© COPYRIGHT EMET

EDITOR GHIURI SELEGEAN

410610 ORADEA OP 1 CP 243
TEL O723165271 mirele@xnet.ro

ISBN 973 97770 O 7

 DIN
TAINELE
VIE II \ ALE
UNIVERSULUI
PROF. SCARLAT DEMETRESCU

EMET
Vnchin aceast carte genera iei tinere,
care va cunoa te prin ea de unde vine,
pentru ce s-a n scut i unde se duce
dup moartea trupului.

w
%/nchin aceast carte celui care a fost
în eleptul Khaladan, în a c rui cas din
Ierusalim Domnul nostru Isus Christos
a luat cea din urm cin , împreun cu
ucenicii S i, i care s-a întrupat în
neamul nostru, sub numele de Bogdan
Petriceicu Hasdeu.

(Lnchin aceast carte Celui care mi-a

luminat calea vie ii, Celui care de atâtea
ori îmbrac haina de om — Arjuna,
Parsifal, Rasik, Melchisedek, Hermes,
Moise, Osimandias... i totu i este
St pânul suprem al planetei P mânt.
 Precuvântare

m - -am hot rât s dau la iveal acest tratat pentru ca omul s - i potoleasc întrucâtva setea
de a cunoa te marile mistere ce-1 înconjoar .
tiu de pe acum c , dup ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri din lectur , punându- i
întrebarea: „Dar de unde tie autorul c r ii de aceste mistere ale universului?"
întrebarea e fireasc i merit s primeasc un r spuns. Prezenta lucrare este fructul comunic rilor
entit ilor spirituale superioare, Lumini ale Cerului, care au revelat Adev rul câtorva iubi i fra i ai
lor de pe p mânt1. La aceste comunic ri am ad ugat, în prima carte a lucr rii, cuno tin ele ezoterice
publicate pân în prezent, în a doua carte vorbind doar Cerul prin trimi ii s i.
A adar aceast lucrare este un m nunchi de cuno tin e adunate de la diferi i autori, din relat rile
marilor lucizi spirituali pe care i-a avut p mântul pân acum, dar mai ales din comunic rile primite
de la marile Lumini cere ti.
Desigur, adev rurile descrise în acest tratat vor dep i în elegerea mul imii. Numai entit ile
spirituale evoluate le vor în elege, aprecia, sorbi cu nesa , pân la ultima pagin . Cei care înc nu
se ridic la nivelul acestor dest inuiri, vor zâmbi, socotindu-le fantezii, r t ciri ale unor min i
bolnave. Acestora le recomand cu insisten s închid cartea i s nu o mai citeasc , deoarece, într-
adev r, le tulbur mintea i mersul vie ii.
S dea Domnul ca Lumina, ca adev rurile expuse în aceast oper , s se reverse în sufletele
semenilor mei, iar razele ei binef c toare s -i conduc pe calea binelui i a iubirii. Amin!

Ce minte redus avea omul cu mii i mii de ani în urm ! Ce greu î i ducea el traiul, prin câte
suferin e a trecut, urcând treapt cu treapt , pân s ajung la libertatea de azi, la în elegerea
diferitelor fenomene, la cunoa terea legilor fizice, chimice i biologice, care domin i conduc
lumile fizice!
Comparând via a omului primitiv cu aceea a omului din rile civilizate de azi, constat m o
pr pastie imens . într-adev r, în primele timpuri omul era atât de ne tiutor, încât î i ducea via a
aproape ca im animal. Gol, fl mând, gonit de fiare, omul r t cea s - i astâmpere foamea, când pe
marginea m rilor - adunând plantele sau animalele aruncate de valuri, când prin p duri - culegând
fructele arborilor, când prin câmpii - smulgând r d cini i tulpini suculente.
Azi omul civilizat se r sfa în locuin e comode i somptuoase, î i procur hran peste necesar,
se împodobe te cu haine scumpe, iar mintea i se înal de la preocup rile animalice de alt dat la
probleme subtile, inven ii minunate, descoperiri tiin ifice, subiecte care ajung pân la infinit: suflet,
spirit, nemurire, Tat l - Creatorul lumilor.
Cu toat aceast ascensiune infinit a min ii omene ti, adâncindu-se în studiul materiei i al
for elor ce o anim , savantul constat c este înconjurat de o infinitate de enigme, de o serie
nesfâr it de mistere.
într-adev r, suntem foarte departe de punctul de unde am pornit, dar mai este mult pân la
ajungerea progresului final, destinat globului terestru pe care vie uim. Azi comunic m peste m ri
i continente, zbur m spre în l imile cerului i str batem adâncul m rilor. Ne minun m de câte tim,
de câte am realizat, i cu toate acestea, atâtea probleme fr mânt mintea omeneasc , a teptându- i
solu ia, încât ne îngrozim de num rul i profunzimea lor.
Comparând cuno tin ele noastre actuale cu cele pe care ni le rezerv viitorul, ob inem o rela ie
asem n toare cu raportul dintre o pic tur de ap i apa unui ocean. Cunoa tem multe, dar cu toate
acestea, putem spune c nu tim nimic, fa de câte suntem chema i s afl m.

1
Scriem P mânt - când ne referim la planeta P mânt în ansamblul ei, constituit din globul terestru înconjurat de Cerul sau
sferele sale spirituale; scriem p mânt - când ne referim doar la.Terra, globul terestru pe care ne întrup m, coborând din Cer,
pentru a ne face coala planetar .
Aceast regul este valabil i pentru Soare, Lun sau planete.
în aceea i idee, scriem Cer pentru desemnarea sferelor spirituale, a spa iului locuit de entit ile spirituale apar in toare
P mântului sau oric rei alte planete sau corp ceresc; i scriem cer pentru spa iul fizic aflat deasupra orizontului - bolta cereasc
sau firmamentul.
$ Din tainele vie ii i ale universului

Cu mii i mii de ani în urm , gra ie naturii fericite, a p mântului fertil, climatului cald i a unei
rase de oameni ce î i trage originea din noaptea vremurilor, în sudul Asiei i în nord-estul Africii
spiritul uman s-a luminat, a avansat i a emis idei i cuno tin e profunde, juste i cu o în l ime
spiritual umilitoare pentru noi, europenii, care ne credem promotorii civiliza iei, lumin torii omenirii.
Este adev rat c acele cuno tin e înalte nu erau posedate de mul ime, de poporul întreg, ci doar
de preo ime, i dintre ace tia numai de ocupan ii treptelor superioare; secretele fiind transmise doar
ini ia ilor destina i s urce treptele ierarhice ale preo imii.
Poporului ne tiutor i se f ceau servicii i ceremonii impresionante, li se comunicau precepte
morale i cuno tin e folositoare, exoterice - omul simplu fiind determinat s vad lumea i adev rul
sub forme voalate, iar în preot - conduc torul vie ii sale terestre. Cuno tin ele reale, ezoterice, nu
se comunicau vulgului, fiind sub amenin area pedepsei cu moartea.
„Adu- i aminte, fiul meu - spunea preotul brahman noului ini iat - c nu exist decât un singur
Dumnezeu, Suveran al lumilor, Principiul tuturor lucrurilor, pe care tu s -L adori în secret. Dar s
tii, de asemenea, c acesta este un mister ce nu trebuie niciodat dezv luit vulgului stupid. Dac
totu i o vei face, te vor lovi cele mai mari nenorociri."
Numele secret al Tat lui creator — cunoscut doar de preo i i pronun at numai în serviciile i
rug ciunile lor - era cuvântul AUM'. „Sfânta silab , compus din trei litere A-U-M, cuprinde
Trinitatea vedic i trebuie p strat în secret", spunea marele legislator Mânu2, care a tr it în Epoca
Indian , cu mii de ani înaintea vremurilor noastre.
Ideea de a încredin a cuno tin ele înalte numai celor ini ia i, o întâlnim mai târziu, în Epoca
Persan , la vechii per i. în Zend-Avesta3 citim urm torul text: „Curatul, Sfântul, Spiritul primordial
al universurilor - i-o spun deslu it, în eleptule Zoroastnr* - exista înainte de cer, de ap , de p mânt,
de foc, de plante i animale, înainte de omul sfânt, înainte de toate".
La asemenea cuno tin e nu aveau acces decât magii, preo imea înalt a vechilor per i. Vulgul
nu trebuia s le afle, sub pedeapsa de a fi torturat pân la nebunie, ori de a fi supus mor ii.
Ideea p str rii în secret a cuno tin elor înalte o g sim i la evrei. Ilumina ii lor profe i sau
mediumi î i ini iau discipolii în privin a textelor sacre. Mi na5 cuprinde urm torul text: „Este oprit
s vorbe ti chiar unei singure persoane din Merkava6. Doar dac ai în fa un b trân inteligent î i
este permis s -i comunici, în secret, i numai unele din capitolele ei".
„Nu ini ia în aceast tiin teribil inteligen ele slabe, pentru c ea poate s le conduc Ia
nebunie", spunea cabalistul7 elevului s u.

1
AUM (OM) - Verbul divin care desemneaz Sursa divin , cauza primordial a întregii crea ii, Sfera de unde venim i în
care ne întoarcem. Acest cuvânt se pronun din gât c tre buze, fiind compus din guturala cea mai deschis A, din labiala cea
mai închis M, legate prin U. în tradi ia mistic este reprezentat prin treimea literelor ebraice CCK.
2
Mauu (sanscr. - gânditor) - Cel de-al treilea Logos, sau Logos-ul planetar, Guvernatorul unui ciclu evolutiv planetar. El
este Creatorul a tot ceea ce apare în Rondul sau Lan ul planetar pe care îl guverneaz . Orice Rond presupune doi Mânu: unui
produce via a i forma uman la începutul unui Rond; i altul sintetizeaz , ca într-o s mân , bilan ul i rezultatele unui sfâr it
de Rond.
3
Zend-Avesta (zend - lege) - Culegere de texte sacre atribuite lui Zarathustra, ce cuprind invoca ii, imnuri, înv turi i texte
referitoare la ritualuri.
4
Zoroastru sau Zarathustra - Ini iat persan, fondatorul mazdeismului. El recuno tea ca Divinitate suprem pe Ahura Mazda,
înving torul lui Ahriman — principiul r ului.
5
Mi na (ebr. - repeti ie, reiterare) — Culegere de comentarii referitoare 3a Tora.
6
Prin Merkava - Car ceresc - iluminatul p trunde în misterele cele mai intime i profunde ale esen ei i calit ilor
Divinit ii. Prin ascensiunea extatic a lui ne amah - sufletul superior - misticii Merkava ating Heihalot - Palatele, l ca urile
celeste. Purifica i prin ascez , îndeplinind mi vot - comandamente divine i tr ind în Deveikut - ata ament i comuniune intim
cu Divinitatea, mae trii misticii Merkava ating momente de extaz prin contemplarea Numelor divine. Pornind de la viziunea
Carului celest a lui Ezechiel i de la descrierea Tronului divin, Maasei Merkava - Crea iile carului, reprezint împreun cu Maasei
Berei it - Crea iile dintâi, cele dou axe ale tradi iei misticii evreie ti - Cabala. N scut dintr-o revela ie divin , Cabala este
primit de om i transmis prin cuvânt de la om la om, începând cu Mo e (Moise), care a primit-o de la Puterea divin .
înv tura fundamental a misticii evreie ti este cuprins în Sefer lefira - Cartea crea iei i Sefer HaZohar - Cartea
splendorii. Constituit într-un text cabalistic cosmogonic, într-o tiin a limbii sacre, Sefer Ie ira d o interpretare mistic alfabetului
ebraic. Sefer Ie ira este atribuit patriarhului Abraham, care, prin contemplarea literelor ebraice, a p truns sensul revela iei divine.
Literele ebraice sunt considerate vehicole ale potentelor creatoare, for e revelatoare ale Creatorilor - DTI5S Elohim,
valoarea lor numeric având o func ie esen ial în crea ie. Angajat în c utarea Absolutului, misticul este c l uzit de puterea
Cuvântului, a Verbului. Universul verbal, comparat cu un instrument muzical, reprezint scara ascensiunii mistice, limbajul
manifestat de Gândirea divin în momentul crea iei. Crea ia este limbajul exprimat de Gândirea divin , manifestându-se ca putere
creatoare a universurilor. Dup cum crea ia constituie un proces lingvistic i numerologic, omul este chemat s fie atent la
sentimentele i gândurile sale, la cuvintele rostite, la privirele, gesturile i faptele sale.
Rezumând esen a divin i modurile Sale de manifestare, Sefer HaZohar - scris în aramaic i având adaosuri în ebraic
-- este un midra , un comentariu al celor cinci C r i, ale lui Moise, al Cânt rii Cânt rilor i C r ii lui Ruth.
1
Cabali tii, în elep ii Adev rului, cei care doresc s cunoasc Adev rul, comunic prin grai viu înv tura lor. Cabala -
transmiterea tradi iei mistice - se face printr-un mecubal, un cabalist care a primit Cabala, c tre un mecabel. Cabali tii î i transmit
înv tura doar discipolilor trecu i de patruzeci de ani, când sufletul uman - ne amah - a atins maturitatea necesar primirii
Adev rului. Literele ebraice care formeaz cuvântul ne amah - suflet - alc tuiesc i cuvintele mem aua - patruzeci de ani.
Precuvântare

Din aceast mic expunere, pe care nu o mai lungim, se vede preocuparea constant a marilor
savan i de alt dat , de a nu spune adev ruri subtile unor oameni nepreg ti i în p trunderea în elesului
adânc al lucrurilor i faptelor.
Iat trei exemple - la trei epoci i neamuri deosebite - din care se poate vedea c lumea de
jos avea cultul ei special i cuno tin e exoterice despre Dumnezeu i fenomenele din natur , iar
preo imea superioar , st pâna absolut a tuturor bunurilor - i chiar a vie ilor celor de jos - de inea
înaltele cuno tin e ale Adev rului, ale tuturor tiin elor. O condi ie se cerea acestor epoci i neamuri:
cei care primeau cuno tin e din lumea spiritual s fie inteligen i, morali i b trâni.

Din cele enumerate, se pare c atât în India primitiv , atât la vechii per i, egipteni i chaldeeni,
cât i la evreii din cele mai vechi timpuri, capitolul constituirii universului, al existen ei lumii
invizibile, al for elor din natur i al comunic rii cu entit ile spirituale ce au tr it pe p mânt
constituia o tiin secret , plin de mister i pericole, la care avea acces doar un num r redus de
ini ia i.
Existau lucr ri scrise, opere religioase sau filosofice ale epocilor respective: Vedele1, Zend-Avesta
ori Tora2, pe care toat lumea le putea citi, dar tiin a ocult - cu filosofia i practicile ei deosebite,
înv luite în cel mai adânc mister - se transmitea numai oral, celor ale i.
Din noaptea veacurilor, centrul Asiei este locul de origine ai tuturor civiliza iilor lumii vechi,
al credin elor i practicilor profesate de-a lungul timpului, rând pe rând, de toate popoarele, cu
altern ri, cu suprim ri, dar g sindu-le pe toate, sub diferite forme, pân în ziua de azi.
Aceste cuno tin e erau ascunse deoarece se refereau la domeniul înalt al materiilor subtile, al
for elor superioare i legilor guvernatoare ale altor lumi; cuno tin e neîn elese de mintea
nepreg tit a omenirii, mai ales a celei de pe atunci.
Azi omenirea a f cut un pas pe treapta evolu iei, motiv pentru care nu mai este nevoie ca aceste
cuno tin e s fie atât de ascunse. Nu se mai optesc la ureche, nu se mai propov duiesc prin p duri,
temple ori mun i izola i, ca în alte vremuri, ci se scriu i se pun la îndemâna tuturora; dar chiar i
în zilele noastre înc nu pot fi în elese decât de foarte pu ini.
Omul a ajuns azi la un alt nivel moral i intelectual, i pentru a se în l a, i se ofer asemenea
cuno tin e, asimilate cu nesa de cei chema i, de cei preg ti i spiritual. Aceste cuno tin e vor contribui
la schimbarea conduitei omului, la l rgirea orizontului concep iei sale despre via i natur ,
preg tindu-1 pentru o via mai bun i mai iubitoare.
Cititorule, cite te cu r bdare i aten ie aceast carte de tiin i filosofie cereasc , pentru c î i
va lumina i în l a sufletul.

1
Veda (sanscr. - cunoa tere, tiin ) - O culegere de patru c r i sacre ale hindu ilor (Rig Veda, Yajur Veda, Sama Veda i
Atharva Veda) cuprinzând imnuri, incanta ii i formule magice recitate în timpul ritualurilor de sacrificiu, cântece religioase,
formule magice pentru exorcisme i descântece.
2
Tora (ebr. - înv tur , Ar tare) - Este revela ia divin ce st la obâr ia iudaismului. Tora reprezint inten ia Creatorului
exprimat printr-un ansamblu de texte sacre, fiind constituit din Pentateuh, cele cinci C r i revelate ale lui Moise: Geneza,
Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul.
Tora scris este precedat i urmat de o Tora oral . Prin literele i cuvintele sale, Tora exprim Numele divin. Prin Tora,
Divinitatea a creat lumea i prin Tora ne dezv luie scopul S u în momentul crea iei, Numele, atributele i inten iile Sale. Stând
la baza oric rei existen e, Numele divin con ine sensul profund ascuns sub aparen e. Meditând asupra Numelui divin, misticul
ajunge la extaz. Considerând c Limbajul divin este realitatea profund , cabali tii afirm c fiecare lucra exist numai propor ional
cu participarea sa la Numele divin, manifestat în crea ie, fiind esen a ascuns a acesteia.
Tora a fost scris prin intermediul celor dou zeci i dou de litere ale alfabetului ebraic. Prin combinarea acestor litere s-a
n scut crea ia. Legea care a guvernat crearea universurilor st Ia baza na terii limbii ebraice. Prin urmare, meditând asupra
literelor ce formeaz Tora i socotind valoarea lor, vom descoperi tainele crea iei - geneza, scopul i finalitatea ei.
Tora se reveleaz doar celor care respect ale sale mi vot, comandamente divine. Exist patra c i, canale sau trepte de
interpretare ale textelor sacre ebraice, a Sfintei Scripturi:
1. Pe al - sensul litera] al textului;
2. Remez - sensul alegoric;
3. Deru - sensul omiletic, teologic;
4. Soci - sensul mistic.
Cele patru trepte sunt legate între ele i nu se pot separa. Ca urmare, cele trei canale inferioare vor r spândi focul mistic,
lumina c ii lui Sod. Doar dup ce, urcând cele patra trepte de interpretare, în eleptul se va în l a de la sensul literal la cel mistic,
va în elege deplin i limpede toate cele patru sensuri.
Lui Rabi imon bar Yohai, care a tr it în Galileea secolului al l'I-lea al erei cre tine, considerat autorul C r ii Splendorii -
Sefer HaZohar - îi sunt atribuite urm toarele cuvinte: „Nefericire celor ce v d în Tora doar pove ti simple i vorbe obi nuite!
Dac ar fi a a, am putea s redact m i noi o alt Tora, la fel de minunat . Dar adev rul este c fiecare cuvânt din Tora are un
sens superior i un mister sublim, îmbr cate în ve mintele unor pove ti. Nefericit cel ce ia aceste ve minte drept Tora! Dac Tora
ar fi fost f cut din cuvinte i pove ti obi nuite, cum ar fi fost ea proclamat Tora Adev rului, Tora perfec iunii, m rturia autentic
oferit de Divinitate?"
PRIMA CARTE
 Existenta lumilor invizibile

Li timpurile îndep rtate, marii ini ia i comunicau discipolilor Adev rul.

Azi, marile Lumini ale lumii spirituale comunic celor chema i Adev rul. Astfel afl m c în
natura înconjur toare exist o diversitate de materii eterice, de diferite grade, a c ror fine e este atât
de mare, încât sim urile fizice nu sunt în stare s ni le reveleze. Aceste materii sunt animate de unde
vibratorii, diferite de cele care anim materia vizibil , tangibil , în sânul lor existând o infinitate
de vie uitoare, de aceea i compozi ie cu mediul unde tr iesc.
Aceste afirma ii, ca i multe altele, sunt primite azi de lumea savant cu neîncredere, ba chiar
cu ironie, invocând întrebarea: „De ce nu se poate proba existen a acestor materii i for e, de ce nu
pot fi v zute, auzite i pip ite de to i oamenii?"
R spunsul la aceast întrebare este urm torul: Lumile hiperfizice, cu materiile i for ele lor, nu
pot fi v zute i sim ite, nu se poate lua cuno tin de existen a lor, pentru c oamenii nu dispun
deocamdat decât de organele de sim necesare perceperii lumii fizice.
Este adev rat c omul are în fiin a sa - pe lîng organele de sim fizice - i organe de sim
impresionabile de prezen a materiilor invizibile i a entit ilor spirituale vie uitoare în mediile
hiperfizice, dar aceste sim uri dorm, stau latente în fiin a noastr . Numai când aceste sim uri superioare
vor fi puse în activitate, când vor fi chemate la via , omul va deveni un medium între Cer i
p mânt. Din acel moment el va auzi, sim i i vedea materii i fiin e animate de alte for e decât cele
fizice.
Cu alte cuvinte, lumea hiperfizic este pentru om la fel cum este lumea culorilor pentru omul
n scut orb. El va auzi sunetele, va sim i cald sau rece, va pip i lucrurile moi sau tari din lumea
fizic , dar nu va avea nici o idee despre ceea ce înseamn ro u, albastru sau verde. Mintea sa nu
are posibilitatea s defineasc peisajele, perspectivele i culorile, deoarece nu a avut niciodat un
organ capabil de a primi vibra iile luminii, care, sosind pe scoar a cerebral , se transform în no iuni
de culori i forme. In mintea orbului din na tere, lumea vizibil de c tre un om s n tos nu provoac
nici o no iune corespunz toare; îns cu toate c nu o vede, ea exist .
Faptul c cea mai mare parte din omenire nu vede fiin ele, materiile din lumile hiperfizice, nu
este im argument c ele nu exist . Dac printr-o „minune" sau opera ie, orbul din na tere ar dobândi
vederea, la început n-ar pricepe nimic, ar r mâne uluit, dar treptat, f cându- i educa ia vizual a
imaginilor sosite pe cortex, ajunge s ia pe deplin cuno tin i de acest domeniu necunoscut lui
pân atunci.
La fel s-ar întâmpla cu oricare dintre oamenii care dobândesc vederea spiritual . Dac gra ie
unor evenimente neprev zute, unei educa ii sau practici speciale, omul ajunge s - i dezvolte sim urile
superioare ale lumilor suprafizice, ar vedea forme i ar auzi sunete neinteligibile la început, dar
încetul cu încetul, obi nuindu-se cu ele, le va în elege i distinge unele de altele.
Pentru cunoa terea acestei lumi invizibile se cer ani de zile de observa ii i o continu educa ie.
Se petrece acela i fenomen ca în lumea fizic . To i oamenii au ochi; cei s n to i v d lucrurile
i fiin ele, dar oare to i cunosc natura, func ia i rostul lor în angrenajul universului? Sunt necesari
ani de studii pentru a le cunoa te, deosebi i afla rostul în decorul vast al naturii.
Unii oameni afirm : „Deoarece noi, deocamdat , nu sim im, auzim sau vedem aceste lumi
invizibile, înseamn c nu a sosit timpul s le cunoa tem. Când va veni vremea, se vor dezvolta
treptat i sim urile superfizice din noi i atunci le vom cunoa te. La ce bun s ne batem capul cu
ele de pe acum? S termin m cu deplina cunoa tere a lumii fizice, i apoi omenirea va trece i la
cunoa terea lumilor necunoscute".
Argumentul este puternic în aparen , îns gre it în fond, i iat de ce. S presupunem c
suntem chema i neap rat într-o ar îndep rtat , unde va trebui s tr im mul i ani. Ei bine, se cade
s cunoa tem din vreme condi iile în care vom tr i acolo, mediul i influen a lui asupra noastr .
Bineîn eles c ajungând acolo, ne vom adapta, vrând-nevrând, acelui mediu, dar oare nu este mai
bine s cunoa tem din vreme noile condi ii i s ne preg tim pentru ele? Evident c da.
A a fiind, nu numai c nu este de prisos, dar chiar se impune s cunoa tem lumile invizibile,
deoarece cunoscându-le din timp vom ti cum s ne comport m atunci când dezbr când haina
carnal , trupul, vom p trunde în aceste lumi, unde ne vom desf ura existen a în forme noi de via .
Preg ti i ca atare vom fi scuti i s r t cim ani i ani în ne tiin i s pierdem astfel o vreme
îndelungat pân s ne obi nuim iar i cu „noua" noastr patrie spiritual , veche din ve nicia
veacurilor f r num r.
12 Din tainele vie ii fi ale universului - Prima carte

în afara acestui motiv esen ial, se cade s lu m cuno tin de aceste lumi i pentru faptul c ceea
ce vedem pe p mânt nu este decât efectul unor cauze aflate în lumea invizibil . A a de exemplu:
un om simplu constat cum telefonul transmite voci de la un loc la altul, vede cum tramvaiul circul
pe str zi, vede efectul, dar cauza care le pune în func iune - electricitatea - nu o vede, nu o
cunoa te. Acela i raport exist i între lumea fizic i cea hiperfizic . Noi nu vom ajunge s
cunoa tem pe deplin lumea fizic , lumea efectelor, pân nu vom avea cuno tin e despre lumea
invizibil , hiperfizic - domeniul cauzelor tuturor fenomenelor, lucrurilor i fiin elor vizibile pe
p mânt.
Ori de câte ori o problem este complex prin natura ei, se cade s se vin cu exemple cât mai
numeroase. Iat un arhitect decis s proiecteze o cas . Acest om nu va îngr m di material peste
material, f r nici o ordine, f r necesitate i în cantit i de prisos. Mai întâi se folose te de gândirea
i imagina ia sa. î i croie te în minte o form de cas , cu o anumit distribu ie, cu un anumit aspect
i dimensiuni. Dup aceea a terne pe hârtie ceea ce croise mental, i încetul cu încetul, urm rindu- i
imagina ia, face pe hârtie un plan. Dup acest plan, începe construc ia - realizarea fizic a unei
concep ii. Cu alte cuvinte, întâi a fost o crea ie mental , ideal , apoi a urmat realizarea ei într-o
imagine, într-o form a ternut pe hârtie, într-un proiect, i în fine - realizarea ei în lumea fizic ,
cu material fizic. Ideea apar ine Lumii divine; imaginea, planul, apar ine lumii astrale; iar construc ia
fizic apar ine lumii fizice.
Casa, opera fizic este trec toare, pieritoare. Un foc, un cutremur o poate rade de pe suprafa a
p mântului. Proiectul a ternut pe hârtie se poate distruge i el, dar arhitectul are în minte imaginea
casei, care nu se va distruge niciodat . Omul fizic, personalitatea creatoare va pieri i ea, dar
imaginea, crea ia sa mental , va dura în vecii vecilor în lumea invizibil , unde s-a imprimat ca pe
o plac fotografic .
într-adev r, universul este plin de o sum de materii extraeterate, numite fluide'. Aceste fluide
au, printre alte însu iri, calitatea de a fixa pe ele imaginile, ideile emise de oameni, îngeri, supraîngeri
i alte entit i spirituale. Cu alte cuvinte, în spa iile infinite se g sesc arhivele2 naturii, unde se
imprim toate gândurile, evenimentele i sentimentele omenirii, fie întrupate, fie destrupate.
Tot ce exist pe p mânt - aer, ap , mun i i câmpii, flora i fauna, totul are influen asupra
omului. Dar în afar de influen ele lumii vizibile, asupra fiec ruia din noi se exercit influen e i
mai mari, i mai puternice - influen ele lumilor invizibile. Noi suntem, la un moment dat, rezultatul
influen ei mediului vizibil i invizibil asupra noastr , i al muncii depuse de spirit - st pânul
trupului - potrivit evolu iei sale.
S nu credem c tim tot ce ne înconjoar . Chiar în lumea fizic - tangibil , vizibil i cercetat
cu sim urile noastre - se petrec o mul ime de fenomene de care r mânem ne tiutori, pentru c
sim urile noastre m rginite nu ni le fac cunoscute. De exemplu, se afl înaintea noastr o statuie.
Undele luminoase c zute pe aceast form se reflect i vin la ochii no tri, de unde sunt transmise
la centrul v zului aflat pe cortex, de aici la suflet, i prin intermediul sufletului con tiin a noastr ,
spiritul, traduce aceste vibra ii în culoare i form .
Dar oare cunoa tem noi totul despre aceast lumin ? Nu, i iat de ce. Se tie c lumina ce
scald cu vibra iile ei suprafa a p mântului, vine de la soare. Dac facem s treac printr-o prism
o raz de lumin , vom vedea c ea se descompune în mai multe fâ ii colorate, care întâlnind un
ecran, ne dau spectrul solar, compus din apte culori: ro u, portocaliu, galben, verde, albastru,
indigo i violet. Noi atât vedem cu ochii. Cu toate acestea, adev rul este c fâ ia de lumin mai d
na tere, trecând prin^prism , i altor culori, unele înaintea ro ului - infraro u, i altele dincolo de
violet - ultraviolet. într-adev r, dac punem o lentil în dreptul spa iului gol dinaintea ro ului i
a ez m în focarul acestei lentile o bucat de fosfor, vom vedea c fosforul se aprinde, deoarece
razele obscure, invizibile ochiului nostru, trecând prin lentil , s-au concentrat, s-au manifestat sub
form de c ldur , aprinzând fosforul. Prin urmare, înaintea ro ului exist unde vibratorii produc toare
de c ldur .
Dac punem la finele spectrului un paravan i al turi de el o plac uns cu o solu ie de cianur
de potasiu, vom vedea cum aceast plac se va lumina sub ac iunea razelor ultraviolete.

1
Fluidul este o materie format din particule infinit de mici, de natur electric sau magnetic . Aceste particule ofer un
suport energetic pentru informa ii mentale i sentimentale organizate în diver i algoritmi. In func ie de gradul evolutiv al vibra iilor
i algoritmilor care anim aceste particule, exist o scar infinit de calit i ale fluidelor, de la cele inferioare, ce înso esc pietrele,
pân la cele superioare, care intr în constitu ia Divinit ii.
2
Arhiva Aka (sanscr. - eter, fluid) - Cronica sau memoria spiritual permanent a tuturor vibra iilor din univers.
Existenta lumilor invizibile 13

A adar, exist în razele soarelui culori infraro ii i ultraviolete, invizibile ochilor no tri, dar
sesizabile prin efectele lor.
Dup cum ochiul nostru nu vede decât între anumite limite, urechea noastr nu aude decât
sunetele produse în aer cu o frecven între 32-36.000 de vibra ii pe secund . Or în natura fizic
înconjur toare se produc vibra ii de o frecven mai înalt de 36.000 Hz i mai joase de 32 Hz; dar
urechea noastr nu le percepe, nu le aude, ca i cum n-ar exista.
De aici tragem concluzia c suntem sc lda i din toate p r ile de vibra ii - unele transmise prin
aer, altele transmise prin eter - de care îns nu avem cuno tin , pentru c nu de inem organe
potrivite recep ion rii lor.
A a de exemplu electricitatea - ale c rei unde se transmit prin eter - are de la 1.046.000 pân
la 35.000 milioane vibra ii pe secund . Fluidul electric ce se scurge pe firele electrice nu este v zut
de ochiul nostru, pentru c vibra iile sale au o frecven foarte mare. Dar imediat ce curentul electric
întâmpin o rezisten în drumul s u - un filament de bec electric - num rul vibra iilor prin eter
scade între 350 milioane i 760 milioane de vibra ii pe secund , filamentul devine luminos i ochiul
nostru vede lumina.
Pân în prezent se cunosc 63 categorii de vibra ii, din care fac parte undele hertziene, undele
nancy, undele x, y etc. Din acestea, noi nu percepem decât opt categorii, prin urmare avem cuno tin
de prea pu in.
S presupunem c nervul optic n-ar dispune de sensibilitatea dobândit pân în prezent; desigur
n-am avea nici o cuno tin de lumina soarelui, atmosfera din jurul nostru fiind întunecat . S
presupunem acum c nervul ochiului ar fi impresionabil de undele electrice; în acest caz noi am
vedea totul în jurul nostru, gra ie luminii emise de electronii care ne înconjoar din toate p r ile.
Astfel n-ar mai fi pentru noi, nici noapte, nici zi, ci o lumin continu , atâta vreme cât electronii
vor fi mâna i mereu în vârtejul infinit de rapid al mi c rii lor de rota ie i revolu ie.
Având în vedere acest principiu, în elegem facultatea v zului i auzului spiritual a unor persoane
numite clarv z toare sau lucide.
Cu to ii primim vibra ii din lumea hiperfizic , dar r mânem nesim itori la ac iunea lor, deoarece
con tiin a noastr nu r spunde la influen a lor, nu sesizeaz sosirea lor. Clarv z torii, lucizii, primind
aceste vibra ii, le în eleg, con tiin a lor ia act de prezen a lor, i ei v d fenomene, fiin e, materii i
for e la a c ror descriere r mânem pe gânduri.
Evident c i între lucizi exist diferite grade: unii v d bini or, al ii bine i al ii foarte bine, la
fel ca în cazul v zului fizic comun. Pentru ace ti oameni, vederea în lumea invizibil este un act
involuntar - privesc i v d. Ei pot vedea i cu ochii deschi i i cu ochii închi i, ceea ce denot o
independen între vederea fizic i cea spiritual . Ei v d cartea pe care o au în mân , dar în jurul
ei, prin ea i dincolo de ea v d lumea invizibil .
în aceast lume, luminoas prin ea îns i, prin care circul valuri de materii subtile, se vede o
mi care deosebit de rapid în toate direc iile. Prin urmare lumea invizibil este i ea material ,
animat de numeroase for e, desf urate conform unor anumite legi. Aceste materii sunt de diferite
densit i, formate fiecare din particule eterice de anumite dimensiuni i constitu ii, materii dispuse
unele deasupra altora, conform fine ii lor, dar în acela i timp p trunzându-se rând pe rând, cele mai
fine pe cele mai grosolane, sau cu particule mai mari. Vom descrie aceste materii dispuse în zone
diferite, unele deasupra altora, în decursul capitolelor urm toare.

în peregrinarea lui pe calea evolu iei, timp de mii i milioane de ani, omul abia a ajuns s - i
dezvolte inteligen a. Gra ie acestei inteligen e, el face azi descoperiri din ce în ce mai numeroase
i mai uimitoare. Dup scurgerea a mii^ i mii de ani i veacuri, omul va deveni mai bun i mai
în elept, iubind tot ceea ce-1 înconjoar . în fine, când evolu ia omeneasc va fi spre sfâr it, pe lâng
o înalt inteligen i o bun tate îngereasc , omul va dobândi puteri deosebite, for e divine. Atunci
se va termina evolu ia omenirii pe aceast planet . Masa umanit ii înaintat astfel, ridicat pân
la termenul final al existen ei sale terestre, va trece pe un alt corp ceresc, pentru a- i continua
diurnul evolutiv infinit, iar cei înapoia i, întârzia ii, vor fi trecu i prin întrup ri, pe un alt glob, de
aceea i natur cu P mântul, ca s - i continue drumul neterminat.
Constat m c evolu ia omului necesit multe secole, i totu i fiecare dintre noi poate gr bi sau
scurta durata acestei evolu ii. Aceasta presupune o metod special , o hot râre nestr mutat , sacrificii
mari, adic via a sfin ilor, a marilor mistici sau a yoghinilor. Prin alimenta ie i medita ie, prin
retragerea departe de vâltoarea lumii, prin sfin enia, iubirea i jertfa manifestat pentru tot ce a creat
Tat l i prin rug ciunile lor nesfâr ite, ace ti oameni ajung s - i activeze spiritul, dezvolt for ele
14 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

latente ascunse în adâncul lor, se ilumineaz i dobândesc puteri divine i cuno tin e ignorate de
omenire. Din rândul acestor oameni ie eau savan ii de alt dat , întemeietorii unei tiin e vaste, din
care s-a oferit omenirii numai atât cât putea pricepe i avea nevoie pentru avansarea ei.
Bietul savant de azi se str duie te s tie ce este eterul, cum este constituit atomul. Se zbate
în ipoteze asupra vie ii, a constitu iei lui, dar nu va cunoa te tainele vie ii decât în ziua în care î i
va ilumina fiin a printr-o via moral , corect , conform legilor divine - de blânde e i iubire
pentru tot ce exist în jurul s u. Numai atunci spiritul s u va lucra puternic prin cuirasa, prin
înveli ul s u trupesc, i va vedea cu ochii spiritului atomul mare cât roata plugului, îi va vedea
constitu ia, va în elege via a i evolu ia ei. Numai atunci când trupul s u, când sistemul s u cerebral
va ajunge s vibreze ca i atomul, savantul modern va ajunge s cunoasc mai mult. Arunci nu va
mai exista pentru el nici un mister privitor la atom. Va cunoa te rând pe rând toate materiile
invizibile, toate foi ele ce lucreaz asupra lor i toate cauzele fenomenelor petrecute în natur .
Reducând totul la materia fizic i la legile ce o st pânesc, savantul de azi nu poate, tocmai
datorit acestui materialism feroce, s se înal e în sfere mai înalte, s cunoasc materii, legi, for e
i fiin e mai subtile, decât cele cunoscute în jurul s u din copil rie.
In antichitate, cei dota i cu inteligen , cei preg ti i de natur , se puneau sub conducerea unui
mare preot, sfânt în conduita lui i versat în cuno tin e oculte i ale naturii. Acesta, timp de 20-30
de ani, îi pov uia pe discipoli, le descria i ar ta experimental tot ceea ce se refer Ia om i natur .
In tot acest timp discipolii, erau inu i în locuri retrase, în plin natur , feri i de influen ele lumii,
de gândurile ei josnice, de pornirile ei p tima e, de influen ele ei magnetice. Somnul, alimenta ia,
b ile i exerci iile fizice, antrenamentele mentale i rug ciunile, toate erau reprezentate i executate
cu scrupulozitate. An de an, se dezvolta în ei vederea în lumea invizibil i auzul în lumea t cerii,
a celor f r glas.
Când discipolul dobândea aceste dou instrumente de cercetare a naturii, dincolo de materia
tangibil i analizabil , marele guru, ini iat sau preot, începea s -i descrie lumea fizic i lumea
hiperfizic . Ii f cea cunoscut matematica, biologia, chimia i a a, rând pe rând, tot ce înconjoar
pe om, natura întreag . O dat intrat în st pânirea lor, trecea la studiul foi elor i materiilor superfizice,
a materiilor eteriforme, a fiin elor invizibile ochilor fizici. Când - dup ani de zile - î i însu ea
întreg acest domeniu, trecea la cunoa terea originii i a crea iei universurilor, a vie ii i a tuturor
fiin elor.
Dup aceea î i încheia cariera de discipol cu aflarea celor mai înalte cuno tin e îng duite unui
muritor - no iuni referitoare la Creatorul lumilor i atributele Sale.
Din ziua când a reu it s - i înfrâneze sim urile i dorin ele, s - i ordoneze gândurile, s resping
influen ele semenilor s i, el ie ea în lume, p ea în mijlocul omenirii, devenea la rândul s u o mare
lumin spiritual .
De acum înainte, cunosc tor a ceea ce exist pe p mânt i în Ceruri, el poate s - i lase trupul
pe pat, la umbra unui copac, într-un loc retras, iar împreun cu o parte din sufletul s u s ias i
s se îndep rteze de trup, s se ridice în spa iu, ca un nor nev zut, i acolo s vad , s cerceteze,
s aud i s primeasc sfaturile marilor Lumini spirituale, înaltele entit i spirituale diriguitoare ale
evolu iei lucrurilor i fiin elor de pe planeta noastr .
în aceast faz , ini iatul posed puteri deosebite; poate face ceea ce omul nume te „minuni"1.
El se ridic în aer, merge pe suprafa a apei, st în mijlocul fl c rilor, se face invizibil, vindec boli
i face o seric nesfâr it de fapte, pentru c tie s mânuiasc toate materiile, cunoa te secretul
legilor ce le guverneaz , realizând — asemenea unui mic creator — orice dore te. Vai lui dac o va
face din vanitate sau împotriva semenilor s i!
Un asemenea om era privit - cum ar fi privit i azi - ca un supraom, respectat de to i. De la
ace ti ini ia i au r mas pân în zilele de azi ceea ce se mai cunoa te, ca tradi ie, despre lumea
superfizic .

' Anumite fenomene i activit i spirituale sunt în mod gre it denumite „minuni" sau „fenomene paranormale", ele fiind cât
se poate de normale. Dac în urm cu câteva sute de ani i s-ar fi prezentat omului imaginea unui televizor, el ar fi spus c este
vorba de ceva paranormal i cu toate acestea televizorul este azi foarte normal chiar i pentru cei mai ne tiutori copii. Mai
paranormal este faptul c de i suntem crea i de Tat l i vie uim în crea ia Sa, ne sustragem mereu de a-I fi recunosc tori i de
a ne considera adev ra ii S i copii.
i
 15

Corpul fizic al omului

Corpul fizic serve te spiritului drept instrument prin care observ , înva i se manifest în
lumea fizic . Acest corp este format din materie fizic aflat sub patru st ri distincte unele de altele:
solid , lichid , gazoas i eteric sau radiant . Dintre aceste patra st ri ale materiei fizice, tei sunt
vizibile, tangibile i analizabile, iar a patra - cea eteric - este invizibil , imposibil de captat i
analizat în laboratoarele actuale. Din aceast cauz suntem nevoi i s distingem, în coipul nostru
fizic, dou p r i: trupul1 i corpul eteric.

Trupul

Trupul este partea cea mai dur a corpului nostru fizic, fiind învelitoarea exterioar a fiin ei
noastre reale, a entit ii spirituale2. Format dintr-un complex de celule orânduite în organe, reunite
în sisteme, grupate la rândul lor în diferite aparate3, trupul desf oar diverse func ii biologice.
Fiecare celul este alc tuit din molecule i acestea din atomi. Atomul se comport în lumea
fizic precum o fiin vie, fiind capabil s duc o via independent . Ca orice fiin , atomul are
o con tiin proprie, extrem de redus , dar nu mai pu in real ; form de con tiin pe care noi,
p mântenii, nu o putem aprecia.
Pân azi s-au descoperit 92 de categorii de atomi, constituind elementele chimice4 ale lumii
fizice. Cum toate organele, toat materia gazoas , lichid sau solid a trupului nostru, sunt formate
din asocierea acestor elemente chimice, trupul s-a mai numit i corp chimic.

' Pe parcursul întregii lucr ri vom folosi termenul de trup în Ioc de corp carnal sau corp de carne.
2
Entitatea spiritual , spiritul sau duhul este format din scânteia divin învelit de perispirit sau înveli urile fluidice prin care
scânteia divin evolueaz în crea ie.
Cabala împarte omul în trei p r i fundamentale:
1. Nefe - corpul eteric sau principiul vie ii ce st la baza corpului fizic i al existen ei concrete. Nefe este for a care
contribuie la construirea trupului. Cabala ne spune c nefe se introduce în s mân a b rbatului când se une te cu so ia sa. Dup
ce omul, duhul, a p r sit lumea terestr , nefe înconjoar mormântul s u;
2. Ruah - suflu, via , sufletul format din corpul dorin elor i mentalul concret, este un mediator între nefe i ne amah.
Ruah nu este atât de sensibil la influen ele lumii exterioare ca i nefe i cuprinde personalitatea sau ego-ul. Plutind între activ
i pasiv, între interior i exterior, ruah reprezint leg tura dintre spirit i materie, unind în om lumea intern cu cea extern ;
3. Ne amah - „arborele vie ii", este spiritul ce cuprinde voin a, inteligen a i memoria. Este în leg tur cu Divinitatea,
astfel c ruah i nefe ajung la Sursa divin prin ne amah. P trunzând în ne amah, Divinitatea îi d via lui ruah i nefe .
Nefe i ne amah sunt esen e diferite - ca uleiul i apa - între care nu poate exista o conexiune direct . Din acest motiv
este nevoie de un mediator, de ruah, care le une te. Nefe , ruah i ne amah nu sunt complet distincte i separate ci se interfereaz
asemenea culorilor spectrului, care de i sunt succesive se topesc una în alta. Dup moartea biologic , nefe , ruah i ne amah se
separ de trap i se înal fiecare în sfera de unde au venit.
în loc s - i ia energia din Cer, tr ind în Divinitate i primind de la Ea în mod constant spiritualitatea de care are nevoie, omul
î i îndreapt aten ia mai mult spre p mânt, spre lumea terestr , se afund tot mai mult în dragostea de sine i în senzualitate,
absorbind energie din sufletul p mântului. Ca urmare ruah s-a îndep rtat de ne amah i s-a ridicat deasupra acestuia, preluând
guvernarea fiin ei umane. Prin involu ie, partea inferioar a lui nefe , fiind ini ial un corp de lumin , a devenit un trup îmbr cat
în piele, în acest fel omul a fost descompus în cele trei p r i fundamentale ale alc tuirii sale - spirit, suflet i trap.
3
Organismul uman, trupul, cuprinde:
I. Aparatul de sus inere i mi care, compus din sistemul osos, articular i muscular;
II. Aparatul de transport al materiei, cuprinzând sistemul cardiovascular - cu rol de a vehicula oxigenul i substan ele
nutritive spre esuturi, luând de acolo produsele de dezasimila ie, pentru a fi eliminate, i sistemul nervos periferic - cu rolul de
a conduce stimulii nervo i;
III. Aparatul de import al materiei, asigurând, prin sistemul respirator, introducerea în organism a oxigenului - respira ia,
iar prin sistemul digestiv, introducerea hranei - nutri ia;
IV. Aparatul de eliminare al materiei, format din sistemul urinar i genital;
V. Aparatul de corela ie al organismului, cu rolul de a uni într-o entitate individual componentele sale:
1. sistemul granuolar subdivizat în: a) sistemul hematopoietic, ce reface elementele sanguine i b) sistemul
endocrin, cu rol de a produce hormonii, mesagerii chimici de leg tur între componentele organismului;
2. sistemul nervos central, numit sistem cerebrospinal sau nevrax, format din m duva spin rii i encefal, având
rolul de a comanda întreaga organizare individual , întregind-o ca entitate în mediul extern i intern.
Dup Cabala, omul reprezint modelul de alc tuire al cosmosului, prin principiile constitutive identice. Astfel, dup cum
planetele se grupeaz între ele pentru a forma sisteme solare, organele omului se grupeaz în sisteme, alc tuind aparate, care
genereaz func ii variate. Dup cum via a universurilor este între inut de curen i vitali, alc tui i dintr-un num r infinit de fiin e
ultramicroscopice, ce scald astrele i planetele, r spândind principiul vie ii, via a omului este între inut de curentul sanguin,
format din globule receptoare i purt toare de via , care scald i regenereaz organele, antrenând elementele inutile.
4
în prezent se cunosc 109 elemente chimice, grupate în tabelul periodic al elementelor.
16 ( Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Pentru a servi cât mai bine spiritului, suntem chema i s procur m trupului alimente din cele
mai apropiate de natur , f r s fie prelucrate printr-o serie nesfâr it de procese fizice i chimice.
Aceste alimente trebuie s formeze, prin absorb ie i asimilare, un vehicol sensibil, bun reflector în
exterior al voin ei spiritului, i bun receptor al impresiilor lumii fizice i astrale.
Pentru ca trupul s r spund la interven iile lumii astrale i s redea fidel i integral manifest rile
duhului, trebuie hr nit cu alimente vegetale i produse lactate în propor ii i sub forme cât mai
asimilabile. Vom evita carnea, dulciurile, b uturile alcoolice, tutunul i cafeau. Aceste substan e,
introduse în corpul nostru fizic, îl întunec , f cându-1 nesim itor la vibra iile eterice, venite din
lumea invizibil sau de la entitatea spiritual aflat în interiorul s u, devenind astfel un r u interpret
al voin ei spiritului.
Se impune eliminarea alimentelor de origine animal din via a noastr , sau m car consumarea
lor în cantit i cât mai reduse. Evident c în regiunile reci, unde vegeta ia este foarte s rac , sau
în zonele cu un regim climateric variabil, în timpul iernii când vegeta ia doarme, omul va fi nevoit
s consume i alimente de origine animal .
S-ar p rea c via a este imposibil f r alimente de origine animal , dar cu toate acestea, sute
de milioane de oameni tr iesc în diferite regiuni ale p mântului, fiind deplin s n to i i inteligen i,
hr nmdu-se cu vegetale. Este doar o problem de obi nuin .
în fiecare particul de aliment exist via , 'cu atât mai vie, mai puternic , cu cât fiin a din care
provine alimentul respectiv apar ine unui regn mai înalt pe scara evolu iei. Celulele animale au o
individualitate mai puternic decât cele vegetale i incomparabil mai vibrant decât particulele
minerale. Aceast facultate de individualizare a celulelor animale face ca alimentul de origine
animal s fie greu digerabil i asimilabil, necesitând o mare cheltuial de energie i fiind asimilat
numai par ial.
Dar ceea ce contribuie la îngreunarea asimil rii alimentelor de origine animal sunt fluidele
eterice animale ce le înso esc, purtând în ele toat animalitatea, toate înclin rile vie uitorului din
care au provenit, toate tendin ele i brutalitatea sa.
Poate c , asemenea plantelor, i omul va avea facultatea de a se hr ni numai cu substan e
minerale, pentru c ele posed o foarte mic energie vital , motiv pentru care sunt u or supuse
prefacerilor. Atunci am consuma mai rar i în cantit i mai mici decât acum, când având un regim
alimentar de origine animal suntem nevoi i s mânc m mult i de multe ori pe zi. Poate c va veni
odat vremea când omul se va hr ni cu alimente concentrate, de natur mineral , chimic , sub
form de pastile, care nu vor cere timp atât de îndelungat pentru digestie, absorb ie i asimila ie,
r mânând organismului un mare spa iu de timp pentru odihn sau alte preocup ri.
întrebuin area unui aliment de origine animal are ca urmare introducerea în trupul nostru a
prea multe elemente chimice - fosfa i, carbona i i sulfa i - care, purta i de sânge în toate celulele,
se depun în pere ii vaselor sanguine, i din elastice le fac rigide. Aceste elemente chimice, ca i
altele, create în trupul nostru prin diferite combina ii chimice - ura i i oxala i - n v lesc în
esuturile organelor i astfel, încetul cu încetul, organismul întreg î i pierde plasticitatea, vigoarea
de mai înainte, devine rigid, î i reduce activitatea i b trâne ea sose te mai devreme decât ar fi
timpul; ca urmare, p rul cade, din ii se cariaz , pielea se zbârce te, mu chii devin flasci i activitatea
total a organismului se încetine te. în modul acesta, trupul nu mai corespunde cerin elor spiritului,
acesta fiind nevoit s -1 p r seasc .
Dac am c uta s introducem în trupul nostru numai alimente cu rol de între inere i reparare
al organismului - care se uzeaz prin îns i func ionarea sa - alimente care nu-i fac r u, nu-i distrug
esuturile i nu-i înt resc organele, vigoarea s-ar men ine mult vreme, b trâne ea sosind mai târziu.
Este necesar ca atâta timp cât st m pe p mânt, s fim pe deplin s n to i, pentru a culege cât
mai multe înv minte, prin intermediul c rora spiritul s se lumineze, s evolueze din ce în ce mai
mult, iar con tiin a noastr s se ridice i s devin cât mai clar .
Deoarece nu exist aliment, fie de origine vegetal sau animal , care s nu con in elemente
ce solidific i înt resc esuturile, se cere — mai ales în a doua jum tate a vie ii — ca m car apa1
pe care o bem s fie cât mai s rac în s ruri minerale, în special carbona i de calciu.
Dar regimul ideal este cel al fructelor i semin elor. Ele con in ap curat , substan e zaharoase
u or asimilabile i albumine, sub forma cea mai simpl , u or de descompus i asimilat de organism.

1
Apa absoarbe cu u urin fluidele, p strând în moleculele ei memoria trecutului; ea poate fi u or înc rcat cu vibra ii sfinte
dar i cu cele contrare. Din acest motiv, nu este indicat folosirea apei de conducte i din lacuri de acumulare, deoarece ne otr vim
templul trupesc; pe cât posibil sa folosim apa de izvor. De asemenea, dac ne-am pierdut armonia i pacea interioar , o baie scurt
în ap curat va absorbi fluidele contrare, ajutându-ne s ne restabilim pacea sufleteasc .
Corpul fizic al omului . 17

Fructele i legumele sunt alimente care con in propor iile cele mai ridicate de materii nutritive i
cea mai sc zut propor ie de substan e solide.
Mierea de albine este înc un aliment excelent pentru organism.
Cei care au luat cuno tin de existen a lumilor invizibile, tiu c animalele sunt fra ii no tri cei
mai tineri i c spiritul lor va anima, în veacurile viitoare, corpuri umane. Se cade s nu chinuim,
ucide i mânca pe fra ii no tri mai mici, ci, dimpotriv , s -i ajut m în existen a lor terestr , dup
cum i noi suntem ajuta i de fiin e superioare nou , ca s ne urm m mai u or evolu ia pe p mânt.
Putem consuma produsele ob inute de la animale - laptele i preparatele lactate (brânza, smântân ,
untul) - pentru c acestea sunt alimente ideale, natura punând în ele, într-o form cât mai asimilabil ,
tot ceea ce este necesar micilor urma i ai acestor vie uitoare. Laptele se ob ine prin îns i actul vie ii
lor, f r a provoca animalelor suferin e fizice sau spirituale.
încorporând alimente u or asimilabile, înlesnim formarea în trupul nostru de celule noi, care le
vor înlocui pe cele uzate, generând în decurs de apte ani organe noi, total schimbate, cu totul noi
fa de cele avute cu apte ani în urm . în acest mod, începând cu substan a moale a sistemului
cerebrospinal, i pân la esutul osos compact ce alc tuie te scheletul, toat fiin a noastr fizic este
supus unei necontenite primeniri1. A adar, în timpul vie ii terestre, la intervale de apte ani, trupul
nostru se tope te i se reformeaz de mai multe ori. Cu toate aceste transform ri, noi r mânem
aceea i. Materia cerebral se reînnoie te, schimbându-se complet, dar gândirea persist i împreun
cu ea memoria î i p streaz amintirile unui trecut ce dep e te apte ani, i la care actualul nostru
trup nu a participat. Tocmai acest fenomen dovede te existen a în noi a unui principiu deosebit de
materia fizic , a unei for e invizibile, care persist în mijlocul prefacerilor fizice. Prin urmare,
facult ile noastre spirituale n-au nimic comun cu materia fizic . Inteligen a, judecata i voin a sunt
însu iri abstracte, pe care nu le putem confunda sau presupune c se nasc din materia sistemului
cerebral sau a substan ei sanguine.
Spiritul persist , este acela i chiar dac dispare materia fizic pe care o conduce. La terminarea
vie ii terestre, când se va dizolva pentru ultima oar aceast materie fizic , r mâne spiritul nepieritor.
Fizica i chimia ne spun c materia nu se pierde, ci se transform . Ei bine, la moartea noastr
biologic materia fizic se va întoarce în lumea fizic de unde a fost încorporat .
De asemenea, cuno tin ele tiin ifice de azi ne spun c energia nu piere nici ea, ci se transform .
Spiritul - for a care a condus corpul fizic - va p r si la moartea biologic trapul, haina carnal sau
instrumentul de care nu se mai poate servi, r mânând îns acela i ca înainte i ducându- i mai
departe, sub o form eteric , noua sa via .
Pentru cel dornic s fac studii în lumea invizibil , se recomand regimul alimentar vegetarian,
dar cu observa ia ca trecerea la alimenta ia vegetarian s se fac gradat, pe cât posibil prim vara
sau vara. Nu se poate trece dintr-o dat de la un regim alimentar de origine animal - cu care ne-am
obi nuit din copil rie i pe care l-au avut mai multe genera ii - la un regim absolut vegetarian, ci
trebuie s p im treptat, pentru a da r gaz organismului s se obi nuiasc cu noul regim, altfel
risc m s ne îmboln vim.
Organismul nostru se poate fortifica evitând cu grij alimentele ce con in prea multe materii
minerale i consumând ap curat - pe cât posibil de izvor - iar pe de alt parte favorizând cât mai
mult eliminarea, prin epiderm , a produselor v t m toare din organism, f când b i cât mai dese.
Iat motivul pentru care cele mai multe religii prescriu b i cât mai frecvente, pentru c ele purific
tmpul i între in s n tatea. B ile f cute cât mai des contribuie la o u oar transpira ie, ocazie cu care
se elimin mari cantit i de s ruri din organism. Altfel aceste s ruri s-ar depune treptat prin esuturi,
iar, în plus, apa cu care ne îmb iem con ine o mare cantitate de fluide, ce vor împrosp ta fluidele
fizice din corpul nostru fizic.
Se recomand s fric ion m tot trupul cu ap rece, pentru a produce o n v lire a sângelui c tre
extremit i i s provoc m astfel o circula ie activ în tot trupul, antrenând s rurile c tre aparatul
urinar, pentru a fi eliminate.
Trupul trebuie dezvoltat prin exerci ii moderate pentru a-1 face flexibil i ager. C tre b trâne e,
aceste exerci ii se pot înlocui cu plimb ri u oare, dar nu prea îndep rtate i obositoare.
Din când în când este necesar s nu mânc m câte o zi deloc, ca s d m r gaz aparatului digestiv
s se odihneasc , iar organismul s elimine toxinele. îns nu e indicat ca aceste zile de ajunare s
fie prea dese sau prelungite, deoarece atunci, în loc s ajut m organismului, îl ruin m.

1
Gra ie acestui mecanism de regenerare este posibil vindecarea spontan i total a unui organism, dar numai în cazul
dispari iei cauzelor suflete ti sau karmice ale bolii respective, sau dac amprentele eterice ale unor gânduri i sentimente contrare
au fost terse din memoria celulelor.
18 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

O grij deosebit trebuie s avem ca defecarea s fie cât mai regulat , colonul trebuind golit
zilnic i matinal. Trebuie s acord m o aten ie deosebit elimin rii excre iilor rezultate în interiorul
trupului nostru.
Când mânc m s fim cu gândul la actul mânc rii, c ci acest gând activeaz secre ia glandelor
digestive i astfel digestia va fi complet .
Este bine ca laptele sau cafeaua cu lapte s fie consumate încet, pu in câte pu in, pentru ca pe
m sur ce le introducem în stomac, s fie atacate de sucul gastric; altfel, laptele intrat brusc în
stomac, se coaguleaz în mas , formând o bul mare de brânz , greu de f râmi at i atacat de sucul
gastric.
De asemenea s acord m o aten ie deosebit aerului inspirat, pentru c în aer se g sesc atomi1
purt tori de energie vital . S evit m, pe cât posibil, incintele aglomerate — teatre, cinematografe,
s li de concert, întruniri politice, deoarece acolo se g se te un aer foarte viciat.
Cât timp nu se cuno tea anatomia trupului omenesc, nu se b nuia sublima sa alc tuirea. Azi se
cunoa te interiorul s u, structura sa intim , pân la ultima sa celul . Studiile histologice, ale diferitelor
esuturi din trupul uman, au ar tat savantului structura complex a diferitelor organe, dar mai ales
a sistemului cerebrospinal, nevraxul fiind un labirint de celule nervoase. Luat în ansamblul s u,
trupul omenesc se arat ca o oper grandioas , a c rei complexitate nu o întrece nici o ma in rie
terestr . A a cum el se arat anatomistului, pare rezultatul unei evolu ii ce se pierde în noaptea
adânc a veacurilor.
Omul nici nu b nuie te tiin a posedat de marile i glorioasele for e angelice i efortul lor
depus la construirea trupului în care î i duce traiul spiritul omenesc. Trupul omului este opera cea
mai grandioas din tot universul. în el se cuprinde, în rezumat, tot ce a creat Tat l - binecuvântat
fie Numele S u - de la scânteia divin , pân la mineralul globului nostru. în el g sim o arhitectur
des vâr it , fizica i chimia p mântului realizate sub formele cele mai armonioase;
Dac ai ti tu, omule, ce alc tuire sublim i s-a încredin at de Atotputernicul, pentru a te bucura
de frumuse ile operei Sale, l-ai îngriji ca pe o nestemat de mare pre ; ca pe un bun de nepre uit.
A adar fii atent, p streaz -1, îngrije te-1, dar nu uita, totu i, c trapul este vremelnic, c el a fost
f cut din p mânt i în p mânt trebuie s se întoarc .
Tu e ti ve nic. Din Ceruri te-ai coborât în trup i în Ceruri, patria ta ve nic , te vei întoarce.
Unul va coborî iar cel lalt se va sui.

Când vrem s cunoa tem compozi ia mineral a unei plante, o lu m i o cânt rim, iar dup
aceea o uscam. Prin c ldura aerului, ea pierde toat apa trapului s u. O cânt rim din nou i afl m
cât ap a pierdut prin evaporare. Lu m acum planta uscat i o ardem într-un cuptor închis. Din
cauza aerului fierbinte ^se vor degaja toate elementele volatile: bioxidul de carbon, hidrogenul
sulfurat, amoniacul etc. în cuptor, în vasul de argil refractar va r mâne, din toat planta, o cenu ,
un praf format din mineralele ce intr în compozi ia plantei. Cânt rim acest praf i diferen a pân
la planta uscat arat elementele chimice volatile. Trecem la analiza cenu ei i constat m c este
alc tuit din aproximativ 12 elemente chimice - O, H, C, Ca, Ph, Mg, K, Na, CI, S, N, Mn -
organizate sub form de diferite s ruri - fosfa i, sulfa i, carbona i, cloruri.
De când s-au creat în diferite puncte ale'globului crematorii pentru incinerarea cadavrului
omenesc, din care r mâne doar o mân de cenu , s-a trecut la analiza acestei cenu e, constatându-se
c trupul omenesc cuprinde acelea i elemente chimice întâlnite la plante, i organizate tot sub form
de diferi i compu i - cloruri, sulfa i, carbona i, fosfa i, oxala i.
Din studiile f cute de agrogeologi asupra scoar ei p mântului, s-a g sit c el cuprinde diferite
minerale simple sau compuse, dar oricum ar fi, elementele lor chimice sunt Si, C, Ca, Mg, Mn, S,
Na, K, O, H, Pb, Fe. Comparând seria de elemente din solul i subsolul p mântului cu seria de
elemente chimice ce intr în constitu ia trupului uman, se constat o identitate aproape perfect .
Acela i material mineral intr în constitu ia p mântului pe care îl c lc m cu piciorul, ca i în
constitu ia trupului nostru. Evident, unul se prezint a a cum a fost constituit primordial, iar cel lalt
se prezint sub o form atât de transformat , încât un ne tiutor nici n-ar b nui c diferitele organe,
substan a sanguin , sistemul osos sau muscular sunt una cu râna de pe drum.
într-adev r, mineralele p mântului se dezagregheaz din cauza c ldurii i a frigului, din cauza
dilat rii i a contract rii continue i sfâr esc prin a se sf râma i pulveriza. Apa ploilor se infiltreaz

Prana (sanscr. - suflu, r suflare) - Via a universal , for a vital , care se manifest pe toate planurile crea iei.
Corpul fizic al omului ]p

în p mânt i dizolv particulele lui, transformându-le în diferite solu ii minerale - sulfa i, carbona i,
azota i. Pe suprafa a p mântului cresc o infinitate de forme vegetale. Oricare ar fi gradul lor evolutiv,
toate absorb aceste solu ii minerale, le introduc în trupul lor i le prefac, gratie luminii solare, în
substan e organice, cu care alc tuiesc celule vegetale. Acestea prin orânduirea i diferen ierea lor,
vor constitui elemente reproduc toare, cu ajutorul c rora specia se va înmul i i r spândi.
Prin r d cinile, tulpinile, franzele i fructele lor plantele servesc drept hran animalelor. Trupul
plantei, introdus în trupul animalului sufer prefaceri, finalizate prin alc tuirea unei serii infinite de
compu i chimici, ce vor constitui trupul celulelor animalului, contribuind astfel la cre terea lui sau
la repararea elementelor anatomice distruse prin îns i actul vie ii lor.
Dup câ iva ani, animalul va termina actul existen ei sale terestre, va muri. Trupul îi va r mâne
pe terenul unde i-a sosit moartea, fiind expus aerului, c ldurii, umezelii, usc ciunii i microbilor
ce-1 vor n p di. Un proces lung se produce sub ac iunea acestor factori, materia lui trecând din etap
în etap , pân nu vor mai r mâne din el decât oasele. Unele materii se prefac în gaze - pierdute
în atmosfer , altele se transform în lichide - strecurate printre particulele p mântului. în fine,
p r ile tari, oasele, se vor pulveriza sub ac iunea bioxidului de carbon, a oxigenului, a c ldurii i
a frigului, fiind, încetul cu încetul, risipite de vânt pe întinsul p mântului i c rate la distan de
apa ploilor, iar apoi dizolvate. Astfel, din bietul animal nu a mai r mas nimic. Materia ce a constituit
trupul s u s-a reîntors iar i în p mântul din care a plecat.
Exist câteva animale, pe care omul le prinde sau le cre te pe lâng casa lui, pentru a-i servi
ca aliment. Materia trupului lor, intrat în uzina trupului uman, sufer o prefacere i mai adânc
decât prefacerea plantei în trapul animalului. Din elabor rile multiple i complicate se nasc în trapul
omului o serie de compu i chimici, care, în definitiv, alc tuiesc celulele diferitelor esuturi.
Când s-a terminat firul existen ei noastre, spiritul se înal la Cer, iar trapul îl depunem în
p mânt, de unde a pornit odat , c ci p mânt era i în p mânt s-a reîntors. Cine ar b nui c mâna
cu care scriem, ochiul cu care admir m frumuse ile naturii, sistemul cerebral cu care scrut m
lucrurile i fiin ele din jurai nostru sunt p mânt pref cut! De necrezut, i totu i acesta este adev rul.
Piatra a trecut în plant , transformându-se în substan organizat , iar de aici în animal sau om,
revenind la sfâr itul existen ei sale de unde a plecat, la mineral.
Roata vie ii împinge materia din prefacere în prefacere, pentru a crea forme noi, instrumente
în care s vin alte entit i spirituale, pentru a înv a la marea coal a universului, a vie ii ve nice.

Corpul vital

Un corp solid poate fi pus în mi care prin ac iunea unui alt corp solid. A a^de exemplu arcul
de o el al unui ceas, strâns în jurai s u i apoi l sat liber, caut s se desfac . In mi carea sa de
destindere, învârte o roti i aceasta, prin angrenaje, mi c o alta i din roat în roat se mi c
minutarul i orarul ceasului.
Dar un coip solid poate fi mi cat i de un corp lichid. Astfel apa unui iaz, a unei gârle, lovind
paletele unei ro i de moar sau ale unei turbine, pune în mi care o piatr de moar sau un motor.
De asemenea un corp solid poate fi pus în mi care de un gaz, curen i de aer ce puii în mi care
o moar de vânt.
Ei bine, exist corpuri solide puse în mi care de curen i eterici. Astfel trapul plantelor, animalelor
i al omului este str b tut de anumi i curen i de natur eteric - invizibili ochilor - care între in
via a, întreaga activitate intern i extern a trapului.
în acest subcapitol ne vom ocupa de via a trapului - principiul i vehicolul care d vitalitate
i pune în mi care trapul uman.
Dac ochiul nostru vede, dac inima bate i mu chii se contract , dac gândim, vorbim i
lucr m, într-un cuvânt întreaga via i activitate divers a trupului nostru se datore te unui curent
de natur eteric , numit curent de via , curent vital.
Am v zut pân acum c , în ultim analiz , trapul nostru nu este decât p mânt pref cut, având
aceea i compozi ie mineral , sub diferite st ri, solid - sistemul osos, semi-solid - sistemul muscular
i cerebrospinal, lichid i gazoas - sângele, con inând atomi de O, N, H, CO2 etc.
Acest trap plurimineral are o existen parabolic , adic se na te, cre te, atinge un apogeu i
apoi se stinge treptat, sc zându-i puterile i sfâr ind cu moartea. Cu alte cuvinte, are o na tere, o
existen i o moarte. Toat aceast existen - Ia unii scurt , la al ii mai lung - se datore te celui
de-al doilea corp fizic, numit corp vital, corp eteric.
20 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dac umplem un vas cu nisip, acesta va lua forma vasului. S turn m acum ap în acest vas,
vom vedea c ea va lua forma nisipului. Acela i lucru îl putem face cu un burete înmuiat în ap .
Apa va ocupa ochiurile libere ale buretelui i, pentru un moment, va lua forma buretelui.
La fel se întâmpl i cu vehicolul nostru fizic. Al turi de trup i în interiorul s u, p trunzându-1
din toate p r ile, se afl corpul vital, având acea i form cu el, dar alc tuit din materie eteric 1 sau
fluidic . Dup cum trupul are diferite organe, orânduite în sisteme i aparate, corpul vital, umplând
interiorul trupului i p trunzând organele sale, va reproduce absolut toate aceste organe, pân la
ultima celul .
Corpul vital este o copie atât de fidel a trupului, încât apare, pentru un clarv z tor, ca un al
doilea trup, o imagine identic a acestuia, motiv pentru care a fost denumit dublul eteric.
Am afirmat c vehicolul vital este format din materie eteric sau fluidic . Dar ce este fluidul?
tiin a pozitiv de azi, cea predat în universit i i academii, nu cunoa te decât trei st ri ale
materiei: solid , lichid i gazoas . tiin a ocult , sau super tiin a veacurilor trecute, vorbe te de
st ri ale materiei fizice, care nu se v d, nu se simt i deocamdat , nu se pot cerceta i analiza în
laborator; materii fizice numite radiante, eterice sau fluidice.
Fluidul intr în constitu ia tuturor corpurilor din natur - de la microb pân la astre, de la om
pân la universuri. Aceast materie eteric , i totu i fizic , ce nu lipse te din nici un corp, este
format din particule infinit de mici. Cu toat dimensiunea lor neînchipuit de mic , particulele au
volume i naturi diferite, în func ie de gradul de evolu ie al vibra iilor care le anim .
Exist o scar infinit de calit i ale fluidelor, de la cele inferioare, ce înso esc pietrele, pân
la cele superioare, care intr în constitu ia marilor Fiin e creatoare - Auxiliarele Fiin ei supreme -
Creatorii miliardelor de corpuri cere ti risipite în spa iu i ale fiin elor ce le populeaz .
Din toat aceast serie nesfâr it de fluide, marile Lumini spirituale ale planetei noastre disting
patru categorii de fluide fizice: 1. fluid planetar; 2. fluid solar; 3. fluid universic; 4. fluid cosmic.
Pentru o mai bun în elegere, este necesar urm toarea descriere.
S ne închipuim în mijlocul spa iului infinit o sfer uria , ale c rei dimensiuni întrec orice
fantezie omeneasc . Aceasta este sfera crea iei sau cosmosul, plin cu un eter, cu un fluid de cea mai
fin calitate, din seria fluidelor fizice, numit fluid cosmic. în interiorul sferei cosmice, plutesc patru
sfere de dimensiuni inimaginabile, numite sfere-univers. Ele sunt a ezate în cruce, pe o linie spiral ,
la distan e deosebite fa de un punct central al cosmosului. Aceste sfere-univers sunt pline cu un
fluid sau eter, de o calitate inferioar celui cosmic, numit fluid universic. în interiorul fiec rei
sfere-univers se g sesc zeci de miliarde de stele, sisteme planetare de diferite m rimi, de diferite
grade evolutive i constitu ii fizice. A ezarea lor în sfera-univers este ordonat dup o ordine
numeric , descriind între ele forme geometrice. De pe p mânt, ochiul nostru le vede sub diferite
forme - triunghi, grebl , car, jparpe - dar acest aspect al constela iilor nu este decât perspectiva lor
v zut de om de pe p mânt. In realitate, ele sunt grupate câte dou , trei, patra i a a mai departe.
Având în vedere evolu ia lor de la nebuloas pân la sori sau planete, sistemele planetare sunt
împ r ite în 12 grade evolutive, iar num rul lor total trece de cincizeci de miliarde în fiecare univers
- dup afirma iile marilor entit i spa iale.
Dup cum fluidul din cele patru sfere-univers difer unul de altul, existând patru feluri de fluide
universice, tot a a i cele 12 grade de sisteme planetare din fiecare univers au înjurai lor i în sânul
lor un anumit fluid. A adar în fiecare univers exist 12 categorii de fluide numite fluid solar.
In jurul fiec rui soare sau stele graviteaz unul, dou , trei sau mai multe corpuri cere ti, numite
planete. Toate aceste planete plutesc în marele ocean al fluidului solar respectiv. Fiecare planet
fiind înconjurat de o atmosfer eteric , mai sub ire sau mai groas , numit fluid planetar.
Fluidul fiec rei planete difer de al surorilor sale din acela i sistem, din cauza c fiecare are
o vârst i ca atare o evolu ie diferit . Prin urmare vor fi tot atâtea feluri de fluide planetare câte
planete exist în acel sistem solar.

1
Corpul vital uman este alc tuit din patrii categorii de eteruri fizice:
1. Eterul chimic - cel mai dens din cele patra eteruri care intr în constitu ia corpului vital. Acest eter înzestreaz regnul
mineral cu propriete ile sale chimice, produce cre terea regnului vegetal, iar regnului animal i uman îi confer facult i legate
de asimila ie, nutri ie i cre tere.
2. Eterul vital - nu este activ în regnul mineral, iar în regnul vegetal, animal i uman asigur perpetuarea speciei.
3. Eterul lumin - este în stare latent , inactiv , la regnul vegetal, urmând a se dezvolta în timp. In regnul animal i
uman produce c ldura corpului fizic, anim sistemul nervos i muscular, i asigur percep ia senzorial .
4. Eterul reflector - este mai pu in activ la regnul animal. El este foarte dinamic la om, unde conduce vehicolul gândirii
i înmagazineaz în memorie experien ele trecutului.
Prin urmare corpul nostru fizic este alc tuit din materie fizic aflat în apte st ri: cele trei st ri chimice - solid , lichid
i gazoas - i patra st ri eterice - necunoscute înc de tiin a actual .
Corpul fizic al omului 21

Dup ce am f cut aceast parantez revin la eterul sau fluidul corpului nostru vital. Totu i, nu
pot trece mai departe f r a enun a de pe acum c în fiin a noastr integral se afl toate categoriile
de fluide fizice expuse mai sus, a c ror totalitate formeaz ceea ce unii ini ia i numesc perispirit
- o serie de corpuri fluidice intermediare între corpul fizic i scânteia divin numit spirit.
Corpul nostru vital este format din eterurile inferioare con inute în gama de eteruri ale planetei
noastre. Totu i, particulele lui au o mi care, o vibra ie, cu mult mai intens decât mi carea miceliilor
ce compun substan a protoplasmatic a celulelor trupului nostru.
Vibra ia particulelor fluidice pune în vibra ie protoplasma i nucleul celulei, mobilizând astfel
întreaga celul .'Mi carea, percep ia, asimila ia, metabolismul, respira ia, reproducerea i excre ia
celulei se datoreaz fluidului vital. Dac fluidul corpului vital s-ar opri brusc din activitatea sa, din
mi carea sa vibratorie, imediat ar încetini i mai apoi s-ar opri activitatea celular . Din aceast
cauz corpul eteric, corpul vital, poate fi considerat motorul trupului, animatorul s u, de unde i
numele de corp vital, corp între in tor de via .
Corpul eteric este intermediar între trup i un corp mai fin, aflat mai profund i cu o existen
mai lung , numit corp planetar, denumit de unii oculti ti corp astral, considerând P mântul ca fiind
una din numeroasele astre ale universului nostru.
Despre trupul nostru am spus c are o existen efemer , adic are un început, o dezvoltare, un
declin i un sfâr it. Din p mântul sau lutul p rin ilor s-a format, din laptele mamei a crescut, din
natur s-a între inut i în p mânt se va întoarce. Ca orice în lume, e supus i el legii existen ei
ciclice - se na te, tr ie te i piere, asemenea planetelor, stelelor i a tot ce exist în sfera crea iei,
pentru ca din materia lor s se formeze alte corpuri, pe o scar evolutiv mai ridicat . Totul urc
pe o scar ce se pierde în ve nicie i c tre o perfec iune f r de sfâr it.
Pe m sur ce trupul nostru - din microscopic cum era în pântecele mamei - devine din ce în
ce mai mare, al turi de el i în interiorul s u, se dezvolt i corpul s u vital. Dup cum trupul se
între ine prin asimilarea de materii terestre, tot astfel se dezvolt i se între ine i corpul vital,
absorbind din spa iu substan a vital , fluidul, asem n tor fluidului din care e format i eliminând
materia uzat care i-a îndeplinit rolul de motor, de mobilizator al trupului.
Când - dintr-un motiv oarecare: boal , b trâne e sau accident - trupul i-a terminat existen a,
corpul vital p r se te i el trupul, nemaiputând primi materia vital din spa iu. Când trupul i corpul
s u vital sunt prea uzate, spiritul nu le mai poate utiliza în observ rile i studiile sale. Atunci spiritul
se retrage din aceste înveli uri i se ridic în spa iu, tr gând dup el perispiritul s u.
Dup moartea biologic , vehicolul vital va r mâne o vreme în trup, stând în preajma lui, în jurul
co ciugului, al casei sau al mormântului, dar apoi îl p r se te. Noaptea, în primele zile dup moarte,
se poate vedea pe întuneric o mas alburie de form uman , oscilând, mi cat fiind de curen ii
fiuidici ai spa iului. Acesta este corpul vital al trupului p r sit de st pânul s u - spiritul sau scânteia
divin . Corpul vital zace în preajma trupului pân ce încetul cu încetul materia sa eteric se risipe te
în mediul înconjur tor, disp rând cu totul.
Cu atât mai s n tos i viguros va fi trupul, cu cât corpul s u vital va fi mai puternic i cu vibra ii
mai înalte i armonioase. Corpul vital este cu ceva mai mare decât trupul, dep ind periferia
acestuia cu câ iva centimetri. Persoanele clarv z toare, ori cele adormite prin pase magnetice, v d
în junii omului o cea alburie, un nimb cu o l ime de 10-20 centimetri - constituind aura eteric .
Rar g sim doi oameni care s aib acela i fel de materie eteric . Vehicolul vital este format i
el din materie eteric de diferite calit i, existând o strâns rela ie între calitatea trupului i calitatea
corpului vital. Cu cât un trup este format dintr-o materie mai pur , cu atât i înso itorul s u, corpul
vital, va fi alc tuit dintr-o materie de o calitate mai fin . Prin urmare, intervine i aici legea asocierii
i se potrive te vorba: „Spune-mi cu cine te înso e ti, ca s - i spun cine e ti".
Corpul vital, ca i orice corp de materie din lume, are o sensibilitate a sa proprie, p orientare,
i din aceast cauz am zice o con tiin , redus bineîn eles, dar nu mai pu in existent . într-adev r,
el se mic oreaz în fa a agresiunii, i se m re te când este înconjurat de iubire.
Atâta timp cât spiritul locuie te în coipul fizic, corpul vital este legat de perispirit i între ine
func iile, s n tatea, c ldura i puterea trupului. Corpul vital nu p r se te complet trupul i nu se
rupe deplin de perispirit, decât în momentul mor ii. Noaptea, când spiritul - pentru a- i tr i via a
de spirit - p r se te trupul adormit, trage dup el o parte din corpul vital1. Acesta îmb indu-se în

1
Spiritul care p r se te trapul adormit trage dup sine, prin perispirit, nivelul superior al corpului vital, i anume cel format
din eter reflector i eter lumin . Aceast evadare are loc f r ruperea leg turii existente între nivelul superior i cel inferior al
corpului vital. Nivelul inferior, format din eter vital i eter chimic, r mâne în continuare în trup. în cazul când se produce ruptura
între aceste dou nivele, survine moartea biologic .
22 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

oceanul de fluid eteric existent în jurul s u, absoarbe o cantitate din acest fluid, pentru a- i înlocui
particulele uzate prin func ionarea lor.
Prin magnetizare, se produce o separare între trup i spirit. De o parte r mâne trupul împreun
cu nivelul inferior al corpului vital, iar de cealalt parte, spiritul cu perispiritul s u i cu nivelul
superior al corpului vital. în acest caz, spiritul se comport ca i cum ar fi liber în spa iu, de i el
se g se te tot în trup, sau prea pu in ie it în afara lui. O asemenea separare i o evadare par ial
a spiritului are loc i în timpul anesteziei. în acest caz se poate ciopârti trupul f r ca acesta s
sufere, întrucât corpul planetar - sediul sensibilit ii i senza iilor pl cute sau dureroase - a evadat
împreun cu spiritul pe care îl înconjoar .
Totul, marele i micul, imperfectul, ca i sublimul, sunt formate din materii de grade diferite
de vibra ie. Totul provine din acela i unic eter, care pe m sur ce s-a îndep rtat de Central crea iei
i-a încetinit vibra ia, iar eterul devenind din ce în ce mai compact, mai dens, mai rece, a trecut în
stare gazoas , lichid i a sfâr it prin a se solidifica.
Departe, în adâncul cerului pe care-1 admir m în nop ile de var , se afl o sfer a c rei m rime
întrece pe a oric reia din cele patru universuri. Aceasta este Sfera-Laborator a tot ce vedem i nu
vedem, a tot ce tim i nu tim, sfera din care pleac spiritul - pentru a evolua secole nesfâr ite,
dup care se întoarce la Centrul creator, pentru a pomi iar i la drum, spre o nou etap evolutiv .
Din aceast sfer pornesc - din ve nicie i în ve nicia care va veni - în fiecare din cele patru
universuri, doi curen i1 cu o vitez deosebit de mare la început, parcurgând o traiectorie spiralat ,
incomensurabil . Ace ti curen i vin i înf oar cele patru universuri, obligându-le la o rota ie în
jurul axei lor, asemenea ro ilor unui angrenaj, silite s se învârteasc de o curea de transmisie. în
acela i timp cele patru universuri sunt purtate de cei doi curen i, într-o mi care de revolu ie în jurul
Sferei-Laborator.
Când ace ti curen i - unul de natur electric i altul de natur magnetic - ajung la sfera
universurilor, desprind câte o ramur care p trunde în fiecare univers. O dat intra i în cele patru
sfere-univers, ocolesc fiecare stea sau sistem planetar, le determin s se învârteasc în jurul axei
lor i în acela i timp le poart pe o traiectorie eliptic , de la periferia sferei-univers spre centru i
înapoi. Apoi p r sesc acest sistem periferic pentru a trece rând pe rând Ia cele intermediare i, în
fine, ajungând la cele mai apropiate de centra. Curentul care a înconjurat un soare se abate rând pe
rând la fiecare planet a acelui sistem solar, imprimându-le i acestora dou mi c ri, una de rota ie
în jurai axei lor i alta de revolu ie în jurai soarelui lor. Pe m sur ce se îndep rteaz de Centra,
curentul electric i magnetic î i încetine te viteza i devine din ce în ce mai dens i mai pu in activ.
Dup ce curentul cosmic - electric i magnetic - a str b tut toate universurile, toate sistemele
solare i toate planetele, se întoarce pe o alt traiectorie spiralat , în Central crea iei, în Sfera-Laborator,
pentru a fi împrosp tat cu o nou materie fluidic , trimis din nou s între in mi carea i via a
întregii crea ii.
Cei doi curen i - electric i magnetic - au calit i infinite, fiind în m sur s produc o
infinitate de efecte. Curentul electric, electricitatea, va da na tere la lumin , c ldur , mi care i
sunet. Curentul magnetic, magnetismul, va genera combina ii chimice, fenomene fizice, vitalitate i
s n tate. Din aceast cauz magnetismul mai este numit curentul de via , curentul vital, iar oculti tii
indieni l-au denumit curentul afinit ii, al gravita iei, al simpatiei între oameni - curentul iubirii.

' Dup cum via a omului este între inut de curentul sanguin, în cosmos sau crea ie via a este între inut de curen i de lumin .
Fohat (energie,' for , via ) reprezint suflul sau lumina Logos-ului, manifestarea vie ii, principiul pozitiv sau masculin al
cosmosului, spre deosebire de materia cosmic (prakriti) - principul negativ sau feminin. Fohat este polenul, sperma cosmic ,
ce fecundeaz materia virgin (prakriti), z mislind cosmosul, crea ia manifestat . Printr-o emana ie de iubire, primul Logos
fecundeaz materia virgin , creând un vid, un vortex, o emulsie de bule în materia devenit mam . Fiecare bul este un ou, o
sfer plin cu via , constituind urzeala cosmosului, universurilor, astrelor, planetelor, atomilor etc.
Materia vizibil este absen a materiei cosmice invizibile (Mulaprakriti), o gaur sculptat de energie, de Fohat, în materia
invizibil . Materia vizibil o putem compara cu bulele de aer aflate în ap , care în acest caz reprezint materia invizibil . Aceste
bule sunt formate în cele patru universuri de un vortex, vârtej de energie Fohat, care î i modeleaz o sfer , formeaz un vid în
materia cosmic invizibil . Universurile sunt sfere sculptate în materia cosmic (Mulaprakriti), sistemele solare sunt sfere modelate
de Fohat în materia universic (prakriti) etc. Prin urmare, sfera-cosmos, sfera-univers, sfera-soare, sfera-planet , sfera-atom sunt
modelate de Fohat în diversele st ri ale materiei invizibile.
Unu în esen a sa, Fohat devine triplu, septuplu, i urmând legea septenar se divide la infinit, dând na tere, în universul
obiectiv, la diferitele energi convertibile între ele: electricitate, lumin , c ldur , sunet, 'mi care etc. Fohat nu este Spiritul,
Logos-ul, ci emana ia Logos-ului care leag în mod indisolubil spiritul de materie, Pura a de Prakriti.
Cabala spune despre Fohat c este „calul c l rit de gând".
Pe lâng energia transmis prin sânge, procesele vitale ale organismului uman sunt dominate de energie nervoas sau
magnetism. O form de manifestare a magnetismului este Prana, întâlnit pe toate planurile crea iei. Aceast Voin guvernatoare
rev rsat pretutindeni este denumit de oculti ti magnetism universal, de cabali ti - Aour "118, reprezentând aurul alchimi tilor,
cauza atrac iei universale, iubirea astrelor.
Corpul fizic al omului 23

Aceste dou feluri de materii-for e^nu se pot transforma una în alta. Ele sunt deosebite i
reprezint for ele prin care se manifest însu i Creatorul, foi ele prin care El mi c i unific totul.
Prin urmare vitalitatea sau curentul de via între ine via a de pretutindeni, deci i de pe P mânt.
F r curentul vital, corpurile vie uitoare de pe planeta noastr , i din întreaga crea ie, ar r mâne
nemi cate, nesim itoare, f r via . însu i globul nostru, ca de altfel toate globurile din cosmos, ar
pieri, s-ar f râmi a, pulveriza i transforma în fluid, în materia prim , primordial .
Materia vital este o substan n scut în infinitatea mileniilor, prin îns i evolu ia fluidului
primordial. Prin urmare, ea este for a care ordoneaz materia fizic , determinând mineralele s se
cristalizeze în anumite forme, plantele s aib anumit culoare, înf i are i m rime, animalele s
creasc i s îmbrace o varietate de forme. F r aceast materie-for , f r aceast via , celulele
trapului nostru nu ar mai fi legate unele de altele, pentru a forma esuturi, organe, sisteme i aparate.
Toate fiin ele de pe suprafa a p mântului i de pe suprafa a infinitelor corpuri cere ti, î i datoresc
via a acestei materii-for , acestei materii-via , substan fluidic radiatoare de via , din For a
infinit de mare a Creatorului creatorilor.
Tot ce e pu in, nu e de ajuns - este r u. Tot ce e prea mult, este îns i mai r u.
Când», în totalitatea sa, organismul corpului vital func ioneaz neregulat sau nearmonic, absorbind
din mediul înconjur tor prea mult sau prea pu in, se îmboln ve te i trupul, care st sub dependen a
lui. Astfel, trupul sl be te, pierde putere fizic , obose te u or, îi cre te temperatura, pân când într-o
zi, înceteaz s mai func ioneze. Atunci, activitatea lui încetând, se zice c a murit.
Aceast materie vie, aceast for de via ce intr i se r spânde te în trapul nostru, p trunde
pân la ultima celul , se furi eaz în interiorul ei i prezideaz toat seria de fenomene fizice i
chimice ce au loc în sânul ei, activând prefacerea alimentelor în substan e asimilabile i a acestora
în substan protoplasmatic , iar pe de alt parte contribuind la prefacerea i eliminarea substan elor
care nu mai folosesc la via a celulei.
Curentul de via sosit la Soare, dup ce prime te tonalitatea vibratorie a evolu iei astrului
nostru, se îndreapt de jur împrejurul împ r iei Soarelui pân la ultimul s u slujitor i copil, pân
la cea mai îndep rtat planet n scut din el - planeta Pluto.
Pentru noi, oamenii, ca i pentru toate vie uitoarele p mântului, soarele este corpul d t tor de
lumin , c ldur i via . F r el, p mântul ar fi cuprins de un frig îngrozitor, f r el, orice via ar
înceta. Omenirea nu tie de existen a curentului cosmic, ci doar de cel pe care îl vede i îl simte,
cel venit de la Soare, unde troneaz marea Lumin - Fiul iubit al Tat lui ceresc, St pânul i
iubitorul nostru Mântuitor.
La trecerea sa prin Soare, curentul vital prime te înc radia iile fluidice ale Sfintei Treimi
solare, conduc toarea evolu iei a tot ce este în sistemul nostru. Sosit astfel în preajma P mântului,
acestui curent i se mai adaug razele str lucitoare ale Sfintei Treimi planetare, conduc toarea
P mântului, pe care îl înf oar i îl vivific sau îi d via .
Prin urmare, curentul vital venit la suprafa a p mântului cuprinde materii fluidice de la Tat l
ceresc, de la Fiul divin i de la Sfântul Duh.
Materia vital , risipit în toate p r ile trupului, se fixeaz mai ales în jurai nervilor i a centrilor
nervo i. Gra ie materiei vitale, neuronul transmite impresiile venite din afar , sub form de vibra ii,
care trecând prin perispirit ajung la spirit; de la spirit, prin perispirit, pornesc comenzi la sistemul
cerebrospinal i de aici la organe, mu chi etc. A adar, mul umit materiei vitale, ochii v d, urechile
aud, pielea pip ie, nasul miroase i limba gust .
Acestei materii-via i se datoreaz faptul c mineralul, în decursul veacurilor, devine mai
subtil, se cristalizeaz i, mai târziu, se transform într-un mineral, cu o compozi ie atomic mai
bogat în electroni i protoni, urcând astfel pe o treapt evolutiv superioar .
Curentul vital sau magnetic cuprinde o gam variat de fluide magnetice, necesare tuturor
treptelor evolutive ale planetelor, sorilor i universurilor. Astfel, se în elege c fluidul magnetic
mineral are o calitate i deci o vibra ie inferioar fluidului magnetic vegatal. De asemenea, fluidul
magnetic animal este superior fluidului magnetic vegetal, dar inferior celui uman.
Prin urmare, urcând pe scara evolu iei, organizarea corpului vital este tot mai perfectat , iar
acest coip vital, la rândul s u, ajut la crearea i între inerea unui trap cât mai complicat, superior
prin percep iile sale.

Dup cum trapul are nevoie de hran - ca s creasc i s - i înlocuiasc p r ile uzate - i corpul
vital al omului se hr ne te, absorbind din mediul înconjur tor materie vital , pentru înlocuirea celei
uzate i eliminate. Aceast absorb ie se face prin actul respira iei, prin porii pielii i o dat cu
24 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

ingerarea alimentelor, care, ca orice materie fizic , sunt animate de fluid vital. îns corpul vital
absoarbe cea mai mare cantitate de materie vital prin organele sale speciale, pe care le vom descrie
numaidecât.
Absorb ia - direct sau indirect - de vitalitate se face în mod diferit, dup condi iile mediului
înconjur tor. Astfel, când spa iul este mai luminos, cantitatea de materie vital fiind mai mare,
absorb ia este mai activ , prin urmare, puterile i func iile corpului vital sunt i ele mai active. Când
îns cerul este înnorat, i în special noaptea, când este întuneric, absorb ia este mai redus . Ca
urmare, trupul primind un impuls mai mic, puterile sale, vitalitatea lui sunt mai reduse. Iat în elesul
dispozi iei noastre suflete ti - mai bun vara, când e soare i lumin , i triste ea sau indispozi ia
iarna sau când vremea este închis . A adar, sufletul este influen at de instrumentele avute la dispozi ie
- corpul vital i trupul.
Persoanele cu vederea spiritual v d prin aer o puzderie de particule luminoase aflate într-o
continu mi care sau vibra ie, fiind mai vizibile în zilele cu soare, cu mult luminozitate. Aceste
infinite punctule e luminoase sunt aglomer ri de particule din fluidul magnetic sau vital.
Cantitatea de materie vital absorbit ziua, abia face fa nevoilor trupului, aflat într-o continu
activitate. Din aceast cauz , c tre sear ne sim im obosi i. Noaptea, activitatea trupului se reduce,
consumul de materie vital fiind mai mic. Absorbind în continuare fluid vital, coipul vital acumuleaz
mari cantit i de materie vital , motiv pentru care diminea a, dup odihna nop ii, omul se simte
dispus suflete te i capabil s reînceap activitatea fizic sau intelectual . A adar, ziua consum m
mai^mult decât acumul m, noaptea, îns câ tigul este mai mare decât consumul.
încorporarea fluidului vital este mai ampl în prima parte a nop ii i mai redus c tre ziu .
Poporul a concretizat acest adev r, spunând: „Un somn de o or înainte de miezul nop ii face cât
dou c tre ziu ". în a doua parte a nop ii, când vitalitatea este mai redus , spiritul muribundului
p r se te trupul s u obosit sau bolnav.
Spiritul nostru se simte fericit în lumea materiei fizice, când are la dispozi ie instrumente în
plin putere i activitate. Omul este mai sensibil i mai în eleg tor când se afl la o temperatur
potrivit , decât în condi ii de c ldur ori frig exagerat.
într-adev r, în regiunile ecuatoriale, electricitatea din atmosfer fiind foarte mare, cre te
temperatura i luminozitatea. C ldura exagerat împiedic vitalizarea trupului; motiv pentru care
omul nu poate gândi, sim i i lucra bine în regiunile cu temperatur prea ridicat . Situa ia este
asem n toare în regiunile polare, unde datorit luminii slabe i a temperaturii foarte sc zute, absorb ia
de materie vital este dificil i insuficient , sistemul cerebral aflându-se în imposibilitatea de a
înregistra cu fidelitate ideile emise de spirit.
Prin urmare, electricitatea moderat favorizeaz vitalitatea corpului vital i în mod indirect a
trupului. îns o cantitate prea mare sau prea mic de electricitate împiedic activitatea corpului vital.

