului
intercorelaţiile subscalelor sale. social, Acţiune prudentă), un factor activ-pasiv
(Acţiune asertivă şi Evitare). Acţiune indirectă are
Analiza factorială saturaţii mari pe factorul activ-antisocial.În urma
Analizei componentelor principale, reies, în mod
Ne-am pus întrebarea dacă strategiile de categoric, imagini similiare între rezultatele din
coping ale participanţilor exprimă, într-adevăr, studiul american din 1998 (Monnier şi colab., 1998)
modelul multiaxial al coping-ului. şi cel românesc (Vezi Tabelul 6). În toate
S-a făcut analiza factorială asupra scalelor din eşantioanele, factorii extraşi explică peste 60% din
SACS prin metoda Componentelor principale şi a varianţă.
rotaţiei Varimax, pe sexe, în eşantionul clinic şi în Coping-ul activ versus coping-ul pasiv
cel non-clinic (Vezi Anexa 1). reprezintă o dimensiune validă a coping-ului.
Eşantionul non-clinic, Femei Singura excepţie apare în cazul eşantionului clinic,
Au fost extraşi 3 factori, care acoperă 69,21% bărbaţi, unde Evitare are saturaţii mari în factorul
din varianţa totală (F1: 30,56%; F2:19,91%; activ-prosocial. Studii ulterioare pe populaţii clinice
F3:18,74%). ar trebui realizate pentru a vedea dacă această
Eşantionul non-clinic, Bărbaţi excepţie este confirmată şi în alte populaţii.
Au fost extraşi 3 factori, care acoperă 69,48% Coping-ul prosocial şi cel antisocial au avut
din varianţa totală (F1: 24,75%; F2:23,77%; saturaţii mari în factori diferiţi. Aceasta sugerează
F3:20,96%). faptul că oamenii pot să utilizeze fie coping-ul
Eşantionul clinic, Femei prosocial, fie pe cel antisocial, fie ambele strategii
Au fost extraşi 3 factori, care acoperă 74,46% sau niciuna dintre aceste strategii.
din varianţa totală (F1: 29,25%; F2:27,49%; Rezultatele arată, aşadar, existenţa unui
F3:17,72%). model multifactorial, în care scalele nu se exclud
Eşantionul clinic, Bărbaţi
27
exhaustiv reciproc. Rezultatele autorilor americani dimensiunile antisociale şi prosociale se pot
(faptul că scalele active-antisociale şi active- manifesta la aceeaşi persoană, dar în situaţii,
prosociale vor avea saturaţii în factori diferiţi şi nu contexte şi relaţii diferite. Astfel, afirmă Folkman
într-un factor comun antisocial-prosocial), precum (2004, pag. 753), „a urmări ca subscalele să nu
şi rezultatele obţinute pe eşantioanele româneşti coreleze pentru a obţine o puritate statistică,
confirmă una dintre tendinţele caracteristice eliminând, de exemplu, itemi care corelează inter
instrumentelor de evaluare a coping-ului. Deşi o factori, ar putea avea drept consecinţă o diminuare
scală multifactorială ar trebui să aibă scale care sunt a validităţii instrumentului.”
independente unele de celelalte, acest lucru poate să Aşadar, aceste rezultate sunt, în general,
nu fie valabil în cazul evaluării coping-ului. consecvente cu modelul teoretic propus.
(Folkman, Moskowitz, 2004) Aceasta se datorează S-ar părea că strategiile antisociale sunt mult
faptului că, deşi, din punct de vedere teoretic se mai instinctive decât cele prosociale, care sunt mai
poate face o distincţie clară între concepte, din prudente. Aceasta ar susţine teoriile conform cărora
punct de vedere practic, această distincţie nu mai comportamentul prosocial implică o abordare mult
este atât de evidentă şi tipuri diferite de coping se mai precaută a problemelor, întrucât presupune
manifestă împreună. Mai mult, strategiile de coping luarea în considerare a nevoilor celorlalţi (Triandis
nu se exclud reciproc în mod exhaustiv, astfel şi colab., 1990; Weisz şi colab., 1984).
Tabelul 6. Saturaţiile subscalelor din SACS în factorii extraşi, versiunea americană

(Monnier şi colab., 1998)
Subscale SACS Factor activ-antisocial Factor activ-prosocial Factor activ-pasiv

