5 descoperiri științifice

interesante din luna martie 2019

5 min. de lectură

De la mult așteptatul alcool ce nu provoacă mahmureală, până la dispozitivele electronice

create din piele de om, iată cinci dintre cele mai importante descoperiri științifice recente, care
fie au făcut valuri, fie au trecut aproape neobservate.

Se pare că 2009 va fi un an captivant pentru știință și tehnologie!

1. Alcoolul care nu provoacă mahmureală

Și Coreea de Nord a căutat „Graal-ul bețivilor”. În 2016, presa la de Phenian a anunțat că

savanții nord-coreeni au creat alcoolul care nu produce mahmureală. Foto: IrishCentral
Prima dintre aceste descoperiri științifice recente este, în același timp, o veste
bună. Cercetătorii au produs o băutură sintetică ale cărei efecte le imită pe cele ale alcoolului,
dar fără să provoace mahmureli.
Băutura, numită Alcarelle, conține o moleculă sintetică ce poate ținti zonele creierului care
provoacă plăcere, evitând cu grijă zonele care cauzează neplăcere. Această moleculă, la fel ca
alcoolul obișnuit, induce starea de euforie stimulând receptorii GABA din creier.

Spre deosebire de alcoolul obișnuit, ocolește receptorii responsabili de efecte secundare

adverse, care provoacă greață. Profesorul David Nutt, care a creat molecula împreună cu
David Orren, și-a pierdut locul de muncă după ce a făcut declarația controversată conform
căreia alcoolul este mai periculos decât Ecstasy și LSD.

În ciuda acestui fapt, Nutt a continuat să încerce să îmbunătățească industria produselor

alcoolice. În acest moment, Alcarelle este disponibil numai pentru teste de laborator.

Băutura încă trebuie testată pentru siguranță și reglementată înainte să fie declarată bună
pentru consumul larg, însă Nutt speră că va ajunge pe piață în cel mult cinci ani.

2. Descoperiri științifice recente din biologie: O

nou specie de broaște

Foto: The Guardian

Un grup de cercetători a descoperit o specie de broaște cu totul nouă în munții din India.
Amfibianul nou-descoperit are o lungime de 2-3 centimetri, pielea maroniu-portocalie,
presărată cu niște pete care seamănă cu stelele.
Savanții au decis să numească specia Astrobatrachus kurichiyana, ceea ce se traduce prin
„broasca-pitic înstelată”. I s-a dat acest nume datorită semnelor distinctive strălucitoare.

Echipa de cercetare, care provine din SUA și India, crede că această broască este ultimul
supraviețuitor al unei descendențe arhaice. Se estimează că cel mai recent strămoș comun a
trăit în urmă cu 57-76 de milioane de ani.

Echipa a descoperit broasca sub o grămadă de frunze moarte, în masivul muntos Ghats de
Vest, în 2010. Evaluările ulterioare au confirmat că este vorba de o specie nouă, descinsă
dintr-o subfamilie cu totul nouă de amfibieni din India și Sri Lanka.

3. Simțul magnetic subconștient

La un anumit nivel, creierul este influențat de câmpul magnetic al Pământului. Foto: The
Guardian
Iată una dintre cele mai interesante descoperiri științifice recente. Oare creierele noastre sunt
capabile să se alinieze cu câmpul magnetic al Pământului? Potrivit lui Joseph Kirschvink,
profesor de geobiologie la MIT, există probe care sugerează acest lucru.

Pentru studiile lor, Kirschvink și echipa sa au așezat participanții într-o cușcă de sârmă cu
șase laturi. Când un curent este transmis prin sârmă, se produce un câmp magnetic similar cu
cel al Pământului (intensitatea și direcția exactă depind de curent).

Apoi, cercetătorii manipulau câmpul magnetic al cuștii, în timp ce o electroencefalogramă

măsura activitatea cerebrală a participantului. Kirschvink a descoperit că undele cerebrale ale
participanților erau similare celor observate în situații de frică, ceea ce sugerează faptul că, la
un anumit nivel, creierele noastre pot simți schimbările din câmpul magnetic.
Un simț magnetic similar – denumit tehnic „magnetorecepție” – a fost observat la câini, vaci,
broaște țestoase și porumbei.

4. Electronice fabricate din piele de om

Foto: NewScientist
Aceasta este una dintre cele mai promițătoare descoperiri științifice recente. S-ar putea ca într-
o zi să construim dispozitive electronice din propria noastră piele.

Melanina, pigmentul responsabil cu coloratura pielii și a părului, ar putea fi un element

constitutiv al implanturilor bionice și al tehnologiei de mâine. Folosind o tehnică nou
descoperită, cercetătorii pot îmbunătăți drastic abilitatea pigmentului de a conduce
electricitatea.

De fapt, savantul italian Paolo Tassini și colegii săi au reușit să crească conductivitatea
melaninei de peste un miliard de ori! În mod tipic, eumelanina, cea mai comună formă de
melanină, este compusă din milioane de folii adunate haotic una deasupra celeilalte.

Cercetătorii au descoperit o metodă de a încălzi materialul în vid pentru a-i îmbunătăți radical
conductivitatea. În timpul procesului, foliile sunt scoase din starea de dezordine și se dispun
într-o configurație paralelă.
Se crede că, în viitor, eumelanina ar putea lua locul metalelor în dispozitivele bioelectronice,
cum ar fi implanturile în creier. Pigmentul este produs în mod natural de corpurile noastre și,
din acest motiv, este mult mai probabil ca sistemul nostru imunitar să-l accepte decât să
accepte o substanță cum este cuprul.

5. Descoperiri științifice recente din genetică:

Reacția rapidă de creștere

Foto: New York Times

Iată și ultima dintre aceste descoperiri științifice recente. Așa cum îți poate spune orice copil
puțin sadic, râma are abilitatea uimitoare de a-și regenera corpul după ce a fost tăiată în
jumătate.

La Harvard, un grup de cercetători explorează originea acestor puteri incredibile de

regenerare, făcând, în același timp, câteva descoperiri legate de genom. Condusă de
profesorul Mansi Srivastava, echipa a identificat gena care controlează regenerarea viermilor.

Această genă, cunoscută ca „reacție rapidă de creștere” (RRC), conduce procesul de

regenerare activând și dezactivând anumite secțiuni din ADN. Acest lucru este făcut posibil
de natura dinamică a ADN-ului, o zonă a biologiei pe care savanții încă o cercetează.

În lucrarea sa, Srivastava explorează și motivul pentru care alte specii care folosesc gena
RRC, inclusiv oamenii, nu sunt capabili de regenerare. Se speră că cercetările ulterioare ne
vor ajuta să înțelegem mai bine ADN-ul – matricea vieții umane – și că ne vor îmbunătăți
abilitățile de regenerare și reparare.