Centrele de activitate ale corpului vital

Toate p r ile trupului nostru sunt importante, toate sunt necesare unei bune vie uiri, dar unele
sunt indispensabile. Astfel, se poate tr i f r un picior, o mân sau un rinichi, dar nu se poate tr i
f r inim sau ficat. Cu alte cuvinte, exist o scar ierarhic a importan ei dintre diferitele p r i
componente ale trupului.
La fel se întâmpl i cu vehicolul vital. De i este format din aceea i materie, totu i el este
organizat, adic în unele zone materia sa este mai fin , dând na tere unOr centre sau organe, aflate
într-o vibra ie, într-o activitate ce dep e te pe cea a corpului vital în ansamblu.
Clarv z torii v d la suprafa a corpului vital discuri sau rozete de forma unor mici farfurioare,
cu mijlocul scobit i pu in adâncit, având diametrul între 1-3 centimetri.
Aceste rozete sau discuri sunt centrele de absorb ie ale fluidului vital din mediul înconjur tor.
Ele sunt în num r de apte, pozi ionate astfel: 1. la baza coloanei vertebrale; 2. în dreptul splinei;
3. deasupra ombilicului; 4. în dreptul inimii; 5. în dreptul furcii gâtului; d>. în dreptul spa iului dintre
sprâncene; 7. în dreptul cre tetului capului.
La majoritatea oamenilor, dintre aceste apte centre numai una este într-o activitate intens , i
anume cea din dreptul splinei, celelalte abia se învârtesc sau la unii chiar stau pe loc.
Privit de persoanele magnetizate i mai ales de cele clarv z toare, centrul splenic are aspectul
unei flori cu ase petale. El se rote te de la stânga spre dreapta, cu o vitez deosebit . Prin aceast
învârtire se produce un sorb, care atrage din mediul ambiant fluid vital, îndreptat c tre o mic
Corpul fizic al omului 25

deschidere din mijlocul s u. Procesul este asem n tor cu cel petrecut la un aspirator electric, care
absoarbe aerul dintr-o înc pere i-1 elimin în afar . Din cauza rota iei i acumul rii de fluid vital,
acest disc se arat str lucitor.
Fluidul absorbit este îndreptat în interiorul corpului vital pentru a ac iona, f r oprire, asupra
diferitelor organe, esuturi i celule ale trupului. Fluidul vital lucreaz asupra fiec rui organ dar cu
preponderen asupra sistemului cerebrospinal, centrul de comand al trupului.
Un sistem cerebral bine înv luit i p truns de materia vital se afl în deplin func iune i mai
ales în stare de a primi ideile-imagini venite de la spirit, i de a le imprima pe miceliile protoplasmei
celulelor nervoase. Sistemul cerebral bine alc tuit i condus de corpul vital se bucur de o memorie
excelent , fie în stare de veghe, fie de somn.
Orice percep ie vizual , auditiv , tactil , olfactic i gustativ din timpul zilei, se imprim în
perispirit sub form de imagini reale sau simbolice, de dimensiuni ultramicroscopice, trimise în
acela i timp de perispirit pe cortex, pentru a se imprima i depune în miceliile celulelor sale.
în timpul nop ii, spiritul - înconjurat de perispirit sau suflet - retr gându-se din trup, vede, aude
i simte tot ce exist în lumea eteric . Aceste percep ii, ale unor duhuri sau forme eterice, sunt
transmise de perispirit sistemului cerebral, prin cordonul fluidic care-1 leag de corpul vital,
imprimându-se în celulele sale nervoase asemenea imaginilor primite, de la lumea materiei fizice,
prin organele de sim .
Cum sistemul cerebral difer de la om la om, cum puterea de recep ie a spiritului difer , iar i,
de la spirit la spirit, dup gradul s u de evolu ie, se în elege c i imprimarea imaginilor, mai ales
a celor eterice, se va face la unii foarte puternic, la al ii mai slab, iar la al ii atât de nebulos, încât
la de teptarea din somn, cortexul nu mai poate reda nimic con tiin ei de zi. Iat motivul pentru care
unii oameni re in perfect, sub form de simboluri, de vise, c l toriile i experien ele lor din timpul
somnului trupului, iar majoritatea nu- i amintesc decât fragmente. Cauza rezid evident în calitatea
sistemului cerebral, în gradul de evolu ie al spiritului, dar într-o bun m sur i în calitatea corpului
vital, care face leg tura dintre perispirit i sistemul cerebrospinal, dintre suflet i trup.
Curentul de materie vital absorbit de centrul splenic se precipit perpendicular pe centrul
discului. O parte din el p trunde în corpul vital, dirijându-se în special c tre sistemul cerebrospinal,
iar o alt parte o porne te paralel cu suprafa a corpului vital, adic în sensul celor ase petale ale
discului, formând astfel ase curen i tangen iali, care se îndreapt c tre toate p r ile corpului vital,
dar mai ales spre celelalte ase centre vitale, pentru a le stimula.
Datorit acestor ase curen i radiali se na te prin induc ie un curent circular, care trece o dat
pe deasupra unei petale, apoi pe dedesubtul petalei vecine, unduindu-se asemenea nuielelor de
r chit , de pe fundul unui co , ce împletesc be ele a ezate radial, asemenea spi elor unei ro i.
Discul de la baza coloanei vertebrale are 4 petale, discul splenic 6 petale, discul ombilical 10
petale, discul inimii 14 petale, discul laringian 16 petale, discul dintre sprâncene 96 de petale, iar
cel din cre tetul capului 190 de petale.
Dup cum lumina soarelui pare unic i de culoare alb , tot astfel curentul vital este alb. Dar
tim c raza de lumin solar trecut printr-un cristal se descompune într-un spectru format dintr-o
succesiune de apte benzi colorate, începând cu ro u i sfâr ind cu violet. De asemenea, curentul
vital absorbit de centrul splenic se desface în apte culori.
Curentul care p trunde direct i perpendicular pe disc - animând sistemul nervos central i
periferic - are culoarea roz, asemenea unui trandafir. Ceilal i ase curen i, de culori diferite, apuc
fiecare pe câte una din cele ase petale ale centrului splenic, astfel: pe o petal curge curentul vital
ro u, pe a doua portocaliu, pe a treia galben, pe a patra verde, pe a cincea albastru i pe a asea
violet.
Ajungând la destina ia lor, ace ti curen i se difuzeaz în tot corpul vital, dar în special în jurul
centrelor vitale, pentru a le pune cândva într-o mi care de rota ie. La început, când omul este atras
de mirajul for elor i lucrurilor p mânte ti, aceste centre se mi c foarte încet. Dar, dac omul va
înf ptui cât mai mult bine în jurul s u i va împlini toate cerin ele morale, centrele vitale intr într-o
mi care deosebit de rapid , absorbind i ei direct din spa iu fluidul corespunz tor, înc rcând astfel
cu mari cantit i de fluid corpul vital.
Corpul vitaî se uzeaz îndeplinindu- i rolul de organizator al vie ii i activit ii tuturor organelor
din trup. Particulele sale venind în contact intim cu materia carnal , sufer o sl bire a calit ilor
vitale, motiv pentru care trebuie, treptat, eliminate, prin porii pielii i extremit ile trapului - cap,
mâini i picioare.
Oamenii se influen eaz unii pe al ii prin fluidele emanate din fiin a lor, cu toate c aceste fluide
nu se v d. Mergând într-o vizit i stând lâng o persoan , de i antrenat într-o discu ie interesant ,
omul simte ceva nedefinit, ceva ce-1 nemul ume te. Pleac indispus din acea vizit , i bietul om se
26 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

întreab ce o fi cu el. Nu g se te nici o explica ie, dar simte un efect negativ asupra sa. Cauza
acestei nemul umiri este fluidul vecinului s u. Acea persoan , având o via prea lumeasc , o
conduit echivoc , o concep ie de trai prea legat de bunurile p mântului, este plin de fluide de
pe treapta celor inferioare. Ea eman , ca i o sob , efluvii invizibile, care înv luie i p trund corpul
vital al celor din preajm . Aceste efluvii lucreaz asupra trapului - i el prost influen at - iar
spiritul, resimte aceast influen nenorocit . Iat în elesul depresiunii suflete ti.
Oamenii se încarc între ei, în mod direct, cu fluide de calitate inferioar . Atmosfera fluidic
a s lilor de spectacol, teatru, conferin etc, ne scald cu fluidele lor, de cele mai multe ori de
calitate joas . Câ i oameni au intrat în aceste s li! Câte suflete josnice, pline de vicii de tot felul,
au stat pe scaunele acelea! Totul din acea sal - pere i, podele, fotolii - este p str tor al fluidelor
degajate de mul imea care a frecventat sala respectiv .
Aceast influen nefericit asupra noastr are loc i când c l torind în alte localit i suntem
nevoi i s dormim într-un hotel. Camera, mobilierul, saltelele, patul sunt îmbibate cu fluidele
diferitelor persoane care au poposit prin ele.
Trecerea prin fa a unui abator, a unei cârciumi, a unui local de toleran , ederea prin s lile de
jocuri - unde sufletele au fost zbuciumate de dorin a câ tigului ori de triste ea pierderilor - ne
încarc cu fluide de calitate inferioar i greu, foarte greu ne purific m de ele.
Dup cum stând într-o t b c rie, o buc t rie, ori o fabric de coloran i, diferite gaze cu un miros
nepl cut îmbib hainele, p rul sau pielea noastr i mult vreme nu sc p m de ele, tot astfel fluidele
aninate de fiin a noastr se desprind târziu de pe noi i din noi.
O, i dac ar fi numai atât! Dar înc rca i cu aceast materie eteric de calitate inferioar , ne
transform m în magne i ce atrag fiin e i duhuri, de la baza sc rii umanit ii, entit i inferioare
c rora le plac aceste fluide mizerabile. Prezen a lor, într-un num r mai mare sau mai mic, contribuie
i mai mult la infectarea noastr . Corpul lor perispiritual fiind de cea mai joas calitate, ne
bombardeaz cu fluidele lor accentuându-ne otr virea.
Totu i, nevoile vie ii ne târ sc prin aceste localuri, zise de distrac ie - teatru, cinematograf,
ateneu. în acest caz se recomand ca cel pu in cât st m în aceste locuri s ne cre m o învelitoare
protectoare la exteriorul corpului fizic. In acest scop, în momentul când p im pragul acestor
localuri, ne oprim i f r s ne gândim la altceva, adun m, mental, din atmosfer , din spa iu, fluide
benefice i le a ez m în jurai nostru, formând o învelitoare luminoas , o coaj str lucitoare i
protectoare. Nu este vizibil , nu o putem pip i dar ea totu i exist . De acum, gra ie acestei învelitoare
fiuidice superioare, nu vor mai p trunde în corpul nostru vital fluidele de calitate inferioar . Corpul
nostru vital va fi str b tut numai de fluide superioare pe care le aspir pentru menirea sa, i de care
e însetat prin natura sa. Aceast învelitoare ne ap r nu numai de o proast influen , dar i de furtul
de vitalitate din partea celor s raci în ea ori a celor bolnavi.
Vitalitatea, fluidul magnetic, este la dispozi ia oric rui vie uitor, în cantit i infinite, c ci un
curent uria sose te mereu la suprafa a p mântului din Sfera divin , Laboratorul tuturor crea iilor.
Dar dup cum exist indivizi care m nânc din abunden , dar asimileaz prea pu in, tot astfel
exist oameni care de i au la dispozi ie tot ce le trebuie, nu sunt capabili s absoarb , i mai ales
s re in , i s utilizeze fluidul vital absorbit. Corpul lor vital nu poate produce acea vibra ie care
s stimuleze celulele trapului lor.
Asemenea oameni, lipsi i de fluid vital, entit i spirituale lipsite de puterea de a imprima o
anumit vibra ie materiei vitale absorbite, sunt adev rate pompe aspiratoare. Ei caut , în mod
incon tient, s absoarb fluidul altor oameni, f r ca ace tia s - i dea seama.
Acum se va în elege i mai bine de ce, de câte ori intr m în camera unui bolnav, de câte ori
întâlnim un om debil, ori st m în vecin tatea unei persoane nervoase, avem neap rat nevoie de
înveli ul protector amintit mai sus. înveli ul acesta ne mai ap r i de miliardele de unde-gânduri
care str bat v zduhul în lung i în lat, în sus sau în jos, i care trecând prin trapul i mentalul nostru,
valuri-valuri, stârnesc idei identice, pomenindu-ne cu gânduri f r sens, f r nici o leg tur logic
între ele, n scute ca din senin în mintea noastr trupeasc . Ele nu sunt idei n scute din spiritul
nostru, ca o urmare a activit ii sale proprii, ci sunt o consecin a ideilor venite de aiurea, generate
de alte entit i.
Dar, mai trist este c , de i din fire suntem serio i, de i prin educa ie suntem morali, de i prin
instruc ie suntem în eleg tori, ne pomenim c gândim la acte reprobabile, la combina ii josnice, la
pl ceri animalice. Când ne oprim din cursul f r sfâr it al gândurilor i analiz m ceea ce am gândit,
ne mir m de unde ne-au venit în cap asemenea gânduri comune.
Gra ie înveli ului fluidic protector putem fi feri i de aceste unde-gânduri, ce str bat spa iile în
fiecare moment, c ci miliardele de entit i spirituale întrupate ca i cele destrupate din jurul p mântului
genereaz necontenit gânduri care necurmat bat la poarta sufletului nostru.
Corpul fizic, al omului 27

Am spus c aceast p tur eteric protectoare nu se vede, nu se simte i ea totu i exist . Ca

prob a existen ei sale sunt demonstra iile fachirilor indieni, care prin puterea voin ei i a imagina iei
lor, creându- i aceast învelitoare protectoare, pot str bate prin fl c ri, sau se pot culca pe j ratec,
f r ca focul s le produc vreo arsur , f r s simt vreo durere.
Dac noi, oamenii, nu suntem preg ti i decât pentru lumea fizic , terestr , f r s putem înregistra
fenomenele eterice, nu înseamn c ele nu exist . Faptele le demonstreaz , i omul, cu o judecat
pus în slujba analiz rii acestor fenomene, trebuie s se plece în fa a faptelor.
Exist persoane cu un trup s n tos i un corp vital în deplin activitate - instrumente admirabile
ale unui spirit evoluat - având capacitatea s absoarb cu putere cantit i mari de fluid vital, astfel
încât sunt adev ra i acumulatori magnetici. Aceste persoane influen eaz pe cei cu care vin în
contact, producând în ei o intens atrac ie i simpatie. în acela i timp, ace ti oameni au facultatea
de a vindeca, prin gândul, privirea sau atingerea lor. Prin voin , ei revars din bel ugul lor de fluid
magnetic asupra unui om suferind, producând armonie în corpul s u vital, care, la rândul s u va
îns n to i trupul debilizat de boal . Astfel se produc vindec ri miraculoase, de c tre mediumi
numi i vindec tori.
în aceast oper sublim de iubire, de vindecare, în afar de aportul acestor persoane, se adaug
i fluidul rev rsat din spa iu de anumite mari entit i spirituale, numite medici spa iali. Fluidul
medicilor spa iali dup ce a fost absorbit de omul vindec tor este umanizat i apoi se scurge prin
mâinile i ochii lui, peste omul suferind.
Plantele i animalele absorb i ele vitalitate, dar utilizarea lor este mai redus decât la om.
Dintre toate plantele, bradul i araucaria au cele mai mari puteri de absorb ie i eliminare. Iat de
ce p durile de brazi sunt d t toare de s n tate, de for vital , mai ales bolnavilor de nervi.
La un om s n tos, curen ii vitali ce ies prin porii trupului sunt perpendiculari pe suprafa a
acestuia. Din aceast cauz cea a, sau aura din jurul trupului s u, se arat striat . Când omul este
bolnav sau debil, prin nop i nedormite, prin munc excesiv sau depresii suflete ti, liniile de expulzare
- strimerii - sunt aplecate, sub un unghi oarecare, fa de suprafa a trupului.
Radia iile fluidice puternice resping orice microb aflat în atmosfera din jurul corpului fizic, tot
a a cum mu tele sunt îndep rtate de un ventilator. Când îns radia iile fluidice sunt slabe, obstacolul
fiind mic, microbii p trund în trup mai ales prin c ile respiratorii i omul cade bolnav.
Persoanele dotate cu darul vederii spirituale v d, de jur împrejurul omului, emana ii fluidice
mai intense prin ochi, prin orificiile nazale, ale urechilor i prin vârful degetelor de la mân .
Oricât de uzate ar fi aceste radia ii fluidice, dac pornesc dintr-un corp viguros, perfect s n tos,
pot contribui la s n tatea i vigoarea unui corp debil sau sl bit de boal , numai prin apropierea celor
dou corpuri. Fluidul rev rsat de corpul s n tos va fi absorbit de cel debil, sim indu-se astfel mai
dispus, sau, bolnav fiind, se va îns n to i.
Nu e bine ca un om s n tos s doarm în acela i pat cu un bolnav, c ci fluidul s u vital va fi
absorbit cu toat puterea de cel bolnav, s rac în fluid vital. De asemenea, nu e bine ca un copil s
doarm în pat cu o persoan mai în vârst deoarece corpul vital al celui b trân va absorbi, incon tient
i insezizabil, s n tate, fluid vital din corpul vital al copilului, a c nii cre tere i dezvoltare va fi
lent i insuficient .

tim deja c cel mai de jos centru de for vital al corpului eteric este a ezat la baza m duvei
spin rii. Acest centru al iubirii trupe ti, are patru raze, i când este în rota ie, se arat sub o culoare
ro ie-portocalie sau culoarea focului.
în dreptul ombilicului se afl pe suprafa a corpului vital centrul ombilical, având o culoare ro ie
cu reflexe verzi, fiind v zut de lucizi în momentul când se afl în activitate. El anim partea
inferioar a trupului, în special sistemul digestiv, cu glandele sale anexe - ficatul i pancreasul -
i sistemul urinar sau excretor, format din rinichi i c ile urinare.
Deasupra centrului ombilical se g se te centrul inimii, ar tându-se lucizilor, în momentele de
activitate, sub o culoare aurie. Pulsa iile, diastola, sistola, i repausul inimii se afl sub influen a
acestui centru. Activitatea intens a centrului inimii este un indiciu c duhul acelui om este înclinat
spre spiritualitate, spre problemele filosofice ale vie ii spirituale.
Mai jos de laringe, aproximativ în dreptul scobiturii pe care o formeaz gâtul cu sternul i
oasele claviculare se afl centrul laringian. El se arat sub o culoare alb struie cu reflexe albe,
argintii, ca acelea ale lunii pline pe luciul apei.
Al aselea centru se afl între sprâncene i are o culoare albastr -violacee. Maximul s u de
activitate confer omului vederea eteric , vederea lumii invizibile a spa iilor.
28 Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

Al aptelea centru, cel deasupra capului, are o mul ime de raze i se prezint celor cu vederea
spiritual sub o culoare alb str lucitoare, asemenea soarelui. Acest centru confer fericitului care
îl are în activitate capacitatea de a se îndep rta de trupul s u, ca spirit, i de a avea deplina con tiin
a percep iilor vizuale i auditive din lumea spa iilor, re inându-le perfect în mintea trupeasc , dup
reîntoarcerea în trup.
Toate corpurile, toate înveli urile, sunt sub dependen a sau influen a spiritului. Cu voin ,
printr-o via curat i prin exerci ii regulat repetate, reu im s punem în activitate centrul din
dreptul bazei m duvei spin rii. Acest centru, o dat pus în rota ie, absoarbe fluid vital, pe care îl
trimite erpuitor de-a lungul m duvei, pân la sistemul cerebral, pân la centrul din cre tetul capului,
în ascensiunea acestui curent de foc, omul simte o c ldur , ca un fir cald ce porne te de jos în sus,
în tot lungul spatelui, pân la cap.
Persoanele cu adev rat cunosc toare ale acestor mistere nu g sesc destule cuvinte s previn pe
cei care vor s fac asemenea exerci ii f r prezen a i sfaturile unui ini iat, c ci din binef c tor,
acest curent poate provoca o nenorocire, arzând esuturile, dezorganizând sistemul cerebrospinal i
aducând, dac nu chiar moartea, cu siguran paralizia ori nebunia.
Cel decis la un astfel de antrenament trebuie s aib un corp s n tos i o via perfect moral .
Urmarea nepriceperii mai este c acest curent, nefiind hot rât dirijat mental în sus, o poate apuca
în jos, spre organele genitale pe care le supraexcit , i din normal omul devine o brut , un monstru
depravat, care nu- i mai poate înfrâna be ia sim ului sexual.
înv tura tras din nefericirea celor impruden i sau nesocoti i este s nu for m natura. E mai
bine s l s m curs evolu iei fire ti, silindu-ne pe calea moral i prin credin s gr bim ridicarea
spiritului pe treptele evolu iei, el producând, în mod direct, perfec ionarea instrumentelor sale.
Varietatea i num rul fenomenelor suflete ti este foarte mare. Iat înc unul.
Am ar tat c în afar de persoanele s race în fluid vital, exist persoane bogate în fluid magnetic,
pe care îl cedeaz cu u urin . în paginile anterioare, am v zut c acest fluid vital poate fi corupt
de unii oameni sau de mediul ambiant, ori poate fi absorbit de al ii.
Dar absorb ia fluidului vital, poate fi exercitat i de c tre una sau mai multe entit i spirituale,
oameni spa iali, spirite sau duhuri neîntrupate. Oare cu ce scop fac ele aceast opera ie?
Prin puterea lor spiritual absorb aceast materie eteric , învecinat cu materia fizic a P mântului,
pentru ca, dup ce o concentreaz , s produc diferite fenomene de natur terestr . Astfel produc
sunete cioc nituri, zgârieturi, deplas ri de obiecte sau ridicarea lor în spa iu.
Dac entit ile spirituale au o putere mare în mânuirea, combinarea i concentrarea fluidelor
vitale, pot produce vorbire uman ori pot conduce mâna unei persoane numit medium - uneori
chiar i f r voin a ei - pentru a scrie un text oarecare, cu un con inut str in de cuno tin ele sale
i uneori chiar în limbi str ine.
Dac scopul lor se extinde pe o raz mai mare, pe lâng fluid magnetic, entit ile spirituale
absorb chiar gaze, lichide i semisolide din trupul mediumului, pentru ca dematerializându-le s
realizeze din ele un om eteric, numit fantom . O asemenea opera ie se nume te materializare.
Uneori aceast materializare este doar exterioar , adic entitatea spiritual face numai un înveli
material, cât mai apropiat de materia carnal , înf i area lui exterioar fiind asem n toare cu tr s turile,
m rimea i forma omului pe care îl reprezint . în aceast materializare entitatea spiritual reproduce
chiar ve mintele, podoabele, armura sau armele epocii în care a tr it. Aceast materializare se poate
compara cu un balon de cauciuc, cu chip de om. Cel mai mic zgomot, cea mai mic tulburare adus
mediumului, cea mai mic distrac ie a asisten ei sau tendin a de a pune mâna pe materializare, pot
provoca o mic orare, o turtire a fantomei, ca i cum s-ar dezumfla un balon. Acest proces precipitat
are ca urmare suferin a mediumului, i chiar a spiritului operant; iar dac gre eala asisten ei a fost
nesocotit , se poate produce un asemenea dezechilibra în corpul mediumului, încât el s cad
bolnav pentru mult vreme, pân în pragul mor ii sale.
în asemenea cazuri î i asum o mare r spundere entit ile spirituale operante, dar mai ales
asisten ii ignoran i ai marilor taine ale vie ii. De aceea se cere ca, în prealabil, participan ii s
cunoasc , din literatura parapsihologic , procesul acestor fenomene i s fie anima i de un mare
calm, de o sfânt credin i s procedeze cu o des vâr it metod i pruden . Se impune o
participare lini tit i con tient cu toat aten ia i precau iile posibile, cel pu in în primele luni de
antrenament. Dup ce procesul materializ rii a avansat destul de mult i s-a consolidat prin apari ii
repetate, micile perturb ri sau impruden e nu mai au rezultatele dezastruoase amintite mai sus.
Când sub conducerea for elor îngere ti participante la crea ie, la apari ia primilor oameni pe
p mânt, se fac experimente care reproduc acest proces, când o entitate spiritual dore te s se arate
în trup, a a cum a fost ea în una din vie ile sale p mânte ti, materializarea nu mai este doar
exterioar , ci complet . Entitatea spiritual care dore te s se materializeze reface pân la ultima
Corpul fizic al omului 29

celul organismul fizic avut odinioar , cu toate organele i aparatele sale, cu alte cuvinte, un om
des vâr it. O dat opera ia terminat i mai apoi consolidat prin repet ri, un asemenea om, venit
din Cer, în mijlocul asisten ei, se poate mi ca, poate vorbi, dansa, cânta din voce sau la un instrument,
cu alte cuvinte se comport ca un om n scut din pântecele mamei sale p mânte ti, având toate
facult ile intelectuale din întruparea sa precedent .
Aceasta este opera cea mai sublim pe care i-o poate imagina un om, este suma tuturor
tiin elor de acum i din vecii vecilor; cu aceast ocazie având loc cele mai înalte fenomene
chimice, fizice i biologice din tot universul.
Materia cu care se fac asemenea opere grandioase este împrumutat de la medium, de la
asisten i i din spa iu. Au fost cazuri când s-a constatat c dup materializare, corpul fizic al
mediumului a pierdut din în l ime i greutate. Uneori aceast opera ie a necesitat dematerializarea
membrelor sau chiar a trupului întreg, mediumul disp rând în acest caz din v zul asisten ei, fotoliul
s u r mânând gol. La finele edin ei, când entitatea spiritual î i dezbrac haina materializat i se
retrage, trapul mediumului se reface, reap rând treptat pe fotoliu.
In tot timpul acestor m re e crea ii, mediumul doarme iar con tiin a lui e suspendat , deoarece
spiritul s u, înconjurat de înveli urile sale perispirituale, se afl în afar , în spa iu, în aceea i camer
unde are loc aceast opera ie divin .
Dac puterile mediumului sunt insuficiente sau când entit ile spirituale doresc s -1 menajeze,
ele fac economie de materie i energie, materializând doar mâna sau capul celui pe care vor s -1
reproduc . O asemenea materializare se nume te par ial .
S-au v zut cazuri când o mân materializat , ce se pierdea la cot într-o cea fluidic , ridica un
scaun sau scria pe o foaie de hârtie cu un creion pus la îndemân . De asemenea s-a v zut cum dou
mâini cântau la pian sau Ia o mandolin ce plutea în spa iul od ii. Au fost materializ ri fotografiate,
v zându-se pe placa fotografic fiin a materializat al turi de mediumul adormit.
Pentru ca cei care au v zut asemenea fenomene ale lumii spa iale s nu sus in c sunt doar
iluzii, aceste mâini i-au l sat amprenta în parafin cald , care fiind apoi umplut cu ipsos, reproduce
o mân , cu toate amprentele pielii i ale venelor.
Marile entit i spirituale fac aceste opera ii sublime dintr-un ordin înalt, pentru a ar ta omenirii
c exist un spirit i c el este nemuritor. Scopul eviden ierii acestui mare adev r este ca omul s
duc un trai firesc, dar cu ochii i gândul îndrepta i mereu spre Cer, pentru a nu gre i i pentru a
iubi tot ce a creat Tat l ceresc din eternitate.
Mediumul sufer cu ocazia acestor str lucitoare probe ale existen ei i nemuririi spiritului. El
sufer în tot timpul edin ei, ba chiar dou -trei zile dup aceea organismul îi este sl bit, mai ales
sistemul nervos. Dar i-a pus corpul fizic la dispozi ia semenilor s i trupe ti i a luminilor cere ti,
din dragoste i respect pentru Adev r, pentru dovedirea Adev rului.
Legea sacrificiului are urm rile ei str lucitoare. Acest om, cu trapul alc tuit conform spiritului
s u evoluat, se supune cu liber voin i dezinteresat, oferind omenirii o prob a nemuririi spiritului
i a menirii sale în ve nicie. El sufer , dar tocmai prin faptul c aduce un serviciu omenirii, în
virtutea legii iubirii aproapelui, urc scara evolu iei spirituale. Prin sacrificiul s u, el atrage ^iubirea
entit ilor spirituale superioare, fiind acoperit cu lumina i puterea lor, în via a sa terestr . înaltele
entit i spirituale vor conlucra pentru ca via a lui s se scurg mai lin, în mijlocul furtunilor vie ii
omene ti terestre, s fie ferit de boli, de influen a fluidelor v t m toare; pe scurt, va fi ajutat în toate
împrejur rile, chiar i în cele p mânte ti, dar mai ales în evolu ia sa spiritual .
Prin dragostea de a pune în eviden tainele Cerului, sufletul mediumului dobânde te o deosebit
luminozitate; i dup cum în jurai unei l mpi electrice puternic luminoase se adun o mul ime de
fluturi, mul i alearg în jurai s u, c utând s -i absoarb fluidele superioare. Dar orice tentativ a
celor care vor s profite de trapul inert al mediumului este z d rnicit de o puternic gard de
entit i spirituale luminoase, aflat în jurai s u.
în afar de medium - am spus i repet - în timpul demonstra iilor de materializare to i asisten ii
contribuie, mai mult sau mai pu in, cu fluidele lor. Dar mai presus de to i sufer entitatea spiritual
care produce fenomenul de materializare. Suferin a ei se datoreaz , în primul rând, faptului c din
sferele înalte ale Cerurilor, coboar în masa fluidelor inferioare. Sfor rile sale de a produce aceast
crea ie uman , trupeasc , precum i adversitatea curen ilor gândurilor josnice i a fluidelor otr vite,
îi fac ederea în tot timpul opera iei - aici jos, printre oameni - sufocant i istovitoare pentru
subtilitatea i fine ea sa spiritual . Dar dup cum mediumul se înal prin sacrificiul corpului i al
sufletului s u, tot astfel sacrificiul acceptat de acest spirit evoluat îl ridic pe o treapt de evolu ie
superioar . El urc mereu pe scara ce duce la Lumina infinit a Fiin ei supreme.
30 Din tainele vie ii i ale universului — Prima carie

Mintea omeneasc se va dezvolta pe parcursul secolelor prin subtilizarea materiei sistemului

cerebrospinal; iar paralel cu perfec ionarea lui, prin suferin , prin experien e repetate, spiritul
omului dobânde te tot mai mult în elegere i cunoa tere, fiind împins spre perfec iune de legea de
neînl turat a evolu iei.
în anul 1911, dr. Walter I. Kilner, într-o lucrare intitulat „The Human Atmosphere", ar ta c
printr-un anumit dispozitiv se poate vedea aura din jurai trapului omenesc, în special aura vital .
Pentru a urm ri stare de s n tate a pacien ilor s i, dr. Kilner a realizat din vase de sticl sub iri
i turtite, umplute cu diferite lichide colorate, o lentil sui-generis, prin care privea pacientul. De
regul , punea în aceste vase o solu ie alcoolic de cianin . Dac dorea s aib i alte nuan e
colorate, ad uga carmin, albastra de Prusia sau galben de Cambodgia.
Dr. Kilner privea mai întâi câteva minute printr-o sticl , care con inea o solu ie de culoare
închis , apoi repede privea pacientul printr-o sticl cu solu ie de culoare deschis . în prealabil,
pacientul era a ezat în dreptul unui ecran negru, la o distan de 30 centimetri. Privindu-1, vedea
în jurul s u o cea alburie de 10-20 centimetri, asemenea unei benzi, unui nimb, cu o l ime egal
în jurai trapului dar mai lat în jurai capului. Ea era oarecum transparent i prezenta strimeri1
perpendiculari pe suprafa a trapului. Dup direc ia strimerilor, dreapt sau aplecat , dr. Kilner tia
dac pacientul s u merge spre bine sau nu.
El a mai constatat c aura vital a unui b rbat se deosebea în l rgime i contur, de cea a unei
femei; iar persoanele intelectuale au în general o aur mai lat . De asemenea a observat în aur
prezen a unor raze colorate care apar i dispar. Ele par a fi în leg tur cu sexul, cu starea moral
i mai ales cu voin a pus în ac iune.

Orice obiect care vine în atingere cu o persoan , absoarbe magnetismul uman al persoanei
respective. Aceast absorb ie este cu atât mai puternic , cu cât contactul a fost de mai lung durat .
Dac un anumit obiect - inel, ceas, stilou, br ar - este purtat, mai târziu, de o alt persoan , tot
magnetismul acumulat în el se va rev rsa asupra noului purt tor, influen ându-1 într-o asemenea
m sur încât îi va imprima acelea i porniri sentimentale i va fi str b tut de gânduri asem n toare
cu ale persoanei care a posedat ini ial acel obiect. în felul acesta se explic ac iunea exercitat de
talismane asupra purt torilor ei.
Pe baza acestui adev r, se explic i influen a asupra credincio ilor a tot ce exist în biseric .
Din to i cei care au venit s se roage în l ca ul Domnului au emanat gânduri de supunere, smerenie,
iertare, iubire i implorare a Divinit ii. Toat sim irea, toat gândirea lor, unit cu actele i rag
preotului, au impregnat pere ii i mobilierul acelui templu cu fluide de ordin superior, care vor
sc lda pe cei ce vor mai veni în acea biseric .
Pe orice pune mâna omul - c ci mai ales prin mân se scurge magnetismul - se încarc cu fluid
magnetic. Pietrele pre ioase i apa se încarc cel mai u or i cu mai mult magnetism. Patul în care
dormim ani în ir, se îmbib cu fluidele noastre. Ele vor exercita o influen atât de mare, încât dac
fluidele noastre sunt de un ordin inferior, o alt persoan culcându-se în acel pat va fi agitat ,
indispus , va avea vise urâte, sau va suferi de insomnie. De aceea se recomand expunerea la aer
i soare a saltelelor i schimbarea lenjeriei de pat când suntem g zdui i la un hotel sau pensiune.
• i i

Un rol deosebit a jucat corpul vital, în Egipt, pe timpul domniei faraonilor. Materia eteric a
acestui corp, posedând anumite însu iri, a fost întrebuin at mii de ani de c tre preo ii egipteni,
pentru impunerea suprema iei lor în stat, pentru ap rarea rii contra altor neamuri, pentru vindec ri,
pedepsirea tr d torilor de ar sau men inerea formei de stat.

1
Pentru observarea i fotografierea aurei eterice, azi se practic electronografia. Prin aceast metod un sistem viu este
supus, pentru un timp foarte scurt, unui curent electric de intensitate mare. în acest fel se transmite sistemului un impuls electric
ce determin un r spuns electro-magnetic, care se imprim pe o plac fotosensibil . Dup developare se pune în eviden o zon
luminoas în jurul sistemului testat. De asemenea se observ radia ii - strimeri - care au o luminozitate, form i structur
variabil . La persoanele s n toase strimerii sunt lumino i, drep i, organiza i armonios i perpendicular pe întreaga suprafa a
trupului. La persoanele bolnave strimerii au o luminozitate redus , prezint curburi, sunt r spândi i haotic, apleca i în jos i cu
pete întunecate - zonele respective ner spunzând semnalului electric. Pe electronograma f cut la dou persoane cu afinit i i
compatibilit i între ele, se observ c strimerii se atrag, iar la persoanele incompatibile - se resping. Electronograma sistemelor
vii difer de a celor nevii prin faptul c este variabil .
Corpul fizic al omului ' JJ

Am ar tat c rolul corpului vital este s conduc angrenajul trupului. Noaptea, duhul st pân
evadeaz din trapul s u, pentru a- i retr i câteva ceasuri via a de duh. în momentul ie irii, duhul
trage dup sine i corpul vital, dar numai par ial, c ci dac l-ar lua complet, trupul r mânând f r
un diriguitor ar înceta s mai func ioneze. De aceea, spiritul ia cu el numai o parte din materia
corpului vital, pentru ca prin intermediul lui s - i men in forma uman , asem n toare, cu trupul
l sat s doarm . Cealalt jum tate, dup ce î i repar materia uzat se întoarce în trup, conducându-1
mai ^departe, pân la întoarcerea st pânului.
învelit în hainele sale perispirituale i având la exterior o parte din dublul s u vital cu chip de
om, duhul este legat de restul dublului r mas în corpul fizic printr-un/zr format din materia eteric
a corpului vital. Rolul acestui cordon este ca for a spiritual a duhului s se reverse asupra dublului
r mas în trup, iar pe de alt parte, duhul s fie în tiin at de tot ce se întâmpl cu trupul s u. Orice
va sim i trapul, se va transmite corpului vital r mas în trap, iar acesta, prin cordonul vital,, va
transmite cele întâmplate corpului vital luat de duh. Prin intermediul perispiritului tirea se va
transmite la spirit, care va analiza i decide dac e cazul s se întoarc acas , în trapul s u, ori
r mânând unde se afl , s dispun ce s fac trapul s u.
Prin urmare, acest cordon fluidic are func ia de a transmite informa ii de la trap la spirit i de
la spirit la trup, realizând comunicarea între dou vase - corpul eteric r mas în trap i cel care,
înv luind perispiritul, înso e te spiritul.
Când un duh întrupat iese în spa iu, este numaidecât recunoscut de un duh liber - o entitate
spiritual destrupat - deoarece, pe de o parte, atârn de el un fir fluidic, iar pe de alta, are o form
uman perfect conturat , gra ie corpului vital purtat de spirit prin spa iu. Duhurile libere de curând
destrapate au de asemenea o form uman , dar ea nu este atât de clar conturat ca la entitatea
spiritual captiv sau întrupat . La duhul liber aceast form este efemer , fiind construit dintr-o
alt materie, dintr-un fluid mai subtil, care intr în constitu ia corpului planetar.
Când dou duhuri umane întrupate, se întâlnesc noaptea în spa iu, se recunosc, pentru c se v d
oameni, ca pe p mânt. Aceste forme umane se deplaseaz , fac mi c ri cu capul, cu mâinile i cu
corpul, la fel ca oamenii întrupa i. A a de exemplu când vorbesc, mi c buzele ca i orice om sau
gesticuleaz cu mâinile. Când un al treilea intr în vorb , întorc capul, pentru a vedea i asculta pe
cel intervenit. . '
A adar duhul întrupat se comport în evad rile lui nocturne prin spa iu, ca orice om întrupat.
Numai picioarele nu i le mai mi c , nu mai p e te cu ele, întrucât duhul plute te prin spa iu.
Dup cum trapul uman cre te din copil rie pân la maturitate, tot a a i corpul vital sau dublul
cre te în m rime. Spiritul copilului iese din trap tot sub form de copil. Treptat, cu înaintarea în
vârst , trapul ia alte înf i ri i dimensiuni, i paralel cu el, dublul eteric îl înso e te mereu ca
aspect i m rime. Dublul vital al omului b trân, se arat prin spa iu - în ie irile duhului - sub forma
unui b trân, asem n tor cu trapul l sat s doarm acas .
Dar în afar de aceste schimb ri paralele cu schimb rile trupului, dublul mai poate lua forme
diferite - prin voin a st pânului sau a duhului. A a de exemplu, dac omul este coco at, duhul poate
s - i reduc aceast cocoa a dublului s u i astfel corpul vital s se prezinte cu o form corect ,
f r nici o diformitate, f r aceast tampil a corec iei aplicat entit ii spirituale în via a sa
terestr . De asemenea, dac îi lipse te vreuna din membre, duhul î i poate crea mâna sau piciorul
amputat, prezentându-se prin spa iu complet, ca i orice alt duh. Numai forma fe ei, înf i area
chipului s u uman, nu st în putin a duhului s -1 schimbe, s -1 modifice. Ba este tampila permanent
a duhului, cât timp va fi întrupat.
Pentru a se face cunoscut oamenilor trupe ti, când se arat în visele lor sau ca st ri fantomale,
duhul î i poate modela dublul vital pân la a crea ve minte în jurai s u, asemenea îmbr c mintei
care învele te trapul omului. Procedeul este asem n tor cu cel prin care sculptorul creeaz haine în
jurul statuii sale, haine confec ionate din acela i material, marmur sau bronz, ca i fa a sau mâna
statuii. Sentimentul pudorii exist într-un grad i mai ridicat la duhuri. De aceea, în spa iu, organele
genitale nu mai sunt realizate. Iar pentru ca duhurile s se recunoasc mai u or între ele, când
c l toresc prin spa iu, î i creeaz ve mintele cu care obi nuiesc s - i îmbrace trapul.
în peregrin rile sale nocturne, când trapul s u se odihne te, duhul este înso it de o parte din
materia corpului s u vital. Exist cazuri rare, când duhul întrupat este chemat în fa a Tribunalului
suprem, pentru a r spunde de o fapt comis împotriva legilor divine. Dar entitatea spiritual nu î i
poate p r si corpul vital, de care este legat prin perispirit, deoarece survine moartea trapului; pe de
alt parte^ cordonul fluidic nu se poate lungi atât de mult, iar ruperea sa înseamn iar i moartea
trupului. în ambele cazuri moartea se produce prin asfixiere, respira ia i inima oprindu-se brusc,
întrucât duhul este legat de trap, prin bulbul rahidian, în sânul c ruia se afl central nervos care
coordoneaz mi c rile pl mânilor i ale inimii. Pentru a se evita aceast situa ie Tribunalul suprem
32 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

nu îl mai cheam pe cel gre it la în l imea considerabil a sediului S u - 300.000 kilometri - ci

instituie un tribunal ad-hoc, într-o zon inferioar , înaintea c ruia apare pârâtul.
O dat cu sosirea nop ii trupurile adorm, iar duhurile pleac s se întâlneasc în spa iu cu
rudele, prietenii i cunoscu ii, continuând convorbirile întrerupte în timpul zilei. Ie irea corpului
vital care- i urmeaz duhul se face prin to i porii trapului, asemenea aburilor dintr-un vas cu ap
fiart sau dintr-o pâine scoas din cuptor.
Entit ile spirituale care au dep it un anumit grad de evolu ie î i pot p r si complet corpul
vital, dac au de f cut c l torii mai lungi. Aceast opera ie este necesar pentru^c materia eteric
a corpului vital este greoaie, iar spiritul vrea s fie cât mai u or în c l toria sa. în acest caz, duhul
î i ocrote te trupul i dublul s u, tot a a cum noi, oamenii, înainte de culcare avem grij s încuiem
poarta, u ile i ferestrele, pentru a nu se furi a vreun ho în cas i s ne surprind în somn. Duhul
î i ia toate precau iile, ca nu cumva vreun alt duh s intre - în lipsa sa - în trupul i dublul s u
i s se fac st pân pe el. în acest scop roag pe un prieten spa ial s -i supravegheze de aproape
trapul i s -1 fereasc de orice duh, care ar c uta s intre în el.
Desp r irea complet a perispiritului duhului de coipul s u vital nu e o opera ie tocmai u oar .
De aceea, pentru o asemenea opera ie entitatea spiritual are nevoie de ajutorai unui confrate, duh
liber, i de regul face apel la duhul aflat mai tot timpul pe lâng el, la drepta ul' s u.
O dat eliberat, duhul î i ia forma sferic i o porne te la dram. Prin urmare forma sa este
identic cu cea pe care o va avea dup ce - prin actul mor ii - î i va p r si definitiv trapul.
Dar s vedem cum se desf oar actul mor ii. Duhul, înconjurat de perispiritul s u, iese din trup
tr gând dup sine dublul vital. Dup aceea, dublul vital este p r sit i el, r mânând f r st pân,
lâng angrenajul sau trupul pe care 1-a condus pân acum. Acest dublu va d inui atâta timp cât
trupul va fi înc viu, c ci se tie c trapul, chiar dup acrul mor ii, tr ie te înc o perioad de vreme,
prin celulele sale vii. încetul cu încetul, celul cu celul , trapul moare, dublul vital se destram , iar
materia lui se risipe te în spa iu.
Dup p r sirea vie ii terestre, duhul inferior mai vine pe la cimitir s - i vad trapul care se
distrage zi de zi. îl doare dispari ia trapului s u, îl plânge, îi e mil de el, pentru c a fost un
instrument prin care s-a bucurat în via a lui trupeasc . Duhul superior nu vrea s mai aib nici un
raport cu fostul s u trap i ca s evite orice atrac ie magnetic din partea trupului s u, dore te ca
acesta s fie ars, i nu îngropat.
Chiar i azi, exist în lumea spa iului dou grup ri cu p reri diferite: unii cer ca trapul lor s
fie ars, o dat cu aceasta risipindu-se i corpul vital, pentru ca nimic s nu-i mai influen eze i s -i
atrag spre lumea terestr ; al ii sus in îngroparea trapului, ca s persiste cât mai mult dublul vital,
a c rui materie s poat fi întrebuin at în îndeplinirea unor scopuri.
Din a doua grupare de entit i spirituale fac parte i preo ii egipteni, care prin conservarea
trupului i deci prin p strarea corpului vital s-au str duit s - i impun domina ia asupra poporului,
pentru ca religia lor s d inuiasc peste veacuri i ara lor s fie populat mereu de duhuri apar in toare
grupului lor, devenind astfel o putere armat i economic . Or pentru acest scop aveau nevoie de
un instrument ceresc, o for puternic i totu i nev zut . Din cercet rile lor i din revela iile cere ti,
au aflat c acest instrument poate fi materia eteric a dublului eteric, a corpului vital. De aici s-a
n scut ideea mumific rii trapului, prin el persistând i dublul s u vital, cu a c rui materie eteric
s lucreze în mod ocult, în scopul urm rit.
Astfel, preo ii egipteni au reu it s men in statul lor, cu religia lor popular i cu ini ierile lor
secrete, peste dou sprezece mii de ani, dup cum afirm duhurile superioare actuale ale P mântului,
în acest scop, li s-a revelat metoda de mumificare a trupului, opera ie mig loas , dar trainic ,
îng duind trapului s d inuiasc mii de ani. Prin aceast opera ie, trapul tr ia mereu o via vegetativ
lent i invizibil ; iar paralel cu el, tr ia i dublul vital, legat de trapul ce nu murea definitiv. Astfel
entitatea spiritual era înl n uit oarecum de coipul vital i de trupul pe care îl animase. Liber
devenea duhul i totu i era într-un fel subjugat celor dou corpuri l sate jos, era prizonierul corpului
s u fizic, neputându-se reîntrupa în alt ar i în sânul altor neamuri. Prin urmare era silit s
pluteasc mereu în atmosfera fluidic a rii sale, influen ând pe cei de jos în sensul tradi iei i
culturii egiptene. A adar, puterea statului egiptean era determinat de opera iile magice ale preo imii
i era sus inut din spa iu de puternicele duhuri - fo tii preo i i faraoni, cu familiile lor. Multe
veacuri, faraonii au fost mari ini ia i i erau exponen ii lume ti ai castei preo e ti.

' Drepta ul este entitatea spiritual de rang egal cu entitatea spiritual întrupat , pe care o ocrote te pe tot parcursul vie ii
sale terestre.
Corpul fizic al omului JJ

Duhurile superioare, ale celor ini ia i, conduceau din spa iu via a terestr i spiritual a poporului
egiptean. La înmormântarea acestor oameni de elit , se f ceau conjura ii teribile i se scria un
blestem, pus în sarcofag. Sarcofagul era a ezat, în secret, în cripte s pate în inima mun ilor sau în
locuri ne tiute decât de marii preo i. De atunci au trecut mii de ani. Multe duhuri a c ror trupuri
au fost mumificate au plecat de pe planeta noastr i cu toat tiin a preo ilor de a men ine necurmat
trupul viu, acesta a suferit, în ace ti mii de ani, o alterare, risipindu-se i dublul s u vital. Legea
e lege. '
Dublul vital al entit ilor spirituale care înc n-au plecat, au o asemenea for în ele, încât gra ie
jur mântului legat de existen a lor, produc efectul jur mântului, când le sunt profanate mumiile. A a
s-a întâmplat în cazul dezgrop rii mumiei faraonului Tutankamon, provocând moartea a apte
persoane. To i cei atin i de dublul vital al mumiei faraonului, au fost otr vi i fluidic, pl tind cu via a
înc lcarea blestemului1. Pericolul profan rii, i în special venirea în contact cu dublul vital al
mumiei, erau cunoscute de poporal egiptean, îngrozit de ideea de a-1 atinge. Numai str inii, numai
tâlharii altor neamuri, necunoscând sau nesocotind for a acestui blestem i a dublului vital al
mumiei, devastau mormintele, pentru a fura podoabele.
Din cele expuse se vede c , de i mumia în aparen pare a fi un corp mort, în realitate este înc
un corp viu i datorit vie ii sale, r mâne viu i dublul vital, care tr ie te, palpit , respir i î i
primene te mereu materia. Unul e viu prin altul i duhul e captiv amândurora.
Azi, a disparat interesul pentru crearea mumiilor, o dat cu p r sirea planetei noastre de c tre
marile i str lucitele duhuri care au inaugurat aceast practic . Din grupul lor au mai r mas, în
atmosfera fluidic a P mântului, câteva entit i spirituale, ce f cându-se vinovate de mari gre eli au
fost p r site de marele stol al duhurilor albe, care a plecat.
Entit ile spirituale întrupate în Egipt posedau cuno tin ele îmb ls m rii, ale mumific rii, de pe
planeta de unde veniser pentru a se întrupa la coala P mânt. Cuno tin ele marilor preo i egipteni,
referitoare la mumificare, s-au pierdut, iar pe de alt parte, alte idei anim acum umanitatea duhual
a P mântului i de aceea nu se mai recurge la aceast opera ie. îmb ls m rile de azi nu pot p stra
trupul mii de ani, ele fiind slabe imita ii ale îmb ls m rilor egiptene.
Biserica cre tin , prin preo ii ei, ca i cultul mozaic, prin rabinii s i, sunt împotriva arderii
trupului. Noaptea, în timpul somnului trapului lor, aceste duhuri se supun injonc iunilor conduc torilor
grupului spiritual din care fac parte, for e cere ti care prin intermediul dublului vital vindec pe cei
c rora legea o îng duie, sau supun cu ele duhurile recalcitrante.
Foarte rar se mai descoper câte un trup care se usuc i pare c se mumific de la sine. Aici
e opera Cerului, prin interven ia unor anumite duhuri spa iale, prin ac iunea lor fluidic , mumificând
trapul omului cuminte, care a dus o via de sfânt. O fac în ideea ca dublul lor vital s persiste sute
de ani, iar cu materia sa fac anumite vindec ri, considerate de om miraculoase. îns aceast înalt
medicin cereasc nu este cunoscut decât de marile for e albe ale P mântului.
Pe scurt - materia dublului vital uman este format dintr-o materie eteric , o sabie cu dou
t i uri. Prin aceast materie eteric se pot face vindec ri, dar tot prin ea se pedepse te ori se supune
ordinii stabilite orice duh r zvr tit. Ea este un instrument ceresc, cu propriet i oculte, neb nuite de
lumea trupeasc .
Trapul se poate asem na cu un automobil, al c rui proprietar i animator este entitatea spiritual .
Dup cum automobilul este condus i între inut de un mecanic, coipul vital se îngrije te de bunul
mers al trupului. în general, duhul nu se ocup de administrarea i bunul mers al trupului. Toat
aceast oper o exercit dublul vital. Prin urmare conducerea func iilor fiziologice se face numai
de c tre dublul vital, f r tirea duhului, acesta având preocup ri de ordin superior, i anume,
analizarea gândurilor sosite din toate p i ile universului.

Cât de ne tiutori suntem, Doamne! Câte taine exist în universul T u! Câte fenomene nev zute
se petrec în jurai nostru, de care nu avem nici o idee! C ldura sau frigul, lumina sau întunericul,
via a sau moartea, mi carea sau gândirea i multe altele, sunt efectul unor forte ce s l luiesc în
lumea invizibil a spa iului.
Fie Numele Domnului binecuvântat, omenirea le va cunoa te odat pe toate! Amin.

1
„Moartea î i va întinde aripile sale asupra celui ce va tulbura lini tea marelui faraon" - blestemul conjura iei scrise pe
sarcofagul lui Tutankamon.
34

Corpul planetar sau terestrian al omului

Al treilea corp al omului este corpul terestrian1, sau planetar, denumit de unii oculti ti corp
astral.
Denumirea de astral nu este potrivit , întrucât d na tere la confuzii sau interpret ri gre ite,
într-adev r, vechii oculti ti î i închipuiau c dup p r sirea trupului, a înveli ului carnal, spiritul
omului, devenind liber prin actul numit moarte, poate vagabonda de la un corp ceresc la altul,
printre planete i stele. Având în vedere c astrele înoat într-un ocean specific de materie fluidic ,
entitatea spiritual neputând peregrina pe un astru, f r un vehicol format dintr-o materie asem n toare
mediului astral respectiv, au denumit corp astral, acest înveli fluidic al spiritului.
Entitatea spiritual venit la coala lung a planetei P mânt nu se poate mi ca, dup destrupare,
decât în spa iile fluidice ale planetei noastre. Ea nu se poate îndep rta de zona fluidic a P mântului,
pentru a se duce de exemplu în Jupiter sau Neptun, asemenea evad ri fiind îngr dite de legi
inflexibile i de condi ii îndeplinite doar de entit ile spirituale conduc toare ale evolu iei P mântului.
Aceste entit i se numesc îngeri terestrieni, i nici lor nu le este îng duit s p r seasc atmosfera
fluidic a planetei decât pentru îndeplinirea unor misiuni.
Grosimea atmosferei fluidice proprie globului nostru terestru este de aproximativ 700.000
kilometri, ea fiind cu des vâr ire deosebit de eterul, de atmosfera fluidic a celorlalte planete din
sistemul nostru. Iat motivul, printre multe altele, pentru care o entitate spiritual terestr nu poate
c l tori pe alt planet , ea fiind nevoit s dezbrace mai întâi haina fluidic terestrian , corpul
planetar, i apoi s îmbrace o hain planetar format din fluidele planetei respective. Dar de unde
s - i procure înveli ul fluidic al planetei pe care ar dori s peregrineze, c ci aici pe P mânt nu-1
g se te, i chiar dac ar exista, nu tie cum s i-1 însu easc .
Pe scurt - al treilea înveli al scânteii divine este un corp fluidic, format din materia ce învele te
planeta unde duhul î i face coala evolutiv . Acest vehicol corespunde înveli ului fluidic al planetei
noastre, denumirea sa corect fiind cea de corp terestrian sau corp planetar.
Dup ce am stabilit acest adev r, s vedem rolul îndeplinit în fiin a noastr de acest corp fluidic.
Dup pozi ia sa, corpul planetar se afl în profunzimea corpului vital, fiind intermediar între
corpul vital i corpul solar - a ezat i mai adânc în masa fluidic a perispiritului.
înveli ul terestrian al omului este de diferite calit i, dup cum i înveli ul fluidic planetar al
globului este i el de diferite calit i, reprezentate prin culorile i nuan ele adecvate. Fiecare entitate
spiritual îmbrac un corp planetar format din materia fluidic planetar corespunz toare sferei
unde î i are re edin a.
Materia ce formeaz înveli ul fluidic general al p mântului este cu mult mai fin decât materia
fluidic vital , ce învele te orice corp de pe suprafa a p mântului. Ceea ce - în mare - este
atmosfera terestrian a globului nostru, în mic, este corpul fluidic planetar ce înconjoar i p trunde
orice corp mineral, vegetal, animal sau uman de pe suprafa a planetei.
Superioritatea materiei planetare fa de cea vital , const în intensitatea i puterea mai mare
de vibra ie a particulelor ce o compun. Energia n scut din vibra ia materiei planetare este cu mult
mai mare decât cea produs de particulele vitale, care anim corpurile de pe suprafa a p mântului.
Pe m sur ce ne îndep rt m de p mânt, de globul terestru, apropiindu-ne de periferia atmosferei
sale fluidice, materia terestrian este mai fin , are o lungime de und mai mic i o frecven
vibratorie mai mare, motiv pentru care este din ce în ce mai vie i mai luminoas , pân la albul cel
mai str lucitor.
Vibra ia puternic a materiei terestriene îi d însu irea de a str bate prin fluidul vital i prin
aerul, lichidele i solidele p mântului, de parc ele nici nu ar exista. Astfel se explic faptul c
materia fizic este p truns de materia terestrian , i c entit ile spirituale, învelite la exteriorul
perispiritului cu haina terestrian , au posibilitatea de a p trunde - în deplas rile lor terestre - prin
ziduri, u i, ferestre, prin toate corpurile fizice. Duhurile inferioare, bântuind cu miliardele suprafa a
p mântului, str bat prin case, mun i, copaci, f r ca ele s simt ceva i f r ca noi s tim de ele.
Uneori aceste entit i spirituale inferioare p trund în corpul fizic al omului i, din nefericire, în
acela i trup i corp vital vie uiesc dou entit i spirituale - st pânul, care nu- i d seama c este
posedat, i un intrus care constituie ceea ce se nume te un posedant.

1
Acest corp este cunoscut i sub numele de corpul dorin ei, pentru simplul fapt c este purt torul sau vehicolul dorin elor.
Corpul planetar sau terestrian al omului 5j

Dincolo de materia fluidic terestrian ce acoper ca un înveli general, de jur împrejur, globul
nostru, printre planetele sistemului nostru se afl materia solar , sau atmosfera fluidic a soarelui
nostru, în care înoat toate planetele, îmbr cate cu înveli urile lor planetare de calit i diferite, în
func ie de gradul lor de evolu ie.
Materia terestrian este împ r it în trei zone mari: alb la periferie, albastr la mijloc i ro ie
la suprafa a p mântului. Zonele exterioare, cele mai fine, penetreaz pe cele mijlocii i inferioare.
Zonele mijlocii penetreaz pe cele inferioare, precum i toate corpurile de la suprafa a p mântului.
Prin urmare, la suprafa a p mântului întâlnim toate categoriile de materii terestriene, predominând
materia terestrian ro ie, ceva mai redus fiind cea albastr i cu totul infim cea alb .
Dac o entitate spiritual alb - cu re edin a în zonele periferice ale atmosferei fluidice terestre,
având o hain planetar format din fluidul terestrian alb - vrea s coboare pe suprafa a p mântului,
trebuie s se înveleasc , fulger tor, cu toate materiile fluidice terestriene de culoare albastr i ro ie,
ca s aib posibilitatea de a se men ine aici jos unde predomin mediul fluidic ro u.
Aceast materie ro ie, inferioar celei albe din care este alc tuit subtilul s u corp planetar, îi
procur o suferin spiritual de nedescris. Iat motivul pentru care coborârea pe suprafa a p mântului
a entit ilor spirituale superioare este un mare sacrificiu. Din aceast cauz comunic rile omului cu
fra ii din spa iu se stabilesc de regul cu entit i spirituale inferioare, sau pu in evoluate, i foarte
rar cu cele albe, care dirijeaz i comand celor de sub ele.
Materia terestrian p trunde prin corpul vital i trup, ar tându-se la exteriorul trupului nostru
sub forma unei aure, mai sub iri sau mai groase, mai întunecate sau mai luminoase, dup cum
spiritul acelui om este mai mult sau mai pu in evoluat. Grosimea ei poate atinge 40-50 de centimetri
i va fi cu atât mai întins i mai luminoas , cu cât omul va fi mai corect în via , mai pios, mai
moral, mai intelectual - cu alte cuvinte, o entitate spiritual cu o mare vechime i o mai lung
coal evolutiv .
Aura corpului planetar este într-o continu vibra ie, suferind varia ii de la moment la moment,
în func ie de condi iile meteorologice, starea de s n tate a omului i starea sa sufleteasc : dorin ele,
sentimentele i gândurile sale, calmul sau iritarea, cumin enia sau tic lo ia sa etc.
Dac , prin actul mor ii, duhul unui om pios, bun i corect i-a p r sit trupul, el va p r si i
corpul vital, i dac gradul s u evolutiv este de spirit alb, va dezbr ca, rând pe rând, fluidele
planetare ro ii i albastre, r mânând în sfera sa, învelit numai cu fluidele albe corespunz toare
gradului s u evolutiv. Când o asemenea entitate spiritual coboar pe suprafa a p mântului, cu o
oarecare misiune sau pentru a comunica cu anumite entit i spirituale întrupate, str lucirea sa este
atât de puternic - cu toate c este învelit în materie planetar inferioar - încât este v zut de
omul trupesc.
Aura planetar , asemenea aurei vitale, înconjoar trupul omului, reproducând oarecum, într-o
form cu mult mai vag , conturai trapului s u, i are înf i area unui ou cu vârful în jos.
Aceast materie planetar nu o de ine numai omul, ci fiecare corp viu de pe suprafa a p mântului.
A adar, în afar de aura vital , toate corpurile au în jurul lor i o aur planetar , bineîn eles format
dintr-o materie planetar de o calitate cu mult inferioar celei din care este format corpul planetar
uman.
Dac un om i-a pierdut un picior sau o mân , membrul fluidic planetar persist mult vreme,
din cauza atrac iei magnetice foarte puternice dintre particulele materiei planetare, i în anumite
zile, câlld aerai este foarte Umed sau înc rcat cu mult electricitate, simte o durere la piciorul pe
care nu-1 mai are. Cu timpul, acest membru fluidic se resoarbe, materia care-1 formeaz retr gându-se
treptat în restul corpului planetar.
La fel se petrece i cu ramurile unui copac. Dac t iem o creang , partea planetar corespunz toare
acestei ramuri persist mult vreme. De asemenea, materia astral a unui obiect din jurai nostru -
o oal , un scaun, o statuet - se divide în tot atâta buc i în câte s-a rapt obiectul.
Pentru punerea în eviden a acestui fapt, s-a f cut urm toarea experien . S-a trecut o raz
luminoas printr-o prism ob inându-se astfel un spectru solar. Dac între prism i ecranul pe care
s-au proiectat cele apte culori ale spectrului solar se interpune membrul planetar corespunz tor
celui trupesc amputat, se constat c nu se mai formeaz pe ecran nici un spectru. Aceasta se
întâmpl pentru c ceva a împiedicat trecerea razelor colorate spre ecran, i acel ceva este membrul
fluidic planetar, persistent în momentul experien ei.
Corpul planetar este organizat pentru îndeplinirea misiunii sale, adic diferitele lui particule
sunt ordonate, a ezate în anumite dispozi ii i direc ii, cu vibra ii adecvate. Cu alte cuvinte, el este
viu, or prin faptul c tr ie te i func ioneaz , materia din care e compus se uzeaz , se corupe, i
ca atare trebuie eliminat i înlocuit cu alta, proasp t , nutritiv i asimilabil . In acest scop corpul
planetar exercit o dilatare i o contractare asem n toare cu cea a corpului vital, deci o m rire i
36 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

o mic orare a volumului s u, absorbind la fiecare pulsa ie a sa, materie planetar din mediul
înconjur tor. Când se dilat , absoarbe materie nou ; când se contract , o elimin pe cea uzat .
Asemenea trupului i corpului vital, corpul planetar se hr ne te i este într-o continu primenire.
S-ar p rea c to i oamenii, având un corp planetar, absorb din atmosfera fluidic a p mântului
aceea i materie. Nu se întâmpl a a, pentru c fiecare individ are un coip planetar deosebit, conform
gradului evolutiv al spiritului s u. Potrivit naturii sale, corpul planetar absoarbe, pe cale selectiv ,
numai acea calitate de fluid planetar din care se compune el însu i.
Coipul planetar este o icoan fidel a sentimentelor, impresiilor, senza iilor i dorin elor noastre.
El se schimb în tonalit i de culori i vibra ii, dup st rile noastre suflete ti. Fiecare calitate sau
defect al sufletului nostru - noble ea sau tic lo ia fiin ei noastre - se arat în exterior, în aura
noastr planetar , prin anumite culori. Dac punem -în fa a unui clarv z tor, a unui om care a
dobândit vederea spiritual , o persoan - vesel sau trist , calm sau iritat , vicioas sau cuminte
- mediumul lucid ne va indica anumite culori i vibra ii în undele aurei din jurul corpului i în
special în cea care înconjoar capul persoanei examinate. Astfel, ro u aprins denot mânia de care
e cuprins un om, ro u închis arat c acel om e un senzual desfrânat, ro u brun dezv luie pe omul
zgârcit, pe avarul al c rui gând e îndreptat numai la bani, uitând c totul va r mâne aici, când va
sosi momentul cel mare. Cenu iu deschis arat frica, portocaliu indic un om orgolios, mândru de
fiin a sa. Galbenul denot pe omul ce posed o inteligen superioar . Violetul arat pe omul
spiritualizat. Rozul deschis, asemenea rozelor, arat iubirea sub toate formele ei.
Culorile corespunz toare sentimentelor i pasiunilor omene ti, fiind legate de gradul de evolu ie
al entit ii spirituale, au un caracter permanent, persistând pe parcursul unei vie i terestre. Numai
st rile suflete ti ocazionale - durerea, veselia, iritarea de moment - se arat prin culori corespunz toare
lor, care pier odat cu schimbarea st rii suflete ti.
St rile suflete ti superioare genereaz vibra ii armonioase, unde vibratorii egale, ritmice i
ordonate, care se propag în spa iu pe mari distan e. Dac întâlnesc în calea lor un om, îi provoac
o armonizare a vibra iilor înveli ului s u spiritual, iar acesta se va sim i mai lini tit, mai mul umit,
f r s tie cauza noii sale st ri. j t
Omul preocupat de gândul, r zbun rii, al uciderii, al furtului, omul fr mântat de invidie i
pasiuni josnice, r spânde te în jurul s u' unde neregulate, dezordonate, cu intensit i i amplitudini
diferite. Prin vibra iile lor, aceste unde dezarmonizeaz tot ce întâlnesc în cale. Un om nervos, ce
nu- i g se te lini tea,;pe care îl irit to i i toate, are corpul planetar într-o continu furtun . Unor
asemenea oameni li s^ recomand un mediu lini tit, la ar , departe de vâltoarea lumii, de furnicarul
marilor centre urbane.) locuri unde influen ele nefericite ale omenirii în fr mântare sunt mai reduse.
Spa iile sunt îmbâcsite de un p ienjeni de idei i sentimente propagate în diferite direc ii, sub
form de unde, f r a se deranja unele pe altele. Ele sunt mai bogate în marile aglomera ii omene ti
i mai pu ine în regiunile îndep rtate, sate, mun i, p duri sau în largul m rilor. Din acest motiv
naturilor suprasensibile li se recomand c l torii pe m ri, ederea la munte sau în localit i izolate.
Intrând într-o cas unde e triste e, plâns i jale, omul se simte de la o vreme cuprins de o
mâhnire ce-i face r u, c utând s se îndep rteze de acel focar de vibra ii, care îl cople esc. Intrând
într-un cerc vesel, de mare bucurie, vibra iile planetare plecate din fiin a acestor persoane dispun
pe orice om, sim indu-se atras i re inut cât mai mult lâng aceast surs de vibra ii binef c toare.
Dintre toate defectele omului, ura este cea mai puternic , vibra iile ei propagându-se departe de
autorul lor, lovind i zdruncinând corpul planetar al altora. Un asemenea om plin de venin este un
criminal anonim, care contribuie prin defectul s u la întârzierea evolu iei omenirii.

Func iile corpului planetar

Oorpul planetar îndepline te în om urm toarele func ii: 1. este puntea de leg tur între corpul
vital i restul perispiritului, sau mai pe scurt, între suflet i corpul fizic; 2. serve te de vehicol, c ci
prin ajutorul lui, entitatea spiritual întrupat sau destrupat se poate deplasa prin spa iile planetei
noastre; 3. este centrul de transformare în senza ii al impresiilor din lumea exterioar .
tiin a pozitiv de azi, predat în facult i i academii, crede i afirm c procesul elabor rii
senza iilor are loc în sistemul cerebral uman. Cât de departe sunt de adev r oamenii de tiin ! Va
sosi timpul când se vor convinge c aceast afirma ie a fost gre it . Toate la vremea lor.
O persoan adormit prin fluid magnetic sau printr-un anestezic - al c nii suflet a ie it din trap
- poate fi în epat , i se poate t ia un organ, i se poate pune la nas un flacon cu amoniac sau
Corpul planetar sau terestrian al omului 37

introduce în gur chinin , i cu toate acestea vom observa ca trupul s u adormit r mâne insensibil,
nu simte absolut nimic. Sistemul s u nervos cental i periferic este la locul s u, atunci de ce
impresia exterioar nu se transform în senza ie? R spunsul vine de la sine. Senza ia se produce în
coipul planetar, aflat în afara trupului, în momentul experien ei.
Având particulele sale într-o continu activitate, denotând o anumit sensibilitate i chiar tendin a
de reflex, corpul planetar, se poate considera ca fiind un coip viu, ce are o via proprie, i prin
extensie - o con tiin i o voin a sa particular . E greu de cuprins ideea c o materie este
considerat vie prin ea îns i, i în plus c are capacitatea s exprime o voin i s aprecieze ceea
ce-i convine i ceea ce-i d uneaz ; i totu i, acesta este purul adev r. Oricare ar fi gradul de evolu ie
al unei materii - c ci i materia este supus legii evolu iei - ea are sensibilitate, în elegere i voin ,
pentru c e vie, fiind format din particule vii, adev rate fiin e, infinit de mici.
Dar, s m întorc la corpul nostru planetar. Materia solid , lichid i gazoas a p mântului
nostru are destinul s evolueze, pentru a se transforma în materie planetar de un grad superior. Dar
oricât de fin ar fi materia planetar , ea simte o atrac ie exercitat de surorile sale inferioare -
materia gazoas , lichid i solid a globului, pe care st piciorul nostru.
Atunci când, prin îndeplinirea func iilor sale, corpul nostru planetar s r ce te în materia sa
constitutiv , se na te în el o stare particular de necesitate, de respira ie, tradus omului trupesc sub
form de foame sau sete. Aceast aspira ie, aceast chemare a corpului nostru planetar, se nume te
dorin . Cu alte cuvinte, corpul nostru terestrian - al entit ilor spirituale întrupate - este sediul
dorin elor omene ti, a tot ceea ce satisface gura, a tot ceea ce produce senza ii - unirea sexual etc.
Coipul planetar este sediul unde se na te i se fixeaz mândria, ura, avari ia, l comia i multe
alte vicii. El ne leag puternic de p mânt, prin toate bunurile i pl cerile pe care acesta ni le procur .
Din aceast cauz , corpului planetar i s-a mai dat, de c tre unii oculti ti, numele de suflet-animal.
El fiind bruta din om, care îl împinge la satisfacerea sim urilor i a pasiunilor josnice.
Impresiile venite din afar - dup ce au fost înregistrate de organele de sim - sunt transmise
corpului planetar, sub form de vibra ii, prin intermediul corpului vital, în special al celui din jurul
nervilor. In corpul planetar sunt transformate în senza ii de durere sau pl cere, duse mai departe la
scânteia divin , entitatea spiritual real i ve nic a tuturor fiin elor. Spiritul ia cuno tin prin
propriet ile corpului intelectului, corp aflat în imediata vecin tate a spiritului, i în interiorul c ruia
senza iile înregistrate sunt transformate în st ri particulare, numite emo ii. A adar impresiile lumii
fizice sunt percepute de organele de sim ale trapului, de unde sunt transmise din corp în corp -
vital, planetar, solar, mental - pân la gânditorul central, scânteia divin , care ia cuno tin i
decide, potrivit gradului s u evolutiv.
Am ar tat c înveli ul planetar se afl în toate corpurile de pe globul nostru, începând cu
mineralele i sfâr ind cu omul. Evident c în fiecare î i are rolul i gradul s u func ional, în
conformitate cu treapta de evolu ie a sistemului respectiv. Sensibilitatea i reflexele corpului planetar
al mineralelor vor fi foarte reduse, nefiind sesizate de organele noastre de sim . Ele sunt ceva mai
accentuate la plante i se arat cu o not destul de puternic la animale.
Gratie corpului s u planetar, un câine simte durere, ip i fuge când este lovit. Apari ia st pânului
s u îi produce o mare bucurie, iar lipsa mai îndelungat a acestuia, îi provoac triste e. Moartea
st pânului o plânge cu lacrimi, c zând într-o profund depresie sufleteasc . Câinele are manifest ri
asem n toare cu ale omului; el iube te pân la sacrificiu, dar i ur te pân la moarte. E lacom, e
gelos pe un alt câine, când vede c e mângâiat sau i se d mai mult aten ie, i a a mai departe.
De aici tragem concluzia c vehicolul planetar este un instrument general pe planeta noastr ,
pentru orice spirit, de orice fel i grad ar fi el - mineral, vegetal, animal sau uman.
Orice corp sau instrument al spiritului, fiind format din materie vie - cu sensibilitate, cu
în elegere i voin - poate înregistra impresiile mediului înconjur tor prin oricare parte a sa.
Iat o prob .
Se adoarme magnetic un om, sufletul s u din cauza curentului magnetic al magnetizatorului
sufer o separare de corpul s u fizic. Din aceast cauz , el se comport ca i cum ar fi oarecum liber
în spa iu. Punem acum un ziar în fa a ochilor celui adormit; cu pleoapele l sate, el cite te ziarul.
Dar ceea ce e mai curios este faptul c el cite te chiar dac îi punem ziarul la ceaf . Se citeaz
numeroase cazuri când o persoan a citit cu vârful degetelor de la mân sau picior. In ultimul timp,
experien ele au fost duse i mai departe. Astfel, sufletul unei persoane a fost scos din trapul s u i
dus la câ iva metri. Dac s-a a ezat un ziar într-un punct indicat de un lucid, punct corespunz tor
locului unde se afla sufletul celui magnetizat, s-a constatat c el vede, iar trapul s u a ezat pe fotoliu
spunea cele scrise în ziar.
38 Din. tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Pân aici am vorbit despre func iile generale ale materiei planetare, care intr în constitu ia
corpului nostru planetar. Dar asemenea corpului vital, i corpul planetar prezint nuclee unde materia
planetar pare a fi mai activ , formând ca i în cea vital , rozete, centre de for .
Asemenea centrelor vitale dintre care - la omul obi nuit - doar unul este în activitate, i în
cazul centrelor planetare - în general - numai unul este activ. Dar prin evolu ie, spiritul le poate
activa rând pe rând pe toate.
De asemenea, în corpul planetar se disting apte centre de o activitate deosebit : 1. centrul din
dreptul bazei coloanei vertebrale; 2. centrul splenic; 3. centrul ombilical; 4. centrul inimii; 5. centrul
laringian; 6. central dintre sprâncene; 7. central din dreptul cre tetului.
Intrarea în activitate a fiec reia din aceste centre aduce în plus o facultate nou omului. Dac
central inimii este în func iune, omul va sim i prezen a unei entit i spirituale, i anume printr-o
senza ie de aer rece, de r ceal , în cazul unui spirit inferior i de c ldur , în cazul unei entit i
spirituale superioare. Când central laringian intr în rota ie, omul devine medium auditiv, iar prin
activarea centrului dintre sprâncene el va vedea entit ile spirituale care str bat spa iile asemenea
licuricilor. Aceast viziune este mai clar în întuneric, deoarece lumina zilei mascheaz duhurile,
la fel cum lumina soarelui nu permite vederea stelelor pe cer.
S-ar putea na te în mintea cuiva întrebarea. „De ce spiritul, când este în afara trapului, vede,
aude i simte lumea înconjur toare prin intermediul corpului planetar, iar când revine în trap, nu
mai poate vedea, sim i, auzi în lumea invizibil decât ceea ce permite trapul s u, numai ceea ce
înregistreaz organele sale de sim ?"
Cauza acestei neputin e este prezen a corpului vital, care este un corp semi-fluidic. El are
func ia de a între ine viu i într-o perfect activitate trapul. Dar tocmai prezen a corptilui vital
constituie un fel de paravan între trap i spirit. Corpul vital apar inând lumilor fizice, fiind semi-fluidic,
nu permite ca impresiile spirituale din afar s ajung la entitatea spiritual i deci ca spiritul s ia
cuno tin de existen a i fenomenele lumii spirituale i a entit ilor sale. Iat de ce noi, oamenii,
nu vedem nimic dincolo de lumea fizic .
O intoxicare a trapului cu c rnuri st tute, cu pe te conservat, cu b uturi alcoolice sau diferite
narcotice, produce, prin repercusiune, o învolburare, o întunecare, o sl bire a puterii de sensibilitate
i func ionare a corpului planetar. Dar chiar i o tulburare a corpului vital poate dezechilibra
organismul planetar al omului. Astfel, o iritare continu produce o dezarmonie func ional a corpului
vital i, prin reflexie, i a corpului planetar. De asemenea, o emo ie puternic , provocat de fric ,
e în stare s zdruncine atât de puternic corpul planetar, vital i trupul, încât omul poate orbi, poate
înc run i s-au îmb trâni într-un minut, poate s r mân mut, s paralizeze, sau chiar s moar .

Din cele descrise mai sus s-a putut vedea c exist o corela ie strâns între instrumentele pe care
le are la îndemân spiritul. Nu se poate ca al turi de un trup degradat s existe un corp planetar
subtil i sensibil. Entitatea spiritual nu poate fi înfiorat de un sentiment sau o emo ie nobil , dac
nu posed un corp intelectual superior i un corp planetar constituit dintr-o materie fin . Josnicia
unuia le coboar i pe celelalte.
Se în elege c un corp fizic nu poate fi un instrument perfect, dac el se hr ne te cu c rnuri, mai
ales de mamifere. Cu cât carnea apar ine unui animal mai evoluat, mai apropiat de regnul uman,
cu atât va produce în corpul nostru fizic substan e mai pu in asimilabile i o cantitate mai mare de
toxine, absorbite în sânge i duse în toate p r ile trapului nostru. Carnea este înso it de fluidul
planetar animal. Or dac acest fluid, care apar ine unei trepte evolutive inferioare pe scara fluidelor
planetare ale globului nostru, este încorporat în corpul planetar al omului, îl va vicia i îi va coborî
gradul calitativ, din uman, în animalic.
Omul are impresia c e greu, chiar imposibil s tr iasc f r carne, i aceasta deoarece genera ii
nesfâr ite au consumat came, organismul s u cerând imperios alimentul cu care s-a obi nuit din
copil rie. Dar dac e greu s se renun e în totalitate la alimenta ia carnal , cel pu in masa de sear
s fie lipsit de carne. Cine are o voin puternic poate s renun e cu totul la carnea de mamifere
i s consume tot mai multe vegetale, în special fructe.
Un corp fizic între inut curat, hr nit numai cu vegetale, produse lactate i ou , va deveni un
corp pur fizice te. Potrivit evolu iei sale în corela ie cu trapul, spiritul î i va agonisi un coip vital
i planetar cât mai fin, care s r spund cu u urin la toate manifest rile, la emo ii frumoase,
sentimente religioase, nobile, de iubire i mil . Un asemenea om, aflat în fa a unei nenorociri, se
simte zguduit, sare în ajutor i nu e capabil s fac r u nim nui, el fiind o pild frumoas semenilor
s i, prin r bdarea i pacea fiin ei sale.
Corpul planetar sau terestrian al omului 39

Pe când carnea otr ve te corpul fizic i degradeaz corpul planetar, b uturile alcoolice, cafeaua
i narcoticele - tutun, ha i , opiu i altele - distrug organismul, ruinându-1 de timpuriu i reducând
puterile coipului vital i planetar. Un asemenea om devine nesim itor, iar ca s fie mi cat întrucâtva
i el, are nevoie de pasiuni puternice, grosolane - be ie sau sexualitate desfrânat .
O plag a omenirii este fumatul, care, prin spiritul de imitare i printr-o concep ie gre it se
întinde din ce în ce mai mult, pân i la tinerele fete. Urm rile sunt multiple i nenorocite! în afara
faptului c mineaz din ii, corupe saliva, intoxic stomacul, pl mânii, sângele, întregul trup, p r ile
eterice ale nicotinei se strecoar i otr vesc corpul vital i planetar. Urmarea este reducerea
sensibilit ii, sl birea memoriei i minarea fizicului. Celor care doresc s progreseze pe calea
spiritualit ii li se recomand s renun e cu des vâr ire la acest obicei josnic, ce distruge totul în
calea lui. Un om al c rui regim alimentar este exclusiv carnal, care bea cafea, b uturi alcoolice i
fumeaz întruna, atrage i emite fluide inferioare, formând în jurul s u o atmosfer fluidic de
proast calitate. Prin acest fapt, el devine un magnet pentru entit ile spirituale inferioare, care se
complac în aceast atmosfer , se alipesc de aura lui, urm rindu-1 peste tot i mdemnându-1 prin
sugestie s mai bea, s mai fumeze, i astfel, asemenea unor demoni nev zu i, caut prin gândurile
lor josnice s influen eze mintea bietului p mântean, împingându-1 cât mai adânc în vicii de tot
felul. Unele duhuri inferioare o fac din r utate, altele din gelozie - deoarece ele sunt mai dec zute
decât al ii, altele o fac din dorin a propriei lor satisfaceri, prin faptul c omul, afundându-se din ce
în ce mai jos în viciu, emana iile eterice ce se ridic din jurai lui satisfac propriile lor pasiuni.
Omul care se sile te i î i impune o anumit linie de conduit , adun zi de zi materie superioar ,
atât pentru corpul s u vital, cât i pentru cel planetar.
Spiritul având o anumit directiv i dispunând de instrumente cât mai fine, se dezvolt mai
repede, sco ând la iveal , cât mai devreme i cât mai multe calit i spirituale. Astfel, urmând ani
de zile, spiritul urc treptele evolu iei cu pa i uria i. Divinitatea a creat în a a fel lucrurile în lume,
orânduind astfel for ele în infinit, încât entitatea spiritual - liber sau întrupat - s nu stea pe loc
o ve nicie. O for nev zut - legea mi c rii, a activit ii - o împinge mai departe, în mersul s u,
în evolu ia sa. Oricât de lene ar fi un spirit, oricât de mult ar gre i un om, nu se poate ca în noianul
faptelor sale josnice s nu-i lic reasc i lui un sentiment frumos, s nu fac i el un bine, s nu
ajute i el un nefericit ca el. Nu se poate ca în vârtejul vie ii sale animalice s nu aib un gând mai
nobil, mai iubitor. Efectul produs de aceste câteva fapte, sim uri i gânduri altmiste, contribuie la
iluminarea spiritului s u i la îmbun t irea corpului s u vital i planetar. Din zi în zi, din an în an,
entitatea spiritual avanseaz , astfel c la plecarea din via a trupeasc duce cu sine un capital - e
drept, mic, dar care ad ugat la cel câ tigat în alte vie i, contribuie la progresul s u. Rari, extrem de
rari sunt oamenii care s duc o existen atât de întunecat încât s nu poat avansa cu absolut
nimic, într-o via terestr .
Este adev rat c , în general, umanitatea progreseaz foarte încet, precum, de asemenea, sunt
cazuri rare când unele entit i spirituale, gra ie unei voin e tari, se decid la o via spiritual , la o
via dac nu de sfânt, dar cel pu in sfin it . Aceste entit i spirituale p esc atâtea trepte evolutive
într-o singur via , cât parcurg altele în 20-50 de reîntrup ri succesive. Mersul lor pe drumul
nev zut al spiritualiz rii îi duce cât mai repede c tre Divinitate, Izvorul de unde revars în lume
via a, for a, ideile i hot rârile.
S nu uit m c anumite st ri psihice ajut sau vat m corpului nostru planetar. A a de exemplu
o depresiune sufleteasc , pierderea unei persoane dragi contribuie foarte mult la dezorganizarea
corpului planetar i la întunecarea spiritului celui l sat în valurile gândurilor negre i ale dezn dejdii.
Oricât de grea ar fi via a, oricâte adversit i întâlnim pe calea ei, s c ut m, cu hot râre ferm , s
înl tur m negura grijilor din mintea noastr . Numai r mânând lini ti i, reci la diversele greut i,
vom fi în m sur s recept m razele fluidice coborâte din Infinit - de la Tat l ceresc - spre P mânt,
raze prin care s înt rim p r ile componente ale triplei noastre fiin e umane - spirituale, suflete ti
i trupe ti.
Mânia, iritarea produc o mare furtun în corpul planetar uman, n scându-se cu aceast ocazie
curen i dezordona i, care atrag din spa iu entit i spirituale inferioare, malefice, c rora le place s
se scalde în valurile furtunoase ale corpului planetar. Prezen a lor înt re te i mai mult iritarea
omului, astfel c azi a a, mâine a a, persoana respectiv ajunge cu vremea s se supere din nimic,
s nu se mai poat st pâni, c ci corbii lumii invizibile contribuie prin fluidele lor ca planetarul lui
s fie mereu în dezordine. Iat un om care va patina aproape pe loc, având o via tr it pe p mânt
în chinuri, dar f r nici un folos sau cu un folos prea mic.
în fine, calitatea gândurilor care ne trec zilnic prin minte contribuie la înt rirea sau sl birea
corpului planetar. Gândurile plecate din focarul central, de la lumina scânteii noastre, pun într-o
vibra ie mai puternic vehicolul planetar, decât pe cel fizic. Când aceste gânduri sunt înalte, nobile,
40 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

generoase, exprimând frumosul i binele, ele trec c tre exterior, c tre corpul fizic, prin corpul
planetar punându-1 pe acesta în vibra ie cu o anumit frecven vibratorie i îl obi nuiesc cu acest
fel de vibra ie, ordonat , dându-i deci o anumit rezonan . Când îns ne trec prin minte gânduri
josnice, de pl ceri sexuale, de ur i r zbunare, corpul planetar vibreaz dezordonat i cu o frecven
joas . Cu vremea, corpul planetar se obi nuie te cu acest gen de vibra ii i devine u or influentabil
la undele corespunz toare acestor gânduri, ale altor oameni, gânduri care plutesc, într-un num r
foarte mare, prin atmosfera p mântului. Un asemenea corp devine un instrument netrebnic al duhului,
care va fi ca un st pân nobil în haine zdren uite. Dar asupra acestei idei vom reveni.

Existen a noastr este asem n toare mi c rii pendulei, a succesiunii zilelor i nop ilor sau a
anotimpurilor. Omul tr ie te o via de zi i o via de noapte, o via p mântean i una spa ial
sau spiritual . Ziua, omul este con tient de lumea fizic înconjur toare, prin intermediul corpului
s u fizic. Noaptea, entitatea spiritual , înconjurat de perispirit, p r se te acest corp fizic i se
dep rteaz mai mult sau mai pu in de el, dup cât este de evoluat. Duhul str bate spa iile, se
întâlne te cu fra ii destrupa i sau întrupa i, se consult , întreab i se instruie te. A adar noaptea î i
tr ie te via a spiritual , de spirit eliberat de trapul s u, în care totu i este captiv, legat fiind de el
prin r-un fir asemenea unui balon legat prin cablu de p mânt.
în înalta Ei în elepciune, Divinitatea a în eles c e nevoie ca spiritul întrupat s se elibereze
pu in noaptea, dup atâtea ceasuri de temni în trap. Entitatea spiritual n-ar putea s rabde în
temni a trupului s u zeci de ani, cât dureaz o via de om, de aceea Divinitatea a orânduit odihna
trapului în timpul nop ii, ca i odihna p mântului i a vegeta iei în timpul iernii. Noaptea, în timpul
evad rii sale, spiritul e con tient de lumea spiritual , ca i de cea fizic , prin întregul s u corp
spiritual, prin perispirit. El vede, simte, aude atât în lumea fizic a P mântului, cât i în lumea
invizibil , spiritual a acestuia. Con tiin a spiritului i impresionabilitatea corpului planetar este mai
mare când spiritul se g se te în afara trapului, în patria sa spiritual , decât atunci când st afundat
în materia fizic a trapului s u, care îi reduce din vibra ie i deci din sensibilitate.
Eliberat de corpul s u fizic, spiritul poate umbla prin dormitor, trece prin ziduri, u i i ferestre,
c l tore te prin împrejurimi, ori la mari distan e, pentru a vizita locuri i prieteni p mânteni,
parcurgând aceste spa ii cu o vitez deosebit de mare. Entitatea spiritual aproape c nu cunoa te
timp i spa iu, ea deplasându-se cu o vitez ce dep e te viteza luminii. Am putea spune c ea
str bate spa iile ca i gândul. Dore te s mearg la Paris; când a gândit s plece, se pomene te c
a i ajuns, putând înconjura p mântul în câteva secunde.
C l torind prin spa ii, prin atmosfera planetar a p mântului, spiritul se poate întâlni cu prieteni
de pe p mânt, al c ror coip fizic se afl în somn, sau îi poate întâlni pe iubi ii s i destrupa i, care
au p r sit complet corpul fizic. Se poate întâlni cu entit i spirituale mai evoluate decât el, duhuri
de la care poate afla cuno tin e noi. în timpul peregrin rii sale, poate, lega prietenii noi, asist la
conferin e spa iale, ori mediteaz asupra unor proiecte sau probleme, pe care acum, având o con tiin
superioar , le va rezolva cu u urin , i la de teptarea din somn va descoperi cu mirare dezlegarea
problemei pe care în ajun nu o putuse solu iona. De exemplu, un medic nu a reu it s stabileasc
diagnosticul unei boli; în starea de spirit liber o vede clar, i la de teptare cunoa te precis natura
bolii pacientului s u.
în stadiul actual de evolu ie, omul nu a ajuns la gradul spiritual în care s - i aminteasc perfect
tr irile i experien ele avute în lumea spa ial , în timpul somnului trppului s u. Foarte rari sunt
oamenii, de diferite grade de cultur i categorii sociale, cu minunatul dar de a- i aminti aproape
exact ceea ce au v zut, sim it i auzit noaptea, în peregrin rile lor spirituale. Majoritatea oamenilor
nu- i amintesc' absolut nimic, un num r restrâns î i aminte te confuz i neclar câteva fapte f r
leg tur între ele, cli ee din care nu rezult nici o concluzie. Cauza necunoa terii activit ii nocturne
a spiritului uman se datore te prezen ei corpului vital i mai ales a materiei sistemului cerebral.
Am mai spus i repet - corpul vital r mâne totdeauna în trup, ca s -1 conduc în timpul când
st pânul pleac în c l torii de studii prin sfere cere ti. A adar el nu particip la înregistrarea
panoramic a activit ii intelectuale a fiin elor din spa iu. Spiritul, revenit în corpul fizic, sufer un
fel de întunecare a memoriei sale, uitând cele petrecute în timpul nop ii. O cea , o nebuloas se
las i acoper memoria sa. Din aceast cauz , o dat intrat în cu ca sa, nu mai are limpezimea
ideilor sale; ca atare, nu le poate proiecta cu fidelitate pe celulele cortexului, pentru a i le pune în
vibra ie i reaminti în timpul zilei.
A a se întâmpl cu majoritatea oamenilor. îns exist cazuri când în vederea evolu iei i a
realiz rii unei misiuni deosebite, marele întrup tor, lucreaz , contribuie ca vehicolul vital al entit ii
Corpul planetar sau terestrian al omului 41

spirituale pe care îl întrupeaz la o nou via terestr , s fie în unele zone, oarecum incomplet sau
cu orificii. Prin aceste mici sp rturi, spiritul acestor oameni va avea posibilitatea s transmit ,
corpului fizic adormit, imaginile i ideile culese în spa iu.
în fine, exist oameni care pe lâng faptul c au corpul vital cu mult mai sub ire i cu mai multe
sp rturi, mai au i un corp fizic delicat i sensibil. Spiritul lor, foarte evoluat,' are atâta for de
manifestare i vitalitate, încât supline te ceea ce lipse te din puterea de conducere a corpului vital.
Asemenea oameni pot cu u urin proiecta pe cortex tot ce au aflat, auzit i v zut în timpul nop ii.
Nu numai c ei î i amintesc experien ele din via a lor nocturn , dar au posibilitatea s vad în lumea
fizic i apoi, fixându- i aten ia în lumea invizibil , v d i aud ceea ce este inaccesibil altora. Ace ti
oameni, foarte rari, de i sunt în trup, de i sunt în stare de veghe, pot tr i i în alte lumi, dincolo
de cea terestr . Pentru ei nu mai exist actul mor ii, la ceasul cel mare dezbr cându- i definitiv
haina trupeasc , p r sesc con tient lumea terestr , pentru a se reîntoarce în patria lor etern , între
iubi ii lor, în sferele lumii spirituale.
Aceast stare excep ional este urmarea unui ir de vie i tr ite în renun ri, în ceea ce prive te
fascina ia vie ii omene ti. Ace ti oameni s-au condus cu în elepciune, în elegând c totul e efemer
în via a p mânteasc . Aceste entit i spirituale au absolvit coala vie ii terestre cu mare vrednicie,
urcând zeci de trepte spirituale într-o singur via , pe când al ii, pentru aceea i ascensiune, au
nevoie de zeci de vie i trupe ti. Oricine poate ajunge la aceste st ri fericite, dar î i trebuie voin ,
ca s duci o via conform planului divinului Creator. S iube ti, s aju i în tot momentul, s te
mul ume ti cu ceea ce i-a dat destinul i s nu te mai preocupe problemele lume ti. Somnul
reglementar, alimenta ia vegetarian , purificarea, rug ciunea la tot pasul, dar mai presus de toate -
iubirea fa de tot ce a creat Tat l, te duc sigur la aceste st ri i grade evolutive. Ei, dar cine o poate
face? Greu, foarte greu ca omul s se smulg din noianul pl cerilor i poftelor vie ii p mânte ti; i
totu i, repet, e posibil.
într-adev r, exist în lume o lege a obi nuin ei, care poate ajuta oric rui om la realizarea
atingerii unui scop. Totul e s vrei.
F când exerci ii zilnice, cu consecven i la anumite ore stabilite, po i s ajungi, cu ajutorul
Cerului, la rezultate uimitoare. E posibil, dar pentru aceasta se cere mai întâi o moralitate des vâr it ,
o credin profund i o înclinare ne rmurit de a face binele în jurul t u. Cel ce nu va avea aceste
prealabile dispozi ii suflete ti, s nu se apuce de aceste exerci ii. Saltul sufletului s u va fi prea
puternic i î i va pierde no iunea realit ilor. Mintea acestui om se va tulbura i va deveni un
dezechilibrat mintal i chiar mai r u.
A adar, aten ie! Nu v angaja i pe c i necunoscute. tii de unde pleci, dar nu tii unde vei
ajunge. Pentru asemenea oameni este preferabil evolu ia normal - fireasc , înceat dar sigur -
care îi duce la st ri gradate i con tiente ale spiritului.
Marii asce i indieni i tibetani ajung, prin via a lor auster i consacrat exerci iilor spirituale,
s p r seasc vehicolul lor fizic, parcurgând mari distan e. Acolo pot s - i creeze un alt corp
material, prin care se manifest , se arat i vorbesc cuiva, i apoi, dematerializându-se, se întorc,
precum fulgerul în trupul lor. Asemenea mari spirituali ti, numi i yoghini, pot s mearg deasupra
apei, pot s stea în mijlocul fl c rilor, f r ca un fir de p r s ard de pe trupul lor; pot s se ridice
cu trupul lor în spa iu, i ca un aeroplan, s treac peste lacuri, mun i i p duri; pot s se fac
nev zu i, dematerializându- i propriul lor trup, i ref cându-1 apoi în alt parte. Dar niciodat nu fac
aceste fenomene ca demonstra ie ostentativ marelui public, ci numai pentru a- i încredin a ucenicii.
Mici i u oare evad ri ale spiritului din temni a sa se petrec la oricare dintre noi, dar numai în
caz de boli grave, când tiranul nostru, trapul, a sl bit încât for ele sale s-au redus i nu mai are t ria
de a re ine sufletul în interiorul s u. Atunci, spiritul c l tore te departe, prin alte ora e i ri, i se
arat celor dragi, sub forma unui om de cea , a unei fantome. De asemenea, în preajma mor ii sau
imediat dup moartea trapului, entitatea spiritual pleac în dep rt ri i se arat la iubi ii s i, ori
la cel c ruia i-a f g duit în timpul vie ii c i se va ar ta.
Fa de fenomenele produse de marii mae tri yoghini, aceste manifest ri fantomatice sunt
comparabile cu începuturile modeste ale unui copil la vioar , fa de genialitatea unui valoros
muzician. Marii i rarii asce i ai planetei noastre sunt capabili s produc fenomene pe care mintea
omului, judecata noastr , la lumina cuno tin elor tiin ifice actuale, nu le pot admite, mai ales c
mul i, foarte mul i nu le-au v zut i nici nu au auzit de ele. Totu i, despre aceste fenomene au scris
i au vorbit mari i serio i înv a i, i mul i guvernatori englezi, civili i militari, din regiunile Indiei
i ale Tibetului.
Omene te ai dreptate s te îndoie ti, dar s nu uit m c întotdeauna au existat fenomene i
lucruri pe care omul le-a socotit imposibile i azi le vedem realizate. Imposibilul nu exist decât
pentru im anumit moment al evolu iei omenirii.
42

Corpul solar i corpul mental al omului

Crearea unei nebuloase are loc în Sfera divin . Acolo, nenum ra i Creatorii divini, sublimele
Auxiliare ale Tat lui ceresc, preg tesc totul, materii i spirite, dup noul plan al Creatorului, pentru
noua .crea ie, care se afl pe o treapt superioar fa de cele precedente. Când totul a fost pus la
punct, nebuloasa pleac în fruntea unei str lucite Entit i spirituale, a c rei vechime evolutiv se
pierde în ve nicie. Aceast Entitate are rangul de Fiu divin, Fiu de Dumnezeu. în jurul S u are
milioane de entit i spirituale, îngeri solari i îngeri planetari, care vor fi ajutoarele Sale pe soarele
central i în planetele împ r iei Sale. în acela i timp, Conduc torul nebuloasei are la dispozi ia Sa
toate treptele de fluide, de la particulele simple din infinit, pân la cele mai complicate fluide i
categorii de atomi. în fine, în jurul S u mai are o infinitate de duhuri de toate gradele, i anume
duhuri care vor anima atomii, moleculele i mineralele ce vor intra în constitu ia soarelui i a
planetelor împ r iei Sale. De asemenea, va avea duhuri care se vor întrupa în viitoarele forme
vegetale, animale i umane ce vor popula viitoarele planete. Cu alte cuvinte, Guvernatorul acestei
nebuloase are în jurul S u totul, materii i duhuri, de la a (alfa) la co (omega).
Aceast vast arc sau corabie spa ial este purtat prin cosmos i apoi prin unul din cele patra
universuri, de curentul cosmic. Pentru ca entit ile spirituale s poat tr i în mediul cosmic - adic
în mediul fluidic aflat între cele patra universuri - trebuie s fie îmbr cate într-o hain format din
fluid cosmic, numit corp cosmic.
Din momentul intr rii în una din cele patru sfere-universuri - unde se afl un mediu mai dens
decât cel din cosmos - entit ile spirituale sunt învelite de marii Constructori ai sistemului, cu o
alt hain , aplicat peste cea cosmic , o învelitoare fluidic asem n toare cu mediul fluidic al
universului unde se afl , i f r de care nu s-ar putea men ine în acest mediu. Acestei învelitori i-am
dat numele de corp universic.
Dup o c l torie de mii de ani, având o traiectorie spiralat , nebuloasa ajunge la destina ie. Aici
se opre te din c l toria sa i începe s fie r sucit pe loc de c tre curentul cosmic i deci silit s
ia o form sferic . Din acest moment, unele fluide din central nebuloasei încep s se transforme în J
atomi i astfel nebuloasa, din fluidic , a trecut în stare atomic , adic s-a transformat într-o stea, j
într-un soare.
j
în jurul soarelui atomic, str lucitor i luminos, se afl o atmosfer fluidic , în sânul c reia vor |
tr i toat gama de duhuri, de la cele mai simple, pân la Guvernatorul solar. Pentru ca duhurile s j
poat subzista în acest mediu fluidic solar, e necesar s aib în jurul lor fluidul ajuns prin concentrare î
pân la punctul st rii de soare. A adar duhurile vor ob ine în jurul lor o hain format din fluid |
solar, numit corp solar.
\
în fine, din cauza rota iei soarelui gazos înjurai axei sale, se na te o for centrifug , provocând
desprinderea uneia sau a mai multor buc i din masa fluidic ce înconjoar soarele gazos. Din cauza
dimensiunilor mai mici, aceste buc i s-au condensat mai repede, dând na tere mai întâi unor mici
sori, iar mai apoi, printr-o nou condensare, unor planete lichide, care continuând procesul de r cire
i condensare au ajuns la starea solid .
Ca orice astru planetar, i globul nostru a trecut prin aceste trei st ri — gazoas , lichid i solid .
în toate stadiile îns , el a fost i va r mâne înconjurat, pân la finele existen ei sale, cu o atmosfer
fluidic planetar . 1
Când s-au desprins planetele din soare, s-a separat din el i gama de duhuri planetare, dar pentru [
ca ele s nu fie atrase înapoi de soare, au fost învelite cu o hain i mai dens decât cea avut în I
soare, învelitoare numit corp planetar. f
A adar, duhul sau scânteia divin prime te în Sfera divin trei haine fluidice - haina t tar , \
haina respiratorie i haina mamar - c rora apoi li se adaug haina cosmic , haina universic , 1
haina solar i haina planetar . Prin urmare, entitatea spiritual este format din opt p r i: scânteia E
divin i cele apte înveli uri ale sale. j
în momentul de fa Soarele este un corp fierbinte, luminos, înconjurat de o atmosfer fluidic j
deosebit de mare, unde înoat toate planetele sale. I
Unele duhuri albe i îngerii planetari au posibilitatea s - i dezbrace haina fluidic a p mântului ]
- corpul planetar - i s se duc în Soare, unde particip la cursurile de înalt tiin cereasc , f
predate de superiorii cohortelor îngere ti. Dup terminarea cursului se înconjoar din nou cu hain j
fluidic planetar , pentru a se putea întoarce pe planeta de care apar in, i f r de care nu ar putea J
sta pe acest astru, c ci Soarele i-ar atrage c tre sine.
 Corpul solar i corpul mental al omului 43

} De i Soarele în definitiv e un astm ce în veacurile viitoare va deveni o planet , totu i fluidul

| s u este superior fluidului planetar, care învele te p mântul. Din aceast cauz , corpul solar al
omului nu mai ia forma trapului, a a cum o face corpul vital i planetar. El r mâne sferic, învelind
corpurile mai profunde, ale duhului sau scânteii. De altfel vom vedea mai târziu c însu i corpul
planetar nu- i mai men ine forma de om, dup p r sirea corpului fizic, prin actul numit moarte.
j Perispiritul duhului întors, din exil, în patria sa, î i reia forma sferic , prezentându-se prin spa iu
1 ca o sfer . Acela i lucra se petrece i cu înveli ul universic i cosmic. Ele sunt în jurai scânteii sub
j form sferic , învelindu-se concentric unul pe altul. Amândou îi servesc la plutirea i mi carea prin
f spa iul cosmic i universic. Acesta i numai acesta e rolul lor.
{ Scânteia divin sau duhul este o individualitate ve nic . Ea nu poate tr i singur decât în sânul
f Tat lui. îns , destinul ei este s cunoasc opera Tat lui, tot ce a creat El din infinitatea timpurilor.
( In acest scop scânteia divin c l tore te prin cosmos, prin cele patru universuri i infinitatea de
j sisteme solare, primind ca vehicol, în aceste c l torii de studiu, mai multe înveli uri fluidice, care
I îi servesc drept instrument de cercetare i înregistrare a tot ce va experimenta în crea ia, în opera
j P rintelui s u. Cum mediile pe unde va c l tori au diferite consisten e, scânteia a fost învelit în
j apte haine, sau tunici, dintre care trei centrale i patra periferice. Cele patra haine externe - corpul
j planetar, solar, universic i cosmic - sunt numite de unii oculti ti: haina astral , datorit faptului
j c este format din materiile în care înoat miliardele de corpuri cere ti sau astre. Celor trei
1 înveli uri sau corpuri interne, le-am dat numele de corpuri divine.
l Al treilea din aceste trei corpuri sau înveli uri divine, i anume cel extern, este sediul în care
se alc tuiesc formele materiale care corespund unor idei ale spiritului, al doilea înveli este sediul
| memoriei sau arhiva unde se depun toate cuno tin ele câ tigate de duh în nesfâr ita lui carier , i,
în fine, primul, cel mai profund înveli este sediul voin ei. Prin puterea de a crea idei, se dezvolt
\ \ cultura i inteligen a duhului, prin însumarea acestor cuno tin e se dezvolt memoria i sentimentele
L
î divine, iar în prima hain se dezvolt voin a. Voin a, memoria i inteligen a sunt cele trei mari
1
; facult i pe care scânteia i le dezvolt în lunga coal a vie ii sale.
ii i •< «i
i !
1
j în continuare ne propunem s studiem înveli ul produc tor de idei, sau corpul unde iau na tere
' i formele diferitelor idei, create de duh.
j Orice duh are acest corp al gândurilor, corp mental, dar nu la toate este deopotriv de dezvoltat.
l j Dup cum tot omul normal are ochi, dar nu to i oamenii v d deopotriv de bine, dup cum to i
\ l oamenii au sistem cerebral, dar nu to i pot vorbi i gândi la fel, pentru c la unul e mai bine alc tuit
t ; i la altul e în curs de perfec ionare, de asemenea corpul mental, este diferit organizat i perfec ionat
I la fiecare entitate spiritual . La unele duhuri umane, el a fost pus mai de mult în func iune, i ca
, [ atare organizarea lui e mai evoluat , la alte duhuri - desigur, mai tinere sau mai neatente, mai
lene e, am putea spune - el a fost pus la treab mai rar, i ca atare este mai pu in organizat.
a
; A adar corpul gândurilor difer de la duh la duh i, ca urmare, de la un om la altul. Astfel, omul
I
i simplu - duhul mai tân r - nu poate crea i recep iona decât idei comune, pu ine la num r, i în
e
| general din categoria celor concrete. Omul superior - duhul mai b trân - poate crea i primi idei
I superioare i poate în elege con inutul ideilor abstracte, tiin ifice i filosofice. Prin urmare, între
l
: ; omul vecin cu animalul i omul savant se întinde o gam infinit de individualit i, care au corpul
a
î mental în diferite stadii de dezvoltare.
; Duhul întrebuin eaz acest instrument, corpul mental, în ve nicie. Or prin îns i faptul func ion rii
II
'. sale, materia fluidic din care e alc tuit se uzeaz i ea, ca orice materie din lume. Din aceast
n
\ cauz , materia acestui corp trebuie primenit necontenit. In vederea acestui scop, duhul execut un
. \ fel de pulsa ie - o mi care de dilatare i contractare asem n toare cu respira ia - gratie c reia corpul
i i gândurilor elimin materia uzat i absoarbe din mediul înconjur tor materie proasp t . în acest fel
l>
\ corpul mental î i poate îndeplini rolul s u de modelator al formelor ce exprim o idee.
'a S nu ne închipuim c înveli urile scânteii divine se acoper complet unele pe altele. Fiecare
\ înveli sau corp tinde s aib contact cu planul din care provine materia sa, deci s fie în leg tur
'a ' cu lumea de aceea i substan cu sine. Materia fiec rui înveli p trunde printre particulele materiei
: înveli ului extern - care este mai dur - i se arat la exteriorul trapului, dac este vorba de un duh
d1 întrupat, contribuind astfel la formarea aurei umane. Cum corpul mental trebuie s stea în jurai
a
j ; scânteii divine i cum scânteia are sediul în sistemul cerebral sau deasupra capului - dac duhul
*a ; este mai evoluat - se în elege c aura gândurilor se va afla mai mult în jurai capului.
îa
' S expunem în câteva cuvinte mecanismul vie ii omene ti. Trapul are o necesitate. El influen eaz
' corpul planetar prin intermediul corpului vital. în corpul planetar se na te o dorin corespunz toare
44 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

necesit ii sau impresiei primit de la trup. Dorin a corpului planetar se transmite sub form de
vibra ii, de-a curmezi ul celorlalte corpuri, pân la scânteie - suveranul central. Scânteia divin ia
cuno tin de ce s-a petrecut în afara corpului s u, cuget în interiorul s u i apoi se decide. Atunci,
pune în ac iune voin a sa, dup care corpul s u începe s vibreze. Prin vibra iile sale treze te din
corpul memoriei anumite forme sau cli ee corespunz toare dorin ei sau necesit ii respective. în
fine, potrivit celor tiute i experimentate deja, se concretizeaz în corpul gândurilor o form
ultramicroscopic , o individualitate de-sine-st t toare, un corp viu, o fiin , numit idee. Aceast
idee este expulzat în afar , determinând în drumul ei anumite vibra ii în corpul planetar. La rândul
s u - datorit impulsului venit de la aceast idee - corpul planetar, prin intermediul corpului vital,
comand unui anumit centru din sistemul cerebrospinal s intre în ac iune, pentru îndeplinirea
necesit ii cerute, a evit rii neajunsului sim it, sau a ob inerii lucrului dorit. Iat foarte pe scurt,
traiectul ac iunilor din afar la scânteie i transmiterea deciziei de la scânteie spre exterior, la trup.
Lumea fizic impresioneaz trupul, scânteia divin ia cuno tin , iar prin corpul gândurilor,
emite ordine, idei, executate de trup.
La unele duhuri facultatea voin ei ia o dezvoltare deosebit de mare. Un asemenea om are o
voin puternic , dar neavând un capital bogat de cuno tin e nu prea poate realiza opere durabile
i de mare importan . Exist duhuri cu o mare inteligen , datorit faptului c i-au exercitat
continuu i sistematic corpul mental, acumulând cuno tin e. Din cauza acestei deosebite activit i
spirituale, acest corp a luat o dezvoltare, o putere mai accentuat fa de celelalte. Un asemenea om
are o ascu ime de spirit deosebit , fiind o mare inteligen în mediul s u de via . Unele duhuri se
silesc din r sputeri s p streze i s memoreze adânc senza iile vizuale i auditive. Asemenea
oameni î i dezvolt în mod deosebit corpul-arhiv sau memoria. Evreii memorând din copil rie
pasaje întregi din c r ile lor religioase i-au dezvoltat memoria foarte puternic. Prin urmare oamenii
se deosebesc între ei, prin puterea voin ei, inteligen ei i a memoriei. Ferice de cine le va dezvolta
deopotriv pe toate trei.
Gra ie impresiilor din afar - idei i fapte, spiritul caut mereu, în marea arhiv a corpului s u
memorial, ideile corespunz toare, pe care le în ir , le combin i deduce ceea ce va urma - ca fapte,
sau ceea ce va hot rî - ca idei, un altul. Acest proces, repetat mereu, acord acestui om o facultate
superioar , numit intui ie. Scormonirea ideilor din rafturile corpului memorial i punerea lor pe
primul plan se nume te imagina ie. Duhul nu poate imagina ceea ce nu a recep ionat, ceea ce nu
a v zut, citit sau auzit cândva. Imagina ia este facultatea de a crea mental idei noi, având ca model
ideile deja câ tigate i depozitate în corpul memorial. Din cele expuse mai sus se în elege c
gândirea este material , reprezint o for deosebit i se produce sub impulsul voin ei duhului.
O prob c ideile omului sunt materiale i exteriorizabile este faptul c , dac unei persoane
adormite prin fluid magnetic i se descrie un obiect sau i se transmite mental ideea referitoare la acel
obiect, ea spune c vede acea idee, sau mai exact c vede obiectul la care se refer acea idee. Se
poate merge i mai departe. Lu m o foaie de hârtie i ne gândim în fa a ei la o idee, de exemplu
un scaun. Ideea noastr se exteriorizeaz , se materializeaz i se înregistreaz pe hârtie. Amestec m
aceast hârtie, pe care aparent nu e nimic, cu alte hârtii asem n toare la culoare, m rime i calitate,
i le ar t m magnetizatului, care va indica faptul c pe una din ele se vede un scaun. Este chiar foaia
de hârtie în dreptul c reia am gândit i pe care, pentru a o recunoa te, am în epat-o u or cu un ac
la un col , lucru de care hipnotizatul nu avea cuno tin . A adar ideea noastr a fost exteriorizat i
ca atare mediumul adormit a v zut-o. Când hârtia pe care era înregistrat presupusa form -idee
- scaunul - a fost prezentat întoars hipnotizatului, acesta a întrebat: „De ce mi-o prezin i r sturnat ?"
Hipnotizatul va vedea dublu atunci când este invitat s priveasc hârtia printr-o prism . Cu alte
cuvinte, forma-idee este atât de real , atât de material i exterioar , încât ea trimite raze luminoase,
care trecând prin prism , produc o dubl refrac ie. Dac e invitat s priveasc printr-un binoclu, i
anume prin lentilele ocularului, magnetizatul vede obiectul jmai aproape, iar dac prive te prin
lentilele obiective, îl vede mai departe decât este în realitate. în fine, mediumul va vedea imaginea
reflectat i într-o oglind . în urma acestor experien e, psihologii vor fi nevoi i s recunoasc
materialitatea gândului i anume c ideea, forma ei spiritual , a fost emis de spirit, a trecut prin
corpul mental, s-a învelit cu o por iune din materia lui i apoi a fost proiectat din corpul omului
atât de obiectiv , încât a putut fi v zut de hipnotizat sau înregistrat pe o plac fotografic .
Orice idee referitoare la un obiect din lumea fizic , va reproduce, într-o form microscopic ,
obiectul respectiv. Dac cineva se gânde te la idei abstracte - avari ie, justi ie, frumuse e, sublim
etc. - acestea vor fi reprezentate prin simbolurile respective.
Tot ceea ce ne înconjoar în lumea fizic ne impresioneaz . Orice impresie se transmite de la
organele de sim prin nervi, i anume prin fluidul care înconjoar nervii, pân la sistemul cerebrospinal,
mai precis pân la corpul vital ce-1 învele te. Aici, imaginile venite din afar se transform în
Corpul solar i corpul mental al omului ^j

senza ii, trec ca fulgerul prin corpurile astrale i ajungând în corpul mental, stau ca imagini în fa a
scânteii, care le examineaz i în elege sensul. Din acest moment duhul a perceput în elesul imaginilor
sosite i conform acestor imagini decide în ce sens s ac ioneze. A adar, din exterior spre interior
au urmat o serie de acte spirituale: impresii, senza ii, percep ii, concep ii. Pe m sur ce cre te
num rul observa iilor i aten ia acordat înregistr rii lor este mai încordat , cuno tin ele vor fi mai
numeroase i mai bine re inute.
Tr ind în lumea fizic , adic în lumea materiei celei mai dense, omul se în elege cu semenul
s u prin vorbire. Vorbirea este o vibra ie sonor a aerului. Ea învele te sau con ine o imagine, o
figur , corespunz toare unei idei. Duhurile nemaiavând trap, nu mai au posibilitatea de a produce
unde sonore. Ideile lor fiind lipsite de haina vorbirii sonore, apar una dup alta în fa a duhului, care
le vede, le tie în elesul i astfel afl ceea ce gânde te „vorbitorul" s u. Ideile sunt imagini, forme,
care au fiecare o culoare i o anumit vibra ie, deci o anumit muzic eteric . Duhul prive te ideile
colorate i muzicale i în elege prin în irarea lor gândirea emitentului lor. Gânditorul emite fulger tor,
i la fel de fulger tor în elege i r spunde receptorul.
Datorit necesit ii de a produce sunete, cu ajutorul expira iei i a vibra iei coardelor vocale,
omul trupesc vorbe te extrem de încet, fa de viteza fulger toare a convorbirii dintre dou duhuri.
în general, omul trupesc nu vede i nu aude gândirea duhului. Unii oameni aud aceast vorbire
spiritual , percepând-o de parc ar auzi o convorbire telefonic . O aud în capul lor, în spirit, dar
li se pare exterioar , venit din afar . Ace ti foarte rari oameni se numesc mediumi auditivi. Alte
persoane, asemenea duhurilor libere, v d aceste idei. Ele privesc un om i v d emanând gândirea
din capul s u, cunoscând ce gânde te. Ace ti oameni sunt i mai rari i se numesc cititori de
gânduri.
Din descrierea de mai sus se în elege c autorul gândirii este scânteia sau spiritul, iar corpul
mental nu face decât s procure material pentru crearea imaginilor care corespund acelor idei.
Dup cum, prin exerci ii fizice practicate sistematic, se dezvolt trupul unui om, prin studiu,
medita ii i concentr ri continue, se dezvolt corpul mental sau al gândurilor. Dar dup cum executând
un travaliu fizic, prelungit, sim im c ne sl besc puterile din ce în ce mai mult, pân la epuizarea
complet , când vrând-nevrând suspend m acea activitate, corpul gândirii, tot citind sau meditând,
obose te, se epuizeaz i simte nevoia unui repaus, pentru ca în acest interval de timp s - i refac
materia uzat .
Am ar tat c fiecare idee are o culoare proprie. Când sunt înso ite de st ri emotive, ideile sunt
mai clare, mai viu colorate i cu o vibra ie mai puternic . Clarv z torii ne-au revelat câteva culori
corespunz toare unor st ri suflete ti. Astfel iubirea se manifest printr-o culoare roz , sup rarea,
mânia - printr-o culoare ro ie aprins , egoismul - printr-o culoare mohorât , brun închis , iar
spiritualitatea sau credin a - printr-o culoare violet deschis .
Cu cât duhul evolueaz , st rile sale suflete ti se ridic din inferioare spre st ri superioare.
Corpul s u mental devine mai fin, se transform , construindu-se dintr-o materie fluidic din ce în
ce mai fin , ca urmare, va avea o vibra ie tot mai rapid .
Corpul mental format dintr-o materie de calitate inferioar este supus influen elor corpului fizic,
i va atrage din afar idei inferioare, comune, cu vibra ii lente, urâte i resping toare ca form i
culoare. Veacurile trec, observa iile permanente i suferin ele îndurate îl fac pe duh mai activ, mai
tare în voin i mai atent. Din aceast cauz , el se dezrobe te din ce în ce mai mult de influen ele
i dorin ele corpului fizic, iar de la o vreme chiar de atrac iile, dorin ele i înclina iile materiei vii,
care constituie corpul s u planetar. Din acest moment, ideile ce fr mânt corpul mental devin mai
înalte, mai abstracte, mai filosofice, într-un cuvânt mai spiritualizate.
Suferin ele îndurate secole nenum rate au f cut duhul mai în elept. De acum înainte el tie s
înfrâneze materia corpului s u planetar i s elimine din corpul gândurilor ideile venite din afar ,
ideile de o calitate inferioar . Omul ajunge uneori atât de con tient, încât în fa a unei situa ii grave,
a unei împrejur ri excep ionale, pare c aude în interiorul sufletului s u o voce - vocea con tiin ei
sale - spunându-i cum s decid , ce atitudine s ia pentru a rezolva o situa ie sau împrejurare
dificil . Aceast voce este graiul t cut al duhului c tre sistemul s u cerebral, c tre personalitatea în
care s-a întrupat.
Duhul face o coal prin intermediul instrumentelor sale, i în special prin corpul mental, cu
care culege ideile ce plutesc prin spa iu, ca praful prin atmosfer . Dar pentru ca acest corp s
func ioneze perfect, se cere pace i calm în celelalte corpuri, i în special în corpul planetar sau
corpul dorin elor i emo iilor. Dac aceste corpuri sunt lini tite, toate ideile sosite din afar vor fi
redate clar i spiritul le va putea interpreta.
Când aerul e lini tit, când nu bate nici un vânt i suprafa a lacului este lin , cerul i stelele se
reproduc fidel pe luciul apei, ca într-o oglind . Pe furtun , apa de la suprafa se încre e te i
46 - Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mi carea ei nu permite reflectarea cerului. Tot a a, când corpurile eterice ale omului sunt într-o
vibra ie ordonat i calm , în corpul gândurilor se reflect nu numai imaginile lumii fizice, ci chiar
i cele ale lumii fluidice.
Omul ajuns la st pânirea de sine, vede duhurile din spa iu, pentru c imaginile lor fiind bine
recep ionate de scânteie, sunt reflectate din interior spre exterior, imprimându-se pe cortex. Un
asemenea om, numit lucid, vede cu ochii min ii sale entit ile spirituale din jurul s u. A adar,
facultatea de a fi lucid are la baz dezvoltarea corpului mental, care red perfect imaginile lumii
fizice înconjur toare i ale celei spa iale. Se în elege c un asemenea dar nu este opera unei vie i,
ci rezultatul a numeroase reîntrup ri i a st ruin ei, din ce în ce mai mari a duhului.