Acţiune asertivă 0,04 0,08 0,89*
Relaţionare socială -0,14 0,83* -0,11
Acţiune agresivă 0,73* -0,01 0,35
Căutarea suportului social -0,28 0,73* 0,05
Acţiune prudentă 0,34 0,69* 0,22
Evitare -0,07 -0,00 -0,82*
Acţiune antisocială 0,83* -0,22 -0,18
Acţiune instinctivă 0,64* -0,14 0,24
Acţiune indirectă 0,62* 0,37 -0,30
Varianţa reprezentată 26,5 21,6 18,5
Legendă: * = saturaţie cel puţin egală cu 0,4.
Analiza factorială a itemilor din SACS, Itemii din subscalele Căutarea suportului
în eşantionul non-clinic social şi Evitare îndeplinesc această condiţie.
Pentru subscala Relaţionare socială, un singur item
Au fost extraşi 14 factori, care acoperă are cea mai mare saturaţie în alt factor decât restul
66,515% din varianţa totală, vezi Anexa 2: itemilor, iar pentru subscalele Acţiune instinctivă,
F1:8,579%; F2:7,569%; F3:6,023%; Acţiune prudentă, Acţiune indirectă şi Acţiune
F4:5,878%; F5:5,585%; F6:5,372%; F7:4,988%; antisocială, doi itemi au cea mai mare saturaţie în
F8:3,948%; F9:3,853%; F10:3,370%; F11:3,284%; alt factor decât restul itemilor. Aşadar devierile de
F12:2,947%; F13:2,805%; F14:2,316%. la structura aşteptată teoretic sunt relativ mici.
S-a urmărit dacă itemii care fac parte din În cazul subscalelor Acţiune agresivă, Acţiune
aceeaşi subscală au cea mai mare saturaţie în antisocială, Acţiune instinctivă, Acţiune indirectă şi
acelaşi factor. Acţiune asertivă, itemi care fac parte din două
28
subscale au saturaţii mari în acelaşi factor, în Scala Planificare din COPE a corelat pozitiv
următoarele combinaţii: itemi din scalele Acţiune semnificativ cu subscalele Acţiune asertivă,
agresivă şi Acţiune antisocială, itemi din scalele Relaţionare socială şi Acţiune prudentă.
Acţiune agresivă şi Acţiune instinctivă, itemi din Scala Reţinerea de la acţiune a corelat pozitiv
scalele Acţiune antisocială şi Acţiune indirectă, semnificativ cu subscala Acţiune prudentă din
itemi din scalele Acţiune asertivă şi Acţiune SACS.
agresivă. Scala Căutarea suportului social instru-
O explicaţie posibilă ar fi că distincţia dintre mental din COPE a corelat pozitiv semnificativ cu
concepte la nivel teoretic nu mai este atât de subscalele Acţiune asertivă, Relaţionare socială,
evidentă la nivel practic, deoarece mai multe stiluri Acţiune prudentă, Acţiune indirectă din COPE.
de coping se pot manifesta împreuna. În acest caz, Pasivitatea comportamentală din COPE a
itemii „devianţi” fac parte din subscalele care corelat pozitiv semnificativ cu subscalele Evitare şi
măsoară copingul activ-antisocial, între care s-au Acţiune prudentă din SACS.
găsit corelaţii moderate şi ridicate. Subcala Evitare a mai corelat pozitiv
Structura variantei româneşti a SACS se semnificativ cu scalele Negare (0,57*) şi Pasivitate
suprapune într-o mare măsură peste structura mentală (0,61*).
teoretică propusă de Hobfoll şi colab. (1998) în În general, componentele active (Coping
cazul adulţilor din populaţia generală. Structura sa activ, Planificare, Căutarea suportului social
mai eterogenă indică necesitatea unor studii instrumental), respectiv cele pasive (Pasivitate
suplimentare, eventual cu un număr mai mare de comportamentală, Negare) ale chestionarului
participanţi. COPE s-au asociat cu componentele active (Acţiune
asertivă), respectiv pasive (Evitare) ale scalei
SACS şi COPE SACS. Mai mult, subscalele prosociale ale SACS
(Relaţionare socială, Acţiune prudentă) s-au
Pentru a determina măsura în care scalele asociat cu componentele active ale chestionarului
SACS se suprapun cu alte măsurători ale COPE (Coping activ, Planificare şi Căutarea
copingului, s-a administrat COPE simultan cu suportului social instrumental). Face excepţie
SACS unui grup de 25 de adulţi din populaţia subscala Acţiune prudentă, care nu corelează cu
generală, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani. Coping activ. Este interesant de observat că Acţiune
COPE include 14 scale, însă doar 8 vor fi indirectă s-a asociat cu scalele Coping activ şi
luate în considerare aici − cele care se referă în mod Căutarea suportului social instrumental, ceea ce
special la coping activ versus coping pasiv şi la este în concordanţă cu prezumţiile autorilor
coping social. Acestea sunt: Coping-ul activ, versiunii originale, şi anume faptul că dimensiunea
Planificarea, Reţinerea de la acţiune, Căutarea indirectă a coping-ului are o componentă activă,
suportului social instrumental, Căutarea suportului presupune investirea de eforturi pentru atingerea
emoţional, Pasivitatea comportamen-tală, Negarea scopurilor. În studiul original de validare,
şi Pasivitatea mentală. dimensiunea indirectă s-a asociat cu strategia activă
S-au calculat coeficienţii de corelaţie liniară de planificare din COPE, ceea ce ar susţine faptul
Pearson între aceste scale şi subscalele din SACS. că dimensiunea indirectă nu este pasivă, ci poate fi
Rezultatele sunt prezentate în tabelul 7. proactivă (Weisz şi colab., 1984).
Coping-ul activ din COPE a corelat pozitiv
semnificativ cu subscalele Acţiune asertivă,
Relaţionare socială şi Acţiune indirectă din SACS.
Tabelul 7. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele COPE şi scalele SACS

29
COPE SACS
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Coping activ 0,49* 0,48* 0,24 0,13 -0,16 -0,16 0,42* -0,30 -0,07
Planificare 0,46* 0,50* 0,15 0,41* -0,22 -0,18 0,09 -0,14 0,03
Reţinerea de la 0,00 0,39 0,35 0,55** -0,17 0,10 0,07 -0,04 -0,09
acţiune
Căutarea suportului 0,53* 0,58** 0,38 0,67** -0,18 -0,14 0,41* -0,16 -0,29
social instrumental
Căutarea suportului 0,21 0,30 0,33 0,23 -0,21 -0,06 0,11 -0,05 0,03
social emoţional
Pasivitatea 0,01 0,10 -0,21 0,49* 0,10 0,49* 0,42 0,33 0,30
comportamentală
antisocială), 9 (Acţiune agresivă)
SACS şi Chestionarul de coping Eşantionul a fost format din 105 persoane (43
cognitiv-emoţional (CERQ) de bărbaţi, 60 de femei şi 2 persoane care nu au
completat rubrica „sex”), cu vârsta cuprinsă între
Pentru a determina măsura în care subscalele 20 şi 67 de ani (m=38,21; σ=12,50).
SACS se suprapun cu alte măsurători ale Au fost extraşi 6 factori, care acoperă 68,98%
copingului, s-a administrat Chestionarul de coping din varianţa totală (F1: 13,78%; F2:12,63%;
cognitiv-emoţional (CERQ) simultan cu SACS unui F3:12,35%; F4: 10,83%; F5:10,80%; F6:8,58%)
grup de 105 adulţi din populaţia generală.
CERQ este un chestionar care, spre deosebire
de alte chestionare de coping existente, îşi propune
evaluarea exclusivă a strategiilor de coping
cognitiv-emoţional pe care o persoană le foloseşte
după ce trăieşte un eveniment negativ.
SACS este un instrument care evaluează
dimensiunea comportamentală a coping-ului.
Deşi cele două instrumente măsoară acelaşi
construct (strategiile de coping), acestea ţintesc
dimensiuni diferite ale constructului: dimensiunea
comportamentală (SACS) şi dimensiunea cognitivă
(CERQ).
S-a făcut analiza factorială asupra scalelor din
cele două instrumente, prin metoda Componentelor
principale şi rotaţie Varimax.
Tabelul 8. Saturaţiile factorilor extraşi pentru subscalele din SACS şi scalele din CERQ
Scala Factor
F1 F2 F3 F4 F5 F6
Acţiune asertivă 0,179 0,120 0,079 0,871 0,011 0,002
Relaţionare socială 0,061 0,851 0,109 0,004 0,063 0,001
Căutarea suportului social 0,068 0,837 -0,012 0,196 -0,033 0,005
30
Acţiune prudentă -0,029 0,754 0,093 -0,234 0,064 -0,054
Acţiune instinctivă 0,244 0,087 0,520 -0,437 0,028 -0,347
Evitare -0,005 0,111 0,106 -0,851 -0,060 -0,139
Acţiune indirectă -0,018 0,156 0,750 -0,115 0,010 -0,015
Acţiune antisocială -0,002 -0,192 0,846 -0,040 0,072 0,057
Acţiune agresivă 0,129 0,268 0,718 0,233 0,062 -0,085
Autoculpabilizare 0,017 -0,025 0,136 0,113 0,841 0,014
Acceptare 0,228 0,223 -0,141 0,051 0,659 0,063
Ruminare 0,176 -0,042 0,102 -0,099 0,746 0,110
Refocalizare pozitivă 0,662 -0,034 0,194 0,140 -0,087 0,159
Refocalizare pe planificare 0,818 -0,050 -0,056 -0,008 0,174 0,009
Reevaluare pozitivă 0,851 0,072 -0,049 0,006 0,128 -0,117
Punerea în perspectivă 0,662 0,137 0,088 0,038 0,225 0,086
Catastrofarea 0,087 -0,172 0,087 0,261 0,344 0,710
Culpabilizarea celorlalţi 0,061 0,079 -0,122 -0,004 -0,009 0,908
Subscalele din SACS au saturaţii mari în alţi 1. verificarea capacităţilor subscalelor de a