R mâne bine stabilit c atunci când un om gânde te, emite iruri nesfâr ite de forme-idei, care
p r sind fiin a uman se propag prin spa iu. La ie irea din corpul duhului, ideile penetreaz
materia eteric , aflat peste tot în univers. Din aceast Cauz materia eteric ce umple universul
intr în vibra ie ondulatorie, sub forma unor sfere concentrice. Materia fluidic a spa iilor nesfâr ite
este asem n toare apei unui imens ocean. Prin urmare undele fluidice mentale pot fi comparate cu
undele create de o piatr aruncat în ap , unde care pe m sur ce se îndep rteaz de locul contactului
dintre piatr i ap , pierd tot mai mult din amplitudinea oscila iilor. Fenomenul propag rii
formelor-idei se aseam n i mai mult cu vibra iile produse de limba ce love te clopotul unei
biserici, vibra ii care pun în mi care aerul ce se mi c sub forma unor unde sferice concentrice.
La fel se petrece i cu gândirea noastr . Ea joac rolul clopotului, care, vibrând, pune în vibra ie
materia subtil mental , risipit în universul nostru. Aceste unde ale materiei mentale întâlnesc mii
i milioane de alte unde, trecând unele prin altele f r s - i perturbe vibra iile i f r s - i devieze
sensul mi c rii. Fenomenul se aseam n cu fenomenul fizic numit interferen , când undele de
lumin trec unele prin altele f r s se deformeze.
Se în elege c puterea de propagare a undelor mentale este direct propor ional cu puterea prin
care ideile au penetrat aceast materie i au pus-o în mi care; la rândul lor, ideile vor avea o vibra ie,
o for , cu atât mai mare, cu cât ele apar in unei game mai înalte din seria nesfâr it de idei create
de duh.
Anumite împrejur ri - ca de exemplu apropierea de sistemul nostru a unei comete, st rile de
opozi ie sau conjunc ie ale unor planete, efluviile magnetice mai mari ori mai slabe ale stelelor etc.
- produc agita ii în oceanul fluidic al universului. în acest caz, propagarea undelor ce vor purta
ideile emise de duh va fi, oarecum, paralizat .
în Cer totul se petrece asem n tor ca i pe p mânt. Acelea i legi domnesc în toate lumile, de !
toate gradele, bineîn eles adaptate mediului respectiv.
[
în zilele când magnetismul cosmic, solar sau planetar este mai mare, aerul e agitat i sunetul j
clopotului de la biseric moare la o mic distan de el. Dac aerul e lini tit, vibra iile clopotului |
se propag în dep rtare, fiind auzite pân în satele vecine.
f
Acela i fenomen se petrece i cu propagarea ideilor noastre prin spa iu. Când atmosfera mental [
este calm , gândirea noastr e purtat pe undele materiei mentale, pân la locul destinat, impresionând
destinatarul gândului nostru. Ziua, din cauza c ldurii solare, aerul vibreaz . Datorit curen ilor
flUidiCÎ se produc agita ii în atmosfera materiei mentale, motiv pentru care gândirea noastr nu
str bate prin oceanul fluidic decât foarte greu i la o distan apropiat . Noaptea, când aerul este
mai lini tit i materia gândurilor e mai calm , ruga noastr , sugestia noastr , poate str bate prin
oceanul fluidic la distan e de zeci de ori mai mari decât în timpul zilei. Iat de ce se recomand
ca rug ciunea s o în l m la miezul nop ii. Ea va str bate spa iile pân la Soarele nostru, de unde
anumite duhuri, îngeri-solari, au datoria s o transmit mai departe, prin tot universul, pân la
centrul Sferei divine, sediul Tat lui creator.
Când un om analizeaz ceva, face o reflexie, mediteaz asupra unei probleme oarecare, el
creeaz idei. Ele neavând nici o destina ie, ie ind din corpul eteric al omului, vor r mâne în jurul
s u, formând o atmosfer de gânduri în jurul capului. Cât timp acest n scocitor de idei va fi activ,
preocupat^ de diferite probleme ale vie ii, aceste idei nu vor avea nici un rol, nu pot produce nici
un efect. îns de îndat ce creatorul lor va fi lini tit, cu mintea liber , aceste idei, prin vibra ia lor,
vor pune în vibra ie materia sa mental , generând idei similare, cu acelea i forme, muzic i culori,
Corpul solar i corpul mental al omului
4
j

Pentru a ilustra i mai bine influen a gândului asupra noastr , s lu m dou exemple. Cineva
a fost nedrept it sau p gubit de un altul. în mintea p guba ului sau a nedrept itului s-a n scut
ideea de ur , de r zbunare. Aceast gândire a dat na tere unor forme-idei, care stau în preajma lui.
Din timp în timp, aceste forme-idei se furi eaz în interiorul, în mentalul s u, iar spiritul, amintindu- i
de paguba, de nedreptatea ce i s-a f cut este r scolit de ideea r zbun rii. Gânduri noi înt resc pe
cele dintâi, pân când ideea urii i a r fuielii, lucrând mereu asupra mentalului s u, îl determin s
execute fapta r zbun rii, ce îi încol ise în minte. Astfel, într-una din zile, love te, r nind grav, sau
ucigând pe cel care 1-a nedrept it. Nefericitul crede c i-a f cut dreptate, uitând c nu are dreptul
s judece faptele omului pedepsite sau nepedepsite de legile omene ti.
Un om consider c soarta, sau Divinitatea 1-a n p stuit i i-a dat nenorociri, pierderi materiale,
boli sau suferin e morale pe care i se pare c nu le mai poate suporta. într-o zi, r sare în mintea
sa ideea c pierind de pe arena vie ii, va sc pa de nenorocirile ce i s-au ab tut pe cap. Se decide
s se sinucid , dar înc nu are curaj. Zilele urm toare, gândurile negre îi r sar iar în minte, i din
analiza lor ajunge la aceea i solu ie - numai moartea le poate pune cap t. Azi a a, mâine a a, ideea
sinuciderii se înr d cineaz din ce în ce mai tare în mintea lui, i într-o zi, un glon a sf râmat o
existen uman . E o dezertare în fa a vie ii terestre, pentru a sc pa de durere - crede el - dar vai
lui! c ci, pentru actul s u nesocotit, va suferi i mai atroce în lumea duhurilor.
Iat de ce se impune s examin m din timp în timp, ce fel de idei alearg prin mintea noastr ,
i de îndat ce constat m c ele sunt de o calitate inferioar sau josnic , s trecem la alte idei, adic
s c ut m s le gonim din mentalul nostru, pentru a nu ne mai influen a.
Dar este posibil ca gândul nostru s fie destinat pentru o anumit persoan . în acest caz, aceast
form -gând se îndreapt , prin spa iu, asemenea unui glon , pân la persoana respectiv , i dac o
va g si liber , se va introduce în corpul gândurilor ei i de acolo va lucra asupra spiritului, producând
anumite efecte, dup natura i destina ia formei-gând. Dac persoana destinatar este ocupat ,
forma-gând va sta în preajma ei pân în momentul când, devenind liber , se strecoar în interior
i o influen eaz .
S exemplific m i acest fenomen.
O mam afl printr-o scrisoare c fiul ei este bolnav. Aceast mam î i iube te copilul ca pe
ochii din cap, i înainte de culcare înal o rug fierbinte Celui Atotputernic, ca s -i trimit s n tate
fiului ei. Gândul de iubire, rug ciunea au dat na tere la anumite forme-idei, care s-au îndreptat ca
fulgerul c tre fiul ei i vor rev rsa în organismul lui toat energia spiritual a materiei ce compune
aceste idei de iubire, ale dorin ei de îns n to ire. Sub impulsul acestei materii i a razei desprinse
din marele curent cosmic ce cutreier lumile solare i planetare, fiul ei se va vindeca. Nu este o
minune, ci pur i simplu un act de chimie spiritual , de vindecare cereasc .
Cineva mi-a f cut un mare r u. Am suferit greu de pe urma lui, i totu i, amintindu-mi de
preceptul Luminii, numit Isus Christos, l-am iertat. Gândul de iertare s-a dus ca o s geat , direct
la el, dar din cauza firii, a naturii sale r ut cioase, mintea fiindu-i mereu într-o furtun , respinge
formele-idei de iertare. Ele revin la autorul lor, dar în drumul lor de întoarcere - pe firul magnetic
pe care au fost emise - atrag din spa iu fluide mentale de acela i grad superior, acoperind cu
binecuvântare emi torul. Acest om iert tor a rapt orice leg tur karmic 1 cu acel spirit inferior,
pentru c 1-a iertat, iar pentru gestul s u sublim a fost urcat pe o treapt spiritual superioar .
Un om poart o ur de moarte cuiva. A auzit de puterea gândului, i ca atare îl blestem . Dar
pentlll ca opera s fie deplin , cere concursul unor persoane care practic magia neagr . Forma-gând
a acestui om i a slujitorilor s i se îndreapt c tre persoana indicat . Dar dac aceast fiin este
un suflet bun, pios i drept, fluidele sale, având o vibra ie cu o frecven foarte înalt , resping aceste
imagini-idei trimise. Ele se întorc pe dramul pe care au venit, dar, în traiectoria lor prin spa iu, atrag
un val de fluide de aceea i calitate inferioar , cople indu-1 pe autorul lor. Astfel se adevere te zicala:
„Cel care preg te te groapa altuia, cade el în ea!"
A adar, lua i seam la ce gândi i, i aminti i-v mereu c pute i face un mare bine prin gândurile
voastre, dar i un mare r u. Fi i aten i s nu gre i i prin gânduri, c ci orice gând ce are la baz
r utatea i invidia, î i va produce efectul matematic. Dar vai ie, gânditorule! C ci amarnic vei pl ti
aceast ac iune nev zut , dar cu efecte vizibile i palpabile.

1
Karraa (sanscr. - ac iune) - Legea cauzalit ii universale, care leag
cauzele unor noi ac iuni. în virtutea legii cauzei i a efectului, omul se na
sale, conform determin rilor din existen ele sale anterioare. Prin urmare,
malefice, generate de ego-ul uman, pe parcursul unor vie i terestre. Karma
plan fizic, mental i sentimental.
toate ac iunile de efectul lor, aceste efecte devenind
te sub o fatalitate care va ac iona asupra sa i a vie ii
karma desemneaz un grup de afinit i benefice sau
poate fi individual sau colectiv , manifestându-se pe
48 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Aminti i-v mereu c cea mai mare for din lume este ideea sau gândul. Cu gândul a creat
divinul Tat tot ce vedem iAim vedem. Dar ideea cea mai sublim este rug ciunea. în bucurie,
mul umi i prin rug Tat lui. în nenorocire, în l a i-v gândul la Cel care conduce i ine în mân
tot universul. Ideile rug ciunii se înal spre Centrul divin i de acolo coboar o raz str lucitoare,
care te scald dându- i s n tate în boal , ajutor în primejdie, mângâiere în durere, lini te i pace
sufletului t u zbuciumat.

tiin a, i în special armata, sunt preocupate, de câ iva ani, de problema transmiterii gândului.
Gra ie nenum ratelor experien e f cute, fenomenul sugestiei a intrat, în fine, în templul unde oficiaz
savan ii p mântului.
Oamenii p mântului se în eleg între ei prin grai, dar fiind la distan e mari între ei, se pot
în elege i numai prin puterea transmiterii gândului - telepatie.
Telegrafia mental este posibil pentru oricine, numai c se cere o preg tire prealabil , un
exerci iu prelungit. Literatura parapsihologic citeaz diferite exerci ii. Iat , pe scurt, un exerci iu
care treze te facultatea transmiterii gândului.
Dou persoane dornice s dobândeasc acest dar se întâlnesc într-o camer în fiecare zi i la
aceea i or . Dup ce se a eaz fiecare pe câte un scaun, spate în spate, se stabile te ca unul s fie
transmi tor, iar cel lalt receptor, roluri schimbate cu vremea, pentru ca nu cumva unul s devin
prea activ iar cel lalt prea pasiv. Amândoi se hot r sc s fac gol în mintea lor, pentru câteva
minute. Apoi, transmi torul gânde te, repetând în mintea sa o idee simpl , de exemplu a unei figuri
geometrice sau a unui obiect din camer . Se concentreaz puternic asupra acestei idei, pentru a o
trimite partenerului s u. în primele zile se va constata c din zece idei, dou sunt recep ionate i
opt nu. în zilele urm toare, cinci din zece sunt primite, iar dup câteva s pt mâni, opt. Când
progresul a ajuns aproape sut la sut , se trece la exprimarea unei propozi ii cât mai simple. Dup
câteva s pt mâni, când este însu it aceast form simpl de comunicare, se trece la transmiterea
de asocieri de propozi ii, adic a unei fraze simple. Pe acest dram se p e te cu r bdare i cu o
voin de fier, luni de zile, dar truda nu va fi zadarnic . Reu ita se va vedea sosind curând,
îndemnând la continuarea exerci iului. Când s-a ajuns la recep ionarea primelor fraze, partenerii se
vor separa în înc peri diferite, aflate în acela i imobil. Dup ce reu ita a început s fie câ tigat i
în acest fel, fiecare din cei doi se înarmeaz cu câte un creion i un caiet, pe care noteaz cele
comunicate i primite. Adic transmi torul formuleaz în caiet ceea ce gânde te, iar receptorul scrie
în caietul s u ideile ce par s se fi n scut în mintea sa. Dup experien se compar caietele între
ele, constatându-se exactitatea sau eroarea cu care au fost recep ionate gândurile. Prin exerci ii
continue, reu ita îndeamn partenerii s se îndep rteze, unul fiind într-o parte a ora ului iar cel lalt
în alt parte, i la ora convenit , unul transmite i altul prime te, dup care î i controleaz caietele.
Urmând astfel — cu r bdare i consecven - se poate ajunge la transmiterea unor fraze complexe,
recep ionate i citite ca într-o carte.
Telegrafia mental este practicat de oamenii primitivi. Trapele franceze din Senegal, sau cele
engleze din Nigeria, au avut ocazia s constate c mi c rile lor erau cunoscute cu zile înainte de
c tre triburile aflate la mari distan e, f r existen a telegrafului i a po tei.
Dac fenomenul transmiterii gândului este un fapt cert, s -1 folosim spre binele semenilor
no tri. tim c exist persoane cu o pasiune oarb pentru jocurile de noroc, risipindu- i banii i
pâinea copiilor. Prin puterea gândului avem posibilitatea s determin nrun astfel de om s nu- i mai
piard nop ile, s n tatea i rodul muncii în aceste localuri nenorocite. în acest scop - dup miezul
nop ii când presupunem c trupul s u doarme - îi evoc m duhul. La chemarea noastr , el sose te
i st în fa a noastr . De i nu-1 vedem, îl rug m st ruitor, cu toat puterea de argumentare, s nu- i
mai azvârle banii la jocuri de noroc, ci s se gândeasc la so ie i copii, la responsabilitatea pe care
o are de a-i hr ni, îmbr ca i educa. Repetând sugestia mai mult timp, constat m cu bucurie c am
reu it s sc p m o familie de la mizerie. Pova a noastr a intrat în corpul mental al juc torului
pasionat, lucrând asupra spiritului atât de puternic, încât la de teptare ra iunea 1-a îndemnat spre o
nou conduit , a sim it o porunc intern , care 1-a îndemnat s nu- i mai arunce la masa verde
agoniseala. Am corijat un viciu, am f cut un bine.
Transmiterea i puterea gândului a fost cunoscut cu mii de ani în urm de marii preo i din
India, Chaldeea i Egipt, dar dezv luirea ei se pedepsea cu moartea, deoarece, dac prin puterea
gândului în eleptul putea face bine, omul nepriceput putea face cel mai mare r u semenului s u.
Legile divine nu sunt scrise peste tot, dar înc lcarea lor aduce asupra celui care a p c tuit toat
greutatea lor. Vai de duhul care va întrebuin a puterea gândului pentru a nenoroci pe altul!
Corpul solar i corpul mental al omului 49

Am v zut cum prin puterea gândului, a rug ciunii, se poate vindeca un bolnav. în diferite centre
parapsihologice de pe glob se recurge la vindecarea sau eliberarea de vicii pe calea magnetismului,
dar tot prin intermediul ideii1. In acest scop, bolnavul este adormit, hipnotizat de c tre un magnetizor.
Dup ce a fost complet adormit, i se spune: „Ai fost bolnav, dar de acum boala va trece, mâine vei
fi mai bine, poimâine mai u urat, iar peste trei zile vei fi complet vindecat." Dac e vorba de un
viciu, i se sugereaz s nu mai bea, s nu mai fumeze, s nu mai fure etc. De cele mai multe ori,
dac n-au intervenit alte împrejur ri, aceast metod a dat rezultate frumoase.

Ca orice în lume, obi nuin a, buna educare duc la perfec iune. Astfel i corpul mental trebuie
silit s lucreze ordonat, atent i metodic. Suntem chema i s facem tot posibilul ca materia mental
s devin din ce în ce mai fin . In acest scop, vom hr ni corpul mental cu ideile unor conferin e
morale, tiin ifice i filosofice. Vom citi lucr rile de seam ale marilor gânditori ai omenirii.
Dar mai presus de toate, ceea ce contribuie cel mai mult la fabricarea i subtilizarea materiei
mentale, este propria noastr gândire, reflectarea la ceea ce am f cut i urm rile ei, reflectarea la
ceea ce va trebui s facem i analizarea sub toate aspectele a efectelor ce vor urma. De la actele
i vorbele noastre, vom trece la vorbele i faptele celor cu care am venit în contact. Care e dedesubtul
vorbelor i faptelor, de ce au procedat a a i nu altfel, ce au vrut ei s zic etc. Deosebit de mult
se dezvolt puterea gândirii noastre, când examin m natura i ordinea din ea.
Gândind mereu la probleme abstracte, filosofice, ne vom obi nui într-o asemenea m sur cu
acest grad înalt de gândire, încât ideile banale sau josnice ne vor provoca nepl cere. O conversa ie
trivial ne va determina s plec m din acel mediu. Obi nuit cu adev rul, mentalul nostru nu mai
e capabil s emit minciuna. Cantitatea de cuno tin e acumulate ne face mai în elept, a a c zâmbim
de mil când primim explica ii i argument ri care denot o des vâr it ignoran a naturii omene ti
i a legilor naturii. Spiritul se va ascu i într-o asemenea m sur , încât prin induc ie sau prin deduc ie,
întrevedem sau descoperim adev rul în toate situa iile i împrejur rile cele mai complexe.
Corpul mental este o mas de fiin e ultramicroscopice vii i în ve nic activitate. Ca urmare,
mentalul omului este ve nic în activitate, gânde te mereu, secund de secund . Duhul gânde te în
ve nicie, neputând sta în repaus, trebuie deci s -i oferim idei, pe care s le fr mânte, s le analizeze,
s trag din ele concluzii; pe scurt, s - i fac educa ia, care îl va în l a cândva Ia rangul de
Divinitate.
Dac îl l s m f r idei, f r aceast hran spiritual , duhul devine flotant i este asaltat de
valurile de gânduri de toate calit ile, care plutesc prin spa iu. Astfel se explic ciud enia ideilor
ce ne trec prin minte, mirându-ne de unde am pornit cu gândul i unde am ajuns. Nu e de mirare
s constat m c ne gândim la lucruri, fiin e i fapte de care ne ru in m. A adar, noi trebuie s
provoc m ideile, spiritul trebuie s fie generatorul lor, pentru a nu ne l sa influen a i i târâ i de
valuri de idei sosite din afar , spre gânduri contrare naturii i educa iei noastre.
Dup cum prin exerci ii fizice sistematice dezvolt m trupul nostru, tot astfel trebuie s dezvolt m
i instrumentul gândirii. Deosebit de important este ca atunci când citim sau ascult m ceva, s fim
aten i, adic s facem abstrac ie de tot ce exist în jurul nostru, s facem s tac îns i gândirea
noastr i s ne concentr m toat aten ia spiritului asupra c i ii citite sau asupra oratorului. In felul
acesta, toat energia fiin ei noastre o rev rs m asupra c r ii sau oratorului, ideile scrise sau emise
defilând în forme clare prin fa a scânteii. Astfel, scânteia divin va face o înalt coal ; iar con tiin a,
puterea ei de p trundere, de în elegere, cre te în fiecare zi.
S nu pierdem din vedere c suma de idei, de no iuni, depus în arhiva spiritului, se transform ,
sau mai exact d na tere la aptitudini ce vor constitui în viitor comoara noastr spiritual ;
facult i a c ror totalitate va constitui for a noastr creatoare din veacurile viitoare.
S nu uit m c atâta vreme cât vom peregrina din planet în planet i dintr-un sistem solar în
altul, corpul nostru mental va fi acela i. Din via în via , prin diferite întrup ri, suntem chema i
s -1 facem mai fin, mai puternic, capabil de a prinde orice no iune, oferind scânteii divine posibilitatea
de a în elege con inutul ei.
Animalul are gândurile i reflexiile sale, i el are un corp receptor al gândurilor, un creator de
forme-gânduri, dar ce distan evolutiv desparte corpul s u mental de cel al omului!
Prive te în urma ta, omule, i vezi ce drum nesfâr it ai parcurs! Ai pornit de la somnul adânc
al duhului mineral, ai visat ca duhul vegetal, ai în eles ca duhul animal i gânde ti la infinit, ca om!
E ti sus! Negr it de sus pe scara evolu iei, i cu toate acestea, ce drum nesfâr it st în fa a ta! Curaj,
al ii l-au parcurs, i azi miliarde de For e divine cânt osanale Celui dintru început.
M rire Tat lui, Fiului i Sfântului Duh, în veci. Amin.
50

Moartea

.Fenomenul mor ii 1-a preocupat pe om de la apari ia sa pe p mânt. Nici un eveniment nu 1-a

pus mai adânc pe gânduri ca starea de nemi care i r ceal din momentul mor ii trapului omenesc.
S lbaticul cel mai primitiv are no iunea mor ii, are sentimentul c s-a petrecut ceva extraordinar cu
semenul s u, c ci nu mai simte i nu se mai mi c . Acest sentiment s-a înt rit prin observarea c
toate fiin ele mor dup o vreme.
într-adev r, tot ce exist , materii i fiin e, trebuie s - i schimbe starea. Toate mor, dup în elesul
nostru omenesc, toate trec prin diferite faze, din punct de vedere spiritual. S racul i bogatul,
ignorantul i savantul, cu to ii trebuie s trecem prin poarta mor ii, care ne duce la via a spiritual .
To i suntem supu i durerii de a vedea pe cineva iubit, plecând de lâng noi în lumea invizibil
ochilor no tri fizici.
Acest eveniment, extrem de natural, instituit cu des vâr it în elepciune de Cel Atotputernic, a
produs asupra omului - pe parcursul a mii i mii de secole - atâta fric , atâtea griji i supersti ii,
încât toat existen a lui a stat sub teroarea zilei fatale, c va muri, se va pr p di pentru totdeauna.
Nici azi, când omul a ajuns s scruteze multe din secretele naturii, omenirea nu este l murit
ce este dincolo de mormânt. Alt dat , marii ini ia i cuno teau cauza i scopul acestui fenomen.
Restul omenirii era ne tiutoare i prea înapoiat ca s în eleag tainele i actele intime ce au loc
cu prilejul trecerii din lumea materiei grosolane, în cea a materiei eterice. Azi îns , l rgindu-se
gradul de în elegere al omului, e posibil s se reveleze unui num r mai mare de oameni seria de
fenomene ce au loc în timpul desprinderii entit ii spirituale din haina sa terestr .
în infinita Sa în elepciune, Tat l iubitor aprinde în anumite locuri candele, înalte cercuri de
revela ie, i prin ale ii S i spa iali formeaz instrumente - mediumi, prin intermediul c rora entit ile
spirituale reveleaz oamenilor întregul proces al mor ii, modul cum se face trecerea din starea fizic
în cea spiritual . Prin aceste cercuri de revela ie sau de ini iere, omul prime te cuno tin e direct din
Cer, prin intermediul mediumului.
Exist câ iva oameni, risipi i prin mul imea omenirii, cu darul minunat de a vedea i auzi
fenomene i lucruri pe care majoritatea nu le vede i nici nu le aude. Ace tia v d entit ile spirituale
i aud vorbirea lor exprimat prin gânduri ce par a fi vorbire omeneasc . Un asemenea om e un
fericit al p mântului, pentru c are cuno tin de entit ile spirituale care î i duc traiul în sferele
cere ti. Pentru un asemenea om, moartea nu mai prezint un aspect îngrozitor, el v zând toate
etapele mor ii, actul mor ii în toat desf urarea ei, în elege c moartea nu este decât un fapt ce
înlesne te omului ascensiunea pe scara evolu iei ve nice.
Este o necesitate imperioas ca omul s tie ce este moartea, s se conving de rostul acestui
mare act din existen a sa, pentru a sc pa de povara gândului „Ani s mor!" Cunoscând Adev rul,
el nu va mai fi cople it de durere, b tut de vântul gândurilor negre, c i-a pierdut pentru veci iubita
sa so ie, scumpa sa mam ori adoratul s u copila .
De ce aceast jale, de ce aceast nelini te? Dac omul ar cunoa te Adev rul, n-ar mai fi atâtea
zbucium ri suflete ti, atâtea tragedii, sinucideri i tulbur ri mentale, cu ocazia plec rii celor apropia i.
Aceast trecere de la o stare la alta este un fenomen comun întregii crea ii. Apa este lichid ,
ea poate trece în anumite condi ii în stare solid , gazoas sau radiant . Dar în orice stare s-ar afla,
ea tot ap r mâne. Mineralul dilatat prin c ldur , contactat prin frig, crap , se sf râm în buc ele,
în rân . La rândul s u, praful poate fi dizolvat de apa ploilor, pref cut în solu ie i absorbit astfel
în corpul plantelor, unde se preface în materia constitutiv a plantei. Cei ne tiutori, privind o plant ,
nici nu b nuiesc c în interiorul ei exist acela i mineral, acela i lut, piatra de var sau nisipul pe
care calc piciorul lor. Plantele mor, animalele mor i ele, adic sunt p r site de sufletul lor, de acel
ceva care le d via . Planetele i stelele, la o vreme se destram , se pulverizeaz i apoi se risipesc
în spa iu, pulberea lor fluidizându-se mai târziu i reîntorcându-se la izvorul de unde au purces
cândva, cu miliarde de veacuri în urm .
In lumina acestui adev r, via a omului dobânde te un alt în eles, iar moartea, din oribil ,
resping toare, devine un eveniment firesc, chiar fericit, pentru motivul c omul scap din întunericul
vie ii p mânte ti, pentru a trece într-o lume de lumin , unde via a este mai u oar , scap de noianul
suferin elor i grijilor necurmate, pentru a trece într-o lume lini tit i plin de fericire - dac s-a
silit s p zeasc legile divine.
Este o necesitate absolut ca omul s cunoasc ce se va petrece cu el în momentul mor ii, pentru
ca acest prag ce desparte dou existen e - cea terestr i cea spa ial - s fie trecut cu toat
Moartea 51

încrederea, deoarece numai astfel ne redobândim repede con tiin a în lumea cealalt . Dac , la ora
fatal , omul vine cu idei false din lumea terestr , r mâne sub domeniul fricii i al ne tiin ei, iar
trecerea se va face greu, cu o agonie prelungit ; în plus, ajuns acolo, mult vreme spiritul nu e
l murit unde se afl , ce s-a întâmplat cu el, se zbate în ne tiin , i târziu, uneori foarte târziu, afl
c nu mai este în lumea fizic , ci într-o lume format dintr-o materie diferit i în condi ii cu totul
deosebite de cele p mânte ti.
Acest act general i natural a generat nenum rate presupuneri i diferitele credin e. Astfel, cei
care pretind c ar cunoa te mecanismele lumii fizice, nu v d în via a plantelor, animalelor i a
omului decât fenomene fizice, chimice i biologice, considerând c via a omului este tr it acum
pe p mânt, i nu este altceva decât rezultatul func iilor aparatelor i sistemelor din organismul s u.
A adar, „Bucur -te, omule, cât tr ie ti, c ci dup moarte nu mai e ti decât un stârv nesim itor, pe
care viermii îl vor roade i f râmi a. Totul s-a ispr vit cu tine, când ai ie it din cadrul vie ii".
O alt categorie de oameni cred c mai exist poate ceva dincolo de moartea trupului. Ei
vorbesc despre o via din lumea cealalt , de i nu tiu ce este, cum este, unde este acea lume i cum
î i duce omul acea via ? Ace ti oameni - suflete bune, miloase, cump tate în fapte i în cuvinte
- cred în afirma iile reprezentan ilor bisericii de care apar in, i anume c exist o alt via , pentru
care omul trebuie s se sileasc s o dobândeasc . Dar slujitorii bisericii nu pot da nici o l murire
despre aceast via spiritual , deoarece, ei în i i au pierdut orice contact cu Cerul, r mânând doar
cu zidurile bisericilor care au devenit simple construc ii; pentru c o biseric întreag poate deveni
0 cas obi nuit când cei care intr în ea respir doar în m rginirea lutului lor terestru, pe când un
copac devine templu sfânt când este îmbr i at de dou mâini a c ror suflet este un canal al
Divinit ii. A adar, reprezentan ii bisericilor nu sunt în stare s explice sau s descrie absolut nimic
din fenomenele sau fiin ele sferelor cere ti, ei doar impunând o simpl afirma ie care te las rece
i nu te scoate din cercul îndoielii. Bie ii oameni ar dori s se conformeze unei vie i exemplare, dar
nu se pot scutura de ap s toarea i zdrobitoarea îndoial : „A a o fi? Mai exist pe undeva un loc
unde spiritul omului î i mai continu existen a?"
în fine, exist oameni, foarte pu ini la num r, care cunoscând ceva din ceea ce se afl dincolo
de v lul ce desparte lumea vizibil de cea invizibil , se silesc s - i duc existen a terestr în deplin
cuno tin de urm rile ei, pentru a putea, dup moartea trupului lor, s se bucure de o via
spiritual cât mai fericit .
Din cele expuse, se vede c exist cel pu in trei categorii principale de oameni care au vederi
deosebite asupra vie ii. Unii nu cred în existen a vie ii dincolo de moarte. Al ii înclin a crede, i
ca atare se silesc s dobândeasc fericirea cereasc , dar nu tiu cum o fi i unde o fi. în fine, a treia
categorie cunoa te o parte din Adev r i se sile te s duc o via corect , tiind c ceea ce seam n ,
în via a terestr , va culege în vie ile viitoare.
Curios este faptul c în vremurile îndep rtate, omenirea era mai simpl , necunosc toare a
fenomenelor din natur , dar era mai încrez toare în existen a unei vie i dup moartea fizic . Azi,
când mintea omului este mai clar i când suma cuno tin elor terestre duce la concluzia existen ei
unei Divinit i i a unui plan de evolu ie, nu se mai crede în nemurirea spiritului, într-o via
dincolo de hotarul mor ii. Curiozitatea cre te când vedem c statele civilizate care domin p mântul
prin puterea lor militar , prin prosperitate economic i descoperiri tiin ifice, sunt atât de înapoiate
în cunoa terea legilor spirituale i suflete ti, iar popoare s race i înapoiate cunosc unele legi i
fenomene din domeniul invizibilului, si anume legea evolu iei ve nice i rolul vie ilor nenum rate,
pe care omul trebuie s le parcurg pe P mânt i pe alte planete, ca s urce pe scara cunoa terii i a
moralit ii. R spunsul îl g sim în faptul c noi, europenii, suntem o ras de oameni noi, care
avem, e drept, toat vigoarea tinere ii, dar i o superficialitate în cugetare, pe când popoarele
Orientului - indienii, chinezii, tibetanii etc, sunt popoare b trâne, al c ror trecut se pierde în negura
vremurilor, ei num rând în istoria lor dinastii, legislatori i înv a i de acum 30.000 de ani.
1
Occidentalii, cu via a lor intens , cu goana dup realiz ri p mânte ti, cu fr mânt ri pentru
câ tiguri materiale, acord prea pu in aten ie preocup rilor suflete ti. Popoarele Orientului pe lâng
satisfacerea vie ii trupe ti, acord o aten ie deosebit necesit ilor suflete ti i spirituale; din aceast
cauz , puterile îor suflete ti sunt mai mari. Astfel se explic num rul mare al celor care se bucur
de facult i spirituale în rândul acestor popoare, pe când în rile occidentale persoanele clarv z toare
sunt foarte rare.
S-ar fi cuvenit ca aceste taine s fie cunoscute de preo imea tuturor religiilor i s fie comunicate
omului, dar cei care le cunosc - rabinii - o in ascuns . Preo imea cre tin - care a cunoscut i
propov duit timp de dou sute de ani dup plecarea Domnului din preajma P mântului, nemurirea
spiritului i reîntruparea acestuia — a pierdut orice cunoa tere referitoare la lumea invizibil , iar azi,
ne tiutoare, se m rgine te s propov duiasc doar dogma referitoare la conduita vie ii fizice. Ea nu
52
Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mai este în m sur s explice via a omului dup moarte, m rginindu-se doar la simple afirma ii
despre o via plin de chinuri în iad, pentru cei care s-au f cut culpabili în lumea p mântean , i
de o via fericit în rai, pentru cei care s-au conformat preceptelor propov duite de Sfânta Scriptur ,
interpretat de fiecare biseric dup bunul s u plac, prin judec i infirme i m rginite. Unde este
iadul i raiul, sub ce form i cât timp î i petrece omul existen a în aceste locuri - nu tie nici ea.
Biserica era ini ial în posesia Adev rului, dar azi nu mai este în m sur s ne descrie originea vie ii,
rolul vie ii i legile care îi domin evolu ia, în eternitate.
In timpurile îndep rtate ini ia ii transmiteau oral discipolilor aceste cuno tin e, iar în prezent,
se a tern pe hârtie, formând diferite tratate. Ob inute de la autori diferi i, în ri i timpuri diferite,
prin compararea lor s-au ales p r ile comune i constant transmise, constituindu-se Doctrina revelat .
Din expunerea ei, omenirea afl azi despre rostul spiritului i sufletului în lumea fizic i metafizic ,
despre crea ia Tat lui i despre natura i atributele Fiin ei supreme.
In general, aceste comunic ri nu sunt crezute de ignoran i, cei care se pretind savan i le neag
cu înc p ânare, f r ca m car s le studieze, de i Tat l ceresc a dat fiec rui om judecat , prin care
s cerceteze lucrurile i faptele, s le cânt reasc i s extrag din ele Adev rul.
Este la mintea celui mai simplu om c dac explica iile referitoare la modul în care moare omul,
cum se reîntrupeaz i traiul s u în spa iu, ca entitate spiritual , se potrivesc la dou zeci, o sut ,
o mie de comunic ri f cute în timpuri diferite i unor persoane clarv z toare, str ine între ele i
aflate în ri îndep rtate unele de altele, este nepermis, ca s nu zic stupid, s nu le dai crezare.
Logica, bunul-sim cere s cite ti, s cercetezi i s cau i s te convingi prin propriile tale sim uri.
In felul acesta, oricine are ocazia s descopere comunic rile entit ilor spirituale luminoase, coborâte
printre noi, p mântenii. Prin aceste comunic ri ele ne descriu existen a lor în imensitatea spa iilor,
senza iile tr ite cu ocazia trecerii pragului mor ii; oferindu-ne totodat sublime sfaturi prin care s
ducem o via cuminte, fr esc , pentru a ne bucura de fericirea vie ii spa iale.
Cunoscându-se aceste taine, omenirea va vedea în actul mor ii o simpl trecere de la o form
de via la alta, asem n toare oarecum ie irii dintr-o cas în curte, dintr-o închisoare la libertate.
Fenomenul se petrece ca i cum unul i acela i om i-ar dezbr ca un pardesiu i l-ar ag a în cui.
Oare, prin acest act, î i pierde omul personalitatea? Desigur c el r mâne absolut acela i, cu aceea i
judecat , cu acelea i sim minte, calit i i defecte; cu altei cuvinte, cu acela i bagaj intelectual i
moral, cu afecte i pasiuni pe care le-a avut pân atunci. Moartea fizic nu schimb cu nimic ceea
ce a v zut, citit, auzit i experimentat omul în diferitele sale vie i terestre. Dup moartea fizic , la
de teptarea sa în lumea spa ial , el nu este nici mai presus nici mai prejos de gradul s u evolutiv.
Se poate întâmpla ca într-o via terestr o entitate spiritual s fie un profesor universitar, un
ministru sau orice alt personalitate, i cu toate acestea, duhul s u are un grad evolutiv inferior. Dar
e posibil ca un biet cioban, un biet ran, ne tiutor, dar admirabil ca moralitate, dup destrupare s
fie o mare lumin spiritual , ocupând în via a cereasc un înalt grad spiritual. Prin urmare valoarea
unei entit i spirituale nu se m soar dup rangul s u social p mântesc, dup cuno tin ele sale
lume ti, ci dup vechimea scânteii sale divine, dup gradul s u de evolu ie moral i intelectual .
De i omenirea este înc departe de cunoa terea înaltelor taine ale naturii, totu i citirea i auzirea
lor o pune pe gânduri, i într-o oarecare m sur î i va schimba conduita, pentru c ideile lucreaz
asupra ei asemenea unor for e, îndemnând-o s nu mai genereze cauze ale c ror efecte se vor
întoarce împotriva ei. Cunoscând câte pu in din aceste taine, linia vie ii umane va fi mai ferm , mai
demn , i moartea nu va mai stârni groaza încercat de to i cei care nu cunosc Adev rul.
O, Doamne, cât a dori ca fra ii mei s ajung cu to ii la cunoa terea acestor adev ruri, orânduite
de Tine în lume! Pentru c cine se ostene te s studieze aceast tiin , nu va mai gre i!
Cuno tin ele cu privire la univers i via constituie o tiin , pentru c fenomenele se produc
ve nic dup acelea i legi, norme fixe, dup care se desf oar via a. Or o sum de legi ce privesc
acelea i fenomene, produse totdeauna în acelea i condi ii, formeaz o tiin . Dar aceast tiin te
poart c tre Autorul tuturor for elor i legilor stabilite, la Fiin a suprem , Tat l creator. Raportul
dintre om i Creatorul lumilor v zute i nev zute se nume te religie. Cunoa terea acestei tiin e nu
te va mai l sa s cazi în gre eala atâtor b nuieli i supersti ii, ce bântuie omenirea.
Când va ajunge s se conving c moartea e un act absolut natural, ca orice necesitate fiziologic
- fiind o trecere necesar dintr-o form de trai într-alta - omul nu va mai c dea în gre eala de a
boci zile i ani plecarea în lumea invizibil a celor dragi. El va ti c durerea sa produce vibra ii,
a c ror unde eterice str bat spa iile din jurai p mântului. Aceste unde, având o anumit for , o
anumit lungime de und , merg i se adreseaz direct celui plecat din lumea fizic , producând
asupra lui o impresie penibil . S rmanul spirit, nici nu i-a revenit bine din z p ceala trecerii pe
poarta mar ii i este cople it de triste ea, de vibra iile sim mintelor de durere, jale i dezn dejde
ale celor r ma i în lumea fizic . Aceast durere îl zguduie atât de mult, îl tulbur atât de puternic,
Moartea 53

încât mult vreme nu- i poate l muri noua stare, i foarte târziu ia cuno tin pe deplin de mediul
unde se afl . Suferin ele iubi ilor s i l sa i jos, în planul p mântesc, îl întristeaz atât de mult, încât
în loc s -1 ajute la deslu irea noii situa ii, la avansarea lui, ace tia îl trag în jos, lâng ei, aproape
de p mânt, i nu-i dau posibilitatea sufleteasc s se despart de ei, pentru a se în l a în sfera
cereasc , în zona spa ial , cuvenit gradului s u evolutiv. Astfel, îi fac un r u, din necunoa terea
legilor vie ii i ale mor ii, i din egoismul lor c nu-1 mai au fizic printre ei.
Orice efort este insuficient pentru a convinge, pentru a îndemna pe toat lumea s se lase de
doliu, de haina neagr , de crepul de jale - semnul dezn dejdii, al regretului plec rii în lumea
luminii, al celui drag. Nu mai este nevoie de aceste demonstra ii arhaice, de pe vremea când
omenirea abia se orienta în via , ca i bietul copila în primii s i ani de existen . A trecut vremea
când în mormânt se puneau bani pentru ca defunctul s aib cu ce pl ti transportul i taxele pe la
diferitele v mi cere ti, sau era îngropat cu armele sale. Au fost timpuri de grozav ignoran , când
se îngropa sau se ardea so ia, sclavul i calul celui plecat în lumea sferelor cere ti.
Dac îi iubi i cu adev rat pe cei pleca i de lâng voi, nu-i mai plânge i, c ci aceste lacrimi îi
ard fluidic, cum arde j ratecul trupul vostru. Este mai bine, mai demn, mai spiritual, s v în l a i
gândul cu iubire, cu respect, rugându-v zilnic pentru luminarea i avansarea pe c rarea vie ii lor
ve nice. Al turi de aceste rug ciuni este de mare folos - pentru cel ce se roag i pentru cel pentru
care se roag - ca vorba sau gândul s fie tradus în fapt .
Tot ce exist în natur , de la electron Ia univers, e legat unul de altul, formând un bloc condus
pe calea destinului spre mai bine, mai frumos, spre perfect. Tat l dore te ca omul, de i absolut liber
în gândurile, vorbele i mai ales pe faptele sale, s lucreze la marea oper de solidaritate, la
ajutorarea celui slab, la mângâierea celui întristat, la ad postirea, îmbr carea i hr nirea celui în
mizerie. în aceast idee, având în vedere legea solidarit ii, ajuta i, în numele celui plecat, dup
posibilitatea voastr , pe orice nenorocit ie it în cale, indiferent de neam sau religie. Prin aceasta
ajuta i un gre it al vie ii, din alte întrup ri, iar pe de alt parte ajuta i pe iubitul vostru din spa iu,
care în virtutea legii coresponden ei va primi unde fluidice superioare i situa ia lui se va îmbun t i.
Ilustrez aceast recomandare cu un exemplu.
într-una din zilele lui decembrie 1936, ghidul cercului nostru de revela ie - Sfântul Mina, ne
recomand s ne rug m pentru sufletul unui oarecare Vasile. „Ruga i-v pentru el, s rmanul, c ci,
n scut orb în lumea voastr , a tr it pân c tre b trâne e în întunericul vie ii fizice. Dar la o vreme,
disperat de soarta lui, s rmanul i-a curmat via a, crezând c termin cu nenorocirea. Vai lui! A
sc pat de întunericul lumii voastre, dar venind aici a dat peste o bezn i mai profund . O fapt
necugetat , prin care acum e i mai nenorocit."
Noi, asisten ii, ne-am propus s ne rug m pentru sufletul s u, s aprindem câte o lumânare la
biseric i s facem câte o mic poman în numele lui. A trecut o vreme i într-o sear , la o edin ,
ne pomenim c ghidul ne anun prezen a lui Vasile, care în cuvinte foarte înduio toare, ne
mul ume te i ne aduce la cuno tin c a început s se risipeasc bezna din jurul s u i c
întrez re te lumina materiilor spa iale.
Nu exist entitate spiritual , care, dup ce a p r sit lumea fizic , s nu coboare la suprafa a
p mântului, pentru a-i vizita pe cei l sa i jos, pentru a-i sugestiona cu îndemnuri de curaj sau a-i
ajuta, dându-le fluide de înt rire fizic , de s n tate, ori chiar s -i ajute efectiv în activitatea lor
intelectual sau fizic . Evident, duhurile neavând trap nu pot ajuta în aceast direc ie decât pe cale
flllidic — materie pe care o concentreaz cu puterea voin ei i a gândului lor pân aproape de a
deveni o for fizic . Ele vin mereu lâng noi, ne îmbr i eaz , ne s rut , î i sprijin capul pe
pieptul nostru, dar având vehicole formate din materii subtile celei fizice, r mân imperceptibile
organelor noastre senzoriale. Se întristeaz când ne v d i ne fac cunoscut prezen a lor prin mici
semne: trosnituri de obiecte, cioc nituri în oglind sau geam, spargerea de la sine a unui pahar, ori
printr-o str fulgerare, dac odaia este întunecat .
Va veni vremea, peste mii i mii de ani, când omenirea avansând mereu pe c rarea nev zut
a progresului spiritual, va ajunge s -i vad i s -i aud pe cei din lumea spa ial . Prin concentrare
mental , oamenii trupe ti vor lua leg tura cu lumea spiritual , a a cum vorbim i ne în elegem azi
noi, oamenii, între noi. Atunci, cei mai mul i vor crede în existen a spiritului ve nic nemuritor,
atunci vor în elege tainele na terii, ale vie ii i ale mor ii, i motivul pentru care Tat l ceresc
populeaz din ve nicie spa iile infinite cu miliarde de corpuri cere ti. Dar pân atunci, doar acei
oameni au darul de a auzi i vedea lumea spiritual cu locuitorii s i, a-1 c ror spirit a revenit de
foarte multe ori la via a trupeasc , trezind prin suferin la o con tiin superioar scânteia divin
din ei - miezul spiritului lor, care a dobândit un grad înalt pe scara evolu iei. Chemând mental pe
cei iubi i, ace ti clarv z tori se pot între ine cu ei, primind r spuns la întreb ri, în limita permis
de superiorii entit ilor spirituale cu care comunic .
54 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Orice comunicare f r învoire prealabil este pedepsit . Voi da un exemplu.

Tr ia în Bucure ti un cet ean care ducea o via cuminte i retras , din modestul s u venit.
Potrivit trecutului s u spiritual, Domnul 1-a învrednicit cu darul auzului spiritual. Pe vremea când
era elev la coala comercial din Bucure ti, avea im coleg cu care se în elegea foarte bine. Acest
coleg a p r sit de tân r via a terestr , întorcându-se în lumea spiritual . Intr-o sear , mentalul
cet eanului fiind liber i lini tit, aude „glasul" fostului s u coleg - locuitor al Cerului - care îi
aduce la cuno tin c în curând va avea o mare nemul umire, de unde nici nu se a tept ; i anume,
fratele îl va da în judecat , cerându-i o pretins sum pe care ar fi primit-o de la mama lui, înainte
de moartea acesteia. într-adev r, peste câteva zile prime te cita ie de chemare în judecat , dar
neexistând nici o prob , fratele pierde procesul.
Entitatea spiritual a f cut aceast comunicare cu de la sine putere, f r permisul superiorului
s u. Urmarea a fost c , pentru gre eala sa a fost judecat i condamnat la o nou întrapare. A trecut
mai bine de un an i cet eanul nu a mai fost vizitat din spa iu de prietenul s u spiritual. într-o sear
îi aude cu mirare din nou „glasul". întrebându-1 de ce a lipsit atâta vreme, prime te urm torul
r spuns: „Dragul meu, orice gre eal , cât de mic , se pl te te, fie de c tre voi, fie de c tre noi. Iat ,
pentru faptul c te-am prevenit de ceea ce inten iona fratele t u, am fost pedepsit s m nasc în
sânul unei mame aici, în Bucure ti. Am stat în întunericul întrup rii i dup na tere, trupul meu a
mai tr it câteva luni, dup care m-am întors, l sând în lacrimi i durere pe s rmana mea mam , care
cu mare dragoste m-a purtat la sânul ei. Acum iat -m iar liber i voi mai veni la tine, dar nu î i
voi comunica nimic, f r învoirea celor mai mari."

A nega este u or i comod. Cuminte este ca atunci când auzi despre o problem care dep e te
sfera cuno tin elor tale sau despre un fenomen ce i se pare ie it din comun, s spui: „Poate o fi
a a! Voi cerceta, i voi avea ocazia s m conving." Dar nu i-e permis ca f r nici un studiu, f r
nici o cercetare, senten ios, s spui: „E imposibil! Aceast afirma ie nu este serioas , nu este
cunoscut de tiin !"
Am tiut noi ceva despre existen a microbilor, care fiind atât de mici - trei- apte miimi dintr-un
milimetru - nu se pot vedea cu ochiul liber nici în ap , nici în aer, nici pe corpurile sau obiectele
din jurul nostru? Nu! Pentru c ochiul nostru nu percepe decât pân la o anumit limit . Or corpul
vie uitorului fiind sub aceast limit e transparent i razele de lumin trec prin el i—1 scald într-un
ocean de lumin din care cauz bietul nostru ochi nu-1 mai vede. Când s-a descoperit microscopul,
care m re te de mai multe mii de ori, am aflat de existen a acestor vie uitoare, i de atunci s-au scris
mii de pagini despre via a i forma lor, despre activitatea lor malefic sau benefic .
La fel se petece cu entit ile spirituale, omul nu le vede dar cu toate acestea ele exist . Lumea
terestr de azi, va forma mâine pe cea spiritual din spa iu. Noi trimitem în spa iu mor ii no tri, iar
ei ne trimit noii-n scu i. A sosit timpul ca pe lâng cuno tin ele referitoare la materia fizic , s
cunoa tem i fiin ele spirituale, rostul i via a celor dou lumi care se întrep trund, se influen eaz
una pe alta i se ajut la ascensiunea entit ii spirituale pe Scara lui Iacob, în ve nicie, spre infinita
cunoa tere i putere.

Actul mor ii

Senza iile care preced i urmeaz actul mor ii fizice sunt infinit de variate de la om la om, i
ele depind mai ales de meritul, de în l imea moral a spiritului care p r se te p mântul.
în general, separarea spiritului de coipul fizic se face gradat, foarte lent. Uneori aceast separare
se face cu mult înaintea încet rii func iilor organismului uman. Cu cât leg tura fluidic dintre trup
i suflet este mai mare, omul al c rui trap moare simte o durere mai mare i agonia este mai lung .
Pentru omul cu multe gre eli, momentul destrap rii spiritului este plin de fric . Ce va fi, unde
va merge? Are impresia c în fa i se deschide un abis, care îl cheam i unde se va pr v li. Pentru
cel blând, milos i moral, moartea se manifest sub forma unei sl biciuni; îl cuprinde o piroteal ,
care îl trage pe nesim ite într-un somn dulce, pl cut. Degajarea spiritului se face pe nesim ite,
deoarece prin îndeplinirea datoriilor morale nu s-a legat puternic de partea material a acestei lumi,
prin urmare a fost slab unit de corpul s u fizic. Cât lupt , cât agonie Ia omul lipit de bunurile
p mântului, care nu a cunoscut decât pl cerile materiale, uitând c e vremelnic pe acest p mânt!
Moartea 55

Când omul e gata s treac din via a p mânteasc în via a cereasc , se observ stingerea treptat
a func iilor vitale, de i organele fac mari sfor ri pentru a- i îndeplini în continuare rolul. Cauza
reducerii treptate a puterilor trupului se datoreaz corpului vital, între in torul vie ii trupe ti,
stingându-se ca o candel în care s-a consumat untdelemnul. Corpul vital nu mai are vitalitate
suficient , pentru c nu mai prime te influxuri suficiente de la sufletul retras treptat din corpul fizic,
în caz de accident, acest proces este scurt i rapid, iar în caz de boal , sl biciunea fiziologic îl
cuprinde pe om cu o derulare mai lent .
Când ora mor ii a sunat, nici o putere din lume, nici o tiin omeneasc nu mai poate împiedica
plecarea spiritului din lumea fizic i trecerea lui în lumea spiritual . în momentul când perispiritul
începe s - i desfac leg turile de celulele trapului, se simt furnic turi în t lpile picioarelor. Treptat,
j
perispiritul se retrage din picioare i mâini. Vitalitatea p r sind extremit ile trapului, acestea se
I
r cesc i î i pierd sensibilitatea. Perispiritul se retrage în lungul picioarelor, apoi în lungul
[
abdomenului, i se întâlne te în piept cu partea venit din mâini. Aici se face un mic popas, dup
care retragerea continu în lungul gâtului, ajungând în cap, unde înconjoar sistemul cerebral. Din
cauza comprim rii perispiritului în encefal, acesta dobânde te o puternic luminozitate, ce radiaz
{
prin craniu, formând înjurai s u^o aureol . Aceast aureol poate fi observat , pe întuneric, de c tre
j
cei care vegheaz muribundul. în aceste momente, omul e dus, pierdut ca într-un vis, v zându- i
i
defilând prin mental toate actele vie ii, întâmpl rile prin care a trecut i manifest rile sale de
!
cruzime sau iubire. Nimic nu se uit ; imaginile ac iunilor se deruleaz înaintea spiritului, asemenea
unui cinematograf. î i vede ambi iile neîmplinite sau succesul ob inut, vede recuno tin a celor pe
care i-a mângâiat, sau ura celor pe care i-a f cut s sufere. Se vede a a cum este în realitate - nu
mai este nici bogatul, nici s racul, nici împ ratul, nici ranul, ci omul cu merite i gre eli.
Panorama întregii vie i terestre se deruleaz fulger tor, dup care spiritul este cuprins de o
amnezie complet , de o întunecime, de -o incon tien des vâr it . învelit de perispirit, spiritul se
strecoar afar prin cre tetul capului, sub forma unei cete alburii, ce se înal spre tavanul înc perii.
Entit ile spirituale inferioare, mai materialiste, p r sesc trapul prin gur , o dat cu ultimul suspin.
Dup ce întreaga mas fluidic a perispiritului s-a degajat din coipul fizic, se adun , se
concentreaz i ia forma trapului ce î i sfâr e te via a. în fine, cordonul se rupe i spiritul î i ia
zborul spre regiunile subtile ale spa iului, trecând prin tavan, perete sau fereastr , f r nici o
dificultate.
Pân când nu s-a rapt cordonul fluidic - sufletul fiind legat de corpul fizic - sistemul cerebrospinal
mai func ioneaz , vorbirea se manifest sub voin a spiritului exteriorizat i muribundul spune c
vede în camer , în jurai s u, fiin e fiuidice, în care î i recunoa te p rin ii sau prietenii, pleca i deja
din lumea terestr . Uneori între ine conversa ie cu ei, iar cei de fa ascult , se uit , dar nu v d
nimic. Aceste fiin e invizibile - dintre care una este c l uza în noua via spa ial - au venit, din
iubirea ce o poart celui care p r se te p mântul, s -1 ajute la destrapare i apoi s -1 conduc în
noua sa c l torie. în fine, o respira ie profund , un suspin adânc este semnul separ rii complete a
spiritului de trap. în acest moment inima î i opre te activitatea. Totul s-a ispr vit. Omul real, cel
ve nic, i-a p r sit haina trupeasc , s-a eliberat din stânsoarea materiei.
în acest moment solemn, cei din jurai mortului sunt cuprin i de fiori, jalea cople e te sufletul
lor, plâng i se arunc peste trapul ce moare, dar totul e în zadar. Aceste manifest ri sunt fapte
necugetate, pentru c ipetele lor, exploziile lor suflete ti, tulbur spiritul care se destrapeaz i nu-i
dau libertatea necesar de a se separa de trup, ba chiar contribuie uneori la rechemarea sa în trup,
pentru câteva momente, pentru ca din nou, cu mari sfor ri, s efectueze destruparea hot rât . Dac
lumea ar ti cât r u face spiritului prin aceste v ic reli, s-ar ab ine de la ele. Dac l-am iubit cu
adev rat pe acest om, se impune s ne st pânim durerea, s facem lini te absolut în junii s u, i
în aceast t cere religioas s ne rug m i s mul umim Celui care a orânduit atât de sublim crea ia,
în acest fel s ajut m entit ii spirituale care p r se te planul fizic s dobândeasc puteri i s se
desprind cu u urin de trapul s u.
S nu-1 plângem pe cel ce se destrapeaz , pentru a se na te în lumea cereasc , într-o lume unde
omul este mai con tient i mai cunosc tor al legilor eterne, ci s ne plângem pe noi, cei r ma i înc
în valea plângerii, în lumea suferin ei i a întunericului spiritual. S nu-i mai plângem pe iubi ii
no tri, pentru c ne vor vizita, i din spa iu, ochii lor vor fi mereu îndrepta i spre noi, dragostea i
ajutorai lor vor lucra pentru ridicarea noastr , pentru a ne sus ine în existen a noastr trist pe acest
p mânt. Ei ne plâng, cu drept cuvânt, pentru c înc n-am terminat seria încerc rilor i sufletul lor
e torturat de mila ce ne-o poart . Se str duiesc s înt reasc trapul i sufletul nostru, pentru a trece
cu u urin încerc rile ce vor contribui la evolu ia noastr spiritual .
în continuare voi reda comunicarea unei entit i spirituale superioare, referitoare la actul mor ii.
„Omul este b trân, dar s n tos. A venit îns timpul s - i p r seasc trapul. Ce se petrece în preajma
56 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

acestui ceas final? Dore te oare spiritul s - i p r seasc tmpul pe care 1-a armonizat, 1-a condus i
c mia îi datoreaz o serie de realiz ri, de pl ceri i bucurii? Anii s-au scurs. Via a în comun, dintre
trup i spirit, i-a unit într-o leg tur deosebit de puternic . în aceast perioad de timp, sufletul a
înv at s - i hr neasc vehicolul eteric sau corpul vital, care în definitiv este i el de natur fizic .
Se simte bine în el, îi este drag via a în corpul s u fizic. Se vede îmb trânit i totu i ar mai dori
s tr iasc . E drept c nu mai are vioiciunea i vigoarea din tinere e, dar înc e bine i s n tos. Vrea
s se mai bucure de frumuse ile i bunurile p mântului. Leg tura dintre spirit i corpul fizic a
devenit atât de puternic , încât dac nu i-ar sim i sl bit puterea, memoria, vederea i auzul, nici
nu s-ar gândi la alt existen . De moarte nici nu vrea s aud . Vede, aude c a murit cutare ori
cutare - dar parc acest fenomen e departe de el, existând doar pentru al ii, nu pentru el, i mai ales,
nu în curând!
Fra ilor, am întrebuin at termenul vostru - «a muri», dar el nu este potrivit, pentru c omul nu
moare, ci numai î i p r se te cele dou înveli uri fizice - trupesc sau carnal i semifluidic sau
eteric. Atât de bine s-a obi nuit entitatea spiritual în corpurile sale fizice, încât nu-i mai vine s
plece din ele, fiind asemenea unui ocna , care dup zece ani de temni a uitat s mai tr iasc în
libertate. Dar cum totul în univers are un sfâr it, a a i omul; vrând-nevrând, va trebui s plece.
Când, în virtutea Legii divine, sose te termenul destrup rii — termen fixat înainte de momentul
întrup rii entit ii spirituale - din în l imile spa iilor sose te o entitate spiritual , un mesager special,
numit destrup tor. Acest mesager se apropie de omul ajuns la cap tul existen ei sale p mânte ti, i
începe s -i vorbeasc noaptea - spirit c tre spirit - despre frumuse ile sferelor cere ti, despre
vremelnicia vie ii terestre, despre coala terestr pe care deocamdat a terminat-o; îi spune c a sosit
momentul s se reîntoarc acas , în patria spiritelor, sfere infinite din jurul p mântului. Stând zi i
noapte lâng el, destrup torul îl influen eaz . Ziua îi sugereaz ideea c via a pe p mânt e trec toare
- nimeni nu a r mas ve nic aici, to i i toate vie uitoarele trebuie s p r seasc , la o vreme, via a
din mijlocul materiei fizice. Noaptea, când spiritul î i p r se te tmpul, mesagerul destrup tor se
adreseaz direct spiritului evadat din pe tera trupului, spunându-i: «Frate, ai stat destul în acest trup
al t u, te-ai bucurat în el, ai suferit cu el, acum a sosit momentul s te reîntorci la noi».
Astfel, zi i noapte, spiritul b trânului începe s se conving , iar ziua, când se afl în casa lui
de lut, are idei vagi c nu mai are mult de stat printre oameni, are presim iri c s-a apropiat
socoteala p mânteasc i începe s comunice aceast impresie celor din jurul s u. Ace tia caut s -i
combat presupunerile, s -1 încurajeze, de i v d i ei adev rul, cel iubit se tope te din zi în zi, se
stinge ca o candel ce i-a consumat uleiul.
Sl biciunea omului b trân nu provine de la sugestiile strecurate de mesagerul destrup tor, ci de
la opera iile executate de acesta metodic i cu mare r bdare. S vedem în ce const aceast opera ie.
Voi, cei întmpa i, v sus ine i, v repara i trupul prin asimilarea alimentelor digerate. Dar i
corpul eteric func ioneaz i din aceast cauz se uzeaz i el. Cum se face repararea, regenerarea
lui? Corpul vital se reînnoie te, se repar prin absorbirea fluidului semimaterial, eteric, aflat în
atmosfera din jurul globului vostru. Aceast absorbire se face ziua prin actul respira iei, dar este
mult mai intens noaptea, când spiritul iese din tmpul adormit, tr gând dup el înveli urile
perispirituale, împreun cu o parte din corpul vital. Prin puterea voin ei i a gândului, spiritul adun
din atmosfera înconjur toare fluid eteric fizic sau semieteric, i îl introduce în corpul s u eteric,
silind în acela i timp s ias din interiorul s u elementele uzate, fluidul perimat. Odat aceast
absorbire îndeplinit , dublul eteric este reintrodus în trup. Prin urmare, omul fizic se hr ne te prin
dou modalit i: în timpul zilei î i hr ne te tmpul prin alimente, i tot ziua - dar cu preponderen
noaptea - î i hr ne te cu fluid eteric corpul vital. Spiritul mesager-destrup tor, care st mereu în
preajma mo ului nostru, începe s -i fure din fluidul fizic, îl demagnetizeaz sau defluidizeazâ,
absorbind din el cantit i de fluid eteric. în felul acesta, bietul om m nânc ziua alimente fizice, se
hr ne te noaptea cu fluide magnetice; dar ce folos? pentru c destrup torul îi ia o cantitate mai mare
de fluid decât absoarbe el noaptea, în stare de somn. A adar o entitate spiritual destrupat execut
o opera ie ocult i clandestin asupra unei entit i spirituale întrupate. în aceast opera ie nu se
amestec nici o alt entitate spiritual , deoarece fiecare este con tient c se procedeaz la o fapt
bun , i anume la eliberarea unei entit i spirituale din c tu ele c rnii, ale materiei fizice, i c se
ac ioneaz conform ordinelor superioare, date în virtutea Legilor divine.
Destrup torul ar putea împiedica asimilarea de fluide din timpul nop ii, dar aceasta ar însemna
pentru duhul exteriorizat al b trânului, o tortur mai vie decât chinuirea trupului prin frustrarea de
hran fizic . Or aceast cruzime nu este permis în lumea cereasc , unde domnesc Legile sfinte i
eterne ale universului. Defluidizarea corpului fizic se face ziua, subtil i nev zut, în mod consecvent
i progresiv, f r tirea spiritului, prizonier în întunericul trupului. Defluidizarea brusc i^u este
permis , aceasta producându-se doar în caz de accident sau sinucidere.
Moartea y

Omul se tope te ca o lumânare, i în m sura în care îi sl besc puterile fizice spiritul se elibereaz
de milioanele de leg turi nev zute, înnodate cu corpul s u fizic. Astfel spiritul, fiind ceva mai
eliberat, devine mai sensibil, mai senzitiv la undele vibra iilor psihice sosite din spa iu.
încetul cu încetul, b trânul nostru, s n tos pân mai lunile trecute, se deprinde cu ideea plec rii,
începe s se împace cu ideea p r sirii lucrurilor scumpe lui, dar mai ales se împac cu ideea c Tat l
îl recheam la El, p r sind pe cei dragi de pe p mânt.
în fine, a sosit ziua fericit pentru cei care se vor bucura de sosirea lui în Cer, i trist
pentru . cei de pe p mânt, care se despart de p rintele, fratele sau prietenul lor. Când ceasul cel mare a
b tut, sosesc entit ile spirituale din familia sa - fra i, surori, p rin i, copii - care au p r sit
p mântul înaintea lui. Ele vin atrase de tainicele leg turi magnetice i de vibra iile primite, aflând
c iubitul lor p mântean, este gata de a se întoarce în Cer. Atunci ele coboar ca fulgerul, îl
înconjoar i stau în a teptarea ie irii sale din trup. Prin prezen a lor, prin vibra iile corpurilor lor
spirituale i prin rug ciunea lor, înlesnesc desc tu area spiritului de corpul fizic. O dat cu ele
sose te i o entitate spiritual , un expert al spa iului, un medic ceresc, cu misiunea de a rupe
cordonul fluidic ce une te perispiritul de corpul vital. El are un rol asem n tor cu al moa ei voastre
terestre, care taie cordonul ombilical ce une te copilul de placenta mamei sale."

Corpul omului se poate compara cu o cl dire, construit ini ial pe un schelet de beton armat,
în care se înal ziduri de c r mizi, pentru a desp r i înc perile între ele. Schema, canavaua trupului
omenesc o croie te spiritul, în momentul începerii operei de reîntrupare, folosind drept materie
prim fluidul ce înso e te cele dou elemente sexuale ale p rin ilor. Printre firele acestei canavale,
se orânduiesc celulele n scute din diviziunea oului, dezvoltându-se cu ajutorul materiilor venite de
la mam . Pe parcurs, spiritul î i m re te re eaua, dintr-o materie asem n toare luat mereu de la
p rin ii copilului, i în acela i timp celulele se ordoneaz dup liniile acestor fire. Canavaua cre te
i paralel cu ea cre te i trupul micu ului din pântecele mamei.
în general, fiecare celul se compune din trei p r i: o membran la exterior, o substan
asem n toare albu ului de ou - la interior, numit protoplasma i un mic corp str lucitor - la
mijloc, numit nucleu. în masa protoplasmei se afl o mul ime de granule microscopice, numite
micelii.
Totalitatea re elei pe care este cl dit trapul nostru formeaz corpul vital. Materia corpului vital
este într-o ve nic circula ie, i aceast mi care este provocat de o mic ramur a marelui curent
cosmic, care circul prin întregul cosmos i în tot ce se afl în el. Sub influen a acestui curent vital,
ce constituie o muzic sublim , miceliile din interiorul protoplasmei se mi c , danseaz în jurai
nucleului. Prin mi carea lor, se freac de protoplasma, dar mai ales unele de altele, generând în
corpul lor electricitate. Totalitatea electricit ii din micelii produce, prin induc ie, magnetism în
masa celulei. Gra ie acestei for e magnetice, celulele in una de alta, se atrag între ele, i constituie
ceea ce se nume te coeziune celular .
La începutul vie ii umane, celulele se înmul esc i trapul cre te. Acest proces se petrece pân
înjurai vârstei de 28 de ani. Urmeaz perioada când celulele uzate se înlocuiesc pe m sura distrugerii
lor, i ca urmare, trapul r mâne acela i. în fine, vine a treia parte a vie ii terestre, când celulele noi
nu le mai înlocuiesc în acela i num r pe cele uzate — constat m sc derea gr simii, reducerea treptat
a sistemului muscular, a taliei trapului i apar zbârciturile pielii - de aici debilitatea celor ajun i în
vârst , nemaiavând la dispozi ie dinamismul asigurat de miceliile din celulele numeroase avute în
anii preceden i.
Celulele care se reînnoiesc pe o distan mare de timp i se reduc ultimele sunt celulele
nervoase. Din aceast cauz , encefalul este cel din urm organ ce pierde contactul cu perispiritul.
Toat aceast oper de reparare, de înlocuire, se face sub imboldul, sub conducerea spiritului
st pân. C tre sfâr itul vie ii, se al tur omului mesagerul-destrup tor, un spirit din spa iu de un
anumit grad, cunosc tor i me ter în desfacerea leg turilor fluidice, eliberând astfel firele fluidice
ale perispiritului de corpul fizic. Acest specialist, fizician ceresc, face opera ia de sl bire a adeziunii
perispiritului de corpul fizic, pentru ca la timpul oportun, desprinderea spiritului de trap, s se fac
cu OA mai mare u urin .
In caz de plecare prin boal , fratele spa ial retrage zi de zi o anumit cantitate din fluidul
corpului vital al celui preg tit s p r seasc via a terestr . în dreptul organului din care lipse te
cantitatea de fluid vital, necesar între inerii mi c rii miceliilor celulare, nu se mai produce electricitate,
i deci nici magnetism. Din aceast cauz , sl be te vitalitatea organului respectiv, începe
dezorganizarea sa i celulele nu mai au for a necesar func ion rii lor. In fine, uneori apar aici i
58 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

viet i microscopice, viru i, care des vâr esc opera distragerii celulare. Sl biciunea func ional a
acestui organ produce, prin influen , o perturbare, o tulburare i în alte organe interne i astfel tot
trupul sl be te în puteri iar omul se tope te ca i ceara la para focului. Când s-a împlinit termenul
durerii i mâhnirii la care trebuia supus, intervine mesagerul-destrup tor i desprinde ultimele fire
ale leg turii cu acest corp fizic redus i f r putere. Entitatea spiritual , scânteia înso it de perispiritul
s u, iese în afara corpului s u fizic bolnav, între inând, de la distan , via a trupului ruinat de boal .
Din acest motiv moartea acestui om, la ora cea sfânt , se face u or. S-a stins via a din el, zi cu zi,
ceas cu ceas. Un ultim efort i totul s-a ispr vit.

Moartea prin sinucidere are un alt aspect.

Pentru a terge cât mai mult din lista gre elilor f cute în alte vie i, duhul, încrezut în puterile
sale, a cerut Forului suprem o via grea, plin de boli, dureri suflete ti, am r ciuni i lipsuri
materiale de tot felul. Venind jos, ca om, a uitat - conform Legii - ceea ce el însu i a cerut, i în
aceast existen terestr ofteaz , plânge i crede c este n p stuit de soarta impus de Tat l divin.
Dup o vreme, i se pare c nu mai poate îndura aceast via i crezând c dac va pieri de pe
arena vie ii, va sc pa i de mizeria ei, se sinucide. Vai, nefericitul de el! Prin actul s u nesocotit,
prin dezertarea sa de la coala vie ii planetare, cerut i voit de el prin libeiul s u arbitru, a înc lcat
Legea divin , care interzice distrugerea. Din acest motiv el va suferi i mai groaznic în via a
cereasc i în vie ile lui trupe ti viitoare.
Duhul omului care i-a distrus trupul, instrumentul orânduit de Tat l divin ca s -1 ajute în
înv area iubirii, va r mâne pe lâng Acadavrul s u pân în ziua când ar fi trebuit s -1 p r seasc în
mod firesc, conform destinului s u. în tot acest timp, el va repeta mereu actul sinuciderii, pân la
nebunie, pân la exasperare, provocându-i dureri atroce, de neînchipuit.

Câ i oameni, atâtea feluri de a p r si trupul la ora fatal . Iat o femeie devenit mam , dar ea
nu- i asum responsabilitatea de a trece prin procesele fiziologice ale sarcinii i urm rile ei. Nu vrea
s nasc i s se încarce cu nepl cerile, greut ile i responsabilitatea al pt rii, vegherii, cre terii i
educa iei copilului. Prin urmare, recurge la avort - un mijloc brutal pentru a sc pa de el. Se poate
întâmpla ca din cauza acestor demersuri, voite de ea, s moar . Evident, în acest caz moare i
copilul. Dar ce diferen între moartea unuia i a celuilalt, a mamei fiind echivalent cu sinuciderea,
iar copilul fiind victima mamei. Spiritul copilului se desparte cu u urin de embrionul din pântecele
mamei, leg turile fiind pu ine i slabe. îns , spiritul mamei iese din corpul s u fizic - nepreg tit
de mesagerul-destrup tor - cu mare greutate, cu mari sfor ri, din care cauz are o agonie sfâ ietoare.
Dar nu numai atât; spiritul mamei trebuie s în eleag groz via faptei comise. Din acest considerent,
Legea divin a sortit ca spiritul s stea, ca în cazul sinuciga ilor, lâng cadavru, resim ind durerile
de na tere ale unei mame, dureri repetate pân în ziua fixat în destinul ei, ca fiind data p r sirii
corpului fizic. Numai rug ciunea fierbinte c tre Cel Atotputernic - a ei sau a celor r ma i în urma
ei - o pot u ura din aceast tortur de neînchipuit. Treptat, î i revine i î i recunoa te gre eala
comis . Se na te în ea dorin a de a reveni pe p mânt pentru a- i repara gre eala, devenind mam
i n scând cu pl cere, cu toat dragostea, copiii prin care, Legea divin a hot rât, s coboare entit i
spirituale la o nou via terestr .

Când omul moare prin accident drepta ul, entitatea spiritual asistent care înso e te toat via a
terestr a acestui om, cunoscând c se apropie termenul fatal, cheam pe misionarul desemnat de
a-1 asista în momentul producerii accidentului. Acesta, sosit ca fulgerul, o dat ce spiritul - prin
violen a accidentului - a fost expulzat din temni a sa, taie rând pe rând ultimele r d cini fluidice
ce mai re in spiritul de trup. Eliberat cu totul, spiritul î i ia zborul c tre sferele cere ti, spre locul
rezervat lui, dup meritele vie ii sale terestre.
Acest caz de destrupare este adoptat foarte rar de c tre înaltul For Judec toresc al P mântului,
i de obicei este aplicat spiritelor lene e, indolente, care au nevoie de zguduiri, de como ii puternice,
pentru a fi puse în ritmul evolu iei normale i generale, a entit ilor spirituale. O asemenea moarte
este o durere, o nenorocire pentru omul terestra, dar fiind o de teptare a con tiin ei entit ii spirituale,
constituie pentru ea o fericire. Astfel se adevere te vorba omului - „Tot r ul spre bine."
Moartea 59

Exist cazuri când un b rbat sau o femeie sunt întrup ri ale unor frumoase lumini cere ti. în
acest caz se stabile te o conversa ie de la spirit la spirit, urmat de o în elegere între spiritul mesager
destrup tor i spiritul întrupat, ajuns la finele existen ei terestre. în urma acestei în elegeri opera iile
destrup rii decurg în mod normal i treptat, prin buna învoire a entit ii spirituale întrupate.
în unele cazuri spiritul întrupat s-a ata at atât de tare de via a i bucuriile p mânte ti, încât nici
nu vrea s aud de p r sirea trupului, care îi procur atâtea pl ceri lume ti. S-a obi nuit în el i îi
place aici printre oamenii trupe ti. Dar legea e lege, i el trebuie s se întoarc în marea patrie
cereasc , c ci a sosit timpul recolt rii roadelor sem nate pe p mânt în existen a sa terestr . Ca
urmare a dispozi iei sale suflete ti, el se opune, nu vrea s revin la via a ve nic , nu vrea s
p r seasc via a temporar . în acest caz, mesagerul-destrup tor î i impune voin a i puterea, cu mult
superioare, o lupt de natur mental i fluidic se angajeaz între cei doi, din care, desigur, cel
superior - mesagerul-destrup tor - va ie i înving tor. în cele din urm entitatea spiritual întrupat
se va supune i va trebui, vrând-nevrând, s p r seasc trupul i via a terestr .
De multe ori, în locul for ei, se face uz de diploma ie, iretenie, de o oarecare momeal . în acest
scop, în afar de fratele misionar, sunt trimi i în jurul candidatului la moartea fizic , iubi ii s i,
întor i înaintea lui din planul fizic. Ei vin, i dac nu mai au form uman , adun materie fluidic
i î i fabric un corp fluidic, asem n tor cu cel avut în via a terestr precedent , cu îmbr c mintea
pe care au purtat-o. Fizionomia i forma trupului lor o p streaz perfect în memoria lor spiritual ,
i la nevoie o g sesc înregistrat în arhiva spiritual a planetei noastre. O dat ce au luat înf i area
ultimei lor întrup ri, vin i se arat spiritului candidat la na terea în lumea spa iilor i stau toat
noaptea de vorb , aducându-i aminte cu mult duio ie de cei dragi, trezindu-i în suflet dorul dup
ei. .Zilele trec, dorul dup cei dragi se intensific i dup un timp, spiritul se decide s nu se mai
agate cu disperare de materia carnal , de trupul în care i-a dus atâ ia ani nenorocita existen
terestr .

Exist situa ii când destruparea se face cu o u urin de care se mir cei de fa . Astfel, prin
conduita celor care au dus o via cuminte, sem nând blânde e, mângâiere i iubire în jurul lor,
spiritul i perispiritul se afl deja în afara trupului, conducându-1 din exterior, prin intermediul
corpului vital. La ora fatal , la ora cea sfânt nu mai r mâne de f cut decât o mic sfor are i spiritul
urmat de suflet se desprinde de trup, luându- i zborul în spa iu. Rolul mesagerului-destrup tor a
fost, în acest caz, foarte redus. O simpl formalitate legal , t ind numai cordonul fluidic, care abia
mai inea captiv sufletul de trup. Oamenii ace tia trec de la via a trupeasc la cea spa ial ca într-un
vis, f r nici un zbucium, f r nici o durere; s-au întors pe partea cealalt , au oftat i au plecat.
O desprindere u oar de trup o au i cei idio i, orbi, coco a i, schilozi etc. Starea lor fizic -
voit de ei sau acceptat , pe când erau în spa iu - difer pe p mânt de cea a majorit ii oamenilor,
provocând în adâncul sufletului lor o mare.mâhnire, o negr it durere sufleteasc . Aceast stare
fizic dezavantajat a fost urmarea unor mari i grozave gre eli din alte vie i. Ca spirite, au acceptat
în mod con tient, spre isp ire, aceast cumplit form de via , dar revenind - ca om trupesc -
în lumea fizic , au uitat de ceea ce s-au angajat în fa a Forului suprem, când i-au dat consim mântul
gr ind: Amin!
Aceste dureri suflete ti, resim ite ani de-a rândul, au împins spiritul la exteriorul trapului,
leg turile suflete ti dintre trap i spirit fiind foarte slabe. Când a sosit termenul plec rii, destraparea
se face foarte u or, ca i în cazul entit ilor spirituale miloase i drepte. Opera mesagerului-destrup tor
este foarte redus : taie cordonul fluidic care ine legat spiritul, prin suflet, de trap.

Din situa iile prezentate mai sus, se poate deduce c moartea survine:
1. din cauza uzurii corpului - b trâne e;
2. prin violen a produs de un liber arbitra nesocotit - sinucidere, crim ori accident;
3. prin boal , uneori foarte de timpuriu, avându-se în vedere provocarea durerii în sufletele
celor dragi, în scopul con tientiz rii sau a pl ii unor gre eli din trecut, din alte vie i.
în continuare vom cunoa te actul mor ii, pe baza comunic rilor primite de la Sfântul Mina, una
din marile Lumini ale P mântului. Iat cum gl suie te el, ca o not mai am nun it a fenomenului
destrup rii.
60 Din tainele vie ii . i ale universului - Prima carte

„Greu -a afundat în lut spiritul când s-a reîntrupat, dar tot atât de greu se desprinde din lut la
ora fatal . In acest scop, e nevoie de concursul mai multor for e spa iale, spirite superioare sosite
la momentul hot rât, pentru a înlesni desprinderea spiritului ce i-a terminat coala vie ii terestre.
Dup gradul evolutiv al entit ii spirituale care se destrupeaz , sosesc trei mesageri-destrup tori,
fiecare cu o misiune special .
Cel mai mic în grad are rolul de a demagnetiza i deelectriza corpul fizic, pentru a nu mai avea
puterea de a re ine, prin for a sa atractiv , sufletul.
Al doilea, superior celui dintâi, me ter în mânuirea fluidelor, taie pe rând toate firele fluidice
ce sunt aninate de celulele trupului, oper asem n toare cu t ierea r d cinilor unui copac, ca s
poat fi smuls din p mânt.
Al treilea, superior celui de-al doilea, opereaz din exterior, asemenea unui sorb, a unui puternic
magnet spiritual, atr gând toate particulele eterice ce formeaz perispiritul spiritului, pe cale de
eliberare. El atrage la exteriorul corpului fizic - fir cu fir, particul cu particul - tot perispiritul,
i-1 aglutineaz într-o mas care prin memoria ce o posed - c ci orice materie î i are via a i
memoria sa - se adun într-o form uman , eteric , absolut identic cu forma trupului ce agonizeaz
pe patul de moarte. în acela i timp, acest savant al spa iilor lucreaz asupra celei mai divine p r i
din om, asupra scânteii spiritului, pentru ca ea - fiind de esen divin - s ias cea dintâi, s
p r seasc din prima secund trapul, pentru ca dup ea s vin , rând pe rând, celelalte p r i
componente ale spiritului, cele apte haine eterice ale scânteii. Acest destrup tor, de cel mai înalt
grad ierarhic, se str duie te ca nu cumva s mai r mân legat de perispirit resturi din materia eteric
a corpului vital, pentru c în acest caz spiritul va suferi pe tot timpul ederii sale în spa iu; în plus,
aceste particule eterice de o calitate inferioar vor prejudicia felul i calitatea noului corp fizic, în
care se va întrupa spiritul în viitor.
Prezen a acestor mari entit i spirituale, a destrup torilor, este absolut necesar , pentru c în
jurul muribundului, adeseori se afl membrii familiei sale, care prin jalea i prin dorin a lor de a
men ine printre ei pe iubitul lor, exercit o foi de re inere puternic . Aceast for atractiv a celor
iubi i este neutralizat , este învins de for a atractiv spiritual a entit ilor superioare, care prezideaz
destruparea.
Se întâmpl uneori, ca for a celor din jurul muribundului s fie atât de puternic , de sfâ ietoare,
încât spiritul este rechemat, readus din nou în trupul s u, care, oarecum galvanizat de dorin a vie
a celor din jurul s u, reia pentru câteva clipe cursul vie ii terestre, deschizând ochii, privind i chiar
vorbind con tient în lumea fizic . îns aceast revenire e de scurt durat , pentru c foi ele spirituale,
cu puteri dublate, atrag din nou în afar pe cel care i-a întrerupt calea spre desc tu are. De aici
necesitatea ca în ultimele momente, lâng muribund s nu stea decât o singur persoan . To i ceilal i
- familia i prietenii muribundului, s se adune într-o camer mai dep rtat i s r mân acolo în
t cere i rug ciune, pentru a u ura efortul celui ce- i p r se te cu ca în care s-a prins atât de
puternic la reîntruparea sa.
O dat ce cordonul fluidic ce leag sufletul de trup a fost t iat, duhul e luat de spiritele asistente
i este înconjurat cu o re ea fluidic creat de ele. Motivul acestei opera ii este urm torul. Dup ce
spiritul s-a desprins de trup i a devenit liber, treptat, spiritele asistente îl dezbrac i de haina
planetar . Cum spiritul nu poate sta în preajma globului p mântesc f r acest înveli , spiritele
destrup toare îl îmbrac cu o nou hain fluidic , o hain provizorie în care se va prezenta în fa a
Forului suprem, când i se va da una potrivit ascensiunii sale evolutive. Dezbr carea hainei planetare
trebuie s se fac treptat, cu mare pruden , pentru c altfel spiritul sufer , i se tulbur claritatea
con tiin ei, aducându-se prejudicii viitoarei sale reîntrup ri.
Cât prive te materia hainei planetare dezbr cate, aceasta se risipe te i dizolv în spa iul
înconjur tor. Aceast materie planetar va servi entit ilor spirituale de acela i grad evolutiv cu a
entit ii care a dezbr cat acest corp planetar, la crearea unui nou înveli planetar, în momentul
întrup rii lor. A adar o hain nou se va creea din materia ce a mai fost utilizat , i deci perfec ionat ,
în acest mod fiecare materie a crea iei este spiritualizat , urcând tot mai sus pe treptele evolu iei.
De i devenit liber, spiritul mai p streaz oarecum leg turi fluidico-suflete ti cu fostul s u trap.
Aceste leg turi trebuie rupte treptat, i nu brusc. Iat motivul pentru care recomand - în special
occidentalilor vechiului continent - înmormântarea în locul inciner rii, deoarece prin incinerare
ultimele leg turi fluidice ale trapului cu fostul s u st pân i constructor se rup brusc. Din aceast
cauz spiritul sufer o como ie în urma c reia î i pierde pentru mult vreme con tiin a. Prin
înmormântare, dezagregarea corpului este lent , materia sa se descompune în minerale, iar leg turile
fluidice se desprind încet de tot ce a apar inut fostului trap p mântesc."
Moartea 5/

Voi prezenta câteva expuneri ale unor entit i spirituale, care ne descriu principalele impresii
tr ite în momentul trecerii lor din lumea fizic în cea spiritual . Fenomenele exterioare, v zute de
cei din jurul muribundului, apar in lumii fizice, a adar ele nu ne pot orienta asupra senza iilor
resim ite de spirit în momentele când, tr gând dup el sufletul sau perispiritul, p e te pragul
existen ei lumii fizice. Numai entit ile spirituale care au trecut prin aceast experien ne pot
descrie impresiile i ideile avute în momentul p r sirii trupului. Numai dup relat rile lor vom putea
reconstitui întreaga serie de fenomene ce au loc în momentul mor ii fizice. Pentru a cunoa te cât
mai pe larg întreaga gam de fapte ce au loc în momentul când spiritul p r se te corpul s u fizic
- pân trece în deplin con tiin în lumea spiritual , unde î i va petrece existen a o bun vreme
- trebuie s lu m leg tura cu Cerul, prin intermediul unui medium, dar numai într-un cerc de
revela ie condus de un ghid, de o mare Lumin cereasc . F r s invoc m noi anumite spirite,
acestea vor fi aduse de c tre ghidul cercului, din rândul rudelor, prietenilor sau cuno tin elor noastre,
i ne vor descrie cum au trecut pragul mor ii, ce au sim it, v zut i auzit în jurul lor în acele
momente i cum se simt acum în sfera, în nivelul spa ial în care se afl . Dac aceste comunic ri
se vor potrivi i asem na în p r ile lor fundamentale cu cele primite de al i mediumi, în timpuri i
localit i diferite, nu poate exista nici o îndoial c cele v zute i sim ite de spiritele care se
destrupeaz sunt o realitate ce constituie un capitol din marea serie de fenomene desf urate în
natur , din ve nicie.
Iat cum se exprim eminentul profesor universitar Hyslop, din SUA, dup ce a studiat ani de
zile fenomenele spirituale i mesajele primite de la entit ile spirituale care au p r sit lumea trupeasc .
„Majoritatea oamenilor ridiculizeaz conceptul unei lumi spirituale. Dar ace ti domni, care
dispre uiesc cu atâta u urin aceste probleme de o covâr itoare importan , nu se gândesc c ,
procedând astfel, î i dau aerul c ar cunoa te toate fenomenele naturii? C r ile literaturii revelate
sunt deosebit de importante pentru c ne dau o idee asupra lumii spirituale, oferindu-ne prilejul de
a compara între ele detaliile con inute în diferitele comunic ri ob inute. Or din cele primite pân
acum, se constat c înv mintele transmise de entit ile spirituale care ni se reveleaz prin mediumi
diferi i, concord între ele. Este evident c , în asemenea împrejur ri, o concordan de informa ii
fundamentale i repetate, va avea o mare valoare pentru demonstrarea existen ei reale a lumii
spirituale."

Voi descrie una din comunic rile celor ce au trecut pragul mor ii, extras din lucrarea eminentului
profesor universitar italian Bozzano. Iat un mic pasaj din expunerea f cut de judec torul american
Edmonds, intitulat „Letters and Tracts on Spiritualism", referitoare la moartea bunului s u prieten
i coleg, judec torul Peckam, care a pierit într-un naufragiu.
„... Dac a fi putut s -mi aleg în acel moment modul destmp rii, desigur c n-a fi adoptat
pe acela impus de legea destinului. Cu toate acestea, acum nu m mai plâng de ceea ce mi s-a
întâmplat, dat fiind natura minunat a noii mele existen e.
în momentul mor ii, am rev zut ca într-o panoram evenimentele întregii mele existen e. Toate
scenele, toate ac iunile f cute în decursul vie ii trupe ti, mi-au trecut prin fa a privirii, ca i cum ar
fi fost gravate în mintea mea, în formule luminoase. Nici unul din amicii mei, din copil rie i pân
la moarte, n-au lipsit la apel. In momentul când m afundam în mare, inându-mi so ia în bra e,
rni-au ap rat p rin ii, i mama îmi întinse mâna i m trase din ap , dând dovad de o energie pe
care n-am în eles-o decât abia acum. Nu-mi amintesc s fi suferit. Când m-am scufundat în ap , nu
am încercat nici o senza ie de fric , r ceal sau asfixiere. Nu-mi amintesc de asemenea s fi auzit
zgomotul valurilor, care se zdrobeau deasupra capului meu. M-am desprins de trup aproape f r
s -mi dau seama i avându-mi so ia strâns lâng mine, am înso it-o pe mama, venit pentru a m
primi i conduce. Primul sentiment penibil m-a cuprins când îmi zbur gândul la scumpul meu frate,
dar mama îmi observ nelini tea i-mi spuse: «Fratele t u nu va întârzia s vin i el aici». Din acel
moment, orice sentiment dureros disp ru din sufletul meu."

O expunere i mai interesant o g sim în cartea „Startling Fact in Modern Spiritualism" scris
de medicul american E. Wolfe. Comunicarea provine de la entitatea spiritual a unui soldat care a
murit de tifos, într-un spital, în timpul r zboiului pentru abolirea sclaviei dintre statele de nord i
cele de sud ale SUA. Fiind întrebat ce impresii a avut când a intrat în lumea spiritual , entitatea
spiritual a r spuns.
62 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

„M-am sim it ca i cum m-a de tepta din somn. Nu m mai sim eam bolnav, lucra de care m
miram grozav. Aveam o vag b nuial c s-a întâmplat cu mine ceva ciudat, dar nu puteam s -mi
dau seama ce anume. îmi vedeam trupul întins pe pat i-mi ziceam: «Ce fenomen ciudat!» Am privit
înjurai meu i mare mi-a fost mirarea când i-am v zut pe cei trei camarazi ai mei uci i în tran eele
din fa a Wickburg-ului, camarazi pe care eu însumi îi îngropasem.
- Ce ai sim it apoi?
- Am avut o senza ie asem n toare cu aceea când te cuprinde somnul, când gmdurile se pierd
încetul cu încetul. Dar pân la aceast întunecare, gândul meu lucra într-una. Mi-am amintit deodat
de toate evenimentele vie ii, de tot ce am v zut i auzit, de tot ceea ce am f cut, spus i gândit. îmi
aminteam de jocurile i glumele din copil rie, le-am gustat ca i atunci când s-au produs.
- Poveste te-ne primele tale impresii când ai sosit în lumea spiritual .
- V spun c cei trei camarazi nu m-au p r sit, din momentul destrup rii mele pân în momentul
când îmi f cui intrarea în lumea spiritelor. Aici aveam bunici, fra i, surori, care, cu toate acestea,
n-au venit s m primeasc . Dup destrupare, mi se p rea c umblu pe p mânt solid i am v zut
o femeie b trân , care mi se adres , spunându-mi: «Jim, iat -te. Ai venit la noi?» Am privit-o cu
aten ie i deodat am strigat: «O, mam -mare, tu e ti?» «Eu sunt, dragul meu Jim. Vino cu mine».
Ea m-a condus departe de acel loc, la locuin a ei. Odat sosi i, îmi spuse c trebuie s m odihnesc
i s dorm. M-am culcat i am dormit mult timp.
- Locuin a de care îmi vorbe ti are aspectul unei case de pe p mânt?
- Desigur, în lumea spiritelor po i s creezi, cu puterea gândului, orice dore ti."

Extragem un caz din lucrarea intitulat „The Morrow of Death by Amicus". în aceast culegere
de comunic ri, spiritul preotului N. A. Stockwell comunic prin mediumul numit Ernest H. Peekam,
urm toarele idei, referitoare la moartea sa fizic .
„Când eram în lumea terestr , nu mi-am putut face nici o idee despre existen a omului dincolo
de mormânt. Aveam asupra acestui subiect idei confuze i nesigure, care se învârteau mereu înjurai
concep iilor obi nuite - ale unui paradis rezervat celor buni i ale unui infern gata s înghit pe cei
r i. Pe timpul meu nu se prea cuno tea posibilitatea comunic rii cu entit ile spirituale. Nu r mânea
decât s faci teorie i s ai credin în Dumnezeu. Credin a o aveam. în aceste condi ii, e inutil s
mai spun c atunci când m-am g sit în lumea spiritelor, am r mas profund mirat în fa a realit ii.
Am fost primit, înt rit i ajutat de persoane cunoscute pe p mânt i care m precedaser în marea
c l torie. Primii mei pa i în lumea cereasc au fost supraveghea i de ghidul meu. Dar ceea ce
constituia pentru mine suprema bucurie, în acel moment, a fost întâlnirea cu scumpa mea so ie, care
m înconjura cu toat aten ia, plin de devotament i afectuoase mângâieri. Pot afirma c prima mea
impresie în lumea spiritual a fost proba c iubirea so iei mele nu sl bise prin moartea ei. Moartea
nu poate suprima afec iunea, nici împiedica întâlnirea a dou spirite care s-au iubit pe p mânt.
Una din primele descoperiri în aceast nou lume a fost aceea de a m descoperi pe mine
însumi. Adev rata mea personalitate se desf ura înaintea mea cu toat cruzimea culorilor i aceast
descoperire nu era prea m gulitoare pentru fiin a mea.
Procesul mor ii fizice - ca i cel al rena terii în lumea spiritual - este foarte interesant. In mod
normal, de îndat "ce înceteaz func iile trapului - proces care poate dura uneori im timp foarte lung
- suferin ele fizice i mâhnirea sufletului înceteaz i ele, i încetul cu încetul se trece gradat la
starea de incon tien absolut . Dar aripa mor ii o dat trecut , vine o dezlegare sublim : spiritul
rena te la o nou existen . Duhul la început nu bag de seam c a dezbr cat trapul, dar dac se
întâmpl s observe prea devreme acest lucru, el r mâne deosebit de tulburat, mai ales când moartea
a rapt leg turi afective puternice. Dar în lumea spiritual nimeni nu e p r sit.
Toate entit ile spirituale, f r excep ie, când ies din criza mor ii sunt primite de conduc tori
experimenta i, pentru a-i înt ri, consola i asista. Ei vor intra în noua existen dup cum cer
condi iile lor morale, intelectuale i spirituale. Mediul care îi va primi va fi determinat de gradul
lor de spiritualitate. Dincolo de moarte ne a teapt pe fiecare o situa ie preg tit de noi pe p mânt.
Nu po i s te duci în alt loc decât în sfera de care apar ii. Calific rile noastre spirituale ne fac s
gravit m, cu o precizie de neînfrânt, c tre condi iile de existen corespunz toare meritelor i
lipsurilor noastre. Marea lege a afinit ii regleaz acest proces inexorabil. Omul merge dup moartea
sa în locul de el preg tit, prin traiul s u pe p mânt. Acolo, el se adun cu semenii s i, gravitând
în sânul acelor legiuni spirituale în mijlocul c rora se va sim i foarte bine.
Voi descrie în dou cuvinte natura substan ei întrebuin ate în construc iile sau crea iile mediului
nostru spiritual, precum i metodele întrebuin ate. Lumea noastr este cea mental , a gândului. Tot
Moartea 53

ceea ce se vede aici, tot ce e utilizat aici, este crea ia gândirii. Chiar corpul nostru spiritual prin care
ne exercit m activitatea este o crea ie substan ial a gândului Creatorului. în jurul nostru iau form
crea iile gândirii noastre, care se unesc i se armonizeaz cu gândurile celorlal i. Unele din ele sunt
exterioriz ri incon tiente ale unor spirite, altele, din contr , sunt rezultatul foi ei' creatoare a gândului
voit i cu un scop determinat. Noi suntem fiin e construite din gândire, i exist m într-o lume creat
prin gândire. Aici, tot ce exist pare a fi constituit dup felul cum a lucrat gândirea. Substan a
asupra c reia se exercit for a gândirii este - în raport cu noi - tot atât de solid i durabil ca piatra
i metalele din mediul vostru terestru. Vou v este greu, fire te, s conceperi asemenea lucruri.
Asemenea vou i eu îmi imaginam c toate crea iile de aici sunt formate dintr-o materie vaporoas ,
dar venind aici, am v zut c ele sunt, în felul lor, tot atât de solide i viu colorate ca i obiectele
solide i colorate ale mediului terestra. Casele sunt zidite de spirite specializate în a modela, prin
puterea gândului, aceast materie eteric , spiritual .
Desigur, cei ce tr iesc în mediul terestru, radical deosebit de al nostru, vor în elege cu greu, iar
unii chiar deloc cele afirmate de noi. Cu toate acestea, te asigur c procesul de care î i vorbesc este
foarte simplu, natural i eficace. înv mintele date acum p mântenilor, constituie una din numeroasele
taine pe care Isus din Nazaret nu le-a propov duit decât ucenicilor S i, pentru c omenirea de atunci
nu era coapt pentru a le primi."

Voi descrie acum ideile i impresiile unei doamne care în timpul vie ii trupe ti nu prea frecventa
biserica, dar v zând, citind i auzind despre fenomenele i manifest rile spiritului a devenit
credincioas . Trecând dincolo, prin actul mor ii fizice, ea comunic prietenei sale, doamna Dufey,
care era medium.
„ tiam c am s mor, i totu i nu-mi era team de aceast plecare. Amenin rile bisericii
pierduser de mult orice putere asupra mea. M sim eam gata s înfrâng criza mor ii cu o senin tate
filosofic . Mi-am propus chiar s urm resc, cu interesul unui cercet tor, apropierea domoal a
marelui ceas. Nu voiam s pierd aceast suprem ocazie de a câ tiga cuno tin e psihologice, care
scap cercet torilor tiin ifici. Am r mas deci lini tit în fa a progresiei lente a agoniei mele,
sperând s pot comunica, mai târziu, observa iile mele, f când astfel un serviciu umanit ii, risipind
teama produs de ora fatal asupra omului.
Mi se p rea c înot în afara trupului meu, într-un mediu necunoscut. Nu vedeam nimic din ceea
ce credeam c se va produce în timpul crizei mor ii. Citisem descrieri interesante, referitoare la un
fel de «epilog al mor ii», în virtutea c reia evenimentele vie ii se deruleaz în con tiin a muribundului.
Eu nu am avut nimic din acestea. Cu toate c nu am fost o femeie prea dr g stoas , un singur gând,
un singur sentiment domina atunci con tiin a mea, i anume iubirea purtat persoanelor dragi pe
care le p r seam. M sileam ca ra iunea s -mi st pâneasc toate impulsurile, toate emo iile. Aten ia
îndreptat asupra actului mor ii mele fizice sfâr i prin a m obosi, i treptat o somnolen m
n p di. Era atât de dulce i m odihnea atât de bine, c în cursul acelei perioade de semicon tien ,
care a precedat starea de incon tien total , reflectam asupra faptului c am mai încercat o senza ie
asem n toare de dou ori în via a mea p mânteasc .
M-am de teptat marcat de un sentiment de ciud , cum se întâmpl adesea, când î i dai seama
c ai dormit peste timpul convenit. Dar în curând aceast de teptare mi s-a p rut i mai dulce decât
perioada care precedase somnul. M sim eam bine, ceea ce îmi demonstra c nu eram pe punctul
de a muri. Deodat , aud în camera vecin câteva persoane vorbind cu jum tate de voce. Ascultându-le
prin u a întredeschis , nu prea în elegeam sensul conversa iei lor. Dar concentrându-mi mai bine
aten ia, ajung s prind în elesul cuvintelor lor.
Iat fraza în discu ie: «F r îndoial , era o excentric ». O alt voce r spunse: «O, da, i în plus
era o înc p ânat în p rerile ei». Prima relu : «Pentru asta a fost lovit mereu de atâtea nenorociri».
i a a mai departe, urma conversa ia asupra unor incidente din via a mea.
Eram surprins , vorbeau de mine întrebuin ând verbul la imperfect; ce înseamn asta? M
credeau moart ? îmi veni ideea c poate doar se prefac, c m consider moart , numai ca s aud
conversa ia lor. De aceea am hot rât s o chem pe una din ele, ca s vad c n-am murit i c acum
m simt mai bine ca oricând. Dar ele nu au luat în seam chemarea mea i continuau s vorbeasc
mai departe. Am chemat din nou, cu o voce i mai tare, dar degeaba. Atunci m-am decis s întrerup
bârfa lor, mergând eu la ele. Dar am r mas uimit . Cine era manechinul a ezat în patul meu, cu fa a
palid , ca un cadavru? L-am examinat i am v zut c avea bra ele încruci ate pe piept i picioarele
întinse i epene; un cear af alb îl acoperea. Dar, lucra ciudat: îl puteam vedea i prin aceast pânz
i am recunoscut în acel manechin tr s turile mele. «Dumnezeul meu! înseamn c am murit!» -
64 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mi-am zis, i în acel moment o puternic senza ie m-a cople it, p trunzând pân în adâncul sufletului.
Tot trecutul meu ap ru i n v li ca un val în con tiin a mea. Tot ce-am înv at, tot ce-am sperat,
cu privire la marea trecere i la existen a spiritual , se prezenta spiritului meu cu o claritate de
nedescris. Era un moment solemn i înfrico tor, dar groaza s-a risipit repede i solemnitatea
grandioas a acestui eveniment a r mas singur .
Trebuia s m resemnez i s ascult tot ce spuneau despre mine acele femei bârfitoare, f r s
le pot reduce la t cere. Astfel, era pentru prima oar când trebuia s m v d în lumina în care m
vedeau al ii. Cele spuse erau pentru mine ca i o oglind convex a ezat în fa a vederii mele
spirituale, în care defectele caracterului meu erau exagerate i deformate prin convexitatea sticlei
reflectoare. Astfel c prima lec ie spiritual îmi era dat chiar de amicele mele. O dat satisf cute,
cele dou femei se ridicar pentru a veni s contemple, pentru ultima oar , tr s turile amicei lor
decedate, al c rei caracter l-au disecat cu atâta cruzime.
Trei entit i contemplam acest cadavru, cu toate c a treia nu era v zut de celelalte dou .
Priveam aspectul fe ei mele, distrus de suferin , i în timp ce cu mâna mea invizibil am încercat
s îndep rtez de pe frunte câteva uvi e albe de p r, o mil negr it îmi cople i sufletul, gândindu-m
la soarta acestui trup b trân, de care m vedeam separat acum pentru totdeauna. Eram moart ! Ce
senza ie stranie — s te tii mort i totu i s te sim i plin de via ! Cât de ne tiutori sunt p mântenii!
Cum nu tiu ei c murind, e ti animat de o via nou , extraordinar ! Probabil c murisem de vreo
24 de ore. Adormisem în lumea p mântenilor i m-am de teptat în lumea entit ilor spirituale.
Numai în acest moment mi-am dat seama c sunt în lumea spa iilor cere ti.
Dar unde sunt spiritele atâtor persoane scumpe, care au trecut înaintea mea frontiera mor ii? M
a teptam s le v d ie indu-mi înainte i urându-mi bun sosit în lumea cereasc , pentru a-mi servi
de consilieri i ghizi. Izolarea în care m aflam nu m înfrico a, dar totu i am încercat un penibil
sentiment de decep ie. Aceast stare n-a durat decât un moment, c ci abia reflectam asupra acestor
idei, c a i disp rut camera unde m aflam. Cum - nu tiu, dar m-am trezit în mijlocul unei câmpii
întinse. Frumuse ea peisajului era de nedescris. Peisajele p mântului sunt frumoase, dar cele cere ti
sunt minunate. Mergeam, dar, lucru ciudat: picioarele mele nu atingeau «p mântul», alunecam peste
el, ca întn-un vis. Dar unde erau cei pe care îi iubisem? Unde erau amicii de care eram atât de legat
pe p mânt, i care au venit aici înaintea mea? Pentru ce aceast izolare în noua mea existen ?
Nu-mi amintesc s fi rostit aceste gânduri, dar ca i cum m-ar fi auzit cineva, am v zut înaintea mea
doi tineri a c ror frumuse e întrecea tot ce spiritul uman poate s - i imagineze.
Cu mul i ani în urm , cu lacrimi de durere i disperare, puneam în mormânt, unul dup altul
doi copii mici, pe care îi adoram. Adesea, plângând pe mormântul lor, întindeam bra ele înainte, ca
i cum a fi vrut s -i recâ tig din ghearele mor ii care mi-i r pise. O, dragii mei copii, cât v-am
dorit! Când au ap rat ace ti tineri, fulger tor, din instinct, am sim it c sunt copiii mei, deveni i
acum adul i. N-am mai ezitat i am întins bra ele ca i alt dat pe p mânt, dar de data aceasta i-am
strâns cu adev rat la sânul meu! «O, scumpii mei copii, v-am reg sit, în fine, i acum sunte i ai mei
pentru totdeauna!»"
Cu regret întrerup expunerea acestui spirit care î i revede apoi p rin ii, prietenii i spiritul s u
ghid, pentru a examina i alte m rturisiri din lumea spa ial .