factori decât cei în care au saturaţii mari scalele din discrimina între populaţia clinică şi non-clinică;
CERQ (tabelul 8), ceea ce înseamnă că scalele din între populaţia masculină şi feminină, în funcţie
cele două instrumente măsoară aspecte diferite ale de teoriile din literatura de specialitate;
copingului. 2. analiza corelaţiilor dintre scorurile la SACS şi
la alte instrumente de măsurare a anumitor
Validitatea de criteriu condiţii psihopatologice.
Evaluarea validităţii de criteriu a sub-scalelor

SACS a fost realizată prin:
31
Pentru a stabili validitatea unui test, În tabelele 9 şi 10 se arată comparaţiile între
proprietăţile sale discriminative sunt foarte mediile scorurilor la subscalele SACS, pentru
importante. Atunci când se aşteaptă ca scale grupul de femei şi grupul de bărbaţi, din eşantionul
specifice să aibă medii mai mari în populaţii de adulţi din populaţia generală şi din eşantionul
specifice, acest lucru ar trebui să se reflecte în din populaţia clinică.
diferenţe între mediile scorurilor.
Conform literaturii referitoare la SACS Comparaţie între sexe, în cadrul
(Dunahoo şi colab., 1998) este de aşteptat ca eşantioanelor
bărbaţii să utilizeze mai mult decât femeile strategii
de coping antisocial şi acţiuni agresive, în timp ce Pentru fiecare eşantion s-au comparat mediile
femeile să utilizeze mai mult strategii de coping scalelor între bărbaţi şi femei, folosind testul t
prosocial. Între bărbaţi şi femei nu ar trebui să pentru eşantioane independente.
apară deosebiri în privinţa dimensiunii activ-pasiv.
Eşantion clinic
Tabelul 9. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, în eşantionul clinic
Subscala Bărbaţi Femei t g.l. p

(N=50) (N=61)
m σ m σ
Acţiune asertivă 30,70 5,79 29,49 5,32 1,143 109 0,255
Relaţionare socială 17,24 4,90 17,41 4,96 0,180 109 0,857
Căutarea suportului social 22,24 6,44 22,67 7,06 0,334 109 0,739
Acţiune prudentă 17,72 4,51 17,44 4,04 0,342 109 0,733
Acţiune instinctivă 20,82 4,72 20,48 5,30 0,358 109 0,721
Evitare 18,10 5,11 18,05 5,94 0,048 109 0,962
Acţiune indirectă 9,86 3,06 11,08 3,94 1,793 109 0,076
Acţiune antisocială 11,22 3,55 11,97 4,55 0,949 109 0,345
Acţiune agresivă 13,34 3,46 14,16 4,81 1,047 107 0,298
În populaţia clinică, mediile scorurilor clinică diminuează posibilele diferenţe între coping-
subscalelor nu diferă semnificativ, la pragul p=0,05, ul folosit de bărbaţi şi de femei.
între bărbaţi şi femei. O posibilă explicaţie ar fi Rezultatele arată, însă, diferenţe semnifi-
faptul că severitatea simpto-melor în populaţia cative în ce priveşte coping-ul între bărbaţi şi femei
în cadrul eşantionului non clinic.
32
Eşantion non-clinic
Tabel 10. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, în eşantionul non-clinic
Subscala Bărbaţi Femei t(270) g.l. p

(N=144) (N=195)
m σ m σ
Evitare 13,75 4,39 13,58 4,58 0,345 337 0,731
În eşantionul non-clinic mediile scoru-rilor pentru bărbaţi) şi Acţiune agresivă (media a fost
subscalelor diferă semnificativ, la pragul p=0,001, mai mare pentru bărbaţi).
între bărbaţi şi femei, pentru subscalele Căutarea În baza acestor rezultate, scalele SACS
suportului social (media scorurilor este mai mare dovedesc că au proprietăţi discriminative în acord
pentru femei), Acţiune indirectă (media scorurilor cu asumpţiile autorilor versiunii americane.
este mai mare pentru bărbaţi), Acţiune antisocială
(media scorurilor este mai mare pentru bărbaţi) şi SACS şi alte dimensiuni ale psiho-
Acţiune agresivă (media scorurilor este mai mare patologiei (PDSQ) (Chestionarul de
pentru bărbaţi). Aşadar, femeile utilizează mai mult screening şi diagnostic psihiatric)
strategii prosociale, iar bărbaţii folosesc mai ales
strategii antisociale. Nu s-au raportat diferenţe Pentru a stabili dacă strategiile de coping se
semnificative pentru subscalele Acţiune asertivă şi asociază mai frecvent cu scoruri mari pe diferite
Evitare, care evaluează dimensiunea activ-pasiv a dimensiuni ale psihopatologiei, s-au administrat
copingului, ceea ce corespunde datelor obţinute de SACS şi Chestionarul de screening şi diagnostic
autori în studiile originale de validare (Monnier şi psihiatric (PDSQ) în rândul unui eşantion extras
colab., 1998). În studiul original de validare din populaţia clinică. Grupul clinic a fost alcătuit
(Dunahoo şi colab., 1998), au fost găsite diferenţe din 111 pacienţi psihiatrici
semnificative ale mediilor scorurilor între bărbaţi şi Coeficienţii de corelaţie sunt prezentaţi în
femei, la subscalele Relaţionare socială (media a Tabelul 11, pentru lotul clinic.
fost mai mare pentru femei), Căutarea suportului
social (media a fost mai mare pentru femei),
Acţiune indirectă (media a fost mai mare pentru
bărbaţi), Acţiune antisocială (media a fost mai mare
33
Tabelul 11. Coeficienţii de corelaţie liniară între subscalele SACS şi subscalele din PDSQ
Subscale PDSQ Subscala SACS

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tulburare depresivă -0,177* -0,065 -0,078 0,078 0,003 0,192* 0,045 0,170* 0,099
majoră
Stres posttraumatic -0,071 0,043 0,009 0,055 0,002 0,152 0,055 0,070 0,013
Mâncat compulsiv -0,112 -0,071 -0,046 -0,017 -0,008 -0,089 -0,023 -0,055 -0,010
Tulburare obsesiv – -0,052 0,105 -0,031 0,264* 0,160 0,254* -0,002 -0,005 -0,009
compulsivă
Tulburare de panică -0,100 0,052 -0,042 0,179* 0,016 0,242* -0,011 -0,009 0,025
Psihoză -0,030 -0,137 -0,181* -0,007 0,094 0,268* -0,004 0,075 0,089
Agorafobie -0,099 -0,064 -0,068 0,074 0,039 0,187* 0,007 0,052 0,114
Fobie socială -0,205* -0,031 -0,106 -0,004 -0,009 0,223* 0,012 0,059 0,032
Dependenţă/Abuz de 0,128 0,060 0,056 0,198* 0,074 0,065 -0,049 -0,059 -0,054
alcool
Dependenţă/Abuz de -0,067 -0,023 -0,026 -0,076 0,133 0,150 -0,006 0,132 0,178*
medicamente
Anxietate -0,111 0,082 0,066 0,166 0,041 0,223* 0,142 0,091 0,184*
generalizată
Tulburare de -0,269* 0,037 0,003 0,110 -0,078 0,172* 0,000 0,003 -0,043
somatizare
Ipohondrie -0,165 -0,061 -0,085 0,210* 0,084 0,295* -0,004 0,062 0,090
antisocială), 9 (Acţiune agresivă).
În cazul grupului clinic, scala Evitare a anxietate ale PDSQ.

corelat semnificativ cu mai multe dimensiuni Aceste date susţin faptul că anumite strategii
psihopatologice (vezi Tabel 11). În acelaşi timp, de coping se asociază mai frecvent cu anumite
strategia adaptativă Acţiune asertivă a corelat condiţii psihopatologice şi că un coping asertiv,
negativ semnificativ cu Tulburarea depresivă prosocial ar reprezenta un aspect important al
majoră, Fobia socială şi Tulburarea de somatizare. sănătăţii mentale (Monnier şi colab., 1998;
Strategiile de coping social au corelat negativ cu Folkman, Moskowitz, 2004).
scalele de depresie şi
34
Capitolul 5
Etalonarea SACS
Interpretarea scorurilor la subscalele SACS numai participanţii care au răspuns la toţi itemii din
SACS. Eşantionul final a constat din 339 de adulţi
Pentru toate subscalele SACS este valabil cu vârsta între 18 şi 80 ani, dintre care 144 au fost
următorul fapt: cu cât scorul este mai mare la o bărbaţi şi 195 femei. Media de vârstă a fost de
anumită subscală, cu atât persoana în cauză 30,02 de ani, iar abaterea standard a fost 13,21.
utilizează în mai mare măsură acea strategie de Dintre persoanele care au oferit informaţii
coping comportamental. referitoare la nivelul de educaţie, peste 60% au cel
puţin liceul absolvit.
Date despre eşantionul folosit la Tabelul 12 oferă o descriere a eşantionului
etalonare extras din populaţia generală, folosit pentru
etalonare.
Adulţi din populaţia generală Din cauza existenţei diferenţelor între sexe la
Pentru acest eşantion, chestionarele au fost mai multe subscale din SACS (vezi tabelul 10),
aplicate în perioada februarie-octombrie 2010 unor etaloanele au fost construite pe sexe.
adulţi din populaţia generală. Participanţii au fost Pentru a decide dacă este necesară construirea
preponderent din mediul urban, din judeţele Cluj, etaloanelor pe grupe de vârstă, s-au calculat
Bihor, Maramureş, Iaşi, Bacău. Completarea coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile
chestionarelor s-a realizat pe bază de voluntariat. subscalelor din SACS şi vârstă (tabelul 13).
Au fost reţinuţi în eşantionul utilizat la etalonare
Tabel 12. Structura eşantionului de subiecţi
N Vârsta
minim maxim m σ
Bărbaţi 144 18 75 29,40 12,42
Femei 195 18 80 30,48 13,79
Total 339 18 80 30,02 13,21
35
Tabelul 13. Corelaţiile liniare între scorurile subscalelor şi vârstă, pe sexe
Subscala Bărbaţi Femei

(N=144) (N=195)
r p r p
Acţiune asertivă -0,157 0,060 -0,062 0,389
Relaţionare socială -0,197 0,018 -0,136 0,058
Căutarea suportului social -0,227 0,006 -0,089 0,216
Acţiune prudentă -0,214 0,010 -0,159 0,027
Acţiune instinctivă 0,259 0,002 -0,068 0,342
Evitare 0,190 0,023 -0,009 0,896
Acţiune indirectă -0,085 0,309 -0,187 0,009
Acţiune antisocială -0,009 0,913 -0,170 0,018
Acţiune agresivă 0,066 0,434 -0,122 0,089
Pentru ambele sexe, există mai multe subscale ani − 40 de ani şi 41 de ani – 80 de ani, atunci,
care corelează liniar cu vârsta, semnificativ la pentru ambele sexe, există mai multe subscale ale
pragul p=0,05. căror medii ale scorurilor diferă semni-ficativ între
Dacă se formează grupele de vârstă 18 grupele de vârstă (tabelul 14).
Tabelul 14. Compararea mediilor subscalelor din SACS între grupele de vârstă 18-40 de ani şi 41-75 de ani
Bărbaţi
Subscala 18-40 de ani 41-75 de ani t(270) g.l. p
(N=116) (N=28)
m σ m σ
Evitare 13,28 4,17 15,68 4,85 2,641 142 0,009
36
Femei
Subscala 18-40 de ani 41-80 de ani t(270) g.l. p
(N=152) (N=43)
m σ m σ
Evitare 13,53 4,68 13,77 4,25 0,304 193 0,761
Dar numărul de subiecţi redus nu a permis subscalele Căutarea suportului social (media
construirea etaloanelor pentru grupa de vârstă 41- scorurilor este mai mare pentru femei), Acţiune
80 de ani. Din acest motiv, s-au construit etaloane indirectă (media scorurilor este mai mare pentru
numai pentru grupa de vârstă 18-40 de ani. bărbaţi), Acţiune antisocială (media scorurilor este
Şi pentru grupa de vârstă 18-40 de ani mediile mai mare pentru bărbaţi) şi Acţiune indirectă
scorurilor diferă semnificativ, la pragul p=0,05, (media scorurilor este mai mare pentru bărbaţi)
între bărbaţi şi femei, pentru (tabelul 15).
Tabelul 15. Compararea mediilor scorurilor subscalelor între sexe, pentru grupa de vârstă 18-40 de ani
Subscala Bărbaţi Femei t(270) g.l. p