Revista englez „Light" publica în anul 1922, în câteva numere consecutive, comunic rile
trascendentale primite de doamna Hope Hunter - femeie simpl i necunosc toare a doctrinei
reyelate - de la fratele ei mai tân r, care murise pe câmpul de lupt , în Fran a.
i Aflând de moartea fratelui ei, se de tept în ea dorin a de a afla ceva despre el. în acest scop,
se duse la o prieten care poseda o plan et cu literele alfabetului i încercând s ia leg tura cu
fratele ei, descoperi cu mirare c prime te silabe, cuvinte, fraze, deci constat prezen a unei inteligen e,
care se str duia s -i comunice. In curând, entitatea spiritual îi recomand s p r seasc plan eta
i s scrie. Ceea ce f cu, i astfel deveni un medium scriitor automat.
Ulterior ea scrie directorului revistei: „Nu am avut ocazia s m instruiesc. La 14 ani, dup
moartea tat lui meu, am renun at la coal . Ca atare, nu pot s compun un text. Nu tiam i nu tiu
nimic despre experien ele spiritualiste. îns , spiritele care îmi comunic m îndeamn s prezint
mesajele primite unei persoane competente în aceast privin ."
Iat un crâmpei din comunic rile fratelui s u.
„Am murit lovit de un fragment de obuz. Mi s-a spus de cei de aici c moartea mea s-a produs
în mai pu in de un minut. Convulsiile agoniei au fost foarte scurte, cu toate c mi s-a p rut c au
durat ore. Când am fost lovit, m g seam pe marginea tran eei. Dup încetarea convulsiilor, m-am
Moartea . 55

v zut din nou, a a cum eram înainte, i în perfect .s n tate. M vedeam soldat. Primul meu gând
fugi la Ben al meu (micul s u copil), i deodat jn-am trezit acas la mine, unde l-am v zut dormind
al turi de mama lui, scumpa mea so ie Carrie. îi vedeam tot atât de bine ca i cu ochii trupului. Pe
urm te-am v zut pe tine i pe John (so ul sorei sale). M-am gândit apoi la mama i m-am v zut
transportat la ea. edea pe pat, i-arn adresat câteva cuvinte, dar ea nu a dat nici un semn c m-ar
fi auzit. , .
Atunci am revenit în Fran a, la locul unde am c zut mort. tiam c am murit! Aici mi s-a
întâmplat un lucru ciudat: am v zut trecând pe dinaintea mea toate evenimentele vie ii mele, constatând
cât de r u m-am purtat.
Dup aceea, un spirit se apropie de mine. Era tat l meu. în primele momente nu l-am recunoscut,
dar când m cheam pe nume - «Will», l-am recunoscut i m-am aruncat plângând în bra ele lui.
Eram deosebit de emo ionat. Nu mai tiu cât timp am stat a a. Mi-amintesc numai c în acest timp
nu-mi mai vedeam camarazii i nu mai auzeam zgomotul b t liei. Dar ce ciudat! vedeam gândurile
camarazilor mei! Am aflat astfel c au r mas foarte impresiona i de moartea mea. Când amicul meu
Frank s-a apropiat de cadavrul meu, pentru a se asigura c eram cu adev rat mort, l-am v zut înc
o dat , ca i cu ochii trupului. Eram apoi într-o stare de confuzie de idei. Tata era to lâng mine,
încurajându-m i spunându-mi c nu va trece mult i-mi voi recâ tiga echilibrul mental. Dup care
m-a condus la locuin a sa, unde tr im acum, împreun , a teptând venirea mamei la noi.
într-o zi, tata îmi spuse: «Vrei s o vezi pe mama-mare?» Nu o întâlnisem înc în lumea
spiritual , ea g sindu-se într-un loc îndep rtat. Apoi tata ad ug : «Formuleaz - i puternic dorin a de
a fi lâng ea i eu voi face la fel». Am f cut-o amândoi i deodat ne-am avântat în spa iu cu iu eala
fulgerului. în mai pu in de o secund am fost lâng ea. Era împreun cu tata-mare i cu unchiul
Waiter, pe care nu-1 cunoscusem în timpul vie ii mele terestre, dar mi-am dat seama imediat c îl
cuno team de pe când întrupat fiind, tata m conducea, în timpul somnului, de multe ori la el."
într-un alt mesaj, entitatea adaug detalii referitoare la momentul mor ii sale:
„Au murit i al i camarazi de-ai mei, ei îns , neputându- i da seama c au murit, credeau c
viseaz . Eu mi-am dat seama imediat c am murit, dar nu-mi puteam explica acest fapt, pentru c
vedeam la fel ca înainte. înainte de a pleca în r zboi, nu m-am gândit niciodat la condi iile
probabile ale lumii spirituale. în timpul ederii în tran ee, mi-a fugit gândul la Cer, dar nu-mi
puteam imagina adev rul. Fire te, aveam în cap descrierile din c r ile biserice ti despre coruri i
harfe îngere ti. Dar ceea ce era de neîn eles pentru mine, dup ce am murit, era faptul c m vedeam
i sim eam absolut ca i mai înainte, pe când în realitate eram o umbr , o cea .
De asemenea nu-mi puteam explica faptul c atunci când v vizitam, v vedeam pe to i ca pe
o cea , ca umbre. Imediat dup moarte, când v-am vizitat acas , v-am v zut ca i când eram printre
voi, dar mai târziu, treptat, voi îmi devenea i din ce în ce mai pu in corporali; acum v v d
asemenea unor corpuri diafane, adic v v d a a cum ve i fi aici, ca spirite. Aici sunt foarte ocupat,
i a a suntem cu to ii. Nu întrerupem lucrul nostru decât când ne sim im obosi i. S tii îns c
oboseala noastr este de alt natur decât a voastr . î i voi vorbi alt dat de ocupa iile mele. Pentru
acum, noapte bun !"
; într-o alt comunicare, intervine spiritul ghid al acestui tân r, care d explica ii referitoare la
cele spuse de pupilul s u. Iat comunicarea sa:
„De îndat ce a fost lovit de o schij de obuz, fratele t u a tiut c ora mor ii a sosit pentru el.
Necunoscutul i se prezenta teribil în spasmele agoniei sale. în momentul când î i comunica, a retr it
aceste grozave momente. De aici tres ririle convulsive ale mâinii tale, care te-au impresionat atât
de mult. în fond, criza mor ii este aceea i pentru toat lumea. Dar pentru un soldat ucis fulger tor,
lucrurile difer întrucâtva.
Când a sosit momentul fatal, corpul eteric, pare p trunde trupul, începe s se desfac de el, pe
m sur ce vitalitatea se retrage. Procesul e asem n tor cu acela al ie irii fluturelui din crisalida sa.
în timp ce corpul eteric se elibereaz de trup, vin anumite entit i spirituale, pentru a da ajutor
spiritului ce se destrupeaz . Este o na tere întocmai ca i a unui copil în mediul terestru; i aici e
nevoie de o îngrijire, de ajutor. F r acest sprijin, el s-ar sim i pierdut, dezorientat, înfrico at. Or
primul lucru este s convingi spiritul c nu e mort. în general, cu aceast misiune sunt îns rcinate
rudele noului sosit.
Fratele t u i-a spus c s-a transportat imediat la Somerset, unde î i v zu mama, copilul, so ia
i pe tine cu so ul t u. Voi încerca s - i explic cum s-a petrecut acest fenomen.
în momentul mor ii, spiritul mai r mâne câtva timp impregnat de fluide umane, fluidele corpului
vital. Aceasta înseamn c el are înc raporturi cu lumea terestr . P r sind trupul s u, el r mâne
învelit numai de corpul sufletesc. în aceste condi ii este suficient ca el s se gândeasc la un loc
oarecare, pentru ca s fie transportat la locul unde îl poart dorin a sa. Primul gând al fratelui t u
66 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

a fost îndreptafcu mare iubire c tre so ia i micul s u copil. El se g si deci instantaneu la ei, i fiind
impregnat înc de fluide umane, a putut s -i vad ca i cu ochii fizici.
Apoi, fratele t u i-a povestit: «Am v zut trecând pe dinaintea mea toate evenimentele vie ii
mele, constatând cât de r u m-am purtat». Este vorba de un fenomen foarte important al existen ei
spirituale, care în general, precede sanc iunilor ce vor urma i c rora trebuie cu to ii s ne supunem,
în vederea corect rii gre elilor noastre. Viziunea se desf oar înaintea noastr într-o secund , dar
ea ne apas prin volumul s u i ne zguduie prin intensitatea sa. Atunci ne vedem a a cum am fost,
de la leag n pân la mormânt. N-a putea s - i spun cum se produce acest fenomen, dar fundamentul
lui rezid din timpul existen ei noastre terestre. Toate ac iunile i gândurile, bune sau rele, sunt
înregistrate pentru totdeauna în eterul care impregneaz organismul nostru. în definitiv, e un procedeu
fotografic.
Fratele i-a comunicat cum 1-a întâlnit pe tat l vostru. Toate acestea s-au produs într-o secund
a timpului vostru, dar fratelui t u, care calcula timpul dup intensitatea evenimentelor, i s-au p rut
ore. La început nu 1-a recunoscut, ceea ce se întâmpl des. într-adev r, destrupatul nu se a teapt
s se întâlneasc cu rudele lui; oricum, aspectul lor se schimb . în general, o cre tere a corpului
spiritual exist i la noi. Un copil care p r se te via a terestr cre te pân atinge maturitatea, iar un
b trân redevine tân r, pân la punctul deplinei lui validit i. Tat l vostru a murit în plenitudinea
vârstei adulte i de aceea fiul s u nu 1-a recunoscut, pentru c au trecut prea mul i ani de atunci si
el a atins în lumea noastr o stare de o radiant frumuse e. îl recunoscu totu i, când i-a vorbit. în
lumea spiritual nu te po i în ela.
O alt afirma ie a fratelui t u e deslu it prin ea îns i. El spune: «Puteam s v d ceea ce
gândeau camarazii mei». Faptul acesta are loc în via a spiritual , pentru c transmiterea gândului
este modul normal de conversa ie între entit ile spirituale. Când un p mântean gânde te, ideile se
exteriorizeaz din fruntea lui i iau anumite forme concrete, corespunz toare ideilor sale, forme pe
care toate entit ile spirituale tiu s le citeasc .
Fratele te-a informat c tr ie te cu tat l s u în locuin a acestuia. Este absolut adev rat. i-am
explicat alt dat , într-un alt mesaj, c în lumea spiritual gândirea i voin a sunt for e prin care se
poate creea orice dore ti. Gândirea e totul în lumea spiritual . Prin for a gândului unit cu voin a,
entit ile spirituale creeaz tot ce au nevoie."
Ne oprim aici, pentru a nu da o extensie prea mare acestei expuneri.

Am descris pân acum comunic rile unor entit i spirituale care au dus pe p mânt o via j
moral obi nuit . Voi descrie acum cele comunicate de o entitate spiritual care s-a ab tut din calea [
normal a vie ii. Iat ce spune un nobil englez care nu era un om r u, i totu i i-a dus via a în
petreceri, ba chiar i deprav ri. Comunicarea lui a venit prin doi mediumi, dou persoane ce erau
prietene, i anume doamna Aimee Earle i doamna Florence Dismore.
j
într-o zi, pe când doamna Dismore cânta la pian, doamna Earle - clarv z toare - îi atrage
aten ia prietenei sale, c vede o entitate spiritual , având chipul unui om brunet. A doua zi, pe când cele
dou prietene erau din nou împreun i comentau cele citite într-o carte a literaturii revelate, i
doamna Earle vede din nou aceea i fantom , care p rea c ascult subiectul comentat de cele dou j
prietene, i venind vorba de persoana lui, se adres celor dou femei: „Dar eu nu sunt mort, iat -m , j
sunt aici lâng voi". Spiritul ghid al doamnei Earle - care era de fa i totu i invizibil tuturor - j
îi spuse s nu r spund nici un cuvânt acelui spirit i s continue s citeasc , f când abstrac ie de
prezen a spiritului.
Spiritul ghid al noului venit în lumea cereasc îl aduse aici ca s -1 conving c el într-adev r
a murit i c acum se g se te în lumea spiritual . Dup ce a în eles noua stare i lume în care se
afl , spiritul a fost convins s - i dest inuie, ca o spovedanie, via a sa gre it .
„De câte lucruri trebuie s te dezobi nuie ti când vii în noua existen ! Oh, de câte, de câte!
Dar cum s faci ca s te ridici? E târziu pentru mine, i cu toate acestea am în jurul meu spirite
generoase, care m încurajeaz , înt rindu-mi credin a c voi vedea i eu splendorile spa iilor i voi
auzi armonia cereasc . Acum nu m mai simt egoist, ba chiar am o mare simpatie pentru to i. Mi
s-a aplicat un tratament energic, dar necesar.
O secund dn via a terestr mi-a fost de ajuns s m sinucid. C zusem la baza unei stânci. Un
bloc se desprinse mai apoi de sus i-mi strivi capul cu des vâr ire, f cându-m de nerecunoscut. Am
fost identificat dup hârtiile avute la mine. Dup aceea, am fost cuprins de întunericul cel mai
profund. Am încercat s merg, pip ind prin întuneric. Nu z ream nici o lumin . O t cere de
mormânt era în jurul meu, ceea ce m îngrozea. îmi p rea îns c lic re te în dep rtare o lumin
Moartea 67

i c prind anumite sunete muzicale. M întrebam: «Ce s însemne acestea?» Sim eam c înnebunesc,
pentru c luptam cu necunoscutul. în fine, obosit, am c zut la p mânt, într-o depresie moral de
nedescris. Când mi-am revenit, m-am trezit - nu tiu cum - lâng stânca unde era întins trupul meu.
Am încercat s -1 ridic, s -1 înviu, dar am fost nevoit s m îndep rtez, respins de mirosul, care se
ridica din el. îmi veni iar i ideea c trebuie s fiu nebun, f r s m gândesc la eventualitatea
mor ii mele fizice. Nu tiu cât timp am r t cit în jurul acestor stânci, dar în sfâr it, într-o zi
«nebunia» mea ajunse într-o faz nea teptat . Eram într-o cas , de unde nu puteam pleca, i în care
se aflau dou persoane necunoscute. La început am ascultat muzic la pian, apoi, lectura unei c r i
i conversa iile care au urmat. Am aflat pe urm c cele dou doamne tiau de prezen a mea.
Ascultam atent, aflând de la ele c omul posed un spirit care continu s tr iasc i dup moartea
trupului. îmi ziceam: «Ce absurdit i vorbesc aceste doamne!» Dar deodat , cineva îmi face cunoscut
c ceea ce se spunea era adev rat, i c eu eram cel ce murise. Atunci m-am întrebat: «Cum? Eu
sunt mort? Dar arunci unde m g sesc? Ce am devenit?»
De îndat ce m-am convins c am murit, lucrurile s-au schimbat. Eram înconjurat de spirite
doritoare s m asiste. Nu v pute i face idee ce fr mânt ri se produceau în mine. Am întrebat:
«Sunt mort? Dar mai curând m cred nebun». Mi se r spunse: «E ti mort, dar numai pentru lumea
trupeasc , a percep iilor fizice; e ti îns mai viu ca oricând, pentru c e ti în lumea spiritual . Acum
te g se ti într-o alt lume. Asemenea ie, i noi am trecut prin asemenea crize ale mor ii, înainte de
acomodarea la aceast lume. De îndat ce î i vei da seama de noile condi ii de existen , continu
progresul t u spiritual».
Spre marea mea surpriz , eram informat c aceast adunare de spirite se reunise pentru a m
ajuta, i c aceasta se f cea dup interven ia unuia dintre vechii mei amici. Nu-mi trecea prin minte
cine putea fi acel amic generos. Spiritele din jurul meu îmi spuneau c trebuie s reintru pentru
câtva timp în mediul oribil de unde abia m scoseser , dar c o raz de lumin va str luci pentru
mine, ca o stea de speran , care în fine m va ajuta s ies din întuneric la lumin .
Dup pu in timp, m-am reg sit în acela i mediu întunecat, dar o slab lumini str lucea lâng
mine i deveni steaua mea polar . Cu cât o priveam mai mult, cu atât lumina sa p rea c devine
mai str lucitoare. Ea se ar ta, când la dreapta, când la stânga mea, dar nu se stingea niciodat . N-a
putea calcula durata ederii în întunericul atenuat prin acea raz luminoas .
Parc nu-mi vine s descriu evenimentele prin care a trecut sufletul meu! Prin bun tatea unui
alt spirit - demn de Isus din Nazaret - spiritul meu se precipit în abisul remu c rilor. Nedrept ile
mele s-au ridicat în fa a mea ca o fantom , care m urm rea i m ar ta ca fiind cel mai mare
tic los. Cu toate acestea, trebuie s -mi continui povestea, ca s v pute i face o idee despre puterea
iubirii mediului spiritual. Nu exist în lume decât o singur lege: Iubirea, care atrage iertarea.
în fine, m gr besc s m spovedesc. Ierta i-m , dac pute i; cât despre mine, nu-mi pot ierta
ceea ce am f cut. Cel care a putut s m ierte este cel mai sublim dintre oameni, iar generozitatea
lui îmi sfâ ie inima. Amicul pe care l-am tr dat în via a terestr , pe care l-am p r sit prad destinului
s u, f cându-I un proscris al societ ii, a chemat spiritele în jurul meu, ca s m asiste. Am v zut
cum aceste spirite s-au dat deoparte i cum un spirit avansa spre mine, surâzându-mi. L-am privit
atent; el era - Ambrosie, amicul pe care l-am tr dat! îmi întinse bra ele, iar eu mi-am ascuns fa a
în um rul s u! M opresc; nu mai pot continua de emo ie... destul pentru azi".
Ne oprim i noi cu descrierea f cut de aceast entitate spiritual pentru a nu ie i din subiectul
nostru. Din aceast expunere constat m c omul care a dus o via plin de desf t ri i gre eli, omul
care i-a curmat firul vie ii, venind în lumea spiritual , este marcat cu fluide impure, de o calitate
inferioar . Gândurile de ur i r zbunare, clevetirea i blestemul, ca i fapta contra legilor morale
i divine, determin un sorb de fluide inferioare, care se încorporeaz în corpul sufletesc al spiritului
gre it. Sosind în lumea cereasc împov rat de aceast materie greoaie, spiritul nu are posibilitatea
de a se elibera de ea decât printr-o suferin moral i o durere coiporal - de natur spiritual . De
aici groaza de întuneric i tortura prin frig sau fl c ri arz toare. Durerea este medicamentul,
instrumentul care face ca spiritul, scânteia divin s aib o vibra ie atât de înalt , încât s provoace
eliminarea materiei eterice ordinare. Treptat, spiritul se dezbrac , se scutur de aceast materie
impur . De îndat ce s-a purificat, este atras în sus c tre nivelul gradului s u spiritual. Timpul
necesar acestei purific ri nu se poate fixa. Unii stau pu in timp în aceast izolare, întuneric, foc sau
ghea , iar al ii stau secole.

în continuare dau cuvântul unei alte entit i spirituale, care î i m rturise te impresiile primelor
momente ale trecerii pragului mor ii.
68 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Cine nu a auzit de celebrul actor Rudolf Valentino? Acest distins artist în via a sa terestr era
un medium scriitor i v z tor. Fiind în turneu în SUA, la New York, a trecut printr-o opera ie care
s-a sfâr it cu plecarea lui în spa iu.
So ia lui Valentino, Nata a Rambova, locuia în Fran a, lâng Nisa, unde f cea edin e cu
mediumul american G. Benjamin Wehner, utilizat pe vremuri i de teosoful Helena Petrovna Blavatski.
Pe când Valentino era operat la una din clinicile din New York, la Nisa, so ia sa Nata a inea o
edin în care se manifest spiritul unei bune prietene a familiei Valentino, cu numele Jenny,
comunicând c a stat tot timpul la c p tâiul muribundului, descriindu-i transportul i opera ia. Dup
o s pt mân Nata a prime te o scrisoare de la sora ei aflat la New York, comunicându-i, printre
altele, c Valentino în ultimele momente ale vie ii spunea c vede i se între ine cu fosta doamn
Jenny. In fine, însu i spiritul lui Valentino a venit într-o alt edin i a confirmat c a fost asistat
de Jenny în ultimele momente ale vie ii sale trupe ti.
Red m acum comunicarea lui Valentino, despre felul cum a trecut pragul mor ii.
„Pe când m g seam în condi ii foarte grele, de i nu tiam c am s mor, am v zut fantoma :
lui Jenny. Am fost surprins de venirea ei i cred c mi-am exprimat mirarea, spunându-i pe nume. ;
Era înconjurat de o lumin de culoare roz, i m privea surâzând, întocmai cum f cea când era
printre noi, mai ales când vedea c am nevoie de încurajare; apoi î i întinse bra ele c tre mine. Prin
surâsul ei, p rea c îmi spune: «Nu te mâhni c pleci». Viziunea disp ru în secunda urm toare, dar i
am în eles c va trebui s mor. Din acel moment aveam intui ia c durata existen ei mele terestre |
s-a sfâr it. M îngrozeam de acest gând, nu voiam s mor!
O senza ie ciudat m cuprinse apoi, mi se p rea c m scufund în abis. Lumea mi se p rea
mai frumoas i mai pl cut ca oricând. M gândeam la lucrurile mele, care îmi pl ceau atât de j
mult. Gândul îmi fugea la casa mea, la lucrurile i animalele mele favorite. Diferite amintiri mi se |
îngr m deau în minte, despre automobile, iahturi, bani, costume, c l torii. Totul îmi p rea de mare j
pre , iar gândul c voi p r si toate acestea m îngrozea.
j
Aveam impresia îngreun rii trupului meu, i în acela i timp, ceva din mine devenea din ce în ;
ce mai u or, ca i cum s-ar urca în aer dintr-un moment în altul. Timpul trecea. Ceva misterios i j
necunoscut se ar ta ochilor mei în dep rtare. M sim eam scufundat în ceva imens, care îmi f cea [
s tremure sufletul. Sutele de proiecte propuse s le realizez mi se prezentau spiritului. Viziunea ;
trec toare, dar vie, a lui Jenny m convinsese îns c nu voi mai putea materializa nimic din ceea |
ce pl nuisem. Nu puteam uita surâsul ei încânt tor, bra ele întinse c tre mine i lumina spiritual j
care o înconjura.
|
în mintea mea se prezenta confuz amintirea tuturor persoanelor cunoscute. Fe e, fe e i iar i i
fe e. Erau persoane cunoscute doar de câteva zile, sau cu mult timp în urm . M gândeam la veselii !
mei confra i, la persoanele care îmi cereau ajutor, la cele apar inând altei clase, venind la mine :
pentru nevoile lor. Am v zut figura M riei, a lui Albert, a Adei, a tantei Tesie, a lui Schenk, a j
Muziei i a ta. Apoi îmi venir în gând amintiri în leg tur cu tata i cu mama. îmi v zui copil ria, {
coala, frumoasa mea Italie, primul meu voiaj în America, totul. Acest flux de amintiri îmi adormi [
suferin ele. Evenimentele cele mai neînsemnate, cele mai ridicole, ale existen ei mele se prezentau !
vii în mintea mea. Pl ceri, nebunii, dureri, tot ceea ce f cusem în cursul vie ii mele sosea nechemat, \
nu tiu de unde, pentru a face act de prezen . Toate acestea sfâr ir prin a m ame i, i, în fine, I
mi-am pierdut con tiin a.

Când mi-am revenit, opera ia chirurgical se terminase. Toat lumea îmi surâdea i m încuraja. [
Trebuia s stau absolut lini tit, cu toate c aveam multe de întrebat. De i m sim eam destul de tare, |
în cele din urm zile ale vie ii aveam un sentiment inexplicabil de fric . Credeam c dac a putea j
s m ridic i s m ocup de problemele neglijate, a fi înl turat aceast fric misterioas . Natural, j
nu mi se permitea s m mi c. Scrisoarea primit de la tine m-a încurajat. Aveam chiar o intui ie [
ciudat , c în curând te voi revedea i c , dintr-un moment în altul, te voi vedea intrând în camera [
mea. Ghidul meu spiritual de moment, doamna H. Blavatski, îmi explic faptul c aceast senza ie I
înseamn c eu însumi voi veni s te v d.
Mai târziu am fost cuprins de o mare greutate în respira ie. Atunci am în eles c sfâr itul mi
se apropie. Ora extrem m prindea prea repede. Nu cred, scumpa mea Nata a, s m fi cuprins frica
de moarte, dar tremuram de necunoscut. Tu tii c întotdeauna am fost nelini tit în fa a nesiguran ei j
unei situa ii. Atunci, draga mea Nata a, am început s în eleg c o schimbare se produce în fiin a i
mea. îmi p rea c se desprinde ceva din mine. Sim eam un fel de tragere, ca i cum ceva din trupul
meu era smuls, i paralel cu aceast senza ie îmi ap ru tot cortegiul funerar: prohodirea, incinerarea
sau înmormântarea — lucruri care îmi produceau oroare. j
Preotul sosi, ca o raz de lumin în întuneric. M-am spovedit, cu tot sentimentul de fric ce îmi [
provoac fa ada unei catedrale ce defila pe dinaintea ochilor. Mi s-a dat împ rt ania. La terminarea \
Moartea ^

ceremoniei, m sim eam deja departe de mediul terestra. Situa ia mea mental se modificase.
Biserica m inea ca i o mân prieten . Nu mai eram singur, nu-mi mai era fric .
N-a putea spune cât timp a durat aceast stare. în fine, am deschis ochii ca i dup trezirea
dintr-un greu i adânc somn, având în acela i timp sentimentul c sunt luat repede în sus. Eram
cufundat într-o splendid lumin albastr i am v zut venind în întâmpinarea mea pe Black Feather1,
pe Jenny i pe mama mea. Eram deci totu i viu!
Acestea sunt, draga mea Nata a, primele mele impresii când am trecut pragul mor ii."
într-o alt comunicare, Valentino î i continu povestea.
„Era în ziua când trapul mi-a fost transportat la loca ul s u cel din urm . Se vedea deja o sl bire
a interesului publicului, fa de persoana mea. Dar dup ce trupul îmi era depus în mormânt i
jurnalele au încetat s se mai ocupe de mine, am încercat un sentiment de singur tate nemângâiat .
M revoltam împotriva destinului, care m-a smuls din apogeul gloriei mele. Mi se p rea c arta nu
mai poate exista de aici încolo f r mine. Acum râd de mine, de naivitatea de a crede c dispari ia
lui Valentino ar produce un doliu ireparabil pentru art .
Eram în mediu terestra, m plimbam pe Broadway. Aceast strad îmi p rea atât de real i m
sim eam atât de viu, încât uitasem starea în care m aflam. Dar nimeni nu-mi acorda nici o aten ie.
M vedeam i vedeam atât de reali oamenii, încât nu puteam s deslu esc marea schimbare produs
în mine. M plictiseam de atâta plimbare printre trec torii atât de gr bi i, care p reau to i hot râ i
s m îmbrânceasc . La un moment dat, venii piept în piept cu o femeie. Ea îng lbeni i se strânse
lâng domnul care o înso ea, strigând: «Dumnezeul meu, de unde veni suflarea aceasta atât de
înghe at pe care am sim it-o?» Aceast exclamare m înfurie. A adar moartea m schimbase într-o
suflare glacial ?
M-am îndreptat c tre un grup de actori de teatru, care se g seau în col ul Str zii 47, aproape
de teatru. Luând pe unul de bra , îi strig tare: «Sunt Rudolf Valentino!» Dar omul meu nu auzi i
nu sim i nimic. El continua s discute i s râd cu cel lalt. Nu- i pot spune ce resentiment m
cuprinse atunci! A fi plâns de durere i ciud . Dar orice revolt era de prisos.
Deodat , îmi amintesc de tine, de scrisoarea ce mi-ai trimis-o când eram grav bolnav, ca i de
telegrama Muziei i a unchiului Dick. Pe când m gândeam astfel, m simt atins de bra . M-am
întors, lâng mine era o femeie cu forme matronale, cu ochi inteligen i i genero i. Nu voi uita
niciodat vocea sa dulce i încurajatoare, care, cu hot râre impetuoas , îmi spuse: «Condamnare la
fl c rile infernului i-a prezis biserica. Vino cu mine! Nimic nu e adev rat din ceea ce i s-a infiltrat
în spirit de c tre reprezentan ii confesiunii cre tine. Sunt ni te s rmani orbi. Tu ai nevoie în acest
moment de un ghid. Iat -m ! Am fost în via a terestr H. P. Blavatski», i zicând aceasta, m lu
cu ea.
Mi-am pierdut cuno tin a, dup care m trezesc în salonul unchiului Dick. Era noapte. Sc rile
vilei erau luminate. Ghidul meu era pe prag i îmi f cu semn s avansez. Am trecut împreun prin
mai multe od i cunoscute i am ajuns în camera Muziei. Tu erai cu ea. în fa a voastr era Georges
Wehner, dormind adânc într-un fotoliu. Doamna Blavatski îmi spuse: «Acum po i vorbi cu ai t i».
Astfel am început s comunic cu tine."

O anumit categorie de entit i spirituale r mân legate de mediul unde au tr it, devenind adesea
spirite turbulente sau fantome. Multe spirite nou venite, în lumea spiritual , nu rezist como iei
mentale provocat de schimbarea produs . Ca minare, printr-un efect al ignoran ei lor, al fricii, al
resentimentului avut - deoarece au fost smulse din lumea materiei, lumea pl cerii pe care atât de
mult o iubeau - vor petrece mult timp jos, la suprafa a p mântului, vizitând locurile pe unde au
tr it. Prin urmare - din cauza concep iilor false, a ata amentului fa de materie i a pasiunilor lor
terestre - ele se g sesc în p tura ro ie, cea mai joas a atmosferei fluidice a p mântului, în afara
lumii fizice i totu i prin lume. Ace ti nenoroci i sunt cei c rora li s-au dat numele de spirite
r t citoare, despre care se vorbe te atât de mult în experien ele mediumice inferioare. Unele din
aceste spirite r t citoare sunt atât de neclintite în înc p ânarea i felul lor de a gândi p mântean,
încât sunt adev ra i orbi, care în acest r stimp nu au posibilitatea avans rii spirituale. Ceea ce e mai
r u este faptul c aceste nefericite spirite r mân alipite lumii p mântene timp de mul i ani, i uneori
timp de secole.

' Entitate spiritual care a primit misiunea de a fi ghidul spiritual al lui Valentino, în activitatea sa de raedium. Ultima
întrupare a lui Black Feather a fost în India.
70 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Concluzii

De zeci de ani se fac diferite observa ii, se experimenteaz i se adun material referitor la
manifest rile spirituale. Azi, num rul manifest rilor spirituale înregistrate este atât de mare, iar
num rul celor care le-au analizat i sintetizat este atât de impozant, încât doar aceia nu se încredin eaz
de valoarea revela iilor venite de dincolo de v lul lumii fizice, care închid ochii i nu vor s vad ,
care î i astup urechile i nu vor s aud . Este inadmisibil ca omul s manifeste ignoran fa de
modul cum moare trupul s u, fa de sentimentele i senza iile resim ite de entit ile spirituale, când
trec în lumile spa iale.
Examinând seriile nesfâr ite de m rturisiri ale entit ilor spirituale ce i-au dezbr cat trupul, se
constat o concordan între ele, confirmându-se unele pe altele. Nu se poate admite ca persoane
inculte sau necunosc toare ale fenomenelor spirituale, din ri i timpuri diferite, s se concerteze
între ele i s debiteze - con tient sau din subcon tientul lor - despre fenomene identice, referitoare
la existen a omului dincolo de hotarele mor ii. Când entitatea ce comunic d probe - prin
comunic rile ei personale i intime, ne tiute de nimeni — c într-adev r, ea este fosta personalitate
terestr , i când ea, ca i alte entit i spirituale, descrie acelea i fenomene, petrecute i resim ite în
lumea invizibil , o minte rezonabil , dezbr cat de orice idee prestabilit , nu poate s nu admit
realitatea lor.
Din enumerarea acestor câteva cazuri, se poate constata c exist fenomene,fundamentale - care
se produc în mod constant, indiferent de gradul evolutiv al entit ii spirituale ce se destrupeaz , i
exist fenomene secundare - care se produc sau nu, în func ie de evolu ia spiritului trecut în lumea
spa ial .
Fenomenele fundamentale prin care trece entitatea spiritual dup p r sirea vie ii terestre sunt:
1. La început, nu crede c trupul s u a murit;
2. Se vede om, ca i mai înainte;
3. I se deruleaz panorama întregii vie i terestre;
4. Este întâmpinat de rade sau prieteni;
5. Cade într-un somn;
6. Sesizeaz c lumea unde a sosit este splendid sau întunecoas , conform faptelor sale;
7. Observ c lumea cereasc este substan ial , real i asem n toare ca aspect cu cea terestr ;
8. Constat c entit ile spirituale comunic între ele prin gândire - limbajul spiritual;
9. Remarc faptul c gândirea este for a creatoare a lucrurilor i fenomenelor;
10. Vede c entit ile spirituale str bat spa iile, ca gândul, în sus sau împrejurul p mântului;
11. Constat c potrivit condi iei lor morale i evolu iei lor intelectuale, entit ile spirituale
graviteaz automat c tre nivelul spiritual corespunz tor.
Fenomenele de ordin secundar prin care trece entitatea spiritual dup p r sirea vie ii terestre
sunt:
1. Dup ce- i vede trupul întins rece i palid pe pat, observ c are un corp eteriform;
2. Constat c dup cum în lumea trupeasc nu exist doi indivizi absolut identici, tot a a
dou entit i spirituale nu pot s treac în mod absolut prin acelea i fenomene spirituale, fiind vorba
de diferite grade evolutive;
3. Dou duhuri care au tr it pe p mânt împreun ca so i, se yor duce fiecare în nivelul lor
spiritual, dar pot s se întâlneasc i s - i comunice ideile i sentimentele de câte ori doresc;
4. Cu toate c orice entitate spiritual poate crea prin puterea gândului s u, marile crea ii sunt
rezervate doar anumitor ierarhii de spirite specializate;
5. Entit ile spirituale dominate de pasiuni umane r mân totdeauna legate de mediul unde au
tr it, un timp mai scurt sau mai lung, dup intensitatea pasiunii lor. în general, moartea fizic nu
le produce nici o schimbare în în elegere, de aceea ele se cred tot p mânteni, cred c tr iesc tot
printre oameni trupe ti. Dintre aceste spirite sunt i cele ce bântuie anumite locuin e;
6. Durerea sfâ ietoare a celor r ma i pe p mânt îi produc torturi groaznice i din aceast cauz
nu poate s intre în rela ie cu ei. în acela i timp, este re inut la suprafa a p mântului, nepermi ându-i-se
s se ridice la nivelul corespunz tor evolu iei sale;
7. V zându-se singur , se însp imânt , dar imediat aude o voce sosit de departe. Este vocea
unui spirit amic, care sim ind din dep rtare nelini tea sa, vine s -i vorbeasc i s -1 sf tuiasc .
Din toate aceste afirma ii se relev cât de numeroase taine exist în operele Creatorului, pe care
omul nu le cunoa te i nici nu caut s le afle. El se alipe te cu toat puterea sufletului de lucrurile
p mânte ti, trec toare precum fumul, uitând c e un musafir al p mântului, al acestei forme de via
trupeasc .
 71

Judecata, via a i ocupa ia duhului

Judecata duhului

Intrupândi
iu-se ca om pe p mânt, entitatea spiritual sau duhul î i duce via a s vâr ind uneori
fapte bune, dar, de cele mai multe ori - fapte necugetate. în în elepciunea Ei, Divinitatea a socotit
c nu e bine ca gre elile comise de un duh în decursul întrup rii sale s i se înscrie mereu în cartea
vie ii, pentru c el are deja acumulate destule crime, minciuni, pasiuni i alte gre eli din vie ile
trecute. Duhul s-a întrupat s lichideze sau s corijeze o parte din ele, dar dac se adun gre eli noi
în cartea vie ii sale, nu va mai putea s le achite niciodat . Prin urmare, Divinitatea a hot rât ca
multe din gre elile comise de un om trupesc, în decursul unei vie i, s fie pl tite chiar în acea via .
Prima judecat a duhului are loc în timpul vie ii sale terestre. La câteva ceasuri sau zile de la
gre eala comis , duhul este chemat sus, în fa a unui Tribunal compus din cei trei superiori ai
marelui grup din care face parte - grupul german, latin, slav etc. în fa a acestui For de prim grad,
apare spiritul culpabil i acuzatorul s u. Acuzatorul î i formuleaz plângerea contra fratelui s u,
care i-a adus o critic nedreapt , o pierdere nemeritat , o suferin nemotivat etc, i cere ca Justi ia
divin s -i dea satisfac ie. Inculpatul este înso it de drepta ul s u, care a v zut i auzit tot, asistând
ca martor al Divinit ii. Vinovatul nu- i poate nega fapta, ci cel mult caut s o motiveze, pentru
c patru martori gl suiesc împotriva sa. Astfel fapta este înscris în perispiritul gre itului, este
cunoscut de drepta ul s u, de drepta ul victimei, i, în plus, e fotografiat în arhiva eteric a
P mântului. A adar, negarea este imposibil , cel mult acuzatul caut s se scuze. Examinând
împrejur rile, judec torii apreciaz gravitatea faptei, iar Legea divin , cerând ca nimeni s nu se
fac judec torul semenului s u, dicteaz o pedeaps mai mare ori mai mic .
C tre diminea , duhurile se coboar în trupurile lor i nici unul dintre ele nu tie ce s-a petrecut
în acea noapte, sus în spa iu. Dar în zilele urm toare, anumite for e execut sentin a asupra culpabilului
i el cade greu bolnav, are o pierdere oarecare, ori sufer moralmente din cauza unei ac iuni f cut
contra persoanei sale. Cu alte cuvinte, omul trece prin zile grele, în care sufletul îi este zdruncinat
din senin tatea, pacea i mul umirea lui.
în general, aceste pedepse nu sunt de lung durat i nici atât de drastice, încât s schimbe prea
mult destinul. Este ca i cum s-ar ese o pânz i, din timp în timp, un nod apare în urzeal sau
b t tur i pânza iese cu mici noduri. Cu alte cuvinte, via a î i urmeaz firul trasat, orânduit
dinaintea întrup rii duhului, dar în decursul ei intervin lacrimi i suferin e, care sunt fructul gre elilor
actuale ale duhului. A adar, în decursul vie ii trupe ti, duhul se prezint de multe ori în fa a Juriului
suprem al marii colectivit i din care face parte, pl tind gre elile comise în aceast via .

Dar în fine, a a de pe mosorul vie ii s-a terminat, ziua plec rii a sosit i duhul trebuie s - i
p r seasc locuin a de lut. Dup încetarea vie ii terestre, duhul e luat de ghidul s u, urcat în fa a
celor trei superiori ai grupului s u, care examinându-1 sumar, dau o sentin provizorie, ordonând
în ce nivel va locui pe durata ederii sale în spa iu. Dup aceea e luat de ghid i coborât la suprafa a
p mântului, pentru a sta o vreme în preajma celor dragi, consolându-i, conducându-le pa ii,
corectându-i i încurajându-i. Cu aceast ocazie, el asist la înmormântarea trupului s u, observându-
i trupul pe care 1-a animat i cu care a gustat toate pl cerile lumii trupe ti. Dup aproximativ 42
de zile - timp în care se purific în sferele inferioare - duhul î i ia zborul i se înal în nivelul
desemnat, conform hot rârii superiorilor grupului s u. Dup o edere mai scurt sau mai îndelungat
în spa iu, timp în care a luat cuno tin de tot trecutul s u, superiorii s i decid coborârea la o nou
întrupare.
în vederea stabilirii noii forme de via , duhul va fi prezentat înaintea Forului suprem al
P mântului. Pentru desf urarea acestei judec i, ghidul s u îl prezint în fa a celor trei superiori
ai P mântului, superiorii îngerilor care conduc evolu ia globului, cu tot ce se afl pe el. Acest Juriu
suprem al P mântului este prezidat, de la distan , de St pânul sistemului solar. Juriul P mântului
72 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

examineaz toat via a duhului candidat la reîntrupare - binele i r ul f cut de el, i examinarea sa
este v zut , auzit i tiut , chiar în acel moment, de Guvernatorul solar. în fine, Domnul, stând pe
tronul S u solar, pronun sentin a care este transmis mental, de la distan .
Dup gradul de evolu ie al duhului putem spune c exist dou moduri în care decurge judecata.
Dac duhul ce se va întrupa este de un ordin inferior, cei trei superiori ai grupului s u expun
fulger tor via a lui uman , faptele luminoase i petele întunecate ale existen ei sale. Judecata este
audiat de Domnul din tronul S u solar, i de Juriul suprem al P mântului. Sentin a se d de
Domnul i este pronun at de pre edintele Juriului suprem al P mântului format din trei entit i
angelice, înconjurat de 9 asesori i 27 delega i, to i îngeri, apar inând Forului suprem al P mântului,
compus din 39 de sfinte duhuri angelice.
Entitatea candidat la întrupare care apar ine unei trepte evolutive superioare, fiind con tient
de puterea legilor cere ti i cunoscându- i acum, ca duh - dup o analiz îndelungat - toate
gre elile, î i alc tuie te singur planul noii vie i terestre, prin care s - i achite datoriile sau s - i
repare gre elile, din alte vie i. înf i ându-se în fa a Forului suprem - format din 39 de îngeri, sfinte
duhuri ale Adev rului i Domnului suprem i nev zut - duhul decis s se întrupeze î i prezint
planul întocmit pentru noua sa via trupeasc . St pânul sistemului solar, examinând planul i
g sindu-1 bun î i d binecuvântarea, iar Juriul suprem al P mântului, prin pre edintele s u, în
numele Celui de sus, pronun Amin, adic : S fie a a precum tu ai dorit.
Spiritele inferioare nu au discern mântul necesar întocmirii unui destin nou prin care s - i
achite datoriile i s repare gre elile comise împotriva p rin ilor, copiilor, fra ilor, semenilor. Nu e
u or s alc tuie ti o form nou de existen p mânteasc , în care angrenajele s fie astfel f cute
încât s satisfac , dintr-o dat , mai multe exigen e, i s realizeze mai multe repara ii. De aceea, în
asemenea cazuri, cele trei sfinte duhuri supreme ale grupului de care apar ine duhul examineaz
trecutul vie ii sale, adun faptele, le elimin pe unele, le prefer pe altele, pentru a fi reparate cât
mai multe din datorii sau sup r ri, i în fine, din totalul lor alc tuiesc un nou destin, pe care duhul
inferior îl prime te, i se supune, cunoscând înalta în elepciune a celor care au examinat i hot rât.
Judecata fiind f cut , duhul e coborât de ghidul s u în nivelul cuvenit gradului s u evolutiv, i de
acum, pân la viitoarea sa întrupare, face urm toarele trei lucruri capitale:
1. îndepline te misiunea primit de la superiorul grupului s u;
2. asist la conferin ele-lec ii ale superiorilor s i, pentru a înv a noi taine cere ti;
3. preg te te viitoarea sa via p mânteasc , c utând duhurile împreun cu care se va întrupa,
încheind cu ele anumite în elegeri.
Prin urmare a doua judecat se face între dou întrup ri ale duhului.

în fine, a treia i cea mai înfrico toare judecat are loc când s-a terminat ciclul, pentru care j
a venit o entitate la coala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dup 26.000 de ani de existen j
pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spiritual i-a dus existen a când pe p mânt j
- ca om trupesc, când în Cer - ca om ceresc sau duh spa ial. în scurgerea acestui timp, omul a tr it \
sute i mii de vie i. Unele din ele au fost mai bune, altele mai zbuciumate, unele mai în elepte, altele >
pline de tic lo ii. Dar, în fine, legea evolu iei 1-a împins mereu mai sus. Timpul trece încet, dar j
secolele se în ir , i iat c a sosit finalul colii planetare. Acum se face marea alegere, acum are j
loc marele examen al acestei existen e ciclice de aproximativ 26.000 de ani. j
Pentru acest examen, am nun it i nep rtinitor, însu i Guvernatorul solar se coboar din Tronul
m ririi Sale i înconjurat de Juriul S u solar, compus din sfintele duhuri angelice solare, vine spre
P mânt i î i stabile te Judecata în atmosfera fluidic a Lunii noastre. La aceast Judecat divin j
asist f r consultare Juriul P mântului, format din marile entit i conduc toare ale planetei noastre, j
care de acum nu mai au nici un cuvânt, ele asistând doar ca simpli martori la sfânta i divina I
Judecat . Unul câte unul, duhurile P mântului, care au terminat ciclul ederii lor pe aceast planet , \
trec pe dinaintea Domnului i a îngerilor S i. Negr ita tiin a Divinului solar vede meritele I
fiec ruia, i cei buni i drep i sunt trecu i la dreapta Lui, iar cei nevrednici la stânga. Entit ile j
spirituale tremur din toat fiin a lor, stând în fa a Divinului solar, la Judecata f cut în numele [
Tat lui ceresc. înfrico ate sunt sufletele lor, c ci tiu c dreapt e Judecata Celui care str luce te j
cu o lumin orbitoare în fa a lor. Acum v d toat groz via conduitei lor, cât au stat pe acest glob. j
Cei care au dus o existen din bine în mai bine, vor fi condu i de îngerii solari pe o alt
planet , mai avansat , iar cei care au stagnat, din existen în existen - opunându-se curentului
evolutiv, prin liberal lor arbitru, r u aplicat - vor fi lua i de al i îngeri i du i pe o planet inferioar \
a sistemului nostru. Aici duhul lene se va trezi din toropeala sa i nu va mai ignora legile cere ti [
 Judecata, via a i ocupa ia duhului 7J

i omene ti. îns , de multe ori, aceste duhuri simt duse pe un alt soare, da i în primire Guvernatorului
altui sistem, pentru a fi repartiza i pe una din planetele acelui sistem, de o evolu ie asem n toare
cu a P mântului nostru.
Entit ile spirituale r mase în urm cu evolu ia lor nu mai pot fi re inute în jurul P mântului,
pentru c în locul valului de spirite de care apar in i care trebuie s plece, sose te un alt val de
duhuri, de pe o alt planet , inferioar P mântului, val sosit aici s - i fac noua coal ciclic ,
planetar , superioar celei precedente. Astfel, val dup val, pleac , i alte valuri de duhuri sosesc.
Acest ciclu se va repeta miliarde de ani, pân ce planeta noastr va ajunge la finele existen ei sale.
Aproximativ la fiecare 26.000 de ani are loc, în fa a divinului nostru St pân, marea Judecat ,
de care vorbe te i Sfânta Scriptur .
Prin urmare, pe acest glob terestru, omul trece prin trei feluri de judec i:
1. judec ile din timpul unei întrup ri;
2. judec ile de dup fiecare întrupare;
3. Judecata divin de la finele colii planetare.
Doamne, d t rie sufletului meu s nu mai gre esc, i astfel s nu m ru inez, de faptele mele,
în fa a gloriei Tale! F Doamne, ca sufletul meu s fie con tient de Legile Tale, ca astfel s m
întorc cât mai curând în sânul T u, de unde am purces cândva, în noaptea adânc a miliardelor de
ani. Amin.

Via a duhului în spa iu

Dup ce i-a p r sit trupul i corpul vital - corpuri apar inând globului p mântesc - o perioad
duhul are forma corporal asem n toare cu a omului trupesc. Se vede pe sine i mai vede un altul
întins pe pat, galben i nemi cat, care seam n nespus de mult cu el, parc s-ar vedea într-o oglind .
Caut s în eleag i nu poate s se l mureasc . Doar spiritul evoluat, p r sindu- i haina de lut,
în elege c el nu moare niciodat , iar cel de pe pat nu e decât ve mântul s u.
Curând, i duhul evoluat i cel mai pu in evoluat cad într-un somn adânc, când nu mai tiu
nimic de ei. Acest somn ine la unele duhuri câteva zile, la altele câteva luni, dar sunt cazuri când
dureaz un an, doi. Somnul acesta este indispensabil, oferind duhului posibilitatea s se odihneasc ,
s - i refac for ele pierdute prin efortul desprinderii de corpul s u fizic. Prin urmare, se petrece un
fenomen asem n tor cu somnul noului-n scut, care obosit de presiunile i durerile expulz rii din
matricea mamei sale, are nevoie s doarm pentru a se reface i obi nui cu noua lume unde a sosit.
Dup un timp, mai scurt sau mai lung, duhul se de teapt i î i începe noua carier de om spa ial.
Unele entit i spirituale sunt înconjurate de duhuri cunoscute i în eleg pe deplin noua situa ie.
Altele îns , chiar i dup acest repaus, nu pot s - i dea seama unde sunt. Ar întreba, i im v d pe nimeni
în jurul lor. Aceste duhuri - al c ror perispirit este înc impur, adic îmbibat cu materie vital - simt
necesitatea s se coboare la suprafa a p mântului, i pe firul leg turilor eterice revin acas , unde î i
g sesc familia i semenii, în toiul activit ii. V zând la fel cum vedeau pe vremea 1 când aveau un
trup, v zându-se i sim indu-se pe sine, se cred vii, tr ind printre oamenii trupe ti.
La omul simplu sau ne tiutor ideea mor ii este legat de ideea unei pieiri ve nice, dar constatând
t c tr ie te, v zându-se înc viu, el se crede om p mântean. Târziu deslu e te c totu i a trecut
în
| ceata celor de sus. A a de exemplu, vrea s ia un obiect din casa lui, s -1 a eze în alt parte, i
constat c mâna îi trece prin acel obiect. Se adreseaz so iei, copiilor, dar, cu mirare, vede indiferen a
lor, parc ar fi surzi. E normal s nu-1 aud , pentru c vorbirea lui este eteric , spiritual , diferit
! de cea sonor a oamenilor trupe ti.
De multe ori s-a întâmplat ca un astfel de duh s soseasc la edin ele de comunic ri cu
entit ile cere ti, i întrebat de un om trupesc ce mai face, r spunde c e foarte ocupat, c î i \
construie te o cas nou . Nu tie c a murit i c în lumea cereasc nu mai are nevoie de haine, [
mâncare i ad post. El car c r mizi, le îmbin cu var i vede cum treptat se înal zidul s u. Toate I
acestea sunt realit i - dar realit i eterice, construite cu puterea gândului s u i din materia eteric
[ ce umple universul; construc ii vremelnice, ce d inuiesc doar pân când gândul s u are astfel de
| preocup ri. Asemenea acte, similare cu cele terestre, sunt foarte numeroase i frecvent executate
de | locuitorii sferelor inferioare ale Cerului.
( Duhul inferior umbl , dar constat c plute te deasupra p mântului i nu mai are nevoie de
I mi carea picioarelor. Când vrea s se duc undeva, se i pomene te ajuns acolo, în virtutea dorin ei,
 74 Din tainele vie ii i ale universului ~ Prima carte

prin ea i se afl în mijlocul camerei. Un ir de asemenea experien e face lumin în mintea lui, i
de la o vreme î i d seama c nu mai e printre cei „vii" i c acum e în ceata „mor ilor". Iat pentru
ce este de mare folos pentru om, ca înc de pe când se afl în lumea trupeasc s studieze
fenomenele spirituale, fie c le crede, fie c nu, pentru ca atunci când va trece pragul mor ii i se
g se te în lumea de dincolo, s - i aminteasc de cele citite, i astfel s nu mai r t ceasc vreme
îndelungat , f când coal i ajungând târziu la cunoa terea Adev rului.
Repet, ca s fie bine l murit. Lumea cereasc , invizibil p mântenilor, nu se afl într-un anumit
loc din spa iile universului, ci este chiar în jurai p mântului. Ea este orânduit în diferite nivele,
sfere sau zone, populate de duhuri dup vechimea i meritul lor.
Acel om care a dus pe p mânt o via vecin cu a animalului, uneori chiar i mai rea, pentru
c s-a afundat în mocirla pasiunilor degradante, la trecerea sa în lumea cereasc î i va continua
existen a tot atât de mizerabil ca i pe p mânt, c ci va locui în stratul inferior al P mântului, în
eterni cel mai grosolan din jurul p mântului. El va sim i sete, va suferi de foame i va avea dorin e
bestiale, dar cum nu mai are trup, i deci posibilitatea de a le satisface, va suferi grozav de mult,
r t cind f r int în spa iu, în sfera corespunz toare purit ii i evolu iei sale. Se coboar la
suprafa a p mântului, frecventând cârciumi, baruri, cluburi, case de toleran , abatoare etc, adic
locuri unde se exercit ac iuni, pe care firea i josnicia sa le mai dore te. în aceste locuri se alipe te
de câte un om, i prin sugestii, îl îndeamn s se afunde i mai adânc în viciu, sim ind astfel o
satisfac ie direct - prin emana iile primite, i indirect - prin pl cerea de a ispiti i pe altul s fie
p tima ca el. Ducându- i astfel vreme îndelungat o via netrebnic , el devine un spirit malefic,
un demon al bietului om trupesc, slab în voin a i judecata sa.
\
Omul care a dezertat din fa a unei vie i grele, pline de am r ciune i suferin - destin acceptat j
de el înainte de a se na te, ori omul care din ur a suprimat via a unui semen al s u, când se va j
de tepta la via a spa ial , se va g si înconjurat de o cea fluidic , neagr ca noaptea cea mai j
întunecat , sim ind un frig care face s -i tremure toat fiin a, pân la exasperare. Umbl ca orbul |
prin spa iu, nev zând feeria fluidelor, nev zând pe nimeni. Starea aceasta poate s se prelungeasc ;
sute de ani, pân când îi va deveni atât de chinuitoare, atât de insuportabil , încât va striga: „O, j
Doamne! de e ti pe undeva, scoate-m din acest chin!" La apelul s u c tre Divinitate, un glas se <
va auzi curând lâng el, i îi va spune: „Frate, ai gre it, ai înc lcat Legile în fa a c rora se pleac \
tot universul. Roag -te i i se va u ura starea." La îndemnul acestui binevoitor, duhul gre it înal |
o rug fierbinte de iertare, la care Divinitatea r spunde prin trimiterea unei raze fluidice, risipind j
cea a întunecat . Duhul începe s vad în jurul s u i astfel nu mai r t ce te la voia întâmpl rii prin j
spa iu.
|
Ducându- i via a p mânteasc în preocup ri numai materiale, tr ind numai pentru el i |
considerând rug ciunea ca un act inutil i pierdere de vreme, când va reveni în lumea ve nic , omul j
va pluti în prima perioad a vie ii spirituale în nivele apropiate p mântului, în sfera unde î i duc j
via a eteric i sufletele animalelor, care au nevoie de o scurt edere în spa iu. Sufletul plantelor j
nu st decât foarte pu in timp în spa iu, deoarece se coboar curând în trapul noii plante. Duhurile j
animalelor vor avea îns o atitudine du m noas , v zând în acel duh pe cel care le-a urm rit cu ur |
i le-a ucis cu l comie pentru a le devora. Astfel, ederea duhului uman în acest nivel este plin de [
groaz . Din fericire pentru el, pe parcursul timpului i pe m sura rugii sale de a fi sc pat din aceast j
sfer a groazei, se ridic în nivelul corespunz tor gradului s u evolutiv.
j
In timpul ederii lor prin spa iu, entit ile spirituale mai evoluate duc o via de studii, de [
analize i concluzii. Ele sunt foarte active, circul în toate direc iile sferei lor, adunându-se pentru a
discuta diferite probleme cere ti sau omene ti, prin care în eleg crea ia i fenomenul vie ii. A adar
fiecare duh î i are ocupa ia sa i este preocupat de ceea ce îi place. Duhurile sunt cu atât mai
fericite, cu cât se afl în nivele superioare, cât mai dep rtate de suprafa a p mântului. Fericirea le j
estejorovocat de vibra ia, culoarea i muzica fluidului sferei unde vie uiesc.
In stare normal , când nu este pedepsit, duhul nu simte nici cald, nici frig, de i are no iunile
acestea de la oamenii p mântului i din amintirile lui, de pe când avea trup. Este îns impresionat
de umezeala aerului, când se coboar la suprafa a p mântului cu scopul îndeplinirii unei anumite j
misiuni, întrucât apa are proprietatea de a absorbi fluidele ce compun corpurile sale. |
în lumea fizic , ochii omului nu v d decât exteriorul corpurilor. Ochiul spiritului - reprezentat [
prin întregul s u corp spiritual - vede i exteriorul i interiorul oric rui obiect, adic privirea j
fluidic a duhului str bate din exterior spre interiorul oric rui obiect, i se poate opri s observe la j
nivelul unde inten ioneaz s vad mai bine.
(
Iat un ceas de buzunar. Ochiul omului vede doar capacele lui, sau un capac i o lentil , sub j
care se observ cadranul i cele dou indicatoare. Spiritul vede prin cadran i roti ele, pân dincolo 1
de capacul opus. Roti ele le vede nu numai suprapuse, ci pe flecare în parte, c ci fiecare pies e
Judecata, via a i ocupa ia duhului 75

str b tut de vederea sa i se poate opri la una din roti ele pe care vrea s o examineze mai de
aproape.
Omul trupesc prive te o carte. El vede numai coperta de carton a acestei c r i. Duhul, privind
aceea i carte, cu vederea sa str bate coperta de carton i rând pe rând toate filele, pân la cea din
urm . Dac dore te, se poate opri cu vederea sa la pagina 75, de exemplu, i poate în acest caz s
citeasc , rând cu rând, tot ce st scris pe aceast pagin , f r ca aceast carte s fie deschis i f r
s fie scoas din raftul bibliotecii unde se afl .
Omul nu poate vedea decât vibra iile cele mai rare i mai lente ale lumii fizice în care se afl .
Duhul, ajuns în lumea spa iilor, vede vibra ia celulei nervoase, mi carea miceliilor dintr-o celul ,
vibra iile diferitelor categorii de fluide, i aura din jurul tuturor lucrurilor i fiin elor. Orice gând,
dar mai ales orice discu ie despre cel plecat din planul fizic, provoac o vibra ie a fluidului din jur,
vibra ie care propagându-se prin spa iu penetreaz duhul, luând cuno tin c cei dragi sau prietenii
s i, vorbesc de el. Concentrându- i aten ia, duhul ia cuno tin de tot ce se discut despre el.
Aten ie, dragii mei cititori! Mor ii vo tri tiu tot ce vorbi i i tot ce gândi i despre ei. Cuprin i
de dor, ei coboar ca fulgerul, v privesc, v îmbr i eaz , v s rut cu înfocare, dar fiind mai subtili
decât aerul, voi nu-i vede i, nu-i auzi i, nu-i sim i i, nu ti i c ei sunt al turi de voi. V zându-v
uneori în suferin , sau în mari dureri suflete ti, ar vrea s v vorbeasc , s v fac cunoscut c n-au
murit, c tr iesc, c stau lâng voi, dar nu pot s se manifeste în chip vizibil omului trupesc.
Câteodat produc prin vibra ii de dragoste o c ldur iubitului lor, asem n toare cu radia ia cald ce
vine de la o sob , dar bietul om - preocupat de gândurile i durerile sale nenum rate - nu bag
de seam c ldura dulce, care îl înc lze te, în general, pe partea dreapt a trupului. Uneori, mai ales
imediat dup destrupare, când înc au ceva din puterile fluidului vital, duhurile pot absorbi fluid din
spa iu, îl condenseaz pân Ia punctul de a realiza un deget semimaterial, i apoi ciocane cu el, o
dat sau de mai multe ori, în mobil , oglind sau fereastr , ori sparg un pahar sau trântesc un mic
obiect de pe mas . Alteori, camera fiind închis pe deplin, se simte un curent, o mi care de aer care
înceteaz repede. Se citeaz cazuri când s-a ar tat fulger tor o flac r ori un punct luminos. Duhurile
fac tot posibilul — dup natura i puterile lor — s -i încredin eze pe iubi ii lor c sunt i ei prezen i,
i li se sfâ ie sufletul de durere când constat c nu reu esc. Dup puterile lor, cvasi-fizice, dup
nivelul lor, duhurile pot produce diferite manifest ri, ca s arate c sunt prezen i i c aprob sau
nu cele spuse.
Lumea trupeasc ar trebui s fie con tient de bucuria pe care o provoac duhurilor când î i
aminte te de personalitatea lor, vorbind duios despre ea. Ar trebui s tie ce sentimente profunde
de recuno tin i iubire stârne te în sufletul duhurilor depunerea unei flori pe mormântul lor. Dar
pe când amintirile duioase i parfumul florilor le procur o fericire nesfâr it , plânsul necurmat i
disperarea celor l sa i pe p mânt îi tortureaz într-o mare m sur . Dac îi iubim cu adev rat, s nu-i
mai supunem la asemenea torturi, s ne st pânim, pe cât posibil, lacrimile care îi ard i s -i ajut m
în drumul lor ^ceresc prin undele vibratorii ale rug ciunilor noastre, care le sosesc ca o briz
binef c toare. în loc de morminte costisitoare - i în definitiv, pieritoare - mai bine s se fac
milostenie în numele celui plecat, u urând mizeria unui b trân, s r cia unei mame v duve sau
ajutând un copil orfan, lipsit de dragoste i de necesarul material. Duhul ia cuno tin de gândurile
noasti'e îndreptate c tre el i se coboar ca fulgerul pe fiml dragostei pentru a asista la rug ciunea
noastr în l at c tre Cel Atotputernic pentru u urarea sufletului s u. Undele vibra iilor de rug ciune
îi dau puteri s - i desprind de pe perispirit impurit ile eterice contractate în via a sa p mânteasc .
Eliberat de impurit i, vibra iile perispiritului s u iau un ritm mai rapid, duhul putându-se în l a la
un nivel mai înalt, pân în sfera unde va întâlni un eter ale c rui vibra ii corespund cu ale perispiritului
s u. A adar rug ciunile celor de jos ajut mult celor de sus, dup cum i rug ciunile celor de sus
ajut celor de jos, în mersul vie ii lor terestre.
Oamenii care au tr it modest, silindu-se s fac binele, cu vorba i cu fapta, pe cât le-a fost
posibil, care n-au uitat pe Cel de unde au purces cândva i au între inut prin rag leg tura mental
cu El, implorându-L pentru cei bolnavi i suferinzi, pentru cei liberi i întrupa i, în momentul
destrup rii se vor dep rta imediat de cadavrul lor, nedorind s asiste la înhumarea trupului lor.
Aceste duhuri vor trece repede prin perioada de somn, i la de teptare vor fi perfect con tiente de
starea i locul în care se afl . Ele vor str bate ca un balon toate sferele inferioare ale P mântului,
în l ându-se f r oprire pân în sfera corespunz toare propriilor merite spirituale. Da; dar asemenea
spirite sunt rare, ele apar in lumii anonime, în general pu in instruite, dar cu o inim de aur, fiind
înzestrate cu sentimente altruiste, ajutând cu ce pot i devotându-se pentru mângâierea aproapelui
lor în suferin . Asemenea duhuri î i duc în spa iu o existen a de mul umire deplin , de cea mai
mare fericire pe care o poate oferi în prezent planeta noastr . îns i aceast fericire are un sfâr it,
duhul fiind trimis jos, la o nou lec ie, o nou misiune, o nou întrupare.
76 Din tainele vie ii i ale universului ~ Prima carte

Dac nu exist fericire perpetu , nu exist nici suferin ve nic . într-adev r, cel mai r u
criminal, monstrul cel mai întunecat pe care l-a avut umanitatea, va pl ti prin groaznice suferin e
- pe planeta noastr , ori va fi trimis spre expiere pe o alt planet , unde va fi supus unei existen e
echivalente cu iadul biblic. Dar dup o vreme, fie ea i veacuri, tortura lui va lua sfâr it. R ul
produs de el se va anihila prin îns i suferin a sa; treptat i se va lumina con tiin a i va lic ri în
el dorin a de a repara tot r ul produs celor cu care a venit în contact, pe când tr ia pe p mânt. Un
asemenea specimen a fost Torquemada, capul inchizi iei din Spania, care a stat în întuneric i frig
trei sute de ani; un exemplar i mai groaznic a fost i este Nero, împ ratul roman care a ucis zeci
de mii de cre tini în arenele romane, fiind arunca i fiarelor s lbatice, ori un i cu p cur i ar i ca
adev rate tor e vii, luminând parcurile, în timpul nop ii. Nero sufer de arunci pân în prezent în
inelul fluidic al lui Saturn.
Prin urmare, cel care i-a des vâr it cu fidelitate destinul, programul vie ii sale p mânte ti, când
va trece în lumea celor t cu i i invizibili, va resim i o u urare, o fericire, sentimentul libert ii, ca
i când ar fi ie it dintr-o temni care îi m rginise mi c rile i puterea de în elegere. Sosit în spa iu,
toate sim urile lui — v zul, auzul, sim irea - sunt însutite. Acum se mi c precum fulgerul, vede
pân în z rile dep rtate ale abisurilor cere ti, aude din spa iu pân la suprafa a p mântului, realizeaz
fluidic tot ce mintea lui poate concepe. Pe scurt - o via sublim , plin de farmec, având un câmp
infinit de ac iune. Cu drept cuvânt se poate spune c a trecut din moarte la via .
Noi îi consider m mor i pe cei pleca i dintre noi, i îi plângem. Mai mor i suntem noi, pentru
c toate facult ile noastre sunt m rginite de trupul nostru. Ei sunt cei vii, pentru c au revenit la
via a adev rat , la forma de via care e ve nic i umple tot universul.

Ocupa ia duhului în spa iu

Creatorul ini ial - care a f cut tot ce exist în cosmos - gânde te i lucreaz în ve nicie. El
e îns i legea activit ii, El nu se odihne te niciodat , El a creat, creeaz i va crea în ve nicie. Toate
fiin ele n scute din El i prin voin a Lui, vor fi deci supuse acestei legi, adic s lucreze continuu.
Aceast lege este aplicabil i materiilor, de toate gradele evolutive - de la eterul primordial
i pân la mineralul ce constituie planetele. Materiile sunt într-o continu evolu ie, într-o continu
vibra ie, a c rei frecven cre tere mereu. A adar nu exist pasivitate nici chiar la piatr , sau stânca
muntelui - pe care o bate vântul, ploaia, gerul, soarele etc. - i ea este într-o continu vibra ie,
prefacere chimic i mecanic . Totul este în activitate.
Omul trupesc nu cunoa te legile eterne ale Creatorului, dar Tat l ceresc i-a pus în via necesit i,
condi ii, care îl silesc s lucreze, s fie într-o ve nic activitate. Ac iunea, gândirea, determin
scânteia din om s fie atent , s vad , s în eleag , s prevad i s înve e.
Pentru ca duhul s câ tige experien , omul trebuie s munceasc . Munca de orice fel are ca
urmare perfec ionarea, avansarea spiritului. Cum din fire omul - din cauza lutului care tinde s
redevin la starea sa de activitate lent - are tendin a s trând veasc , s tânjeasc i de s-ar putea
s -i vin totul de-a gata, Divinitatea i-a creat necesit i pe care el trebuie s le satisfac , c ci altfel
ar pieri. Trupul trebuie hr nit, deci procurarea hranei este prima lui preocupare; de diminea a pân
seara, trebuie s aib în vedere satisfacerea foamei i a setei. Dar procurarea hranei solicit munc ,
alerg tur , b taie de cap. în afara satisfacerii acestor necesit i, trupul trebuie ferit de intemperii i
frig. Atunci - goana pentru haine, dar acestea se procur direct sau indirect, prin bani, ob inu i tot
prin munc . în fine, vremea rea, ap rarea contra atacului animalelor s lbatice, aspira ia unui confort
a dictat omului dorin a construirii unui cuib, bordei sau cas . Dar ob inerea materialului de construc ie
i construirea casei cer iar i munc sau echivalentul acesteia - banul.
A adar, pentru satisfacerea strictelor lui necesit i vitale, omului îi trebuie cas , hran ,
îmbr c minte, pe care nu i le poate însu i decât muncind din greu, din tinere e pân la adânci
b trâne i. Toate acestea au fost orânduite de în elepciunea Tat lui ceresc, pentru c munca este
rug ciune, coal i scara pe care se înal puterea de în elegere a spiritului, ca s vad cât mai
departe i s în eleag frumuse ea i adâncimea în elepciunii Celui etern. Munca are ca scop iluminarea
duhului, transformarea spiritului dintr-o scânteie abia pâlpâind într-o lumin creatoare de lumi i
fiin e, pentru a deveni cândva un auxiliar al Tat lui ceresc.
Dup ce i-a dezbr cat haina de lut, duhul se înal ca un fluture în spa iu, unde î i petrece
mult vreme via a real , permanent , via a de duh spa ial. Aici, dup o perioad de odihn , de
reculegere, reintr în hor , pentru a munci la opera Tat lui ceresc.
Judecata, via a i ocupa ia duhului //

Se spune des: „Ce e pe p mânt este ca în Cer"1, ceea ce corespunde unei realit i. într-adev r,
omenirea este mânat azi, în cursul activit ii sale, într-o continu fr mântare, din' ce în ce mai
intens i mai înalt . Dar munca este deosebit de variat , fiecare îndeplinind o activitate diferit ,
iar drama vie ii se joac mereu, duhul specializându-se din ce în ce mai mult, i în acela i timp
perfec ionându- i vechile ocupa ii. Aceea i activitate intens i fr mântare o întâlnim i în Cer, în
spa iile din jurul corpurilor cere ti. V zduhurile sunt pline de o infinitate de duhuri, care - ca i
albinele unui stup - sunt într-o continu activitate, fiecare f când un anumit lucru. A adar specializare
exist i în Cer ca i pe p mânt. De fapt, specializ rile din Cer au adus, rând pe rând, pe cele de
pe p mânt. In Cer se gânde te, se studiaz , se perfec ioneaz o ocupa ie oarecare, i apoi prin
reîntruparea duhului este aplicat i în lumea materiei fizice.
M voi str dui s v descriu fugitiv câteva din ocupa iile exercitate de lumea spa ial .
Una din ocupa iile de c petenie ale lumii spa iale este studierea mediului unde plutesc i tr iesc,
într-adev r, toate duhurile sunt împinse de necesitatea de a studia eterul în care se mi c , cu care
se hr nesc i construiesc ceea ce priceperea i sfera lor de cuno tin e le permit.
Evident, aceast preocupare nu poate s apar in decât spiritelor cu o evolu ie mai avansat .
Este vorba de studierea fenomenelor fizice - cu legile lor, i de studierea fenomenelor chimice -
cu multiplele lor combina ii; cu alte cuvinte, cunoa terea legilor fizice i chimice ale mediului eteric
ce umple spa iile i în special spa iul planetei noastre.
Dup cum am mai spus, în lumea spa iilor cere ti totul se petrece ca i pe p mânt. Milioane,
sute de milioane de oameni trupe ti respir aer, consum hran , dar habar n-au ce compozi ie are
aerul sau hrana consumat , nu cunosc ce fenomene intime se petrec cu aerai i alimentul introdus
în trupul lor. Simt doar c e nevoie s respire i s m nânce, în rest, procesele prin care se
transform aceste substan e nu le cunosc i, de fapt, nici nu-i intereseaz .
Situa ia este asem n toare i în spa iu, în lumea spiritelor. Majoritatea duhurilor au cuno tin e
sumare despre seria nesfâr it a fluidelor i legilor care prezideaz la combinarea i desfacerea lor.
Numai o minoritate se dedic - la fel ca pe p mânt - cercet rii proceselor de combinare a fluidelor,
studierii analizelor i sintezelor la care pot fi supuse i cunoa terii legilor fizice i chimice care
guverneaz fluidele. Aceste duhuri, fizicienii i chimi tii cere ti, cerceteaz dispunerea fluidelor în
jurul p mântului, calit ile, vibra iile i curen ii lor. Studiaz efectele fluidelor - favorabile sau
nefavorabile - asupra anumitor existen e sau crea ii. Rezultatele muncii lor sunt apoi comunicate
mental duhurilor cu alte îndeletniciri.
în afar de duhurile savante în chimie i fizic , unii savan i studiaz corpul duhului i bolile
la care este expus. Oricât de ciudat ar p rea aceast afirma ie, ea corespunde totu i unei realit i.
Duhul are un corp material, dar foarte subtil, diafan, eteric. Acest corp are o anumit anatomie,
organizare, compozi ie i fiziologie, un mod de func ionare, deci este supus diferitelor influen e i
expus tulbur rilor func ionale i maladiilor. Aceste cauze, influen e sunt studiate, cercetate, i se
caut prevenirea lor, sau vindecarea efectelor lor.
Pe lâng studiul anatomiei i fiziologiei duhului, medicii spa iali, fac studii asupra raportului
dintre corpul spiritual i corpul fizic al omului trupesc. De i î i duc existen a în spa iu, entit ile
spirituale studiaz anatomia i fiziologia trapului, pentru a diagnostica i vindeca anumite boli.
Spiritele medici sunt preocupate de cunoa terea din ce în ce mai complet a corpului uman i a
bolilor la care este supus, pentru c au interesul ca atunci când vor veni pe p mânt, întrupându-se,
s pun în practic studiile lor — f cute în spa iu — referitoare la diferitele opera ii i tratamente ale
corpului uman, dezvoltând astfel cuno tin ele omenirii.
Când în urma studiilor, medicii cere ti au ajuns la rezultate noi, când s-au des vâr it într-o
anumit ramur medical , primesc misiuni de pus în practic jos pe p mânt, vizitând bolnavi, mai
ales în spitale i clinici, lucrând direct cu instrumentul lor -fluidul, i cu metodele lor proprii,
pentru vindecarea bolnavilor care nu sunt înc destina i s plece din lumea trupeasc . Alteori
sugereaz medicilor p mântului, luminându-le duhul, s descopere boala real a pacientului, sau îi
îndrum cum s intervin în opera ia chirurgical .
Multe descoperiri, tratamente, i perfec ion ri realizate pe p mânt, în materie de procedee
operatorii, se datoresc sugestiilor i influen elor duhurilor medicale, care au aflat în spa iu o nou
metod de a realiza o opera ie, pentru vindecarea unor boli incurabile pân atunci.
Chimia i fizica stau la baza existen ei lumilor. Anatomia i fiziologia sunt pârghia existen ei
duhului, dar în afar de aceste temeiuri ale existen elor materiale i spirituale, în lumea spa iilor se

1
„Precum în Cer, a a i pe p mânt". în Tabula Smaragdina, Hermes Trismegistos afirm : „Ceea ce e jos este ca i ceea ce e
sus".
78 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

exercit toate preocup rile p mânte ti. Tot ce exist pe p mânt a fost ini ial realizat fluidic, în
spa iu, i apoi creat pe p mânt, cu materia fizic a p mântului.
Medicina, chimia i fizica stau la baza cuno tin elor savan ilor care fac destruparea sau întruparea
spiritului uman. Anumite entit i - perfect cunosc toare ale fluidelor, a compozi iei i combina iilor
lor - sunt desemnate s asiste spiritele întrupate în momentul eliber rii lor din lutul unde au tr it,
înlesnind desprinderea fluidelor corpului lor perispiritual de corpul fizic.
Se tie c spiritul este într-o leg tur intim cu c m ile sau înveli urile sale. Aceea i puternic
coeziune exist între aceste înveli uri i trup. Corpul planetar este unit cu corpul vital, a c rui
firi oare eterice p trund printre esuturile i celulele trupului, legându-se cu protoplasma fiec rei
celule. Dup cum trunchiul unui copac se ramific în ramuri din ce în ce mai fine, pân la cele din
urm ramuri care poart o frunz , tot astfel corpul vital i planetar se ramific formând scheletul
eteric al esuturilor trupului, termina iile lor având câte un fir înfipt în centrul celulei. înveli urile
fluidice planetare i vitale sunt legate între ele printr-o es tur intim , dar sunt legate i cu celulele
trupului, i cu perispiritul, care la rândul s u este legat cu scânteia divin sau spiritul, toate aceste
corpuri formând împreun un tot unitar numit om. La momentul hot rât - moartea trupeasc -
aceast leg tur strâns i intim trebuie rupt . Duhul, pe cale de plecare, cade într-un fel de vis,
de sl biciune, de incon tien . El este incapabil sa desprind miliardele de fire care leag corpul
planetar de celulele corpului fizic.
Având în vedere c omul nu poate executa aceast opera ie asupra lui însu i, Cerul - din
experien a miliardelor de veacuri - a prev zut ajutorul unor entit i speciale, numite medici cere ti
sau destrup tori, care cu experien a lor, cu for ele de care dispun corpurile lor fluidice, desfac rând
pe rând toate firele eterice care vivific celulele trupului. Aceast opera ie se face subtil i treptat,
cu mult înainte de ziua ultimului suspin. Pe m sura ruperii acestor fire, trupul sl be te, puterile
vitale se reduc i omul se tope te pe picioare. Concomitent cu aceast desfacere, perispiritul duhului
p r se te corpul fizic. A adar, procesul mor ii nu se m rgine te la cele câteva ore de agonie, ci el
poate începe cu zile, s pt mâni i chiar cu luni înainte. Chiar dac ochii au devenit sticlo i, trupul
s-a r cit i în epenit, procesul mor ii continu înc mult vreme. Spiritul i-a p r sit corpul fizic,
i totu i via a acestuia, a celulelor ce-1^ compun, dureaz înc mult vreme, chiar dup ce a fost
p r sit de st pânul sau cârmaciul s u. într-adev r, fiecare celul este activat în func iile sale de
c tre corpul vital, dar cu ocazia mor ii, duhul se desparte de corpul s u vital. La rândul s u, corpul
vital, gra ie educa iei de o via întreag i a memoriei sale — asigurat de iner ia micilor viet i,
corpuri ultramicroscopice, din care este alc tuit - continu s pompeze din mediul înconjur tor
eterni vital cu care hr ne te protoplasma celulei. Astfel se explic cre terea în continuare a p rului,
a unghiilor i mi carea miceliilor din protoplasma.
S nu pierdem din vedere c , în definitiv, alimentele cu care se hr ne te orice om sunt esuturi
formate din celule, acestea la rândul lor sunt alc tuite din molecule, formate din atomi, iar atomii
au provenit din organizarea protonilor i electronilor, care sunt particule eterice. Materia fizic
solid , lichid sau gazoas este eter condensat, energie condensat . A adar a te hr ni eteric este tot
una cu a te hr ni cu un aliment solid sau lichid - format din totalitatea unitar a particulelor eterice
- care în intimitatea trupului se desface în p r ile lui componente. S nu uit m c i entit ile
spirituale se hr nesc, î i repar corpul, perispiritul, cu eter corespunz tor din spa iu.
Prin urmare - în Cer, unele entit i spirituale au rolul de asisten i la c p tâiul omului trupesc,
pentru a-1 ajuta, prin tiin a lor, s p r seasc lutul în care a fost ani de zile întrupat. Cum oameni
trupe ti sunt cu miliardele i cum ei mor pe rând, se în elege c Cerurile sunt pline de ace ti
speciali ti, care se des vâr esc pe m sura exerci iului misiunii lor, asemenea medicilor tere tri.
Dac exist medici destrup tori, care execut eliberarea entit ii spirituale din carapacea sa
carnal , înseamn c exist i medici întrup tori, care în func ie de gradul evolutiv al entit ii ce
coboar în lutul vie ii terestre, îl asist , mai mult sau mai pu in, în procesul de întrupare.
Când unui duh i-a sosit timpul s p r seasc nivelele sferelor sale fluidice i s coboare la
întrupare, el cade treptat într-o somnolen . Aceast stare este provocat de anumite duhuri superioare,
pe care duhul candidat la întrupare nu le vede, fiind mai evoluate decât el, i deci au un corp mai
subtil, format din fluide mai fine. Legea cereasc suna astfel: Duhul inferior nu vede niciodat pe
cel superior. Duhul superior îl magnetizeaz , îl adoarme întrucâtva, pentru a-i suprima o parte din
con tiin i voin . în aceast stare duhul are o con tiin vag , aude i vede într-o oarecare m sur ,
dar n-are claritate în în elegerea fenomenelor ce au loc în jurul s u. în condi iile acestea duhul nu
este capabil s lucreze - în plenitudinea con tiin ei i a tiin ei sale - la construirea viitorului s u
trup. De aceea - în func ie de gradul celui care se întrupeaz - Cerul desemneaz unul sau mai
mul i medici întrup tori, care în deplin tatea con tiin ei i a tiin ei posedate, execut opera lor în
p r ile hot râtoare ale trupului, potrivit cu destinul noului întrupat.
Judecata, via a i ocupa ia duhului jg

Oricât de hot rât i de tare ar fi un duh pe voin a sa, dac trebuie s - i fac un trup netrebnic,
în vederea împlinirii unui destin mizerabil, îi vine greu s - i construiasc un trap urât, coco at, un
sistem nervos central idiot sau alte organe mizerabil alc tuite. Din acest motiv Divinitatea a orânduit
ca al ii s conlucreze la orânduirea celulelor, la formarea esuturilor i aglomerarea lor în organe.
întruparea este o oper mai complex i mai dificil decât destruparea, i numai tiin a savan ilor
medici întrup tori poate preg ti casa, temni a în care bietul duh se va coborî pentru împlinirea
destinului s u. La timpul s u, vom vedea ce oper complex execut ace ti mae tri întrup tori de
duhuri umane.
Cu aceast ocazie trebuie amintit i întruparea duhului vegetal i animal. Când împrejur rile
au devenit imposibile vie ii plantei, sau când ciclul vie ii sale s-a terminat, la destruparea sa asist
i ajut anumite duhuri umane. Duhul vegetal îns nu are o edere de lung durat în spa iu, el fiind
curând atras într-un nou ciclu de via , într-o nou s mân , pe cale de dezvoltare într-un embrion,
sau pui de plant . La fel se întâmpl i cu animalul, care - asemenea plantei i omului - este asistat
în momentul mor ii sale de un duh uman, specializat în acest scop. De asemenea, dup fecundarea
femelei, apare duhul uman, care sub ocrotirea i preg tirea necesar , înlesne te întruparea duhului
animal în pântecele femelei speciei sale.

Seria speciali tilor cere ti este nesfâr it , ca i a celor p mânte ti. Iat un fapt ne tiut nici chiar
de slujitorii bisericii cre tine. în altarul fiec rei biserici se afl ase entit i spirituale albe - trei la
dreapta i trei la stânga mesei sfinte - având for e opuse i ac ionând în sens contrar. în momentul
când preotul îngenuncheaz i invoc harul divin, pentru sfin irea vinului i anaforei din potir, se
roag i cele dou categorii de for e treimice, atr gând din spa iu, din marele curent cosmic ce
înconjoar planeta noastr , un fir fluidic, o raz pe care o dirijeaz c tre potir, unde se combin
profund cu vinul i anafora, dându-le din acest moment însu iri divine. Cuminec tura va fi acum
o hran sfânt pentru sufletul curat i smerit, ori un foc distrug tor pentru cel mândru i impur, care,
prin via a sa p c toas i trupul s u pâng rit, a îndr znit s se ating de aceast raz divin , trup
din trupul Tat lui, Fiului i Sfântului Duh.
Tot în leg tur cu l ca ul de în l are al gândului i sentimentului c tre Cel Atotputernic, v fac
cunoscut c , o dat cu tâmosirea unei biserici, se desemneaz din spa iu un duh alb, din ceata
preo ilor i c lug rilor cere ti, care va avea sub protec ia sa-acel l ca , închinat unui martir, cuvios
sau sfânt.
Nu doresc s extind prea mult aceast parantez , dar se cere pomenit urm torul fapt. în fiecare
duminic sau s rb toare religioas , în afara preotului terestru al sfântului l ca , mai oficiaz i un
duh superior, inând locul duhului ce are sub patronare acel l ca . Când preotul oficiaz jos printre
oameni trupe ti, preotul ceresc oficiaz în spa iul bisericii, asistat de duhuri umane i acompaniat
de coral spa ial.

în primele 40 de zile dup destrupare, duhul v zând durerea celor dragi pe care i-a l sat pe
p mânt, coboar lâng ei i îi înconjoar cu fluidele sale, pentru a-i lini ti i restabili oarecum
armonia fluidic a vibra iilor eterice ale corpurilor acestora. Noaptea, în timp ce dorm trupurile
celor dragi, se întâlnesc - duh cu duh - i îi face aten i s nu mai plâng , s nu mai fie dispera i,
pentru c el tr ie te. La de teptare, întrupatul uit de întâlnirea i dialogul avut în decursul nop ii
cu cel drag plecat din sfera fizic . Alteori, spiritul destrupat creeaz decoruri fluidice i ia forma
uman , asem n toare formei din ultima sa via terestr . Cele dou duhuri, cel întrupat - al c rui
trap doarme - i cel destrupat se întâlnesc în acest decor artificial, vorbesc i î i deap n amintirile
comune. Uneori impresia decorului, forma chipului i dialogul se imprim atât de puternic în
spiritul omului trupesc, iar de aici pe cortexul s u, încât la de teptare î i aminte te de cel drag care
a p r sit lumea terestr .
Dup trecerea acestei perioade - acordat spiritului destrupat pentru a-i lini ti pe iubi ii s i
îndurera i, ei se ridic în spa iu, pentru a i se încredin a o anumit misiune sau ocupa ie. Totu i, din
când în când, el va reveni, vizitând pe cei dragi, dându-le câte un vis, dar î i va vizita i mormântul,
locul unde a fost depus ve mântul s u de p mânt. Timp de apte ani, duhul inferior coboar mereu
la suprafa a p mântului, i privind prin stratul de p mânt de deasupra cadavrului, vede ca prin geam
starea de descompunere în care se g se te adoratul s u trup. El poate intra cu u urin în mormânt,
pentru a examina mai de aproape destr marea vehicolului s u omenesc. Toate aceste vizite i
50 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

analize au scopul de a i se face o educa ie, de a i se întip ri adânc în spirit c el nu a fost trupul,
ci trapul i-a fost dat ca un instrument în lumea fizic , un înveli i un vehicol prin care a înv at,
a lucrat i s-a deplasat.
Aceste vizite sunt determinate de dou cauze:
1. faptul c între duh i fostul s u trup exist înc o puternic atrac ie magnetic , provocat de
eterul mineral ata at de materia carnal sau mineral a trapului, eter care exercit o atrac ie irezistibil
spre locul unde a fost depus trupul;
2. influen a exercitat de entitatea spiritual investit cu rolul de ghid asupra pupilului s u,
duhul inferior fiind luat, vrând-nevrând, de ghidul s u i dus la cimitir, ca s vad cum organele,
esuturile i celulele fostului s u trap - dezvoltat în decursul vie ii sale trupe ti din alimente animale
sau vegetale, crescute din materia p mântului - trec printr-un proces de descompunere, prefacându-se
în p mânt.
Cu aceast ocazie reamintesc c în general majoritatea oamenilor stau în primele zile în jurai
cadavrului lor, v d i aud toate preg tirile pentru înmormântarea fostului lor trup i iau cuno tin
de bucuria mo tenitorilor i de sinceritatea celor ce cu adev rat i-au iubit. Aceste duhuri asist la
prohodul preo ilor, urm resc carul mortuar i privesc scena înhum rii trapului lor. Citesc în inimile
prietenilor i rudelor, sinceritatea sau ipocrizia, cunoscând acum, la ceasul cel mare, sentimentele
cele mai adânci ale celor din mediul unde au tr it. Om pe om se poate în ela, dar om pe duh
niciodat , pentru c el vede, aude i simte gândurile i sentimentele oric rui om cu care vine în
contact, citindu-le ca într-o carte deschis .

Dup ce s-a destrupat i a devenit liber, dispunând de posibilitatea de a se mi ca la viteze mari

prin spa iu, în momentele libere i cu acordul superiorilor s i, duhul porne te în c l torii de studii
terestre. Cât a fost om trupesc, timpul - dar mai ales mijloacele materiale - nu i-au permis s
c l toreasc . Acum nu mai are nevoie de bani, vize, pa aport, vapor sau hotel. Este suficient s vrea,
s se gândeasc la locul dorit i se îndreapt spre el ca un glon . C l torind, prive te câmpiile,
dealurile, mun ii, satele i ora ele. Se plimb pe str zile ora elor, viziteaz muzee, institu ii culturale,
localuri de distrac ie, asist la spectacole de teatru, conferin e i astfel î i face educa ia sufletului,
v zând, cunoscând i în elegând i alte culturi, alte forme de via uman , decât cea cunoscut în
mediul s u natal. Uneori viziteaz laboratoare i asist la experien ele savan ilor. în fine, viziteaz
marile biblioteci unde zile i ani la rând urm re te anumite c r i i subiecte, citindu-le pagin cu
pagin , cartea r mânând nedeschis în raft.
în afar de publicul trupesc ce umple s lile ateneelor, amfiteatrele conferin elor literare sau
tiin ifice, se mai afl în atmosfera s lii sute i mii de auditori nev zu i, duhuri, care asemenea
întrapa ilor, sorb cu nesa cele revelate, expuse sau interpretate cu aceast ocazie. A adar omul duh
î i urmeaz cultura i în spa iu, asistând uneori la cursurile i conferin ele terestre.
Adesea duhul c l tore te prin alte ri, ca s -i viziteze pe cei dragi, din via a precedent sau din
via a actual , desp r i i prin actul mor ii sau al întrup rii. Asemenea vizite fac i duhurile întrupate,
în timpul nop ii, când l sându- i trupul dormind, se duc prin dep rt ri, unde, viziteaz pe cei dragi
i discut cu ei ca de la duh la duh.
Leg turile contractate într-o via anterioar sunt reînnodate în alto^vie i, iar pe m sur ce trece
vremea i num rul lor se înmul e te, cu atât ele devin mai puternice. In asemenea condi ii, duhul
din Cer viziteaz , urm re te i ajut pe cel iubit, care î i desf oar via a pe p mânt; de asemenea
duhul întrupat, noaptea când trapul i se odihne te, se ridic în spa iu i î i cheam iubitul spa ial
- dac nu are posibilitatea s se duc pân la el. Iubirea face minuni i evolu ia este mult înlesnit
de ajutorul reciproc al celor care s-au iubit cu înfocare.

Orice lucrare omeneasc este urm rit de aproape i de un duh spa ial. Iat un artist picteaz
un tablou sau un sculptor se str duie te s realizeze o lucrare artistic . Opera la care lucreaz nu
este numai a lui, c ci în jurai s u se afl unul sau mai multe duhuri, care îl inspir . Sugestiile curg
i spiritul întrupat realizeaz frumoase opere de art , fiind convins c propriul s u duh i-a dictat s
fac a a. Realitatea este c la aceast oper au contribuit dou entit i spirituale, una întrupat i
alta liber .
De multe ori, mediumii clarv z tori v d la repeti iile teatrale cum un spirit, fost mare artist,
insufl prietenului, colegului s u trupesc, modul de interpretare, o atitudine, anumite gesturi i a a
Judecata, via a fi ocupa ia duhului gl

mai departe. Când vor exista mai mul i clarv z tori, umanitatea trupeasc va afla i va în elege cât
de intim este legat lumea de jos cu cea de sus, lumea trupeasc cu cea spiritual . Este firesc s
fie a a, pentru c traiul uneia e continuarea celeilalte, cei de jos fiind întruparea celor de sus, iar
cei de sus fiind duhurile eliberate din temni a materiei fizice.

Printre numeroasele ocupa ii i specializ ri cere ti ob inute de marile lumini, duhurile albe, prin
rangul la care au ajuns, li se impune i trecerea prin coala crea iei, pentru a- i însu i tiin a cre rii
formelor de diferite vie uitoare: minerale, vegetale i animale. Iar cei mai evolua i ai lumii spirituale
albejnva i crearea trupurilor umane.
în zonele superioare ale P mântului i în special în jurul Lunii, duhurile angelice arat entit ilor
spirituale albe cum se poate face dintr-un fluid o piatr , un mineral oarecare. Bineîn eles, când este
vorba ca acest corp fluidic s fie tradus chiar într-un mineral p mântesc, coboar spre suprafa a
p mântului, unde g sesc fluidul cel mai concentrat, cu ajutorul c ruia fac forma cristalin sau
amorf a acelui mineral.
îngeri de un grad superior arat duhurilor-elevi i îi pun s execute corpurile diferitelor plante.
In anumite timpuri i locuri de pe p mânt - în fa a unui num r restrâns de oameni ale i, g si i
vrednici s asiste Ia aceste experien e - duhurile angelice sau elevii lor fac în edin ele de materializare
o plant terestr , care imediat dup terminarea experien ei trebuie dematerializat în fluidul din care
a fost alc tuit . De aceast experien profit mii de duhuri albe, care au asistat nev zute la aceste
înalte studii de crea ie.
O alt categorie de îngeri arat celor ajun i la o anumit treapt evolutiv , cum se procedeaz
- prin concentrarea fluidelor - la crearea unui animal. Asisten ii v d, înva i apoi creeaz i ei
un trup animal, prin concentrarea fluidelor. în unele ocazii, foarte rare, în cercurile înalte de revela ie
au fost realizate materializ ri de animale, bineîn eles cu scop pur demonstrativ i instructiv. în
aceste laboratoare spirituale, duhurile albe au realizat din fluidele avute la dispozi ie — luate din
spa iu, de la medium i de la asisten i - o form , un tipar în care a fost introdus un duh de animal.
în fine, duhurile de pe ultimele trepte ale evolu iei terestre sunt instruite, la un moment dat, de
modul cum se alc tuie te un trup uman. Materializ ri umane, aidoma unui om viu, se fac pe p mânt
în cercurile de revela ie, unde omul trupesc comunic cu Cerul, cu mari Lumini cere ti care se
reveleaz , coborând Iubirea i Adev rul pe p mânt. Este opera cea mai grandioas la care poate fi
martor un om, i anume s asiste la crearea unui trap de om, animat de un duh uman, cunoscut sau
necunoscut în acel cerc. Asemenea demonstra ii sunt prezentate numai oamenilor care i-au însu it
teoria i trebuie s pun în practic cele înv ate de la profesorii lor îngeri.
Cum duhurile creatoare sunt rare i cum cei care merit s asiste la asemenea manifest ri sunt
i ei pu ini, se în elege de ce mediumii de materializ ri sunt atât de rari.

Via a duhului în eternitate este o coal . El trebuie s înve e despre tot ce a creat Fiin a
suprem , Tat l ceresc — binecuvântat fie Numele S u.
Cosmosul este cutreierat de gânduri-ordine, plecate de la Unicul Creator, al tuturor creatorilor
i de la marii Creatori, din Sfera-Laborator. Aceste ordine br zdeaz fluidul care umple universurile
i sunt recep ionate de entit i spirituale în l ate la rangul de Fii divini, singurii capabili de a le
în elege. Fiii divini sau Guvernatorii sistemelor planetare dup ce descifreaz i prelucreaz aceste
ordine sosite din Sfera-Laborator le transmit guvernatorilor sau îngerilor planetari. Prea pu ine
duhuri umane aud sau descifreaz aceste ordine.
Prin urmare distingem trei categorii de unde-gânduri: fiulare, angelice i umane.
Asemenea unde-gânduri mai pot porni de la înger la înger, în jurul P mântului. Undele-gânduri
angelice pot pleca de la îngerii solari la îngerii planetari, cu diferite ordine, pentru a se face pe
"p mânt anumite ac iuni. Undele-gânduri pot pomi de la un Fiu divin sau Guvernator solar c tre un
alt Fiu divin.
A adar, spa iile intersiderale sunt pline de o re ea de unde-gânduri, care trec în toate direc iile,
fiind auzite sau recep ionate numai de c tre cei c rora le sunt destinate.
Undele emise de posturile de radio reprezint în mic ceea ce se petrece, în mare, în câmpul
infinit al universului nostru.
Luna este coala unde îngerii P mântului instruiesc duhurile albe despre undele-gânduri i fac
experien ele necesare pentru înv area acestui capitol din marea Carte a Tat lui divin.
82 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

coala crea iei Tat lui nostru este f r sfâr it ca i opera Lui. Duhurile avansate trebuie s
înve e legile principale ce domnesc în lumile create de Tat l ceresc. Ele sunt chemate, în primul
rând, s înve e legea legilor - Iubirea, sub toate formele ei, aplicat la fluid, particul eteric , atom,
molecul , protoplasma, celul , esut, organ, organism, planet , soare, univers, la întregul cosmos.
Duhurile trebuie s - i însu easc toate formele sub care se prezint legea evolu iei în regnul mineral,
vegetal, animal, uman, angelic i Creator divin; trebuie s înve e regulile, durata, etapele i toate
aspectele acestei ve nice transform ri, a evolu iei, care poart totul, în ve nicie, tot mai sus, spre
des vâr ire. Preocuparea cea mai însemnat dintre toate este tiin a vie ii, tiin a operei Tat lui divin
- binecuvântat fie Numele S u.
Copilul-om ajuns la vârsta de 7 ani este capabil s în eleag multe lucruri i memoria sa re ine
multe înv turi. Ani de zile, fiin a lui se str duie te s afle despre trecutul i prezentul a tot ce-1
înconjoar . La 14 ani, în elegerea lui cuprinde un orizont destul de vast, iar la 21 de ani - de trei
ori apte — se afl în deplin tatea judec ii. Puterile sale suflete ti sunt acum atât de înalte, încât
poate analiza evenimentele i fenomenele din jurul s u. Prin ra ionamente, doar din câteva premise,
el poate scoate la iveal adev ruri abstracte. De acum a pornit pe drumul unei cariere, asigurându- i
oarecum existen a trupeasc . î i încheag o familie i începe adev rata sa oper omeneasc . De
acum începe s - i depene firul destinului, înv ând via a sub toate aspectele ei, cu toate bucuriile
i am r ciunile ei.
De la na tere i pân în mormânt via a este o continu coal . Scopul reîntrup rii este înv area
i iar înv area. Ne na tem pentru a veni la coala materiei celei mai dense, pentru a cunoa te,
pentru a înv a tot ce se refer la ea, ca fenomene, ca via i legi.
Tat l a statornicit ca aceast coal - teoretic i practic - s fie continuat i în spa iu. Ea
va fi urmat , pe rând, pe toate categoriile de planete, pe toate rangurile de sori, în toate cele patru
universuri, i mai departe - în toat crea ia n scut în Sfera central sau Laboratorul divin. Putem
spune c coala nu are sfâr it, c ci Tat l mereu creeaz alte forme de materii i fiin e, stabile te legi
noi. Via a fiind ve nic , i înv area este ve nic .
Prin urmare, dup o perioad de recuperare, duhurile planetei noastre sunt adunate din timp în
timp, în anumite locuri, unde li se predau cursuri sau conferin e în leg tur cu diferite subiecte,
potrivit gradului lor evolutiv. Conferen iarul este totdeauna o entitate din lumea alb . îngerii planetei
noastre in la rândul lor conferin e duhurilor albe, f când dest inuiri asupra tainelor cere ti, ini ial
despre cele privitoare la P mânt, apoi despre cele referitoare la sistemul nostru solar, i, în fine,
despre tainele legate de cosmos i infinit.
Nu m pot opri f r s eviden iez misiunea1 acordat unor entit i spirituale - de a lua leg tura
cu lumea terestr . Sfânta Treime a P mântului, cu aprobarea Forului solar, desemneaz în anumite
perioade i în anumite puncte ale planetei, entit i spirituale, duhuri albe, din ceata preo ilor, c lug rilor
i arhiereilor cere ti, pentru a prezida, sf tui i conduce cercurile de revela ie de pe suprafa a
globului. în toate veacurile, Cerul, conducerea spiritual i material a P mântului a c utat s
stabileasc câteva faruri, de unde s radieze lumina nemuririi spiritului i a cuno tin elor privitoare
la natura v zut i nev zut . Din aceste cercuri de revela ie se r spândesc cuno tin ele i astfel se
d prilej omenirii s ia contact i sa mediteze asupra ideilor care au fr mântat-o din ve nicie, aici
sau pe alte planete. Ele vor constitui tradi ia, legenda, tiin a ini iatic , anonim despre via , îngeri,
Creatori, Divinitate.
Tot Forul solar suprem permite, în anumite cercuri, ca mari Lumini — cu savanta lor tiin i
cu ajutorul a sute i mii de entit i - s produc diferite fenomene, levita ii, scrieri, materializ ri
etc. Dar crearea unei fiin e umane, animale, vegetale sau minerale, reprezint culmea manifest rilor
for elor cere ti. Ele produc omului - demn de a participa la asemenea manifest ri - o negr it
impresie i, de aici, o nezdruncinat convingere în ceea ce prive te existen a vie ii dincolo de
mormânt.
Nu mai insist asupra acestui capitol care i-a propus s expun judecata, via a i ocupa ia
duhului în spa iu, aceste subiecte putând face obiectul unui tratat voluminos. Inten ia mea este s
dau cititorului o idee general despre natura în mijlocul c reia î i duce traiul. Vor veni al ii dup
mine, care vor l rgi cercul revela iilor, spre luminarea omenirii i gloria Tat lui ceresc - binecuvântat
fie Numele S u, acum i în vecii vecilor. Amin.

1
Prima carte a acestei lucr ri con ine fragmente din comunic rile unor entit i spirituale. Cartea a doua este în întregime
comunicat de entit i spirituale, fiind fructul unei asemenea colabor ri dintre Cer i p mânt.
 83

Reîntruparea

Jxeîntruparea sau reîncarnarea este fenomenul revenirii spiritului omenesc din spa iile cere ti
în lumea fizic , într-un nou trup omenesc.
Adev rul reîntrup rii a fost cunoscut de ini ia ii veacurilor apuse i revelat i azi de marile
Lumini ale spa iilor. Aceast cuno tin o posedau pieile-ro ii din America - din Alaska pân în
Peru i Bolivia, cel ii din Europa, locuitorii b tina i din insulele Hawaii. în Asia, ideea reîntrup rii
este i azi foarte r spândit exercitând o mare influen în conduita omului. Peste 600 milioane de
locuitori ai Indiei, Indochinei, Tibetului, Chinei, Mongoliei i Japoniei, cred în reîntrupare i cunosc
legile ei la fel cum noi, occidentalii, tim c sângele circul prin vasele sanguine. Pentru asiatici,
legea reîntrup rii este o lege ca orice lege natural - legea contrac iei la frig i a dilata iei la cald
a corpurilor. Ea este socotit o lege fundamental , care se exercit asupra tuturor entit ilor, fie ele
minerale, vegetale, animale, umane, fie soare sau univers.
Vechimea acestei cunoa teri se pierde în noaptea veacurilor i aproape c nu exist religie sau
legend care s nu aib un sâmbure din aceast idee.
Reîntruparea fiind cunoscut din timpuri foarte îndep rtate i trecut prin mintea diferitelor
popoare, a ajuns la noi sub diferite forme i înso it de numeroase erezii. Gândirea superioar a
omului de azi a înl turat p r ile absurde apar inând supersti iei pentru a-i reda valoarea filosofic
i moral avut în trectul îndep rtat. Gra ie nenum ratelor comunic ri f cute de entit i spirituale,
în edin ele de revela ie, aceast idee se întinde peste tot p mântul, fiind g sit fireasc , deoarece
explic multe probleme sociale, religioase i filosofice, nerezolvate pân azi.