(N=116) (N=152)
m σ m σ
Evitare 13,28 4,17 13,53 4,68 0,439 266 0,661
37
Etalonarea un test nu poate fi cunoscut. Dar, ştiind scorul pe
care l-a obţinut persoana respectivă la o
S-au făcut etaloane separate pentru femeile şi administrare a testului, se poate determina, cu o
bărbaţii care aparţin populaţiei generale cu vârsta probabilitate P aleasă (de obicei, P=0,95),
cuprinsă între 18 şi 40 de ani. Etaloanele se intervalul în care există şanse de 100xP% să se
regăsesc la sfârşitul acestui capitol, în Anexa 3. găsească scorul real. Acest interval se numeşte
În secţiunea „Interpretarea scorurilor la interval de încredere al scorului real corespun-
subscalele din SACS”, care se găseşte în cadrul zător probabilităţii P.
acestui capitol, ne vom referi la interpretarea Dacă x este scorul obţinut de o persoană la
scorurilor şi la semnificaţia practică a subscalelor test şi se alege P=0,95, atunci intervalul de
SACS. încredere al scorului real este (x-1,96σE, x+1,96σE),
Pentru interpretarea scorului obţinut de un unde σE este eroarea standard de măsură a testului
subiect la o subscală din SACS se transformă acesta în populaţie.
în cotă T, utilizând formula: σE se calculează cu ajutorul coeficientului de
T  50  10 x  m fidelitate al testului, ρ2, şi al abaterii standard a
scorurilor testului în eşantionul de subiecţi extras
unde:
din populaţie, σ, folosind formula:
T reprezintă cota T corespunzătoare scorului
x;  E  1  2
m şi σ sunt media şi abaterea standard pentru
scorurile subscalei corespunzătoare sexului Intervalul de încredere al scorului real are o
subiectului. lungime mică, permiţând o localizare mai precisă a
În Anexa 3, pentru fiecare subscală din SACS scorului real, atunci când eroarea standard de
există câte un tabel care conţine cotele T măsură a testului în populaţie este mică, ceea ce se
corespunzătoare tuturor scorurilor brute posibile şi întâmplă doar dacă testul are o fidelitate mare (ρ2
intervalele de încredere ale scorurilor reale, pentru este mare) şi scorurile sale în eşantionul extras din
probabilitatea P=0,95. Cotele T au fost determinate populaţie variază puţin (σ este mic).
utilizându-se mediile şi abaterile standard ale
Utilizarea cotelor T
scorurilor subscalelor care se găsesc în tabelul 15.
Scorul real al unei persoane la un test este Cotele T servesc la interpretarea scorurilor
media scorurilor pe care le-ar obţine persoana subiectului la o subscală, prin raportarea acestora la
respectivă, dacă i s-ar administra testul de o rezultatele obţinute de persoanele din eşantionul
infinitate de ori, în condiţii diferite. El este extras din populaţia din care subiectul face parte
interpretat ca fiind scorul pe care l-ar obţine (având în vedere sexul său).
subiectul dacă testul ar fi perfect şi ar fi administrat Cotele T mai mari decât 60 sunt considerate
în condiţii ideale. „mari”, iar cele mai mici decât 40 sunt considerate
Evident, scorul real al unei persoane la „mici”. Cele cuprinse în intervalul [40, 60] sunt
considerate „medii”.
38
Utilizarea intervalelor de încredere ale intră la categoria „scăzut”. Aceasta înseamnă –
scorurilor reale comparativ cu grupul său de vârstă şi de sex – că
acest bărbat foloseşte în mod redus strategia de
Intervalele de încredere ale scorurilor reale coping comportamental Acţiune asertivă.
permit compararea persoanelor între ele. Se poate Selectaţi din Anexa 3 tabelul potrivit în
considera că două persoane se deosebesc una de funcţie de subscală. Identificaţi intervalul de
alta în ceea ce priveşte constructul măsurat de o încredere corespunzător scorului brut, prin
subscală, doar dacă intervalele de încredere ale localizarea în tabel a coloanei potrivite în funcţie de
scorurilor reale corespunzătoare cotelor brute ale sexul subiectului. Urmaţi această procedură pentru
acestor persoane la subscală sunt disjuncte (nu au toate subscalele.
porţiuni comune). Atunci când intervalele de
încredere ale scorurilor reale pentru două per-soane Exemplu:
se intersectează, există posibilitatea ca scorurile O persoană de sex masculin de 28 de ani a
reale să se afle în porţiunea comună, fiind egale, obţinut un scor brut de 34 la subscala Acţiune
sau chiar într-o relaţie de ordine opusă celei în care asertivă. Un alt bărbat de 37 de ani, a obţinut la
se găsesc scorurile obţinute la subscală de către cele aceeaşi subscală un scor de 37. Se poate afirma că
două persoane. primul bărbat foloseşte mai puţin frecvent strategii
de coping asertiv decât cel ce-al doilea bărbat?
Instrucţiuni de utilizare a etaloanelor şi a Din Anexa 3 se citesc intervalele de încredere
intervalelor de încredere ale scorurilor reale corespunzătoare probabilităţii
Atunci când folosiţi tabelele de transfor-mare P=0,95.
a scorurilor brute în cote T, selectaţi din Anexa 3  Pentru scorul 34: [29, 39]
tabelul potrivit, în funcţie de subscală. Identificaţi  Pentru scorul 37: [32, 42]
cota T corespunzătoare scorului brut, prin
localizarea în tabel a coloanei potrivite Intervalele au o porţiune comună, intervalul
corespunzătoare sexului subiectului. Urmaţi aceeaşi [32, 39]. Scorurile reale ale celor două persoane se
procedură pentru toate subscalele. pot afla în acest interval, fiind posibil ca scorul real
În funcţie de cota T corespunzătoare scorului al primei persoane să fie mai mic, mai mare sau
brut obţinut, se poate evalua dacă acest scor este egal cu scorul real al celei de-a doua persoane. În
„mic/scăzut”, „mediu”, „mare/ridicat”. consecinţă, nu se poate afirma că cel de-al doilea
De exemplu, un bărbat în vârstă de 30 de ani bărbat este mai asertiv decât primul, chiar dacă
a obţinut un scor brut de 21 la subscala Acţiune primul bărbat are un scor brut mai mic decât cel de-
asertivă. Consultând tabelul de conversie a al doilea.
scorurilor brute în cote T, consta-tăm că scorul 21
are drept corespondent cota T de 20,85, deci o cotă Interpretarea scorurilor la subscalele
T mai mică de 40. În acest caz, un scor 21 pentru SACS
Acţiune asertivă În cazul tuturor strategiilor de coping
comportamental, scorurile ridicate indică utilizarea
frecventă a respectivei strategii, în timp ce scorurile
scăzute se referă la utilizarea mai redusă a aceleiaşi
strategii.
O strategie de coping nu este funcţională sau
disfuncţională în sine, contează frecvenţa cu care
este utilizată, perioada de timp şi nivelul de control
perceput asupra stresorului în cauză. Totodată,
39
interpretarea făcută pe baza scorurilor trebuie să fie indică o utilizare mai puţin frecventă a acestei
personalizată în funcţie de natura stresorului, strategii. În general, arată că utilizarea frecventă a
severitatea percepută a acestuia, de istoricul acestei strategii poate avea efecte pozitive asupra
personal al respondentului, de contextul şi de stării emoţionale de bine (Hobfoll şi colab., 2001).
problemele curente ale acestuia.
Căutarea suportului social este o strategie
Interpretarea celor nouă subscale de coping comportamental prin care persoana
SACS apelează la alte persoane pentru ajutor, sfaturi,
informaţii şi sprijin emoţional, în vederea
Acţiune asertivă este o strategie de coping ameliorării sau a rezolvării situaţiei stresante. Ea se
comportamental prin care persoana abordează sfătuieşte cu familia şi cu prietenii în legătură cu
situaţia/problema stresantă în mod ferm, sincer şi ceea ce are de făcut. Un scor ridicat indică
direct. Aceasta exprimă deschis ceea ce simte, ce utilizarea frecventă a acestei strategii. Un scor
gândeşte şi acţionează în consecinţă, în concordanţă scăzut indică o utilizare mai puţin frecventă a
cu propriile dorinţe şi planuri. Îşi urmăreşte ferm acestei strategii. În general, studiile (Monnier şi
interesele, fără a le face rău celorlalţi. colab., 1998 şi Hobfoll şi colab., 2001) arată că un
Studiile (Folkman, Moskowitz, 2004) arată că scor ridicat pentru Căutarea suportului social poate
aceasta este, în general, o strategie de coping fi asociat unui nivel crescut al stării emoţionale de
comportamental-funcţională. Un scor ridicat la bine.
această strategie se asociază, în general, cu distres
Acţiune prudentă este o strategie de coping
emoţional scăzut, iar un scor scăzut se poate asocia
comportamental prin care persoana îşi evaluează
cu probleme emoţionale sau cu simptome
atent opţiunile înainte de a acţiona şi îşi ia toate
psihopatologice.
măsurile de precauţie pentru a se proteja de orice
pericol. O acţiune prudentă poate implica şi o atentă
Relaţionare socială este o strategie de coping
considerare a nevoilor şi a sentimentelor celorlalţi,
comportamental prin care persoana se alătură altor
înainte de a trece la acţiune. Un scor ridicat indică
oameni pentru a face faţă împreună
utilizarea frecventă a acestei strategii. Un scor
situaţiei/problemei stresante. Ea se implică în
scăzut indică o utilizare mai puţin frecventă a
rezolvarea problemei împreună cu ceilalţi, luând în
acestei strategii.
considerare şi nevoile acestora. Un scor ridicat
indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un Acţiune instinctivă este o strategie de coping
scor scăzut comportamental prin care persoana abordează
problema/situaţia stresantă, bazân-du-se, în primul
rând, pe propriile intuiţii. Aceasta reacţionează
impulsiv, aruncându-se cu capul înainte, fără să se
gândească prea mult la consecinţe. O acţiune
instinctivă poate implica o mai slabă considerare a
celorlalţi şi a nevoilor acestora. Un scor ridicat
indică utilizarea frecventă a acestei strategii. Un
scor scăzut indică o utilizare mai puţin frecventă a
acestei strategii.
Evitare este o strategie de coping

comportamental prin care persoana se angajează în
alte activităţi, pentru a nu se confrunta cu
40
problema/situaţia stresantă. Persoana reduce efortul
sau abandonează angajarea în atingerea scopului Scala SACS evaluează răspunsurile
sau în înlăturarea stresorului. Aceasta se retrage sau comportamentale ale persoanelor atunci când se
aşteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Un confruntă cu situaţii sau probleme stresante.
scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei Instrumentul este construit pornind de la
strategii. Un scor scăzut indică o utilizare mai puţin modelul multiaxial al coping-ului, creat de Hobfoll
frecventă a acestei strategii. Studiile (Folkman, şi colab. (1998) pentru a surprinde diferenţele între
Moskowitz, 2004) arată că evitarea este o strategie bărbaţi şi femei, în ceea ce priveşte coping-ul, fără
de coping disfunc-ţională. Un scor ridicat la această să favorizeze a priori unul dintre sexe. Acest
strategie se asociază, în general, cu distres obiectiv a fost atins prin adăugarea unei dimensiuni
emoţional ridicat şi cu simptome psihopatologice. social-comu-nitare.
Analiza factorială confirmă o dimensiune
Acţiune indirectă este o strategie de coping activ-pasivă, o dimensiune activ-prosocială şi o
comportamental prin care persoana preferă să dimensiune activ-antisocială, pe care a avut
abordeze problema stresantă în mod saturaţii mari şi subscala Acţiune indirectă. Deşi o
„netransparent”, în spatele scenei. O acţiune scală multifactorială ar trebui să aibă subscale care
indirectă implică influenţarea sau manipularea sunt independente unele faţă de celelalte, acest
mediului, a contextului sau a altor persoane în lucru nu este foarte posibil în cazul instrumentelor
vederea ameliorării situaţiei stresante. Abordarea de evaluare a coping-ului. Strategiile de coping nu
indirectă a stresorului poate implica atât luarea în se exclud reciproc în mod exhaustiv, dimensiunile
considerare, cât şi neluarea în considerare a antisociale şi prosociale se pot manifesta la aceeaşi
nevoilor celorlalţi. Un scor ridicat indică utilizarea persoană, dar în situaţii, contexte şi relaţii diferite.
frecventă a acestei strategii. Un scor scăzut indică o Conform modelului teoretic, dimensi-unea
utilizare mai puţin frecventă a acestei strategii. indirectă ar trebui să se asocieze atât cu coping-ul
prosocial, cât şi cu cel antisocial. Analiza factorială
Acţiune antisocială este o strategie de coping nu confirmă, însă, acest lucru. Aceasta distinge
comportamental prin care persoana abordează dimensiunea indirectă de cea activ-pasivă, dar o
probleme/situaţii stresante, urmă-rindu-şi, în primul asociază doar cu coping-ul activ-antisocial. Credem
rând, propriile interese, chiar dacă acţiunile acesteia noi, însă, că apelarea la un mod de abordare a
au consecinţe negative asupra celorlalţi. Un scor problemei direct sau indirect este dependentă de
ridicat indică utilizarea frecventă a acestei strategii. situaţie.
Un scor scăzut indică o utilizare mai puţin Rezultatele referitoare la dimensiunea
frecventă a acestei strategii. indirect-directă nu sunt foarte semnificative.
Aceasta se poate explica prin faptul că scala conţine
Acţiune agresivă este o strategie de coping o singură subscală care descrie această dimensiune
comportamental prin care persoana abordează şi are o colecţie de itemi limitată. Studii ulterioare
problemele/situaţiile stresante rapid, decisiv, pentru sunt necesare în această direcţie.
a-i surprinde pe ceilalţi cu garda jos. O acţiune În concordanţă cu studii anterioare pe
agresivă implică intenţia de preluare a controlului diferenţe de gen, care sugerează că strategiile de
cu orice preţ, dominarea şi dezarmarea celorlalţi. coping ale femeilor se diferenţiază de cele ale
Un scor ridicat indică utilizarea frecventă a acestei bărbaţilor, în special prin tendinţa lor de a utiliza
strategii. Un scor scăzut indică o utilizare mai puţin strategii de adaptare de natură socială (Kessler şi
frecventă a acestei strategii. colab., 1985; Thoits, 1991), studiul nostru arată că
femeile au tendinţa să fie mai prosociale, iar
CONCLUZII bărbaţii mai antisociali. Datele noastre arată că
41
femeile şi bărbaţii nu sunt diferiţi în ceea ce O tendinţă activă, prosocială s-a asociat mai
priveşte dimensiunea activ-pasivă. frecvent cu niveluri scăzute de psihopatologie, iar o
Rezultatele referitoare la sex sunt consistente tendinţă evitativă s-a asociat mai frecvent cu
cu predicţiile noastre. Rezultatele noastre arată că niveluri crescute de anxietate şi de depresie.
atât bărbaţii, cât şi femeile utilizează deseori S-a evitat identificarea „in abstractio” a celor
strategii active atunci când se confruntă cu stresori, nouă tipuri de strategii, ca fiind adaptative sau
dar că bărbaţii vor acţiona mai probabil într-un mod dezadaptative, deoarece funcţionalitatea acestora
în care poate fi ostil faţă de ceilalţi, în timp ce poate fi influenţată de caracteristicile persoanei care
femeile vor aborda problemele într-un mod care le utilizează, de mediul şi de relaţiile sociale în care
presupune şi căutarea sprijinului celorlalţi sau aceasta trăieşte şi se manifestă, de gradul de
relaţionarea cu ceilalţi pentru a face faţă. controlabilitate al situaţiei. Strategiile de coping nu
Cele mai importante teorii ale perso-nalităţii sunt în sine bune sau rele (Lazarus şi Folkman,
descriu coping-ul social, activ ca fiind un element 1984). Calităţile adaptative ale strategiilor de
important al sănătăţii mentale (Monnier şi colab., coping trebuie interpretate în contexte cât mai
1998). specifice. Informaţiile oferite de SACS pot să aducă
o valoare suplimentară oricărui program de
intervenţie, prevenţie sau dezvoltare personală,
deoarece surprind strategiile de coping mult mai
nuanţat, în mediul social în care aceste strategii
sunt, de fapt, puse în practică. Acestea, apoi, pot fi
modificate, schimbate sau învăţate, în funcţie de
nevoile şi de scopurile personale.
Surprinderea dimensiunii sociale com-
portamentale a coping-ului aduce, astfel, o valoare
adăugată teoriei despre coping raportat la diferenţe
de gen.
Studiul nostru de standardizare arată că scala
SACS este un instrument fidel şi valid pentru
evaluarea dimensiunii comportamen-tale a coping-
ului pe populaţia românească.
Studii viitoare sunt necesare pentru a clarifica
relaţia dintre coping-ul indirect şi anumite condiţii
psihopatologice, între anumite strategii de coping şi
trăsăturile de personalitate.
42
BIBLIOGRAFIE
critical evaluation. Journal of Personality and