Este mai bine de un secol de când tiin a a luat un avânt uimitor, valul descoperirilor purtând
omul pe undele nev zutului, spre în l imile infinitului. An de an, omul î i îmbog e te cuno tin ele
cu privire la lumea înconjur toare, dar în aceea i m sur credin a lui sl be te i omenirea alunec
pe panta materialismului. Bisericile sunt din ce în ce mai pu in frecventate de credincio i deoarece
preotul de azi, pierzând leg tura cu Cerul, cu tiin a i cu arta, nu mai este în stare s dea un r spuns
acceptabil la întreb rile referitoare la via , crea ie, destin, Absolut, nefiind în m sur s explice
fenomenul na terii i al mor ii. Din aceast cauz , mul i afirm c religia este de prisos, ba chiar
d un toare, întrucât ea stagneaz progresul omenirii, i în loc s -1 apropie pe om de Tat l s u
creator, îl îndep rteaz . Se sus ine c biserica - fiind îngr dit de dogme i deci anchilozat în
acelea i forme de mai bine de o mie de ani - vine flagrant în conflict cu datele tiin ifice r spândite
în masele populare. Omul de azi nu este satisf cut de r spunsul oferit de biseric , el având nevoie
de o religie tiin ific i artistic , bazat pe iubire, cunoa tere i comuniune cu Divinitatea.
Dar i savan ii - gr bi i s proclame domnia materiei i a legilor ei - se vor convinge, în
curând, c în afara materiei tangibile, mai exist i alte substan e eterice, conduse de legi diferite
celor fizice. La începutul apari iei materialismului se credea c acesta va da un r spuns satisf c tor
la toate întreb rile. Se afirma c , în definitiv, nu exist în univers decât materie, energie i legile
care le pun în activitate, c au murit pentru totdeauna vechile credin e care, secole de-a rândul, au
stagnat civiliza ia, c spiritul de care se tot vorbe te nu este decât produsul imagina iei, iar religia
o în iruire de pove ti i rug ciuni, care nu l muresc via a i adâncul prefacerilor din natur i din
corpul omului. Fizicianul a demonstrat prin experien e c natura este condus de legi; chimistul,
gra ie cercet rilor ingenioase, reveleaz lumii structura necunoscut a materiei; biologul, în teoria
sa evolu ionist , arat c exist o ordine în lume i un scop în toate domeniile complexe ale
vie uitoarelor. în straturile succesive ale scoar ei terestre se cite te, azi, minunata istorie a secolelor
scurse. Telescoape gigantice ne aduc mai aproape nebuloase, galaxii i miliarde de sori îndep rta i;
trupul omenesc este studiat i cunoscut pân în cele mai ascunse celule. Lumea întreag este în
fream t la fiecare nou descoperire. Dar cu toate acestea flac ra de entuziasm a materiali tilor se
stinge treptat; iar la lumina maturit ii spiritului, lucrurile i fenomenele sunt v zute mai clar,
spiritul nostru revenind la tiin a ezoteric , la tradi ia i comoara spiritual a omenirii.
Din acest considerent ne vom str dui s relu m ideile abandonate în vremurile materialismului,
acordând acestor studii aten ia cuvenit . Asemenea cercet torului de minereu pre ios - care reia i
realege metalul pre ios din buc elele aruncate - omul caut azi în aceste cuno tin e vechi, s mai
g seasc multe i neb nuite bog ii, desconsiderate de-a lungul secolelor de ignoran i întuneric.
84 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Este evident c printre lucrurile noastre de pre exist i podoabe false, f r valoare, cu toat
str lucirea lor. Astfel, tiin a va fi obligat s mai arunce din teoriile sale inexacte, religia - din
dogmele, ritualurile i ipocrizia ei, iar filosofia - din specula iile ei de arte.
în fa a acestor fr mânt ri intelectuale, prefaceri i conflicte, omul r mâne dezorientat i se
întreab cu nelini te: „Care este adev rul?"
Natura omului este f cut s caute mereu, s - i explice existen a lucrurilor i a faptelor, s - i
chinuie sufletul în fa a enigmelor ce se ridic mereu în drumul s u. Din aceast cauz , materialismul
- atât de trâmbi at i pompos întronat - se n ruie, i omul se întoarce c tre datele tiin ei ezoterice,
c tre tradi ia spiritual a lumilor invizibile, ascuns i încuiat cu zeci de lac te, c utând s - i
explice prin ea existen a lumilor i a destinului omenesc.
Bietul om se întreab mereu: „Exist un Dumnezeu, o Putere inteligent , infinit , care a creat
totul în univers atât de armonios?" „Da", îi r spunde biserica. „Da", r spunde i sufletul s u, dar
el vede în jurul s u nedrept i, r zboaie, calamit i, boli, suferin e de tot felul. In sufletul s u se
na te întrebarea: „Dac exist un Dumnezeu, de ce permite atâta suferin i nedreptate? De ce
slabul cade prad celui puternic?" Prive te în jur i constat violen i cruzime: opârla m nânc
furnici, ea este mâncat de arpe, arpele este mâncat de un arici, care la rândul s u cade prad unei
vulpi. Toate fiin ele omoar i la rândul lor sunt omorâte, i atunci se întreab bietul om: „Unde este
mila i dreptatea lui Dumnezeu?"
Omul nu în elege nimic din desf urarea evenimentelor petrecute în jurul s u, pentru c nu
cunoa te adâncul tainelor ce îl înconjoar , dup cum nu tie c moartea va face s se nasc via a
i mai str lucitoare. El nu tie, pentru c în fa a lui st aparen a, iar nu realitatea. Omul ne tiutor
nu vede în lume decât un vast complot al s lb ticiei f r mil , de la mic la mare, i nedumerit, se
întreab : „Dac exist , într-adev r, un Dumnezeu, de ce exist atâta mizerie în lume? De ce oameni
puternici i s n to i devin într-o bun zi orbi? De ce copii nevinova i sunt lovi i de boli, i mame
- care strâng cu dragoste la sân un copila - sunt omorâte?"
De câte ori nu se întreab ignoran ii: „De ce în aceast lume binele r mâne nerecompensat i
r ul nepedepsit? Adesea criminalul circul liber i inocentul este aruncat în închisoare. Dispre ul îi
urm re te pe cei ce muncesc i îi împinge c tre mormânt, pe când în lume forfotesc neru ina i i
arlatani. De ce atâta nedreptate?"
Religia ar vrea s ne fac s în elegem c în lumea cealalt aceste suferin e vor fi r spl tite,
p catele noastre vor fi iertate i ignoran a luminat . Baza i pe aceste afirma ii, timp de secole,
oamenii au ridicat ochii spre Cer, au suferit încerc rile acestei lumi, cu speran a c se vor bucura
dincolo de fericirea promis .
Scepticul îns , zâmbind, r spunde acestor suflete frumoase i încrez toare: „Dac Dumnezeu a
creat aceast lume pe care o vedem atât de nedreapt , ce mai putem a tepta în lumea de dincolo?
Dac nu este dreptate aici pe p mânt, pentru ce ar fi mai mult acolo? Dac toate sufletele se nasc
egale, de ce soarta oamenilor este atât de diferit ?"
Oare s fie la mijloc o simpl întâmplare? Se poate concepe un univers alc tuit de Tat l ceresc,
în care vie ile oamenilor sunt aruncate la voia întâmpl rii? Nu, de o mie de ori nu — r spunde omul
cunosc tor - deoarece chiar dac nu vedem totul i toate, lumea noastr fizic este guvernat de
legi sublime i absolut juste.
Cu toate acestea, ne tiutorul, dar mai ales materialistul, vine mereu, în fa a aparen elor ce ne
înconjoar , cu argumente noi i cu întreb ri de felul: „De ce unii oameni au un trup s n tos i plin
de via , iar al ii îl au slab i bolnav? De ce unii sunt frumo i i din fiin a lor respir distinc ia, iar
al ii au o înf i are grosolan i brutal ? De ce unora li s-a dat o inteligen vie, iar al ii sunt anima i
de pu ine gânduri, i acelea confuze?"
Cu mul i ani în urm , trec torii puteau vedea pe treptele Universit ii din Bucure ti un om mic,
diform. Avea aproape 40 de ani, dar trupul s u nu era mai mare decât al unui copil de 8 ani. Bra ele
îi erau închircite, capul mare, iar picioarele arcuite. î i era greu s -1 prive ti. î i câ tiga existen a
vânzând piepteni, butoni de man et i multe alte nimicuri. Universul s u intelectual se limita la
r spântiile unde î i petrecea via a. Dac s-ar compara s r cia acestei vie i, suferin ele lui morale,
dorin a lui vag de iubire, zilele sale triste, orizontul cuno tin elor sale restrânse, cu existen a lipsit
de griji a unora afla i în plenitudinea fizic i mental , ori cu desf tarea sentimental i moral , cu
în elegerea larga a altora, multora dintre noi ni s-ar tulbura mintea i nu am mai putea spune nici
un cuvânt.
Acestea sunt faptele, i tu - care tii c în dosul acestor inegalit i exist totu i o dreptate -
te mâhne ti deoarece nu o po i demonstra pe în elesul tuturor. To i te combat cu emfaz i î i arunc
în fa fel de fel de argumente. Materialistul, scepticul i ateul te vor întreba: „Pentru ce un copil
se na te într-un bordei, condamnat prin îns i na terea sa la o via restrâns , iar un altul se na te
Reîntruparea g^

în mijlocul unei societ i avansate în cultur i civiliza ie, unde are prilejul s înve e i s fie educat.
Unul vine în lume într-o camer trist i murdar , unde stau gr mad i al i neferici i. Fire te, de
pe el curg zdren ele, iar educa ia i-o va face pe întinsul maidanelor. Un altui se na te într-o familie
bogat , crescut în cele mai bune condi ii i instruit în cele mai bune coli. Unul va fi mai târziu
un cer etor, iar cel lalt o personalitate de seam . Dac exist într-adev r entit i spirituale i dac
ele se nasc egale, pentru ce atâta favoritism? De ce un copil sosit în lumea aceasta este condamnat
dinainte la o via mizerabil , plin de priva iuni, pe când un altul cunoa te o via fericit ? Ei, unde
este Dumnezeul t u, de care tot vorbe ti? Dac El ar exista, n-ar mai fi aceast diferen , aceast
distribuire inegal de înlesniri ale vie ii."
Oare destinul ne este impus f r o lege i f r nici un scop? Pentru ce ocaziile oferite oamenilor
sunt atât de inegale? Unul va lucra penibil toat via a sa, i din cauza unui accident î i va sfâr i
zilele într-un azil, iar un altul mo tene te o mo ie întins , posed palate i automobile, c l tore te
prin ri îndep rtate i cu- toate acestea este un inactiv, un membru inutil societ ii. Cum de este
permis acest lucru, când se spune c nici un fir de iarb nu cre te f r voia lui Dumnezeu? Totu i,
cu aceast orânduire - în aparen nedreapt - suntem în mod instinctiv înclina i s credem c , în
adâncul tuturor lucrurilor i întâmpl rilor, trebuie s existe Gândirea i Voin a Tat lui, plin de
iubire i întemeiat pe dreptate, dar din nefericire nu o putem proba sprijinindu-ne numai pe faptele
acestei lumi, pentru c haosul moral este mai evident decât Ordinea divin .
Este adev rat c biserica cre tin încearc s rezolve aceste probleme, dar nu dispune de
mijloace tiin ifice pentru a-1 convinge pe om de existen a unui spirit, ve nic tr itor, într-o evolu ie
continu , trecând prin toat gama formelor existente, pentru îndeplinirea Legilor divine i atingerea
perfec iunii. Religiile p mântului neputând da l muriri asupra acestor st ri de lucruri, majoritatea
omenirii - ne tiind ce este dincolo de mormânt, dincolo de lumea materiei fizice - r mâne
dezorientat , întrebându-se cu team i îndoial dac într-adev r exist spiritul i Dumnezeu.
Cu toate acestea Adev rul este cunoscut prin comunic rile fra ilor no tri din Cer, comunic ri
care ne permit s vedem via a sub alt aspect, înt rind credin a noastr , în bun tatea Tat lui i în
existen a unui scop al vie ii. La baza acestui adev r st realitatea revenirii noastre în via a terestr ,
a repetatelor noastre reîntrup ri.
Pu ini oameni î i dau osteneala s g seasc o explica ie lucrurilor i fenomenelor lumii
înconjur toare. Dac totu i se apuc s cerceteze, sunt lua i imediat de curentul ideilor actuale i
revin la credin a mul imii. De exemplu: se na te un copil. Credin a general este c spiritul s-a
n scut o dat cu trupul copilului. Aceast explica ie superficial provine din observa ia omului c
pe m sur ce se dezvolt trupul copilului, con tiin a lui dobânde te un orizont mai întins. Mai
târziu, dup ce omul dispare prin actul mor ii, dispare i con tiin a, în mod aparent pentru c
observatorul cerceteaz doar cadavrul celui plecat. Dezvoltarea paralel dintre trup i con tiin d
impresia c sediul i organul producerii con tiin ei ar fi sistemul cerebral, dar adev rul este cu totul
altul
în urma numeroaselor experien e parapsihologice, putem afirma c nu sistemul cerebral este
sediul în elegerii, al ra iunii i al con tiin ei, el fiind doar instrumentul spiritului. în elegerea sau
con tiin a este fructul, rezultatul unei activit i de mii i milioane de secole a spiritului omenesc,
care se manifest în lumea exterioar prin intermediul sistemului cerebrospinal.
S nu neglij m faptul c ascu imea inteligen ei, a con tiin ei, depinde de subtilitatea alc tuirii
scoar ei cerebrale, de sensibilitatea i calitatea acestui instrument. Encefalul unui copil reflect greu
în elegerea spiritului s u, pentru c înc nu a atins dezvoltarea complet ; ca urmare, i inteligen a de
care d dovad este redus . Pe m sur ce cre te copilul, encefalul s u se organizeaz i inteligen a lui
se arat tot mai clar . C tre b trâne e, celulele nervoase încep s degenereze, i din aceast cauz
exteriorizarea spiritului declin din zi în zi, f cându-se greu i confuz. Când moartea distruge
sistemul cerebral - instrumentul spiritului, acesta nu se mai poate exprima în lumea fizic , dar
con tiin a persist , pentru c este o însu ire a spiritului - consecin a unei vaste înv turi dobândite
în lunga serie de existen e prin care a trecut. A adar, spiritul tr ind ve nic, existen a con tiin ei
omene ti nu depinde de sistemul cerebrospinal, dup cum un artist nu depinde de vioara sa. Este
adev rat c spiritul sau con tiin a - asemenea muzicianului - are nevoie de un instrument, pentru
a se exprima în lumea fizic , i c aceast manifestare va fi cu atât mai fidel i mai admirabil redat ,
cu cât instrumentul - sistemul cerebral, va fi mai bine organizat.
Entitatea spiritual , asemenea trupului, are o vârst . Exist spirite tinere i altele b trâne, îns
nu exist un paralelism între trup i spirit în privin a vârstei trupului. Evident, când spiritul a fost
trimis de Tat l ceresc în lume, pentru a cunoa te i înv a, era la începutul carierei sale evolutive.
Milioane de secole s-au în irat, i el — peregrinând prin diferite planete, sisteme solare i universuri
- s-a ridicat în în elegere i putere, devenind tot mai bun cunosc tor a tot ce a creat Fiin a suprem .
86 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Cu alte cuvinte, dup cum exist o evolu ie a formelor de via mineral , vegetal , animal i
uman , tot astfel exist o continu i ve nic evolu ie pentru spirit.
La început, via a se arat - cel pu in pentru globul nostru - prin fiin e infinit de mici i extrem
de simple, care în decursul miliardelor de ani s-au dezvoltat, prin evolu ie, spre forme tot mai
complicate, sfâr ind cu omul. Nu exist nici un motiv s credem c aceast evolu ie nu va continua
mereu în veacurile urm toare, ap rând noi forme de plante, animale i oameni.
Revin înc o dat asupra ideii de evolu ie. Exist dou serii de evolu ii: evolu ia corpurilor sau
a formelor, i evolu ia spiritului care anim aceste forme. Am v zut din rândurile precedente c pe
m sur ce spiritul se ridic la o con tiin mai înalt , caut s conduc o form mai perfec ionat ,
mai subtil i mai bine organizat . Gra ie acestor forme superioare, contactul spiritului cu lumea
înconjur toare este mai profund, iar manifest rile sale sunt mai fidel exprimate.
Entitatea spiritual î i câ tig din lumea exterioar în elegerea, iluminarea, gra ie unei puteri
aflate în stare latent , poten ial , în scânteia divin . Am putea compara facult ile spiritului cu
facult ile acumulate într-o s mân . De exemplu, în s mân a de stejar sunt cuprinse toate calit ile
acestei plante. M rimea copacului, forma frunzelor, a florilor, fructelor, toate calit ile p rintelui
sunt strânse, comprimate în s mân . Ele nu a teapt decât mediul propice de dezvoltare, pentru a
se transforma într-un falnic copac.
Tot astfel, spiritul caut mediul corespunz tor dezvolt rii facult ilor sale. Acest mediu este
forma pe care prin vibra iile sale o va perfec iona din ce în ce mai mult. Dar pe când s mân a se
dezvolt în câ iva ani, spiritul î i pune în valoare toate puterile i facult ile într-un timp deosebit
de mare, de miliarde de secole. Pentru ca aceast dezvoltare s aib loc, spiritul colind din trap
în trup, din ce în ce mai fin, mai ml dios, mai bine alc tuit.
Sistemul cerebrospinal, format din numeroase celule nervoase, cu numeroase ramifica ii
protoplasmatice i sinapse nervoase, este un instrument care prime te impresii din afar i le
transmite sufletului. în starea de veghe a trupului, spiritul, conduc torul trupului, prin intermediul
sistemului cerebrospinal i al sufletului, culege mereu informa ii, înv minte, pe care le adun în
nepieritoarea sa comoar de cuno tin e. Dar con tiin a st rii de veghe, din timpul zilei, este numai
un episod din con tiin a omeneasc . Noaptea, evadând din corpul fizic, spiritul are o putere de
în elegere mai mare, expresia sa este mai luminoas , deoarece nu mai este îngr dit de trapul dens,
nu mai are datoria s lumineze con tiin a acestuia. Prin urmare, con tiin a este atributul spiritului
i persist dup p r sirea temporar sau definitiv a corpului fizic, fiind mai luminoas decât atunci
când spiritul era prizonier trapului.
Micu ul copil, este micu numai cu trapul, c ci nu se tie ce foi spiritual , ce talent, ce geniu
zace în el în stare latent . Cine tie ce con tiin puternic a teapt momentul s - i dezvolte
instrumentul fizic, pentru a- i manifesta puterea de în elegere, culeas în milioane de veacuri prin
alte vie i, petrecute pe acest glob i pe multe altele.
Reîntruparea este actul spiritului de a îmbr ca în decursul secolelor, rând pe rând, trupuri noi.
Fenomenul acesta are loc în tot universul, în natura întreag , nu numai în regnul uman. Pretutindeni
unde vedem o form vie uitoare, s fim siguri c exist un spirit închis în acea form , un spirit aflat
pe dramul evolu iei, al perfec iunii. El se serve te de aceast form fizic pentru a câ tiga cuno tin e
i experien , pentru dezvoltarea voin ei i înv area iubirii.
Trapul uman fiind un instrument din cele mai perfec ionate de pe p mânt, permite spiritului
manifest rile cele mai înalte, neîntâlnite în regnurile inferioare. La nici un vie uitor nu g sim un
centra nervos mai complex alc tuit decât la om.
Când studiem natura, vastul plan al universului, observ m cum conservarea formei nu are nici
o importan , cum natura nu face economie de forme. Moartea este pretutindeni. Nenum rate
corpuri fizice se distrag pentru ca din materia lor s se formeze alte corpuri, în care sa vin s - i
fac coala vie ii un nou spirit. Natura distrage formele, f r nici o mil , dar entit ile spirituale care
le utilizeaz , existând mereu, p streaz toate amintirile, toate facult ile, dup moartea corpului
fizic, facult ile manifestându-se mai departe, când spiritul va trece în alt corp. De aici tragem
concluzia: reîntruparea este trecerea unor fiin e con tiente nepieritoare, într-un alt corp fizic,
potrivit stadiului lor evolutiv, proces prin care spiritul, fiin a con tient , va lua mai departe cuno tin
de fapte i lucruri din lumea fizic , le va analiza i va. trage înv minte.
Din acest punct de vedere, P mântul - ca i universul întreg - este o vast coal . într-adev r,
natura este destinat s ofere fiin elor vie uitoare experien e de tot felul, pentru a le stimula în
dezvoltarea lor, formând astfel o succesiune infinit , din care regnul fizic cunoscut nu formeaz
decât o mic parte.
Dup cum un colar care se duce în fiecare zi la coal înva , face experien e i se ridic
dintr-o clas în alta, entitatea spiritual coboar de multe ori pe p mânt, la marea coal a vie ii,
Reîntruparea 57

pentru a înv a, a suferi, a dobândi experien i a se ridica mereu, din treapt în treapt , c tre
spiritualitate.
La începutul evolu iei noastre omene ti, eram s lbatici, deoarece puterile noastre morale i
intelectuale abia erau trezite. Dup ce am parcurs mai multe vie i în aceste condi ii primitive, ne-am
ridicat pu in mai sus, ne-am dezvoltat încet facult ile mentale i moralitatea, i ne-am n scut într-o
civiliza ie ceva mai avansat . în aceste întrup ri diferite am suferit mult, pentru c am fost perver i,
pasiona i i câteodat criminali. Dar pe m sura trecerii secolelor, dup ce am sem nat destul r u,
vocea con tiin ei noastre a început s se fac auzit din adâncul tainic al fiin ei noastre, evitând
astfel s mai facem ac iuni rele. Din acest moment, ne-am n scut într-o ar civilizat .
Pe m sura înmul irii întrup rilor, ne ridic m facult ile intelectuale i moralitatea, gra ie disciplinei
i presiunii legilor sociale. Suntem înc ne tiutori, capabili de a face i câte o fapt grosolan , i
cu toate acestea ne ridic m mereu, pe scara binelui i a perfec iunii.
Vie ile trec astfel unele dup altele, fiecare aducând bucurii i dureri, circumstan e favorabile
i obstacole de tot felul, succese i nereu ite - toate având scopul de a ne face s ajungem fiin e
care posed cuno tin e cât mai multe despre via , cu experien e felurite i o inteligen vast .
Treptat începem s gândim, s reflect m, înainte de a porni la o ac iune, nemail sându-ne târâ i de
sentimente nerezonabile, de pasiuni sau de impulsul momentului.
Pentru a profita de observa iile, suferin ele, piedicile i seria întreag de dureri i bucurii ale
vie ii terestre - care ne duc, vrând-nevrând, pe drumul unei evolu ii lungi, lente, penibile - este
necesar s ne retragem departe de p mânt, în mijlocul unor noi condi ii, cele ale lumii invizibile.
Dup fiecare reîntrupare, pentru a face bilan ul, pentru a cânt ri faptele, vorbele, percep iile,
sentimentele, bucuriile i durerile noastre, ne retragem în lumea cereasc , fiecare în sfera de care
apar ine. O imagine palid a acestei retrageri ar fi aceea a negustorului care toat ziua s-a str duit
în pr v lia sa, pentm bunul mers al afacerilor, i seara se retrage cu condicile acas , s fac
socoteala zilei respective: cât a vândut, cât a cump rat, cât are de pl tit i de încasat.
în urma analizelor efectuate în sferele superioare ale atmosferei fluidice terestre, ni se dezvolt
facult ile mentale, cre te sim ul nostru moral, spiritualitatea ni se de teapt . Deoarece am dobândit
în numeroasele noastre vie i, în lumea civilizat , o sum de experien e, suntem pe cale de a deveni
gânditori mai profunzi i ocup m o situa ie - relativ important , pe scara social . Unii dintre noi
sunt mai avansa i, fiind cunoscu i de lume ca guvernatori ai civiliza iei, fie prin splendoarea inteligen ei
lor, fie prin frumuse ea caracterului lor moral, ori prin profunzimea viziunii spirituale.
în toat aceast cale lung - de mii, de zeci de mii de secole - nu exist favoritism; scopul este
cre terea i dezvoltarea con tiin ei. Starea atins de unii o vor atinge i al ii în viitor, dac vor ti
s utilizeze experien ele lor din trecut. Unii sunt înainta i i au mai mult putere, pentru c evolu ia
lor a început mai de mult i au o experien mai bogat . S nu ne mâhnim când vedem c unii dintre
colegii no tri sunt în clase superioare, pentru c vom ajunge i noi acolo; e vorba numai de timp.
înaintea noastr sunt spirite b trâne, iar în urma noastr vin spiritele tinere, i acest lan merge la
infinit. Pe când milioane de entit i spirituale trec dintr-o clas în alta, pentm a ajunge scopul final
- perfec iunea divin , alte milioane urmeaz mereu pe urmele lor. Astfel, la lumina reîntrup rii,
putem s ne reprezent m umanitatea urcând o imens scar , al c rei cap t inferior se scufund în
începutul obscur al primilor pa i, i al c rui cap t superior se pierde în gloria Tat lui divin. Nu
cunoa tem lungimea acestei sc ri, dar aceasta n-are nici o importan ; ceea ce e important este c
ne g sim acum pe una din treptele ei i c locul nostru în urcu ul acestei sc ri ni-1 arat iubirea,
moralitatea, cumin enia, voin a i inteligen a de care d m dovad .
Marii b rba i i marile femei ale acestei lumi, prin via a i prin efortul lor, nu sunt decât
exponen ii unor experien e, a unei lungi serii de reîntrup ri. Individualitatea noastr este totdeauna
aceea i, cu toate c putem s îmbr c m un trup masculin într-o întrupare, i un trup feminin în alta.
Aceasta pentru a armoniza i completa evolu ia noastr .
în fiecare întrupare avem un corp fizic diferit, un nume diferit, p rin ii no tri pot fi entit i
spirituale diferite, dar aceste schimb ri nu ne împiedic deloc s ne p str m individualitatea. în
momentul na terii în lumea fizic , entitatea spiritual nu iese dintr-un ocean de via , cum o cred
unii filosofi, iar moartea biologic nu ne face s ne pierdem sentimentul existen ei individuale.
Entit ile spirituale n-au sex, dar planul evolu iei stabile te un sex corpului nostru fizic, generând
famila, c minul, responsabilitatea pentm copii, sacrificiul personal, rela iile de afec iune prin care
temperamente diferite vin în contact - întâlnirea lor având o mare valoare educativ .
Trupul nostru are nevoie de hran , de îmbr c minte i de locuin , iar eforturile depuse pentru
ob inerea acestor bunuri materiale au dus la dezvoltarea civiliza iei. Astfel s-a dezvoltat for a fizic ,
moral i mental a oamenilor. Locuitorii zonelor cu o clim cald , tropical — unde natura ofer
gratuit tot ce este necesar omului - sunt lene i i neciviliza i. Cre terea i dezvoltarea noastr este
88 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

mai rapid când circumstan ele exterioare ne for eaz s gândim i s lucr m pentru a supravie ui.
Suntem cu atât mai favoriza i, cu cât via a ne este mai activ ; evolu m cu atât mai repede, cu cât
via a ne este mai dificil , trecut prin dureri.
Mecanismul vie ii umane este astfel alc tuit de Guvernatorul sistemului nostru planetar, ca
omul s - i croiasc singur calea prin noianul nevoilor vie ii. Este adev rat c e p zit, condus în mod
nev zut, sf tuit mental pe ce drum s apuce, dar în definitiv omul are liberul s u arbitru. Ferice de
sufletul s u, dac va lua calea cea dreapt a moralit ii, a cinstei i a iubirii. Vai de via a sa viitoare,
în noua sa întrupare, dac se va abate de la destinul ales de el, pe când se afla în lumea invizibil .
Metodele noi de educa ie au demonstrat c cel mai bun mijloc de a dezvolta ini iativa i
inteligen a copilului este de a-1 l sa la propria lui judecat , oferindu-i prilejul de a- i exercita singur
facult ile. Spunându-i totul, explicându-i totul, i se poate dezvolta memoria, dar în rest copilul
r mâne de o sl biciune de plâns. Ceea ce este adev rat pentru dezvoltarea i educa ia unui copil,
este adev rat i corespunde i colarului vie ii terestre. Aplicând principiile de mai sus, în elegem
pentru ce sunt necesare obstacole de tot felul în cursul vie ii i pentru ce chiar gre elile noastre sunt
indispensabile progresului nostru spiritual.
Reîntruparea nu înseamn c spiritul omului rena te într-un trap de animal. Aceast credin a
fost r spândit în popor de preo ii egipteni, asirieni i indieni, ca o sperietoare pentru omul imoral
i redus mental. Ea nu corespunde adev rului. Este absurd s credem ca o fiin omeneasc —
înzestrat cu o sim ire aleas , cu un sim moral i inteligen superioar - s se nasc într-un trup
de animal imoral i neinteligent. Cu ce ar contribui la evolu ia general o asemenea întrupare? Toate
faptele naturii au un scop determinat - evolu ia, regul de la care nu poate face excep ie nici
reîntruparea.
Legea reîntrup rii nu cere ca noi s ne na tem imediat dup moarte; cu toate c se poate
întâmpla, în unele cazuri, ca ea s se fac în minutele urm toare p r sirii trupului. în aceast
privin ' s-au citat cazuri când o persoan a murit, i-a p r sit trupul uzat de boal sau distrus
printr-un accident, i s-a reîntrupat imediat în trupul unui copil în agonie. Spiritul copilului s-a
desprins de trupul s u fraged i imediat i-a luat locul un spirit, care i el î i p r sise re edin a
carnal . Asemenea cazuri de reîntrup ri pripite sunt rare, provenind din ignoran , nesupunere la
reguli i dintr-o dorin vie de a mai tr i în lumea c rnii. ;
în revela iile f cute de entit ile spirituale de înalt evolu ie, se spune c perioada între moarte
i na terea viitoare poate fi extrem de scurt - când e vorba de un s lbatic. Cu cât spiritul este mai
evoluat, cu atât timpul ederii sale în spa iu este mai mare. Ea se poate prelungi la marile Lumini
ale spa iilor globului nostru, la mii de ani. Perioada medie, general , între dou întrup ri este de
aproximativ dou sute de ani. Repet îns c acest interval este variabil, din diferite motive. Astfel
spiritul poate s doreasc o ascensiune spiritual mai rapid — prin suferin a vie ii trupe ti. Poate
dori coborârea în lumea fizic mai devreme, pentru a repara nedrept ile comise. De aceea nu se
poate da o regul general .
Ideea reîntrup rii displace multor oameni, la gândul c iar i va trece prin ignoran a copil riei,
gre elile tinere ii, sl biciunile maturit ii i neputin a b trâne ii, trecând din nou prin iroaiele
lacrimilor, prin seria durerilor fizice i morale. Dar oricâte nepl ceri încearc omul, oricât de
îngrozitoare ar fi perspectivele noii vie i, nu se poate înl tura legea reîntrup rii, stabilit în natur
de Creatorul lumilor.
Istoria depune m rturie cât de greu î i face drum legea evolu iei, cu cât batjocur i ironie au
fost întâmpinate noile idei tiin ifice, filosofice sau artistice. Totdeauna ideile noi au întâmpinat o
mare opozi ie i o dârz neîncredere. Este firesc ca i ideea reîntrup rii s fie respins la început,
mai cu seam când nu se acord aten ie i bun voin în examinarea faptelor. Dar oricare ar fi
p rerea unora sau altora, ea este i va r mâne în veci o lege divin .
Aversiunea pe care omul o resimte la ideea reîntrup rii provine din faptul c spiritul s u are
con tiin a deplin a greut ilor vie ii de pe aceast planet . Cu alte cuvinte, nu îi displace ideea
reîntrup rii în sine, ci îi displace reîntoarcerea pe p mânt, în lumea încerc rilor i a suferin elor.
Aceast perspectiv este adev rata cauz a antipatiei pe care o manifest omul fa de reîntrupare.
Omul nu consider via a ca un mijloc, ca un teren favorabil dezvolt rii spiritului, ci o apreciaz
totdeauna dup m sura în care i-a satisf cut dorin ele, ambi iile sau dup cât s-a distrat. Cum via a
nu abund în aceste fericiri dorite, i în locul lor avem parte de suferin , de munc grea, de mâhniri
- care nu au alt scop decât de a ne înv a repede i bine - suntem determina i s refuz m reînceperea
vie ii pe aceast planet . Da, am accepta, dac am fi siguri c la revenire nu vom mai trece prin
suferin i ne vom bucura de modalit i mai fericite ale vie ii terestre, de a vedea toate dorin ele
noastre împlinite. Cu toate acestea, s nu uit m c experien ele cel mai greu de suportat ne fac s
înv m cele mai mari lec ii ale vie ii, c suferin ele i nereu itele noastre, care ne deprim , reprezint
. Reîntruparea . gg

o for foarte puternic , o lumin vie pentru viitor, pentru via a urm toare. Atunci vom vedea
revenirea pe p mânt sub un alt aspect.
Dac ne gândim numai la pl cerile noastre, reîntruparea este o perspectiv tot atât de nepl cut
ca i aceea de a parcurge din nou anii lungi de studiu prin coal . Dar dac tim c prin revenirea
noastr urc m treptele care ne duc la lumina în elegerii i la puterea divin , c revenind în lume,
putem fi utili acesteia, contribuind la fericirea semenilor, ideea reîntrup rii ne umple de entuziasm
i ne insufl voin a de a reveni. De altfel trebuie s tim - iar dac nu vrem, via a ne-o va demonstra
- cele mai multe dureri omene ti provin din faptul c nu ascult m de anumite principii morale.
Când vom ti s ne conducem în lume astfel ca faptele noastre s fie în rezonan cu armonia
universal , vom culege rezultate fericite.

Marele scop al reîntrup rii este educa ia. Din acest motiv ne na tem mereu pe p mânt, nu
pentru c am fi sili i de cineva, ci pentru c entitatea spiritual - în timpul ederii sale în spa iu
- în elege legile divine care guverneaz în univers, în elege legea evolu iei i necesitatea ascensiunii
spiritului pe scara infinit a spiritualit ii. Ne întrup m mereu, pentru c Divinul a s dit în esen a
noastr , în scânteia divin , dorin a neînfrânat de a ajunge la picioarele Celui care ne-a chemat la
via . . , :
Entitatea spiritual dore te s revin mereu în materia fizic pentru a înv a, pentru a se lumina
i purifica. Cel care tr ie te pe p mânt, uitând de legile din spa iu, nu dore te s revin pe p mânt,
el sim ind doar c s-a s turat de atâta munc i amar. : \
într-adev r, omul care a mâncat, i înc prea mult, nu se mai gânde te la mâncare. De aceea,
la finele unei întrup ri terestre e de a teptat s nu mai dorim reîntruparea. Aceast dorin nu se
na te în prima perioad a ederii noastre în spa iu, pentru c avem nevoie de un r gaz, timp în care
entitatea spiritual în elege noua condi ie de existen , cunoa te scopul venirii sale acolo i a vie ii
sale terestre.
Con tiin a spiritului întrupat este m rginit de corpul fizic, i aceast con tiin devine splendid ,.
extins , când nu mai este limitat de acest corp. între aceste dou condi ii - de duh întrupat i duh
liber - exist un spa iu de timp, în care entitatea spiritual î i ia un avânt deplin i intr în posesia
con tiin ei sale luminoase. Iat de ce în prima perioad a existen ei sale în spa iu, entitatea spiritual
se cutremur la ideea unei noi reîntrup ri în întunericul i zbuciumul vie ii terestre.
Puterea, în elepciunea i for a caracterului sunt rezultatul unei educa ii de secole i nu urm rile
unui destin capricios. Cunoa terea legilor i principiilor care conduc universul se dezvolt încet, pe
parcursul timpului infinit. Prima coal a spiritului-om se face la suprafa a corpurilor solide, pe
p mânt, în lumea fizic . A adar ne trebuie multe corpuri ca s ne ridic m la o în elegere din ce în
ce mai înalt , mai profund , i prin urmare avem nevoie de multe vie i, serii nenum rate de
reîntrup ri. Pe parcursul lor, se de teapt facult ile mentale ale spiritului, întocmai cum se lumineaz
i se manifest inteligen a copilului, pe m sur ce el cre te.
Scopul vie ii este de a dezvolta puterile noastre, care zac latente, embrionar, în spirit. Cu alte
cuvinte, avansarea spiritului nu provine din ad ugarea a ceva nou, ci pune în valoare predispozi iile
spiritului, gra ie experien elor f cute în infinitatea timpului.
Se petrece cu noi exact ceea ce se petrece cu s mân a, care fiind pus în p mânt ca s germineze,
dezvolt ceea ce era deja creat în ea, gra ie ac iunii mediului înconjur tor asupra sa. Existen a fizic
are ca scop stimularea facult ilor latente ale spiritului.
Spiritul con ine poten ial for e deosebite, gra ie c rora vom poseda în viitor puteri i cuno tin e
infinite. Prin urmare, via a noastr terestr are ca scop acumularea de experien e, care la rândul lor
vor dezvolta facult i - din ce în ce mai numeroase i mai puternice - de care ne vom servi în
diferitele lumi pe unde vom tr i.
Dac vecinul are o virtute sau o calitate pre ioas pe care noi nu o posed m, nu înseamn c
el a primit mai mult decât noi, doar c el i-a dezvoltat aceast calitate mai devreme decât noi. Dac
vrem s fim i noi ca el, nimic nu ne împiedic s depunem eforturi, prin care vom scoate din
adâncul scânteii noastre divine acea calitate.
Talentul unui artist, armoniile divine percepute de un muzician inspirat, spiritul lucid i r bd tor
al unui savant, profunzimea-gândirii unui filosof - toate aceste calit i i multe altele se pot dezvolta
în noi, i a teapt momentul s le scoatem la iveal , prin magia voin ei noastre.
Evolu ia spiritului, a scânteii divine este f r sfâr it. Evolu ia formei este o func ie a lumii
fizice, dar nu este singura. Lumea noastr i altele au ca scop înflorirea con tiin ei pân ajunge în
preajma Celui ve nic. Evolu ia materiei se produce lent, în timpuri incomensurabile, pentru a
90 Din tainele vie ii fi ale universului - Prima carte

transforma eterurile în atomi, atomii în materie mineral , materia mineral în materie vegetal ,
materia vegetal în materie animal sau uman , materia uman în materie angelic .
într-un timp care se pierde în negura unui trecut infinit, am p r sit sediul nostru sublim, Cerul,
pentru a st pâni materia oferit de Creator. Atunci ne-am început evolu ia în sistemul material. La
început ne era foarte greu s punem materia în vibra ie. Con tiin a noastr era redus i puterile ei
foarte slabe pentru a în elege ceva din lumea materiei. Cu trecerea timpului, încetul cu încetul, am
dublat materia voin ei noastre, i acum - când am atins stadiul de om - avem capacitatea de a
în elege vibra iile fizice i de a ne impune voin a asupra trupului nostru. Mai mult chiar: am început
s în elegem vibra iile lumii astrale i s domin m pu in corpul nostru emo ional. Dar umanitatea
înc nu cunoa te nimic din regiunile spirituale ale patriei noastre cere ti.
Aici, la coala P mântului, avem trupuri tinere i b trâne, a c ror vârst se socote te dup anii
scur i între leag n i mormânt; de asemenea avem spirite tinere i b trâne, al c ror câmp de via
este mai vast i cuprinde mii de reîntrup ri pe p mânt. Dar luat ca element esen ial al naturii,
spiritul este f r m sur , f r vârst i f r limit . El va fi f uritorul noilor lumi în ve nicia ce va
veni.
Cel mai înalt ideal visat, cele mai vaste i radiante puteri dorite exist în noi. Pentru a le ob ine,
este inutil s întrebuin m chem ri i rug ciuni; trebuie s lucr m ca s le dezvolt m, întocmai dup
cum exers m la pian ore în ir, pentru a câ tiga u urin a de a ne exprima sim irea prin clapele lui.
Suntem întocmai ca omul aflat lâng o comoar ascuns sub p mânt. Ea nu iese din locul unde a
fost pus ; trebuie s muncim, s pând p mântul, pân ce o scoatem la iveal . Dar pentru a câ tiga
în elepciunea, trebuie s culegem din gr dina lumii florile durerii i pl cerii, ale iubirii i urii, ale
ac iunii i iner iei, ale succesului i insuccesului, ale veseliei i triste ii, ale p cii i nelini tii. Vom
cre te pe m sur ce vom st pâni aceste for e contrare, i vom ajunge cu timpul s mergem cu un
pas sigur în mijlocul furtunii vie ii.
Când ne na tem, natura nu caut decât un singur lucra: educa ia noastr . Ea nu încearc s ne
distreze, ci caut s ne dezvolte spiritul prin fel i fel de experien e. Natura ne ofer din sânul ei
înv minte valoroase, care ne l rgesc în elepciunea. în general, suferin a - considerat de lume o
nenorocire — este un excelent r scolitor al spiritului coborât în materie, un excelent antrenament
pentru dezvoltarea facult ilor spirituale.
Azi începem s în elegem c educa ia adev rat nu se m rgine te la înv area diferitelor ramuri
de cuno tin e - filologie, matematic , tiin ele naturii, filosofie etc. - care nu pot stimula decât
facult ile intelectuale. Educa ia adev rat este f cut de natura care armonizeaz caracterul, înt re te
sim ul moral, încurajeaz emo iile generoase, disciplineaz inteligen a, de teapt puterea voin ei i
dezvolt capacitatea de a sim i Prezen a divin . Lumea fizic este singura coal unde se studiaz
întregul program. Crea ia este o vast universitate, minunat organizat , pentru progresul miliardelor
de fiin e vie uitoare, care locuiesc suprafa a, interiorul i atmosfera planetelor. Toate observa iile i
experien ele noastre - mari sau mici - fac parte din acest stadiu. Dar nu suntem cu to ii în aceea i
clas , i nu înv m aceea i lec ie, entit ile spirituale având vârste diferite.
Toate fiin ele vie uitoare, oricare ar fi - un atom, un microb, o plant , un animal, un om, ori
un înger - vor întâlni în coala lumii lucruri de observat i experien e de f cut, care îi vor duce cu
un pas mai departe pe dramul evolu iei. Din nefericire, nu to i sunt convin i de acest adev r.
Avem impresia c în alte lumi, în alte medii, progresul nostru ar fi mai rapid, i nu vedem, nu
în elegem c împrejur rile vio ii de aici, din via a actual , ne invit s înv m multe lucruri pentru
a ne ridica. Din diferite motive, prea pu ini dintre noi tiu s profite de înv mintele vie ii cotidiene.
Numai când suntem doborâ i de încerc ri amarnice, înv m câte ceva. De aceea avem nevoie de
multe vie i, pentru a înv a s distingem binele de r u. Am putea în elege aceast deosebire într-o
vreme mai scurt , dac ne-am sili s facem acest discern mânt, dar ne târâm via a în voia întâmpl rii,
i când încerc m o am r ciune, arunc m vina pe soarta noastr tic loas . Alerg m toat ziua,
încoace i încolo, ca i copiii dup fluturi str lucitori, i aten ia superficial nu ne permite s ne
însu im lec iile profunde, prezentate de împrejur rile vie ii terestre.
Divinitatea a orânduit lucrurile de a a natur încât s înv m perfect, contrar ignoran ei i
incon tien ei noastre. Ea a dispus ca aceea i lec ie s se repete în fiecare zi, în fiecare an, în fiecare
via , pentru ca în elesul ei s ne lumineze odat i odat spiritul. Când nu suntem aten i sau nu
vrem s ne însu im o lec ie, ni se impune prin suferin , pentru a re ine aten ia noastr dispersat ;
alteori, lec ia este înso it de o pl cere captivant , pentru a excita dorin a noastr . Cu o r bdare
sublim , mama iubitoare întrebuin eaz mângâieri pentru a- i face copilul ascult tor, cuminte.
Dac am fi elevi buni, vie ile noastre ar fi mai pu in întunecate de suferin , dar pentru c nu
ascult m vocea interioar a con tiin ei, pentru c nu acord m aten ie actelor noastre, vine durerea,
bate la poarta vie ii, pentru a ne face ascult tori. Dac am fi mai hot râ i s înv m, dac am culege
Reîntruparea 9;

cu pl cere din fiecare eveniment o înv tur , dac am vrea s ne asociem cu dragoste evolu iei i
s colabor m cu Divinitatea - în loc s ne înc p ân m s rezist m i s ne revolt m, cre terea
noastr ar fi rapid i fericirea mai constant .
Vom cunoa te m re ia vie ii când ne vom aminti de experien ele din trecut, când vom vedea
leg turile care le unesc, când vom poseda în elepciunea, când vom ti sensul profund i scopul
spiritual al evenimentelor din via , de atâtea ori repetate. A adar, în elepciunea este esen a
descoperirilor, cuno tin elor i experien elor, distilate prin filtrul suferin elor.
Dac am cerceta esen a materiei noastre i am studia neîncetat gândurile i sentimentele noastre
secrete, am vedea c cele mai multe din dureri sunt cauzate de egoismul nostru, de dorin a arz toare
de a poseda lucruri i fiin e. ^Egoismul este tendin a de a strânge avere, de a face din eul nostru
personal centrul universului. în spa iu, când ne leg nam pe undele eterice, spiritul tie c suntem
uni i cu toate fiin ele, dar când aceast în elegere curat este întunecat de corpul fizic pe care-1
îmbr c m, sim ul nostru de unitate se limiteaz la cercul strâmt al trebuin elor i dorin elor noastre,
transformându-se în egoism.
In timpul când roata vie ii i a mor ii se rostogole te, suntem nevoi i s l rgim hotarele egoismului
nostru individual, pentru a cuprinde în el i familia. Vom munci pentru so ia i copiii no tri, c ci
în elegem în mod clar c ei sunt uni i cu noi. Cu vremea, stabilim leg turi cu prieteni, consacrându-ne
i lor, cu aceea i dragoste cu care ne-am d ruit familiei noastre. Mai târziu, în acest egoism colectiv
vom cuprinde na iunea noastr i, în fine, omenirea întreag . Astfel, încetul cu încetul, egoismul se
transfom în altruism. Marii Lumin tori ai lumii au atins acest nivel, pe care îl vom ajunge cu to ii
în veacurile viitoare.
înc nu am ajuns la acest nivel sublim de spiritualitate; cu toate acestea, spiritele noastre sunt
foarte b trâne i în adâncurile con tiin ei noastre sunt înscrise toate amintirile unui trecut tr it în alte
ri i în alte trupuri. De multe ori am iubit, dar de multe ori, orbi i de pasiunile noastre, în timpul
furtunoaselor noastre întrup ri, am urât, am luptat, am ucis, cu inima plin de mânie. De multe ori
durerea ne-a sfâ iat inima la moartea trupurilor celor dragi nou , i cu toate acestea, mereu ne-am
întâlnit cu aceste fiin e scumpe, cu care am tr it i lucrat în alte întrup ri. Dar în acela i timp, ne-am
întâlnit i cu cei pe care i-am urât, jefuit sau omorât.
De aici trebuie s în elegem c este o absurditate s -i trat m drept p gâni pe cei care nu ador
Divinitatea în acela i mod ca noi, cu acela i ceremonial, în aceea i limb i sub acela i nume. în
alte vie i i sub alte orizonturi am avut na ionalitatea i am iubit i venerat Divinitatea sub numele
i cultul celor pe care acum refuz m s -i recunoa tem ca fra i.
Ce nebunie - s -i dispre uim pe cei mai pu in dezvolta i decât noi; ei sunt fra ii no tri tineri,
care încep s înve e lec iile vie ii, cunoscute deja de noi. Ce îngustime de spirit - s -i desconsider m
pe cei care au un trup de o culoare diferit de a noastr ; pentru c i noi am tr it în aceste rase,
i nu se tie dac nu ne mai mân destinul, ca trimi i ai Divinit ii, ca misionari, în mijlocul acestor
fra i ai no tri, pentru c în plan spiritual to i oamenii sunt la fel i to i suntem fra i.
Cunoscând adev rul reîntrup rii, nu am mai râvni la bunurile i însu irile altora, nu ne-am mai
mâhni c al ii au i noi nu avem. Astfel, ce nu avem azi, în aceast via , vom realiza în viitor cu
munc , r bdare i încredere în puterile noastre spirituale, c ci Tat l - binecuvântat fie numele S u
- ofer bog iile Sale celui ce st ruie te.
Nu exist el, oricât de îndep rtat, pe care s nu-1 putem atinge prin eforturi repetate, sacrificii,
renun ri, chiar dac pentru reu it avem nevoie de mai multe existen e sau întrup ri.

Entitatea spiritual inferioar nu- i poate determina locul i p rin ii viitoarei sale întrup ri,
pentru c ea nu este destul de avansat ca s poat face alegerea cu discern mânt.
Spiritele superioare care au aceast misiune - observând gradul de inferioritate al spiritului
candidat la întrupare - decid i îl trimit, aproape f r voia sa i incon tient, într-un anumit mediu
prielnic pentru avansarea sa.
Spiritele evoluate nu mai au nevoie de aceast tutel sau impuls de la spate, ci singure - când
sunt în spa iu - î i aleg locul pe care-1 consider potrivit dezvolt rii unor anumite facult i ori
repar rii unor gre eli f cute în via a terestr anterioar .
în general, locul na terii este determinat de iubirea sau ura contractat alt dat pe p mânt.
Iubirea este un fel de leg tur magnetic între fiin ele ce s-au iubit cu mare foc. De i separate -
una fiind în lumea fizic , alta în lumea spa iilor, duhurile se cerceteaz noaptea, se iubesc mai
departe i caut s se apropie în viitoarea via p mânteasc , dup cum se caut i tr iesc împreun
în Cer. Aceast leg tur le determin s revin pe p mânt, sub diferite aspecte - ca p rin i i copii,
92 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

ca fra i, so i, aman i, rude sau prieteni. Este posibil ca rela iile lor fizice s se schimbe la fiecare
reîntrupare, în scopul înt ririi cât mai puternice a leg turii de iubire dintre ele.
Reîntruparea spiritului uman poate s se fac în trupuri diferite ca sex; într-o via fiind b rbat,
în alta femeie. Progresul pare a fi mai accentuat când un spirit a avut o serie de reîntrup ri într-un
sex, urmat de o alt serie într-un alt sex, i a a mereu, pe c rarea lung a evolu iei noastre. In
general, dup 6-7 reîntrup ri, trecem în trupuri de sex opus. Aceste forme sexuale sunt determinate
de nevoile avans rii noastre ori ale repara iilor de îndeplinit. Este clar c b rbatul are o serie de
calit i - vigoare fizic , voin , curaj, iar femeia are alte calit i - r bdare, sensibilitate etc. In
func ie de necesitatea dobândirii uneia din aceste calit i, spiritul e nevoit s se reîntrupeze într-un
trup masculin ori feminin.
irul reîntrup rilor pe p mânt se face pân ce spiritul i-a însu it tot ce putea înv a, cerceta
i observa pe aceast planet . Când termin coala acestui glob p mântesc, entitatea spiritual se
reîntrupeaz pe o alt planet , de un grad superior, unde aerai, apa, mediul, via a în general, se
prezint în condi ii superioare. Aici, spiritul va avea posibilitatea s înceap o alt serie de experien e,
de studii, care îl vor duce la cuno tin e mai înalte.

Argumente aduse în sprijinul legii reîntrup rii

loate afirma iile referitoare la revenirea spiritului uman în corpuri fizice noi, nu prea pot
convinge pe omul care aude pentru prima oar de acest fapt. Pe buzele tuturor se va na te întrebarea:
„Care este dovada c într-adev r spiritul revine pe p mânt, în chip uman, în carne i oase, pentru
o nou via terestr ?"
într-adev r, problema este de cea mai mare importan , pentru c se refer la existen a noastr ,
la spirit, i merit toat osteneala pentru a face s p trund acest adev r în mintea oamenilor.
înainte de a ar ta seria de argumente care pun într-o lumin deplin conving toare adev rul legii
reîntrup rii, voi expune mai întâi câteva obiec ii la adresa acestui adev r.
S-a afirmat: „Spiritul uman poate s avanseze i în cer, f r a mai fi nevoie s revin pe p mânt,
în trup". Dup afirma iile teologilor diferitelor biserici, rezult c dac omul a tr it pe p mânt
conform anumitor precepte, când va muri, spiritul s u se va duce în cer i acolo va tr i pân la
judecata cea din urm . Nu ni se spune nimic despre activitatea omului, atâtea i atâtea milioane de
ani. în ce stare se g se te el acolo? R mâne cu acelea i cuno tin e i con tiin ca pe p mânt? Ni
se r spunde: „El î i duce acolo via a, prosperând mereu spre perfec iune". Dar cum - nu ni se arat .
Noi, spirituali tii, afirm m: în Cer, omul face studii de ordin spiritual, dar evolu ia cere studii
i în sânul materiei fizice. Aici, pe globul acestei planete, sau pe alte globuri similare, se îndepline te
progresul, mai ales cel moral, pentru motivul c în Cer nu exist atâtea tenta ii ca pe p mânt, i deci
aici pe p mânt avem ocazii s ne dezvolt m for ele, caracterul moral i discern mântul nostru
mental. în Cer trecem în revist faptele de la na terea i pân la moartea noastr biologic . In Cer
nu mai exist afaceri ori zbucium ri politice, care s -1 preocupe pe om i s -1 fac s - i dezvolte
facult ile mentale. Acolo nu exist decât probleme înalte, precum cele ale evolu iei spiritului, fizica
i chimia fluidelor, crea ia, pe care pu ini din oamenii sosi i în Cer sunt capabili s le analizeze i
cerceteze pe deplin. Cei mul i, infinit de mul i, nu simt nici o atrac ie spre asemenea analize i nici
nu sunt în stare s le în eleag , deoarece con tiin a i evolu ia lor sunt abia la început.
S presupunem c am lua nou p r i din popula ia globului terestra i le-am duce într-o parte
a universului unde nu exist afaceri, jurnale, c r i, teatru, cinematograf, c l torii, politic ; într-un
loc unde nu au posibilitatea s m nânce, s bea, s doarm , s munceasc , s inventeze; într-un loc
unde nu este posibil pictura, sculptura, muzica - cu alte cuvinte, nici o ocupa ie i nici un interes
care s le preocupe mintea, s le impulsioneze inteligen a. Ace ti oameni s-ar plictisi îngrozitor. O
asemenea via , în cerul descris de reprezentan ii dogmelor biserice ti, nu ar putea s -1 duc pe om
la nici un progres, i în special pe omul s lbatic sau mediocru din punct de vedere moral. Numai
prin revenirea pe p mânt, prin reîntruparea în corp fizic omenesc relu m firul întrerupt cu ocazia
mor ii fizice, i culegem - în aceast mare coal a P mântului - observa ii noi, trecem prin
încerc ri i dureri, ne zbucium m i vom pleca cu un capital bogat de cuno tin e i înv turi
morale, pe care le vom analiza i din care vom scoate rezultate ce ne vor ridica pe o nou treapt
a evolu iei noastre ve nice.
Unii înclin s cread c spiritul omului se reîntrupeaz dup o edere de câtva timp în spa iile
eterate, dar nu mai revine pe globul P mântului nostru, ci se reîntrupeaz direct pe alte planete cu
Reîntruparea P3

condi ii superioare, unde progresul omului se realizeaz mai u or. E drept c i pe alte planete exist
fiin e umane; cât despre nivelul lor evolutiv, la unele este inferior P mântului, pe când la altele este
superior. Dac spiritul s-ar întrupa în prima categorie de planete, omul s-ar g si acolo în asemenea
condi ii, încât în loc s progreseze ar sta pironit locului, pentru c totul îi este inferior. în cazul în
care omul s-ar întrupa pe o planet superioar , ar întâlni acolo condi ii i oameni atât de avansa i,
încât nu ar putea s - i duc traiul nici între cei mai s lbatici oameni ai acelei planete.
Numai pe P mânt - unde, la interval de 26.000 ani, au sosit în valuri milioane de entit i
spirituale, ca i cârdurile de rândunele - putem s evolu m, pentru c numai aici g sim totul înjurai
nostru în armonie cu natura noastr fizic i spiritual . Oricare ar fi mediul de unde am plecat, vom
g si aici în aceast perioad de timp multe scenarii prielnice pentru reîntrupare. Pe p mânt ni se
prezint toat gama evolu iei: de la s lbaticul din p durile Braziliei i pân la sfântul religiei
brahmane, mozaice sau cre tine - modelul suprem al evolu iei p mânte ti. La ce bun s r t ceasc
omul prin alte planete, când el trebuie s fac coala de gradul corpului nostru ceresc? Numai în
anumite situa ii ar putea s se reîntrupeze pe o planet inferioar , i anume când e trimis acolo ca
misionar de spiritele înalte, slujitorii Tat lui, pentru a lumina i duce la progres rapid, anumite
popula ii de pe acea planet , sau când fiind un spirit recalcitrant, care nu poate progresa pe planeta
noastr , e trimis pe o alt planet , unde condi iile de via sunt mai grele decât pe p mânt.
Unii afirm c reîntruparea este o no iune contrar credin ei cre tine. Oare de unde au scos acest
argument? când despre ea se face aluzie chiar i în Sfânta Scriptur . Mai întâi^trebuie s tim c
aceast credin a revenirii spiritului la via a terestr este veche de când lumea. în primii dou sute
de ani dup Christos, cre tinii credeau în aceast revenire necontenit pe p mânt, i numai de atunci
s-a început înl turarea acestei credin e, prin votul celor ignoran i, ca fiind o p rere eretic .
S-a mai zis c ideea reîntrup rii nu înal spiritul. P rerea aceasta e cât se poate de necugetat .
Cum poate fi în l toare ideea c dup moarte spiritul omului pleac în cer i acolo duce o via
de visare extrafizic , nefâcând nimic, stând alene mii i milioane de secole?! Unde i cum mai
avanseaz el când a p r sit via a terestr din fraged copil rie sau direct de la coamele plugului?
Adev rul este c dup ce spiritul i-a analizat toat via a p mânteasc i a tras înv mintele
folositoare, este cuprins de o iubire nesfâr it fa de cei l sa i pe p mânt, fa de întreaga umanitate,
în credin a c - prin experien a dobândit în suferin ele i gre elile sale trecute - le poate fi de
folos, dore te s revin pe p mânt, cu scopul de a-i îndruma i sf tui s nu repete r ul f cut de el
alt dat , îndemnându-i s se ridice la fapte bune, care i-au procurat fericire în spa iu, provocând
astfel, dup puterea lui, progresul fra ilor s i p mânteni. Dorin a duhurilor evoluate de a reveni pe
p mânt, pentru sprijinirea i pov uirea celor înapoia i nu este oare un act sublim, ce concord cu
iubirea la care ne-a îndemnat str lucitul Spirit, sublimul nostru Domn i Dumnezeu Isus Christos?
Care concep ie este mai nobil ? S tr ie ti etern într-un paradis, în mod inactiv i numai pentru
tine, egoist, ori s revii periodic pe p mânt i s participi la progresul omenirii, s -i aju i pe fra ii
t i mai tineri, care ov ie ori cad în drumul evolu iei lor?
Dezbr ca i de povara dogmelor create omene te de conduc torii bisericii cre tine, dezbr ca i de
orice prejudecat , vom descoperi c ideea reîntrup rii r spunde unui plan sublim în evolu ia
universului, planul Celui infinit în în elepciune, Creatorul nostru - binecuvântat fie Numele S u.
Dac via a noastr terestr a fost pres rat cu mai multe împrejur ri i evenimente de o importan
deosebit , durata ederii în sfera cereasc este mai mare, pentru ca prin examinarea vie ii terestre
s putem analiza i extrage înv tura moral sau tiin ific , înregistrat în noi sub form de aptitudini,
înclina ii ori facult i cu care vom reveni în viitoarea reîntrupare.
S-a mai afirmat: „Dac este adev rat c omul se reîntrupeaz mereu, atunci so ul va fi separat
de so ie, copiii de p rin i i prieten de prieten, deci se elimin posibilitatea de a se reg si în cer".
Mul i i-au închipuit c întoarcerea pe p mânt se face curând dup moartea fizic i c atunci când
revenim la întrupare, ai no tri s-ar sui la Cer. Or adev rul este c edem mult vreme în spa iile din
jurul p mântului, unde sosesc rând pe rând cei dragi. Iubirea este una din cele mai mari forte ale
universului. Prin iubirea ce ne-a legat pe p mânt, ca prieteni, fra i, so i sau p rin i i copii, ne
c ut m i ne întâlnim în bucuria neînchipuit i neegalat cu nimic pe p mânt.
în spa iu, to i cei care se aseam n se adun . To i cei care au suferit, au plâns, au fost buni ca
noi, cu to ii ne adun m i form m, cu cei iubi i, o vast familie, în cadrai c reia discut m, observ m
i ne comunic m impresiile i înv mintele. A adar, nu suntem separa i în Cer, i ne vedem dup
moartea terestr . Temporar se poate întâmpla s nu ne mai întâlnim în reîntruparea noastr pe
p mânt, pentru c ne na tem în ri diferite, în familii diferite - bogate sau s race etc. - dup
nevoile avans rii noastre. Dar aceast situa ie nu este cea caracteristic . Regula general este c
spiritele, când pornesc la reîntrupare, caut s revin unele lâng altele, în aceea i familie, pentru
ca astfel iubirea i sprijinul lor s continue pe mai departe, în noua via terestr .
94 Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

într-adev r, dou entit i spirituale legate prin iubire într-o via terestr , când vor reveni în
laboratorul naturii terestre vor c uta s se apropie una de alta - ca fra i sau surori, p rin i i copii,
ca prieteni sau rude. In aceste noi forme fizice, în aceste noi leg turi, iubirea va lua alt înf i are,
alt colorit i în definitiv, la fiecare întrupare ea va sfâr i mai spiritual decât era la început.
în spa iu, în timpul analizei spirituale, ni se reveleaz în mod regresiv cauzele i împrejur rile
apropierii noastre de acele entit i spirituale cu care ne-am legat prin leg tura divin a iubirii -
fundamentul crea iei tuturor universurilor din trecut i viitor. Prin urmare spiritul nostru nemuritor
p streaz întreaga con tiin : cine a fost, unde a tr it, cu cine s-a legat în bine i în r u, are memoria
deplin a vie ilor trecute i dorin a vie a unei ascensiuni ce duce la Perfec iunea divin .
Cei care nu cred decât în lumea terestr , se aga mereu de fel de fel de argumente. Astfel, ei
întreab : „Dac actul reîntrup rii este un adev r, atunci de ce popula ia cre te mereu pe p mânt?
Ar trebui ca ea s r mân constant . Dac oamenii de pe p mânt vor forma lumea invizibil iar
ace tia, la rândul lor, vor reveni s -1 populeze, ar trebui ca popula ia p mântului s r mân aceea i."
Argumentul ar putea fi valabil, dar se uit c evolu ia este un fenomen universal, valabil pentru
fiecare regn - mineral, vegetal, animal, uman, c i pietrele, plantele i animalele evolueaz , urcând
treapt cu treapt . Datorit evolu iei, spiritul animalelor superioare, ajuns la o anumit etap evolutiv ,
se va întrupa într-o personalitate uman , într-un corp uman apar inând unei rase primitive. Pe lâng
acest aport venit din lumea animal , mai exist i un contingent de spirite care au evoluat pe alte
planete, inferioare P mântului; atingând acolo maximul de evolu ie, ele vin s - i continue evolu ia
pe planeta noastr .

Este adev rat c tiin a a f cut progrese mari în domeniul cercet rii materiei vizibile, palpabile
i analizabile, dar în domeniul sufletului i mai ales al spiritului se cunoa te prea pu in, i de un
num r restrâns de oameni.
în jurul nostru se petrec atâtea fenomene neexplicate de tiin a materialist - vise, prevestiri,
materializ ri, vindec ri, comunic ri cu entit i spirituale - fapte care probeaz c spiritul i con tiin a
lui persist de-a lungul vremii i dup moartea corpului fizic.
Dac studiem cu aten ie aceste fapte, ajungem la convingerea c nici una din calit ile mentale,
morale i spirituale posedate de con tiin a omeneasc nu sunt pierdute dup moartea corpului fizic,
deci aceste calit i nu pot fi produsul structurii celulare a organismului nostru, i nu se transmit prin
ereditate fizic .
tiin a revelat este Adev rul care lumineaz regiunile necunoscute ale spiritului, adev r ce
satisface i pe savantul scrupulos i pe omul simplu, cu condi ia s fi atins o oarecare treapt
evolutiv , puritate i umilin , i s fie înc lzi i numai de credin a existen ei unei Providen e creatoare.
Exist dou teorii importante referitoare la spirit:
1. Individualitatea con tient intr în ac iune numai din momentul na terii sale pe p mânt,
adic omul este o crea ie a Divinit ii, la fiecare na tere.
2. Individualitatea con tient exist de veacuri i ea nu face decât s coboare, din când în când,
în mijlocul materiei fizice i s anime o form material , fizic .
Prima interpretate a fost dat i sus inut de vreo 1.500 de ani încoace. Num rul celor care
sus in aceast teorie este în sc dere continu , deoarece cu toat înapoierea în care ne g sim, în ceea
ce prive te tiin a spiritual , logica ne arat c aceast teorie duce la urm ri imposibile. într-adev r,
este absurd s presupunem c doi so i, prin actul lor sexual, dau na tere unei personalit i care va
tr i în ve nicie. Normal este ca o personalitate chemat la via printr-un procedeu fizic, s înceteze
de a mai tr i în urma procedeului fizic al mor ii sale.
Se invoc puterea divin în crea ia acestui om chemat la via a fizic . Curios, se invoc puterea
creatoare a Divinit ii numai cu ocazia unirii sexuale a oamenilor?! Dac este vorba de crea ia de
moment a Divinit ii, ea nu s-ar putea face i f r r scolirea pasiunilor omene ti? Divinitatea este
infinit în putere, în în elepciune, dup cum rezult din tot ce este în jurul nostru.
Planul urm rit este acela ca p rin ii s formeze lutul în care va veni omul spa ial, entitatea
spiritual ce va însufle i materia fizic , n scându-se un om trupesc. Prin urmare, spiritul nu e o
crea ie de moment, pentru c noi exist m de miliarde de veacuri — de pe când animam o particul
eteric , un atom, o molecul , un bob de nisip, i de alte multe miliarde de ani - de pe când eram
numai sfere luminoase în spa iile infinite ale cosmosului. i apoi cum putem s ne închipuim o
Divinitate atât de p rtinitoare, atât de nedreapt , încât s -1 aduc pe om în lumea fizic numai o
dat , f r posibilitatea ca acesta s - i repare gre elile, s -1 creeze acum i unora s le d ruiasc
calit i mentale, morale i spirituale în l ate pân la statura unui sfânt ori a unui savant. Iar altora
Reîntruparea 95

s le acorde o existen întunecat , ignorant , s lbatic i plin de mizerie? în elesul clar pentru o
minte dezbr cat de prezum ii este c spiritul a preexistat înainte de a se întrupa i c el revine
mereu în trup, ca s înve e ceea ce nu a tiut în alt via , s repare ceea ce a gre it i s - i corecteze
imperfec iunile.
Judecata - darul sfânt a ezat de Tat l în fiin a noastr - ne spune c spiritul preexist trupului,
c el tr ie te dup moartea trupului, c pentru a se perfec iona, revine mereu în mediul unde a mai
înv at, într-o alt existen fizic , adic se reîntrupeaz . Numai gra ie acestei legi ne putem explica
diferen a dintre indivizi, pe plan trupesc, intelectual i spiritual. Totul depinde de evolu ie. Astfel
în elegem c destinul nostru actual este rezultatul trecutului nostru, iar cât prive te na terea noastr
printr-un procedeu fizic, în pântecele mamei, acesta este numai pentru a ob ine un corp fizic, un
costum de scafandru prin intermediul c ruia spiritul s - i continue studiile i cercet rile în sânul
lumii fizice. Dac prin acest instrument ob inut de la p rin i mo tenim anumite însu iri fizice - o
oarecare asem nare fizic , o predispozi ie pentru o anumit boal , nu înseamn c sunt ereditare i
însu irile spirituale i suflete ti. Aceste însu iri sunt rezultatul muncii spiritului de-a lungul a mii
de reîntrup ri. A a se explic cum în sânul unei familii simple, din p rin i f r calit i spirituale
deosebite, se na te un geniu.

în general, omenirea crede c jtr ie te o singur dat pe p mânt, uitând c via a noastr este
scurt , fie ea i de o sut de ani. în acest interval scurt de timp, nu putem întâlni ocazii destule
pentru a înv a totul, a a c la sfâr itul vie ii terestre suma de cuno tin e i în elepciune este foarte
redus . Ai înv at filologie, nu cuno ti tiin ele naturii; ai înv at filosofie, n-ai cuno tin e de art ;
ai cunoscut s r cia, nu ai idee de starea sufletului când dispune de bunuri p mânte ti - i a a mai
departe. In acest caz, progresul spiritului, bagajul cu care spiritul trece por ile mor ii, este redus.
S nu uit m c pu ini oameni ating vârsta b trâne ii, c exist numeroase cazuri când omul
p r se te planul fizic în tinere e sau chiar în fraged copil rie. Mul i n-au decât o existen de
câteva zile sau ore. Ei bine, ce înv minte a putut aduna acest spirit nemuritor, în decurs de câteva
zile petrecute în ne tiin , ca sugar.
Situa ia se schimba dac omul vine mereu la reîntrupare. Oricât de scurte ar fi existen ele sale
p mânte ti, înv ând câte ceva în fiecare via , aceste pu ine cuno tin e, experien e i observa ii, se
acumuleaz în decursul a mii de reîntrup ri, formând astfel un capital vast, care va contribui la
cunoa terea esen ei crea iei, a Legilor divine, f cându-1 pe om bun, milos i moral. Treptat, pe
nesim ite i f r tirea sa, omul se va ridica la o înalt spiritualitate.
întreba i-v judecata, i ve i vedea c ea v va r spunde ca fiind logic aceast revenire prin
reîntrup ri, i c este imposibil o singur existen . Na terea apare chiar f r nici un rost, când
p r se ti lumea aceasta în fraged copil rie. Pentru ce ai mai venit la via ? Numai s apari ca un
meteor, f r s fi gustat i în eles ceva din ea, i s pieri pe veci de pe arena vie ii?
Exist atâtea argumente care conduc la admiterea adev rului revenirii prin întrupare la coala
terestr , încât numai cine se îngr de te de suficien a cuno tin elor sale îl mai poate nega.
Omul nu are timpul necesar s observe natura, s studieze lumea înconjur toare, pentru c în
copil rie este prea nepriceput, sistemul s u cerebral nefiind format pentru a-i în elege fenomenele.
Mai târziu î i face studiile, cariera, i este prea absorbit c tre o singur latur a vie ii. Urmeaz
familia, copiii i grijile se adun pe capul s u. C tre b trâne e, este mai liber, îns fizicul e gârbovit,
sl bit i nu mai dispune de vigoarea necesar studiului i medita iei asupra fenomenelor vie ii sub
toate aspectele ei. A adar, în aceast durat scurt a traiului s u pe p mânt, petrecut aproape numai
pentru existen a animalic , omului îi r mâne pu in timp pentru studiul naturii, pentru studiul fiin ei
sale sub aspect moral i spiritual.
Este absolut nevoie s revenim mereu pe arena globului nostru, în lumea materiei fizice, pentru
a aduna experien e noi i a înv a lec ii noi. Chiar dac am presupune c via a noastr ar dura o
mie de ani, inteligen a noastr nu este deocamdat capabil s asimileze într-o singur întrupare tot
ce se poate cunoa te. Numai prin reîntrup ri continue, repetate, avem posibilitatea s cunoa tem
via a sub toate aspectele ei, s cunoa tem toate domeniile tiin ei, s trecem prin toate genurile de
civiliza ie i s cunoa tem fiecare activitate uman .
La începutul existen ei sale, în primele sale întrup ri, am spus c spiritul con ine în interiorul
s u, în stare latent , toate posibilit ile de în l are moral , intelectual i spiritual . Tr ind zi de zi
în mijlocul materiei fizice i a for elor ce o pun în mi care, ele îl impulsioneaz , lucreaz asupra
lui i îl fac din ce în ce mai în eleg tor. Pân în momentul când aceast calitate nu este pus în
eviden , omul este imoral, ignorant, f r spiritualitate i st pânit de instincte joase.
96 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dac suntem r i cu semenii no tri, înseamn c nu s-a de teptat în noi înc mila. Dac suntem
egoi ti, înseamn c nu am pus în vibra ie iubirea, renun area la ceea ce ne este de prisos, pentru
a u ura pu in via a celor de o esen cu noi, a fratelui nostru, creat de acela i Tat ceresc.
Rând pe rând ap rând calit ile spiritului, dispar instinctele inferioare din noi pentru c în
definitiv r ul prin el însu i nu exist , ci doar lipsa binelui, absen a calit ilor spirituale care nefiind
puse înc în activitate în fiin a noastr , nu ne-au permis s îndeplinim binele.
Copilul mic trage de coad , de urechi, bietul animal i nici prin gând nu-i trece c îi produce
durere, c face un r u. Peste câ iva ani, când sufletul copilului a mai evoluat, când corpul s u
emo ional sau planetar se exprim mai puternic, el este mai sensibil la durerea altora i nu mai este
atât de crud.
Ceea ce se petrece, în mic, cu sufletul copilului, se petrece, în mare, cu omul, cu evolu ia
nesfâr it a spiritului. La început, omul este crud, egoist, s lbatic i ne tiutor, absolut ignorant de
tot ce se petrece în jurul s u, dar observa iile, experien ele, încerc rile de tot felul îl înva mereu;
astfel treptat el ajunge la în elegere, mil , iubire i cumin enie. A fost imoral în primele timpuri -
ajunge dup nenum rate întrup ri la deplina moralitate; a fost s lbatic - ajunge în elept.
Din cele expuse se vede c omul vine pe p mânt i înva tot ce-1 poate lumina, tot ce-1 poate
face mai bun. în elegând aspectele i fenomenele vie ii, pricepem mai u or problema r ului i a
binelui. Când toat lumea va practica binele, frumosul i adev rul, va dispare r ul i suferin a. Dar
pân va ajunge omul la aceast înalt etap a evolu iei, va înv a la coala naturii, va suferi, se va
reîntrupa pân când va ajunge s deosebeasc ce este folositor, frumos i moral în faptele, vorbele
i gândurile sale.
De multe ori omul deosebe te, teoretic, binele de r u, i totu i alunec i face r ul, dar curând
sose te suferin a i îi atrage aten ia asupra faptei s vâr ite. S r mân bine întip rit în mintea
noastr : pe aceast planet , i în stadiul actual de evolu ie, suferin a este singura cale de educa ie,
de ridicare a omului pe scara evolu iei.

Cât tr ie te pe p mânt, omul înva ceva - uneori i ceva bun. Multe din cele înv ate nu le
poate utiliza în lumea de dincolo. Atunci, revine la via a p mânteasc , pentru ca aceste cuno tin e
acumulate în vie ile anterioare, sub form de capacit i, s le pun în slujba omenirii i în acela i
timp s le perfec ioneze. Marii oameni de tiin , inventatorii, muzicienii, pictorii, oamenii profund
religio i i marii mistici i spirituali ti sunt mari pentru c au acumulat înv minte peste înv minte
în multele lor vie i trecute.
Civiliza iile pot pieri - i cu ele arta i tiin a lor, religia i filosofia lor - dar fiin ele umane
care au produs aceste civiliza ii nu pier. Ele tr iesc, î i amintesc i dup o perioad de timp revin
pe p mânt, înzestrate cu tot talentul câ tigat în vie ile trecute, pentru a construi civiliza ii mai
înfloritoare.
Urm rind evenimentele din trecutul istoric al popoarelor observ m cum unele na iuni se ridic
vertiginos pân la înalte trepte ale bog iei, puterii i civiliza iei, se bucur un timp de o prosperitate
i str lucire des vâr it , apoi încep s dea înapoi - cad în obscuritate sau pier de pe arena p mântului.
Studiem circumstan ele exterioare care ar putea s ne explice decaden a unui popor i nu g sim o
explica ie conving toare. Constat m o decrepitudine în toate sensurile i o diminuare a num rului
locuitorilor, atâta tot.
Cercetând prin prisma legii reîntrup rii afl m cauzele dec derii unui popor pân la pieirea sa.
Cât timp via a social i politic a unui popor este cuminte - familia solid , educa ia îngrijit ,
credin a bine întronat în suflete, iar guvernan ii sunt anima i de iubirea neamului lor, spre a-1 duce
la un ideal - entit ile spirituale evoluate caut s se nasc mereu în mijlocul acestei na iuni, care
se ridic repede în grandoare i exprimare pe toate planurile.
A adar, str lucirea unui popor depinde de valoarea entit ilor spirituale reîntrupate în sânul s u,
fiind chemate de mediul din ce în ce mai prielnic avans rii lor spirituale. Imediat ce corup ia
p trunde în masa acestui popor, când familia nu mai are temeiuri puternice, când educa ia este
ubred i moravurile u oare cuprind întregul popor, entit ile spirituale luminoase, evoluate, nu
mai vin aici, se reîntrupeaz în alte popoare, unde î i pot continua evolu ia. Din acel moment,
neamul acela nu mai are oameni de seam , pe nici un plan, iar poporul r mâne sub conducerea
spiritelor tinere, pu in evoluate spiritual i f r experien . Astfel popula ia scade cu timpul, pân
ce nu mai reprezint un factor important în concertul popoarelor, fiind cople it de alte neamuri.
Când poporul roman a fost cuprins de corup ie moral i politic , entit ile spirituale care au
contribuit la gloria sa s-au întrupat la gali i germani; e drept, mai pu in civiliza i, dar mai puri
Reîntruparea 97

fizice te i mai puternici în credin a lor. Rezultatul inevitabil a fost pieirea popomlui roman, dec derea
imperiului i înflorirea na iunilor tinere.

în decursul vie ii noastre terestre, muncim, ne hr nim, ne distr m, dar, în lunga sau scurta ei
scurgere, contract m datorii fizice i morale. P rin ii ne-au crescut cu mari sacrificii fizice i
suflete ti. Prietenii ne-au împrumutat i mângâiat la boal sau necaz. Am adus pe lume copii pe care
nu i-am educat destul de atent i de multe ori i-am chinuit, i a a mai departe. Mereu obliga ii, de
diminea a pân seara. Anii trec, i, dup ce firul vie ii s-a rupt, unde i când vom mai putea pl ti
toate aceste datorii de ordin material i moral?
Am mâhnit, am furat, am omorât i nimeni nu ne-a tiut. Când i unde repar m toate aceste
tic lo ii ale vie ii noastre? în ceml propov duit de biseric ? Nu. în spa iile infinite, în via a spiritual
de dincolo de moarte, nu mai este posibil repararea faptelor s vâr ite în lumea fizic .
Am f cut aceste acte necugetate deoarece n-am avut discern mântul moral dezvoltat. Spiritul,
ajuns în lumea spa ial , vede incorectitudinea vie ii sale, vede viciul în care s-a afundat ori crima
comis , i atunci, fire te, fiind mai con tient, se c ie te; ar vrea s - i cear scuze, dar nu o mai poate
face; ar vrea s repare gre eala fizic , dar nu are mijloacele fizice, tr ind într-un mediu spiritual.
Atunci, entitatea spiritual revine la o nou via terestr , pentru a pl ti i repara r ul produs.
Consecin a gre elii fizice este durerea fizic , i când o suferim, înv m s nu mai repet m în
viitor gre eala respectiv . O gre eal moral , o datorie moral neachitat se va pl ti printr-o durere
moral , devenind din ce în ce mai lumina i. Astfel ne d m seama c orice fapt se pl te te, orice
r u s vâr it altuia se va întoarce împotriva noastr , fie în aceea i via , fie în via a urm toare.
Prin urmare, numai prin legea reîntrup rii în elegem situa iile noastre fizice i morale, destinul
nostru, numai ea men ine i pune în eviden Justi ia divin .

Reîntruparea explic i diferitele facult i ale omului.

Un copil se na te în sânul unei familii obscure, uneori vicioase, imorale, i cu toate acestea,
copilul - de i fizic seam n cu unul din p rin ii s i - este foarte cuminte, inteligent i mai târziu
devine un om de valoare. Nimic din anturajul s u nu i-a dezvoltat calit ile suflete ti. De unde
inteligen a, de unde moralitatea, de unde însu irile lui spirituale?
R spunde Ceml: Spiritul le-a adus cu sine din alte vie i. El a venit în sânul acestei familii
ignorante, imorale cu scopul împlinirii unei datorii, din cauza unei leg turi cu ace ti p rin i dintr-
0 alt via , ori pentru împlinirea unei hot râri a Celor de sus, care au voit ca prin el s urce i
p rin ii s i pe scara spiritualit ii.
Exist i cazuri, când în familii onorabile, culte, bine sub toate raporturile, se nasc copii care
am r sc bie ii p rin i tot restul existen ei lor. Seam n fizic cu unul din generatori, dar nu seam n
prin înclin rile morale i intelectuale cu nici unul dintre p rin i.
Din aceste exemple reiese existen a eredit ii fizice, fiind pus în eviden faptul ca vehi colul
fizic al copilului poate sem na cu p rin ii s i, i se pot transmite ereditar anumite însu iri fizice de
la p rin i, dar nu sunt ereditare însu irile suflete ti i mai ales cele spirituale. P rin ii nu au f cut
decât s -i procure un trap - fetusul, iar spiritul ce se întrupeaz în acest corp fizic este str in, este
o alt crea ie a Tat lui, sosit prin ace ti p rin i în lumea fizic , pentru îndeplinirea destinului s u.
Uneori el se ridic , alteori totul a fost de prisos, r mânând acela i ca înainte de na tere.
Este adev rat c eul suprem, spiritul, este limitat pân la un anumit punct de instrumentul pe
care îl va utiliza, de corpul fizic în care se va întrupa. Astfel, omul este un complex format din
calit ile fizice ale trupului s u - mo tenite în parte de la p rin i, i din însu irile spirituale -
câ tigate în vie ile trecute.
In general, copiii n scu i din p rin i slabi de spirit sau vicio i sunt i ei redu i i imorali, ca i
p rin ii lor, pe de o parte pentru c elementele generatoare procurate de la p rin i sunt de o calitate
inferioar , grosolan , iar pe de alt parte spiritele dispuse s se întrupeze în aceste familii sunt în
general slab dezvoltate.
F r admiterea reîntrup rii nu este posibil explicarea diferen ei de inteligen , cumin enie,
voin , caracter i temperament între copiii aceleia i familii. Fiecare vine în lumea fizic cu bagajul
s u de moralitate, spiritualitate, din vie ile trecute. Prin urmare reîntruparea ne explic diferen ele
dintre oameni, diferen e care nu sunt urmarea unor întâmpl ri f r sens, nici a vreunei legi a
eredit ii fizice, ci ele se datoresc vârstei spiritului omenesc, gradului s u evolutiv.
98 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

în l imea inteligen ei, dib cia, talentul artistic, noble ea sentimentului, moralitatea, voin a nu au
fost d ruite la întâmplare de cineva, ci au fost câ tigate printr-o munc lung i aspr . Nimeni nu
ne-a înzestrat cu vreo calitate oarecare, ci am dobândit-o la coala grea i dureroas a vie ii.

Probele reîntrup rii

Am ar tat în paginile trecute argumentele logice care pledeaz pentru în elegerea i admiterea
principiului reîntrup rii. De i ele singure ar putea constitui o dovad a revenirii la via a terestr ,
totu i s-a ridicat un argument, care în aparen pare foarte puternic. S-a afirmat: „Dac noi am mai
tr it pe p mânt, de ce nu ne amintim de acele vie i trecute? Faptul c nu ne amintim dovede te c
nu am mai tr it i deci ideea reîntrup rii este o simpl fantezie sau o ipotez lipsit de fundament.
Pentru ce s suferim acum, din cauza unor fapte pretinse c le-am fi s vâr it în alte vie i, dac nu
p str m nici o amintire de aceste ac iuni gre ite ale noastre? Cum putem s stabilim o leg tur între
cauz i efect, între faptele, sentimentele i vorbele noastre din trecut i suferin ele din prezent, când
nu tim ce am f ptuit, cugetat sau vorbit în alt via ? Ce înv tur putem trage, dac nu ne
amintim de ele, ca s în elegem c suferin ele, starea noastr fizic sau moral de azi sunt urm rile
acelei vie i? Da. Aceast doctrin ar deveni clar i orice minte cuget toare o va accepta, dac
ne-am putea aminti câte ceva din vie ile trecute."
în aparen argumentul este puternic, dar în realitate - foarte slab, pentru c nu se cunosc
tainele divine. Mai întâi s ne l murim asupra memoriei noastre actuale. Pân la dovedirea existen ei
noastre din alte timpuri, s vedem cât de bine memor m faptele, ideile i vorbele noastre, chiar în
via a prezent . C utând în trecutul nostru, încercând s ne amintim de anii copil riei constat m c
nu mai tim ce-am f cut, ce idei am avut, ce sentimente am încercat. R sar unele fapte, întrez rim
unele împrejur ri ca prin cea , ne amintim unele vorbe sau idei. Dar atât! Constat m c nu suntem
în stare s reînviem întru totul anii dulci ai copil riei. Am nuntele au disp rut, nu ne-au r mas decât
crâmpeie din faptele i evenimentele înregistrate mai puternic în fiin a noastr . Acum nu mai avem
decât un rezumat al anilor trecu i. Dar nu ne amintim nici faptele, vorbele i ideile noastre din anul
trecut. A îndr zni s afirm c nu ne putem reface mental nici sentimentele i faptele petrecute ieri,
alalt ieri. Rog pe cititor s încerce s ^- i aminteasc gândurile, vorbele i tot ce a f cut ieri, i se
va convinge de cele afirmate mai sus. în aceste condi ii, cum avem preten ia s ne amintim ac iunile
noastre, starea social , suferin ele i nedrept ile îndurate sau produse în alte vie i?
Azi tim s citim, s înv m dintr-o carte, dar oare mai tim noi cum am p it de la liter la
liter , cum am înnodat literele i cuvintele ca s exprim m o cugetare? Constat m doar c urm rim
ideile exprimate într-o carte, în elegem esen a cuprins în ea, rezultat al primilor ani de coal .
Detaliile prin care am trecut pentru a ne însu i cititul i scrisul s-au uitat, am nuntele faptelor
noastre din copil rie s-au ters din mintea noastr . Ne-au r mas îns anumite capacit i, un înv mânt
general, restul scufundându-se în întuneric.
Când eram mici, ne-am b gat degetele în apa fiart i ne-am op rit. Anul, luna, ziua, nu ni le
mai amintim, dar avem în memorie rezumatul, înv tura: nu e bine s bagi mâna în ap fiart c
te op re ti i doare. De aici esen a acelei lec ii: s fii prudent.
Toat conduita noastr actual , întreaga noastr în elepciune este suma concluziilor, rezumatul
înv mintelor din existen ele noastre trecute.
Când eram mici, de fric sau de ru ine, spuneam minciuni. Dup dovedirea minciunii, ne
ru inam i eram pedepsi i pentru fapta noastr . Mai târziu, c tre maturitate, am uitat am nuntele
acestor cazuri, dar am r mas cu însu irea de a spune adev rul. Acest caracter splendid l-am dobândit
ca rezultat al mai multor gre eli din copil rie, urmate de pedepse. Astfel am ajuns la starea moral
de a fi loiali în spusele noastre. La fel am creat i celelalte calit i ale noastre. Cum, prin ce greut i
i suferin e am trecut, care este pre ul lor - nu mai tim. Ceea ce tim e c avem o concep ie de
via , anumite tendin e i facult i.
Creatorul le-a aranjat astfel ca, din toate înv mintele, observa iile i durerile noastre, s
extragem numai esen a lor. Bietul nostru sistem cerebral nici n-ar fi în stare s re in din copil rie
pân la moartea sa toate am nuntele existen ei noastre. Oare cum am mai putea scrie o scrisoare
dac în momentul când ne-am apuca de scris, ar n v li în mintea noastr toate fazele prin care ara
trecut pentru înv area scrisului?
în spiritul nostru s-a imprimat, ca rezumat, ca extract, ca germen, tot ce am v zut, auzit i sim it
în diferitele noastre vie i.
Reîntruparea gp

Dar totu i, într-un col al sufletului nostru se g sesc înscrise - infinit de minuscule - toate
informa iile i faptele vie ilor trecute. Dac printr-un mijloc oarecare - regresie hipnotic - le
trezim în con tiin a noastr , toate evenimentele vie ilor noastre tr ite pe p mânt se vor derula,
asemenea imaginilor unui film panoramic, pân în cele mai mici detalii. Uneori aceste imagini,
ascunse în profunzimea fiin ei noastre, revin la suprafa spontan i produc, prin expunerea lor,
mirare celor din jurul nostru. Dar acest fenomen se întâmpl foarte rar i mai ales la copiii sub
vârsta de apte ani.
Un biet pui, abia ie it din g oacea oului, alearg iute s se ascund la apari ia unei p s ri de
prad . Dar de unde tie c acea pas re îl poate r pi i mânca? „Din instinct" - vor r spunde oamenii
de tiin , ceea ce nu este suficient pentru a explica un fapt. Noi vedem în aceast ac iune o
reamintire, care rezum în sine multe mor i sau dureri ale acelui pui, cauzate de p s ri r pitoare,
iar acum la amintirea mor ii sau a durerii de atâtea ori repetat , puiul de g in fuge însp imântat
s se ascund .
Nu exist familie în care copii crescu i în acelea i condi ii s nu prezinte calit i suflete ti i
tendin e diferite. Constat m c unul din ace ti copii are talent artistic, în jocurile sale desenând
diferite figuri, reu ite pentru vârsta lui. Altul prezint dexteritate de a înv a un me te ug oarecare,
are tendin e care indic însu iri pentru a deveni un manufacturier, un meseria priceput ori un
fabricant renumit. Un altul neglijând coala, deodat o p r se te i se avânt în afaceri, devenind
un om cu o reputa ie r sun toare în lumea afacerilor. Al i tineri, cumin i, lini ti i, se retrag pentru
a- i citi c r ile, departe de agita ia tinerilor de seama lor. Toate aceste tendin e nu sunt înclin ri
capricioase, ci chem ri imperioase ale spiritului, din cauza cuno tin elor posedate, ca rezumat al
ocupa iilor din vie ile precedente.
Orice ar face p rin ii, rar, foarte rar pot înfrânge aceste porniri suflete ti ale copiilor lor. Prezen a
acestor calit i înn scute poate fi explicat prin faptul c omul, în vie ile anterioare, a fost de
exemplu un muzician, i venind în via a actual , simte o înclinare spre muzic . Asimilând vertiginos
cuno tin ele i cu un talent ce se impune aten iei înc din primii ani ai copil riei, profesorul s u
constat o aptitudine ce uime te. Un asemenea spirit va c uta s se reîntrupeze într-o familie
cunosc toare de muzic , în stare s -i ofere un corp fizic delicat, un sistem nervos vibrant la undele
sonore. în acest mediu prielnic, el va avea ocazia s - i continue studiile anterioare i s - i
des vâr easc talentul muzical. Este evident c acela care nu a mai dobândit cuno tin e muzicale
în alte vie i, sau care a asimilat prea pu in, va fi greoi la înv tur , având nevoie de mult vreme
pân va ajunge s cânte la un instrument i pân s se des vâr easc în practica sa.
S nu pierdem niciodat din vedere c ceea ce înv m într-o via sunt cuno tin e p strate
pentru ve nicie. Când dintr-o ceat de copii, aproximativ de aceea i vârst vedem pe unul mai
îndr zne i autoritar, comandând i luptând în fruntea celorlal i, evident întrez rim în acest copil
pe fostul militar de grad superior, din alt via . Când unul dintre elevii unei clase este mai vorb re ,
inând cuvânt ri colare, pledând în numele colegilor s i, în diferite ocazii, putem fi aproape siguri
c acest spirit a fost într-o alt via un orator, un conduc tor sau un om politic.
Câte ac iuni de-ale omului nu ne cheam judecata pentru a admite adev rul reîntrup rii spiritului?
Privi i micu a copil , în jocurile ei nevinovate, cum g te te, leag n p pu a, c utând s o adoarm ,
certând-o pentru neascultare etc. Oamenii de tiin vor zice: „Da, desigur, omul având o mare
putere de observa ie, copila reproduce ceea ce a v zut la mama ei". Explica ia nu are temei,
deoarece se pune întrebarea: De ce oare numai feti ele au acest fel de joac , nu i b ie ii, c ci i
unii i al ii sunt în jurul mamei lor? Adev rata explica ie este c aceast dr g la copil reproduce
în mic, ceea ce a mai f cut în via a precedent , când era mam .
Exist tineri care se îmbat de frumuse ile naturii. Un r s rit sau apus de soare face s vibreze
de pl cere fiin a lor, fream tul frunzelor din p dure, susurul izvoarelor de munte, mugetul valurilor
m rii îi proiecteaz într-o lume de vis ri mai mult ca pe oricare semen al lor. Acest om desigur a
fost un poet ori un artist, în vie ile trecute, natura sa atât de sensibil formându-se prin exercitarea,
gustarea i aprecierea frumosului.
Exemple în acest sens sunt cât se poate de multe i variate, toate explicându-se logic, prin
existen a noastr în alte vie i pe p mânt. Mul i oameni trec nep s tori pe lâng o biseric , iar unii
intr în ea f r s simt ceva în sufletul lor. Prin obicei, prin conven ionalism, adopt o atitudine
cucernic la ascultarea unei rug ciuni, dar nu vibreaz în ei absolut nimic. Dar pe când gândurile
lor zboar aiurea i nu sunt aten i Ia rug ciune, altul este p truns pân în adâncul sufletului de
ceremonia religioas , sorbind cuvintele slujitorului altarului. Desigur, aceast evlavie nu provine din
cuno tin ele, starea social i concep iile actuale de via , ci este reflexul unui sentiment împ rt it
într-o alt via , când era un credincios des vâr it sau un preot cucernic, cutremurat de credin în
Divinitate.
100 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Principiul reîntrup rii se prezint mereu judec ii noastre, a teptând ziua când vom în elege c
este un principiu universal, care se aplic de la corpurile inerte pân la om, de la microb pân la
corpurile cere ti.
Voi prezenta un alt caz, din cele numeroase, ce ne amintesc de principiul reîntrup rii.
Expui un adev r la dou persoane care au aceea i lumin intelectual i au primit aceea i
educa ie. Te vor asculta în acela i timp amândou i vei constata c una din ele a în eles i adopt
adev rul respectiv, pe când cealalt mi-1 în elege, sau dac a în eles nu-1 adopt . Acceptarea din
partea unei persoane i refuzul din partea celeilalte este o dovad a reîntrup rii. într-adev r, persoana
de aceea i p rere cu tine a mai întâlnit acest adev r, 1-a citit, studiat i cunoscut într-o alt via ,
pe când cealalt persoan întâlne te pentru prima oar aceast problem , nefiind preg tit trebuie
s mai reflecteze în cursul vie ii actuale sau viitoare, pentru a o g si just .
Iat în elesul divergen elor de p reri dintre oameni asupra unei probleme oarecare, unul având
o amintire vag despre adev rul respectiv, iar altul abia acum ia contact cu el, urmând s mediteze
în via a sa prezent . Astfel se explic faptul c la citirea unei c r i ezoterice unii cad pe gânduri i
caut s se adânceasc în cunoa terea acestei profunde tiin e, pe când cei mul i refuz sau îi las
rece acest domeniu. Desigur, ace tia din urm nu vor mai fi atât de ne tiutori în via a lor viitoare
ca în cea actual .
Legea reîntrup rii iese în eviden i în momentul când analiz m evolu ia omului din copil rie
i pân la b trâne e.
în general, copilul mic este egoist; vrea s posede orice lucru, i se^pare c sora sau fratele s u
au lucruri mai frumoase i le leap d pe ale sale, cerându-le pe ale lor. In aceast epoc a existen ei
sale, copilul reproduce imaginea omului primitiv, a st rii sale pe când - cu multe alte vie i în urm
— era un s lbatic de prin junglele p mântului. Peste câ iva ani a mai crescut, i acum se joac de-a
solda ii - jocuri sfâr ite adeseori cu mici accidente, zgârieturi, cucuie etc. De cele mai multe ori
b ie elul c l re te un b , închipuindu-1 un cal n r va , greu de st pânit. Acum iube te un alt
b ie el, acum îl gone te sau îl love te. J3e sup r repede i f r vreun motiv serios i curând, printr-o
minciun ori f g duial , se împac . în aceast perioad a vie ii sale, copilul reproduce epoca de
barbarie a omenirii, când omul iubea, cre tea calul i îl c l rea, când era mândru, r zboinic i în
ve nic pornire la atac i cucerire, r zbun tor, iute la mânie, i uneori iert tor.
Mai târziu, tân rul este st pânit de cercetarea lucrurilor, i totu i este înc nestabil, nefixat în
p rerile sale. La aceast vreme contracteaz prietenii ce vor dura pân la moarte; acum iube te o
fat cu toat ardoarea tinere ii sale; acum este generos i se arunc orbe te în vârtejul pasiunilor,
a înf ptuirilor nobile, patriotice sau umanitare. El reproduce la aceast vârst imaginea redus a
evului mediu, a vremurilor cavalere ti.
Unii oameni arat o judecat profund , ce cump ne te just faptele i lumea, fiind deplin st pâni
pe bucurii i am r ciuni. Este tipul sau icoana omului evoluat. Uneori, acest stadiu este foarte
concentrat, ar tându-se chiar de timpuriu. Exist b ie i prea maturi mental, pentru vârsta lor, iar unii
tineri în toate actele i reflec iile lor, se arat tot atât de maturi în judecat ca i un om în vârst .
tiin a explic aceste schimb ri ca fiind urmarea dezvolt rii fizicului, care cre te i se organizeaz
mai repede i mai bine la unii decât la al ii. Spirituali tii îns v d în aceste etape ale dezvolt rii
mentalit ii i sentimentului omenesc o prob a revenirii noastre pe p mânt, dovada c omul î i
retr ie te sumar, de la na tere pân la b trâne e, toate etapele evolu iei spirituale, de-a lungul a mii
de reîntrup ri. Prin urmare, avem de-a face cu st ri de con tiin ale spiritului, i nu cu cre terea
corpului s u fizic, cu înftml irea i prefacerea celulelor ce alc tuiesc corpul p mântesc.
Dintre argumentele i exemplele enumerate, nici unul nu este atât de clar i de conving tor ca
i cel al copiilor precoce. într-adev r, în mijlocul unei familii modeste - atât prin inteligen , cât
prin situa ia ei material - se na te un copil, care din fraged copil rie indic o mare inteligen ,
o uimitoare atrac ie^ i pricepere spre un anumit câmp de activitate - matematica, pictura, muzica,
limbile str ine etc. în curând ace ti copii atrag aten ia asupra lor i mai târziu se reveleaz ca mari
genii ale omenirii.
Cercetând ascenden a acestei familii se constat c nici unul din membrii ei nu a dat dovad
de o asemenea genialitate; dar ceea ce este mai uimitor e c descenden a acestui geniu este de o
valoare mental i moral inferioar , uneori submediocr . Atunci se pune întrebarea: De unde
aceast mare inteligen , de unde acest mare talent? Când i unde a putut s înve e atât de profund
unele discipline, limbi sau tiin e?
Oamenii spa iali, entit ile spirituale ne spun, prin comunic rile lor, c aceste genii au dobândit,
în nenum ratele lor vie i trupe ti, experien e numeroase în domeniul genialit ii lor, o profund
în elegere i înalte facult i. Acum, revenind la via a fizic , le pun în eviden de timpuriu, din
fraged copil rie i la un nivel pentru care al i oameni trebuie s sacrifice ani de munc încordat .
Reîntruparea joi

Copilul a venit în aceast familie pentru c are leg turi cu ea, din alte reîntrup ri, are anumite
datorii de achitat. Dar curios - copiii s i nu se mai ridic la în l imea geniului s u, pentru c el,
Ia rându-i, nu le-a procurat decât un corp fizic în care a coborât la reîntrupare un spirit obi nuit.
Copiii vin în familia acestui mare om, ca urmare a unei leg turi din alte vie i, pentru ca prin lumina
mentalului s u i prin natura sa delicat s primeasc o instruire i o educa ie deosebit .
O ciud enie des întâlnit în via a noastr , este i aceea de a vedea o femeie care d impresia
de ceva b rb tesc în ea. Prin gândurile, caracterul i comportamentul ei, prin energia i îmbr c mintea
ei masculin i chiar prin glasul coborât, liniile fe ei i prezen a unei urme de must i, te pune pe
gânduri i te determin s zici: Iat o femeie-b rbat.
Pe de alt parte exist b rba i care prin aspectul lor fizic, delicat, adesea cu musta i barb
redus , prin glasul lor înalt, prin emo ionabilitatea lor, prin puterea intuitiv i întreaga lor natur
feminin , te îndeamn s exclami: Iat un b rbat cu apuc turi i sensibilitate de femeie.
Acest contrast în aspectul fizic i în manifestarea sufletului se poate explica prin reîntrupare.
Am ar tat c spiritul revine în lumea terestr - când femeie, când b rbat - pentru a- i termina
educa ia spiritual . Dup o serie de vie i petrecute în trupuri masculine, câ tigând destule cuno tin e
în aceast form , spiritul schimb sexul, întrupându-se de aceast dat ca femeie, pentru a înv a
lec iile vie ii terestre ca so ie i mam . Cum îns spiritul a tr it într-o lung serie de forme masculine,
el s-a obi nuit cu anumite gesturi, cuvinte i atitudini masculine. Schimbând sexul, sufletul imprim ,
vrând-nevrând, noului trup creat reminiscen e din formele precedente de b rbat, i în acela i timp
reproduce ceva din preferin ele, sentimentele i apuc turile sexului precedent. Acela i fenomen se
petrece când se trece de la forma feminin la cea masculin . Iat adev rul acestei enigme, mult
vreme necunoscut sau fals explicat.
în existen a sa terestr , omul se manifest adesea în a a fel încât pune în eviden revenirea sa
la via a fizic . Un astfel de fenomen - subiect de cercetare i discu ie în lumea celor care se ocup
cu probleme psihice - este i acela al fricii „nejustificate", manifestat de unele persoane fa de
anumite conjuncturi sau elemente ale naturii.
Unele persoane au o fric nest pânit de a pleca cu o luntre pe un lac sau cu vaporul pe mare,
altele au o fric groaznic de foc, de tunete i fulgere, de mul ime, de în l ime, de înc peri închise
sau pentru nimic în lume nu ar r mâne singure într-o pivni sau nu ar ie i noaptea singure prin
întuneric etc.
Psihologii explic aceast fric a omului prin faptul c în primii ani ai existen ei sale, copil
fiind, a fost impresionat puternic de aceste fenomene sau situa ii, i ca un reflex îndep rtat, dar
puternic, este st pânit i la maturitate de aceast team .
Al ii, tot materiali ti, atribuie frica senza iilor resim ite de mam pe când purta în sânul ei acest
copil, i deci c el ar fi primit como ia mamei, care acum la maturitate s-ar reflecta în sufletul s u.
Nici una din aceste explica ii nu poate sta în picioare. Adev rul este c fiecare din aceste
persoane au sentimentul de fric pentru c , într-o alt via , au trecut printr-unul din aceste evenimente
tragice, au pierit într-un naufragiu, într-un incendiu, au fost omorâte cu pietre de mul ime sau ucise
în bezna nop ii. Ra iunea se al tur la aceast explica ie i respinge pe cele de mai sus, dac afl
c nici copilul i nici mama n-au trecut printr-o asemenea situa ie sau fenomene, în actuala lor via
terestr .
Printre numeroasele cazuri de amintiri îndep rtate, de prin alte vie i, este i urm torul. într-o
vizit , c l torie sau la un spectacol, se întâlnesc pentru prima dat în via a lor doua persoane. De
îndat ce î i încruci eaz privirile, sau de cum î i dau mâna i schimb dou -trei cuvinte, se na te
deodat o iubire, o amici ie între ele, pe care nu o mai terge nici vremea, nici împrejur rile.
Oamenii de tiin au c utat s dea o explica ie i acestui fapt, bine constatat în lumea noastr
fizic , prin supozi ia c aceste dou persoane ar avea acelea i sim minte, acelea i idei, c psihicul
lor ar vibra dup acela i diapazon. Dar, lucru ciudat: cele dou persoane resimt aceast simpatie
puternic chiar dac n-au schimbat nici o idee între ele. Se v d pentru prima oar i de la prima
privire se plac, se simt atrase de o for misterioas . Nu este vorba nici 'de omogenitatea de idei,
nici de concordan a de sentimente, pentru c au fost cazuri când cele dou persoane erau de vârste
i condi ii sociale diferite, cu sentimente i vederi deosebite, i cu toate acestea s-au sim it atrase
una c tre cealalt .
Aceast atrac ie se explic u or, prin adoptarea principiului reîntrup rilor multiple. în alte vie i,
cele dou persoane au aviit leg turi între ele, sub o form oarecare - trupeasc sau sufleteasc . In
aceste existen e trecute s-au legat puternic prin iubire, devotament, respect i sacrificiu. Când în alt
via destinul îi pune fa în fa pe fo tii iubi i, prieteni sau pe fostul copil i p rinte etc, iubirea
ce i-a legat alt dat a izbucnit din fiin a lor în afar , ca o raz de lumin , imediat se plac, se
simpatizeaz , o putere misterioas împingându-i s se cunoasc , împrieteneasc , s se iubeasc .
102 Din. tainele vie ii i ale universului - Prima carte

De asemenea exist cazuri când, aflându-ne într-un voiaj printr-o ar str in , i trecând printr-un
ora str in, ni se pare c -1 cunoa tem, c l-am mai v zut cândva, de i pentru prima oar trecem prin
acest ora . Sunt unii care recunosc perfect unele str zi, ba chiar unele case, i merg pân acolo c
pot spune ce urmeaz dup o cotitur de strad . Aceast trezire în con tiin a noastr a unor amintiri,
a recunoa terii unor regiuni sau ora e pe care nu le-am mai v zut, nu se pot explica în nici un alt
chip decât admi ând c am mai tr it într-o alt via în aceste regiuni sau ora e.
Dovada cea mai izbitoare, cea mai uimitoare a revenirilor noastre la coala p mântului, se
ob ine atunci când unii oameni î i reamintesc perfect fapte, împrejur ri, localit i i persoane din
alt via . Aceast reamintire poate fi provocat sau natural .
Parapsihologii au ajuns cu studiile i cercet rile lor pân acolo s pun în stare de somn, prin
fluid magnetic, o persoan sensibil . Din cauza acestui val de materie magnetic - rev rsat de
magnetizator asupra unei persoane sensibile, care se pune cu devotament în slujba tiin ei - se
produce o desc tu are a spiritului de trapul s u. Cum spiritul are tendin a de a se dep rta de p mânt,
el se desprinde de trup.
In aceast stare de libertate, spiritul î i redobânde te facult ile spirituale pe care le are, când
trece de bariera mor ii. Fiind interogat, spiritul poate spune am nunte din via a sa actual , dar dac
îl vom întreba dup de teptare, el nu- i aminte te episoadele descrise în stare de somn magnetic.
Ceea ce uime te este faptul c aceast persoan ne poveste te via a sa anterioar , locul unde a tr it,
a murit, cu cine a fost c s torit , câ i copii a avut, cum i-a chemat i unde sunt, dac mai tr iesc.
Dac se cerceteaz datele ob inute, se constat exactitatea absolut a celor declarate.
Aceast experien , ca i multe altele de acest gen, dovede te în,.mod clar, f r posibilitate de
a mai comenta, c fiecare din noi avem înscris în arhiva vie ii noastre, în corpul nostru spiritual,
toate amintirile altor vie i, pe care nu le mai putem ti acum, când suntem închi i în trup. Acest
adev r st la baza legilor vie ii, chiar dac unii nu vor s admit existen a i nemurirea spiritului
sau al ii care o admit, nu vor în raptul capului s cread c revenim pe p mânt - îmbr când i
dezbr când numeroase trupuri. Ei sus in c dac am mai tr it, ar trebui s ne amintim. Nu ne
amintim, pentru c vehicolul fizic actual, sistemul cerebral actual, nu a luat parte la acea via , nu
a înregistrat nimic din acele timpuri, pentru c nu exista pe atunci.
Tmpul actual, sistemul cerebral pune astfel o barier între trecut i prezent, împiedicând amintirile
înscrise în corpul nostru spiritual s revin la suprafa i s lu m cuno tin de ele. Numai când
prin pase magnetice punem trapul în pasivitate iar spiritul devine liber, amintirile din alte vie i se
desf oar înaintea noastr ca pe ecranul unui cinematograf.
Uneori amintirile altei vie i vin la suprafa a con tiin ei noastre în mod spontan, f r pase
magnetice. îns , de cele mai multe ori, ele se prezint fragmentar, încât nu se poate reconstitui
întreaga via a persoanei respective. O femeie spune, de exemplu, c a tr it într-o cas mare,
departe,.într-o ar cald , c avea un so care o brutaliza i c , în fine, într-o zi a omorât-o i i-au
r mas doi copii: Aii i Fatima, dar nu ne spune în ce ora , în ce an i cum se numea so ul ei. Chiar
când se dau date mai clare i mai ordonate, tot nu se pot face verific ri, deoarece faptele sunt
petrecute la o epoc îndep rtat , într-o localitate de pe un alt continent al globului, astfel c e greu,
dac nu imposibil, s fie cercetate i deci controlate.
Copiii pân la vârsta de apte ani î i amintesc mai bine decât oamenii maturi vie ile lor trecute,
din cauz c pân la aceast vârst leg tura dintre spirit i trap este mai slab decât în restul vie ii
lor terestre, i deci pot s revad ceea ce este înscris în corpul lor spiritual; în plus, pân la aceast
vreme, sistemul lor cerebral fiind mai delicat, înc în formare, având deci o mai mare plasticitate,
permite exteriorizarea amintirilor din via a trecut . Din nenorocire, p rin ii lor, care n-au auzit i
deci nu cunosc adev rul reîntrup rii, crezând c odraslele lor au halucina ii, r t ciri ale min ii, îi
ceart i-i opresc s mai spun asemenea „bazaconii", ori nu le dau nici o importan , punându-le
pe seama fanteziei. P cat, pentru c multe lucruri edificatoare am putea afla prin ei i ne-am
încredin a pe deplin de aceast mare lege a divinului Creator!
Probabil c numai acele persoane, la care din anumite motive spiritul revine la reîntrupare
imediat dup moartea fizic , î i amintesc de via a lor trecut . în aceste cazuri spiritul nu mai trece
prin zonele spirituale din jurai p mântului, p strând înveli ul planetar, aproape intact, prin urmare
revine la noua întrupare cu vechiul înveli planetar. Asemenea cazuri jsunt foarte rare, pentru c un
astfel de om va suporta cu greu adversit ile vie ii terestre i va profita prea pu in de noua sa
întrupare, având instrumente uzate, acelea i pe care le-a avut i în via a terestr precedent .
De aceea, Divinitatea, în înalta Ei în elepciune, a orânduit ca dup fiecare via terestr s
urmeze o vie uire în spa iu, o via de repaus, de meditare, i numai astfel, odihnit, spiritul s revin
pe p mânt, cu sinteza vie ii trecute, cu înveli uri i instrumente noi, pentru a înv a lec ii noi,
fîindu-i înlesnit ridicarea pe scara progresului.
Reîntruparea ]Q3

Constat m c majoritatea oamenilor nu- i amintesc vie ile precedente. Rezult c aceast ne tiin
este urmarea unei legi pe care Divinitatea a s dit-o în via a omului. Desigur, motive puternice au
determinat aceast uitare, motive pe care mintea noastr redus nu este în stare s le întrevad .
Dintre numeroasele motive, unul ar fi urm torul: reamintirea vie ilor trecute, cunoa terea faptelor
noastre din trecut ar constitui o piedic în înaintarea noastr spiritual , o adev rat nenorocire.
Creatorul tuturor fiin elor, corpurilor cere ti i al universurilor, a vrut ca noi, la fiecare coborâre
pe p mânt, s înscriem pe o pagin alb , o nou via , având impresia c acum ne-am n scut pentru
prima oar . Din copil rie pân la moarte, în mod incon tient, vedem, auzim, adun m observa ii i
cuno tin e, analiz m diferitele directive morale, ne comport m mai bine sau mai r u, mai moral sau
mai chiop tând, mai intelectual sau mai credincios, dup capitalul spiritual adunat în vie ile trecute.
Nu e bine s ne cunoa tem vie ile precedente. Dac în via a trecut - de i cu un nivel intelectual
ridicat, de i cu o situa ie social mai de seam - într-un moment de mare iritare, ne-am ucis
prietenul ori so ia, în via a urm toare, cunoscând aceast fapt , am fi chinui i de gândul crimei.
Fapta rea va reveni mereu în con tiin i vom fi nelini ti i în existen a actual , astfel c progresul
spiritual ar fi z d rnicit, sau cel pu in redus.
Nu e bine s ne cunoa tem vie ile precedente, pentru c se poate ca iubitul nostru copila s
fie unul din cei care în alt via , fiind tutorele nostru, ne-a torturat, ne-a mâncat averea, l sat de
p rin i, i ne-a l sat pe drumuri. Cu ce dragoste am mai privi acest copil, ce iubire am mai avea
fa de cel ce ne-a nenorocit i brutalizat alt dat ? A a ne tiind, ne consider m copilul ca fiind carne
din carnea noastr i în virtutea legii divine, a iubirii, îl ador m cu frenezie, dorindu-i fericirea
des vâr it în via a sa terestr .
De ce s fim st pâni i de gre elile noastre din trecut? De ce s ne tortureze remu c rile unor
fapte tic loase din alte vremuri? De ce s fim mâna i i mai departe de acelea i idei, prejudec i
de ras ori religie?
Dup cum nu e bine s ne cunoa tem trecutul, tot a a nu e bine s tim nici viitorul nostru. Cine
tie prin ce cotituri ale destinului suntem sili i s trecem, sa ne facem educa ia amarnic , pentru a
urca pe scara evolu iei! Cine tie prin ce nenorociri trebuie s mai trecem, pentru dezvoltarea
spiritualit ii noastre, i atunci, cunoscând dinainte torturile morale, suferin ele fizice ce ne a teapt
în viitor, oare cu ce elan vom mâna via a înainte, oare vom mai munci cu dragoste i avânt ca s
agonisim, s ne cre tem copiii, s fim morali i activi?
Necunoscând m re ia i infinitele planuri ale Divinit ii nu în elegem binefacerile uit rii cu care
ne-a înzestrat bunul P rinte ceresc. Deoarece nu ne amintim, neg m principiul reîntrup rilor noastre,
al tuturor fiin elor, al tuturor corpurilor cere ti, planete i sori. Uitarea este o fericire, o binecuvântare
pentru om. Dac nu ar fi uitarea, via a noastr ar fi un iad aici pe p mânt. Din fraged copil rie
i pân la co ciug, atâtea lacrimi, dureri i griji ne urm resc, încât dac uitarea n-ar a terne v lul
ei binef c tor, pentru a ne arunca în vârtejul vie ii de toate zilele, existen a noastr pe p mânt nu
ar mai fi posibil .
S mul umim bunului Creator pentru tot ce a f cut i stabilit. El le-a întocmit pe toate cu
des vâr ita în elepciune, pe care în stadiul ajuns nu suntem înc în stare s le apreciem i în elegem.