Amirkhan, J.H.. (1990). A factor analytically Social Psychology, 58, 844-854.
derived measure of coping: the coping Folkman, S., Lazarus, R.S. (1984). An analysis of
strategy indicator. J. Personal. Soc. Psychol. coping in a middle-aged commu-nity sample.
59: 1066–74. Journal of Health and Social Behaviour, 21,
Aspinwall, L.G., Taylor, S.E. (1997). A stitch in 219-239.
time: self-regulation and proactive coping. Folkman, S., Moskowitz, J. (2004).Coping: Pitfalls
Psychol. Bull. 121: 417–36. and Promise, Annu.Rev.Psychol., 55, 745-
Billings AG, Moos RH. (1981). The role of coping 774.
responses and social resources in attenuating Garnefski, Nadia, Kraaji, Vivian, Spinhoven,
the stress of life events. J. Behav. Med. Philip, (2002). CERQ, Manual for the use of
4:139–57. Cognitive Emotion Regulation Questionnaire,
Billings, A..G., Moos, R.H. (1984). Coping, stress Liderdorp: DATEC.
and social resources among adults with Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Ben-Porath,Y., &
unipolar depression. Journal of Personality Monnier, J. (1994). Gender and coping: The
and Social Psychology, 46, 877-891. dual-axis model of coping. American Journal
Carver, C.S., Scheier, M.F., Weintraub, J.K. of Community Psychology, 22, 49-82.
(1989). Assessing coping strategies: a Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Ben-Porath, Y.,
theoreticallybased approach. J. Personal. Soc. Monnier, J. (1998). Gender and coping: The
Psychol. 56: 267–83. dual-axis model of coping. American Journal
Carver, C.S., Scheier, M.F., Weintraub, J.K. of Community Psychology, 22, 49-82.
(1989). Assessing coping strategies: A Hobfoll, S.E., London, P. (1986). The relationship
theoretically based approach. Journal of of self-concept and social support to
Personality and Social Psychology, 56 (2), emotional distress among women during war.
267-283. Journal of Social and Clinical Psychology,
Compas, B.E., Forsyth, C.J., Wagner, B.M. (1988). 4(2), 189-201.
Consistency and variability in causal Hobfoll, S., Schroeder, K. (2001). Distinguishing
attributions and coping with stress. Cognitive between Passive and Active Prosocial
Therapy and Research, 12, 305-320. Coping: Bridging Inner-City Women’s
Coyne, J.C., Gottlieb, B.H. (1996). The mismeasure Mental Health and Aids Risk Behavior,
of coping by checklist. J. Personal. 64: 959– Journal of Social and Personal Relationships,
91 18, 201.
Coyne, J.C., Smith, D.A.F. (1991). Couples coping Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., Monnier, J.,
with myocardial infarction: A contextual Hulsizer, M.R., Johnson, R. (1998). There’s
perspective on wives; distress. Journal of more than rugged individualism in coping.
Personality and Social Psychology, 61, 404- Part 1: Even the Lone Ranger had Tonto.
412. Anxiety, Stress, Coping: An Int. J. 11(2):137–
Dressler, N.W. (1985). Extended family 65.
relationships, social support and mental health Jackson, A.P, Meadows, F., Jr. (1991). Getting to
in a Southern black community. Journal of the bottom to understand the top. Journal of
Health and Social Behaviour, 20, 39-48. Conseling and Development, 70, 72-76.
Kessler, R.C., McLeod, J.D., Wethington, E.
Eckenrode, J. (1991). Introduction and overview. (1985). The costs of caring: A perspective on
În: J. Eckenrode (Ed.). The sex differences in psychological distress. În:
Social Context of Coping (pp. 1-12). New York: I.G. Sarason, B.R. Sarason (Eds.). Social
Plenum. Support: Theory, Research anApplications.
Endler, N.S., Parker, J.D.A. (1990). The Hague: Martinus Nijhoff.
Multidimensional assessment of coping: A
43
Lane, C., Hobfoll, S.E. (1992). How loss affects Theory, research and applications (pp. 107-
anger and alienates potential supporters. 132). New York: Wiley.
Journal of Consulting and Clinical Stone, A.A., Neale, J.M. (1984). New measure of
Psychology, 60(6), 935-942. daily coping: Developement and preliminary
Lazarus, R.S., Folkman, S. (1984). Stress, results. Journal of Personality and Social
Appraisal and Coping. New York: Springer. Psychology, 46, 892-906.
Lester, N., Smart, L., Baum, A. (1994). Measuring Thoits, P.A. (1991). Gender differences in coping
coping flexibility. Psychol. Health 9(6): 409– with emotional stress. In J. Eckenrode (Ed.).
24. The Social Context of Coping (pp. 107-138).
Monnier, J., Hobfoll, S.E., Dunahoo, C.L., New York, Plenum.
Hulsizer, M.R., Johnson, R. (1998). There’s Triandis, H.C., McCusker, C., Hui, C.H. (1990).
more than rugged individualism in coping. Multimethod probes of individualism and
Part 2: Construct validity and further model collectivism, Journal of Personality and
testing. Anxiety, Stress, Coping: An Int. J. Social Psychology, 59, 1006-1020.
11(3), 247–72. Weisz, J.R., Rothbaum, F.M., Blackburn, T.C.
Riger, S. (1993). What’s wrong with enpowerment? (1984). Swapping recipes of control.
American Journal of Community Psychology, American Psychologist, 39(9), 974-975.
21(3), 279-292. Zimmerman, M. (2002). The Psychiatric
Sampson, E.E. (1983). Justice and the Critique of Diagnostic Screening Questionnaire. The
Pure Psychology, New York: Plenum Press. Manual. Los Angeles: Western
Schwarzer, R., Schwarzer, C. (1996). Critical Psychological Services.
survey of coping instruments. In M. Zeidner
& N. S. Endler (Eds.), Handbook of coping:
44