Paralel cu progresul trupului, cu alc tuirea sa fizic , sensibilitatea sa mai înalt i inteligen a
din ce în ce mai vie, omul a ajuns s lucreze, s supun materia prin voin a sa i s realizeze
descoperiri înalte i uimitoare. S-ar crede c suntem într-un mar victorios al cuceririi naturii, spre
folosin a noastr , c omul p e te din ce în ce mai gr bit c tre cucerirea fericirii sale. Cu toate
minunile realizate de inteligen a sa vie, totu i nivelul moral al omenirii este azi înc foarte sc zut.
Omul fur mereu din secretele naturii, dar nu pentru a ajuta omenirii în progresul ei, ci pentru a
f uri arme noi, mijloace noi de a- i ucide fra ii. Am descoperit legi fizice i chimice, nu pentru a
ne înlesni via a, ci ca s ucidem copii i femei, fra ii no tri, fiii unuia i aceluia i Tat creator!
Dac savantul crede în materia fizic i în legile ce o anim , omul ignorant ori omul semidoct
nu mai are nici o busol în via a sa. Valurile vie ii îi poart în toate direc iile i nu mai au nici o
speran . Alearg la biseric , dar se întorc acas tot sub ap sarea nevoilor vie ii; citesc c r i care
s -i lumineze asupra scopului durerii i asprimii acestei vie i, i mintea lor r mâne tot atât de
confuz ca i mai înainte. Iat starea în care se afl azi omenirea!
Dac înv turile sublimului nostru Mântuitor, Isus Christos, s-ar fi p strat curate, nealterate -
cum erau în primii dou sute de ani ai cre tinismului, dac slujitorii casei Domnului ar reveni la
104 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

forma lor simpl de via , ca alt dat , când cuno teau profund legile divine, i ar adopta ceea ce
tiau atunci, i anume adev rul c entitatea spiritual revine mereu la via a terestr , omul ar deveni
mai bun, mai milostiv i ar în elege rostul vie ii. O moralitate des vâr it ar cuprinde omenirea i
din sufletul fiec ruia s-ar ridica la Cer osanale Celui Atotputernic.
Reîntruparea este un Adev r divin, care l rge te orizontul tuturor cuno tin elor omene ti, oferind
mai clar decât orice sentimentul eternit ii. Ea dezvolt în noi imagina ia i ne transport gândul pe
nesfâr ita dâr a secolelor scurse. Reîntruparea con ine inspira ia poetului, lumina filosofului, bucuria
sfântului, i arat tuturor drumul c tre Tat l.
Acum tim c în lunga istorie a progresului nostru spiritual, am mai tr it pe când ne închinam
la idoli, asemenea triburilor s lbatice de azi. De atunci, am urcat treptele vie ii i mai târziu am
oferit daruri lui Brahma, în vastele temple indiene t iate în piatra mun ilor. Secolele s-au în irat i
în alte întrup ri, am c zut înfrico a i la p mânt, când focul divin fulgera în templul lui Zoroastru
din vechea Persie. Via a ni s-a scurs mereu, ca i apa fluviilor, îmbr când diferite trupuri umane i
în diferite ranguri sociale, depunând flori la picioarele lui Osiris i ale zei ei Isis, pe vremea
faraonilor, în templele de la Theba i Memphis. Am tr it i am murit, ne-am n scut în sânul a
diferite popoare i religii, ne-am sim it mândri de neamul c ruia îi apar ineam i socoteam religia
noastr cea mai pur , cea mai înalt . Am cântat cântece ritmice înaintea altarelor de marmur
ridicate în Grecia str veche. Ne-am supus stricte ii legilor de fier ale Imperiului Roman i poate,
unii dintre noi, am fost printre cei care am dat cu pietre i am cerut r stignirea divinului Isus.
Acum iat -ne reveni i pe p mânt, pentru a adora din nou pe Tat l etern, fiind mereu în pelerinaj
pe drumul lung al na terii i mor ii.

Procesul reîntrup rii

Când a sosit ceasul coborârii la întrupare, entitatea spiritual superioar porne te singur i cu
hot râre, cunoscând perfect toate fazele prin care va trece, atât în timpul reîntrup rii, cât i toate
peripe iile vie ii sale. Linia îi este clar trasat i ea î i va urma cu sfin enie planul destinului.
Entit ile spirituale inferioare - i mai ales cele oarecum con tiente de cuptorul de purificare
i dureri în care coboar - au nevoie de încurajare, de îndemn fr esc. în acest scop, pleac în stol
ia reîntrupare, pentru ca v zându-se unele pe altele, s prind curaj. O ceat mare de str lucitoare
entit i spirituale le înso esc, vorbindu-le mereu de legea evolu iei i de fericirea lumilor superioare,
în acela i timp, un cor sublim de entit i spirituale - de muzic astral - le înso esc din nivelele
lor de pornire c tre suprafa a p mântului. '
Sub îndemnul zborului în comun i sub adierea muzicii cere ti, entit ile spirituale pornesc cu
voie bun . Datorit faptului c , pe m sur ce coboar , atmosfera fluidic este din ce în ce mai
dens , mai grosolan i resping toare, entit ile spirituale superioare, mari for e spirituale, atrag din
marele curent cosmic fâ ii puternice de fluid magnetic i înv luie cu ele spiritele pornite la reîntrupare.
Sub influen a acestui fluid, entit ile candidate la întrupare cad într-un fel de somnolen ; sunt treze,
v d, aud, tiu ce fac, dar nu mai sunt pe deplin st pâne pe voin a lor. Ca i magnetiza ii sau
hipnotiza ii de pe p mânt, r mân sub influen a magnetizatorului lor, care îi conduce pe calea
gândului. Astfel preg tite, sunt oarecum sub influen a mental a marilor entit i spirituale ce prezideaz
reîntrup rile acestui grup de duhuri. Sosind în apropierea p mântului, fiecare spirit candidat la
întrupare este luat de ghidul s u i îndreptat c tre o anumit regiune a p mântului, c tre o anumit
ar , provincie, localitate i familie, c tre o anumit mam .

Actul unirii a doi indivizi de sex opus este înv luit de cea mai mare tain . El î i are obâr ia
în eternitate i s-a petrecut i se petrece în lumile eterice. Actul unirii fizice este doar forma
materializat a unirii fluidice, spirituale.
Cu sfial ridic un mic col i or al acestei taine, de care pomene te i preotul din biserica cre tin ,
când face slujba cununiei.
Toate entit ile spirituale au aceea i origine, au aceea i îmbr c minte spiritual , deoarece toate
sunt formate din esen a Tat lui ceresc. Cu alte cuvinte, entit ile spirituale sunt egale i f r sex.
S p r sim trecutul de o eternitate, prin care au trecut aceste spirite, pân au ajuns la etapa de
spirite umane, animatoare de corpuri umane. în spa iu, entit ile spirituale umane sunt absolut la fel
Reîntruparea JQJ

ca aspect, deci nu au nici un fel de sex. Ele sunt sfere luminoase, fiecare din aceste sfere fiind
format dintr-un punct microscopic str lucitor, care este esen a sferei, scânteia divin , spiritul
propriu-zis, iar în junii scânteii se afl o aureol fluidic , un înveli eteric, format din cele apte
înveli uri fluidice pomenite i care formeaz corpul spiritului sau perispiritul s u.
Cu toate c entit ile spirituale sunt perfect identice, de la originea lor, Creatorii care le-au
preg tit calea au lucrat asupra lor astfel încât ele s se manifeste diferit, fiind înc rcate cu dou
feluri de fluide de natur electric - fluid electric negativ i fluid electric pozitiv, aflate într-un
echilibru oarecare. La unele entit i spirituale fluidul pozitiv îl întrece pe cel negativ, iar la altele
predomin fluidul negativ. Cu alte cuvinte, spiritele au dou feluri de electricit i, dar unele sunt
predominant pozitive, iar altele predominant negative, aceste fluide având rostul lor în via a spa ial
a entit ilor spirituale.
Prin îns i existen a spiritului în spa iu, natura acestui fluid electric se altereaz , se schimb
într-un alt gen de fluid, fiind nevoie de o primenire. Procesul de primenire se desf oar în mod
asem n tor cu respira ia trupului nostru. Spiritul execut un fel de palpitare - se dilat i se
contract , inspir i expir - eliminând prin acest act mecanic fluidul corupt i absorbind din
spa iile siderale fluid proasp t. Acest travaliu dureaz ve nic, spiritul absorbind propor ii inegale de
fluid electric pozitiv i negativ.
La unele entit i spirituale se acumuleaz mai mult fluid pozitiv absorbit, deoarece puterea de
alegere fluidic de natur pozitiv a fost mai mare decât cea negativ , iar la alte spirite, doza de
fluid negativ se acumuleaz într-o m sur mai mare. Astfel spiritul se încarc prea mult cu un
anumit fel de fluid electric, sim indu-se îngreunat de cantitatea prea mare a fluidului preponderent,
i atunci caut o posibilitate de desc rcare.
Desc rcarea are loc pe cale de schimb. Dou entit i spirituale care de miliarde de veacuri au
pornit împreun , pe drumul nesfâr it al evolu iei, se simpatizeaz , se caut , se doresc, vor ca mereu
s se sf tuiasc i s se ajute. Când entit ile spirituale între care s-a stabilit o iubire din ve nicia
îndep rtat - ve nicie care, totu i, are un oarecare început - se simt îngreunate de o doz mare de
fluid pozitiv sau negativ, se alipesc una de alta i fac între ele un schimb din plusul de fluid
acumulat. Prin acest act, s-au eliberat de povar , iar schimbul le produce o senza ie de fericire.
S vedem, pe scurt, explica ia marii taine a mariajului.
Spiritul care de ine în jurul s u mai mult fluid pozitiv se va întrupa mai des în trap masculin,
iar spiritul mai bogat în fluid negativ se va întrupa mai des în trup feminin. în toate formele de via
- mineral , vegetal , animal sau uman - principiul feminin se supune principiului masculin. Iat
de ce b rbatul este mai cu ini iativ , mai energic, i de ce femeia este mai pasiv i r bd toare.
Astfel în elegem i sensul cuvintelor spuse de preot la cununie: „Iar femeia s se team de b rbat",
adic s fie supus b rbatului ales i s - i duc cu el traiul pân la mormânt.
Dup ce am vorbit pu in despre marea tain a dualit ii, a unirii spirituale, vom aborda i
subiectul unirii trupe ti a doi indivizi de sex opus. Am mai spus-o i voi repeta mereu: totul este
orânduit de Divinitate i executat de slujitorii S i de diferite grade.
Lu m dou substan e chimice i le punem fa în fa , de exemplu un acid i o serie de metale
sau oxizi metalici. Acidul va manifesta o anumit preferin pentru unul dintre aceste metale, i se
va uni numai cu unul din ele, dând na tere unei substan e noi, numit sare. Unirea dintre un acid
i un oxid sau metal se datore te fluidelor care le înso esc i stau la baza lor. în fluidul unuia
electricitatea este predominant pozitiv , iar în fluidul celuilalt predomin electricitatea negativ . Cu
cât un oxid îi procur acidului mai mult fluid contrar, cu atât mai mult acidul desface oxidul i se
combin cu el. Astfel se petrece unirea în regnul mineral.
Pentru mintea noastr , fenomenul este mai clar, mai deslu it în regnul vegetal. Aici elementul
reproduc tor, zis mascul, merge c tre elementul sexual femei. Oriunde ar fi, oricum ar fi organele
purt toare ale acestor dou elemente, ale acestor dou celule generatoare, ele se atrag, se cheam
i se unesc. Se atrag deoarece se doresc, i se doresc pentru c fiecare este purt tor de fluid electric
de sens opus. De exemplu, gr untele de polen, purt torul unei aureole fluidice mai bogat în
electricitate pozitiv , se îndreapt c tre ovulul din camera ovarian a gineceului, pentru c este
chemat, este atras de fluidul predominant negativ al acestuia. Iat în elesul unirii gr untelui de polen
cu ovulul, de pe urma c ruia se na te oul, începutul viitorului pui de plant .
Dac trecem la regnul animal, vom fi martorii aceluia i plan de unire i perpetuare a speciei.
Un individ, masculul, emite o celul generatoare numit spermatozoid, i cel lalt individ, femela,
emite o celul generatoare numit ovul. Din unirea lor se na te celula numit ou, din care se va
forma embrionul i mai târziu viitorul animal. Cele dou celule generatoare au alergat una spre alta
i s-au unit din motivele sus amintite, dând na tere unui produs care de ine elementele materiei
fizice i fluidice provenite de la doi indivizi de sex opus.
106 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Un fapt îns r mâne constant. Unirea între cele dou elemente cu înc rc turi electrice diferite,
se face în anumite condi ii i mai ales în anumite epoci. într-adev r, nu oricând i nu în orice
condi ii o floare produce polen i ovule. Nu oricând femela prime te s fie fecundat de individul
mascul. Totul se face dup o ordine nev zut , dictat din spa iu de foi ele spirituale invizibile.
Omul, coroana crea iei Tat lui divin pe p mânt, cu toat în elepciunea cu care a fost înzestrat
de Creator, se abate de la legea sfânt a procrea iei, a form rii de trupuri noi, în care s coboare
i s se fixeze un spirit pentru o nou via terestr . El a coborât sfânta unire spiritual i a batjocorit
sfânta unire trupeasc . Asemenea celorlalte regnuri i la om este indicat momentul firesc pentm
unirea trupeasc , în zilele din preajma fazelor lunare, când se produce eliminarea ovulelor de c tre
femei. Dintr-un act divin, hot rât cu regul , la toate vie uitoarele, omul a f cut un act de patim ,
de viciu. Frumuse ea spiritual i chiar trupeasc a fost terfelit i corupt prin noroiul pl cerii. Dar,
în viitor, omenirea cunosc toare a legilor înc necunoscute, se va ridica la nivelul fmmusetii legilor
divine.
în fine, în momentul când elementul sexual masculin, spermatozoidul, p r se te organul generator,
este înconjurat de o aureol fluidic , în care sunt fixate toate particularit ile fizice i toate defectele
trupe ti ale p rintelui emi tor. Mama emite celula sexual feminin , numit ovul, care asemenea
spermatozoidului are o zon fluidic , în care sunt imprimate toate particularit ile trapului acestei
femei. Din unirea celor dou elememte sexuale se va na te oul, care va purta în sine toate
particularit ile trapului celor doi generatori.
La plante i animale, actul unirii, formarea oului, evolu ia embrionului i, în final, na terea se
fac sub influen e cosmice determinate, realizate sub imperiul unor legi fixe. Numai omul se abate
de la aceste legi, prin liberul s u arbitra. Dar totu i, cu toat ignoran a omului fa de legile morale
i fa de exemplele din natur , pe care Domnul i le pune înainte, actul procre rii trebuie s aib
loc la timpul s u, pentru ca i actul na terii s se petreac sub privirea unor anumite constela ii i
influen a unei anumite planete.
Actul na terii la om, mai dramatic decât la animale, în general este înso it de mari dureri. în
acele momente femeia mam renun pentm restul zilelor ei la orice unire trupeasc . Dar zilele trec
i uitarea a ternându-se j>este aceast durere, unirea are loc din nou, potrivit cu ceea ce a orânduit
Divinitatea pe p mânt. într-adev r este de în eles pl cerea unirii trapului celor doi îndr gosti i. în
perispiritul lor se produce o desc rcare electric — pozitiv de la unul i negativ de la altul —
r spândit reciproc în perispiritele lor. în acest moment, spiritul lor simte o senza ie de fericire, pe
care omul necunosc tor al tainelor lumii nev zute o atribuie trapului s u. Atât de mare este aceast
fericire, încât ea întunec amintirea marilor dureri ale na terii. Sub imboldul acestei pl ceri, actul
se repet , pentru a avea loc noi z misliri de trupuri, în care s - i g seasc culcu un spirit, pentru
0 nou via terestr .
Exist cazuri când în destinul unor oameni a fost scris s nu aib copii, pentru c , într-o via
precedent , tat l a avut o conduit repulsiv fa de copii, brutalizându-i pân a stins orice iubire
din inima lor, ori pentm c în alt ^via femeia nu i-a vrut, c utând mereu s scape de ei, imediat
ce a constatat c va deveni mam . In aceste cazuri, cei doi so i se vor uni fizice te, dar nu vor avea
urma i, pentru c drepta ii lor - veghind ca destinul lor s deraieze cât mai fidel planului întocmit
sus i acceptat de ei când erau spirite libere în spa iu - le neutralizeaz fluidele celulelor generatoare.
Urmarea este c elementele lor sexuale, lipsite de fluidele corespunz toare, nu se vor atrage, nu se
vor putea uni pentru a da na tere \imii ou, murind înaintea fuzion rii lor. Iat pentru ce SC zice în
popor: „Nu le-a dat Dumnezeu copii". Legea divin , prin reprezentan ii i slujitorii Tat lui, nu le
acord aceast bucurie, chiar dac în aceast via ar dori din tot sufletul s aud i ei spunându-li-se
cuvântul magic: „mam " sau „tat ". Totul se pl te te, mai curând sau mai târziu. Dreptatea Tat lui
este ve nic i se aplic f r cru are.
Spiritul candidat la reîntrupare, înso it de ghidul s u, se apropie de viitorii s i p rin i i st în
preajma lor. Sosind ziua unirii lor fizice, o for a spa iilor lucreaz asupra celor doi generatori,
înv luindu-i cu anumite fluide, pentru a-i dispune la unire trupeasc ; iar bietul om se supune
asemenea unei marionete. El crede c este voin a sa, pl cerea sa, s se „iubeasc " cu partenera lui.
Da, aceast unire este la fel ca alt dat , dar pe când atunci era o simpl manifestare animalic -
mai joas chiar, f r s fi avut vreo urmare - de data aceasta omul se supune unei forte care îl
îndeamn , în vederea unui act divin, pentru un scop ce intr în planurile Creatorului. Cei doi so i
s-au unit, crezându-se singuri, i cu toate acestea ase martori au fost de fa : drepta ul tat lui,
drepta ul so iei, spiritul care se va întrupa, ghizii celor doi so i, precum i marele întrup tor. De
îndat ce s-a format oul, spiritul candidat la întrupare î i înconjoar mama cu o band eteric i se
pune în leg tur cu oul. De acum începe marea oper necunoscut de tiin a materialist .
Voi descrie pe scurt principalele faze ale form rii copilului în pântecele mamei i na terea lui.
Reîntruparea
jg
j

Spiritul coborât la întrupare înconjoar cu perispiritul s u trupul viitoarei sale mame, perispiritul
s u luând forma unei rochii, strâmt sus i larg în poale, adic forma unui clopot, a unui trunchi
de con. Acest înveli fluidic se întinde din dreptul umerilor mamei, pân mai jos de glezn , capul
ei r mânând liber.
Se tie - fiind dovedit i de tiin - c vehicolul fizic al omului con ine o mas de fluide
electromagnetice. Dintre toate organele corpului omenesc, cel mai bogat în fluid este sistemul
nervos central i periferic. Orice ac iune de natur fluidic venit din spa iu, va lucra asupra întregului
corp fizic, dar sistemul cerebrospinal va r spunde cel mai promt i mai' puternic la aceste influen e.
Dac ac iunile venite din afar vor fi puternice, encefalul, care este de o sensibilitate deosebit , va
fi penetrat, fluidul s u fiind pus violent în vibra ie. Vibra iile neobi nuite ale fluidului cerebral vor
ac iona la rândul lor asupra cortexului i a celulelor nervoase. Impresionate puternic, celulele nervoase
fiind puse în vibra ie cu o putere neobi nuit , se va produce în ele o perturbare func ional , care
va sfâr i, în timp mai prelungit, cu un dezechilibru mintal. Cum sistemul cerebrospinal este
comandantul organismului, de la el plecând toate ordinele prin care sunt dirijate func iile organelor
interne, se în elege c i aceste organe vor func iona dezordonat. Astfel, omul va avea mi c ri
necoordonate, î i va pierde orientarea în spa iu, dereglându-i-se circula ia sanguin , secre iile
hormonale, excre ia etc. Pe scurt, o dezordine general , de pe urma c reia va suferi spiritul, posesorul
acestui trap dezarmonizat.
Cunoscând aceste legi, spiritul coborât la reîntrupare caut s nu fac nici un r u mamei sale
- din acest moment aceast femeie îi este mam - ferindu-se s -i înconjoare capul cu perispiritul
s u. Trunchiul de con fluidic se afl uneori mai aproape de trupul mamei, alteori mai dep rtat, în
func ie de vârsta mamei, culoarea pielii, a p rului i ochilor. Dac mama este tân r , spiritul
încercuitor st mai departe de ea, vitalitatea corpului ei fizic fiind destul de ridicat . Gra ie vitalit ii
puternice, spiritul încercuitor, candidat la întrupare, trebuie s se in la o distan mai mare, pentru
ca influen a perispiritului s u s nu fie resim it prea puternic de mama sa. Când, din neaten ie, se
întâmpl acest lucru, mama are dureri de cap i o nervozitate neobi nuit . Dac mama este mai în
vârst , spiritul înconjur tor se apropie mai mult de ea, pentru a o influen a ceva mai puternic, trapul
ei neimpresionându-se ca cel de 17-20 ani.
Se tie c persoanele cu ochii negri emit i primesc mai puternic fluidele electrice. Ochii sunt
supapele trapului, prin care spiritul emite valuri de unde electromagnetice, fermecând sau adormind
un om ori un animal. Dac femeia aleas s fie mam va avea ochii negri, spiritul sosit la întrupare
va c uta s p streze o distan mai mare de trapul ei, decât în cazul când culoarea ochilor îi este
deschis , pentru ca nu cumva pe calea ochilor razele sale fluidice s influen eze prea puternic
perispiritul mamei sale. Acelea i considerente le are în vedere spiritul, când mama sa va fi brunet .
Când ne piept n m, se aud pârâituri i firele de p r se zbârlesc, respingându-se unele pe altele.
Prin piept nare se produce o frecare între p r i pieptene. Din aceast frecare se na te electricitate
diferit în p r de cea din pieptene, generând fulgere microscopice, urmate de mici tunete, percepute
sub form de pârâituri. S-a observat îns c p rul negru dezvolt mai mult electricitate decât cel
blond. Prin urmare, spiritul-fiu va sta mai departe de iubita sa mam brunet , pentru a nu-i produce
niciA0 greutate.
în general, cea mai mic apropiere dintre fiu i mam este de câ iva centimetri, iar cea mai mare
nu trece peste un metru de la suprafa a trapului mamei. Spiritul înconjur tor nu se va alipi niciodat
complet de trupul mamei sale, pentru c în acest caz vibra iile lui, fiind prea apropiate, izbesc cu
putere în trapul i perispiritul mamei, cauzându-i prejudicii. O gre eal f cut din necunoa tere sau
neaten ie poate avea rezultate dezastruoase, de care spiritul r mâne r spunz tor în fa a Divinit ii.
Dar în definitiv care este motivul pentru care spiritul nou venit la via a trupeasc nu st
deoparte, ci înconjoar trupul mamei sale? Explica ia este urm toarea. Viitoarea mam , în vederea
acestei sfinte misiuni, trebuie s aib preg tite anumite condi ii fizico-organice i suflete ti. Aceste
condi ii le asigur spiritul coborât la reîntrupare.
O dat ce spiritul-fiu î i înf oar mama, începe s trimit raze fluidice c tre trupul ei. Aceste
raze o p trund, i lucrând asupra perispiritului i a unor organe, produc schimb ri anatomice i
fiziologice. Astfel glandele mamare încep s se dezvolte în vederea marelui scop - producerea
secre iei lactice. Organele generatoare se congestioneaz , trec prin anumite modific ri, preg tind
condi iile pentru p strarea embrionului i cre terea fetusului. Se produc o serie de transform ri
interne, vizibile uneori i la exterior - umflarea buzelor i picioarelor, p tarea pielii etc. Dar în afar
de preg tirile provocate de spiritul-fiu, mama este cuprins de sentimente i dispozi ii suflete ti, cu
totul diferite de st rile ei anterioare. Aceste sentimente i dispozi ii o determin s primeasc cu
pl cere vestea sosirii unei fiin e la via a p mânteasc , s-o accepte, s-o iubeasc i creasc în idei
i st ri suflete ti demne de o mam des vâr it , s n-o resping , s nu caute s scape de ea.
108 ' Din tainele vie ii i ale universului — Prima carte

Dac femeia ar ti ce misiune sublim îndepline te în lumea noastr trupeasc , n-ar mai c uta
s abdice de la acest m re rol în mecanismul vie ii de pretutindeni. Vai de sufletul femeii care va
respinge un spirit c ruia în Cer i-a promis c îi va fi mam , dar ca om trupesc îl gone te, desp r indu-se
de el. Amarnic se va c i în spa iu i i se va pl ti i ei cu aceea i eliminare, de i va arde de dorin a
vie ii trupe ti, pentru avansare, pentru terminarea acestei coli planetare.
De i spiritul înconjur tor, spiritul-fiu se ine la o distan oarecare de femeia-mam , totu i el
ia contact cu trupul ei în trei regiuni:
1. printr-un fir fluidic se leag de m duva ei, de a a-zisul nod vital, realizând un contact intim
cu perispiritul mamei;
2. prin ombilic se leag de bazinul în care se va forma c su a lui carnal ;
3. se leag de central aflat în partea inferioar a laringelui, în scorbura unde se unesc claviculele
cu sternul i unde palpit sufletul, pentru c aici se produce un fel de inspira ie i expira ie fluidic ,
un sorb de fluide spa iale i o eliminare de fluide uzate.
Dup cum, peste nou luni, mama va ine copilul s u drag în bra e i îl va acoperi cu dragostea
ochilor s i, tot astfel spiritul-fiu, în cele nou luni de zile cât va ine gesta ia noii fiin e umane, o
îmbr i eaz pe dinafar , cu toat dragostea lui. Ce minune pentru noi, oamenii! Ce fenomen natural
pentru lumea spa ial ! Prive ti la femeia îns rcinat i nu vezi nimic în jurul ei; ea se mi c , se
îmbrac i se dezbrac i nu simte prezen a nici unei materii. Trece printre oameni, pe lâng obiecte
i nu simte nici o nepl cere. Cu toate acestea, duhul este prezent, ca o cea invizibil în jurul
pântecelui ei.
Mari sunt faptele tale, omule, dar opera spiritului e mai mare: construirea noului edificiu trupesc
pentru viitoarea sa via terestr . Aceasta este marea sa lucrare. Spiritul este arhitectul propriului s u
trap, c ci a a cum î i va a terne, a a va „dormi" în haina sa carnal . Or pentru împlinirea acestei
opere el are nevoie de fluide spa iale, pe care le are la dispozi ie din oceanul fluidic înconjur tor.
în afar de aceste fluide libere, spiritul-fiu are nevoie i de fluidele umanizate ale mamei sale.
El ia cu precau ie, cu r bdare, pu in câte pu in, din fluidele mamei, lucrând cu ele asupra oului,
determinându-1 s se divid , s creasc , s ia treptat forma uman , s - i organizeze rând pe rând
diferitele organe.
Aceast absorb ie de fluide umane se face noaptea, de la mam , când trapul ei doarme, în a a
fel încât s nu aib repercusiuni asupra acestuia. Spiritul mamei, aflat în afara trupului s u adormit,
ofer cu dragoste fluid din fiin a sa trupeasc i perispiritual , pentru a ajuta spiritul-fiu, la opera
sa constructoare.
Dar spiritul-fiu are nevoie i de fluidele tat lui, pentru ca leg tura iubirii s se împânzeasc i
cu ceva de la tat . în perispiritul mamei predomin fluidul electric negativ, la tat predomin
fluidele pozitive. Operele Creatorului sunt totdeauna armonizate prin împerecherea contrariilor, a
pozitivului cu negativul. Spiritul sosit s - i construiasc re edin a în care va s l lui ani de zile,
trebuie s aib Ia dispozi ie i fluid pozitiv i fluid negativ, procurat de la ambii p rin i. Pe când
fluidele mamei Ie absoarbe noaptea, pe ale tat lui le absoarbe ziua.
Exist cazuri când spiritul înconjur tor, spiritul-fiu, absoarbe fluide umanizate într-o cantitate
mai mare de la tat decât de la mam . în acest caz, fizicul copilului va sem na mai mult cu tat l
decât cu mama. Dac mama ofer mai mult fluid umanizat, copilul va sem na mai mult cu ea. Când
propor iile furnizate de cei doi p rin i sunt aproximativ egale, trupul copilului va avea caractere
fizice comune celor doi p rin i. Dar exist cazuri când un copil nu seam n nici CU tata, nici cu
mama, ci cu una din rudele apropiate - v r, unchi etc. în acest caz spiritul-fiu a absorbit mai multe
fluide de la acea rud a p rin ilor s i, persoan de care e legat printr-o existen comun i
dr g stoas dintr-o via anterioar .
Iat în elesul real al marii taine a eredit ii. Cât s-a discutat, cât s-a scris despre aceast problem
important i câte ipoteze i presupuneri nu s-au elaborat, pentru explicarea acestui fenomen spiritual,
general în via a fizic mineral , vegetal , animal i uman . Pornind de la date fizice, nu se poate
ajunge la o concluzie real în explicarea unui fenomen cu r d cini adânci în lumea spiritual . Cu
toate c efectul fenomenului eredit ii este vizibil în planul fizic, cauzele î i au r d cinile în materia
invizibil a spa iilor. Numai când savantul va cunoa te fizica i chimia fluidelor lumilor spa iale,
când va descoperi materiile metafizice, energiile care le anim i legile care le guverneaz , va g si
solu ia tuturor fenomenelor înc nedescifrate.
Ceea ce este interesant i sublim, în acela i timp, e faptul c ziua spiritul-fiu î i înconjoar
mama, iar noaptea, mama p r sindu- i trapul, vine i î i înconjoar spiritul-fiu; astfel, de la o
vreme, se realizeaz o înconjurare reciproc în jurai trupului matern. în elesul tainic al acestor
îmbr i ri fluidice alternante este urm torul. Ziua, spiritul-fiu primind anumite fluide venite din
Infinit, le îndreapt c tre mam , care la rândul ei le concentreaz spre pântecele ei, spre copilul în
Reîntruparea jgp

formare. Noaptea, spiritul mamei absoarbe din spa iu anumite fluide, pe care le revars asupra
perispiritului spiritului-fiu. Spiritul-fiu cât i spiritul-mam contribuie astfel la o oper comun .
Toate aceste ac iuni se concentreaz asupra pruncului, care prin hr nirea continu cu diferite fluide
i cu substan ele asimilate din sângele mamei, se dezvolt foarte rapid.
In timpurile st vechi, tainele naturii erau bine cunoscute'. Viitoarea mam avea grij s - i a eze
patul în direc ia est-vest, i anume cu picioarele la r s rit i cu capul la apus, a a dup cum a r mas
obicei de a se a eza mortul cu fa a la r s rit. Scopul urm rit era urm torul. Se tie c marele curent
cosmic, dup ce a înconjurat Soarele, vine s înconjoare i planeta noastr . Direc ia acestui curent
este la început de la r s rit la apus, dar de la o vreme se ridic pe unul din meridiane spre nord.
Este bine ca trupul femeii îns rcinate s fie a ezat pe axa curentului cosmic, astfel ca acesta s intre
prin picioarele sale, s str bat trupul i s ias prin cre tetul capului, adic în acela i sens în care
se retrage spiritul din trup, la moartea acestuia.
Cu cât sfin enie mânca, bea, dormea i tr ia mama pe acele vremuri! Dup ce patul era
direc ionat în felul descris mai sus, somnul ei trebuia s aib loc imediat dup apusul soarelui, adic
din momentul în care se întuneca i pân când începea s se lumineze de ziu , dar negre it înainte
de r s ritul soarelui. Noaptea, perispiritul ei se înc rca cu fluide spa iale cosmice, iar ziua acumula
fluide solare i terestre.
Cu cât dragoste i respect î i privea so ul perechea iubit , aflat în aceast situa ie nobil i
important . O îngrijire deosebit îi acorda prin vorbe, fapte i atitudine, scutind-o de orice emo ie
violent sau sup rare, i hr nind-o cu alimente consistente i în cantit i mici. So ul se separa de
so ie, pentru a nu împiedica, prin apropierea lui, desf urarea fenomenelor oculte de care avea
cuno tin , f r s cunoasc am nun it mecanismul lor. Orice contact fizic era interzis în timpul
sarcinii so iei, pentru a nu produce spasme interne, care ar fi comprimat puiul uman, în formare în
pântecele mamei, iar pe de alt parte, spasmul erotic trimite fluide de ordin inferior c tre copil,
contribuind la nefericirea fizic i intelectual a viitorului om. Cât de în eleg tori erau oamenii în
acele vremuri, sufletul lor frem tând la vibra iile venite din spa iu, de i tr iau într-o epoc lipsit
de tehnica civiliza iei de azi!
Am spus c spiritul-fiu absoarbe fluide de la p rin i, pe care concentrându-le pân la o cvasi-
materializare, î i f ure te trapul, fetusul din pântecele mamei. Pe când absorbirea de fluide materne
se face u or, spiritul-fiu fiind în preajma mamei, absorbirea de la tat este mai dificil , pentru c
el nu este mereu prezent. Absorbirea fluidelor paterne se face f r jtirea tat lui, ca om,
îndeplinindu-se la orice distan s-ar g si tat l de so ie i de viitorul s u fiu. într-adev r, tat l ziua
se duce la birou, la cafenea, la club, jucând o partid de c r i, ori e plecat departe, prin alte ri,
cu misiuni sau afaceri. Oriunde s-ar afla, la orice distan în jurul p mântului, spiritul-fiu, ajutat de
fra i spa iali, absoarbe fluid din corpul fluidic al tat lui s u.
în aceast privin , intervine o problem foarte grea pentru bietul spirit-fiu: felul cum î i duc
via a p rin ii s i. în perioada când so ia este îns rcinat , se cere ca ambii p rin i s tr iasc dup
o anumit conduit . Astfel mama se va sili s nu se supere, s - i impun un calm deplin, pentru
c sup rarea ei va produce furtuni, perturb ri în perispiritul ei, împiedicând spiritul întrup tor în
opera lui constructiv ; pe de alt parte, materia furtunos procurat de mam va d una la alc tuirea
perfect a trapului micu ei f pturi. Se mai cere ca mama s nu oboseasc , pentru c o activitate
corporal prelungit îi sl be te trapul, având repercusiuni asupra perispiritului s u i deci asupra
copilului din pântecele ei. A adar se cere odihn , dar f r a se c dea în limita opus , ederea
prelungit fiind la fel de^ d un toare. între o activitate încordat i o edere dus pân la trând vie
e de preferat cea dintâi. îns calea de mijloc este cea mai favorabil . Munc , mi care — dar nu pân
la oboseal , pân la sleirea trapului. Se mai cere ca sim urile, în special v zul i auzul s fie pl cut
impresionate pe tot timpul sarcinii. Natura, prin peisajele ei încânt toare — munte, p dure, litoral
- ofer imagini care prin ochii i perispiritul mamei penetreaz copilul, contribuind foarte mult la
alc tuirea perfect i armonioas a trapului s u. Vorbele blajine i frumoase, vibra iile armonioase,
muzica melodioas , au de asemenea un ecou puternic în fiin a pl pând din sânul mamei.
Contribu ia tat lui, prin fluidele sale, la alc tuirea trapului copilului s u, este la fel de important
ca i cea a mamei. Via a cuminte, calm i rezonabil , a tat lui va avea urm ri fericite pentru
viitorul s u copil. So ul trebuie s evite nop ile pierdute la bar sau la masa verde a jocurilor de
noroc; el trebuie s respecte orele de somn, s nu transforme noaptea în zi, c ci lipsa de somn aduce
sl biciunea perispiritului-s u, care tim c î i primene te fluidele uzate noaptea, când trapul s u
doarme. Alimenta ia tat lui trebuie s fie, în tot timpul sarcinii so iei sale, calculat , simpl i
u oar . B uturile alcoolice, tutunul, cafeau i condimentele vor acumula o anumit varietate de
fluide în perispiritul s u, iar acesta va emite unde vibratorii nedorite. De asemenea, agita iile sale
în domeniul politicii sau al afacerilor, lovesc nevinovata fiin pe cale de formare, contribuind la
110 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

nefericirea sa. Se cade ca tat l s fie con tient c vibra iile i fluidele pe care le r spânde te înjurai
s u trebuie s fie armonioase i benefice trupului uman, ele reflectându-se în alc tuirea embrionului.
Iat marea misiune a p rin ilor în procesul reîntrup rii unui spirit, sosit în mijlocul lor în calitate
de copil, având o mare responsabilitate fa de legile divine. Cu m sura cu care ai m surat, i se
va m sura la timpul întrup rii tale. Ferice de mama care pune toat grija s prepare calea viitorului
copil! Ferice de tat l care pune toat aten ia s nu se fac vinovat, prin conduita sa, de vreo
sl biciune sau malforma ie a viitorului copil!
Nou luni de zile spiritul-fiu a lucrat cu aten ie i dragoste asupra mamei i asupra trupului din
pântecele ei. Dar a sosit momentul na terii, spiritul-fiu îndep rtându-se cât mai mult de trupul
mamei sale - pân la trei metri. Când micul trup a pornit spre lumina zilei, spre via a terestr ,
perispiritul spiritului-fiu se desparte în dou jum t i. Imediat ce a ie it copilul, spiritul-fiu îl
înconjoar , iar cele dou jum t i ale perispiritului se reunesc în jurul s u. Nou luni de zile duhul
i-a înconjurat i înf urat mama; de acum, ani de zile mama va îmbr i a trupul copilului ei, animat
de duhul f r de care ar r mâne inert, ca o bucat de carne atârnat în cuiul unui m celar.
Vechea în elepciune - ob inut în veacuri prin revela ie i stabilit prin observa ii - recomand
prezen a unui num r mic de persoane în camera de na tere. Privirile, gândurile i sentimentele celor
prezen i produc valuri de fluide magnetice, electrice i spirituale, care au consecin e asupra trupului
sensibil al copilului, asupra mamei i spiritului-fiu care pânde te momentul de a- i lua în st pânire
trapul, casa de lut, în care va vie ui pe acest p mânt. Moa a i un ajutor - dou sunt suficiente, f r
s umble forfota, f r agita ie, ci totul s fie orânduit din vreme i toate a ezate de partea capului
mamei, adic spre apus. Nu e bine s se umble pe la partea opus , spre r s rit, adic în jurai
picioarelor l uzei, pentru c este perturbat curentul divin, venit dinspre r s rit, care acum, mai mult
ca oricând, are o influen hot râtoare asupra pruncului ce vine cu un strig t, cu o prim respira ie
la via a trupeasc a p mântului.
Mama fiind a ezat cu capul spre apus, prime te curentul cosmic de la picioare. în momentul
ie irii la via a terestr , copilul prime te curentul divin de la cap spre picioare, asemenea unei
binecuvânt ri a Tat lui ceresc, asemenea unui prim s rat în noua sa carier .
Acest uria curent divin a pornit de la Tat l, str bate cosmosul, învele te universurile, înconjoar
rând pe rând galaxiile, sistemele solare, ajunge la fiecare planet , înv luie i între ine cu via ,
mi care i vibra ie tot ce se afl pe corpurile cere ti, pentru a se întoarce la Tat l.
Diri soarele nostru, din central sistemului nostru planetar, sose te un al doilea curent - curentul
solar. Acesta are o influen special asupra vie ii i a evolu iei. în fine, trecând prin atmosfera
fluidic din jurai p mântului, cei doi curen i iau din spa iu, din zona unde a s l luit spiritul care
se întrupeaz , o coloan de fluid care va avea imprimat în ea toate gândurile i sentimentele,
chintesen a tuturor ac iunilor acestui spirit în nesfâr ita sa carier umana. Acest curent fluidic, al
propriei esen e evolutive a fiec rei entit i spirituale, îl vom numi curentul terestru.
A adar, în momentul na terii copilului, entitatea spiritual prime te trei influen e - cei trei magi
de la r s rit - fiind sc ldat de un curent care con ine trei feluri de fluide: divine, solare i terestre.
Prin întrupare, fiecare entitate spiritual prime te trei forte, oferindu-i o anumit t rie, cu care va
lucra de acum încolo asupra trapului s u, asupra casei sale.
Curioas cas , pentru c în orice cas omul se ad poste te în interiorul ei, pe când aici spiritul
st pân st deocamdat afar , în jurul trapului s u, luând în definitiv tot o form uman , dar ceva
mai mare. înc din prima secund a ie irii pruncului din întunericul matricei la lumin , acest om
fluidic, ce înconjoar micu ul trup, se leag printr-un cordon fluidic cu bulbul rahidian. Orice spirit
este legat de trapul s u prin bulb sau mielencefal, punctul prin care m duva spin rii se leag cu
encefalul.
Odat distras acest punct printr-o în ep tur de ac sau prin spânzurare, omul moare tr znit,
spiritul fiind rapt de trapul s u. Casapii de la abator lovesc cu cu itul în acest punct biata vit , care
dintr-o singur lovitur se pr bu e te la p mânt.
Spiritul va lucra asupra întregului s u trap, dar mai ales asupra sistemului cerebrospinal, lucrare
executat conform destinului s u. Aflat în fa a unui destin mai trist, spiritul lucreaz cu durere
asupra encefalului s u, f când din el un instrument rudimentar, un pian dezacordat, prin care nu se
poate manifesta, de i cunoa te multe. A adar, spiritul lucreaz la propria sa nefericire, ca om pe
p mânt; e trist i dureros, dar a a e destinul i spiritul nu se poate abate, pentru c este asistat de
o entitate spiritual -mai puternic , despre care vom vorbi îndat .
Chiar dac spiritul-fiu nu vrea s fac ceea ce a jurat sus în Cer - adic s - i f ureasc un trap
conform destinului s u - o va face curentul terestra. Aceast coloan fluidic aduce toat for a,
chintesen a evolu iei sale din vie ile anterioare i nu va îng dui spiritului s construiasc altceva
decât ceea ce corespunde gradului s u evolutiv.
Reîntruparea ///

Un spirit inferior, cu toate c vrea, nu poate s - i alc tuiasc un trup sensibil, care s -i redea
fidel voin a i gândirea. Un duh superior de ine toat cuno tin a de a- i f uri un trup admirabil, care
s manifeste corect sentimentele i gândurile sale. Trupul s u subtil i sensibil va putea înregistra
i o parte din influen ele lumilor eterice.
Spiritul-fm a sosit din primul moment al producerii celulei-ou. El î i înconjoar mama, pentru
a o preg ti i pentru a împmmuta materie fluidic de la ea. Dar în afar de aceast prealabil oper
- chiar din prima secund a sosirii sale - spiritul se pune în leg tur printr-un fir fluidic cu
celula-ou din pântecele mamei. La cap tul s u, acest fir înf oar oul de jur-împrejur, i pe m sur
ce oul cre te i se divide devenind o mas celular , firul se îngroa mereu devenind un cordon
fluidic prin care se stabile te un raport din ce în ce mai complex între spiritul care urmeaz s se
întrupeze i fetusul din pântecele mamei. Prin acest cordon fluidic, spiritul înconjur tor trimite
mereu fluide embrionului, provocând diviz ri celulare, anumite direc ii de cre tere i calit i de
celule, acordând o aten ie deosebit celulelor care vor forma sistemul cerebrospinal.
Calitatea, rezisten a i dimensiunea fizic a viitorului copil depind de materia trimis din exterior
de spiritul-fîu. Aceste for e, aceste fluide nu sunt trimise c tre interior la voia întâmpl rii, ci dup
un plan prestabilit, conform hot rârii luate în fa a Juriului suprem, deci potrivit cu destinul spiritului
venit la via a terestr . A adar, toat dezvoltarea embrionului din pântecele mamei se face sub
coordonarea i ac iunea puternic a spiritului din afar .
Dar la opera de construc ie a trupului, în care va s l lui ani de zile spiritul-fîu, contribuie i
alte for e, intervin i alte influen e, pe care le voi descrie în cele ce urmeaz .
Din cele expuse pân acum, constat m c pruncul - adorat i strâns cu drag de mam la pieptul
ei - a fost opera a trei entit i: tata, mama i fiul, iar cele trei ursitoare, de care vorbesc legendele
populare, sunt cei trei curen i - divin, solar i terestru - veni i s îmbrace vehicolele noului-n scut.
Dup felul cum au lucrat ace ti factori, copilul va avea un trup frumos, normal sau hidos, va avea
o inteligen vie sau redus , va fi sensibil sau grosolan.
Zilele s^e vor în ira, iar mama îl va îngriji i hr ni, oferindu-i materie terestr , pentru ca lutul
s creasc . în aceea i m sur în care trapul se m re te, perispiritul, corpul fluidic extern se m re te
în volum, absorbind mereu din spa iu materie fluidic identic . Aceast absorb ie se face gra ie unei
pulsa ii, a unei mi c ri de apropiere i dep rtare a perispiritului de trupul s u, un fel de flux i
reflux, asem n tor respira iei. într-adev r, când copilul inspir , perispirirul se apropie de trupul pe
care-1 înconjoar , trimi ând un val de fluid în interiorul s u. în momentul expira iei copilului,
perispirirul se dep rteaz de trup, absorbind din spa iu fluidul necesar lui i trapului s u.
Prin aceast ac iune continu , spiritul-fiu, înv luit de perispirirul s u, n v le te pu in câte pu in
în profunzimea trupului s u. Procesul acesta se înf ptuie te timp de apte ani, când, în fine, spiritul-fîu
a p truns complet în trap. Din acest moment, spiritul - din exterior copilului - a devenit interior.
Dac pân acum, chiar în timpul zilei, mai avea raport cu lumea sa spa ial , de acum spiritul
nu mai vede în afara temni ei sale carnale decât lumea fizic înconjur toare, prin ferestrele celor
cinci sim uri. Dar pentru c aceast izolare de lumea cereasc pe tot restul vie ii p mânte ti ar fi
insuportabil , divinul Creator a orânduit ca noaptea spiritul s ias din temni a sa i s reia contactul
cu lumea invizibil a spa iilor, pentru a se fortifica i strânge puteri s suporte întunericul i
suferin a captivit ii zilei urm toare.
Noaptea, ie ind din trupul s u, spiritul recunoa te c este un spirit captiv, legat prin cordonul
fluidic de corpul s u fizic. Spre ziu intr în trup i nu mai tie nimic de lumea invizibil , de feeria
i muzica sublim a spa iilor.
Uneori, cei din jurai copilului de 4-5 ani iau cuno tin de povestirile sale bizare. Spiritul
copilului fiind exterior, duce oarecum o via semi-spiritual , având amintiri pe care le comunic
sistemului cerebral. Dup vârsta de apte ani, când spiritul se îngroap complet în lut, copilul nu
mai are aceast clarvedere.

Am ar tat c spiritul este asistat de un frate mai b trân în evolu ie. Este ghidul s u, f r nici
un rol în opera construirii trapului pupilului s u. Dar o dat cu ei a venit din în l imea Cerurilor,
din sferele superioare fluidice ale p mântului, un mare spirit, un mare savant, numit mesagerul
întrupâtor. El a coborât pentru a prezida i contribui prin tiin a sa, prin pove ele sale i prin
coordonarea fluidelor, la întruparea mai multor^spirite încredin ate lui. Mesagerul întrap tor st la
distan i de acolo conduce întreaga activitate. îi înva , îi îndeamn sau corijeaz pe cei care încep
ac iunea de înconjurare a trapului femeii-mam i mai târziu a copilului. Conduce, vorbe te - prin
graiul gândirii - ordonând celor care i-au fost încredin a i.
112 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Dar în afar de înv tura dat ucenicilor s i, mesagerul întrup tor adun anumite fluide din
spa iu i le îndreapt c tre spiritele la a c ror reîntrupare asist . Prin urmare, în afar de ac iunea
proprie a spiritului înconjur tor, a spiritului-fiu, i mai presus de ea, se adaug ac iunea puternic
a mesagerului întrup tor.
Mesagerul întrup tor îndreapt c tre fiecare spirit-fiu un fluid de calitate diferit , pentru c
destinele lor sunt diferite. Prin înaltele sale cuno tin e, prin marea sa putere spiritual , mesagerul
întrup tor ine sub controlul s u executarea punct cu punct a destinului fiec rui spirit. De justa
aplicare a ordinelor mesagerului întrup tor este r spunz tor spiritul-drepta , care fiind prezent,
controleaz toat seria fenomenelor i prefacerilor din trapul mamei, cât i din embrionul aflat în
pântecele ei.
Ac iunea spiritului-fiu asupra mamei sale i a viitorului s u trup are coeficientul zece, iar
ac iunea mesagerului întrup tor are coeficientul nou zeci. Prin urmare, ac iunea de reîntrupare este
f cut de mesagerul întrup tor într-un procent de nou zeci la sut .
Aceasta este regula general . Exist situa ii când spiritul ce se va reîntrupa este o mare lumin
a spa iilor, venind ca misionar printre fra ii s i trupe ti, pentru a-i ridica i produce o schimbare
moral-spiritual printre ei. în acest caz spiritul-fiu este atât de puternic, cunosc tor i con tient de
misiunea sa, încât preg te te el însu i prefacerile mamei i lucreaz la alc tuirea viitorului s u trap.
Pe lâng ac iunea mesagerului întrup tor asupra dimensiunii, formei i structurii organelor
micu ului trap, rolul s u de c petenie este de a determina sexul fetusului - masculin sau feminin,
înv luit într-un mister, aceast ac iune este exercitat chiar din primele momente ale construirii
fetusului.
Se tie c entit ile spirituale n-au sex, c sunt identice sub acest raport, între ele diferind doar
poten ialul electric, la unele mai mult pozitiv iar la altele mai mult negativ. Cu toate acestea, când
coboar la via terestr îmbrac o hain - când masculin , când feminin , în func ie de scopul
urm rit. A adar, sexul este determinat de necesit ile evolu iei entit ii spirituale.
Un spirit cu o înc rc tur fluidic preponderent pozitiv va îmbr ca în câteva întrup ri un trap
masculin, dup care într-una sau dou întrup ri ia i un trap feminin. Dup aceea revine la filiera
sa de întrup ri b rb te ti. Prin urmare, dup serii de întrup ri b rb te ti, se intercaleaz câte o form
feminin . Spiritele al c ror corp este înc rcat preponderent cu fluide electrice negative vor fi femei
în 7-9 întrup ri, dup care vor lua o form masculin . Ele revin la seria de întrup ri feminine, dup
care iau din nou o form masculin , i a a mai departe.
Cineva ar putea întreba: „Dar cine determin , în destinul omului, sexul i cum de se men ine
pe p mânt un raport aproape constant între oamenii de sex masculin i cei de sex feminin?"
R spunsul este urm torul. în Cer, ca i pe p mânt, e orânduit principiul diviziunii muncii. Am
ar tat c lumea spa iilor, a atmosferei fluidice a p mântului, este împ r it în dou : lumea oamenilor
i lumea îngerilor. Oamenii sunt elevi, fac coal ; îngerii sunt profesorii, care predau lec ii i
guverneaz , preg tind evolu ia a tot ce se afl pe p mânt - mineral, vegetal, animal i uman.
Lumea îngerilor, a celor care conduc evolu ia globului nostru cu tot ce se afl pe el, este
împ r it în grape, ranguri i func ii deosebite. Una din numeroasele func ii ale acestor str lucitoare
spirite este men inerea ordinii, a echilibrului dintre sexe pe suprafa a p mântului, fie la animale, fie
la om. Urm rind aceast orânduire, ele caut ca întrup rile s se fac astfel ca un sex s nu
dep easc prea mult pe cel lalt.
La un moment dat, într-o ar , provincie sau ora pot s fie mai mul i b rba i decât femei; totu i
raportul este men inut pentru c în alt localitate, provincie sau ar , num rul femeilor este mai
mare decât al b rba ilor. Este posibil ca în anumi i ani - de regul dup marile r zboaie, când cad
în lupt mul i b rba i i r mân multe v duve - pe tot globul, s fie mai multe femei decât b rba i,
dar raportul se restabile te imediat, n scându-se dup r zboi mai mul i b ie i decât fete. Toat
aceast orânduire, contabilitate cereasc , este urm rit i determinat cu mare grij de cei care au
aceast misiune important .
în Forai Judec torilor supremi asist i Guvernatorul suprem al întrup rilor. El prime te de la
subalternii s i ordinea numeric pentru un anumit timp, i când observ c s-a dep it prea mult
num rul unui sex, intervine, modificând ordinea întrup rilor, pân când se va restabili echilibrai.
Totul e ordonat, totul e prev zut i executat dup un anumit plan.
în lumea spiritelor care conduc destinele oamenilor de pe p mânt, exist o categorie de entit i
cu misiunea de a determina forma trapului unui duh, conform cu planul destinului alc tuit de Juriul
suprem. Exist trei mari modele de trupuri, îmbr cate de spirit în func ie de destinul s u:
1. o form pentru entit ile spirituale destinate unei vie i obi nuite, comune;
2. o form pentru duhurile ce vor cultiva tiin ele i artele;
3. o form pentru entit ile spirituale cu o misiune moral-spiritual .
Reîntruparea JJ 5

Trupul fiec rui om este înc rcat cu anumite categorii de fluide, organele sale fiind astfel alc tuite
încât s corespund uneia din aceste trei mari categorii de vie i terestre. Dar între aceste trei forme
destiniale se g sesc o infinitate de modele de trupuri, corespunzând isp irii gre elilor din trecut,
îndeplinirii unor anumite func ii sociale ori câ tig rii unor aptitudini.
Dup spusele cunosc torilor acestor adev ruri spa iale, exist serii catalogate de modele fluidice,
d mite de ace ti mari diriguitori destiniali; modele avute în vedere de mesageml întmp tor, spiritul
care se va întrupa i ghidul s u. Nici o abatere nu este îng duit , neaten ia unuia dintre ei va fi greu
sanc ionat , c ci totul în univers trebuie s mearg armonios i dup un plan preconceput.
Prin urmare, la reîntruparea unui duh au contribuit tat l, mama, duhul însu i i mesageml
întmp tor. Dar în afara acestor patra forte, intervin influen e de un ordin îndep rtat, ^importante
totu i, prin marea lor putere. Este vorba de influen a planetelor din sistemul nostru solar. într-adev r,
în vorbirea comun a popoarelor se spune de un om fericit: „Sub ce stea bun s-a n scut!" sau de
un om nenorocit: „Vai de steaua lui!"
Vorbele acestea - transmise din veacuri nesfâr ite prin grai viu - î i au în elesul lor tainic. în
tot timpul gesta iei copilului în pântecele mamei, sosesc din spa iile siderale raze fluidice de la. stele
i planete. Dar influen a cea mai puternic vine de la planeta aflat , în momentul na terii copilului,
la meridianul sau în vecin tatea meridianului locului na terii sale, contribuind într-o anumit m sur
la destinul omului, la felul cum îi va fi trupul. Dup gradul evolutiv al acestei planete, dup undele
vibratorii pornite de la ea i sosite pe p mânt, trapul viitorului copil va fi: s n tos, debil sau bolnav;
frumos sau urât; va avea un sistem cerebral redus sau admirabil, i a a mai departe.
Fiecare planet imprim în copilul sosit la via a terestr o anumit calitate. Marte pecetluie te
omul cu dispozi ii r zboinice, f cându-J hot rât, dintr-o bucat . Copilul privit de Venus va avea un
sistem nervos sensibil, un trap armonios i pl cut, va fi un sentimental cu înclina ii spre frumos.
Dintre p catele omului, cele capitale sunt: egoismul, orgoliul, avari ia, senzualitatea, minciuna,
furtul, uciderea. S vedem câteva exemple de reîntrup ri prin care duhul î i repar gre elile.
S zicem c un om, prin destinul s u, î i f ure te un trup viguros, cu un aspect ce stârne te
admira ia celor din jur. Dar f cându-i-se complimente, vorbindu-i-se de frumuse ea sa, se treze te
în sufletul s u ideea c este deosebit fa de ceilal i oameni. El se va admira în oglind , ocupându-se
prea mult de fiin a sa. Ideea c are un fizic deosebit se fortific i mai mult în adâncul sufletului
s u, devenind mândra de sine. S rman frate ne tiutor! El confund frumuse ea ve nic cu frumuse ea
unei mase de p mânt, pieritoare ca form . în loc s fie preocupat de str lucirea con inutului, el
pre uie te vasul exterior.
Mândria e contra legilor divine, pentru c ea alunec u or pe o pant i mai rapid , care-1 duce
pe bietul suflet în abisurile întunecate ale orgoliului. Omul orgolios se crede mai presus de to i, prin
fizicul, inteligen a, darul vorbirii, puterea de a subjuga voin a oamenilor, prin averea sau rangul s u
social. Orgoliul este cea mai mare injurie adus infinitei Puteri i în elepciunii Tat lui ceresc.
Aceast încredere a omului - un vierme, un fir de praf, pierdut în infinitatea spa iilor i miliardelor
de uria e corpuri cere ti - duce la rezultate incalculabile, în marele angrenaj al mecanismului vie ii
de pretutindeni.
în asemenea cazuri, de porniri spre abisuri înfior toare i ucig toare, Divinitatea a hot rât o lege
- înfrângerea orgoliului chiar de la începutul afirm rii sale. Legea cere ca în via a urm toare, omul
mândra de propria-i frumuse e s ia o form urât , s - i duc traiul într-un trup schilod, la care
lumea s priveasc cu comp timire, ori s - i întoarc cu dezgust capul. Tr ind în acest trap, sufletul
va fi secund de secund am rât c e un diform, c nu e i el ca to i oamenii. Are un cap mare
sprijinit pe un trap de copil, ori poart în spate o cocoa ce inspir repulsie etc. Din cauza
diformit ii nu poate ob ine o situa ie social deosebit i câteodat e chiar lipsit de mângâierea de
a avea o so ie i copii în jurul s u. Aceast diformitate va produce în mintea sa ideea: „Ce r u e
ca omul s fie schilod, deosebit de ceilal i!" Or noaptea, când spiritul s u evadeaz din corpul fizic,
când î i tr ie te via a de spirit, cunoa te cauza acestei deforma ii, tie c e consecin a mândriei din
via a precedent , c ci el a voit-o i acceptat-o, la judecata cea mare, când i s-a alc tuit destinul.
Din analiza situa iei sale, a leg turii dintre mândria sa din alt via i diformitatea actual a
trapului, ajunge la urm toarea concluzie: mândria nu e bun pentru c duce la suferin fizic i
sufleteasc . Aceast idee, aceast înv tur , se întip re te adânc în mentalul s u, înf i ându-se
mereu înaintea sa, în întrup rile viitoare, ori de câte ori va avea tendin a s se admire, s se cread
deosebit de ceilal i oameni, s fie mândru de sine.
Iat în elesul prezen ei unor forme hidoase printre oameni. Nu întâmplarea a creat aceste forme,
ci o lege spiritual a fost pus în aplicare, pentru îndreptarea celui pornit spre p cat.
Dac pentru un defect oarecum mic se aplic o asemenea corec ie — atras în mod automat de
cel mândru de sine - cu atât mai grea va fi via a viitoare pentru sufletul orgolios. Dup ce a fost
114 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

o inteligen , un orator, un conduc tor de oameni, neînc pând în piele de mândrie pentru rangul,
puterea i averea sa, în via a imediat urm toare vine grozavul corector, tergând pentru totdeauna
din sufletul acestui om orgoliul, care dac ar domni în lume, s-ar pr bu i sori i universuri,
pref cându-se în haos.
Acestui spirit i se recomand un plan de via , pe care, cu greu, dar îl accept tiind c nu e
posibil alt cale, i anume ca în urm toarea via trupeasc s fie un cretin, s vrea s se exprime
i s nu poat . Spiritul înso it de aceast reducere cerebral , este nevoit sa tr iasc într-un mediu
umil, într-un c tun i în sânul unei familii s race i izolate, unde nu va mai avea putin a domin rii;
i pentru ca opera de corijare s fie deplin , i se d i o form trupeasc resping toare. Imbecil,
diform, izolat i evitat, va duce o via obscur , departe de înv lm eala marilor centre urbane.
In timpul nop ii spiritul î i vede starea nenorocit în care î i duce traiul trupesc. O durere
nesfâr it cuprinde sufletul s u i iar i, ca spirit tie c el a voit acest fel de via uman , fiind
urmarea unei st ri nenorocite, când a crezut, ca om, c este perfec iunea întruchipat , ori c puternic
ca el nu este altul.
Leg tura între trecut i prezent,. înnodarea între cauz i efect na te ideea c orgoliul nu e bun,
c ci ce e ti tu, omule, pe p mânt? Trupul t u, averea, titlurile i puterile tale sunt efemere i ca
fumul vor trece toate. Cât de mic e trupul omului fa de globul terestru! Dar la rândul s u,
p mântul, este de 1.300.000 ori mai mic decât soarele. Soarele nostru e mai mic decât steaua
Antares de 474 de milioane de ori. Ca steaua Antares exist mii de corpuri cere ti în universul de
care apar inem. Dar Divinitatea a creat un cosmos care con ine patru universuri. Cât de mic e ti tu,
omule, fa de sfera infinit a crea iei! Cu ce drept te crezi puternic, în elept, de ce e ti orgolios de
fiin a ta? Frate, fii cu capul plecat în fa a lumii, c ci e ti infinit de mic, în mijlocul crea iei. Tr ie te
cu modestie i curaj — dar f r îngâmfare, încrez tor — dar nu în puterile tale, ci în ajutorul venit
de la Tat l, infinit de puternic i atot tiutor.
Dar s zicem c cei lumina i, care in în mân cump na Justi iei divine, au hot rât ca omul s
fie în via a terestr bogat, s -i mearg bine i veniturile s intre din toate p r ile în contul s u.
Venind în via a p mântean , bietul om nu tie c a fost doar îns rcinat cu misiunea unui simplu
de in tor, cu rolul de administrator al unei averi care nu e a lui, dup cum crede el, ci apar ine
p mântului, mai exact St pânului P mântului, Duhului Suprem, Guvernatorul destinului nostru, Cel
reprezentat în icoana de la altar ca inând cartea evolu iei în mân , pe o pagin având A (Alfa) —
ceea ce înseamn : Eu sunt încep torul crea iei acestui sistem planetar, i pe alta Q. (Omega) - ceea
ce înseamn : Eu sunt Cel care voi prezida cea din urm disolu ie a acestui sistem i voi duce la
Tat l rodul evolu iei împ r iei Mele cere ti.
R sf at în pl cerile i bunurile p mântului, omul bogat va tr i cu ele numai pentru el i ai lui,
neavând nici un gând de mil , f r s dea un ban pentru o coal , o biseric , un azil de s rmani,
un orfelinat, un cer etor, un nefericit care-i iese în cale, sufletul s u r mânând rece ca ghea a.
Dar, toate au un sfâr it - mineralul, vegetalul, animalul, omul, planeta, steaua, toate apar i
dispar, materia lor fiind mereu în cursul prefacerii f r de sfâr it. Via a acestui om bogat se va sfâr i,
spiritul se va ridica în spa iu, unde nu va de ine nimic din cele avute pe p mânt. Fiind singur - o
stelu cu cea eteric - va în elege marele adev r: a fost un bogat nemilos, i tot ce a avut nu era
al s u, ci al p mântului, c ci era materie din materia terestr . Atunci îl cuprinde regretul c sufletul
i-a fost rece fa de suferin a celor mul i. Se va c i, dar va fi prea târziu. Legea divin cere imperios
perfec iunea, cere reparare i avansare spiritual . Acestui om încercat, dându-i-se averi ca s vad
cum le va gospod ri, îi va fi h r zit s se reîntrupeze în via a urm toare, sau alta, în s r cie. Va
fi un nefericit, de pe care vor curge zdren ele, ad postindu-se prin poduri sau pivni e. Via a lui se
va scurge în plâns i tremurat, în adânc i mult suferin trupeasc i sufleteasc , fl mânzind
adesea i tr ind din ceea ce lumea se va milostivi s -i dea.
Noaptea, spiritul va cunoa te cauza st rii sale actuale, iar în sufletul s u se va s pa adânc: Vai
de omul f r mil , grozav va pl ti pentru lipsa lui de altruism, c ci. totul din natur — mic i mare
- este legat prin legea solidarit ii i a iubirii.
în toate i întotdeauna exist suferin a pentru a lefui i dezr d cina defectele contractate din
ne tiin i înr d cinate pe calea obi nuin ei. Ai fost un mare potentat, conducând f r judecat i
mil - vei fi într-o via urm toare un biet nefericit, în care vor da to i i te vor supune torturii i
batjocurii nes buite. Ai ucis, f r s fii con tient c întrerupi coala unui spirit, stricând orânduirile
cere ti - vei cunoa te valoarea acestui act nesocotit, fiind i tu suprimat, poate tocmai când erai mai
fericit, în cursul unei frumoase vie i omene ti. Ai furat, i-ai însu it averea unui orfan - negre it vei
cunoa te în elesul acestui act în via a p mântean . în via a urm toare sau într-una ceva mai dep rtat ,
vei fi i tu orfan i vei fi l sat pe drumuri s rac i nefericit, a a cum ai f cut tu alt dat . In modul
acesta se pl tesc toate gre elile f cute de om.
Reîntruparea //5

O persoan este acuzat de o fapt foarte grav - omor sau furt. Un om care o du m ne te,
merge la judecat i punând mâna pe sfânta cruce, jur c într-adev r persoana respectiv a comis
fapta, descriind crima, f r remu care. Vai, suflet nesocotit! ura i du m nia i-a întunecat lumina
spiritului, con tiin a a adormit în el i amarnic î i va plânge, în Cer i pe p mânt, pornirea p tima
împotriva unei f pturi de aceea i origine, plecat din acela i Izvor de via . Acest nefericit î i va
vedea groz via, în toat goliciunea ei, când va fi în spa iu. Plânsul i c in a sa vor umple infinitul,
dar nu va exista nici o posibilitate de iertare. Numai repararea, trecerea prin suferin a celui nevinovat
va terge crima de a lua ca martor pe Cel mai Sfânt între sfin ii eternit ii. Ajurat în numele Lui;
în via a urm toare sau peste multe alte întrup ri, va fi acuzat pe nedrept de crim , petrecându- i
restul zilelor p mânte ti în întunericul ocnei, ori va coborî în lumea terestr f r grai, fiind mut din
na tere. Se va sim i extrem de nenorocit, fiind con tient c to i vorbesc i numai el nu are darul
sfânt de a se în elege prin vorbire cu semenii s i.
Iat pentru ce Mântuitorul i Lumin torul sufletelor noastre a spus prin trimi ii S i: „Nu
m rturisi i strâmb. S nu face i jur mânt nici pe Cer — pentru c este Tronul Tat lui, nici pe
P mânt — pentru c este a ternutul picioarelor Sale, nici pe capul t u s nu juri — pentru c nu
po i s faci un fir de p r alb sau negru. Ci cuvântul vostru s fie: Ceea ce este da - da; iar ceea
ce este nu - nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel r u este".
Nu aduce i ca martor al minciunii voastre pe bunul P rinte ceresc. Prin acest act se aduce cea
mai mare ofens Tat lui, care iart prin îndurarea Sa, c ci cunoa te micimea omului i con tiin a
lui întunecat , dar nu iart legea instituit de El din eternitate i pentru ve nicie.
Prin urmare, avem printre noi fra i i surori lipsi i de facultatea vorbirii, pentru c în alt via
au gre it tocmai prin grai.
De câte ori întâlnim în via vreun frate nefericit, ne vine parc în minte: „Doamne, dar acest
om — mai exact, acest spirit — cu ce o fi gre it?" Din în elepciunea popoarelor de peste veacuri
nesfâr ite au r mas aceste cuvinte: „Ce p cat o fi ap sând pe acest suflet de nu vede lumina?"
într-adev r, nu este nenorocire mai mare decât a avea ochi i a nu vedea cu ei frumuse ile
naturii, culoarea i forma variat a fiin elor i lucrurilor. O noapte adânc îl înconjoar pe acest
nefericit. Ar vrea s se serveasc singur, ar vrea s circule prin lume, dar nu poate f r s fie condus
de un altul. tie c al ii v d, c se orienteaz oriunde vor, i c numai el este mai prejos de orice
animal. Este negr it suferin a ce-i roade sufletul, secund cu secund . Via a lui e un infern i e cel
dintâi care dore te s plece din aceast via a, plin de întuneric. Ca om nu tie nimic din trecut,
constat c e orb din na tere, sau c ulterior i-a pierdut vederea, îns cauza acestei groaznice
infirmit i nu o cunoa te. Dar noaptea, când trupul s u doarme, î i cunoa te starea, tie c pl te te
o poli grea pe care st scris o mare gre eal f cut într-un a din vie ile sale trecute, când a adus
nenorocire altora, pe calea v zului. A spionat, a v zut i a spus, dup care a urmat osânda grea
pentru cei pe care i-a pârât. Ori prins de mânie, în veacuri îndep rtate i-a chinuit adversarul
zdrobindu-i ochii. Ai luat vederea altuia - i se va lua i ie putin a de a mai vedea.
,, Cine trage sabia, de sabie va muri", i-a spus Domnul lui Petru, în momentul când era arestat
de servitorii arhiereilor evrei în gr dina Ghetsimani.
Iat marea tain , iat pentru ce sunt în lumea noastr trupeasc atâtea deosebiri între oameni,
în privin a s n t ii, inteligen ei, moralit ii, voin ei, situa iei materiale sau sociale. Ei sunt ori pe
drumul ascensiunii marelui munte al evolu iei care duce la picioarele Creatorului, ori sunt forme de
via prin care isp esc gre eli mari din alte vie i. Prin urmare, suferin ele nu sunt jocul întâmpl rilor,
întâmplare nu exist în natur . Totul e orânduit, totul se mi c voit, i dup norme de o armonie
i exactitate necuprins de mintea noastr .
Toate aceste diferen e, diformit i i nenorociri, nu i le poate explica bietul om trupesc, deoarece
ele se datoresc unor legi, unor orânduiri sau fapte ce apar in lumii nev zute - lumii spiritelor
spa iale i a legilor divine, dup care totul se mi c , de la electron i pân la sfera crea iilor.
Iat pentru ce am afirmat c numai prin reîntrupare se face avansarea spiritual , c ci coala
vie ii acestei planete se va urma pe alte corpuri cere ti, în forme materiale din ce în ce mai fine,
în forme corporale tot mai apropiate de perfect. coala planetei noastre este doar o clip din coala
universic pe care o vom parcurge în eternitate. Totu i, în compara ie cu efemera noastr existen
trupeasc , este foarte lung - aproximativ 26.000 de ani, i pe toata durata acestei coli, trebuie s
lu m diferite forme, s tr im în diferite nivele sociale i în sânul diferitelor neamuri ale p mântului.
Am convingerea c în veacurile urm toare, peste trei sau patru mii de ani, tema reîntrup rii va
fi mai bine i pe larg cunoscut , i omenirea trezit la o con tiin mai luminoas va avea o alt
conduit , fiind iubitoare a tot i toate ce au fost create de Fiin a suprem .
Doamne, lumineaz sufletele noastre s nu mai gre im, c ci acum tim c totul se pl te te prin
suferin ! Amin.
116 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carie

Regresie hipnotic

Voi expune, în rezumat, experien a celebr a renumitului magnetizator francez Alphonse Bouvier,
din Lyon, f cut în 1905. O prob a nemuririi spiritului i a nenum ratelor sale întrup ri.

„Aflând de studiile colonelului de Rochas asupra regresiei memoriei, am dorit la rândul meu
s controlez aceste fenomen, având în curând satisfac ia de a vedea i înregistra revel ri din vie i
trecute. Dintre mediumii mei, cel cu care am avut cele mai frumoase experien e a fost o doamn
instruit i foarte distins , n scut într-un mic or el de pe apa Isere, în anul 1876. Dup terminarea
cursurilor universitare, aceast doamn s-a m ritat cu un ofi er i acum - în anul 1905 - este mama
unei feti e de 4 ani. Am fost ajutat de dânsa în cercet rile mele, pentru c dorea foarte mult s
cunoasc fenomenele psihice.
Pentru a nu m repeta, expun câteva puncte generale, care vor da în elegerea celor ce vor urma.
De exemplu: de câte ori îndrept mediumul spre vârsta copil riei, se mi c i vorbe te asemenea unui
copil. C tre o faz i mai înapoiat , copilul abia poate vorbi. în fine, când mediumul este adus pân
în faza vârstei de sub un an, face gesturi cu mâinile i buzele ca i cum ar suge. Când îl fac s revin
în faza din pântecele mamei sale, se încovoaie ca un fetus, cu mâinile pe lâng trupe i cu pumnii
în dreptul ochilor. Din luna a treia pân la concep ie, mediumul cade pe spate. în fine, când
mediumul e dus i mai mult înapoi - adic în starea de spirit liber - se vede cum în momentul
întrup rii face eforturi, ca i cum ar vrea s se sustrag unei for e care îl atrage i îl poart c tre
viitoarea sa mam .
In tot timpul experien ei, magnetizez mediumul, oprindu-m numai când vreau s aflu ceva
asupra unei faze oarecare, s primesc explica ii sau s -mi descrie via a respectiv . Când doresc s
revin la via a actual , îl demagnetizez în sens invers, pas cu pas, faz cu faz , readucerea brusc
la via a actual fiind foarte periculoas .
De câte ori trecem printr-o via în care a îmbr cat trup feminin, are timbrul i gesturile de
femeie. De câte ori se prezint ca b rbat, are tonul mai gros i atitudinea caracteristic b rbatului,
în fine, când e vorba de un b trân bolnav, vârsta i starea sa suferind sunt zugr vite prin gesturile
i vocea obosit a unui b trân.
Iat pe scurt experien a.
Am a ezat mediumul pe un fotoliu comod. I-am f cut pase de adormire. încetul cu încetul i s-au
l sat pleoapele, dup care a adormit profund. Când am luat cuno tin c s-a exteriorizat complet,
îl fac s treac repede, în mod regresiv, prin toate etapele vie ii sale terestre. îl trec mai departe,
prin faza celor nou luni din pântecele mamei sale, i în fine - ca spirit în spa iu.
Adus pân la aceast faz , mediumul îmi spune c acum e spirit liber prin spa iu, c se mi c
în jurul p mântului, vizitându- i p rin ii i prietenii, c î i caut logodnicul, pe Louis, care a plecat
de pe p mânt înaintea sa, dar c nu-1 g se te, i mai adaug c adesea se duce la cimitirul din
Briancon, ca s - i priveasc trupul purtat în via a sa terestr , ca domni oar , numit Margareta
Duchesne. A murit în anul 1860, în vârst de 26 ani, din cauza unei boli pulmonare.
Dus i mai înapoi, se vede tân r , dar bolnav ; tu ind mereu, î i duce mâna la piept, spunând
c are sentimentul c va muri din cauza acestei boli i e tare mâhnit , pentru c îl iube te pe Louis
Jules Martin, care î i face acum stagiul militar la Briancon.
Din acest stadiu am trecut mediumul înapoi, prin copil rie i na tere pân la starea de spirit,
în aceast stare el declar c e nefericit, pentru c sufer chiar în spa iu. Nu prea tie ce e cu el,
pentru c se simte greoi ca plumbul.
îl întreb cum de sufer , dac este spirit i nu mai are trup; i-mi r spunde: «Da, nu mai am trup,
dar am un corp sufletesc, care îmi red înc senza ia de durere din trupul p r sit».
I-am ordonat s - i reia trapul. Se supune pe plan spiritual, se vede b rbat, i tu e te mereu i
acum. î i exprim dorin a s moar , c ci via a e grea i plin de mizerii. Prefer s moar , pentru
c atunci nu va mai suferi - crede i el, ca toat lumea, c moartea aduce alinare.
îl întreb în ce an tr ie te; îmi r spunde c în 1780 i are 42 de ani. Adaug apoi c pe când
era de 38 ani, se afla la Milano, unde era lucr tor la un oarecare Paoli, t ietor i sculptor în
marmur , dar c nu prea era îndemânatic. Cu aceast ocazie, î i descrie patronul ca fiind un be iv,
o brut care 1-a sc rm nat de multe ori.
Dus înapoi la vârsta de 25 ani, spune c e slug într-o b c nie, iar la 21 ani a fost chemat la
recrutare, dar a fost respins, având trapul prea slab.
Reîntruparea jjy

Când avea 19 ani, spune c vindea jurnale, între care ziarul «Durance». întrebat ce scria acest
ziar, r spunde c nu tie, dar se aude c vor veni austriecii. întrebat din nou în ce an este acum;
el r spunde: «1757».
La 18 ani se vede ucenic la un cizmar, meserie pe care o g se te prea grea, nu i-a pl cut i a
p r sit-o. La 16 ani, se vede acas la p rin i i m rturise te c vrea s fug , pentru c prea îl pun
s fac mereu treab . îl întreb unde locuie te acum; iar el îmi r spunde: «La Saint-Pierre, aproape
de Briancon, unde tat l meu e cultivator la o ferm .»
La 12 ani merge la coal , dar nu-i place deloc cartea. Ca profesor are pe un preot numit
Antoine, cu care înva catehismul. La 10 ani spune c îi e frig, pentru c nu are haine. «Mama mi-a
f cut ni te pantaloni dintr-o rochie veche de-a ei, j copiii când m v d cu ei î i bat joc de mine.
Mi-a spus s fiu cuminte, c ci îmi va face ni te haine noi când m voi împ rt i. Atunci voi avea
i eu pantaloni frumo i. Când m r zbe te frigul, m duc în grajdul boilor i vacilor, unde e cald».
La 6 ani e întrebat dac se joac . «A , de unde s m joc, m pune mereu la treab .»
Mediumul este adus treptat în pântecele mamei sale, i din nou ca spirit în spa iu. I se spune
c e spirit i r mâne nel murit, întrebând: «Dar ce e aceea spirit?» I-am explicat c spiritul e omul
f r trup - explica ie pe care se pare c nu prea a'în eles-o.
Prive te în jurul s u i întreab : «Dar unde sunt, pentru c nu-mi v d copiii i prietenii?» I-am
spus din nou c nu mai are trup i c a trecut prin procesul numit moarte; iar c cei dragi ai s i
au r mas jos, printre p mânteni.
în fine, e readus mai înapoi, în faza de p mântean, i e întrebat ce sex i ce vârst are. R spunde
c e femeie, are 30 ani, se nume te Jenny Ludovic i este în anul 1702. Are doi copii, Auguste de
7 ani i Jean, n scut de curând, i locuie te în localitatea Plouermel împreun cu so ul ei, care
lucreaz doage pentru butoaie.
La 16 ani se vede la unchiul ei, numit Marietti, fiind orfan . Unchiul ei n-a dat-o la coal , dar
a înv at-o s semneze. El face serviciul la un farmacist. Aplecându-se într-o parte, pare c -mi spune
o confiden : «Cred c unchiul e tat l meu, dar nu trebuie s o spun. Când vorbesc de tat l meu,
îi vin lacrimi în ochi. El e foarte dr g stos cu mine. Cred îns c unchiul meu n-a fost cuminte,
dar n-am dreptul s -1 judec, fiind foarte bun cu mine.»
La întrebarea dac iube te i pe altcineva în afar de unchiul ei, r spunde: «Cunosc i pe
Ludovic. De i e v duv i are doi copii de la prima so ie, îi port o dragoste deosebit i a tept m
amândoi, ner bd tori, s ne c s torim. E atât de dr gu i dulce cu mine! Ne-am în eles ca pe copii
s nu-i inem noi, ci s -i trimitem la bunica lor, p strându-le totu i toat aten ia noastr ».
E readus la 12 ani. Se vede tot la Plouermel, pe marginea apei, unde adun flori de câmp,
pentru ceaiuri. «Unchiul mi-a ar tat care sunt acele plante, c ci i le d farmacistului - Ursului, cum
îi zice el domnului Joannes Yves.»
întrebat dac poate enumera câteva din aceste plante, r spunde afirmativ, i începe s le în ire:
«Ochiul-pisicii, planta-cerului, steaua-firmamentului, picioral-p ianjenului, oglinda-sufletului».
La 5 ani se vede pe genunchii unchiului, care o mângâie i o ajut s - i fac din berberi
coroni e.
Este magnetizat i dus mai departe, pân la vârsta de 3 ani. La aceast vârst , orfana afirm :
«îi spun unchiului meu - unchiule, când e de fa cineva, dar când suntem numai noi doi îi spun
- tat , i atunci m mângâie pe obraji. Pe mama nu o tiu».
Adus în momentul na terii, spune: «V d o femeie pe pat, greu bolnav i pe tat l meu plângând».
Dus înaintea acestei întrup ri, adic în faza de spirit, mediumul spune c sufer grozav de
lovitura de lance primit între coaste, pe partea sa dreapt . Este întrebat:
- Dar cum se face c ai o durere fizic , când tu nu mai ai trup?
- Da, i totu i simt durerea în partea dreapt , din cauza unei împuns turi primite la Marignan.
Se^continu regresia i este întrebat:
- în ce an suntem i cum te nume ti?
- Suntem în anul 1515 i am 22 de ani. M numesc Michel Bery, i punându-se un creion în
mâna mediumului, scrie foarte neîndemânatic: «Michel Bery, de la curtea regelui».
- Ce faci acum?
- Lupt m de trei zile i trei nop i contra elve ienilor.
- Ce p rere ai de regele t u?
- O, Francois este un brav i are o inim bun .
- Cum îl socote ti tu c e bun, când el omoar atâta lume?
- Omoar pentru c e necesar.
- Dar dac tu vei fi omorât, crezi c mai r mâne ceva din tine?
- A , ce s mai r mân , totul se sfâr e te cu moartea.
i/5 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

E dus la vârsta de 20 ani, i este întrebat:

- Ce faci acum?
- Ce s fac, plec m spre Amiens. Englezii vor s le mai d m o lec ie.
- în ce an e ti?
- 1513. Nu cred s mai tr iesc mult timp, dup visul avut. Cred c peste doi ani nu voi mai
tr i. Am visat în prim vara asta c îmi curge sânge dintre coaste, din partea dreapt a trupului,
str puns cu o lance.
- Dar crezi în vise?
- Da, pentru c ceea ce am visat, mai totdeauna s-a realizat. N-am fost în elat niciodat .
E du la vârsta de 19 ani. în acest moment se vede glumind cu prietena sa, Diane de Concy.
Este întrebat dac o iube te i dac are planuri s întemeieze o familie.
- A , de unde. Mi-e drag , dar nu m gândesc s m însor cu ea.
- i ce faci acum?
- Sunt în serviciul regelui, ca mu chetar, corp creat de Carol al Vl-lea, fiindu-i fric i de pielea
de pe el.
La 18 ani spune c se duce s se înroleze în garda st pânului s u: «M duc cu pl cere, dar
trebuie s o p r sesc pe Diane, pe micu a mea, cu b rbia roz i din ii ei micu i».
La 16 ani spune c se fâ âie pe lâng Charlotte de Montmorency, de la care nu-i fuge gândul.
E întrebat dac se bucur numai el de favorurile acestei tinere, la care mediumul r spunde: «O, tiu
bine c ea cocheteaz i cu Francois, care e de aceea i vârst cu mine, dar pu in îmi pas de asta».
La 12 ani e paj la curtea regelui. La întrebarea ce fac6 el la curte, r spunde: «Ei, ce s fac?
Conduc doamnele - i cu un gest gra ios întinde mâna i cu surâsul pe buze imit conducerea unei
doamne a cur ii. Dau scaunul i îndrept rochia doamnelor i câteodat m plec i le s rat picioru ul.
A, trebuie s tii c nu se permite la to i pajii s s rute piciorul doamnelor. Mi se spune c sunt
dr gu pentru c am ochi alba tri i p rul blond. Doamnele m plac i eu le voi pl cea când voi
fi mai mare.»
La 9 ani spune c tat l s u îl va trimite la curte, s serveasc de paj. E întrebat de ocupa ia
tat lui s u? «Cum, nu tii? E paznicul casei de Montmorency, la Civry. I s-a promis c m vor lua
ca paj la curte, dar se teme s nu m stric acolo.»
Mediumul e adus din nou în starea de fetus i mai apoi de spirit. Din acest stadiu, i se comand
s treac în faza de întrupat, în momentul mor ii sale. întrebat ce vârst are, r spunde c are 20 de
ani. Se nume te Mariette Martin, face lecturi unei doamne ce avea un b iat, pe Gaston, care dac
n-ar fi murit - omorât de calul s u - ar fi devenit so ul s u, contra voin ei mamei sale.
Dus la 18 ani, e întrebat ce face. R spunde c acum e la contesa de Guise, unde pred lecturi
nepotului ei. La vârsta de 4 ani spune: «Mama e sup rat c tata e mereu bolnav i nu mai poate
face desene pentru rege.» Este întrebat de care rege e vorba «Nu tii? E Filip cel Frumos.»
Mediumul e readus pân la faza de spirit. în aceast stare, nu- i d seama c a murit. I se pare
c e tot om pe p mânt. Starea aceasta confuz se datore te numeroaselor sale gre eli, f cute pe când
era întrupat. într-adev r, în precedenta via a fost stare a unei m n stiri, tiranizând tinere fete, din
ordinul celor de sus, inându-le în carcere, f r soare, i punându-le s lucreze lucruri mig loase cu
acul. întrebat în ce an tr ie te, r spunde:
- 1010.
- Ce rege tr ie te acum?
- Robert al Ii-lea, Capetul. Nu-mi vine s -i pronun numele, c ci din cauza lui frumoasa
Blanche de Paris e închis , pentru ca fratele ei Robert s -i ia toat averea.
La 60 de ani se vede preg tind tinere fete care doresc s se c lug reasc . Este întrebat :
- Pentru care motiv sunt aduse s se c lug reasc ?
- Pentru ca fra ii lor s le ia averea.
- Cine i-a adus-o pe Blanche de Paris?
- Nu pot s - i spun. Mi-e fric de abatele Choiselles.
- Dar ce e ti tu în m n stire?
- Sunt superioar de 20 de ani în m n stirea «Compagne de Jesus» i am sub ordinele mele
20 de c lug ri e, dar sper s fiu avansat ca stare , când voi avea sub mâna mea totul i toat lumea
la picioarele mele.
Trecut în faza de spirit, mediumul spune ca îl dor ochii, i î i poart mâinile peste ochi. întrebat
din ce cauz sufer , r spunde c fiind soldat, a fost prins de Attila, la Chalons sur Marne i c din
ordinul lui i s-au ars ochii. Nu avea la aceast epoc decât 31 de ani, se numea Carlomee i era
comandantul unei unit i franceze, sub ordinele lui Masoee, iar deasupra tuturor comandan ilor avea
pe Marovee. Aceast lupt a avut loc în anul 449. întrebat dac cunoa te pe Dumnezeu, r spunde
Reîntruparea jjp

c da, i to i ai timpului s u îi fac sacrificii de oameni care sunt ar i, c ci a a îi place dumnezeului

lor. Era p gân.
La 25 de ani e plugar, împreun cu mama sa, Li, locuind în inutul Albinos, prin care curge apa
Tourn unde lucreaz p mântul.
Este dus treptat în sânul mamei sale i apoi în starea de spirit. Din nou spune c sufer mult,
c ci a fost ars de viu de împ ratul roman Probus, la vârsta de 40 de ani. Fusese p zitor al palatului
împ ratului i era originar din inutul numit Romulus, prin anul 279, când a purtat numele de Esius.
Spune c ur te de moarte pe împ rat, deoarece i-a r pit feti a, ca s o fac metresa lui. Pentru a
se apropia de împ rat, s-a oferit ca soldat lui Pecius, comandantul g rzii palatului, cu gândul ca la
prima ocazie s -1 omoare, r zbunând-o astfel pe feti a sa, Florina. A fost prins asupra încerc rii sale
i ars de viu împreun cu fiica sa. Printre lacrimi, spune c prietenii din gard i-au jurat r zbunare,
omorându-1 pe împ rat. Are mângâierea c fiica lui a murit pur .
Dus în via a precedent mediumul spune c este o tân r , numit Irisee. Adun flori pentru
preotul Aii, ca s . le ard la picioarele zeilor, producând un fum care se ridic pân la cer, pân la
locuin a zeilor. Poveste te c preotul îi pov uie te pe oameni s se roage, pentra ca sufletul lor s
se ridice sus pân la zei, în Cer. Este în anul 100 dup Christos i tr ie te în ara numit Imondo
- aproape de Trieste. «Preotul m ia i m face s inspir din fumul plantelor arse, ce au proprietatea
s m trimit spre zei, cu care vorbesc i îi comunic preotului. Eu nu v d zeii, dar îi aud i îi spun
lui Aii ceea ce îmi comunic ei. Nu muncesc, ci al ii îmi aduc de mâncare, dar nu am voie s fiu
v zut de nimeni. In fiecare zi adun flori de irum pe care preotul le depune la altar, iar seara le arde.
Respirând fumul lor, trupul meu r mâne jos, iar eu m ridic în sus, c tre zei.» La întrebarea, cum
se vede când se ridic sus, r spunde: «Ca un glob alb. Aii m iube te i m-a crescut de mic ,
cerându-m p rin ilor mei, care m-au dat cu bucurie.»
Descrie c fiind mic , de 6 ani, a fost luat s fie sacrificat zeilor, dar a fost sc pat de un tân r
comandant r zboinic, numit Jeus. Când s-a f cut mai mare, spune c 1-a iubit i la rândul ei I-a
sc pat din închisoarea unde a fost închis de un adversar al s u, cu numele de Joanime".