Copingmech New Approach PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copingmech New Approach PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SACS

Scala de abordare strategică a coping-ului

Copyright © 2010 S.C. COGNITROM S.R.L.

Capitolul 5 Etalonarea SACS 35

3 O definiţie general acceptată a coping-ului este aceea oferită

considerate a fi mai folositoare decât strategiile de coping

Descrierea SACS Semnificaţia subscalelor SACS

SACS este un chestionar de autoevaluare, SACS distinge nouă strategii de coping

Adaptarea şi standardizarea Scalei de abordare strategică a coping-ului (SACS)

Obiectiv cu diagnostic de tulburări specifice Axei 1 (DSM-

Tabelul 1. Date demografice, mediile şi abaterile standard ale vârstei participanţilor

Eşantion Frecvenţa Vârsta (în ani)

Total Bărbaţi Femei Interval m σ

Clinic 111 50 61 20-81 46,53 15,20

Nonclinic 443 189 254 18-80 29,95 13,23

Traducerea în limba română (un

Discuţie panel (traducătorul, 3 psihologi Retraducerea

Versiunea iniţială tradusă a SACS

Retroversiunea (un traducător care nu a

Forma finală a versiunii scalei SACS în

Figura 1. Procesul de traducere şi adaptare a scalei SACS pe populaţia din România

Caracteristici psihometrice ale SACS

Subscala Nr. de Eşantionul non-clinic Eşantionul clinic

În general, scalele din SACS au o consistenţă

Scala Test Retest t(46) p

Tabelul 4. Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile la test şi cele la retest

Acţiune asertivă 0,450 0,001

Rezultatele obţinute sunt asemănătoare celor Validitatea scalelor SACS

Tabelul 6. Saturaţiile subscalelor din SACS în factorii extraşi, versiunea americană

Subscale SACS Factor activ-antisocial Factor activ-prosocial Factor activ-pasiv

Tabelul 7. Coeficienţii de corelaţie liniară între scalele COPE şi scalele SACS

Subscalele din SACS au saturaţii mari în alţi 1. verificarea capacităţilor subscalelor de a

Evaluarea validităţii de criteriu a sub-scalelor

Subscala Bărbaţi Femei t g.l. p

Subscala Bărbaţi Femei t(270) g.l. p

Subscale PDSQ Subscala SACS

În cazul grupului clinic, scala Evitare a anxietate ale PDSQ.

Tabel 12. Structura eşantionului de subiecţi

Subscala Bărbaţi Femei

Subscala Bărbaţi Femei t(270) g.l. p

Evitare este o strategie de coping

critical evaluation. Journal of Personality and

S-ar putea să vă placă și