Cu descrierea acestei vie i se termin experien a lui Bouvier, c ci de aici înainte spiritul
mediumului nu mai vede clar în vie ile sale anterioare.
în rezumat, mediumul ne-a descris nou din vie ile sale anterioare. în prima a fost Margareta
Duchesne. în via a precedent a fost b rbat, un sculptor în piatr . în a treia a fost un copil orfan,
numit Jemry Ludovic. în a patra via a fost b rbat i se numea Michel Beiy. în a cincea a fost o
institutoare, numit Mariette Martin. în a asea a fost stare a unei m n stiri. în a aptea - ofi er în
armata lui Merovee, care a luptat contra lui Attila. în a opta - soldat pe timpul împ ratului roman
Probus. în a noua - vestal în templul din ara Imondo.
Aceast str lucit experien a lui Bouvier, al turat de cele ale lui Rochas i ale altor mul i
experimentatori, pune în eviden existen a unei individualit i - spiritul - care îmbrac în decursul
veacurilor diferite trupuri umane, devenind diferite personalit i, ce î i deap n via a pe scena
p mântului dup cum un actor joac rolurile sale, pe scena unui teatru.
Ce sublim a orânduit Tat l crea ia! Prin câte vie i a trecut omul! Cu cât du m nie i~a urm rit
semenul! Câte crime a comis, pentru a înl tura pe cel care p rea c st în drumul ambi iilor sau
scopurilor sale! Dorim sa revedem aceste crime? Cu ce lini te sufleteasc am mai trai, v zând
josnicia vie ilor noastre din alte timpuri? Dac am cunoa te toate faptele noastre, dac ar ti i cei
care au suferit de pe urma noastr , recunoscându-ne, ar c uta s se r zbune i crimele s-ar ine lan .
V zându-ne, ar striga în gura mare i lumea ar c uta s suprime din sânul ei un asemenea tâlhar
sau criminal.
O, dac am cunoa te zilele negre ce ne a teapt în viitor, cu ce curaj am mai tr i zilele ce ne
despart de acel accident, de acele suferin e sau nenorociri puse în dramul vie ii, pentru a scoate din
ele în elepciunea ce ne lipse te?
Divinul Creator a instituit uitarea, ca s nu mai tim trecutul ru inos, nici viitorul plin de
lacrimi i dureri sfâ ietoare. Omenirea trebuie s tr iasc lini tit , cunoscând doar via a prezent .
Ce fericire ar fi pentru spirit dac ar putea uita i el, dar este imposibil, c ci uitarea ar echivala
cu moartea spiritual . Spiritul este o fiin care va tr i în ve nicie i uitarea, neexistând pentru el,
gre elile comise îi vin mereu în minte, iar remu carea faptelor sale uneori este atât de groaznic
încât dore te s se reîntrupeze pentra a nu- i mai aminti de ele.
Doamne, iart gre elile noastre, i d -ne puteri s nu le repet m!
M rire Tat lui, Fiului i Sfântului Duh, în veci. Amin.
120

Destinul omului

Dup ce am luat cuno tin de p r ile constitutive ale omului, de continua lui prefacere i de
mersul s u - la unii mai lent, la al ii mai rapid - pe c rarea evolu iei, s vorbim de marea lege a
cauzalit ii, care prezideaz reîntrup rile omului, ale tuturor vie uitoarelor i lumilor.
Tot ce exist are o cauz creatoare. Orice fapt produs de un om are un mobil, o cauz
determinant . Prin urmare, fapta este efectul unei cauze. în anumite împrejur ri efectul poate deveni
o cauz , generând la rândul s u un alt efect. Cu alte cuvinte, în scurgerea timpului f r sfâr it,
cauzele i efectele se înl n uiesc la infinit. Originea tuturor cauzelor este Creatorul.
Un om cu s n tatea, inteligen a, situa ia sa social , cu toate însu irile fiin ei sale p mânte ti,
suflete ti i spirituale, este rezultatul unei serii nesfâr ite de cauze, produse de el în alte vie i.
In existen a omului nu intervine ceea ce lumea nume te „întâmplare". Lumea ne tiutoare crede
c întâmplarea face ca unul s fie norocos i altul nefericit. Omul face asemenea afirma ii pentru
c nu- i cunoa te vie ile trecute, nu tie ce conduit a avut în acele existen e, nu poat s fac . o
leg tur între via a actual i faptele, sentimentele i gândirea ce i-au fr mântat fiin a în alte
existen e. Din acest motiv, când întâlnim un eveniment în calea noastr , avem impresia c întâmplarea
a f cut s trecem prin acel eveniment, c puteam s -1 evit m dac în timpul acela nu eram acolo.
Dac am de ine facultatea spiritual st pânit de foarte pu ini oameni - de a vedea în urma
veacurilor irul nesfâr it de locuri, familii, na iuni în care am tr it alt dat - am putea examina
fiecare via , cu faptele noastre, cu dorin ele ce ne-au mânat existen a, cu sentimentele ce ne-au
c l uzit, cu gândurile ce ne-au determinat toate ac iunile, am vedea c am produs când bucurii, când
mâhniri, am comis când fapte juste, când nedrept i - p gubindu-i pe al ii, c în unele vie i am
comis comploturi, crime i ne-am torturat semenii; cu alte cuvinte, am generat o mul ime de cauze
care acum, în aceast via , sau în cele viitoare, î i produc efectul.
Prin aceste fapte, gânduri i sentimente ne-am creat un destin bun sau r u, care trebuie pl tit
neap rat, asemenea unei datorii.
Numai astfel ajungem la cunoa terea perfect c suntem ceea ce am cauzat alt dat , c suferim
pentru c i-arn f cut pe al ii s sufere, c ne bucur m pentru c am mângâiat alt dat , i a a la
infinit. V lul ce acoper trecutul ascunde cauzele st rii noastre din prezent. Ins toate vor fi descoperite
la vremea lor. în planul crea iei Tat lui este cuprins ca lucrurile s fie a a cum sunt acum, adic s
plutim în ne tiin , pân când, prin suferin i dureri, pârghia cunoa terii ne va ridica la o via
în eleapt .
Tr im azi - în ceea ce prive te problemele spirituale - asemenea s lbaticului care nu cunoa te
nimic din legile lumii fizice. El considera ploaia, vântul, fulgerul, cutremurul etc, ca fiind fenomene
produse Ia întâmplare, f r cauze. Pe parcursul timpului, trecând prin numeroase vie i terestre, el
se ridic la cunoa terea fenomenelor fizice, ajunge s cunoasc materia fizic i legile care o
conduc. Din acest moment, când va sta în fa a unui efect va cunoa te cauza care a generat-o, ori
v zând o cauz , va ti ce va urma - efectul ei.
Dup cum din ne tiutor, omul a p it încetul cu încetul spre cercetarea naturii, câ tigând mereu
cuno tin e i stabilind, pe parcursul a mii i mii de veacm-i, legile i condi iile care determin un
anumit fenomen fizic, tot astfel, ridicându-se din ce în mai sus, pe scara spiritualit ii, omul va
ajunge, în veacurile ce vor urma, s cunoasc în lumea metafizic , în lumea invizibil , materiile i
for ele care le pun în activitate, va ti s mânuiasc aceste materii i for e. Atunci va fi con tient
c în domeniul moralei i al vie ii spirituale, lucrurile se petrec ca i în lumea fizic .. Dup ce va
în elege c orice ac iune este urmat de o reac iune, va duce o via mai cump nit , mai con tient ,
esându- i în mod con tient destinul. î i va s di o via viitoare mai fericit ; nu va mai fi juc ria
naturii, ci î i va aservi natura scopurilor sale.
Tr ind mai în elept, iubind i ajutându-i pe cei neferici i, rugându-se Celui Atotputernic, omul
nu va mai avea un destin greu, iar ca urmare a acestui fel de via , curând va r ri pelerinajul de
la p mânt la Cer i de la Cer la p mânt. Roata mor ii i a na terii se va învârti mai departe, dar
nu pentru a-I readuce la suferin . El va deveni un spirit luminos, ducându- i de atunci în veci o
existen spiritual , ajutând - de sus din spa iu, i jos pe p mânt - pe cei slabi i ne tiutori, pentru
ca i ei s - i sfâr easc evolu ia p mânteasc .
îns pân atunci omenirea î i va târî existen a din gre eli în gre eli, suferind pentru a se îndrepta
i înv a. Pân atunci, bietul om crede c totul îi vine din lumea înconjur toare, c el nu este decât
un biet fulg purtat de vânt, la voia împrejur rilor, c în fa a destinului nu se poate face nimic.
Destinul omului 121

Influen a gândurilor, dorin elor i faptelor în formarea destinului

Pentru a im mai bâjbâi în întuneric, ca orbul lipsit de vedere, e nevoie s cunoa tem marea lege
a cauzalit ii, legea cauzelor i a efectelor, cunoscut în Orient sub numele de karma — ac iune -
iar în poporul nostru destin, lege oglindit în vorba românului: „Ce semeni, aceea vei culege".
In timpul existen ei sale terestre, omul emite din fiin a sa trei feluri de for e. Mai întâi emite
vibra ii mentale, numite gânduri, care se r spândesc în infinit. Ele lucreaz în jurul nostru sub
forma unor cauze uria e, producând efecte în fiecare secund i la orice distan , asupra oric rei
fiin e sau lucru, asupra oric rei materii sau forte. Prin gândurile sale, omul devine un emi tor de
unde, care ac ioneaz mai slab sau mai tare, mai aproape sau mai departe, dup cum i gândul s u
a fost dictat de o voin mai tare sau mai slab .
L-am putea compara pe om, în ceea ce prive te gândirea sa, cu un magnet, care ac ioneaz în
jurul s u pe o arie magnetic , mai mic sau mai mare, dup cum i el este mai slab sau mai tare.
Dar o compara ie mai just ar fi aceea cu un post de emisiune radiofonic sau telegrafic. Acest centru
emite unde care se risipesc de jur împrejurul sta iei radiofonice, pe distan e cu atât mai mari, cu cât
emisia a fost mai puternic . Dar asupra acestei probleme vom reveni mai târziu.
A doua categorie de forte ale fiin ei noastre sunt dorin ele. Ele se nasc în sufletul nostru i se
fixeaz ca idei-for e în corpul nostru mental. Aici vibreaz continuu i a teapt momentul prielnic
de manifestare, s se realizeze — fie în lumea eteric , fie în lumea fizic p mânteasc ,
în fine, a treia categorie de for e sunt foi ele fizice denumite fapte, i sunt puse în lucru de cele
dou forte descrise mai sus: gânduri i dorin e.
Dar s nu pierdem din vedere c energiile mentale sunt cele mai puternice, c ci ele ac ioneaz
asupra materiei cu care i din care Creatorul a creat i creeaz totul.
S vedem acum modul cum ac ioneaz aceste trei feluri de forte cât timp tr im pe p mânt, i
efectele pe care le produc. Rezultatele lor se es între ele ca firele unei pânze, din care vom construi
viitorul nostru corp vital i fizic, determinând astfel i felul de via ce-1 vom avea în viitoarea
reîntrupare. Cu alte cuvinte, s vedem felul în care aceste trei feluri de cauze constitue destinul
nostru viitor. S nu uit m îns c , în via a sa pe p mânt, omul are în fa a sa dou destine:
1. un destin din veacurile trecute, care 1-a adus aici unde este acum, cu fizicul, inteligen a i
starea sa social ;
2. al doilea destin este esut de acum încolo, combinând-ul prin cele trei for e de mai sus.
Ferice de omul care achit cât mai mult din datoriile veacurilor trecute, i pe de alt parte se
sile te s nu mai contracteze altele noi. în acest caz, via a sa terestr viitoare îi va fi mai u oar ,
mai lipsit de suferin e fizice sau suflete ti.
Cât de complicat este via a omului, câte fire înnoad în existen a sa, prin nenum ratele leg turi
contractate cu alte fiin e!
Omul se na te când în România, când în Fran a, când în Asia, când în America, în diferite
familii, st ri sociale i regiuni, în existen a sa fiind legat magnetic prin iubire sau ur de to i cei
cu care vine în contact. Destinul s u din trecut se înnoad cu cel viitor i destinul s u individual
se leag de destinul colectivit ii, al na iunii din care face parte. De aici, o re ea foarte complicat
de leg turi spirituale, care toate trag de om spre anumite locuri, st ri sociale i condi ii de existen .
Vom l sa deoparte problema destinului na iunii din care face parte un om, pentru a urm ri doar
destinul s u individual - care îl leag în lan uri puternice, ducându-1 la o via redus , sau îi d
putin a unei vie i rodnice, intelectuale i morale, devenind astfel un centru spiritual ce va radia în
jurul s u raze nev zute, producând efecte reale i precise, atât în familie, cât i la nivelul na iunii
în care tr ie te.
Cu o alt ocazie, am ar tat modul cum prin gândurile noastre refacem i organiz m corpul
perispiritual. într-adev r, când gândurile, preocup rile noastre mentale sunt obi nuite i inferioare,
cele ale existen ei de toate zilele — mese copioase, chefuri, pl ceri senzuale, urzeli calomnioase ori
r zbun ri etc. - perispiritul devine mai grosolan decât era pân atunci, prin faptul c se îmbib cu
o materie eteric de proast calitate, din mediul înconjur tor. Când gândurile noastre se înal la
probleme tiin ifice, la preocup ri de felul ridic rii neamului, u urarea durerii celor neferici i etc,
cu alte cuvinte - la idei de un ordin superior, atragem din spa iu, f r tirea noastr , materii eterice
de o calitate superioar , îmbibându-ne astfel perispiritul cu o materie fluidic superioar .
Cu un coip perispiritual mai fin, cu un instrument mai delicat, omid-spirit acumuleaz mai bine
cuno tin e, reflect mai profund asupra celor v zute, i astfel va putea realiza planuri ori descoperiri
geniale, folositoare omenirii. Or tocmai acest gen de activitate intelectual contribuie la crearea unui
destin frumos în via a viitoare. Tocmai aceste preocup ri preg tesc viitorul s u corp spiritual. Ele
122 Din tainele vie ii , i ale universului - Prima carte

îl înzestreaz pe om, în viitor, cu calit i suflete ti, cu daruri intelectuale minunate, cu o minte
cuprinz toare i în eleg toare a celor mai abstracte probleme.
Pentru realizarea acestor dispozi ii suflete ti, acestor facult i, omul trebuie s se nasc într-un
trup perfect, cu un sistem cerebral care s r spund u or la impulsurile primite de la spirit.
Din cele expuse se vede c omul este singurul f uritor al destinului s u, suportat în viitoarea
sa via terestr . El este me terul care î i ese haina viitoare, perispiritul, i dup cum a pus o grij
mai mare ori mai mic , acea hain va fi mai fin ori mai grosolan , mai curat sau mai p tat . Se
poate ca acea hain s fie mai frumoas decât cea din întruparea precedent . îns poate s fie
inferioar , pentru c în via a actual s-a l sat târât de pornirile trupului, a dus o via prea material ,
iar gândurile i-au fugit mereu la lux, petreceri, onorari, adic mintea i-a fost str fulgerat de idei
prea p mântene i nu 1-a preocupat nimic din ceea ce l-ar fi apropiat de sferele spirituale. i-a inut
spiritul în mrejele materiei, nu 1-a pus în leg tur cu Creatorul, unde a luat fiin .
Tat l ne-a dat urzeala i ne-a dat i suveica - voin a cu care s esem pânza fluidic a existen ei
noastre viitoare. A adar, suntem creatorul propriei fericiri sau nefericiri. Faptul c ne afl m mai sus
ori mai jos pe scara social este rezultatul muncii noastre. Am determinat cauze care ne aduc într-o
stare plin de mizerii sau într-o stare de bel ug. Toat starea noastr prezent nu ne-a f cut-o
Creatorul - cum cred cei care nu cunosc legile cere ti - ci noi am fost f uritorii ei. Dac am lucrat
în acord cu con tiin a noastr , cu sim ul milei i al iubirii, ne vom ridica sub toate raporturile, iar
dac am tr it contrar legilor morale i am lucrat dup impulsurile trupului i pornirile p tima e, vom
c dea în abis, vom avea un loc nefericit, o via plin de boli, de lovituri ale soartei, de lipsuri
materiale ori de întunecimea min ii. în loc s urc m gr bit c r rile binelui, frumosului i adev rului,
pentru a ajunge la eliberarea vie ii p mântene, coborâm în profunzimile întunericului i ale r ului,
r mânem în urm , departe de cursul evolu iei ce curge gr bit spre perfec iune.
Dar s vedem pe rând, cum lucreaz cele trei for e - gândul, dorin a i fapta - asupra noastr
i a celor din jurai nostru.
Dintre to i factorii care determin viitoarea noastr întrupare i modul de via desf urat în
acea întrupare, gândul este factorul cel mai puternic, cel mai hot râtor. Este firesc s fie a a,
deoarece gândul este opera omului real, a scânteii divine, a spiritului etern, aflat în interiorul nostru.
Scânteia divin produce energie, care se traduce în vibra ii în materia divin ce o învele te. Aceste
vibra ii poart cu ele ideile, captate alt dat din spa iu i fotografiate, cli eul lor fiind re inut în jurai
spiritului, în perispirit.
Ideea este o lumin învelit într-o por iune de eter - numit gând, care ia o form i posed
o anumit culoare i vibra ie.
Trebuie s tim c gândul n scut în mintea unui om este mai concret sau mai abstract, mai
comun sau mai filosofic, dup facult ile mentale de inute în via a sa actual . Aceste facult i s-au
format în timpul vie ii din sferele spirituale ale P mântului, din materia mental care a fr mântat
mintea omului pe când era întrupat pe p mânt, în via a sa precedent . A adar gândirea oamenilor
este diferit , deoarece vârsta entit ilor spirituale difer , a a cum i trupurile noastre se deosebesc
între ele dup vârst . O gândire comun apar ine unui spirit tân r, o gândire abstract apar ine unui
spirit b trân, trecut prin multe vie i, ridicându-se pe scara spiritualit ii prin înv mintele trase din
existen ele trecute.
Din cele expuse rezult dou înv turi mari, pe care e bine s le re inem:
1. g nu mai gândim mereu, f r nici un rost, de una de alta, trecând de la un subiect la altul,
abordându-le superficial, f r s ne concentr m în mod serios asupra unui anumit subiect;
2. s nu permitem s se nasc în noi - sub influen a unor factori invizibili ori sub impresiile
celor petrecute în timpul zilei - idei josnice, necuviincioase, de critic ori ur împotriva cuiva.
Dar s vedem care este ra iunea acestor recomand ri. Dac gândim dezordonat i trecem mereu
de la un gând la altul, în irându-le ca m rgelele pe a , producem în corpul perispiritual vibra ii
dezordonate, imagini care abia formate se distrag prin imaginea urm toare, i a a mereu mai
departe. Aceast furtun , aceast înv lm eal de imagini abia conturate, adun în jurai nostru o
materie haotic , din care spiritul nu va putea extrage, prin analiz , nici o concluzie sau înv tur .
O în irare de imagini d putin spiritului s fac o analiz a m rimii, intensit ii i culorii
ideilor, cu alte cuvinte - o compara ie ce are ca rezultat o judecat . O în irare de judec i d na tere
la un ra ionament. Dintr-o sum de ra ionamente, spiritul extrage o înv tur , ce are ca rezultat
final na terea unei aptitudini, a unei facult i.
Or dac gândim mereu f r rost, o adev rat avalan de idei confuze i fugitive va cople i
spiritul, care nu va mai avea un material de judecat clar i precis, nu se va putea forma un
ra ionament, deci nu va urma nici un câ tig pentru el. Omul va veni în via a ulterioar cu o
mentalitate tot atât de inferioar ca cea avut în viata trecut .
Destinul omului J23

în existen a noastr terestr , lung de mii i mii de ani, urc m încetul cu încetul scara lui Iacob,
scara spiritualit ii. Dai" din nefericire nu exist numai sui uri, ci sunt i c deri spirituale, din cauza
unei vie i nesocotite, a unor gânduri josnice, sim uri brutale i fapte ru inoase sau criminale. Concluzia
este c trebuie s ne silim s acord m aten ie gândurilor noastre i din când în când s ne oprim
mintea din iner ia activit ii ei i s control m ce gândim. Când constat m c ne-am ab tut de la
subiectul ini ial, s ne întoarcem la el, s st ruim i s ne concentr m asupra aceluia i gând, pentru
ca imaginea mental croit prima dat s o fortific m, s o facem mai evident , cu un contur mai
precis, astfel ca materialul din care se va forma judecata, ra ionamentul i înv tura, facultatea ce
va r mâne în ultima analiz , s fie puternic. Urmând astfel, mintea noastr devine din ce în ce mai
clar , vorbirea mai coerent , no iunile mai înalte, ra ionamentul mai puternic.
Dar s nu urm rim numai claritatea imaginilor, ci mai ales calitatea i puritatea lor. Pentru
aceasta s ne silim s citim, s vorbim, s gândim numai despre probleme serioase, tiin ifice,
filosofice sau artistice, idei ce îmbrac frumosul sub toate aspectele, gânduri umanitare sub configura ii
infinite. Gândind astfel, hr nind mintea cu asemenea subiecte i evitând discu iile, c r ile sau
filmele obscene, de aventuri, sex, crim , perversitate i via destr b lat , pe scurt, c utând s
înl tur m orice fel de imagini sau gânduri inferioare, atragem din mediul înconjur tor particule
eterice fine, cu un grad înalt de evolu ie. în acest fel perispiritul - instrumentul i vehicolul spiritului,
al eului nostru spiritual, suprem, format din scânteia înconjurat de cele trei înveli uri centrale -
va deveni din ce în ce mai luminos, va atrage i emite la rândul s u, idei, judec i i ra ionamente,
manifestând facult i superioare, care vor constitui bog ia noastr spiritual , darurile noastre mentale,
talan ii din viitoarea reîntrupare.
S urm rim acum procesul petrecut în spirit i s vedem felul în care gândurile ne preg tesc
pentru via a urm toare un destin mai bun, ori mai r u decât cel actual.
Spiritul omului, scânteia divin are facultatea de a emite unde vibratorii, care pun în mi care
materia divin a corpului nostru spiritual. Corespunz tor acestor vibra ii se nasc în corpul spiritual
imagini a c ror totalitate formeaz gândirea sa. De asemenea când o persoan vorbe te, produce
vibra ii receptate de urechea noastr , i prin fluidul care înconjoar nervul auditiv sunt transmise
fluidului ce înconjoar cortexul cerebral, iar de aici - prin corpul planetar, solar, universic, cosmic
i divin — ajung la spirit, care prive te aceste imagini, le vede forma, culoarea i aude muzica lor
special , în elegând astfel despre ce a vorbit sau gândit interlocutorul nostru. Imaginile se în ir prin
fa a spiritului, ca i proiec iile unui cinematograf. Prin urmare, spiritul nu aude sunete ci vede
imagini. De multe ori, cuvintele se traduc prin imagini neclare, având, form i contur nedeslu it,
cu intensit i abia perceptibile; din aceast cauz nu sunt în elese i ca urmare nu se pot memora.
Motivul care a determinat producerea ideilor d acestor forme-gânduri anumite culori. A a de
exemplu, dac ne-am gândit s cump r m un c rucior unui paralitic, ori s d m un ajutor b nesc
unui nefericit intuit pe patul s u de boal , acest gând de mil se traduce printr-o form colorat
roz, înso it de un sunet pl cut. Cum mai totdeauna gândurile noastre sunt înso ite de sentimente,
dup ce imaginile lor au luat na tere, pornesc prin spa iile eterice, producând, sub forma unor cauze,
efecte identice cu natura lor înalt sau joas . Cei care posed vederea spiritual v d aceste
forme-gânduri asemenea unor fiin e colorate i sonore i pot urm ri ispr vile lor în lumea spa ial .
Prin dorin ele, pasiunile i gândurile sale nobile sau ordinare, omul este un creator de fiin e,
reproducând în mic ceea ce Creatorul universurilor a produs în mare. Lumea din jurul nostru este
plin de hoarde nesfâr ite de asemenea crea ii, agen i produc tori de bine sau r u, entit i benefice
sau malefice, for e ce ac ioneaz asupra celui care le-au creat, sau a celor pe care îi vor întâlni în
cale.
Durata vie ii acestor fiin e în spa iu depinde de energia cu care au fost înzestrate de creatorul
lor. Uneori via a lor ine numai atât cât a gândit autorul lor, alteori dureaz s pt mâni, luni i ani
de-a rândul. Dar în afar de for a ini ial , existen a lor se lunge te i se înt re te, prin repetarea
aceluia i gând în zilele urm toare. Dac autorul lor revine cu gândul la acelea i idei, sentimente i
pasiuni sau dorin e, le trimite o nou cantitate de energie prin care ele se fortific , dobândind o mai
mare putere de rezisten în timp.
Cum lumea este înc destul de înapoiat i cum fiecare om genereaz astfel de fiin e, spa iile
sunt pline de miliarde de asemenea crea ii, iar cele de acela i gen, atr gându-se unele pe altele, se
fortific prin influen e reciproce i astfel durata vie ii lor se lunge te, fiin a lor cap t o consisten
i mai mare, iar forma-lor un contur i mai precis. A adar tr im într-un roi nev zut de fiin e, cu
tendin e benefice ori malefice, create toate de duhurile umane.
O dat create, aceste fiin e, forme-gânduri se in lâng autorul sau generatorul lor, formând în
jurul s u. o cea ; prin vibra iile lor, produc în mintea autorului vibra ii similare, acel om gândindu-se
din nou la persoana pe care o ur te sau la o fapt bun . A adar aceste fiin e îl îndeamn din nou
124 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

pe creatorul lor la du m nie împotriva aproapelui s u, ori îl determin s porneasc la realizarea

actului frumos la care se gândise mai înainte.
Dac ar exista numai fiin ele create de propriile sale gânduri i sentimente, omul ar mai putea
câ tiga lupta împotriva lor, dar prin gândul s u josnic, obscen sau de ur , el atrage din dep rtare
- asemenea unui magnet - i alte asemenea fiin e malefice, care îl vor n p di i îndemna i mai
intens spre senzualitate i perversiune, spre mânie i ur .
De aceea, ori de câte ori sim im tendin a de a ne irita, de a porni la o ac iune necugetat , s
ne amintim c acestea nu sunt manifest rile spiritului nostru, ci îndemnul tic los al crea iilor
malefice din jurai nostru. Atunci s revenim hot râ i la calm, la ideea c to i sunt fra ii no tri, c
îns i piatra este un frate al nostru mai mic, o crea ie - asemenea nou - a Tat lui ceresc. Dac
ne-am scuturat de ideile negre sau r ut cioase, calmul se a terne peste sufletul nostru, devenim mai
cumin i i nu mai atârn m destinului nostru înc o ghiulea, care s ne re in alte veacuri pe treapta
evolu iei pe care ne afl m.
Când aceste fiin e malefice vor întâlni în hoin reala lor un om lini tit - un suflet curat, credincios
Tat lui, str duindu-se s nu fac r u nim nui, nici cu gândul - ele vor fi respinse asemenea benzilor
de hârtie din fa a unui ventilator, neputându-se apropia de el, nu-1 vor putea influen a. Acest om pur,
cinstit i blând, va atrage c tre el, asemenea unui magnet uria , toate fiin ele i entit ile benefice,
care au fost create de al ii, prin gânduri sublime de rug ciune, mil , iubire i generozitate.
R zboaiele, revolu iile, mi c rile muncitore ti i altele de genul lor sunt provocate de gândurile
de du m nie, r zbunare, uneltire ale multora. Ele plutesc în spa iu ca fiin e1 nev zute, pline de
energie poten ial , ca uria e baterii, i la un moment dat izbucnesc, se manifest în planul fizic,
împingând indivizii, masele la ac iuni militare ori la revolu ii, mi c ri ale gloatelor incon tiente.
Drojdia societ ii umane, asemenea unei fiare, se arunc în lupt , ucide, distrage, d râm institu ii,
fur i jefuie te, dreptatea pierind pentru un moment.
Multe mi c ri politice, militare, economice, culturale au fost preg tite prin manipul ri, urziri de
gânduri, cuvânt ri sau scrieri provocatoare, care de fapt s-au acumulat în spa iu, de unde apoi s-au
rev rsat jos,. în planul fizic, sub influen a lor omul distrugând totul i l sând în urma sa ruin i
doliu.
Chiar crimele se înmul esc când ura ajunge la paroxism. Omul vorbe te azi de r u, mâine se
înfurie, poimâine blestem i f g duie te r zbunare. Mereu pornesc din fiin a sa gânduri de mânie
sau de ur atroce, care se acumuleaz în spa iu. Acest munte de ur se ridic din mentalul milioanelor
de oameni r ma i înc în stare înapoiat — asemenea particulelor de ap ce se evapor de pe
suprafa a oceanelor - formând în spa iul din jurai p mântului nori întuneca i, care lucreaz apoi
asupra tuturor, dar în special asupra generatorilor lor; astfel crimele se in lan .
Frica este o alt foi care lucreaz asupra mul imii - mai ales asupra omului necredincios -
provocând boal sau inactivitate. Frica sl be te trapul, mentalul revenind mereu la obiectul fricii,
mic oreaz rezisten a trapului, pân când într-o zi omul cade lovit chiar de ceea ce îi era fric , de
ceea ce mereu a n scut i hr nit cu gândul: boal , pagub etc.
Prin urmare, gândurile du m noase sau de team ale omului creeaz fiin e malefice, care vor
împiedica pe autorul lor i pe al ii s progreseze spiritual, f cându-le f r voia lor o atmosfer
fiuidic plin de imagini, de forte generatoare de team , du m nie etc. A adar fiecare om se coboar
pe sine, dar în acela i timp împiedic o lume întreag s progreseze. Prin acest fapt, omul nesocotit
este un generator de r u, creând bariere în evolu ia general a umanit ii, care în mod firesc tinde
spre mai bine. în acest fel, sufletul s u se încarc cu o povar mai mare i destinul s u viitor va
fi nefericit sub toate raporturile.
Toate gândurile care trec prin mintea unui om, în via a sa terestr , con in o imagine infinit de
mic , depus în arhiva sa nepieritoare. Când spiritul trece bariera mor ii fizice i porne te la drum,
î i va vedea în planul analizelor, cercet rilor i concluziilor trase din materialul adunat - adic în
sfera sa proprie, corespunz toare vibra iilor corpului s u spiritual - toate aceste imagini, care vor
defila prin fa a spiritului asemenea unei armate în fa a comandantului. Omul î i vede atunci toate
actele, pornirile, dorin ele i gândurile din via a sa terestr .

' Aceste fiin e-gânduri colective, denumite egregor, se nasc din sânul unei comunit i mai mari de oameni sau al unui popor,
atr gând din sferele spirituale entit i care se întrupeaz , exprimând i materializând gândurile i sentimentele grup rii respective.
Egregor-ul fiec rei grup ri umane are o form i culoare particular , exprimând gândurile, sentimentele i dorin ele comune ale
membrilor grup rii respective. Orice grupare, orice mi care cultural , religioas , artistic , tiin ific , politic , social , sportiv etc,
are un egregor. Uneori egregor-urile unor popoare lupt între ele, în sferele inferioare ale Cerului, dup care izbucne te pe p mânt
un r zboi între popoarele respective. Ar fi bine ca toate grup rile, popoarele i diferitele mi c ri spirituale i culturale s ini ieze
formarea unui egregor a! p ci i iubirii, al binelui, frumosului i adev rului.
Destinul omului 125
Aceste imagini hot r sc calitatea corpului s u planetar, felul de via , caracterul i facult ile
sale, într-un cuvânt destinul din via a sa urm toare. Prin urmare, omul poart cu sine arhiva în care
se afl înregistrate toate vie ile sale umane, de la început i. pân la sfâr it, cu toate actele, împrejur rile,
locurile pe unde i-a desf urat via a, rela iile avute cu al ii, pornirile, pasiunile, dorin ele i gândurile
sale.
S-ar p rea c ceea ce relatez sunt simple afirma ii. Ei bine, în majoritatea cercurilor de revela ie
existente pe p mânt, entit ile spirituale misionare, care doresc s -i lumineze pe fra ii lor p mânteni,
ne aduc la cuno tin adev rul c omul poart cu sine, înscris în corpul s u divin, tot ce a suferit,
gândit, vorbit sau f cut în lungul ir al reîntrup rilor sale. O afirma ie de acest fel - a c rei valoare
este incalculabil pentru reformarea comport rii omului i a concep iei sale de via - nu poate fi
primit prea u or. Ea are nevoie de verific ri, de probe i experimente. în capitolele precedente, am
ar tat câteva din experimentele unor speciali ti în aceast materie - Rochas, Bouvier, Gibier, Lancelin
etc. - prin care s-a dovedit clar i neîndoielnic c spiritul omului poart cu el, înscris cu litere
eterice, ac iunile tuturor vie ilor sale anterioare. Am citat cazuri în care unele persoane u or sensibile,
adormite de magnetizatori, au descris una sau mai multe din vie ile lor trecute.
Formele gândurilor care pluteau prin spa iu au pierit demult, dar imaginea lor, depozitat în
materia divin a spiritului, a r mas pe veci. Tot pe veci au r mas înscrise imaginile lor i în materia
etern , memorial a planetei i a universului nostru. Ele s-au fotografiat pe aceast materie ca pe
o plac fotografic . Tot ce s-a petrecut în noaptea veacurilor pe p mânt - fenomene meteorologice,
maree, cataclisme, r zboaie, apari ii sau dispari ii de continente sau forme de vie uitoare etc. - s-au
înscris pe aceast materie arhiv a P mântului. Cât timp va tr i P mântul i cât timp va exista acest
univers, tot ce a gândit un om, tot ce a dorit i sim it în lunga lui serie de vie i pe diferite planete,
va r mâne întip rit în aceast arhiv a Cerului. In aceste profunzimi abisale ale Cerurilor se g sesc
toate cli eele a tot ce a fost odat sau tot ce a gândit, sim it i f cut omul.
Cu to ii privim cerul, dar nu vedem imaginile din aceast arhiv , format dintr-o materie eteric
invizibil ochiului nostru. Cu toate acestea, exist persoane - întrup ri ale unor entit i spirituale
evoluate - care au darul divin de a citi memoria eteric a P mântului. Acestor persoane li s-a zis
c au darul clarvederii, iar facultatea lor a fost numit psihometrie.
Pentru a g si c rarea c tre Arhiva Cerului, unde sunt înscrise faptele, sentimentele i dorin ele
unei persoane care nu este de fa , clarv z torul are nevoie de fotografia persoanei sau de un obiect
oarecare - îmbr c minte, bijuterie - purtat de persoana respectiv . Fotografia sau eterul ce înso e te
obiectul - degajat din persoana care 1-a purtat - c l uze te spiritul clarv z torului pân la cli eele
înscrise în Cer, pe care le cite te. Clarv z torul vede tot ce a f cut persoana respectiv în via a sa,
împrejur rile prin care a trecut, bucuriile de care a avut parte, suferin ele i pierderile întâmpinate.
Uneori descrierea este atât de exact i de am nun it , încât îi uime te pe cei din jur. Clarv z torul
nu face decât s urm reasc în irarea panoramic a locurilor i evenimentelor prin care a trecut o
persoan , întocmai ca un spectator ce prive te un film despre via a unui om.
Marile duhuri, membrii Juriului suprem - orânduitorul vie ii oamenilor - privesc în marea
Carte a Creatorului i citesc trecutul duhului pentru a-i stabili programul viitoarei sale vie i p mânte ti.
Iat de ce trebuie s fim aten i mereu la gândurile, vorbele i faptele noastre, pentru c toate
se înregistreaz i se pl tesc. Acesta e comandamentul, dar bietului om trupesc îi este foarte greu
s nu gre easc .
De diminea a pân seara, când ne culc m, gura nea mers mereu i de cele mai multe ori am
dojenit, criticat, oc rât sau blestemat. Acest fel de ac iuni sunt aproape neînsemnate fa de infinitatea
gândurilor ce ne-au trecut prin minte de diminea a pân seara. Ele mai rar sunt de laud sau cu un
fond de iubire. Cele mai multe planuri ale omului sunt de r zbunare, în care gelozia se ese cu
invidia. Mai toate au ca baz personalitatea noastr , ego-ul nostru, presupus a fi ofensat sau mic orat.
Dac vrem s reprezent m raportul dintre cele trei categorii de ac iuni omene ti dintr-o zi, am
atribui num rul 1 gre elilor cu fapta, 100 pentru cele cu vorba i 10.000 pentru cele cu gândul.
A adar omul face cele mai multe gre eli cu gândul.
Fericit este omul care nu gre e te cu fapta; însutit mai fericit este cel care nu vorbe te de r u
pe aproapele s u i nespus de fericit va fi în via a viitoare, omul care se va sili s nu gre easc deloc
cu gândul.
Din cele expuse, se în elege c atunci când entitatea spiritual are un instrument fin la îndemân
poate realiza opere delicate, iar atunci când dispune de un instrument mai grosolan nu poate face
decât lucr ri comune.
tim c gândurile creeaz facult ile, tendin ele i concep iile omului. tim c suntem chema i
- punând în ac iune voin a noastr i o aten ie deosebit - s ducem o existen lini tit , în eleapt ,
sfin it i iubitoare, c utând mereu s ne instruim i s alin m durerile altora, cu fapta ori cu vorba,
126 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

s ne str duim s treac prin mintea noastr gânduri generate de preocup ri tiin ifice, filosofice i
artistice. Gândind astfel mereu se na te în spirit, din ce în ce mai imperios, tendin a de a- i realiza
i pune în practic gândurile. Ajun i în spa iu, intensific m într-o asemenea m sur aceste gânduri,
încât la viitoarea reîntrupare venim cu ele, sub forma unor daruri înn scute, venim cu porniri ori
facult i care uimesc pe to i cei care le constat sau aud de ele. Gândind mereu la probleme înalte,
duhul se obi nuie te cu asemenea gânduri, cele comune provocându-i durere.
Iat a adar c dup felul cum am gândit într-o via ne preg tim o stare superioar sau inferioar ,
în via a urm toare. S nu ne mai mir m atunci de ce unul prinde în elesul unei expuneri mai repede
i altul mai greu; de ce unul e dispus s înve e mai repede algebra, care comport no iuni abstracte,
iar cel lat nu i le poate însu i; de ce unul are dispozi ii filosofice i altul nu se poate ridica de la
gândirea comun , i a a mai departe. Acesta este în elesul progresului nostru mental, dintr-o via
în alta. Acesta este mecanismul urcu ului spiritual pe scara existen ei terestre, pentru ca în fiecare
via s ad ug m la cele câ tigate într-o existen precedent o nou facultate, o nou dispozi ie spre
mai bine, spre o mai mare în elepciune.
Cred c oricine a urm rit aceste rânduri, în elege c numai astfel se ridic omul din întunericul
min ii s lbaticului pân la lumina min ii savantului, i de aici la în elepciunea îngereasc a sfântului.
Acesta este rostul existen ei noastre terestre, s ne ridic m mereu la cumin enie, la în elegerea c
totul din jurul nostru este Divinitatea manifestat , c to i oamenii sunt copiii aceluia i Tat Creator,
prin urmare suntem fra i, i trebuie s ne iubim.
Prin bun tate înt rim toate facult ile divine care zac adormite în scânteia noastr i devenim
entit i spirituale luminoase, cu puteri uimitoare, fiin e care vom contribui la progresul a tot ce ne
înconjoar .

A doua categorie de energii desf urate de om în via a sa p mântean sunt dorin ele. Acestea
ne îndeamn cu toat puterea s intr m în st pânirea lucrurilor pl cute, s ob inem bani, case, mo ii,
obiecte de art etc. Dorin a este motorul care ne mân spre onoruri i pl ceri de tot felul, pe scurt
- c tre tot ce apar ine vie ii p mântene.
Dorin ele sunt aspectele voin ei spiritului, degradate i pervertite de corpul nostru planetar, care
cere^satisfac ia n zuin elor sale terestre, întrucât apar ine globului p mântesc.
în faza actual de evolu ie, majoritatea oamenilor este animat de dorin e inferioare, cu to ii
alergând s - i satisfac pântecele cu cele mai scumpe i felurite bun t i, to i doresc s se înal e în
ochii semenilor s i prin glorie, renume, onoruri i vanit i efemere, neinteresându-i ce va fi dincolo.
Pu ini, foarte pu ini, spiritele b trâne stau deoparte i duc o via retras , pioas , c utând s - i
îmbog easc mintea cu noi cuno tin e, ar tând o blânde e ce cucere te, iertând gre elile celor care
le fac r u, tiind c sunt spirite tinere, care abia urc scara spiritualit ii. Entit ile spirituale b trâne
fiind întrupate doresc i ele ceea ce este în leg tur cu via a fizic — întrucât i ele sunt oameni —
dar mai presus de toate urm resc cu nesa ceea ce înnobileaz sufletul, tergând lacrimile altora,
pov uindu-i i ajutându-i pe semenii lor.
Corpul nostru planetar se formeaz în func ie de calitatea i puritatea dorin elor noastre. Dac
ne fur poftele c tre îmbr c minte luxoas , bijuterii, automobile costisitoare, case de prisos etc,
corpul nostru planetar va aspira dm atmosfera eteric a p mântului materie vie inferioar . Dac ne
conducem spre o via tihnit , indiferent fa de lux, de lumina în el toare a vie ii terestre, corpul
nostru planetar aspir materie planetar de cea mai fin calitate.
Materia eteric - fin sau grosolan - va determina dup p r sirea vie ii terestre, dup moartea
biologic , sim minte superioare sau inferioare, bucurii ori mâhniri, dureri suflete ti ori fericire.
A adar dorin ele contribuie, în mod fatal, la formarea unui corp planetar mai delicat sau mai
grosolan, în viitoarea noastr reîntrupare.
Venind la o nou întrupare, duhul va influen a, prin constitu ia sa, fetusul din pântecele mamei
sale, determinându-1 s ia o form incorect . Un coip planetar cu metehne va determina formarea
unui corp vital slab, care va con ine, poten ial, cauzele unui sistem cerebral slab, a viitoarelor boli,
a epilepsiei i în general a tuturor bolilor nervoase. Dac omul va persista mult vreme pe aceast
cale nesocotit , viitorul s u trup se va forma incorect.
Pentru c dorin ele înscrise în corpul planetar trebuie realizate cândva, omul se va na te, în
viitoarea lui reîntrupare, în mediul în care dorin ele din existen a sa precedent vor putea fi satisf cute.
Dac a fost animat de dorin e superioare, el se va na te într-o ara, familie i mediu civilizat,
oferindu-i-se posibilitatea s se ridice mai sus i s - i realizeze dorin ele superioare. Dac a fost
st pânit de dorin e lume ti, va c uta s se nasc acolo unde aceste for e vor fi cheltuite, risipite.
Destinul omului 127

In anumite împrejur ri se poate întâmpla ca o dorin , o pasiune, s nu poat fi împlinit nici

în noua întrupare. In acest caz ea va fi urm rit veacuri de-a rândul în viitoarele întrup ri, pân
când, în fine, se va realiza.
Dorin ele sunt forte, care nu se sting veacuri peste veacuri, neg sindu- i echilibru decât în ziua
împlinirii lor. Cu alte cuvinte, dorin ele sunt for e care-1 fac pe om capabil s realizeze un obiectiv,
s conduc spiritul spre realizarea sa, dup care înceteaz de a mai fi o for .

în fine, destinul se mai f ure te i cu ceea ce fâptuie te omul în lumea fizic . Aceste ac iuni
pot folosi sau d una persoanelor cu care el vine în contact. Cu alte cuvinte, faptele noastre de tot
felul - din copil rie i pân închidem ochii - lucreaz asupra noastr i a celor din jurul nostru,
fericindu-i sau nenorocindu-i, împiedicându-le sau favorizându-le evolu ia. Toate faptele exercitate
asupra fiin ei sau bunurilor unui semen, se înscriu în corpul nostru divin, precum i în Arhiva
Cerului, determinând felul nostru de via în viitoarea reîntrupare. De orice natur ar fi fapta, ea va
trebui neap rat s - i g seasc satisfac ia, dup care va urma plata sau r splata ei.
Ac iunile noastre sunt rezultatul unor cuget ri i dorin e. Gândurile i dorin ele au lucrat asupra
spiritului, pân l-au determinat s intre în ac iune. Tocmai prin faptul c au avut loc cuget ri i
dorin e, înseamn c ac iunile sunt efectul, exprimarea final , a unor cauze — gânduri i dorin e -
produse în existen a anterioar . Dup ce gândurile i dorin ele au g sit o posibilitate de exprimare,
un mod de realizare, nu vor mai exercita nici un imbold asupra spiritului, asupra omului intern. Dar
dac exprimarea, tradus prin fapte, va produce o nou durere, pagub etc, aceste fapte se vor
transforma în cauze noi, care vor deveni for a creatoare a unor efecte noi, care î i vor cere dreptul
de a se manifesta i înf ptui cândva.
Orice ac iune las o urm nepieritoare în duhul omului. Dac repet m mereu aceea i ac iune,
ea se încet ene te în fiin a noastr trupeasc , devine automat , conform legii obi nuin ei. Or un
asemenea automatism pune în general un z gaz, o barier celorlalte manifest ri ale ego-ului nostru.
Noroc c aceast stânjenire nu dureaz decât atât cât dureaz trupul care contractase acest
automatism. La crearea viitorului corp fizic, aceste obiceiuri nu vor mai exista, pentru c noul trup
nu mai are nimic comun cu corpul fizic din întruparea trecut .
S vedem acum modul cum faptele noastre ne leag , pe viitor, de persoanele c rora le-am f cut
bine sau r u.
Omul este o fiin sociabil . Ca prob a acestei afirma ii este faptul c fiind izolat, de i va fi
înconjurat de toate înlesnirile vie ii, omul se va sim i nefericit. Or, convie uirea sa cu al ii aduce cu
sine neap rat influen e reciproce - ac iunile unora asupra celorlal i. Aceste ac iuni pot fi în leg tur
cu bunurile p mânte ti, cu fiin a sau trupul, ori cu sufletul.
De exemplu afl m c un coleg de coal este în mare nevoie material , c este literalmente
muritor de foame. Dac sufletul nostru e r scolit de mil pentru acest semen nec jit, ne vom duce
i-i vom da bani, lucruri necesare, îmbr c minte, i-i vom ridica moralul printr-o vorb duioas , de
încurajare. Fapta noastr nu va r mâne doar ca o expresie a bun t ii, ci va na te o leg tur karmic
între noi, care va lucra asupra sa, în vecii vecilor, pân când îl va determina, în alte existen e, s
ne pl teasc sub forma unui sprijin oarecare material. Numai prin aceast fapt a lui destinul a fost
satisf cut, datoria achitat .
S lu m i un alt exemplu. Sim indu-se pe patul de moarte, un om îl roag pe un frate s accepte
îngrijirea copiilor s i i administrarea averii l sate. Or dac acest om nu are o con tiin înalt i
o inim miloas , va cheltui din averea copiilor în folosul s u. în veacurile ce vor urma, acest om
va fi urm rit pentru fapta sa, c ci i-a legat existen ele sale viitoare de soarta acestor mo tenitori
neferici i. Când nu se va a tepta, într-una din existen ele viitoare, va fi deposedat, la rândul s u, de
un altul, r mânând în mizerie, pentru ca astfel legea divin s fie aplicat . Atunci va înv a lec ia
amar : omului nu îi este îng duit s ia din bunul altuia.
Se poate întâmpla ca mila i iubirea noastr , con tiin a c to i oamenii suntem copiii aceluia i
Creator, s ne duc la c p tâiul unui om care zace bolnav i n-are pe nimeni s -i dea un pahar cu
ap , s -1 îngrijeasc , s -i tearg lacrimile i s -i aminteasc adev rul c nu e singur pe lume i c
Tat l nu 1-a p r sit. Fapta aceasta ne leag de fratele nostru i în existen ele viitoare, tocmai când
vom fi mai singuri, mai lipsi i de c ldura sufleteasc , ni se va pl ti gestul f cut în veacurile trecute.
Astfel de exemple se pot în ira în sute i mii de chipuri. Dac am ajutat pe plan material, ne
vom bucura în viitor de un destin favorabil sub aspect material. Dac am fost pentru semenul nostru
cauza mizeriei sale materiale sau fizice, vom avea un destin deplorabil, n scându-ne în circumstan e
care ne vor provoca suferin e fizice, sau mizerii materiale.
 128 Din tainele vie ii i ale universului - Prima, carte

Urm rile karmice sunt independente de motivul care ne-a decis s facem o fapt oarecare, bun
sau rea. Dar s nu pierdem din vedere c motivul va avea un rezultat hot râtor în destinul viitor
al omului. A putea spune c dintre cei doi factori - ac iune i motiv - motivul este precump nitor
fa de fapta produs . Pentru o în elegere mai clar , s lu m trei exemple.
1. Un om bogat, având multe propriet i, las un imobil pentru ad postirea, cre terea i educarea
copiilor orfani. Este o fapt foarte frumoas , care va aduce roade karmice, inevitabile în vie ile sale
viitoare. Dar omul nu a f cut acest gest doar din mil , ci împins i de un gând ascuns, de mândrie,
de vanitate, s se recomande aten iei lumii. Cei doi factori - ac iunea i motivul - î i vor produce
fiecare efectul lor. Acrul prin care atâ ia copii neferici i vor fi sc pa i de mizerie, devenind oameni
cu un rost în societate, va contribui ca în via a sa viitoare s se bucure de o existen i mai
îmbel ugat decât cea actual . Dar omul se va sim i ca un parvenit, în mijlocul luxului i al
comodit ii sale. Va fi mereu umilit, ca o consecin a mândriei sale de alt dat . Vedem c fapta
a adus consecin ele sale - o existen îmbel ugat , iar motiva ia - vanitatea i mândria, care sunt
atribute suflete ti, au adus consecin e suflete ti - umilin a, izolarea i dispre ul fiin ei sale.
2. Un om a furat, a în elat o via întreag , i totu i inima sa nu a murit cu totul în fa a milei.
Din ce a furat i adunat, ajut o v duv , cre te un copil orfan, bucur un nefericit. Ajutându- i
semenii, omul se va bucura pe viitor de o via înlesnit din punct de vedere material, dar pentru
c a produs pagub , pentru c s-a bucurat de bunul altuia, va fi ocolit mereu de lume, i va trece
prin paguba cu care î i p gubise odinioar semenii. Dup cum f când binele a recoltat binele, tot
a a, cel care a produs r ul va recolta r ul, chiar dac a fost împins de motive altruiste.
3. în vederea bunului mers al institu iei, directorul îl d afar pe un func ionar incorect. Motivul
a fost l udabil: s fie un exemplu i s stabileasc ordinea în institu ie. Dar func ionarul incorect
a fost lovit în existen a sa material . Pentru motivul de a fi corectitudine în via a oamenilor, fostul
director se va reîntrupa cu dispozi ii suflete ti prin care va fi ordonat, lini tit i mul umit de el i
starea în care se afl . Dar, în via a trecut aruncând pe drum un frate de-al s u, lipsindu-1 de pâinea
cea de toate zilele, va trebui s guste neap rat, m car temporar, lipsa prin care a trecut fratele s u.
Prin urmare, una este fapta comis , i alta motivul. Dar vreau s subliniez - între fapta fizic
i motivul care a determinat-o, motivul are o putere mai mare în orânduirea viitorului destin.
într-o via sau în mai multe, producem când bine, când r u, fa de atâtea persoane din jurul
nostru, încât revenind în via a viitoare, nu putem pl ti dintr-o dat toate faptele rele, clevetirile
r spândite ori gândurile urâte cu care am umplut spa iul, adresându-le fra ilor no tri. Motivele pot
fi multiple. E posibil ca în timpul întrup rii noastre actuale s nu se fi întmpat persoanele c tre care
am contractat datorii, leg turi karmice, în via a sau vie ile precedente. Se poate ca aceste persoane
s se fi întrupat odat cu noi, dar potrivit destinului lor, s-au întrupat în alte ri, sau chiar dac
tr iesc în aceea i ar , se pot afla într-un alt nivel social, f r s existe posibilitatea unui contact
între noi, prin care s ne achit m datoria fa de ele. Cum legea Justi iei divine trebuie împlinit ,
urmeaz c vom reveni de mai multe ori la via a fizic , pentru ca odat i odat s venim în raport
direct cu to i cei fa de care suntem datori cu repara ii.
în lumea spa iilor exist entit i spirituale str lucitoare, de a c ror vechime i evolu ie nu avem
nici o no iune. Ace ti îngeri, cu rolul special de a regla i stabili ordinea achit rii datoriilor contractate
de duhurile umane, aleg din lista cea mare, din totalul gre elilor, al destinului nostru, o anumit
cantitate, pe care ne-o dau spre achitare într-o întrupare, urmând ca restul s fie pl tite în vie ile
urm toare. îngerii combin o mul ime de dispozi ii fizice i suflete ti, pentru ca anumite obliga ii
din marea noastr datorie s fie achitate. Ei conduc spiritele la reîntrupare într-o anumit na iune,
dup aptitudinile câ tigate de duhul respectiv, i orânduiesc astfel ca întruparea s aib loc într-un
rang social, într-un trup i într-un moment favorabil pentru achitarea datoriei încredin ate spre plat
la pornirea într-o nou via a terestr . De regul , aceast orânduire se face cu oamenii afla i pe
treptele inferioare ale sc rii evolu iei spirituale.
Entit ile spirituale mai b trâne, cunosc toare a marii legi evolutive, dorind s se dezrobeasc
1
de c tu ele gre elilor din trecut, pentru a se ridica în lumina Cerurilor, caut s - i ia o por ie cât
mai mare, cât mai dureroas , din destinul lor, achitându- i mai repede datoria adunat în timp de
mii de veacuri. A adar ele î i f uresc singure programul vie ii viitoare.
Trecând din lumea eteric în cea fizic , bietul spirit a uitat totul, i când mizeria, prigoana i
o via plin de dureri i lacrimi îl cople esc, se mir de atâta nefericire i datorit ne tiin ei sale
se revolt : „Cu ce am gre it Doamne de sunt atât de pedepsit?" A uitat s rmanul c singur i-a ales
aceast via sfâ ietoare. Nu i-a impus nimeni, nici chiar Creatorul, alegând-o acolo sus, pe când
tia de legile care duc la splendorile negr ite ale vie ii spirituale.
Cum suma gre elilor adunate veacuri nenum rate este foarte mare, i cum ea nu se poate achita
într-o singur via , omul revine mereu la via a terestr , întrupându-se pân când va terge toate
Destinul omului J2g

gre elile adunate în trecut. Omul revine mereu în trap, n scându-se în locurile unde sunt întrupate
duhurile cu care a contractat cândva leg turi spirituale, în bine sau în r u, tr ind acum ca fra i, ca
so i, ca p rinte i copil, ori ca buni prieteni. Pe parcursul noii existen e terestre duhurile î i achit
datoriile acumulate una fa de cealalt , prin bucurii comune, iubire i sprijin pân la sacrificiu.
Astfel, ura din alte vremuri se va terge prin iubire, jefuirea de alt dat se va compensa prin
sacrificiul i d ruirea de acum, i a a mai departe.
S lu m un exemplu.
Un copil se na te într-o familie s rac , de care este legat prin trecutul s u. P rin ii s i fiind
s n to i i fizicul lor având anumite însu iri estetice, dau copilului, prin ereditate, un trup s n tos
i o înf i are atr g toare. într-o via precedent , duhul acestui copil a f cut un mare bine unui om,
pe care acum destinul 1-a adus s se nasc în preajma acestei familii. De i copilul s-a n scut în sânul
unei familii s race, îi este h r zit s dispun de o mare avere. Cei din spa iu, care ajut la marea
oper a Creatorului, combin astfel condi iile ca datornicul de alt dat , fiind acum, om bogat, s nu
aib copii i totu i s - i doreasc . V zând acest copil frumos i inteligent, bog ta ul îl place nespus
de mult i îl cere de la p rin ii s i s raci pentru a-1 adopta, educa i cre te ca pe copilul s u. Copilul
- fostul filantrop, care 1-a scos din mizerie pe actualul bog ta , î i prime te r splata faptei din partea
datornicului s u de odinioar , care îi pune acum la dispozi ie întreaga avere.
Pentru ne tiutori, asemenea împrejur ri par n scute „din întâmplare", ele fiind de fapt efectele
unor cauze produse în trecut. Destinul cere desf urarea evenimentelor dup modul cum era conduita
omului în trecut. în felul acesta, Justi ia divin se aplic f r gre eal i f r îndurare. Astfel omul,
P mântul, universul întreg merg în scurgerea timpului f r de sfâr it din progres în progres.
Din cele expuse în acest capitol al destinului, în elegem c trapul nostru, este cl dit dup
calit ile corpului vital, la rândul s u corpul vital a fost construit conform corpului planetar, acesta
conform corpului mental, care î i ia for ele necesare i se supune destinului spiritului coborât la
reîntrupare. Corpul nostru vital va fi construit de spiritele constructoare, în func ie de calitatea
materiei mentale acumulate i în func ie de sentimentele frumoase sau urâte de care am fost anima i
în via a trecut . De asemenea, corpul vital este f urit conform anumitor datorii pe care le avem de
pl tit din lista mare a gre elilor noastre.
In jurul corpului vital sau dublului eteric, se orânduie te un complex de celule, sisteme i
aparate - ca într-un tipar sau model - pentru a forma un tot unitar, un corp fizic cu o înf i are mai
comun sau mai frumoas , cu un sistem cerebrospinal mai fin ori mai redus. Acest corp fizic va
fi o temni pentru bietul spirit; mai strâmt sau mai larg , mai întunecat sau mai luminoas , dup
cum i-au fost faptele din via a trecut . Spiritul, omul adev rat, va lucra în aceast temni pe cât
îi va permite lumina i spa iul ei, pe cât îi permite sistemul cerebral, va lucra cu facult ile sale
f urite prin gândurile de alt dat . De i înc tu at i m rginit în aceast via , spiritul poate gândi,
sim i, dori i face ca via a sa viitoare s fie mai u oar , mai liber i cu puteri mai mari, sau va
face ca facult ile sale viitoare s fie i mai reduse, via a sa i mai trist .
Omul este împricinatul, acuzatorul, judec torul i victima sa proprie. El face gre eli, se judec ,
se condamn , î i construie te temni a pedepsei sale, se m rgine te sau se înal în puteri spirituale.

Destinul colectiv

In existen a sa terestr , omul nu cunoa te legile care conduc universul, ducându- i via a f r
s tie nimic despre marile scopuri ale Divinit ii.
Când faptele sale rele s-au acumulat prea mult, când gândurile i vorbele au creat în preajma
sa o lume nev zut , împiedicând ajungerea fluidelor superioare pân la el, cople it de povara
p catelor sale adunate din via în via , omul va fi smuls din seria nesocotin elor sale, printr-o
zguduire sufleteasc puternic . Acest seism îl va aduce la o alt ^concep ie, la o alt în elegere a
adev rurilor, a legilor, a leg turii dintre el i cauzele create de el. în vederea acestui scop, destinul
s u este astfel alc tuit încât via a trupeasc s -i fie brusc curmat , printr-o moarte violent în r zboi,
revolu ie, incendiu, cutremur, naufragiu, catastrof feroviar etc.
To i cei desemna i de For ele cere ti, de spiritele executoare ale legii destinului, s treac
printr-o moarte violent , vor fi aduna i într-o zi la un loc, fiind pu i în situa ia de a pieri brusc din
existen a lor fizic . Se vor îmbarca pe acela i vapor - care va naufragia, trenul lor va deraia, vor
merge la un teatru, unde vor fi carboniza i de un incendiu etc. îns vor sc pa to i cei nedestina i
acestui fel de a pleca din lumea fizic , neavând în destinul lor datorii de pl tit printr-un accident
130 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

sau catastrofa. Ace tia vor pierde trenul sau vor renun a în ultimul moment de a mai pleca cu acel
tren sau vapor, vor sc pa ca prin minune din mijlocul unei catastrofe seismice sau a unei
însp imânt toare ploi de gloan e etc. Cazul se va prezenta mul imii ne tiutoare ca fiind „o sc pare
providen ial ", dar în realitate a fost determinat de legea cauzalit ii.
Ca s ilustrez acest fel de expiere al destinului colectiv, ters printr-o suferin comun , voi cita
un caz petrecut în ara noastr . în anul 1930 presa român a publicat date asupra nenorocirii
petrecute în comuna Coste ti, jude ul Arge . în S pt mâna Patimilor, în preajma comemor rii învierii
Domnului nostru Isus Christos, s-a aprins, de la o lumânare, biserica de lemn, arzând 110 persoane.
Un cerc de revela ie din Bucure ti, a primit, prin intermediul unui medium, o comunicare referitoare
la acest caz. Iat textul comunic rii:
„Sunt mai bine de trei sute de ani de când prin apusul Europei oamenii se ucideau între ei,
pentru ideile lor religioase. în Fran a, sub instiga ia preo ilor, cet enii catolici îi urm reau i-i
exterminau pe hugheno ii protestan i. Cu toate prigonirile i suferin ele îndurate, hugheno ii au
preferat s moar decât s se lepede de credin a lor.
La acea epoc , într-un mic s tuc, pitit la poalele mun ilor Ceveni, s-a ascuns o mân de
hugheno i, goni i ca fiarele s lbatice, catolicii considerându-i eretici. Aici, neavând biseric , s se
roage lui Dumnezeu, se furi au noaptea unul câte unul pe drumuri ascunse, pe c r ri pline de spini,
c tre un punct mai ridicat al muntelui, unde se adunau într-un ad post de vite, f cut din trunchiuri
groase de lemn i scânduri.
Nu departe de acest s tuc, era un or el unde î i avea sediul episcopul catolic din partea aceea.
E S pt mâna Mare, se in predici prin toate bisericile catolice, ocazie cu care se tun i fulger în
contra ereticilor. între altele, episcopul din acest ora spuse: «A-i distruge pe ace ti oameni este o
binefacere, este a face un lucra pl cut domnului, a câ tiga un loc în cer»-, i apoi cu un gest larg
le d du binecuvântarea. «Duce i-v , c uta i-i i oriunde îi ve i g si, denun a i-i».
O voce ascu it de femeie se ridic din mijlocul mul imii: «Eu cunosc un cuib de hugheno i,
tiu unde se adun , i peste câteva ore se vor întruni acolo. S mergem s -i distingem». Din
mul ime se desprinse o ceat de 110 persoane - b rba i, femei i tineri - i prin drumuri ascunse,
necunoscute neferici ilor de hugheno i, s-au dus pân la locul lor de rug ciune.
Sub ad post se aflau 73 de persoane, în l ând cu sufletul pierdut rugi fierbin i c tre Cel
Atotputernic. Cei veni i au înconjurat ad postul, au aprins tor e i i-au dat repede foc. B rba ii
inteau cu archebuzele înc rcate, gata s ucid pe oricare ar da s fug din aceast cas de rug ciune.
Predicatorul observ groz via, î i d du seama c nu mai este nici o sc pare. Cu vocea tremurând
de emo ie, zise: «Fra ilor, a venit vremea s d m socoteal Domnului de ,via a noastr . Bunul
Dumnezeu s ne ierte p catele, sl biciunile i groaza de care sufletele noastre sunt cuprinse acum,
i s ierte i pe nenoroci ii care ne-au urm rit cu ura lor, precum i-a iertat Mântuitorul pe c l ii S i».
A doua zi - s rb toare mare printre catolici. S-a mai distras un cuib de erpi. Sus pe munte nu
a mai r mas decât o mân de cenu , oase calcinate, o Biblie ars pe la col uri - Cuvântul Domnului
nu piere.
A i iertat voi martiri, dar legea drept ii, legea cauzalit ii nu se poate înl tura. Ac iunea
nesocotin ei lor va trebui s aib urm ri, sanc iuni!
Trei sute i mai bine de ani, spiritele acestor uciga i au r t cit prin spa iu, înv lui i în noaptea
neagr i tortura i de actul lor nebunesc. Domnul i-a adunat pe to i la un loc, azi pe unul, mâine
pe altul, aducându-i din nou pe p mânt, ca oameni trupe ti în satul Coste ti din România; iar în
S pt mâna Mare, pe când se rugau, au ars to i cei 110 care au dat foc fra ilor de alt credin . Au
pl tit fapta lor din trecut! Legea divin s-a executat.
Cine omoar prin sabie, prin sabie va pieri. Cine omoar prin foc, prin foc va pieri. Nimic din
ce pare omului neîn eles, nu este f r rost. Totul este recompensat - i fapta bun , i cea rea!"

P mântul se rote te în jurai axei sale într-o zi, i în acela i timp c l tore te mereu în jurul
soarelui, înconjurându-1 într-un an. Vremea se scurge mereu, anii i secolele se în ir f r oprire.
Entit ile spirituale vin valuri la reîntrupare, pe suprafa a p mântului, pentru a- i face coala
vie ii, iar dup un timp se întorc în spa iu. Aceast migra ie intens , de la Cer la p mânt, ori de la
p mânt la Cer, se urmeaz sute de mii de ani, având ca scop perfec ionarea.
Umanitatea se în ir astfel incon tient pe calea evolu iei, împins de legea progresului. Din
aceast mul ime nesfâr it , r sar în anumite locuri i momente, entit i spirituale în care se dezvolt
facult i divine, gra ie con tiin ei lor mai devreme iluminat , gra ie destinului lor mereu fericit,
gra ie unor zguduiri suflete ti ce au înfl c rat i cuprins întreaga lor fiin . Aflând rostul vie ii,
Destinul omului ;j/

în elegând legea binelui i a iubirii, ace ti oameni î i analizeaz firea, î i recunosc caracterul i
sl biciunile, pornind hot râ i la corectarea defectelor i la înt rirea pârtilor bune. tiind c totul are
urm ri, c vor fi ierta i în aceea i m sur în care au iertat, cunoscând c orice fapt rea, oricât de
redus ar fi, va trebui expiat , fiind con tien i c orice gând preg te te mentalitatea i facult ile
omului din prezent, dar mai ales pe cele din vie ile viitoare, vor exprima în via a lor terestr doar
blânde e i iertare. Ace ti oameni se desprind din cursul general al ^evolu iei, vor urma con tient i
tiin ific o cale spiritual , acumulând în fiin a lor materii mai fine. în acest fel vor dispune de for e
mai mari decât fra ii lor, p ind gr bi i s - i termine cât mai repede coala p mântului.
Mii de veacuri a durat pân când omul, supus la flac ra durerilor i a suferin elor de tot felul,
a ajuns la momentul fericit în care s în eleag c deasupra tuturor lucrurilor exist legi inflexibile.
Din acest moment, omul trece în sfâr it la partea a doua a existen ei sale terestre, se na te în lume
din nou, dar de aceast dat se boteaz în lumina spiritualit ii. Va muri i se va na te i de acum
înainte, dar vie ile lui se vor scurge mai lin, vor fi mai pioase, mai fericite iar progresul s u spiritual
va fi din ce în ce mai accentuat.
Omul va ti c minciunii care cutreier spa iile trebuie s -i opun foi a adev rului, pentru ca
astfel s distrug for ele ce se opun mersului omenirii spre perfec iune. El va ti c împotriva for ei
gândurilor egoiste, care dezagreg materiile i tulbur armonia din natur , e nevoie s r spândeasc
mereu foi a iubirii i a unirii. El va ti c for a rug ciunii, ce cheam din spa iu lumin - for ele
i materiile binef c toare - poate ameliora sau vindeca o boal , poate consola o pierdere sau înt ri
un suflet. Atunci, asemenea unui soare d t tor de via i lumin , omul va r spândi c tre anumite
persoane bolnave, nec jite i disperate, valul rug ciunii sale, le va înconjura cu fluide benefice i
luminoase, d raindu-le s n tate i eliberându-le din adâncul mâhnirii în care au c zut.
Prin urmare, din ziua când omul s-a convins c exist legi ce conduc existen a universurilor,
din ziua când se str duie te s repare trecutul i s - i amelioreze viitorul, el va lucra cu for ele pe
care i le pune la dispozi ie Divinitatea, pentru ridicarea celor de sub el. Gra ie voin ei sale, î i va
îmbun t i mereu destinul i va îndulci soarta altora, pân va ajunge la perfec iunea final a evolu iei
terestre. El va face ceea ce realizeaz i fizicianul, care emite un sunet de o anumit vibra ie, urmat
de un alt sunet a c rui limit inferioar de vibra ie corespunde limitei superioare a primului sunet;
cele dou sunete se vor întâlni, i la întret ierea acestor dou for e sau vibra ii se produce lini te.
Acest fenomen poart numele de interferen '.
Tot astfel poate lucra for a iubirii contra for ei urii. în felul acesta, omul drept va ajunge la
t cere i pace, la armonizarea i echilibrarea for elor sale, la eliberarea sufletului de sub influen a
nefast a for elor distrug toare.
Sublimul nostru Domn Isus Christos a spus: „ Când unul te love te, întinde i cel lalt obraz".
El a dorit s spun : palma primit acum e palma pe care ai dat-o odat ; este efectul cauzei produs
de tine într-o alt întrupare. Tu, care ai primit palma, nu trebuie s r spunzi cu o alt palm , c ci
în acest caz generezi o cauz , al c rei efect îl vei culege cândva. Ca s nu mai continue aceast
în irare de cauze i efecte, întinde i cel lalt obraz, în virtutea legii iert rii.
E greu de în eles în l imea acestor cuvinte ale Luminii lumilor sistemului nostru solar, dar i
mai greu este de aplicat.

Când î i termin omul existen a terestr ?

Sunt miliarde de veacuri, pe care mintea noastr nu le poate cuprinde, de când omul a plecat
din Sânul Creatorului i a venit în sfera crea iilor, pentru a studia opera Tat lui i a se îndumnezei.
De atunci a trecut din materie în materie, suflul de via din Via a Creatorului animându-1 din
ce în ce mai intens. A fost o form subtil - ca gândul, a fost o fiin ubred - ca materia astral .
A fost rând pe rând piatr , plant , animal i mai apoi om, tr itor pe un glob, ducându- i o existen
vecin cu a unui animal.
Au trecut multe milioane de ani de atunci, din ne tiutor ridicându-se, prin suferin e atroce, la
în elegere i cunoa tere. Con tiin a i se lumineaz din ce în ce mai mult, iar acum este în mijlocul
unor vie i superioare, în mijlocul unei civiliza ii ce pare a-1 duce mereu înainte.

1
Orice gând sau ac iune benefic va anihila pe cele malefice înregistrate în Arhiva cereasc . Marile Lumini cere ti ne
recomand pentru fiecare gre eal comis cu gândul, vorba sau fapta, s le „interfer m" cu gânduri i fapte izvorâte din iubire.
132 Din tainele vie ii i ale universului - Prima carte

Ia seama, omule, cuno ti destul de bine materia fizic i legile ei, posezi multe din secretele
naturii, dar ai pierdut leg tura cu sferele subtile, cu materia primordial a Creatorului, cu legile
divine, cu însu i Creatorul t u! Sufletul t u se desfat cu pl cerile lumii fizice, la luminile ei
sclipitoare, dar pieritoare. Nu uita s prive ti i Cerul, nu uita rug ciunea - scara ce te ridic în
sferele sublime ale vie ii ve nice. Rug ciunea este antena pe care o întinzi spre Infinit, pentru a se
coborî fluidele divine ce te vor înt ri i ferici.
Ai suferit veacuri peste veacuri, ai trecut prin toat gama am r ciunilor i chinurilor suferin ei
suflete ti, ai pl tit mereu din datoriile contractate i înscrise în cartea ta cereasc , de pe când erai
s lbatic, mai apoi barbar, rând pe rând bandit, ho , avar, un egoist feroce, un vanitos f r seam ,
i a a mai departe. Dar, la fiecare întrupare, via a p mânteasc te-a înv luit cu tenta ii i dorin e noi,
care te legau iar de p mânt, înscriind din nou în cartea destinului t u gre eli peste gre eli.
A a fiind, se pare c abia achit m din destinul nostru o gre eal din trecut, c facem altele noi.
Dac lucrurile stau astfel, când ne vom sc pa de leg turile p mântului, de chemarea la na tere i
moarte? Când vom înceta de a mai reveni în trup, aici sau pe o alt planet ? Când vom ajunge s
ne ducem traiul în spa iile infinite, sub form de spirit, asemenea unei sfere str lucitoare?
R spunsul vine din antichitatea profund a umanit ii: când nu vei mai avea nici o dorin
terestr .
Dar cum e posibil s tr iasc omul f r dorin e? Dorin a face parte din îns i f ptura noastr ,
ea este o form a voin ei i voin a este cârmaciul vie ii noastre în ve nicie. Cu toate acestea, numai
lipsa dorin elor materiale - care ne îmbie la posedarea diferitele lucruri, la ob inerea unor pl ceri
i st ri sociale - ne poate elibera din c tu ele vie ii p mânte ti. Cât timp însu irile divine dorm în
scânteia din om, este nevoie ca omul s alerge, s doreasc , s se zbat , s sufere, pentru ca prin
aceste ac iuni s scoat din somnolen a lor facult ile sublime, con tiin a divin ce zace latent în
lumini a din fiin a noastr .
Motorul ac iunilor omului este dorin a. Sub imboldul ei, sub biciuirea ei, omul e scos din iner ia
sa, din lenea sa. Privi i la s lbaticul din jungl ^ cum doarme întins la umbra copacilor. Se de teapt
la o vreme, se întinde, dar pare intuit locului. Ins foamea începe s -1 îmboldeasc , în minte îi vine
imaginea mânc rii. Se na te în el dorin a de a- i procura ceva de mâncare ca s - i potoleasc
foamea. A adar, foamea îl determin s se ridice, s umble, s caute un fruct, o r d cin , un vierme
ori un animal mai c rnos, ca s - i împace nevoile organismului. Când i-a astâmp rat foamea, se
lunge te din nou s trând veasc . Or dorin a de a- i procura hrana îi de teapt sim urile, îl face
sprinten, îl înva s rabde, pân va g si ce s m nânce. încetul cu încetul, ani de-a rândul i vie i
dup vie i, se dezvolt în fiin a sa facult i mentale ce tind spre realizarea celor dorite.
Astfel, sub imboldul dorin ei, omul caut s - i creeze o existen mai bun - cas , îmbr c minte,
hran - s - i satisfac o pl cere fizic sau moral . Dorin a ne ridic mereu, din existen în existen ,
spre^nivele superioare, renume, glorie, i, în fine, spiritualitate.
în aceast continu evolu ie, se constat o iluminare a con tiin ei, devenind din ce în ce mai
luminat , mai just apreciatoare a lucrurilor i fenomenelor. Cu timpul, omul ajunge s în eleag
rostul vie ii, minun ia legilor divine. De atunci,^ el are pe buze lauda Celui suprem, în inim mila
i blânde ea, respingând iluziile vie ii terestre. în elege c este necesar s se îmbrace - curat i
simplu, c trebuie s aib un ad post - modest i lipsit de lux, de podoabe scumpe. încetul cu
încetul, dorin ele sale devin din ce în ce mai pure, mai spirituale, nu se mai sup r , iube te tot i
pe to i din jurul s u, iart celor nesocoti i, nu se mai teme, c ci tie c deasupra tuturor planeaz
Duhul Celui nev zut. Se roag pentru iertarea gre elilor altora, ajut cu fapta sau gândul umanitatea,
pentru a se ridica i ea din noaptea neagr a existen ei materiale, spre ziua existen ei spirituale. Cu
alte cuvinte - omul duce o via modest , retras , neîn eleas de cei mul i.
în tot cursul acestei vie i, el în elege s - i fac cât mai con tiincios datoria de so , tat i
membru al societ ii din care face parte. O astfel de via , dus de-a lungul unei serii de întrup ri,
are ca rezultat tergerea gre elilor trecute i evitarea altora, în cadrul aceleia i vie i. Consecin a unor
astfel de vie i este ajungerea la eliberarea spiritului din c tu ele ce-1 re ineau legat de p mânt.
Omule, ducând o astfel de existen vei avea multe ocazii s te încredin ezi prin sim urile tale
interne, prin sufletul t u, prin revelarea unor fenomene, glasuri i melodii divine, care te vor zgudui
din adâncul fiin ei tale i vei crede nestr mutat, în via a etern a spa iilor, în bun tatea nesfâr it
a Creatonilui. Astfel vei ajunge la ultima sau penultima ta întrupare aici pe p mânt; nu vei mai veni
pe acest glob, în pe tera întunecat a trupului, terminându- i existen a trist în aceast vale a
plângerii i suferin ei. Te vei în l a în z rile albastre unde vei duce o via fericit i ve nic . Ai
pl tit scump, pelerinule, aceast fericire. Ai trecut cu bine lunga ta evolu ie p mântean . De acum
vei duce o existen de spirit, supus totu i legii evolu iei, urcând mereu treptele spiritualit ii, pân
vei ajunge de unde ai plecat, în preajma Luminii infinite, a Creatorului.
 133

(le
descrierea integral a vehicolelor
entit ii spirituale umane i a vie ii
sale terestre, prezentat în prima
carte, exprim cuno tin e i reflec ii
extrase din lucr rile publicate de
înainta ii mei, la care am ad ugat
i din adev rurile, comunicate de
prietenii mei cere ti.

>e acum înainte, în a doua carte,

va vorbi doar Cerul, reprezentat
prin cele mai înalte grade de entit i
spirituale apar in toare P mântului.

nntr-un material dictat timp de

apte ani - cuprinzând peste trei mii
de pagini - mi s-a îng duit s extrag
numai aceast parte, permis a se
comunica omenirii în stadiul actual
al evolu iei sale.
A DOUA CARTE
 135

Comunic ri din Cer

Se cere t cere ini iatului

JVLarii preo i ai antichit ii adunau pe papirusurile lor tot ce aflau de la noi, i orânduindu-le
dup materie i alfabet, p strau cu grij aceste scrieri, ca nu cumva s se piard sau vreun ochi
indiscret s le citeasc . De atunci au urmat dec deri, prefaceri i r sturn ri de guvern mânt, revolu ii,
r zboaie, acte de vandalism, iar focul i sabia le-au distrus. Cele pu ine care s-au mai strecurat de-a
lungul veacurilor au fost distrase i ele în epoca întunecat a Evului Mediu.
In epoca actual , noi, albinele Cerului, c ut m s refacem tiin a ascuns din noaptea timpurilor.
Conform legii divine, omul fiind om nu tie nimic de lumile invizibile. Dac el se afl pe o treapt
mai ridicat de spiritualitate, încerc m s -1 convingem de existen a lumii noastre invizibile. în acest
scop îl punem în fa a unor fenomene fire ti, dar uimitoare pentru el, stârnindu-i puternic curiozitatea
- resortul care îl va împinge la studiul acestor fenomene. O dat pornit în cercetarea lumii noastre,
îi punem în cale un medium de comunic ri, i prin el îi pred m cuno tin e referitoare la lumea
cerurilor. Cu alte cuvinte, c ut m s introducem pe discipolul nostru în tiin a pierdut din veacurile
apuse. In fine, când el s-a adâncit suficient în aceste studii, coboar marile entit i spirituale,
revelându-i din tainele cele mai înalte la care un p mântean are acces.
In antichitate, când cei ale i întâlneau un fenomen necunoscut, nu ne mai întrebau pe noi,
entit i spirituale libere, ci se duceau la biblioteca sfânt , unde, c utând, aflau explica ia fenomenului
respectiv, sau primeau r spuns la anumite întreb ri referitoare la problemele vie ii.
Azi, cere i s v explic m tot ce vede i i auzi i. O facem bucuro i pentru luminarea voastr ,
dar nu totdeauna avem la îndemân instrumentele necesare, mediumi de o anumit valoare. De
aceea suntem nevoi i s alegem din mul imea omenirii pe cei coborâ i în lume cu misiunea de a fi
r spânditorii luminii lumii noastre, i punându-le în cale un bun medium de comunic ri sau f cându-i
pe ei mediumi auditivi, le spunem tot ce este necesar, pentru ca ei, la rândul lor, s le a tearn pe
hârtie i s le transmit mai departe ale ilor sau ucenicilor lor. Astfel refacem tiin a Cerului,
pierdut în timpurile îndep rtate.
Dificult ii de a g si un bun medium se adaug i faptul c nu oricând o mare Lumin cereasc
se coboar ca s depene din tiin a universului, c ci numai str lucitoarele duhuri sunt posesoarele
unor cuno tin e înalte i numai ele au posibilitatea s ne fac asemenea dest inuiri.
A adar se cere un bun instrument i o mare Lumin care s comunice. Dar aceast entitate
deosebit de luminoas nu poate comunica oricui, ci numai misionarilor coborâ i aici pe p mânt. în
general, lumea noastr superioar nu se pune în leg tur decât cu oamenii morali. Nu se pot da
perlele Cerului, cuno tin a Adev rului, decât sufletelor pure. Aceasta este cea mai de seam condi ie.
Nu aceea i exigen se cere i din partea mediumului. Desigur, dac un medium este un om
corect, cu sentimente frumoase, el va constitui un instrument admirabil, dar aceast condi ie nu este
absolut . Mediumitatea sa nu este în raport cu moralitatea sa. Se în elege c un duh luminos
comunicând printr-un medium cu o moralitate ceva mai sc zut , va suferi mult, dar în definitiv el
se achit de o misiune, iar durerea sa va fi recompensat .
Lumea Cerului caut s aduc la sentimente mai bune chiar i pe cei imorali. Isus Christos, Fiul
Tat lui divin, st tea El de vorb numai cu cei morali? Fugea El de cei imorali? Pe ace tia c uta El
s -i îndrepte, c ci pentru lumea imoral coborâse pe P mânt, ca s -i vindece. Isus Christos nu
venise s -i vindece pe cei bolnavi trupe te. E drept c i-a vindecat pe mul i de lepr , a dat vedere
orbilor i grai mu ilor, a înviat mor i etc, dar la urma urmei El nu venise pentru aceste semne -
care ar tau Divinitatea Sa. A venit s stabileasc o doctrin , o nou linie de conduit omenirii. Mul i
bolnavi afla i în Palestina au r mas nevindeca i! A adar, El nu venise s vindece durerile fizice, ci
s îndrepte starea de imoralitate a omenirii.
Se poate îmboln vi trupul, dar se poate îmboln vi i duhul. Dintre aceste dou boli, cea mai
grav e a duhului, a spiritului. Imoralitatea este o boal a scânteii, a spiritului uman.
Dac s-ar mai fi p strat scrierile antichit ii, a i fi v zut acolo c i scânteia se poate îmboln vi,
i boala ei se manifest prin pervertirea legilor Tat lui ceresc. Tot din acele scrieri a i fi v zut c
136 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

boala spiritului aduce dup sine neap rat i durerea trupului spiritului întrupat, sau a perispiritului
duhului liber, destrupat.
Preocuparea principal a entit ilor spirituale înalte este studiul. Ele vor studia în vecii vecilor,
f r de sfâr it. Dar dorin a lor este de a împ rt i, cât de cât, din cuno tin ele lor în rândul fra ilor
mai mici - fie cei din spa iu, fie coborâ i în trup. Iat pentru ce am a ternut i noi aici aceste
cuno tin e, ca s fie aflate de cei ce au în suflet dorin a de a le cunoa te.
Noi comunic m aceste adev ruri din dragoste pentru semenii no tri, din con tiin a c totul
trebuie s evolueze. La fel cum am comunicat i în alte timpuri, comunic m i azi cu lumea
trupeasc , dar nu vrem ca din adev rurile noastre s se fac o profesie, s se câ tige de pe urma
lor. Noi comunic m Adev rul numai din dragoste i ca s fie r spândit printre oameni, pentru ca
atunci când vom veni i noi printre ei s nu bâjbâim prin întunericul ne tiin ei.
Când voi fi iar i printre voi, oameni trupe ti, i voi vedea c cel ce posed asemenea taine nu
caut s câ tige din ele, sau mediumul nu caut s profite din darul s u, voi da crezare cuvintelor
sale. Spiritul nu trebuie ispitit cu bani. Acolo unde se cer bani, vorbe te alt spirit, iar acolo unde
este inim curat i dezinteres, va veni s comunice un spirit luminos. O comunicare pl tit ,
asemenea unui spectacol de teatru, nu reflect Adev rul i s nu-i acorda i nici o încredere. Spiritele
superioare se îndep rteaz de unde v d c domne te l comia. Planul divin este plin numai de duhuri
dezinteresate. Noi nu suntem instrumente oarbe, la dispozi ia oricui; avem individualitatea noastr
i scopurile noastre nu se îndeplinesc cu satisfac ii materiale, ci numai cu dragoste i bun tate.
Dac g sim un bun medium, îl acoperim cu iubirea i protec ia noastr . Acolo unde el omene te
este bine condus, facem din el un fericit, iar acolo unde e r u condus, va deveni un nefericit. în
antichitate, când preo ii descopereau un medium în afara templului, îl luau sub ocrotirea lor, împreun
cu familia lui, îl îngrijeau, dându-i tot ce avea nevoie. Mediumul era separat de restul lumii, hr nit
cu anumite alimente, era instruit, pentru a face din el un medium des vâr it.
A a s face i i voi, de in torii unor mici temple, modeste copii ale templelor din antichitate.
S -i iubi i, mângâia i i ajuta i pe mediumii vo tri, pentru a-i feri de întinare i imoralitate.
Re ine i bine: din moment ce mediumul cere bani, adic face o meserie din darul s u, va fi
acaparat de spirite inferioare, care îl vor neferici. Adesea azilul de nebuni va fi ultimul s u loca .
Trebuie s ti i - i nu este vorba de egoism sau p rtinire, dar omenirea nefiind pe aceea i
treapt evolutiv , tainele noastre nu pot fi strigate, spre cele patru col uri ale p mântului. Noi nu
avem voie s comunic m totul i mai ales oricui. Cuno tin ele noastre le r spândim în lume asemenea
unor mici semin e aruncate într-un noian de vorbe inutile. Din ele trebuie scoase cele voite de noi
i înc i acelea interpretate. Numai ale ilor no tri le spunem tot Adev rul, dar lor le cerem t cere
i iar t cere, c ci înc nu e îng duit s se tie jos la voi, tot ceea ce tim noi. T cerea este pârghia
studiului. Cu cât ve i t cea mai mult, cu atât vi se va da mai mult.
în antichitate, ini ia ii no tri ascultau fermeca i cuvântul nostru, dar t ceau. Ei nu ne tr dau
niciodat . Azi, la fel ca i atunci, nu se îng duie s spui în dreapta i în stânga cele aflate de la noi,
cei de sus - pentru c pe de o parte, mul imea ne va contesta existen a - spusele i fiin a noastr
- iar pe de alt parte, cele comunicate de noi vor p rea atât de deosebite de cuno tin ele p mânte ti,
încât v vor socoti pe voi, iubi ii no tri, fiin e pierdute, candida i ai ospiciilor de nebuni.
în lumea noastr exist oameni plini de o iubire des vâr it , dar tot aici - în sferele inferioare
- sunt i r zvr ti ii Legilor t tare, fiulare i duhuale. Contra acestora este greu s rezista i i ve nic
sunte i în pericoi de a c dea în la ul lor. De aceea trebuie mare b gare de seam , ca asemenea
r zvr ti i sau incon tien i s nu se furi eze pe lâng fiin a voastr , în cercurile voastre, în templele
voastre. Pericolul este i mai mare când mediumul vostru e imoral sau lipsit de t ria spiritual .
Concep iile voastre morale se schimb din veac în veac. Pe timpul ini ia ilor marilor temple din
Egipt, fratele lua de so ie pe sora sa, ceea ce azi ar constitui un incest. Prin urmare, nu este absolut
necesar ca mediumul s fie moral, dar cei care populeaz templul1 trebuie s fie de o puritate
des vâr it . Noi coborâm i ne spunem cuvântul numai în templele .pure, curate fizic i fluidic.
în via a voastr terestr zice i: „Omul sfin e te locul", ceea ce nu e tocmai exact. Noi spunem:.
„Locul sfin e te omul". într-un templu pur fluidic nu pot s - i dea întâlnire duhurile inferioare, i
dac prin surprindere se furi eaz vreunul, el r mâne oarecum paralizat i nu- i poate desf ura
ac iunea. Acest adev r s-a verificat în lumea voastr terestr . S-a întâmplat ca o femeie c zut în
abisul deprav rii, intrând într-o m n stire, s - i închine restul zilelor Domnului, poc indu-se prin
rug ciune i resemnare, cu timpul devenind o sfânt , citat de biserica cre tin .
Templul nu se compune numai din ziduri, ci mai ales din slujitorii s i i din credincio ii ce vin
s îngenuncheze în fa a Tat lui. S nu v preocupe num rul celor care vin în templul vostru, pentru
c e mai bine s fi i pu ini dar buni. Totul e ca tiin a noastr s nu piar .
Acestea sunt sfaturile noastre, i c uta i s le pune i în practic .
Comunic ri din Cer
js
?

P mântul este scena, iar oamenii sunt actorii

A a e orânduit de sus, ca în general omul trupesc s nu tie de noi, s nu cread în ruptul

capului c exist , prin spa iile eterate, o lume a entit ilor spirituale. Omul neag cu putere existen a
noastr . Cei care ar vrea s cread cer probe peste probe. Ar vrea s ne aud vorbindu-le prin odaia
lor, ar vrea ca o rud a lor plecat din lumea p mânteasc s le lase o prob scris pe hârtie. Pentru
unii nici aceste probe nu sunt de ajuns, ar vrea s li se arate iubitul lor plecat, în came i oase, s -1
vad i mai ales s -1 pip ie, ca nu cumva ochii i urechile s -i în ele.
Majoritatea oamenilor declar : „Cum s credem în existen a spiritului? când el nu ni se arat ,
când nu tim cum este, ce constitu ie are, dac mai gânde te ca noi. Nu tim dac cineva a v zut,
auzit sau vorbit cu vreun spirit. A adar, nu putem crede numai dup vorbe în existen a spiritului".
Noi, duhurile, îi în elegem i le d m dreptate. Cum s cread , dac nu ne aud, nu ne v d i nu
ne pot pip i? într-adev r, ia-1 pe un s lbatic antropofag din p durile Noii Guinee i vorbe te-i de
stilou, cerneal i hârtie. El te va asculta, dar nu va în elege nimic, m car c i se vorbe te de lucruri
comune, pentru c în via a sa de pân atunci nu a v zut i nu a pip it asemenea obiecte.
Legi severe ne opresc s ne facem cunoscu i oricui. Nu orice îi este permis unui duh. Bineîn eles,
e vorba de duhurile con tiente de ceea ce fac, iar nu de cele cu totul inferioare, pentru care nu exist
nici o lege. Ele sunt oarbe i se conduc, ca i animalele pe care le-au însufle it, numai dup impulsul
de moment i sub imboldul instinctului.
Din exemplul urm tor se va vedea c nu putem interveni evident în via a fratelui nostru întrupat.
S zicem c asista i la un spectacol de teatru foarte reputat. Un artist cu renume, joac rolul
împ ratului roman Nero, tiranul care a ucis mii i mii de oameni. Interpretarea sa este admirabil
i red perfect, firea, gesturile i cruzimea lui Nero. Lumea uit unde se afl i pare ca vede aidoma
pe acest împ rat despotic. Iat c în cursul piesei, când lumea este mai atent la desf urarea
ac iunii, un individ de dup culise apare pe scena teatrului i începe s spun : „Onorat public, v
rog s nu v indigna i, s nu-1 blestema i pe Nero, pentru c împ ratul acesta e fratele nostru, actorul
X. S nu-i purta i pic pentru c acesta e rolul s u. Bietul om nu distruge nimic, fiind un cet ean
cuminte, un so ideal i tat a cinci copii". V închipui i ce impresie penibil ar fi printre spectatori
i în ce depresie va c dea bietul artist.
Suprafa a p mântului e scena vie ii. Lumea ce î i duce via a pe p mânt este format în acela i
timp din actori i spectatori. Fiecare om joac rolul asumat, sau atribuit de sus. El nu trebuie s tie
decât de rolul s u interpretat pe scena lumii, rol dictat de gradul s u evolutiv i de destinul s u.
Unul va juca un rol de rege, altul de servitor i un altul de cer etor.
Nou , entit i spirituale ale sferelor cere ti, nu ne este îng duit s venim i s spunem la toat
lumea: „S ti i, oameni buni, c acest rege este fostul tâlhar dintr-o via terestr precedent , s
ti i c acest cioban este cutare sfânt din Cer" etc. Nu ne este permis aceast dest inuire, pentru
c lumea cunoscând adev rul, nu ar mai privi cu respect la iubitul s u rege iar pe omul simplu l-am
face s protesteze, s se întristeze i mai profund de starea lui nenorocit sau umil , când de fapt
în Cer el este o mare lumin . El va judeca asemeni oric rui om i judecata omului trupesc este de
cele mai multe ori gre it . Omul nu trebuie s tie ce a tiut în Cer, el nu tie ce a f g duit mai-
marilor s i, iar când vine jos, î i blestem ziua na terii. S venim noi s spunem unui om
nepreg tit adev rul despre starea sa, înseamn s -i tulbur m personalitatea, s facem o fapt nesocotit ,
pentru care vom pl ti. Nu trebuie s ne facem cunoscu i i mai ales nu trebuie s convingem decât
pe cei ajun i la un grad de evolu ie, când cunoa terea lumii noastre nu mai poate tulbura via a lor
trupeasc . Din acest moment, le devenim sf tuitori i deci de un .mare folos în evolu ie.
De aici rezult c majoritatea oamenilor nu trebuie s cunoasc aceste taine, nu trebuie s tie
de existen a noastr . Ei nu trebuie s tie decât de Creatorul care i-a creat i de îngeri - slujitorii
S i de lumin . Numai când duhul omului a atins un anumit indice de lumin i puritate, legea îi
acord dreptul i ne îng duie s -i facem cunoscut existen a noastr , s -i revel m din normele de
conducere i din tainele ce ne înconjoar .
Ca o prim treapt , ca un prim pas f cut de la ne tiin pentru a se ajunge la revela ie, este
producerea unor fenomene parapsihologice. Mai-marii no tri, ne îng duie - ba chiar ne ordon -
s producem anumite fenomene în fa a omului apropiat de gradul de a cunoa te câte ceva din
constitu ia spiritului i a universului, fenomene care îl pun pe gânduri i mai apoi îl determin s
le cerceteze i s le urm reasc peste tot. încetul cu încetul, judecata sa înl tur ideile preconcepute
ale mediului s u fizic i intelectual, i de la o vreme se na te în el ideea c poate exist o lume
eteric prin spa iu, plutind în jurul omenirii trupe ti. Cu trecerea timpului, dup oscilare i zbucium,
va veni deplina convingere. E posibil ca aceast convingere s nu se îndeplineasc în chiar via a
138 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

când a v zut fenomenul; în acest caz, în via a sa viitoare va fi un adept des vâr it al lumii spa iale.
De acum înainte, numai acestui om îi putem vorbi despre tiin a divin , înscris în marea carte a
Creatorului, despre tiin a tiin elor - Natura înconjur toare pe care în ve nicia viitoare trebuie s
o înv m la perfec ie.

Cerul trebuie s aib leg turi cu omenirea trupeasc

Oricât de trist i grea este via a trupeasc , ea este totu i necesar evolu iei spiritului.
Spiritul întrupat nu tie decât ceea ce-i reveleaz sim urile trupe ti. Regula stabilit de Divinitate
este ca omul s cread c aceasta este prima i ultima sa via . Totu i, aceast regul are i excep ii.
Tot regulile cere ti ordon ca în anumite împrejur ri i locuri, unora dintre oameni s li se fac
cunoscut c via a e în totul, c spiritul are o origine divin i deci existen a lui e ve nic . Fiind în
întuneric, omul e greu de convins c exist miliarde de corpuri cere ti cu flor , faun i oameni
asemenea planetei noastre. El are nevoie de probe care s -i demonstreze c pe lâng for a i materia
fizic mai exist — chiar în fiin a sa — i alte for e i materii.
A a unora dintre oameni li se arat cum un altul se înal - leviteaz - de la suprafa a p mântului.
Nu a mai v zut niciodat i nici nu a auzit de un asemenea fenomen, care înfrânge legea atrac iei
p mântului. Alteori li se ofer ocazia s vad un om care tie ce se petrece sau se vorbe te în alt
ora , ar sau continent. Cum de vede sau aude acel om ce se petrece la distan e îndep rtate de el?
Cu ce ochi vede el întâmpl rile din alte localit i? De asemenea sunt nenum rate cazuri când un
om, cu aparen a c trupul s u doarme, vorbe te despre evenimente ce se vor întâmpla zilele sau
lunile viitoare. Zilele trec i evenimentele prezise se desf oar cu exactitate. De unde a tiut el de
aceste evenimente? Unde le-a v zut? Cu ce le-a v zut? Astfel se produc, în anumite situa ii, fapte
ce uimesc i provoac polemici din care se trag concluzii.
Asemenea fenomene i multe altele s-au produs, se produc i se vor produce în toate timpurile.
Cei chema i le v d, le studiaz i se încredin eaz c în dosul paravanului de carne i oase se afl
un alt om - eteric, care vede, aude, simte la distan e inimaginabile, c acest om se nume te om
spa ial, duh, spirit sau entitate spiritual , locul firesc al existen ei sale fiind spa iile sau sferele
cere ti. încetul cu încetul, cel destinat s cunoasc aceste taine ajunge la convingerea c exist
lumea duhurilor, ce dirijeaz lumea materiei fizice.
Regula este ca, la anumite etape ale evolu iei lor, majoritatea oamenilor s nu tie decât de
lumea v zut , auzit i sim it prin sim urile trupului lor.
Dar al turi de acest ocean de ne tiutori, Cerul vrea s existe printre ei i misionarii s i, trimi ii
s i, c rora - de i îmbr ca i în haina ne tiin ei - s li se reveleze lumea Cerului. Acestor oameni
li se pun la îndemân instrumente - mijlocitori între Cer i p mânt, mediumi, prin care lumea
Cerului produce anumite fenomene pentru a-i convinge, i apoi cu totul câ tiga i cauzei cere ti li
se comunic taine - tiin a cerului, r spândit prin grai sau scris semenilor; aruncând astfel o
s mân ce va r s ri în unele locuri, pentru ca omenirea s nu zac în întunericul ne tiin ei.
Azi noi, duhurile, c ut m s lumin m prin cuno tin ele noastre mai ales pe cei cul i, pentru ca
cele aflate de la noi i difuzate prin personalitatea lor - ce se bucur de o stim i reputa ie
binecunoscut - s aib toat t ria i lumea s î i zic : „Dac Wallace, Newton, Crookes, Lombroso,
Lodge, Notzing, Baret i mul i al i savan i ai p mântului afirm c exist spirit, c spa iile sunt pline
de entit i spirituale i c se poate comunica cu ele, atunci trebuie s fie a a".
inem s v atragem aten ia c tiin a lumii noastre nu se poate revela decât treptat, an de an,
metapsihica noastr practic având nevoie de mul i ani pentru a fi cunoscut , controlat i pus în
practic . Cine vrea s cunoasc în profunzime tiin a Cerului, trebuie mai întâi s citeasc tot ce
s-a scris despre lumea noastr , i apoi s caute s controleze cele citite, prin diferi i mediumi.
Numai adev rurile constant comunicate i.prin mediumi diferi i, s le considere ca adev rate; restul
s le arunce, ca fiind vederile, presupunerile, ipotezele comunicantului care ori nu posed deloc
adev rurile, ori le tie superficial.
E drept c , în prealabil, cerem cultur spiritual , dar mai mult cerem practic f cut cu noi.
Credin a în existen a noastr se dobânde te mai mult sau mai pu in prin lectur , dar mai presus de
cele citite sunt cele v zute, ca fiind f cute de lumea noastr . Experien a, practica înseamn pentru
noi mai mult decât teoria. Dorim ca lumea evoluat s fie cuprins de dorin a nest pânit de a ne
cunoa te i experimenta. Va veni vremea când aceast dorin se va extinde, se va concretiza i
dezvolta în anumite temple ale noastre, unde se vor face experien e conving toare. Va veni o vreme
Comunic ri din Cer /3<?

- nu prea îndep rtat - când studiile lumii Cerurilor vor fi predate în colile i universit ile
p mântului. Atunci al turi de teorie va exista i laboratorul de cercet ri spirituale, unde cercet toml
î i va vedea teoria realizat i verificat cu ochii s i trupe ti. Atunci templele metapsihice, templele
religiei religiilor, templele religiei universale sau cere ti, se vor umple de credincio i, i conduita
omului va fi conform legilor eterne. Va veni vremea când numai cei cu studii universitare îndelungate,
licen ia i în parapsihologie, vor putea oficia i conduce templele. Atunci nu se vor mai putea ocupa
cu aceste practici decât cei care au studiat i cercetat Adev rul, ob inând o diplom legal -
asemenea medicilor, inginerilor i profesorilor de azi. tiin ele actuale, cu toate erorile i lipsurile
lor, sunt luate de bune i toat lumea crede în ele, ca fiind absolut reale. Va veni vremea când tiin a
terestr va cuprinde i tiin a metapsihic , parapsihologia, tiin a ini iatic , tiin a duhurilor.
Cât vreme omenirea se afl , ca i în alte cicluri, pe o treapt inferioar de cunoa tere, religia
teoretic trebuie s fie baza existen ei sale. Cu cât omenirea î i va ridica în elegerea i con tiin a,
i se înt re te ra ionamentul, iar religia actual , r mânând în urma tiin ei care probeaz totul, nu va
mai satisface sufletul, fiind nevoit s se reformeze, conform celor comunicate de sus. Religia
tiin ific va proba afirma iile sale prin experien e, i atunci omul se va încredin a c cele comunicate
sunt adev ruri cere ti, iar sufletul s u se va cutremura la ideea c va pl ti prin suferin înc lcarea
legilor eterne.
Cele comunicate acum nu se vor înf ptui nici mâine, nici poimâine, ci într-un viitor foarte
îndep rtat. Dar totu i, voi - oameni trupe ti - i noi - entit i spirituale - albinele universului
trebuie s strângem polenul i nectarul de la florile Cerului - îngeri de toate gradele - s le
transform m în miere - înv tur - alin toare i îns n to itoare de suflet.
Nu exist munc rodnic f r oboseal i adversit i. Auzind un medium în trans vorbind
despre un subiect oarecare, omul nu va putea distinge sursa vorbirii sale, dac este a lui sau a
noastr , c ci fondul fiind ideea, ea poate fi emis de duhul mediumului sau de un duh liber din
spa iu. De aici greutatea de a distinge originea terestr sau spa ial a unei idei.
Ins fenomenul este bine definit i pe deplin conving tor când mediumul, fiind om simplu, va
vorbi într-o limb sti' in , necunoscut de el, sau despre probleme abstracte, tiin ifice, cu des vâr ire
str ine sufletului s u. Cel mai dârz sceptic va trebui s se încovoaie în fa a faptului i va admite
c altcineva a vorbit despre acele cuno tin e înalte sau în limba vorbit în alte timpuri i inuturi.
Suntem ferici i c oamenii de tiin ai p mântului au început s se ocupe de lumea noastr ,
de natura i fenomenele ei, c tiin a Cerurilor î i va face intrarea în templul tiin elor p mânte ti,
în elesul bucuriei este c fenomenele afirmate în Sfintele Evanghelii vor fi demonstrate prin experien e
i religia tiin ific nu se va referi la „crede cele scrise acolo". tiin a va merge mân în mân cu
credin a, disp rând bariera dintre biseric i laborator. Va dispare frica clericului - c se na te o
sect , fiind i el fericit c cele citite prin c r ile sfinte le-a v zut i auzit cu propriile sim uri,
devenind cu adev rat im profund credincios i umil slujitor al St pânului a tot ce exist .
Deocamdat ne silim s form m doar câ iva antemerg tori, care s lumineze lumea prin scrisul
sau vorba lor, pentru ca atunci când va veni Cel ce trebuie s vin , s g seasc suflete preg tite.
A a s-a petrecut i în Iudeea în veacurile îndep rtate. întâi s-au întrupat profe ii i în ultimul
moment Ioan Botez torul, care a propov duit i preg tit lumea, pentru Cel ce urma dup el.
în milioane de temple se prosl ve te azi numele Celui coborât din în l imea Sa divin , f cându-se
Om, pentru a r spândi o religie universal , o religie a religiilor, ca împlinire a celor anterioare.
Iat pentru ce acum, primind cuvântul Divinului nostru Solar, ne str duim s restabilim str lucirea
religiei de alt dat , i în plus, conform legii progresului, s o inocul m în adâncul sufletelor tuturor
oamenilor prin fenomenele produse de noi, prin demonstra ia f cut prin mediumi, pentru a dovedi
existen a altor materii i for e decât cele fizice, i a existen ei unei ierarhii spirituale nespus de
str lucitoare.

Omul evolueaz pe mai multe planete i sisteme solare

Drag frate, cunosc vie ile tale din veacuri, tiu c e ti un aprig iscoditor al tainelor cere ti,
dar trebuie s în elegi c deocamdat nu se pot dezv lui multe din cuno tin ele lumilor noastre,
pentru c omenirea p mântului nu a ajuns cu evolu ia pân la faza în care s poat lua cuno tin
de tot ce tu ne întrebi. Vedem râvna ta i Cel mare a aprobat s iei cuno tin de multe din ele, dar
î i punem o condi ie: s le divulgi doar pe cele pe care i le vom desemna, i pe acelea le vei
împ rt i doar celor ce vei crede c merit s - i hr neasc sufletul cu asemenea cuno tin e sfinte.
140 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Ne întrebi dac omul e obligat s evolueze pe toate planetele sistemului acesta, sau evolu ia lui
poate fi continuat pe alte planete, din alte sisteme planetare. î i r spund: se urmeaz i una i alta,
depinde de gradul evolutiv al duhului. Orice trecere - de pe o planet pe alta sau de pe un sistem
pe altul - se face dup anumite norme.
Orice spirit al planetei P mânt, de la cel inferior - canibalul din Noua Guinee - pân la cel
superior, tim de unde a venit, de pe ce planet a sosit aici. Din capul locului î i afirm c nu to i
locuitorii P mântului - întrupa i sau destrupa i - au venit de pe aceea i planet . Azi voi face i studii
etnografice i constata i c p mântul este populat de mai multe rase de oameni i c fiecare are mai
multe feluri de na ionalit i. De ce s-au format aceste rase? în ele se poate întrupa orice spirit? î i
r spund c fiecare ras apar ine unor duhuri, sosite pe P mânt de pe o anumit planet .
Este adev rat c toate planetele au locuitori - cere ti sau p mânte ti - care tr iesc în condi ii
diferite, pentru c sunt de diferite evolu ii. Când eu, duh, voi termina coala acestei planete, va
trebui s emigrez de aici, pe alta superioar . Dar s nu crezi c terminând stagiul meu pe acest glob
am atins ultimul termen al evolu iei acestei planete. Ca s învederez aceast idee, voi da un
exemplu. în fruntea tuturor duhurilor planetei P mânt se afl Guvernatorul terestrian. Dar a ajuns
el oare Superiorul acestui glob evoluând pe el de la începutul cre rii globului i pân acum? Nu,
î i va r spunde orice mare spirit de aici. El a venit cu gradul lui format pe alte planete ale universului,
în facult i spa iale superioare evolu iei pe care o putea face pe P mânt. Situa ia se repet în
evolu ia oric rui duh uman, deoarece evolu ia cere o coal vast . Ea nu se poate termina pe acest
glob, chiar de ar sta duhul aici un miliard de ani. Exist atâtea feluri de planete, cu atâtea constitu ii
materiale, iar eu sunt dator s le cunosc pe toate, s tr iesc pe toate gradele lor i s cunosc diferitele
feluri de vie i.
Prin urmare, oricât timp voi edea pe planeta P mânt, nu voi ajunge guvernator planetar. Este
necesar s fac coala tuturor felurilor de grade de planete din univers, ca s pot fi avansat abia la
gradul de înger. Aici voi face un fel de coal . Pe o alt planet voi înv a alte lec ii, i cine tie
prin câte planete va trebui s colind, ca s pot ajunge i eu, din înger, suveranul unei planete.
R spunsul la întrebarea pe care mi-ai pus-o, îl cuno ti bine ca duh, dar coborât în trup nu îl mai
tii. î i vine în minte ceva vag, din vie i tr ite pe aiurea, i atunci - curios - vrei un r spuns al
nostru. Deoarece gradul evolutiv i-a permis ca duh s le tii, avem dezlegarea s - i dezv luim
aceste taine, pentru a le cunoa te i ca om trupesc.
Una din legile de seam ale cosmosului este legea evolu iei, cunoscut doar de duhurile superioare,
iar studiul ei le procur o deosebit satisfac ie i fericire. Pe duhurile mici - tinere - nu le intereseaz ,
pentru c nu o pricep. Pe baza legii evolu iei, vin pe aceast planet duhurile de aiurea, ori pleac
de aici mai departe, pentru studiile lor.
Se cunoa te de departe un negru de un alb sau de un mongoloid. De asemenea, dintre oamenii
albi îi deosebim pe semi i de arieni. Desigur c v-a i întrebat de ce aceast deosebire. Am s - i
r spund: pentru c nu au sosit deodat pe P mânt i pentru c au venit fiecare de pe alt planet .
Dac întreb m pe un semit de unde a venit, el ne spune: „Din cutare planet , unde eram ferici i.
Acum plângem pentru c am plecat de la bine i am venit aici la r u, i în plus plângem pentru c
unii am fost for a i s plec m i al ii dintre ai no tri au r mas acolo." Multe ne spun aceste duhuri
din trecutul lor de pe acea planet .
Descrierile din Tora nu sunt basme, ci adev ruri mascate, simbolice. Dar în afar de aceast
Biblie scris , avem cuno tin de Biblia nescris a evreilor, care cuprinde multe adev ruri. A a de
exemplu Adam nu e un mit, ci un adev r, el fiind o c petenie-duh, cu care au venit de pe acea
planet pe P mânt. Semi ii sunt spirite evoluate, dar oameni fiind, au gre it mereu. Atunci s-a f cut
o selec ie i cei mai gre i i au fost adu i în iadul planetei P mânt, pentru ca la para arz toare a unei
vie i hulite, veacuri i veacuri, s se cumin easc i s se ridice în în elepciune i în respectul legilor
divine; s devin ca fra ii lor, care meritând raiul acelei planete au r mas pe ea, pentru ca mai târziu
s treac pe alte corpuri cere ti, mai evoluate. Semi ii constituie cea mai nou migra ie de popoare
ale P mântului.
Spiritele vin stoluri, stoluri, i se întrupeaz formând diferitele rase ale P mântului: rase de
trupuri pe p mânt i rase de spirite în Cerurile noastre. Fiecare ras a venit de pe o anumit planet .
A adar fiecare din ele au alte cuno tin e i o alt evolu ie.
Cel care î i dictez acum, sunt un pelerin al acestui glob, sosit aici împreun cu ceata mea. Nu
cunosc am nunte privind evenimentele petrecute pe P mânt în alte vremuri, pentru c nu am tr it
pe el, dar am aflat câte ceva de la marile duhuri conduc toare ale P mântului, sosite aici, de la
crearea lui, i r mânând pân la terminarea evolu iei sale. Ele ne-au spus c nu s-au format deodat
toate planetele acestui sistem, ci unele sunt mai vechi iar altele mai noi. Pe m sur ce au îmb trânit,
s-au îndep rtat de soare. De aici deduc ia c fratele cel mai tân r al P mântului este cel mai apropiat
Comunic ri din Cer 141

de soare, c în afar de planetele cunoscute, exist i altele, necunoscute de voi. Marii no tri
„c rturari" ne spun c cei care ne conduc acum sunt veni i aici de pe o alt planet , populat înainte
de formarea P mântului cu oameni foarte avansa i. Pe planeta cea mai apropiat de soare tr iesc
oameni inferiori, din toate punctele de vedere, celor de pe P mânt, iar pe cele mai dep rtate tr iesc
oameni superiori, având o constitu ie diferit de a oamenilor tere tri. Au existat i pe ele oameni
asem n tori cu cei de pe acest glob, dar au pierit de mult, i acum exist acolo forme umane, pe
care cine tie când - ca urmare a evolu iei - îi va avea i P mântul.
Totul e gradat în lume. Pe un corp ceresc superior nu se poate duce orice spirit al P mântului.
E drept c , pe acel glob omul ar putea evolua de la a (alfa) pân la <x> (omega), dar legile evolu iei
nu o permit. Cum s duci un duh încep tor între locuitorii înv a i ai acelui glob? Duhul terestru
nu ar pricepe nimic, nu ar înv a nimic, i deci, nu ar evolua deloc. Nici aici, pe globul nostru, care
nu se poate compara cu acea planet , nu se pot aduce orice fel de duhuri de aiurea. Fiecare planet
e o coal i în clasele ei înva entit ile spirituale organizate dup gradul lor evolutiv. Un elev din
clasa a patra primar nu poate urma anul patru de liceu.
Chiar i pe P mânt duhul poate face coala de la a (alfa) pân la to (omega), dar legea evolu iei
nu permite s leneve ti milioane de ani în coala lui, ci nevoia legii te conduce s descoperi i s
înve i i la coala altor planete pentru a înainta mai repede. Totul se conduce dup anumite Norme
divine i nimeni nu le poate înl tura.
Spuneam c fiecare ras a venit de pe o alt planet , cu evolu ia i mentalitatea ei. Din aceast
cauz , luate în mas , rasele sunt durabile i nu se pot amesteca. De exemplu, un duh din rasa neagr
a terminat evolu ia complet a rasei sale, i acum, pentru a merge mai departe, are dou c i: s
treac în rândul rasei albe a P mântului sau s p r seasc aceast planet , pentru a trece pe o alta,
unde se afl o ras alb asem n toare cu cea de pe P mânt. Cei mari din rasa lui îl vor sf tui ca
în loc s se desprind de marea sa grupare cereasc , de stolul s u i s plece aiurea, mai bine s
treac în rasa alb a acestei planete, r mânând în Ceruri în leg tur permanent cu stolul s u. Ca
urmare a acestui sfat, duhul trece în rasa alb i încetul cu încetul devine un membru al rasei albe.
O dat expirat termenul acordat pe acest glob, trebuie s plec m pe o alt planet , pentru a face
loc altora. Se în elege c nu vom face coala marilor for e de pe acea planet , superioar P mântului,
ci pe a celor mai mici. Plecarea nu se face individual, ci în cârduri numeroase, cu aprobarea
Conduc torilor P mântului i cu binecuvântarea Celor din planeta unde vom poposi.
Pentru noi, entit i spirituale albe, când va sosi vremea termin rii stagiului nostru aici, nu ne
r mâne decât s ne ducem pe o alt planet a unui alt sistem solar. Scopul actual al evolu iei noastre
este s devenim din spirite planetare, îngeri planetari, dar cine tie când vom atinge acest ideal.
Exist multe, foarte multe cuno tin e pe care trebuie s le afl m i a c ror sum l-ar zdrobi pe
un duh mai tân r. Toate marile probleme sunt scrise în Cer cu litere, semne sau simboluri. Cine
poate citi aceste semne, poate înv a tainele Tat lui care le-a înscris în materia eteric a Cerurilor.
Primii cre tini pentru a nu fi descoperi i de necre tini întrebuin au i ei semne. Rostul acestor
simboluri este de a nu for a marile entit i s întrebuin eze multe „cuvinte" - pentru a explica ceva
- i ca s nu fie în elese de toate duhurile. Limba universal , folosit de duhurile de pretutindeni,
este limba simbolurilor sau a semnelor. Numai c acest limbaj este scris asemenea celui chinezesc,
pe care nu orice chinez îl poate citi. Cu cât e ti mai evoluat, înve i mai multe semne, ai un limbaj
mai bogat. Când ai ajuns s cuno ti toate simbolurile întrebuin ate pe P mânt, ai terminat coala
acestui glob, pentru stagiul la care ai fost adus; po i pleca pe o alt planet , superioar P mântului.
Frate, în ce mare gre eal sunt oamenii trupe ti, adunând bunuri materiale p mânte ti, pieritoare!
Dac ar ti c numai comorile morale i intelectuale, numai cuno tin ele sunt singurele bunuri, care
nu pier niciodat , n-ar mai face gre eala s alerge toat via a lor dup averi i onoruri, dup
de ert ciuni. Nu bunurile materiale te vor elibera de coala terestr , ci cunoa terea legilor i
împlinirea lor.
Noaptea, când vii i tu printre noi, vezi o forfot , o activitate neînchipuit . Munc i iar munc .
De ce acest ve nic zbucium peste tot? Unii vin, al ii pleac , unii se întrupeaz , al ii se destrupeaz .
Unii^ ajut p mântenilor, al ii audiaz diferite cursuri. Totul e f cut pentru a afla, înv a i progresa.
în spa iul din jurul p mântului exist duhuri care observ via a uman de aici. Ele nu se pot
întrupa aici, din cauza inferiorit ii lor, mentalul lor fiind prea neîn eleg tor înc . Stau, privesc i
ascult iar dup ce î i mai l rgesc într-o oarecare m sur orizontul cunoa terii, pleac pe o planet
inferioar P mântului, unde se vor întrupa. Uneori este permis întruparea lor chiar pe p mânt,
printre voi, dar în acest caz constituie cei mai înapoia i oameni ai p mântului, iar ca duhuri sunt
socotite demoni elementali sau vampiri.
îmi permit s - i afirm un mare adev r, pe care nu-1 va crede oricine. Când a trebuit s se fac
revolu ia rus , pentru a s lb tici popula ia de acolo, au fost aduse valuri de duhuri inferioare, care
142 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

au stat toat ziua i noaptea pe lâng oameni, influen ându-i puternic, stârnind în ei porniri s lbatice,
pentru a-i scoate de sub influen a binef c toare a duhurilor amice lor. Aceste duhuri primitive, dup
ce î i fac opera, sunt luate i duse în alt parte, pentru a- i face coala evolutiv .
Odat ve i în elege c Cerul conduce p mântul, c lumea nev zut comand lumii v zute -
vou , oamenilor trupe ti.

Combinarea fluidelor
/\
Întrebi un duh despre o anumit problem i el î i va r spunde în m sura cuno tin elor sale,
aflate în raport cu evolu ia sa.
îns exist probleme cunoscute de orice duh. A a de exemplu cel mai redus duh î i va spune
c auzul nostru este identic la toate duhurile P mântului, dar c vederea e deosebit , c este cu atât
mai puternic i mai subtil , cu cât duhul este mai avansat.
O s v par ciudat, dar trebuie s v spun c duhurile au posibilitatea s se fac nev zute
spiritelor inferioare lor. Spiritele inferioare aud duhul superior care li se adreseaz , dar nu-1 v d.
Explica ia acestui fenomen ciudat const în faptul c de i înot m într-un ocean fluidic, nu cunoa tem
toate categoriile de fluide ce intr în compozi ia lui.
în lumea noastr este ca în lumea voastr : tim atâta cât vedem. Cu cât un duh e mai evoluat,
cu atât vederea sa este mai p trunz toare, i deci cu atât poate vedea o categorie de fluide în plus,
din mul imea de fluide aflate prin spa iu. Unele fluide sunt atât de fine încât majoritatea duhurilor
nu le vede i nu le simte, dup cum nici voi nu vede i aerul în sânul c ruia v mi ca i i respira i.
Prin urmare, s nu crede i c dac suntem spirite, cunoa tem tot ce exist în univers. Exist i
pentru noi multe mistere r mase nedezlegate, pân când vom mai avansa. Dac pentru noi moartea
nu mai este un mister, tiin a naturii formeaz un mister fermec tor, captivant i ne atrage la studiu.
Dup cum voi, oameni trupe ti, bazându-v pe metoda analogiei, deduce i compozi ia diferitelor
stele sau planete, prin m surarea radia iilor electromagnetice cu ajutorul spectroscopului, ori din
compozi ia meteori ilor, tot a a c ut m i noi s tragem concluzii din analiza fluidelor, atât a celor
în stare de agrega ie, cât i a celor în stare de libertate.
S-ar putea ca cineva din lumea voastr s ne întrebe: „Dac nu vede i toate fluidele, de unde
ti i c ele exist ?" R spund scurt: dup spusele mai-marilor no tri, care le v d i le analizeaz .
în lumea noastr , fiecare fluid î i are numele i culoarea proprie. Nu e vorba de culorile voastre,
v zute de noi altfel de cum le vede i voi, ci de culorile noastre. Cum orice duh se compune dintr-o
scânteie, înconjurat de o serie de fluide - care înv luie scânteia asemenea unor haine, f r a fi
ad ugate pur i simplu unele peste altele, ci întrep trunzându-se unele pe altele - duhul va fi colorat
dup culoarea dominant a fluidelor externe. Prin urmare, i în lumea noastr avem o culoare, dup
cum voi, omenii trupe ti, sunte i unii albi, al ii negri, galbeni etc.
Natura fluidelor, propriet ile i combinarea lor formeaz o tiin cunoscut i pus în practic
numai de marile duhuri. Dup cum în lumea voastr lua i dou corpuri, dou substan e chimice, i
le combina i i ob ine i alte corpuri, cu anumite înf i ri i propriet i, tot astfel marii no tri savan i
chimi ti combin dou sau mai multe fluide între ele i ob in o anumit substan eteric . A adar
noi, duhurile, suntem oameni cu un corp fluidic diferit colorat. Regret c nu e momentul potrivit
s - i pot vorbi, m car la un nivel elementar, despre aceste combin ri ale fluidelor.
Noi, duhurile ^superioare, cunoa tem gama nesfâr it a fluidelor i tim c ele sunt formate din
particule sferice. într-o perioad a evolu iei noastre a trebuit s înv m propriet ile fluidelor, f r
de care n-am fi putut ajunge la acest grad.
Fluidele intr în compozi ia corpului meu, i deci le v d i le simt. Voi oamenii v vede i carnea
trupului vostru. E drept c cei ne tiutori o v d pe dinafar i nu tiu c e format din celule de
diferite forme, fiecare îndeplinind o anumit func ie.
Exist un paralelism între lumea noastr i a voastr . Parc cei mul i de la noi tiu ce este sub
ultimul lor înveli fluidic? Totul în lume se reduce la tiin i ne tiin . Mul i nu tiu, pu ini cunosc.
Dup aceast lung introducere, vreau s - i vorbesc despre ceea ce mi-am propus azi.
V zul i auzul vostru este aproape acela i pe toat durata vie ii terestre. Bineîn eles, c tre
b trâne e, din cauza sl biciunilor omene ti, aceste dou sim uri încep s se reduc . în lumea noastr
se petrece altfel, c ci pe când auzul stagneaz pentru toate duhurile umane, v zul evolueaz din ce
în ce mai mult. A adar auzul e unic dar v zul difer dup gradul de evolu ie al duhului. îns pân
s ajung la acest stadiu i auzul a evoluat. într-adev r, duhul mineral are i el auzul s u, e drept
Comunic ri din Cer 143

foarte redus. Auzul a evoluat la duhul vegetal, s-a mai accentuat la duhul animalelor i a culminat
la duhul uman. De aici încolo evolu ia auzului stagneaz . Toate duhurile umane, de orice grad ar
fi, vor auzi deopotriv . Prin urmare, auzul a atins culmea evolu iei sale.
Fenomenul v zului difer . El a evoluat de la duhul mineral pân la om, i de aici înainte î i
urmeaz ascensiunea pân la înaltele grade de Duhuri divine.
Noi, duhurile, vedem diferit. Unele duhuri v d numai câteva fluide - a, b, c; altele, mai ridicate,
v d fluidele d, e,f; în fine, cele superioare v d toat gama de fluide pân la z. O dat ce le vedem,
ne apuc m s le studiem, i dup ce cunoa tem toate însu irile i propriet ile lor, începem s le
combin m în vederea afl rii marii taine i anume cum a creat Tat l lumile.
Toate felurile de fluide din natur Tat l le-a pus i în sânul meu, în corpul meu fluidic. Acelea i
fluide ca ale mele sunt i în corpurile voastre. Noi v vedem, dar nu v vedem trupul - care pentru
mine e transparent ca geamul vostru - ci vedem corpurile voastre fluidice ca i cum a i fi duhuri
libere. Spiritele inferioare nu prea pot deosebi duhul întrupat - sosit noaptea prin spa iu - de un
duh destrupat, spa ial. Noi, cei mai avansa i, nu ne mai în el m, nu mai facem nici o confuzie între
un duh destrupat i un duh întrupat.
B trânii no tri savan i, veni i de prin diferite lumi i cu tolba plin de cuno tin e adânci, ne spun
c în jurul globului nostru nu se g sesc toate fluidele din cosmos, c prin alte globuri, risipite prin
univers, se g sesc fluide necunoscute pe P mânt. Din studiile f cute asupra fluidelor acestei planete,
au ajuns la concluzia c p mântul are în jurul s u dou serii de fluide: \. fluide proprii - particulare
globului nostru; 2. fluide generale - aflate i prin alte corpuri cere ti i regiuni ale universului.
Pe lâng fluidul propriu, particular, toate corpurile terestre au în masa lor i un fluid general,
al universului. A adar, toate mineralele p mântului au în sânul lor câte dou feluri de fluide: unul
propriu i altul general, aflat în tot universul. Fluidul general îl numim Fluid divin, iar fluidul
propriu - Pecetea sau tampila cu care Tat l a binecuvântat crea ia când a f cut-o.
Fluidul propriu este fabricat în central planetei noastre, de unde este emis, încetul cu încetai,
c tre exterior. Toate planetele î i au fluidul lor propriu, toate îl fabric i-1 emit din interiorul lor.
Dac o planet n-ar mai fabrica fluidele sale proprii, ar muri. Rolul acestui fluid în existen a
unei planete este de a o transforma într-un magnet uria . Când o planet nu va mai emite acest fluid
magnetic, se va demagnetiza, dar corpul ei nu va putrezi - cum putreze te trupul vostru - ci se va
sf râma în p r i din ce în ce mai mici, pân se va pulveriza i apoi se va risipi în spa iile siderale.
Procesul este asem n tor cu dizolvarea unei buc i de sare în ap .
„Prin urmare, sarea se dizolv în ap pentru c a fost demagnetizat ?" - va întreba omul
trupesc. Da; orice corp solid se dizolv dac este pus într-un lichid ce are puterea de a-i lua fluidul
magnetic. Apa a absorbit în masa ei magnetismul s rii, care s-a f râmi at i moleculele ei s-au
r spândit printre moleculele apei.
„Bine - va zice acest om - dar p mântul are în spinare mase enorme de ap , formând oceane
i m ri, cum de nu-1 dizolv ? Cum de nu-1 demagnetizeaz ?" Este adev rat c apa oceanelor i
m rilor îi fur o mare cantitate de fluid, dar producând mereu acest fluid magnetic propriu, p mântul
r mâne în starea actual , men inut pân când va produce acest eter magnetic.
Dac punem pe foc vasul cu ap i cu sarea dizolvat , apa evaporându-se red fluidul absorbit
s rii i acesta se reface la loc, în stare solid , r mânând pe fundul vasului.
Când cade pe p mânt câte un meteorit din spa iul cosmic, marii savan i cere ti î i adun elevii,
doritori de cunoa tere, i le spun: „Vede i acest meteorit? Ei bine, în el se g se te fier. Voi ti i c
fierul are fluidul propriu A, combinat cu fluidul general B ". A zis - combinat, dar s nu crede i c
e combinat ca în lumea trupeasc , ci numai al turat, ca i culorile spectrului solar, ce stau una lâng
alta. „Vede i - continu marele savant - fierul acesta nu mai are fluid propriu. S ti i c atunci când
p mântul va pierde fluidul s u propriu, tampila sa - la fel ca aceast bucat de fier - el va muri
i se va rupe în buc i asem n toare acestui meteorit ce a apar inut unei planete. Toate celelalte
fluide ale p mântului, nemaifiind re inute, cimentate prin acest fluid magnetic, se vor risipi i ele
în spa iu. A a vor muri toate planetele, ce nu vor mai avea puterea s - i reînnoiasc fluidul magnetic.
Rolul fluidului magnetic propriu este de a re ine într-un tot unitar mineralele globului terestru, i
în acela i timp de a se opune atrac iei soarelui sau altor corpuri cere ti."
Uite c încetul cu încetai v conducem în cuno tin ele noastre de chimie fluidic . Voi, oamenii,
face i diferite combina ii chimice. Prin combinarea unui acid cu un metal ob ine i un corp nou,
numit sare chimic - sulfat, carbonat etc. în combina iile substan elor voastre constata i doar ceea
ce sesiza i cu organele de sim . Noi vedem c orice corp este înso it de un fluid propriu. Când
combina i dou substan e, a i combinat i cele dou fluide proprii i a i dat na tere unui produs
fluidic, cu anumite culori i propriet i. E firesc s nu cunoa te i acest fenomen, pentru c nu vede i
fluidele. Dac le-a i vedea i a i putea s -i lua i de exemplu acidului fluidul s u, a i constata c el
144 Din tainele vie ii i ale universului - A dona carte

nu mai atac nici un metal sau oxid metalic cu care vine în contact. A adar în orice stare s-ar afla
un corp din lumea voastr , totdeauna el este înso it de fluidul s u propriu, sau particular.
Domnul Solar a înviat mor ii de se minunau to i evreii. El nu f cea decât s redea trupului mort
magnetismul pierdut i prin puterea Gloriei Sale s cheme duhul evadat, ordonându-i s intre din
nou în trupul s u remagnetizat. A adar, când moare un om, între altele pierde fluidul s u magnetic,
i spiritul nemaifiind re inut, se elibereaz din catenele trupului s u.
Dup aceste explica ii, s abord m pu in i corpul fluidic al spiritului uman. Am spus c
scânteia este înconjurat de o combina ie de diferite fluide. între ele distingem dou categorii:
fluidele terestre - asem n toare cu cele întâlnite în mineralele, vegetalele i animalele p mântului,
i fluidele proprii duhului. Noi, duhurile superioare, tim, dup prezen a fluidelor proprii ale
P mântului, c avem în fa un întrupat, pe care nu-1 confund m cu un destrapat.
In afar de fluidele proprii mineralelor, vegetalelor i animalelor acestui glob, p mântul mai are
în jurul s u o atmosfer fluidic , format dintr-un fluid care-1 înv luie ca o hain . Acesta este fluidul
planetar. Toate duhurile care tr iesc în jurul globului terestru trebuie s aib în jurul lor o hain
alc tuit din acest fluid, f r de care nu s-ar putea mi ca i trai în atmosfera fluidic planetar .
în afar de haina planetar , duhul mai are i alte haine fluidice: haina solar , universic i
cosmic . în fine, scânteia este îmbr cat i cu cele trei haine primite în Sfera divin , i care
constituie pentru duh tampila sa divin sau hainele sale divine. Aceast tampil sau hain divin
reprezint pentru duh ceea ce pentru globul p mântesc este atmosfera sa fluidic planetar .
Acum - tiind c orice substan , orice corp este înso it de un fluid propriu - afla i c atunci
când sunte i bolnavi i lua i medicamente, gra ie c rora uneori v face i bine, nu mineralul, nu
produsul farmaceutic v-a îns n to it, ci fluidul care îl înso ea. Fluidul a reparat, a vivificat i a dat
un impuls nou corpului vital, sau magnetic al vostru i din acel moment trupul - aflat sub dependen a
corpului vital - s-a f cut bine.
în lunga sa coal , duhul peregrineaz din planet în planet . Când sose te pe o planet , el este
obligat s îmbrace fluidul planetar propriu acelei planete. Dar duhul are în corpul s u, în cantit i
foarte reduse, i din fluidele tuturor planetelor pe unde a trecut. Fiecare fluid planetar î i va avea
culoarea deosebit , cu toate formând un glob fluidic în jurul hainelor divine ale scânteii. Hainele
divine vor fi purtate o ve nicie, f r a putea fi demagnetizate de nimeni, c ci Creatorul le-a dat i
numai El le poate dezbr ca din jurul scânteii.
Duhul sose te pe planeta noastr din diferite motive: ori este un misionar, care va p r si
P mântul dup împlinirea misiunii sale, ori a venit s fac coala acestei planete prin numeroase
întrup ri, ori a venit s asculte cursurile marilor no tri savan i i apoi va pleca mai departe. Cu to ii
poart o culoare specific . Dac ne adres m unuia dintre ace tia i-1 întreb m ce înseamn o
anumit culoare? el r spunde invariabil:
- Este culoarea sistemului de unde am venit.
- Dar aceast culoare?
- Aceasta e culoarea fluidului planetei pe care locuiesc de mult vreme.
- Dar aceasta?
- Aceasta e culoarea fluidului planetei unde am locuit în alte vremuri.
- Dar aceast culoare, asem n toare cu cea a corpului meu planetar?
- Acesta e fluidul planetei P mânt, cu care m-am îmbr cat când am sosit aici, dezbr cându-1
când voi pleca.
- De ce trebuie s -1 lepezi?
- Trebuie s -1 lep d pentru c altminteri globul acesta nu-mi va permite s -1 p r sesc. Acest
fluid este leg tura dintre mine i planeta P mânt. Gra ie acestei haine m pot mi ca în sus, în jos,
la dreapta i la stânga, înainte i înapoi, pretutindeni.
- Dar de ce nu ai lep dat complet hainele fluidice ale planetei de unde ai sosit?
- Pentru c nu m-a mai putea întoarce cu u urin pe planeta mea.
- Ce s-ar fi întâmplat dac din gre eal pierdeai sau lep dai fluidele proprii planetei tale? Nu
te-ai mai fi putut întoarce pe ea?
- Ba da, dar nu direct, ci indirect. M-a fi dus mai întâi în soarele de care apar ine planeta mea,
i acolo aflându-se toate fluidele planetelor sale, a fi luat cantitatea de fluid necesar, mj-a fi
îmbr cat cu el- i apoi m-a fi dus cu^u urin în planeta mea. Când va fi s plec de aici, voi dezbr ca
înveli ul fluidic al planetei P mânt. în acest scop, m voi în l a pân la zona periferic a P mântului
i numai acolo mi-o voi dezbr ca. S nu crede i c o dezbrac ca pe o hain de stof , ci trebuie s
fac o serie de opera ii cu ajutorul c rora desprind fir cu fir fluidele acestei planete dintre particulele
celorlalte înveli uri ale mele. Se produce un fenomen analog cu limpezirea unei ape tulburi, când,
prin decantare, se depun particulele n moloase, apa r mânând limpede.
Comunic ri din Cer 145

Dar pentru c veni vorba de un duh care umbl din sistem în sistem i din planet în planet
- bineîn eles, cu anumit învoire - s-ar putea na te în mintea cititorului gândul: „Bine de mine,
când îmi voi lep da acest trup i voi deveni spirit liber, voi pleca i voi vizita tot P mântul, i pe
urm voi face un voiaj de pl cere prin toate planetele sistemului nostru, i pân la viitoarea reîntrupare
voi da o rait i prin alte meleaguri ale universului".
Nu, nu, î i r spund eu. Nu vei avea putin a s te plimbi, pentru c de i ai câte ceva din fluidele
celorlalte planete ale sistemului nostru, nu vei ti s o dezbraci pe cea de aici, ca s po i pleca, i
nu vei avea destul fluid al altei planete, pentru a putea s te duci de exemplu în Marte sau Venus.
Dar ve i spune c a i auzit c unele duhuri se duc în Marte, Venus sau o alt planet a sistemului
nostru; ele cum s-au putut duce? Mai întâi se cere o aprobare special , apoi trebuie ca o mare foi
spiritual s -i dezbrace haina planetar . în acest scop îl duce pân la periferia atmosferei fluidice
a P mântului, i acolo, dup ce-1 va dezbr ca de fluidul planetei noastre, îl îmbrac cu fluidul
planetei dorite. La periferia fiec rei planete din sistemul nostru se g sesc - trimise de Soare - toate
felurile de fluide din jurul planetelor acestui sistem.
Prin urmare, nu po i s pleci oricând. Asemenea învoiri sunt foarte rare i date numai în vederea
unor misiuni. Iat taina pentru care duhurile P mântului sunt robii acestui glob, f r 'a putea dezerta
de la coala amar a acestei planete. Câ i n-ar da s fug aiurea, s scape de întrup rile de aici!
Cuno tin e referitoare la natura fluidelor, la fizica i chimia lor, se dau periodic, la mii de
kilometri dep rtare de suprafa a p mântului. Nu putem s ne ducem întotdeauna s le audiem,
pentru c ni s-au dat anumite misiuni de îndeplinit, care contribuie i la avansarea noastr . Via a
e via i ea trebuie tr it i aici, ca i jos în n molul c rnii. Pentru c mâine trece vacan a st rii
de spirit i trebuie s ne coborâm iar la via a terestr , care cere multe i mari preg tiri, c ci, frate,
cum ne vom a terne de sus, a a vom „dormi" jos. Oameni suntem i noi, i aceste misiuni i,
preocup ri materialiste ne r pesc mai tot timpul i abia ne r mâne vreme s ne complet m studiile.
înc de pe acum, de aici din Cer, trebuie s -mi fac toate leg turile terestre, pentru a-mi continua,
jos, pe p mânt, studiile întrerupte de mult timp. Dar vei spune: „Bine, frate, nu- i po i face studiile
în Cer?" Ba da, s-ar putea, dar una se înva la noi, i alta jos la voi. Ambele sunt folositoare
avans rii noastre spirituale. Mul i dintre noi - obosi i i plictisi i de atâtea studii - spun asemenea
elevilor din colile voastre: „De ce s mai înv i cutare materie, la ce îmi va folosi?!" Pân la un
oarecare punct au dreptate rudimentarii no tri, c ci pe drept cuvânt tiin a Cerurilor este infinit ,
înve i, înve i miliarde de ani, i vezi la urma urmei c tot nu tii totul. B trânii no tri cu vârste
de miliarde de ani ne spun: „înv a i, copii, c ci Tat l nostru are nevoie de savan i, lucr tori în via
Sa infinit ". Atunci cu to ii ne consacram muncii, mai departe.
Nu mi-am terminat expunerea, dar cred c pentru azi a sosit momentul s închid robinetul
cuget rii mele.

Totul a provenit din concentrarea fluidului primordial

Cu ajutorul trupului vostru sim i i, auzi i i vede i lumea fizic . A adar cu fizicul sesiza i doar
fizicul. Cu ajutorul corpului vital - format dintr-o materie semieteric - vede i tot ce e format din
aceast materie semieteric . Dar spiritul tr itor pe acest glob mai are în jurul s u i o învelitoare
fiuidic planetar , un vehicol planetar. Etericul nu vede fluidul planetar, dar duhul prin intermediul
corpului planetar vede corpurile i fiin ele eterice sau fizice.
Un duh venit din Soare - prin urmare nu are corp planetar - vede toate duhurile terestre, dar
pe el nu-1 vede nimeni. De ce nu este v zut? Deoarece corpul s u solar este format dintr-un fluid
cu mult mai fin decât fluidul planetar. De aici concluzia: un corp grosolan nu vede un corp mai
subtil sau mai fin; duhul inferior nu vede duhurile superioare.
Noi, entit ile spirituale superioare ale Cerului, nu avem preocup rile materialiste ale entit ilor
inferioare, materiali tii Cerului, care se întreab : „Unde-mi voi stabili viitorul culcu ? Cât mai este
pân m voi întrupa? Cum s -mi croiesc destinul?" Noi ne gândim cum s facem s termin m cât
mai curând coala acestei planete, pentru a ne duce prin planetele îndep rtate ale altor sisteme
solare, adev rate paradisuri fa de aceast planet a suferin ei necurmate.
Fluidul i propriet ile sale este un mare capitol al înv turilor noastre aici pe P mânt. Dar nu
putem ie i dintr-o grav dilem : nu po i pleca de aici, pân nu ai înv at toate lec iile acestui glob;
i nu po i înv a toate fluidele din jurul p mântului, pentru c unele sunt mai fine chiar decât cele
care intr în constitu ia corpului meu spiritual. Ei, atunci ce te faci? Pân nu înve i, nu pleci. S
146 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

înve i, dar cu ce? Nu ne r mâne decât s audiem cursurile mai-marilor no tri, i s fii numai urechi,
c ci i la noi se potrive te vorba voastr : „Popa nu toac de dou ori pentru o bab surd ".
Un duh mai mic veni la mine i m întreb : „Ce-o fi cu fratele-duh cutare, c nu-1 mai v d?"
Da, e drept, s rmanul meu frate mai mic nu-1 mai vede, deoarece cunoscutul s u, prin vrednicia sa
spiritual , a fost avansat i ca urmare i-a schimbat înveli ul fluidic cu un altul mai fin, din care
cauz fratele s u nu 1-a mai putut vedea. Cu aceast ocazie se poate întâmpla ca un duh s - i
dezbrace complet haina veche, ob inând o alta mai fin . Duhurile mici, ne tiutoare, v zând
îmbr c mintea veche plutind cât va vreme f r direc ie prin spa iu, deduc în simplitatea lor -
asemenea omului trupesc - c un frate al lor spa ial a murit, pentru c i ele când i-au p r sit
trupul, au murit pe p mânt. Duhurile ne tiutoare vor tr i cu aceast p rere pân într-o zi când li se
va explica faptul c nu exist propriu-zis moarte, ci dezbr c ri de haine, potrivit mediului destinat
duhului s - i duc viitoarea existen .
Chiar i scânteia mea e un fluid, prin urmare i ea este o materie, o materie vie, care gânde te,
voie te i simte. A adar, orice fluid este o materie. Unii oameni, care au auzit câte ceva despre noi,
crezând în existen a noastr , a entit ilor spirituale, ne consider f cu i din ceva imaterial. Ce
eroare! Totul în lume e f cut din materie. însu i Creatorul, Fiin a Prim , e constituit dintr-o
materie, identic cu a mea, îns , bineîn eles cu însu iri duse pân la infinit.
Am aflat c unii înv a i ai p mântului afirm c materia fizic este energie concentrat . Dar
cum s existe energie f r un piedestal material? Energia este mi carea infinit de rapid a materiei,
a unor particule materiale infinit de mici, a fluidului.
Din studiul f cut asupra fluidului, a rezultat c acesta nu are posibilitatea s gândeasc i s
judece ca duhul, dar totu i este viu, sim itor i cu o mic doz de voin . Dar caracteristica esen ial
a fluidului este de a- i apropia sau asocia particulele.
Fra ii no tri mai mari ne spun: „Fra ilor, vede i la suprafa a p mântului acest fluid ro u, ce intr
i în constitu ia fra ilor no tri mai mici? Iat lucrez cu puterile mentale i ale voin ei mele asupra
acestui fluid i îi r resc particulele componente. Vede i acum c nu mai are culoarea ro ie aprins ,
ci ro ie deschis , ca un trandafir s lbatic? Dar iat c îi r resc i mai mult particulele. Vede i c
acum abia mai pute i observa culoarea roz ? Prin urmare, fluidele au proprietatea de a se condensa
i dilata, când anumite for e lucreaz asupra lor. Puterea mea nu numai c le dilat sau contract ,
dar poate chiar s le combine între ele, ob inând diferite feluri de materii fluidice."
Am auzit pe unii p mânteni c se îndoiesc de puterea noastr , dat fiind faptul c suntem fluidici
i lucr m cu fluide. Un nesocotit fudul chiar a bravat, spunând c ar vrea s vad ce putem s -i
facem noi, entit i fluidice, lui, puternicul om trupesc! S rmanul ignorant - a a tie, a a vorbe te;
el nu cunoa te c totul, chiar el, a fost f cut din fluid i de c tre For e fluidice. El nu tie c prin
intermediul fluidelor îl putem îns n to i sau îmboln vi, c din fluide putem face orice în lume i
chiar s -1 desfiin m, defluidizându-i trupul.
Am citit în gândul multor oameni întrebarea: „Ce poate s ias din mâinile magnetizatomlui,
când plimbându-le în lungul tmpului unui om sl bit de o boal oarecare îl vindec , ori îl adoarme
în vederea unui anumit scop?" Se mir i se îndoiesc, pentru c nu v d nimic, nu tiu c din mâinile
lui iese un fluid cu anumite puteri. Câ i nu s-au mirat i n-au râs c spiriti tii, în edin ele lor de
fenomene, se in de mân . Au râs pentru c sunt ignoran i! Nu tiu ce rezultate uria e se pot ob ine
prin utilizarea fluidelor! Fluidul între ine via a trupurilor tuturor fiin elor de pe p mânt.
Cauza prim — Tat l, a f cut totul prin condens ri i multiplic ri ale materiei Sale constitutive,
dând na tere la urma urmei tuturor corpurilor cere ti i Fiin elor de pe ele. Noi, duhurile, suntem
un trei-una, o trinitate; a adar scânteia mea divin este o treime. Astfel constituit, dac adaug o
cantitate mic din fluidul, aflat în toate astrele, pot c l tori prin întregul univers.
„Privi i, fra ilor, în acea parte a Cerului! Ce vede i?" Ne-a întrebat o mare entitate spiritual .
Nu vedem nimic, i-am r spuns. „Vi se pare c nu e nimic, dar acolo e Centrul infinitului, acolo se
afl Creatorul prim, de unde am purces cu to ii i unde ne vom întoarce dup ce vom colinda prin
tot universul. Departe de centrul crea iilor se afl corpuri cere ti f cute dintr-o materie ca o alifie,
ca o mas gelatinoas , iar pe ele tr iesc oameni tot atât de moi ca i p mânturile acelea. Acolo vom
merge i noi odat , acolo via a este fericit , trupul are o existen mult mai lung decât pe P mânt,
exigen ele vie ii sunt prea pu in materiale i oamenii întrupa i î i v d fra ii spa iali i aud graiul lor.
Astfel se deap n cuno tin ele noastre. Fiind fluidici i tr ind în sânul materiilor fluidice, prima
noastr preocupare este s studiem mediul unde ne ducem traiul. Cuno tin ele ob inute dorim s le
împ rt im i celor înseta i dup cunoa terea formelor de via subtile, diferite celor fizice ale
P mântului. Avem misiunea s r spândim în lume tiin a Cerului. Ea are menirea de a forma
leg tura dintre religie i tiin , de a îmbina religia teoretic cu practica tiin ific a Cerurilor. Ordin
ni s-a dat din Sfera divin s întemeiem pe p mânt o religie tiin ific , experimental i ini iatic .
Comunic ri din Cer 147

In viitoarele temple ale p mântului, în Templul comuniunii omului cu Divinitatea se vor pune
bazele corespunz toare ale existen ei spiritului, i atunci nimeni nu va mai îndr zni s nege' existen a
noastr , l murindu-se mai bine rostul vie ii i a responsabilit ii conduitei, dus în ve nicie, aici sau
oriunde prin univers.

Materializarea din Tibet

IVl întrebi dragul meu frate dac este adev rat afirma ia unor teosofi, i anume c ar tr i prin
regiunile mun ilor Himalaia, în Tibet, oameni al c ror trap nu este conceput dup legile cunoscute
ale form rii trapului.
Au auzit ceva despre anumite materializ ri petrecute acolo, dar purul adev r nu-1 tiu nici ei.
Invizibil sunt, tiutor sunt i totu i nu am libertatea de a vorbi despre tot ce tiu. Ve nic suntem
cenzura i i supraveghea i, dar totu i î i voi spune câte ceva.
tiin a voastr oficial actual a p truns în multe taine ale antichit ii, iar pe viitor va p trunde
i mai adânc. Fiin ele despre care m întrebi exist în realitate, dar ele exist numai pentru anumi i
oameni, care afirm c le-au v zut i au vorbit cu ele.
Eu cunosc o singur Fiin care a realizat acest fenomen, în Europa i Asia r s ritean , i acea
Fiin a fost întrupat i cunoscut de atunci i pân acum, sub numele de Isus Christos. Un
asemenea fenomen s-a întâmplat dup r stignirea lui Isus, dup moartea trapului S u, când femeile
plângând pe Cel r stignit i v zând deodat lâng ele pe Isus, au crezut c este absolut identic cu
Cel pus pe cruce. Nu era acela i, c ci timp de 40 de zile El a tr it asemenea acelor personaje de
care se vorbe te c ar tr i în Tibet. A fost o automaterializare întocmai a fostului s u trap.
S-a dus Isus s se arate arhiereilor, ori lui Pilat, cei care L-au r stignit? Nu, nu s-a dus, c ci i-
ar fi nefericit prin prezen a Sa. Isus s-a ar tat numai celor c rora a considerat El c e necesar, s -L
vad în noua Sa ipostaz . Când L-au v zut ucenicii S i au crezut pentru un moment c -L v d pe
Cel de pe cruce. Dar crede i c Isus i-a l sat în întuneric? Crede i c nu le-a spus prin ce fel de corp
li se arat ? V m rturisesc adev rul: Isus le-a spus totul.
Marii no tri conduc tori au primit autoriza ia de a ne lumina în privin a tainei coborârii Domnului
nostru pe P mânt, i prin ei am dobândit libertatea de a l muri lumea european , care începe s fie
coapt pentru asemenea cuno tin e înalte.
Drag frate, cunosc o entitate spiritual , care - la anumite intervale de timp - apare i azi, în
unele din sectele budhiste din Tibet, într-un corp ce pare carnal. Nu tiu cum se face, dar marii no tri
ini ia i se complac s se întrupeze acolo.
Dar ve i întreba: „De ce se întrupeaz tocmai în Tibet?" Pentru ca moacei col i or al p mântului,
ferit de zbuciumul omenirii, s asiste la anumite experien e i explica ii. în Tibet exist un laborator
psihic, unde se fac experien e deosebite. S nu crede i c ace ti experimentatori de prin pustiet ile
Tibetului, participan ii la aceste experimente, sunt ignoran i ai p mântului. Ei sunt preo i ciuda i,
adev ra i savan i - în tiin ele cere ti, iar nu în tiin a european . Ace ti înv a i nu vor s r spândeasc
înv turile lor oricui, inându-se de regulile anticilor ini ia i. Ei sunt într-o permanent leg tur cu
lumea noastr cereasc i cu o mare entitate spiritual , care în scopul realiz rii unor experien e se
materializeaz în chip de om complet - bea, m nânc , se mi c i vorbe te. în momentul materializ rii
sale este înconjurat de milioane de duhuri - toate mari savan i ai Cerurilor.
Din aceste experien e f cute în Tibet, în locuri ferite, ascunse în mun i, a transpirat ceva în
lumea budhist , de unde acel ceva a fost preluat în mod denaturat de secta teosofilor.
Preo ii savan i, asisten ii experien elor lumii cere ti, nu permit nim nui s se apropie de acest
Adev r, repetat de sute de ani pe p mânt. Ace ti savan i în tiin a trecutului, sau mai exact în tiin a
viitorului, au puterea de a se feri de privirile profanilor. S nu v mira i când afirm c , prin puterea
lor mental , ace ti oameni au posibilitatea de a se face nev zu i fa de oricine, chiar trecând prin
lume. Voi nu cunoa te i înc tainele lumilor fluidice. Asemenea fenomene v par minuni, pe când
în realitate ele sunt fenomene naturale, înc necunoscute vou . Oamenii ace tia ar putea produce
fenomene i fapte ce par minuni pentru omul de rând, dar nu o fac pentru c sunt supu i unui anumit
ordin i unei anumite discipline.
Dup cum Domnul Isus nu s-a ar tat decât celor a c ror evolu ie o permitea, tot astfel ace ti
ini ia i ai P mântului nu pot tr da secretele entit ilor spirituale superioare, mai ales cele experimentale.
Ei tiu c asist la o serie de experien e ale înaltei entit i, care dup ce se materializeaz , se
între ine cu cei prezen i. Ei tiu c mari duhuri spa iale asist la aceast experien de crea ie sau
148 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

prefacere a materiei divine în ultima ei stare, în cea fizic . S nu uita i c cel mai tare o el a fost
format de-a lungul miliardelor de secole, prin prefaceri succesive, tot din materia unic divin sau
materia prim , din care e format i Corpul divinului Creator.
In acel laborator din Tibet, pe lâng experien e se predau i cursuri, ascultate cu smerenie de
marii ini ia i de acolo. In timpul acestor experien e, trupul celor ce asist cere prea pu in hran
fizic , deoarece hrana i-o absorb din atmosfer , în stare fluidic , pe care prin puterea lor spiritual
o condenseaz , o cvasi-materializeaz într-un volum mic, hr nindu- i trapul pentru mai mult timp.
Multe duhuri ar dori s asiste la aceste înalte experien e de crea ii divine, dar nu li se îng duie,
acest laborator fiind înconjurat pe distan e îndep rtate - ca o cetate - de sfere fluidice concentrice.
Numai duhurile de un anumit grad pot p trunde prin aceste bariere sau îngr diri fluidice, ele tiind
s desfac aceste opreli ti. Milioane de ani apa oceanului nu a putut fi trecut de la un rm la altul.
Dar spiritul întrupat a dat o asemenea form materiei solide, încât a navigat cu ea de-a curmezi ul
apelor. Dac e ti în posesia unor cuno tin e minime, po i p trunde prin zidurile sau sferele fluidice
ale acelei cet i, ca s asi ti la cele mai sublime experien e realizate de duhuri pe p mânt.
Având în vedere viitorul, noua epoc de spiritualitate, marile c l uze ale lumii au nevoie de
multe alte opera ii, pentru c p mântul merge spre dezrobirea st rii de azi, iar furtuna ce va veni
va aduce mari prefaceri sociale. O dat cu introducerea unei noi ordini de via , se vor petrece fapte
noi, introducerea noii religii - religia tiin ific .
Te previn, frate, nu tot ce s-a scris de teosofi sunt exacte. în plus, ei lucreaz pe ascuns. Noi
dorim Lumin i lucrare la lumina zilei, pentru folosul vostru i mai ales al nostru, c ci mâine vom
reveni jos în locul vostru, i vom avea nevoie în viitorul apropiat de Lumin pentru a fi mai ferici i.
Te asigur, frate, c fiul t u cel mare se va interesa mult de opera noastr . Va citi lucr rile tale
i toate c r ile bibliotecii tale, pe care le va p stra cu sfin enie. Citind mai târziu aceste rânduri se
va minuna când va auzi de modul cum au fost ob inute. M rturisesc c la revenirea mea pe p mânt
voi avea grij s nu treac via a mea terestr f r ca, prin viitorii mei ochi trupe ti, s nu recitesc
aceste rânduri, de acum ale mele, care m vor umple de un farmec nespus.
Dup cum mul i dintre voi, oameni trupe ti, spun în timpul vie ii lor c dac vor mai exista
dup moarte, vor da probe de existen a lor de dincolo de mormânt, tot astfel, pentru a m recunoa te
în aceast oper a cugetului meu, de pe acum prezic viitorului meu tat , azi copil: Tat , tat al
viitorului meu trup, s tii c primul t u copil va fi un b iat. Pentru a te convinge pe tine - care
vei citi aceste rânduri, i pentru a m convinge i pe mine - care voi fi copilul t u, mai prezic:
Primul t u copil va fi un b iat, care în contrast cu fizicul t u oache , va fi blond. Eu citind peste
mul i ani de acum înainte aceste rânduri, m voi bucura i voi g si în ele un puternic imbold de
a m ocupa de lumea duhurilor. S rut ri i alint ri divine î i urez, bunicul meu, pentru restul zilelor
petrecute în acest trap, de un nepre uit folos cauzei noastre.

Omul a trecut prin trei faze în existen a sa pe P mânt

tii bine c noi, duhurile suntem împ r ite în diferite grade, dup evolu ia prin care am trecut.
Fiecare urm rim s afl m ceea ce nu cunoa tem înc , i pentru aceasta ne stau la dispozi ie dou
c i: ne zbatem s afl m adev rurile, direct prin noi în ine, sau dac este imposibil, ne adres m celor
ce ne-au dep it cu coala lor, fiind pe plan evolutiv 1&-0 distan de miliarde de ani de noi.
De multe ori v pune i întreb ri r mase f r r spuns. Noi, duhurile cu posibilit i mai mari
decât voi i un câmp mai vast de cuno tin e, îndr znim totu i mai mult decât voi i punem întreb ri
de felul: Unde locuie te Creatorul? De ce nu ne permite s cunoa tem anumite adev ruri înainte de
vreme? Ne fr mânt multe întreb ri, c ci i noi suntem curio i ca voi, i pe noi ne arde dorin a de
a fi lumina i asupra multor probleme.
Iat o problem arz toare: De ce planta, animalul i omul e diferen iat în dou forme, una
feminin i alta masculin ? Primind r spunsul la aceast întrebare doresc s -1 împ rt esc cu voi,
de i este una din marile taine ale Cerurilor. Nu ni se permite s vorbim pe larg despre acest subiect
oprit pentru omul trupesc, dar ni s-a dat învoirea s v dezv luim câte ceva.
Mai întâi trebuie s ti i c în lumea fluidelor nu exist forme p mânte ti, diferen iate în sex.
A adar sexul lipse te în lumea spa iilor cere ti. Noi, duhurile umane, nu suntem nici b rba i, nici
femei, i cu toate acestea în elepciunea Creatorului a stabilit ca vie uitoarele fizice s aib sex.
Omul sau animalul nu se na te la întâmplare într-un sex masculin sau feminin. Totul e voit i
orânduit de sus. Dar s re ine i bine c acela i duh trebuie s cunoasc coala formei de via a
Comunic ri din Cer 149

sexului masculin, precum i coala formei de via a sexului feminin. Acela i duh trebuie s joace,
ca i actorul p mântului, ambele roluri, de b rbat i femeie.
Am spune noi multe, dar ne este team ca nu cumva preo imea p mântului, dup ce va vedea
c nu mai merge cu raiul i cu iadul, ori cu p catul lui Adam, s sus in c b rbatul care a gre it
într-un anumit sens a fost pedepsit s se întrupeze într-o via terestr , sub form de femeie.
Cât de interesante sunt problemele celor dou for e contrare, care conlucreaz pentru via i
progresul ei în veacuri!
La orice vie uitor femininul are o form atractiv mai puternic decât masculinul. In schimb
masculinul are o for activ , creatoare, mai mare decât femininul.
Multe am vrea s v mai spunem, dar cenzorii de lâng noi nu ne îng duie. Le este fric i lor
ca nu cumva adev rul dest inuit despre sexualitate s aib soarta cuno tin elor care - de-a lungul
istoriei a mii de ani - au fost astfel inteipretate, încât s serveasc anumitor interese.
Dorim ca problema sexualit ii s piar din înv turile teologice ale religiilor. Nu vrem ca
venind pe p mânt, în viitoarele noastre întrup ri, s ne mai ad p m la erorile de pân acum.
Templul viitor s fie luminat numai de Creator i legile Sale, atât i nimic care s aminteasc de
sexualitate.
Este adev rat c tot ce exist în natur este condus, din ve nicie, de principiul dualit ii opuse.
Dualitatea este o mare tain dar omul nu trebuie s citeasc i s aud în templul Domnului nimic
ce se refer la sexualitate, pentru c este prea p mântesc.
Cu câte erori se încarc mintea copiilor în colile primare, câte bazaconii s-au scris i continu
s se scrie i acum. Dac a fost o vreme când simbolurile erau singura modalitate de a se transmite
cuno tin e i informa ii, pentru omul de azi ele i-au pierdut valoarea, vechile simboluri generând
doar concep ii copil re ti i inexactit i pe marginea c rora s-au f cut i se fac numeroase polemici
i specula ii filosofice. A sosit vremea s fie înl turate aceste absurdit i.
Iat un exemplu. Dumnezeu a f cut pe om - b rbat - i 1-a a ezat în rai. Dar v zând c
s rmanul de el se plictise te, a hot rât s -i fac un partener. în acest scop a rupt din coasta lui o
parte din care a f cut femeia.
Se poate o expunere mai naiv decât aceasta? O fi fost frumoas povestea asta odat , în urm
cu mii de ani, când omul era tare înapoiat. Dar acum chiar pe omul cât de pu in ridicat îl face s
zâmbeasc . „Cum, taic - ar întreba cineva preotul - Dumnezeu a f cut pe om dup tiin a Sa
infinit ? Nu putea ca prin aceea i metod s fac i femeia? De ce s o scoat din coasta bietului
om? Femeia este i ea om, la fel ca b rbatul, doar cu o mic deosebire. De ce a f cut Dumnezeu
pe Eva din coasta lui Adam?"
Azi nu mai este permis s se ia litera c r ii a a cum a fost scris odat , pentru ignoran i, ci s
se spun ce se în elege din aceste simboluri, cunoscute din cea mai adânc antichitate de ini ia i.
Ei cuno teau i cunosc i azi c Domnul Dumnezeu este unul, i El este pozitiv i negativ, i c
în lumile fizice El a descompus st rile cere ti în dou forme: b rbat i femeie, masculin i feminin.
Fixa i-v bine în minte: Din ve nicie i în toate universurile, pe toate planetele lor, masculinul
nu a putut exista f r femininul corespunz tor.
Omul a fost la început androgin, bisexual. Pe P mânt i pe oricare alt planet omul nu a fost
de la început pereche, adic b rbat de o parte i femeie de alt parte, ci au fost amândoi într-un
acela i trup.
Asemenea unor animale actuale omul trupesc, primitiv, avea în interiorul s u organe produc toare
de elemente sexuale masculine i feminine. La anumite perioade de timp, legate de fazele Lunii i
de pozi ia unor anumite planete ale sistemului nostru solar, se formau în interiorul trupului omenesc
elementele sexuale masculine i feminine, f r tirea omului, dup cum voi nu sim i i cum i când
se face filtrarea urinii din sângele trecut prin rinichi. Dou elemente sexuale contrare se uneau între
ele i generau oul, care prin dezvoltare, d dea na tere copilului, expulzat la timpul s u. în aceast
perioad se dezvoltau mamelele omului i produceau lapte. N sc torul lua copilul venit în lumea
fizic i îl hr nea cu laptele produs de mamelele sale. A adar, în acest stadiu evolutiv omul se
autofecunda în mod incon tient.
Dup aceast prim faz a urmat a doua form de om, tot androgin sau bisexual , dar de data
aceasta era b rbat i femeie la exterior, adic era prev zut cu organe genitale femeie ti i b rb te ti.
Cu alte cuvinte, acest om era hermafrodit. în aceast faz , oamenii se cuplau câte doi. Unul juca
rolul de b rbat i cel lalt de femeie, iar apoi se împerecheau invers. Dup schimbul de elemente
sexuale, se forma în fiecare dintre ei fetusul, pe care dup ce se dezvolta îl n teau. Fiecare om
devenea mam , î i cre tea i al pta copilul cu mamelele devenite turgescente i pline cu lapte.
Forma aceasta bisexual a durat mult vreme pe p mânt, i ca o prob a ei, în virtutea atavismului,
în diferite ri apar i azi hermafrodi i, oameni care sunt în acela i timp b rbat i femeie.
150 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

în fine, încetul cu încetul, atributele masculine au început s se reduc la unii, iar la al ii au

pierit atributele feminine. Procesul a continuat astfel mii de ani, pân când unii au r mas numai
b rba i iar al ii numai femei, împerechindu-se în vederea func iei divine - procrearea, formarea unor
corpuri noi, în care s se întrupeze anumite entit i spirituale.
Cuno tin ele despre aceste st ri - transmise prin viu grai, din genera ie în genera ie - s-au
deformat pân au degenerat în basmul cu crearea Evei din coasta lui Adam. Nu s-a rupt nici o
coast , ci s-au format trei serii principale de fiin e fizice umane, cu st rile lor intermediare.
Prin urmare, întâi a fost forma androgin intern , cu organe bisexuale interne, care se autofecundau
f r ca omul s poat controla acest proces; a doua form - androgin extern , hermafrodit , cu
organe bisexuale externe, care se fecundau prin împerechere reciproc i cu schimbul, fiecare
individ n scând i al ptând; în fine, starea actual - când omul e reprezentat prin indivizi sexua i
ce procreaz prin împerechere, n scând i al ptând numai femeia. Iat în elesul prezen ei la b rba i
a mamelelor, bineîn eles pe cale de dispari ie.
Aceste adev ruri le posed m de la superiorii no tri, care au tr it pe acest glob în timpurile când
omenirea trecea prin aceste faze, i mai suntem informa i i de duhurile sosite aici de pe planete
inferioare, dintre care una chiar din sistemul nostim, unde omul se afl în prima faz a autofecund rii,
i din alt planet , dintr-un alt sistem solar, unde omul este în a doua faz - a împerecherilor
reciproce, ambii fiind n sc tori.

Duhul î i construie te viitorul sistem cerebral conform destinului s u

Omul nu- i amine te nimic din primii trei ani ai copil riei sale pentru c la acea vreme
sistemul s u cerebral era slab format, i ca urmare nu în elegea nimic din cele petrecute în jurul s u.
în aceast perioad , traiul omului este asem n tor cu al unui animal: m nânc , se joac , toat ziua
fiind pentru el un continuu prezent. El tr ie te îndemnat de un instinct avut chiar de la crearea sa.
Prin aceea i stare trece i duhul în prima perioad a existen ei sale. Dup ce a fost creat de Tat l
divin, duhul vede, aude, simte, într-un cuvânt - tr ie te, dar traiul s u se scurge într-o somnolen ,
visare i vegetare prelungit la infinit. Memoria sa este foarte redus , i capitalul de imagini
acumulate foarte s rac. Din aceast cauz , în perioada imediat urm toare na terii sale din sânul
Creatorului, duhul nu are nici un „trecut" înregistrat în fluidul memoriei sale. Copilul-duh tr ie te
condus asemeni copilului-om, numai de instinct, sub îndemnul unor imagini a ezate de Creator în
scânteie, chiar din momentul crea iei sale în Sfera divin , locul s u de origine. Aceste imagini îl
îndeamn s fac ceea ce este conform cu menirea sa, s execute automat ceea ce e înscris în el.
Memoria omului este una din minunile crea iei, cu care, func ionând mereu, omul s-a obi nuit
i nu- i mai d seama de valoarea ei deosebit . într-adev r este o minune a Creatorului ca, în
existen a sa infinit , duhul s poat acumula în haina sau vehicolul s u de memorie, imagini infinite
i ultra-microscopice, pe baza c rora s - i poat reaminti tot trecutul s u.
Noi, entit ile spirituale, distingem dou feluri de memorii:
1. memoria divin - manifestat instinctiv, automat, datorit cli eelor puse de Creator în momentul
când ne-a creat ca duh;
2. memoria observ rii sau a înv rii, agonisit de noi, duhurile, în decursul existen ei noastre,
acumulând ani de ani, zi de zi i secund de secund imagini sau cli ee în haina noastr divin .
Prima memorie, cea divin , a fost d ruit , iar cea de-a doua, uman , a fost agonisit .
A adar, Creatorul a a ezat în spirit un cli eu ce reprezint Divinitatea Creatoare, pe Cel care
1-a chemat la via . Al turi de acesta mai este cli eul conserv rii i cli eul perpetu rii speciei, pus
în practic de duh când se va întrupa, când va vie ui prin lumile planetare. Al turat acestora au mai
fost puse în scânteia divin i alte cli ee, dintre care cli eul dorin ei arz toare de a studia operele
Creatorului, cu scopul de a ajunge i el odat un creator.
în afar de aceast memorie originar exist i marea memorie a duhului, memoria sa personal ,
câ tigat cu pre ul a miliarde de ani de suferin . Din acest punct de vedere, eu, duh sunt identic
cu Tat l, pentru c i eu acumulez cli ee ca i EÎ, i dac acum num rul cli eelor mele este mai mic
decât cele ale Tat lui ceresc, m voi sili s m apropii de num rul cli eelor acumulate de El, în
ve nicia sau eternitatea viitoare.
Savan ii p mântului afirm gre it, c memoria este rezultatul înregistr rilor f cute pe cortex.
Sistemul cerebral nu este decât un translator, un releu, o leg tur între lumea Fizic , i spirit. El se
distruge i se reface zilnic.
Comunic ri din Cer ;j/

înc din primele momente ale întrup rii sale duhul î i va fasona i sculpta sistemul cerebral,
conform planului destinului s u. Când spiritul vine s se întrupeze, aduce cu sine toat comoara sa
format din minuscule cli ee memoriale, adunate în toate existen ele sale anterioare. Pe baza acestor
cli ee i conform destinului pe care îl va tr i, duhul î i alc tuie te sistemul cerebral, instrumentul
cu care va cânta, armonia sau dezarmonia manifest rilor sale suflete ti.
Dar pentru ca duhul s - i poat cânta simfonia gândurilor sale, instrumentul s u cerebral trebuie
s fie în armonie cu cutia sa cranian . înc din faza embrionar a viitorului s u trup i pân la vârsta
de trei ani a copilului, duhul lucreaz mereu, cu ajutorul anumitor fluide, asupra materiei
instrumentului s u cerebral, modelând protuberantele cerebrale i oasele craniene. Aceast modelare
este executat de duh fie pentru a- i manifesta prin sistemul cerebral facult ile avute, dobândite în
trecut i folosite pentru ob inerea unor facult i noi, fie pentru întunecarea unor facult i dobândite
în trecut i care nu trebuie s ajung la exprimare prin trupul din noua sa via terestr .
Ajutat de anumi i fra i cere ti, duhul lucreaz la configura ia, forma i structura encefalului s u,
pentru ca prin intermediul acestuia s - i poat manifesta anumite facult i, s - i însu easc facult i
noi sau s fie privat de facult ile dobândite cu veacuri în urm , dar a c ror manifestare este
interzis conform destinului s u din aceast întrupare. Nu este vorba de cuno tin e tiin ifice, ci de
cuno tin ele dobândite de-a lungul miliardelor de ani de când duhul a fost f urit.
S admitem c - potrivit destinului s u din aceast via terestr - duhul trebuie s fie un idiot,
în acest caz orice fasonare a circumvolu iunilor cerebrale i a cutiei craniene îi sunt interzise. A a
fiind, ele se vor dezvolta la voia întâmpl rii, iar encefalul duhului va fi ca o p dure s lbatic în
compara ie cu un parc înfrumuse at de o inteligen superioar .
Dac cuno tin ele frenologiei ar fi fost duse mai departe, omul ar fi putut deduce, din examinarea
cutiei craniene, anumite capacit i i posibilit i de manifestare intelectual i implicit destinul
acelui om. O anumit dezvoltare a sistemului cerebral va permite duhului s - i exteriorizeze diferite
cli ee ale memoriei sale integrale, dobândit în mii de vie i.
O, dragul meu frate, câte taine ne înconjoar ! St m i medit m pentru ce oare a f cut Tat l a a
i nu altfel, i de multe ori nu putem rupe v lul ce acoper misterul scopului urm rit de Creator.
Eu sunt un duh b trân al planetei P mânt, i cu toate cuno tin ele mele, Creatorul a a a vrut,
ca mâine, când m voi întrupa i voi fi iar i un copil de 5-6 ani, s încep reînv area alfabetului
i p rin ii mei s -mi poarte mâna ca s înv din nou scrisul. De câte ori m-am întrupat am început
de la ABC, de i cunosc tainele crea iei Tat lui meu ceresc.
Dar cineva de la voi ar putea spune: „A a e, frate, este clar i am în eles, dar, rogu-te, dac omul
a mai tr it în România în alt via , i a vorbit române te, de ce nu vorbe te chiar din primul an
al copil riei noii sale întrup ri?" Voi r spunde acestui frate c duhul ar vorbi chiar din primele luni
ale vie ii sale trupe ti dar sistemul s u cerebral înc nu este în stare s coordoneze deodat respira ia,
mi carea gurii, a limbii, a coardelor vocale etc. Chiar dac în memoria duhului este înscris tot
catalogul cuvintelor române ti, acestea nu se pot exterioriza, pentru c trupul s u e prea pl pând i
organele lui sunt în curs de formare. De asemenea filtrul auzului îi lipse te iar ego-ul s u nu are
o leg tur fidel cu sistemul cerebral înc incomplet format.
Dar iat - copilul s-a f cut mare i acum lucreaz . înaintea duhului s u vin zi de zi no iuni noi
i el va asimila noile date, noile idei, cu o mare repeziciune i u urin , pe când un altul se va trudi
ore întregi s i le însu easc . De ce aceast deosebire? Pentru c cel dintâi nu a f cut decât s
r scoleasc , din arhiva duhului s u, ceea ce a depozitat odat , iar cel de al doilea vine pentru întâia
oar în contact cu aceste idei, i deci are nevoie de o aten ie mai încordat i repet ri mai numeroase
pentru ca noile cli ee s se întip reasc bine în materia memorie a duhului s u.
Cu aceast ocazie, constat m c exist dou feluri de idei sau no iuni cu care vine în contact
un duh: cele vechi, pe care le-a mai întâlnit i deci le posed , i altele noi, pe care duhul le întâlne te
pentru prima oar i caut s le memoreze, s i le însu easc . Opera ia întip ririi, a înregistr rii
ideilor se face automat. îns condi ia este ca duhul s acorde aten ie exclusiv asupra ideilor
memorate, pentru ca înregistrarea lor s se realizeze cât mai clar, i apoi se mai cere o repetare a
acestor imprim ri, pentru ca cli eul s . nu se piard . Orice cli eu estompat, neclar, cu vremea se
pierde i este nevoie s fie ref cut.
Povestea me terului Manole se potrive te de minune i aici. Dup ce i-a îngropat so ia, zidurile
construc iei sale nu s-au mai d râmat. Eu voi spune: dup ce duhul i-a îngropat multe so ii ale sale
- trupuri numeroase - el va ajunge s vorbeasc imediat dup întruparea sa.
Din cele expuse mai sus reiese c duhul face dou opera ii când întâlne te idei noi: o opera ie
de asimilare automat i una de asimilare dup în elegerea con inutului ideii. Omul simplu, auzind
o idee nou , o înscrie deocamdat în memoria sa, dar neîn elegându-i sensul, nu o poate memora,
o uit repede. Omul care posed aceste idei din trecut, asimilindu-le în elesul, le va rememora foarte
152 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

u or într-o alt via când va întâlni din nou acelea i idei. Despre un asemenea om se va spune c
are o memorie fenomenal , sau c memoreaz cu foarte mare u urin . El de fapt nu mai înregistreaz
nimic, ci doar pune în vibra ie ceea ce s-a întip rit i retip rit de multe ori, în nenum rate alte vie i.

Scânteia divin este deosebit de mic i subtil . în jurul ei exist o mic pelicul de materie
eteric , numit înveli memorial. Acest înveli memorial este i el foarte redus, foarte mic, dar cu
toate acestea, s-au înscris în el, sub form de semne sau simboluri infinit de microscopice, toate
cuno tin ele acumulate de la na terea duhului i pân acum. în înveli ul memorial se va înscrie tot
ce va mai afla duhul în ve nicia viitoare.
în aceast uria arhiv este înscris i planul construc iei noului trup, în care duhul trebuie s
se întrupeze. Conform acestui plan, duhul - dar mai ales mesagerii cere ti întrup tori - lucreaz
asupra fetusului din pântecele mamei, formând trupul noului copil ce se va na te pentru a desf ura
destinul duhului în aceast nou întrupare.
Nu m-a întrebat nimeni, dar s-ar putea ca cineva, citind prin ziare c o femeie a n scut un
monstru - ce pare mai mult animal decât om - s se întrebe: „Ce s-a petrecut acolo? Cum se poate
ca un om s nasc un animal?" R spunsul este urm torul. Pe când începuse opera ia construc iei
fetusului, apare un duh animal, care înl tur prin brutalitatea sa oarb duhul uman i se leag de
embrionul din pântecele mamei. Conform cli eelor sale memoriale, corpul embrionului s-a dezvoltat
în mod automat i a reprodus fostul s u trup animal, la care s-a ad ugat automatismul eteric al
mamei umane i astfel ea va na te o form hibrid , monstruoas , care îns nu va tr i.
Exist cazuri când trupul noului fetus are în linii generale forma uman , i cu toate acestea el
este anormal, diferit tipului uman de pe aceast planet , dar contrar primului caz el va tr i mult
vreme. în acest caz un duh semi-om, r t cit prin planeta noastr , în ignoran a sa a dat buzna i s-a
întrupat într-o femeie apar in toare formelor proprii ale P mântului. El are forma uman apar in toare
unei alte planete, inferioare planetei noastre.
Doamne, mare este lumea Ta i multe mai avem de aflat prin ea!

A a-i, frate, c sunt frumoase comunic rile noastre? Dac ai tr i o mie de ani, noi i-am povesti
din cuno tin ele noastre în fiecare zi i tot nu le-am putea ispr vi. Iat î i comunic din nou câteva
crâmpeie de idei.
Noi, duhurile, lucr m când sus, când jos - ca oameni, la transformarea vie ii sociale a omenirii
acestui p mânt. Când tu i al ii sunte i jos, v îndrum m noi. Când vom coborî, ne ve i comunica
voi, fiind atunci duhuri libere prin spa iu. Legea solidarit ii ne dicteaz s ne ajut m reciproc.
E foarte u or i bine când ai de-a face cu egali de-ai t i, dar ce facem când avem de ridicat câte
un pietroi de frate neîn eleg tor? Este ca i cum tu, tân r i sprinten, ai vrea s urci pân la vârful
unui munte împreun cu un b trân neputincios care abia î i târ te piciorul. De mult ai fi ajuns sus,
dar nevoia ul te-a re inut i întârziat. I
Când am venit pe P mânt, am fost un cârd de câteva miliarde de duhuri. Aceast legiune de
spirite, adus aici pentru a ne face stagiul evolutiv al acestei planete, cuprinde o serie de grade de
duhuri. Unele din ele au fost mai vrednice, terminându- t înainte de timp coala. Altele, mai
nevoia e, au r mas mult în urm cu avansarea i cuno tin ele lor. Sunt fra i de-ai no tri, i trebuie
înghionti i, sili i s se gr beasc , pentru a nu întârzia ederea noastr aici. Dac ar fi vorba de câteva
sute de ani, n-ar fi nimic, dar pot s ne întârzie mii de ani.
Fra ii avansa i, cei mai b trâni ai grupului îi ajut cât pot, dar dac sunt lene i, ce te faci cu
ei? Ar fi s -i p r se ti, dar nu i-o permite legea Tat lui - legea iubirii, a solidarit ii. Atunci b trânii
i avansa ii se sacrific pentru cei neputincio i i pleac cu ei de pe aceast planet , pe o alta
inferioar , cu fluide i mai grosolane i mai biciuitoare decât cele terestre, care s lucreze asupra
duhului lene , pân îl fac i pe el activ i atent. Sosi i pe aceast nou planet , se întrupeaz mai
întâi frunta ii, pentru a se impune b tina ilor prin cultura i conduita lor. Dup ce au preg tit
terenul, se întorc în Cerul acelei planete, trimi ând rând pe rând la întrupare i pe cei întârzia i. Vor
evolua prin suferin i apoi se întorc la marele grup de pe planeta de unde au plecat.
Iat - acum i aici, pe P mânt, partidul nostru are întârzia ii s i. Ca s -i scoatem din toropeal ,
înainte de a-i trimite jos la întrupare, îi ridic m sus, sus de tot, în nivelele noastre, unde îi înc rc m
cu o bun cantitate de fluid solar i planetar. Astfel electriza i, galvaniza i, îi coborâm pentru a
înv a în clasa în care au tot r mas repeten i.
Comunic ri din Cer
j$

înaintând în vârst , voi, oameni trupe ti, v mole i i; v încetini i în toate actele voastre, pentru
c pierde i din energiile electrice ale trupului i corpului vital. Electricitatea joac un mare rol în
operele cere ti. înc n-a i ajuns s ti i s o întrebuin a i pentru înt rirea trupului vostru. Va sosi
vremea când multe sl biciuni, ba chiar maladii, vor fî vindecate cu fluide magnetice i mai ales
electrice. în medicina viitoare se vor crea diferite aparate, cu ajutorul c rora omul sl b nog se va
înt ri prin curen i electrici.
Iat , am f cut o prezicere, de i unii savan i afirm c noi, duhurile, nu facem preziceri referitoare
la inven ii tiin ifice. Noi am comunicat oamenilor trupe ti despre multe inven ii i descoperiri ale
viitorului, dar aceste comunic ri s-au pierdut sau nu au fost luate în serios. Poate aceast prezicere
a mea se va re ine, i într-o zi tiin a medical o va duce pe f ga ul s u firesc, de a trata maladiile
pe cale fluidic , pentru c trupul omului prin concentrarea fluidelor s-a n scut i prin coruperea
fluidului s-a îmboln vit.

Duhul nu mai revine pe urmele evolu iei sale

JYlulte adev ruri am spus i vom mai spune omenirii întrupate. Om am fost pe p mânt i om
sunt i aici în Ceruri. Mai exact a putea spune c am fost mii de oameni trupe ti. Fra ii mei mai
mari au reprezentat milioane de oameni trupe ti aici i pe multe planete pe unde au trecut.
Nu în toate timpurile omul de pe p mânt a avut inteligen a i forma actual . A fost o vreme
când, de i omul exista ca form exterioar , el nu avea în el un duh uman, ci unul de animal superior.
Atunci existau dou lumi separate: una jos - om-animal, i alta sus - duh uman, care nu f cuse înc
nici o întrupare în forma om.
A venit timpul când trupul uman a ajuns la un asemenea grad de evolu ie, încât a permis s se
întrupeze în el i duhul de om. De atunci s-au format dou lumi într-una, ziua lumea spiritual fiind
sus iar cea întrupat jos, iar noaptea ambele lumi - a duhurilor libere i a celor întrupate - se
amestec i se confund sus, via a uneia neputând continua f r sprijinul celeilalte.
Noi, cei de sus, v hr nim toat ziua cu ideile noastre creatoare i conduc toare. Astfel au trecut
milioane de ani de când voi sunte i supraveghea i i condu i de noi. Prin urmare, noi suntem un fel
de st pâni ai ac iunilor voastre din timpul zilei.
Dar ve i spune: „Dac e a a, atunci cum r mâne cu liberul meu arbitru? Mai exist el?" Da,
exist , pentru c eu nu te iau de mân i te împing s faci sau nu ceva, ci î i dau numai un îndemn,
iar tu prin judecata ta e ti liber s admi i sau nu îndemnul meu.
în univers totul merge cu o exactitate matematic . Micile abateri nu prejudiciaz marelui plan
al evolu iei lumilor. în linii mari, fiecare individ are trasat dinainte planul s u. Fiecare planet î i
arje i ea etapele ei, prin care va trece în viitor.
l Noi, care am studiat trecutul P mântului i îi cunoa tem drumul viitor, am aflat i de istoria
altor planete ale sistemului nostru. Iat , de exemplu, am aflat despre trecutul i prezentul planetei
Marte. Examinând omul, animalele, plantele, întreaga via a acelei planete, am ajuns la concluzia
c , din punct de vedere evolutiv, ea este cu un grad mai sus decât P mântul. Exist alte planete -
Venus, Jupiter - aflate cu dou , trei grade mai sus. Cum planul de evolu ie al planetelor este unul
i acela i, rezult c în cursul existen ei lor, de la origine i pân în etapa final , toate planetele vor
trece, rând pe rând, prin acelea i forme evolutive.
Cunoscând acest adev r, putem spune c P mântul, în evolu ia sa, a ajuns într-o anumit faz
din trecutul planetei Marte. S nu v mâhni i, dar noi suntem în urm fa de Marte cu câteva
milioane de ani evolutivi. Prin urmare ceea ce vedem - cu ochii spiritului - c exist acum acolo,
va fi i la noi, peste câteva milioane de ani.
Afla i c mar ienii tiu de existen a noastr pe P mânt. Ei au aparate cu care ne v d globul i
via a omeneasc de aici. Lumea fizic de acolo este în posesia aparatelor prin care v d lumea lor
spiritual , i au alte aparate prin care între in conversa ii cu ei. Duhurile mar iene ne viziteaz , iar
la întoarcere comunic oamenilor de acolo tot ce este la noi. Superioritatea lor se arat în toate
direc iile1.

1
Bineîn eles c aceste forme de via de pe alte planete sunt imperceptibile organelor de sim ale omului întrupat pe p mânt;
iar în ceea ce prive te aparatele lor, nu trebuie s ne gândim la un sistem de piese electronice asem n toare celor terestre.
154 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Planul divinului Creator fiind unic, evolu ia planetar urmând acela i drum, înseamn c ceea
ce s-a realizat pe Marte se va realiza i pe P mânt, peste milioane de ani. Orice s-ar petrece pe
suprafa a unei planete, omenirea î i urmeaz evolu ia - mai încet sau mai gr bit. Micile întârzieri
sau abateri nu pot schimba planul stabilit de Divinitate. Este bine ca eu, individ, s m gr besc cu
coala mea planetar , dar nu e nici un pericol pentru planeta aceasta dac m abat din calea
destinului meu. Ceea ce n-am f cut acum, va trebui s fac mai târziu. Aceste abateri sunt permise
pentru c , la urma urmei, planul nu are termen. Important este ca el s fie îndeplinit. Pentru noi,
duhurile, no iunea de timp nu exist , astfel c ne putem amâna anumite studii, f când alte experien e,
care în definitiv sunt tot în leg tur cu evolu ia mea i a celor din jurul meu.
Când planeta Marte a ajuns la o form de via uman bazat pe ajutor reciproc, un fel de
socialism fericit, aplicat între ei i de primii no tri cre tini, lumea fizic a cunoscut perfect lumea
cereasc i a intrat în leg tur permanent cu ea. P mântul se îndreapt acum c tre acea etap
mar ian de via socialist . Se vor petrece pe suprafa a p mântului mari fr mânt ri omene ti,
aducând o nou form de via individului i statului, iar concomitent acestor noi forme de existen
uman , omenirea trupeasc va intra într-o leg tur mai larg cu lumea spiritual sau cereasc .
Atunci omul va fi mereu sf tuit, via a sa moral va fi mult schimbat , i ca urmare va tr i conform
legilor divine.

Acum - dup ce mi-am dep nat ideile cu care am venit - am s r spund la problema ce v d
c te fr mânt , i anume, urm toarea afirma ie a unor autori teosofi: „Dac în existen ele sale
trupe ti duhul uman gre e te mereu, i din ce în ce mai r u, în viitor el se va întrupa într-un animal.
Dac printr-o serie de vie i denot numai r utate i prin farmece a ucis totul în jurul s u - om,
animal, cultur etc, atunci el se va întrupa într-o plant i chiar într-o piatr ".
Drag frate, vi s-a spus întotdeauna c tot ce ve i citi ca venind din lumea noastr s le trece i
cu de-am nuntul prin ciurul judec ii voastre. Admite judecata voastr ca s se piard ceea ce s-a
câ tigat în miliarde de ani prin studiu, munc i suferin ? Admite judecata voastr ca divinul Tat ,
care a stabilit mersul evolutiv din ce în ce mai sus, s condamne pe un copil al S u s fac drumul
invers, în regnul animal, vegetal sau chiar mineral?
Este adev rat c omul e supus gre elii. Se poate ca un duh, cât de superior, îmbr când haina
trupeasc , s gre easc , s se în ele; dar nu e posibil ca duhul uman s revin pe urmele miilor de
secole apuse i s mai anime o buruian sau un animal oarecare. Categoric i-o spun, acest fenomen
nu are loc. Când un duh inferior, întrupat, gre e te - urând, prigonind, sau ucigând - el va fi
pedepsit conform faptei sale i potrivit gradului s u evolutiv. O aceea i gre eal f cut de un duh
superior, întrupat, va cânt ri mai greu în balan a judec ii, în fa a Forului Judec toresc de sus.
în general, o gre eal fizic , cu efect asupra trupului, are o valoare mai mic decât gre eala
spiritual , care afecteaz o mas mare de oameni. Astfel filosoful german Nietzsche, prin r spândirea
ideilor sale contrare legilor divine, a influen at mul i cititori, primind o pedeaps mai grea decât un
criminal, mai ales c era un duh superior în lumea spa iilor.
Dac totu i, dup o serie de vie i gre ite, urmate de condamn rile respective, duhul persist pe
aceea i cale întunecat i nu d semne de revenire, el va fi luat i dus pe o planet inferioar planetei
nostre, i întrupat într-o form uman inferioar . El nu pleac singur - am mai spus-o - ci înso it
de toate duhurile care l-au ajutat în tic lo iile sau înv turile sale false. Acum, fostul Nietzsche îiu
mai poate gre i, c ci se afl pe o alt planet , unde ideile lui sunt conforme mediului de acolo.
Tot ce angajeaz viitorul i influen eaz mul imile spre regres, este socotit drept cea mai mare
gre eal fa de Divinitate. Tat l ceresc vrea* progresul copiilor S i i descoperirea de c tre
ace tia a tainelor Sale, a adev rurilor eterne. A veni tu, om nesocotit, aruncând în lume idei false,
create de mintea ta redus , înseamn s pui o barier mersului progresiv al mentalit ii unei
societ i, înseamn s te opui legilor stabilite.
Prin urmare, duhul nepriceput i întunecat se va întrupa printre oameni semi-animale, pe o
planet inferioar P mântului, dar niciodat într-un animal de pe planeta noastr . Cât prive te
întruparea într-o plant - sau i mai r u, într-o piatr - nici nu poate fi vorb . A adar, afirma iile
unor autori teosofi nu corespund adev rului.
în încheiere, î i mai fac cunoscut c în sistemul nostru solar exist planete mici, în afar de cele
mari i cunoscute, unde via a e un vis, unde trupul are o constitu ie diferit de cea terestr , iar
evolu ia este o pl cere. Nu ne r mâne decât s ne silim s binemerit m, de la St pânul acestui
sistem, un popas pe o astfel de planet , pentru odihna sufletului nostru, f când un ciclu evolutiv pe
aceste mici raiuri ale divinului nostru Tat .
Comunic ri din Cer 155

Trecutul i viitorul

M întrebi, dragul meu frate, dac Charles Richet afirm un adev r, atunci când, în lucrarea
sa „Prezicerea", spune c existen a duhului este trasat de la început, adic trecutul, prezentul de
o clip i viitorul nesfâr it sunt orânduite de mai înainte.
Iat un subiect de o foarte mare importan , care în func ie de locul unde este examinat prime te
dou interpret ri. într-adev r, dac este examinat de un om trupesc, el ia un anumit aspect, dac este
examinat de noi, cei de dincolo i anume de un spirit superior, el se prezint sub un alt aspect.
Fiecare din cei doi examinatori au dreptate, din cauza situa iei în care se afl .
S vedem dac în lumea noastr , a duhurilor, exist timp. în acest scop sunt silit s v spun
c lumea duhurilor acestui glob se împarte în trei categorii: duhurile umanizate, astralizate
i divinizate. Ele se deosebesc prin evolu ia lor, i deci prin felul de a gândi i vedea lucrurile.
Lumea divinizat este posesoarea regulilor de conducere ale P mântului. Lumea astralizat
cuprinde conduc torii de tot felul ai popoarelor de pe suprafa a p mântului, iar sub ei se afl lumea
duhurilor umanizate, tot ce exist ca duh uman pe acest glob, în Cer i pe p mânt.
Lumea umanizat i astralizat - având strânse raporturi i interese cu lumea trupeasc i cu
bunurile materiale ale acestui p mânt - nu poate vedea decât prin prisma acestor interese, a constitu iei
corpurilor sale i a mentalit ii înc în curs de evolu ie. Din aceast cauz , pentru lumea umanizat
i astralizat exist no iunea de timp, exist un trecut - prin care a vie uit, i exist un viitor - pe
care îl a teapt , dar nu-1 cunoa te.
Situa ia se schimb la duhul superior. Pentru un duh divinizat nu mai exist decât un vast
prezent, deoarece de ine puterea analizei i a vederii în trecut i viitor, de parc ar fi de fa .
E greu pentru omul trupesc s admit concep ia noastr . „Cum nu mai exist timp? - va spune
el - tot ce s-a întâmplat ieri, în urm cu zece, o sut , o mie de ani, nu este un trecut? Tot ce va
urma de acum înainte, tot ce nu s-a întâmplat înc , nu este un viitor? Atunci cum nu exist timp?"
Astfel, dreptatea este de partea omului întrupat, pentru c el nu are posibilitatea s judece altfel.
Ins , duhul superior consider toate aceste no iuni ca fiind iluzii, rezultatul ne tiin ei i neputin ei.
Locuind la o mare distan de suprafa a p mântului i având posibilitatea s str bat spa iile pân
la planetele acestui sistem i chiar pân în centrul acestui sistem, no iunea de spa iu a dobândit
pentru el un alt în eles i o alt concep ie, un orizont cu mult mai vast. Aprecierile sale asupra
no iunii spa iului sunt altele decât ale omului trupesc.
Putin a duhului superior de a str bate ca gândul spa iile siderale distruge i no iunea timpului.
Duhul fiind nemuritor, are o vechime atât de mare, încât se confund cu eternitatea f r margini.
Atunci, neexistând propriu-zis un trecut apreciabil, nu mai exist trecut.
Omul trupesc, având o existen scurt i o memorie limitat , î i aminte te par ial trecutul,
timpul pe când era tân r sau copil, i dac i se arat o fotografie a fiin ei sale din vremea copil riei,
î i poate face o no iune vag asupra unui trecut m rginit. Dar eu, duh, îmi amintesc tot trecutul meu
ce se pierde în cea a eternit ii. Eu nu mai am no iunea trecutului, pentru mine nu mai exist trecut,
ci un prezent continuu.
A adar exist o mare deosebire între un duh întrupat i unul liber. Primul este orb i olog, al
doilea este v z tor i creator. Dac vreau s -mi amintesc ceva din trecutul meu tr it acum 20.000
de ani prin Persia sau India, în momentul când mi-am propus s -mi amintesc acest trecut — de
necrezut pentru voi, oameni lipi i de p mânt - el îmi apare exterior fiin ei mele, defilând prin fa a
ochilor mei spirituali asemenea imaginii unui film. Aceast imagine a trecutului este atât de bine
conturat , atât de reliefat , încât privind-o, mi se pare c tr iesc acum în acel timp, c ac iunile,
scenele i evenimentele se petrec chiar în prezent.
Vede i de ce nu vorbim lumii terestre despre st rile de la noi? Ele se deosebesc atât de mult
de ale voastre, încât descriindu-le, vi s-ar p rea basme. Când c uta i s r scoli i trecutul, vi se pare
c îl vede i ca fiind în interiorul vostru. Noi, când c ut m s retr im acest trecut, îl vedem la
exteriorul nostru i este atât de real, încât uit m c tr im în alte veacuri, transpunându-ne cu fiin a
noastr chiar în acel trecut devenit prezent. Vede i ce greu ne este s mai concepem trecutul? Tot
acest trecut, devenit prezent, îl pot desf ura ca a a de pe un mosor, pân în veacul veacurilor,
miliarde de ani, pân în copil ria mea de duh. Ve nic retr iesc trecutul ca fiind un prezent.
Dac într-o oarecare m sur m pute i urm ri mental în expunerea despre trecut, apoi nu v mai
pute i face nici o idee despre o alt facultate a noastr , a duhurilor mai evoluate - aceea de a vedea,
în linii mari, generale, tot viitorul nostru, pân în z rile dep rtate ale veacurilor ce vor veni.
Dup cum prin voin pot s -mi regresez memoria i s v d în trecut, tot astfel pot s -mi îndrept
voin a, asupra memoriei mele, ca s -mi arate ce îmi rezerv viitorul. Deja v d n scându-se în
156 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

mintea voastr mirarea i întrebarea: „Trecutul a fost tr it, el s-a imprimat cu toate peripe iile lui
în spirit, dar ce mai po i vedea în viitor, când acest viitor nu s-a desf urat înc ? Ce a putut s se
înscrie în substan a memoriei tale?" Ra ionamentul este corect, dar omul nu cunoa te operele
Creatorului.
Afla i acum înc o tain a lumilor spa iale. Din primul moment, Creatorul a înscris în mine,
apus în mine sub forma unor semne nepieritoare gândirea Lui, asemenea unui proiect ce cuprinde
tot viitorul meu, întreaga mea evolu ie, drumul pe care îl voi parcurge i destina ia unde voi ajunge.
A adar El a scris ceva în mine iar eu scot la iveal acel ceva, depozitat acolo. Astfel, când
doresc, apar vederii mele cli eele Gândirii divine referitoare la viitorul pe care îl mai am de parcurs.
Aceste cli ee m absorb atât de puternic, m identific atât de fidel cu ele, încât m v d actualmente
tr ind în ele, în viitor. Atunci, dragul meu, mai exist realmente, în sensul nostru ceresc, un viitor?
Trecutul îl cunosc, nu exist , prezentul este clipa ce tot fuge spre trecut, iar viitorul îmi apare
înaintea ochilor. Ei, atunci mai am eu un trecut, un prezent i un viitor? Nu, nu-1 mai am, în sensul
concep iilor voastre trupe ti, terestre. Pentru noi, duhurile superioare, exist un vast prezent, iar aria
acestui prezent i intensitatea cu care vie uim acest prezent cre te din rang în rang, astfel c pentru
marile Forte ce conduc universurile nu mai exist decât un permanent prezent.
A adar, suntem crea i cu aceast facultate a reprezent rilor înscrise în fiin a noastr . Când m
gândesc la ce am de f cut în viitor, îmi apar - în linii generale - st rile mele viitoare. încep s v d
viitorul mai apropiat, apoi pe cel mai îndep rtat i tot a a din ce în ce mai îndep rtat. De la o vreme,
simt oboseal dup care se a terne înaintea mea o cea i încetul cu încetul nu mai v d nimic. Din
acest moment, parc m de tept dintr-un vis i m v d iar i în prezent, cu tot mediul ce m
înconjoar . La fel se petrece i cu trecutul. V d veacuri peste veacuri, mii, sute de mii de ani. De
la o vreme, imaginea filmului este din ce în ce mai tears , pân nu se mai vede nimic.
De aici deducerea c prezentul meu - ce îmbr i eaz o durat de timp inimaginabil pentru
voi - în definitiv este m rginit, conform gradului meu de evolu ie. Aceste margini se dep rteaz pe
m sura evolu iei, astfel c pentru gradul meu au o anumit limit , pentru îngerii planetari aceste
margini sunt mai largi, pentru îngerii solari i mai largi, l rgindu-se mereu, din grad în grad, pân
la marii Creatori din Sfera divin . A adar, memoria este limitat la entit ile spirituale mai pu in
evoluate i este din ce în ce mai extins pe m sur ce urc m treptele evolu iei spirituale.
Concluzia este urm toarea: fiind în condi ii diferite de ale noastre, este inevitabil ca omul
trupesc s vad lucrurile altfel i s aib concep ii cu totul deosebite de ale noastre.

Fiecare om are un veghetor

Orice om întrupat are un spirit veghetor lâng el. Rolul s u este de a- i conduce protejatul la
îndeplinirea destinului, dup cum este înscris în haina sa memorial . Divinul Creator a voit ca tu,
pmule, s - i urmezi calea ce i-a înscris-o de la crearea ta, pân te vei întoarce de unde ai plecat,
îns Creatorul a dat copilului S u ceea ce a avut i El - libertatea, facultatea de a voi, de a se
conduce a a cum i se va p rea lui c este mai bine, dar punându-i în fa legile Sale, pe care
c lcându-le, va suferi i î i va da seama c a gre it.
în leg tur cu aceast orânduire, marii ini ia i ai trecutului au creat legenda pomului binelui i
al r ului, de fructele c ruia omul nu trebuie s se ating . Dar în jurul omului este mediul înconjur tor
i îri plus liberul s u arbitru, reprezentate prin arpele îndemn tor la fapte contrare. Tu, omule, e ti
tentat s faci sau nu ceea ce î i sugereaz veghetorul. Lumea ce te înconjoar cu interesele ei te va
împiedica s - i îndepline ti destinul. Iat arpele din rai care te va împinge s faci lucruri contrare
celor stabilite, înscrise în destinul t u.
Cum vei lupta cu aceste for e, care tind s te abat din drum? Tat l a pus în fiin a ta facultatea
numit judecat . De câte ori te vei afla într-o situa ie nou , s o examinezi la lumina judec ii tale,
i mai ascultând i de sugestiile veghetorului t u - d ruit de Creator s te ajute la înl turarea altor
sugestii i for e - vei reu i s - i urmezi calea destinului. Dac totu i nu ascul i de aceast judecat ,
dac nu ascul i de sfatul veghetorului t u i te duci dup am girile de un moment, vei veni în
conflict cu destinul, cu legea divin , iar urmarea va fi nefericirea ta.
Omul este mereu h r uit de for ele l turalnice ale mediului înconjur tor, cu interesele lui multiple.
Pentru a putea lupta cu u urin contra acestor influen e, el a fost determinat s se asocieze cu al ii,
formând o comunitate care s -1 apere în toate împrejur rile i s -1 ajute s - i urmeze calea în veci.
Rolul acestei asocieri este asem n tor cu cel dintre p rintele p mântesc i copilul s u, unire creat
Comunic ri din Cer 157

în vederea ap r rii copilului de pericolele ivite în existen a sa, a îndemnului la fapte bune, spre
binele s u, i pentru a ocoli pe cele rele, spre a nu se nenoroci. In situa ia p rintelui terestru se afl
i veghetorul omului. Orice îndemn gre it sau în afara destinului ocrotitului s u, va fi pl tit de
veghetor cu amarnice suferin e.
Cu aceast ocazie, in s atrag aten ia c omul întrupat î i va pl ti gre eala propor ional cu
gravitatea ei, dar dac duhul liber va gre i, f când acte contra legilor divine, gre eala sa va fi cu
mult mai greu pedepsit , pentru motivul c el are o con tiin mai liber i este mai bun cunosc tor
al regulilor de conducere ale lumilor decât omul trupesc, care nu tie decât ceea ce îl înconjoar .
Iat un exemplu. Legile morale p mânte ti spun c nu- i este permis s iei femeia altuia, pentru
c strici o alc tuire divin . Legile morale cere ti spun: Nici cu gândul s nu râvne ti la femeia
altuia - c ci omul gre e te i cu gândul, dup cum a afirmat Domnul nostru Isus Christos.
Modul cum î i folose ti gândirea, cugetarea, poate s te fericeasc sau s te duc la s vâr irea
unui p cat. Ideea are în sine o for colosal . De felul cum te vei servi de idee în rela ia cu semenul
t u, vei fi un fericit sau aspru pedepsit. Prin cuvântul t u, omule, po i deveni arpele biblic, c ci
prin ideile tale po i s aba i pe un om din calea destinului s u.
Dac un om este responsabil de modul cum sf tuie te pe un altul, aceast responsabilitate este
mai grav când, prin scris sau vorb , el determin mai mul i oameni la fapte contra legilor divine.
A adar, în linii generale, duhul are înscris în el drumul evolu iei sale, de la care se abate de
multe ori, prin voin a sa, prin libertatea de a hot rî. Prin urmare, este nevoie s se fac ceva pentru
ca aceast libertate s -i fie disciplinat i s - i pun voin a în joc numai pentru împlinirea misiunii
sale. în sprijinul urm ririi acestei discipline vine întruparea cu tunica ei de lut, care prin suferin e
aprige, orânduite i inten ionat alese, încovoaie tendin a de abatere i influen ele l turalnice. Din
întrupare în întrupare, fiind c lit mereu la focul suferin elor, voin a omului se disciplineaz i de la
o vreme va în elege c trebuie s - i duc traiul a a cum i-a fost trasat.
Veghetorul are sarcina s observe drumul vie ii terestre a protejatului s u, conform destinului
înscris înainte de întruparea sa. Sa zicem c în destinul unui om este scris ca el s se c lug reasc .
La timpul hot rât - conform destinului - veghetorul îl îndeamn s se c lug reasc . Dar o persoan
oarecare, auzind de hot rârea lui, se amestec i st ruind cu argumente îl determin s nu fac acest
pas, ab tându-1 de la impulsul s u intern de a se c lug ri. în acest caz, cel care intervine î i asum
o mare responsabilitate, deoarece a contribuit la modificarea unui destin. Ideile unui iresponsabil
au întors un om din drumul pe care pornise.
Prin urmare, putem gre i în alegerile noastre, i putem gre i ac ionând prin ideile noastre asupra
semenilor.

Visul

Dup actul mor ii i al reîntrup rii, visul este fenomenul cel mai important din via a omului.
Lumea savant a f cut apel la fel de fel de ipoteze pentru a- i explica acest fenomen, dar nu a putut
s se apropie nici pe departe de adev ratul mecanism al producerii visului, întrucât el, apar inând
lumii fluidice, e imposibil de cunoscut pe cale fizic .
Oricât de fantastice ar fi, visele sunt realit i ale lumilor fluidice. Iluziile exist doar în lumea
fizic , deoarece sim urile ne arat una i adev rul este altul.
înainte de a intra în analiza fenomenului numit vis, trebuie s re inem c omul are o stare a sa
etern - starea de spirit liber, când posed o memorie deplin a trecutului, prezentului i viitorului.
A doua stare a omului este cea vremelnic , starea de duh întrupat - când nu mai tie nimic de patria
de unde a venit i nu cunoa te decât ceea ce apar ine acestei vie i p mânte ti, memoria lui fiind
foarte limitat . între aceste dou st ri se în ir starea somnambulic , transa i visul.
în starea somnambulic omul este în leg tur i cu lumea trupeasc i cu cea spa ial . în starea
de trans duhul omului s-a exteriorizat complet - ceea ce nu are loc în starea somnambulic - fiind
în leg tur numai cu lumea fiuidic . în starea de vis, duhul este exteriorizat, iar corpul vital r mâne
în trup.
Divinitatea a orânduit ca omul i orice animal s doarm , pentru ca spiritul s - i tr iasc pentru
câteva ore via a de spirit, f r de care via a trupeasc ar fi deosebit de chinuitoare. Dup o zi de
munc , omul se culc i adoarme. Ce se petrece cu el? De cum a pus capul pe pern , încetul cu
încetul duhul începe s se retrag din temni a sa, din trupul s u. Iat -1 afar la un metru de trup,
tr gând dup el i o parte din corpul s u vital. O dat ie it complet din trup, duhul începe s ias
158 Din tainele vie ii i ale universului. - A doua carte

i din înveli ul sau corpul s u vital. în acest moment un lucid vede pe pat trupul din care pleac
un fir aflat în leg tur cu corpul vital. Apoi din corpul vital pleac un alt fir, care se leag de duh
- format din scânteia divin înconjurat de toate celelalte înveli uri fluidice. La de teptare, omul
nu va ti nimic, nu- i va aminti nimic din tot ce va gândi i face de acum spiritul înconjurat de
corpul s u perispiritual.
Starea de somn adânc, f r vise, este starea normal a omului în timpul nop ii, sinonim cu
starea de trans . Cineva ar putea s m întrebe: „Dac starea de somn este la fel cu starea de trans ,
de ce omul când doarme nu ne aude deloc i de ce mediumul în stare de trans ne aude i ne
vorbe te?" Pentru c în stare de somn duhul s-a îndep rtat de trupul s u, fiind atent la fenomenele
din spa iu, iar în stare de trans un duh str in a ocupat dublul vital exteriorizat i prin el comunic
trupului, i celor din jur, v zând i auzind asemenea omului în stare de veghe. Dar st pânul trupului,
la rândul s u, vede i aude lumea spiritual , auzul i v zul s u fiind spirituale.
Dublul vital a fost scos din trup, pentru a fi înc rcat cu fluid electric, gra ie c ruia acest corp
eteric va putea conduce ziua urm toare func iile trupului. O dat ce a fost înc rcat, dublul vital este
introdus în trup, iar duhul î i vede de studiile, medita iile i conversa iile sale cu lumea spa ial .
Spre ziu , începe visul. A adar visul are loc dup ce corpul vital a fost reintrodus în trup, iar duhul
singur este în afara corpului vital i al trupului.
Visul poate avea loc i ziua când dormim. Somnul de zi nu este absolut necesar, ci doar pentru
agrement, odihn sau meditare. în acest timp dublul vital r mâne în trup, iar spiritul hoin re te prin
împrejurimi.
Visul poate avea loc i în timpul unei boli trupe ti. în general, durerile trupului nu las dublul
vital s ias afar . Cu toate acestea, între anumite momente de a ipire, spiritul scoate pu in afar
corpul vital, îl încarc repede cu fluid vital i îl reintroduce în trup. Dup pu in timp îl scoate din
nou, îl încarc i iar îl bag la loc. în cazul unor boli grave, duhul iese singur din trup, i din afar ,
prin cordonul fluidic, îl încarc - e drept, greu, foarte greu, dar îl încarc . în acest caz duhul este
ajutat de fra i cere ti,, cu care se consult , vorbe te, i se poate întâmpla ca frânturi din aceast
discu ie s fie exprimate, prin grai, de trupul s u. Cei afla i în jurul bolnavului spun c acesta
aiureaz . El nu aiureaz , ci reproduce fragmentat, incoerent, conversa ia sa cu cei din spa iu i de
aceea nu este în eles de cei de fa . C tre ziu duhul intr în dublul eteric i în trapul s u.
în rezumat, omul trupesc cunoa te trei st ri:
1. Starea de veghe — când duhul i dublul eteric se afl în trup;
2. Starea de somn adânc - când spiritul împreun cu dublul s u eteric sunt în afara trupului;
3. Starea de vis - când dublul eteric se afl în trup, iar spiritul este în afar . Numai în aceast
stare au loc visele.
în mod normal, omul nu vorbe te când doarme. Dac îi vorbe te cineva el nu aude, pentru c
spiritul fiind plecat, trupul s u nu mai este capabil s aud . Trupul nu aude, ci duhul din el în elege
i r spunde. Ins duhul nu va ti ce i se vorbe te, pentru c dublul vital este în interiorul trupului,
fiind o pav z , o piedic între vorbitor i duh, fie c duhul va fi departe, fie c va fi pe lâng trupul
s u. Dac prin pase magnetice - ale unui om spa ial sau trupesc - se scoate i dublul vital din trup,
persoana respectiv cade în starea numit trans . în acest caz, adresându-ne duhului, el ne va
în elege i ne va r spunde, dar dup de teptarea trupului s u nu va ti absolut nimic despre întreb rile
primite i r spunsurile date. Cu alte cuvinte, nu va ti nimic din ce s-a petrecut în jurul s u.
Când omul se de teapt — am mai spus i repet — dublul vital se afl deja în interiorul trupului,
iar duhul vine i se introduce la rândul s u în dublul vital. între adormirea complet i starea de
veghe exist o stare de tranzi ie, numit a ipire.
încetul cu încetul, duhul se retrage din trup, tr gând dup el corpul vital. De acum omul doarme
profund. Dup ce duhul î i va înc rca dublul vital cu fluid, cu for a electric necesar pentru
dou sprezece ore de func ionare, îl va introduce în trup. Din acest moment, omul începe s viseze.
Va vedea peisaje din diferite ri i inuturi, va vorbi cu alte duhuri, despre trecut sau viitor etc,
dar la de teptare le va uita pe toate. Aceasta e regula.
Câteodat , când visul are loc c tre ziu i omul se de teapt mai mult sau mai pu in repede dup
vis, el î i aminte te câte ceva. Pentru a- i aminti pe deplin, condi ia este s se de tepte repede,
imediat dup vis, ceea ce se poate realiza rugând pe un spirit prieten s -i fac acest serviciu. O dat
de teptat, s nu se mi te, s nu deschid pleoapele, pentru c altfel lumina zilei îl trece complet la
via a trupeasc . S stea lini tit i s mediteze asupra visului avut pân mai adineaori. Apucând de
un cap t al visului i tr gând cu mintea mereu de el, visul pare c se desface ca de pe un mosor,
i încetul cu încetul îl reconstituie. în modul acesta, toate ideile i imaginile culese de duh -
neavând timp s se risipeasc în spa iu - sunt transmise dublului eteric. Din corpul vital, imaginile
trec în sistemul cerebral i prin el omul î i con tientizeaz i memoreaz tot visul.
Comunic ri din Cer j g

Fiind o materie vie, dublul vital are capacitatea s înregistreze direct toate impresiile vizuale,
olfactive sau auditive venite din lumea exterioar . A adar, în afar de duh sau fiin a noastr spiritual ,
i dublul vital constituie un suport de înregistrare al fenomenelor din afara trupului omenesc. Acest
coip eteric, sau dublu vital - care ne împiedic ziua s tim ce am f cut noaptea sau ce cunoa tem
din alte vie i - înregistreaz cuno tin e ziua, când spiritul se afl în trup, i înregistreaz cuno tin e
noaptea, când duhul este în afara trupului. Prin urmare, corpul vita! este o arhiv p str toare de
cuno tin e. El reprezint „subcon tientul" tiin ei voastre terestre.
Pe lâng materia memorial a duhului i în dublul vital se imprim , sub form de simboluri,
tot ce a aflat duhul în timpul nop ii despre viitorul s u apropiat, despre evenimentele prin care va
trece, iar la de teptare „subcon tientul" - nefiind prin sine însu i inteligent, cuget tor ca duhul sau
st pânul s u - nu le poate traduce limpede, decât sub form de presentiment, de presim ire c va
fi ceva, c st pânului s u i se va întâmpla ceva, dar ce anume, nu tie. Dublul vital fiind doar un
înregistrator, f r s posede o inteligen , nu poate reproduce decât incon tient i vag, ceea ce a
re inut sau memorat.
Dublul vital are o importan capital în existen a omului trupesc. De vigoarea sau sl biciunea
sa depinde starea de s n tate sau debilitatea trupului. Chimi tii no tri cere ti ac ioneaz asupra
dublului vital, schimbându-i compozi ia originar , cu scopul de a face din om un medium auditiv,
vizual sau telechinetic. Compozi ia dublului vital este conform constitu iei planetei pe care s-a
întrupat duhul. Consisten a trupului va fi în raport cu compozi ia dublului vital. Gra ie acestei
adapt ri, omul poate tr i pe orice planet , oricare ar fi constitu ia sa fizic i chimic .
Datorit dublului vital se construiesc visele. Visul poate s însemne ceva pentru om i poate s
nu-i arate nimic. Dac de exemplu un spirit superior trebuie s joace într-o întrupare a sa rolul unui
biet cioban, potrivit rangului s u, el poate avea noaptea conversa ii cu alte duhuri, poate c l tori sau
vizita diferite regiuni terestre sau spa iale. La de teptare î i va aminti ceva, dar atât de neîn eles
pentru mintea lui simpl din actuala via terestr , încât visul nu-i va spune nimic. A adar, visul
reprezint uneori ceva i alteori nimic - pentru cel care a visat.
De multe ori o persoan incult , pus în stare de trans , ne uime te prin cuno tin ele sale de
chimie, fizic i astronomie. De unde le scoate? Din adâncul arhivei sale spirituale, pentru c este
o entitate superioar în lumea spa iilor.
Visele sunt necesare omului. Uneori duhul are nevoie ca ego-ul - personalitatea prin care s-a
întrupat i constituie con tiin a sa în istarea de veghe - s tie ceva, cât de cât, din cele ce trebuie
s fac în via a terestr actual . în acest scop, duhul provoac un vis, pentru ca tot el — prin
intermediul ego-ului, care îi ofer con tiin a de veghe când va fi în trup - s aib presentimente vagi
despre evenimentele ce vor urma, despre faptele pe care trebuie s le fac i despre cele de care
trebuie s se fereasc . i
Am spus c omul spirit are un; program de urm rit. Ca s se in pe acest drum i s nu
gre easc , el trebuie s aib , cât de cât, indica ia drumului s u. Pentru a avea în vedere calea ce o
are de urmat, duhul face astfel ca îns i vehicolul s u s înregistreze, sub form de vis simbolic,
c rarea pe care îi vor fi a ternute flori sau ghimpi, bucurii sau sup r ri.
Lumea crede c visul este ceva întâmpl tor, o fantezie fie a celulelor cerebrale, fie a retinei, fie
a „psihicului" s u. Nu, nu este a a. Visul este o produc ie voit a duhului, a st pânului trupului,
sau a altor duhuri, care vor s transmit ceva iubitului lor întrupat.
De i via a pare a se scurge f r nici o continuitate între lumea noastr i a voastr , adev rul este
c între via a trupeasc în stare de veghe i via a de spirit liber este o continu curgere, f r cea
mai mic întrerupere, c ci între aceste dou lumi, îmbinate una în alta, exist o leg tur indisolubil ,
a c rei func ionare lumea ne tiutoare de adev ruri cere ti nu o cunoa te.
Rentru omul simplu via a trupeasc e o fericire. Pentru duhul superior, coborât în trup, via a pur
trupeasc este un chin al ne tiin ei i întunericului. Atunci Divinitatea a orânduit via a de duh
exteriorizat din timpul nop ii, al somnului.
Omul simplu e un cvasi-animal. El nu trebuie s fie stingherit din cursul vie ii sale, nu trebuie
s tie c tot ce spune i face este auzit i v zut de cei din lumea spa ial . Ar fi îngrozit tiindu-se
observat, urm rit în toate actele i gândurile sale. Via a nu i s-ar mai desf ura în libertate, dup
deplina sa înclinare. Prin urmare, Divinitatea, în nem rginita Ei în elepciune, a socotit c omenirea,
în general, trebuie l sat în necunoa terea lumii spirituale; cunoa terea Cerului constituind doar
privilegiul celor pu ini.
Noi suntem o piedic pentru animalul din om. însu i duhul inferior declar c el nu vrea - ca
om trupesc - s tie de lumea sa spiritual . Cei mul i nu cred în existen a spiritului, a vie ii
spirituale, i nu le plac cuno tin ele lumii cere ti, duhurile lor fiind înc pe treptele inferioare ale
sc rii evolu iei spirituale.
160 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Cele mai multe vise par a fi irealit i, pentru c duhul nu are permisiunea s construiasc un
vis concret, imaginativ-real. Aceste reprezent ri enigmatice vor dura mii de veacuri, pân când
omenirea va ie i din starea moral i intelectual înapoiat , pân când se va ridica pe treptele
superioare ale în elegerii i con tiin ei, când voin a nu îi va mai permite s se abat din calea
armoniei divine, stabilit din ve nicie în tot universul.

Idei despre crea ie

1 oat materia p mântului pe care-1 locui i - numit de voi fizic - a provenit prin concentrare
din prima materie fluidic , din care a f cut Creatorul toate corpurile cere ti.
Precum norii sunt reprezentan ii sub form de vapori ai lichidului numit ap , tot astfel exist
în univers reprezentantul fluidic al aurului, argintului, platinei etc. Tot ce vede i pe p mânt a
provenit, dintr-un anumit fluid. Prin urmare, în univers exist fluidele corespunz toare a tot ce
exist pe p mânt.
S presupunem c un mare spirit, din categoria celor ce construiesc sori i planete, ar coborî
în atmosfera superioar a P mântului, în zona alb sau divin , unde sunt marile noastre entit i
spirituale, i ar dori s fac o demonstra ie. Prin puterea voin ei sale, el ar putea s fac din fluidul
humifer un bob de hum , exact de aceea i compozi ie cu huma terestr . De asemenea, ar putea s
fabrice orice metal sau piatr pre ioas ar dori, din fluidul lor corespunz tor.
Dac acest mare spirit ar coborî mai jos, în zona a treia, ro ie — cea de la suprafa a p mântului
- va g si fluide vegetale, animale i umane, putând face din ele o portocal , o pas re i chiar un
trup de om ca al celorlal i oameni.
Misterul crea iei a constat, const i va consta în transformarea fluidelor în materii gazoase,
lichide i solide. In plus fluidele î i urmeaz cursul lor evolutiv, care const în prefacerea fluidelor
de natur mineral în fluide vegetale, a acestora în fluide animale i pe urm în fluide umane.
Din fluidele universice s-a format tot ce exist pe diferite planete. P mântul fiind acum un glob
b trân, nu se mai produc pe el asemenea transform ri. Dar când este vorba s se construiasc o
planet nou , din Sfera divin coboar cete numeroase de Constructori divini, care încep crearea
materiei minerale, materializând fluide minerale. Dup consolidarea mineralului, prin condensarea
i încetinirea vibra iei particulelor fluidului mineral, o alt serie de Constructori prepar din fluidul
mineral aflat în jurul planetei, fluide vegetale, i apoi din ele, prin materializ ri, creeaz primele
plante. Când p mântul a fost îmbr cat cu o hain vegetal - plante aflate pe cea mai de jos treapt
evolutiv - o alt serie de Constructori a transformat fluidul vegetal în fluid animal, din care au
început s fac trupuri de animale - i a a mai departe. A adar, începutul vie ii pe o planet nou
este o continu materializare, s vâr it de anumite mari duhuri.
Duhurile de pe P mânt au auzit de asemenea opera ii de materializare, dar nu au luat parte la
ele. Entit ile spirituale superioare ale P mântului sunt cunosc toare ale acestor crea ii, le pot
realiza, efemer, pe unele din ele, în scop de experiment, dar nu dest inuie nim nui taina lor,
mecanismul opera iei lor. Consider c divulgarea acestor taine este o adev rat crim asupra
crea iei, din cauza pericolelor prin care ar trece omenirea aflat într-o faz evolutiv inferioar .
într-adev r, dac duhurile inferioare ar cunoa te mecanismul materializ rii fluidelor - de exemplu a
unui fruct, animal etc. - ar cunoa te i mecanismul dematerializ rii corpurilor, i atunci v da i
seama ce groz vii ar rezulta! Din ur , sau pentru a se r zbuna pe un semen al s u întrupat, care în
alt via i-a f cut vreun neajuns, duhul incon tient ar putea defluidiza corpul vital al semenului s u
i prin aceasta s provoace moartea trupului acestuia, ba chiar s -i dematerializeze însu i trupul, în
fluidul s u corespunz tor.
Prin urmare, marile duhuri, marii savan i ai P mântului, dup ce au f cut o materializare - a
unei portocale, flori etc. - o dematerializeaz , adic o transform în fluidul din care provine - nu
o las ca atare în atmosfera voastr , pentru c ar da posibilitate duhurilor de aici s se instruiasc
i s poat face i ele asemenea opera ii, interzise nu de vreo opreli te oarecare, ci din cauza
ignoran ei, a inferiorit ii lor, care i-ar determina^ s fac un r u oarecare, prin dematerializarea în
fluid a unei pietre, plante sau a unui animal. în rezumat, dematerializarea este transformarea
materiei fizice, de natur mineral , vegetal ori animal , în fluidele sale corespunz toare, i apoi
transformarea în fluid primitiv, din care î i trag cu toate obâr ia.
Comunic ri din Cer 161

Ce frumoase i interesante sunt aceste teme, referitoare la mânuirea fluidelor i crearea din ele
a diferitelor materii planetare! Asemenea cuno tin e sunt predate de marii no tri îngeri, în zonele
înalte ale P mântului, conferin e la care lu m i noi parte. Din sfere superioare, îngerii primesc pe
cale de comunic ri transmise prin unde-gânduri, cuno tin e i mai înalte, la care noi nu ne putem
ad pa, pentru c în aceste expuneri sunt idei al c ror con inut nu-1 pricepem.
Limba duhurilor este una i aceea i peste tot universul - acelea i semne, culori i sunete
spirituale - dar ea nu este în eleas de oricine, deoarece cuprinde cuno tin e i gânduri ce nu intr
în capitalul s u de memorie i gândire. Un spirit întrupat înva mai u or - sau mai exact, reînva
- limba rii sale, decât înv m noi limba universal . Fiecare idee î i are semnul, sunetul i
culoarea sa, dar când se comunic cuno tin e foarte abstracte, degeaba auzim sunetul i vedem
semnul luminos, c nu pricepem nimic. Atunci ce este de f cut? S întrebi. Dar pe cine? C ci pe
când omul trupesc î i poate pierde vremea lenevind sau hoin rind, în lumea duhurilor to i au de
f cut o activitate, pe care cu ardoare caut s o termine cu bine. în acest caz nu- i r mâne decât s
urmezi carul evolu iei tale, s nu te mai ii dup carul preocup rilor celor superiori ie. S te sile ti,
c ci în fiecare an, prin munc , aten ie i supunere, vei urca un mic pas spre mai bine, un pas prea
mic fa de eternitate. Pân ce duhul analfabet a ajuns în clasa întâia primar a Cerurilor, au trecut
câteva miliarde de ani. Dar câte miliarde vor mai trece pân ajunge în lumea spa iilor la bacalaureat,
licen iat i doctorat? Te însp imân i gândindu-te numai.
O greutate în plus este faptul c nu se permite înv area mai rapid , decât este stabilit în
program. De exemplu, subiectul A se pred la o anumit vreme, pe când subiectul B se pred la o
epoc mult mai târzie. Ai dori s înve i mai repede, dar cine s - i spun ? c ci dup ce ai înv at
pe A, cel care trebuie s - i vorbeasc de B î i spune: „A teapt , înc nu a sosit vremea pred rii
cursului meu".
De i P mântul prime te o mul ime de unde-gânduri, cursuri sosite din sori sau planete superioare,
nu putem profita de ele, neîn elegând ideile expuse în acele conferin e cere ti. Din ele trag înv minte
numai îngerii, cu o cultur cereasc superioar culturii noastre.
Ei, dragul meu, dac a i ti ce de reguli i legi ne îngr desc i conduc lumile, v-a i minuna de
în elepciunea Celui ce le-a orânduit!
Eu, entitate spiritual , nu pot s fac ceea ce vreau, ceea ce îmi place, ci numai ceea ce trebuie
s fac conform gradului la care am ajuns. La revedere la noapte, când îmi vei da o not bun pentru
cele comunicate pe ziua de azi.

A! Dar vreau s - i r spund la întrebarea pe care mi-ai pus-o: „E posibil ca un om trupesc s

fie în stare de veghe iar spiritul s -i fie departe de trup?"
Te iubesc i vreau s ai i la aceast întrebare r spunsul meu. De altfel acesta este rolul nostru:
s te l murim, ca om trupesc, cu tot ceea ce ca spirit cuno ti foarte bine.
Da, este posibil ca un spirit uman s plece din trupul s u i totu i omul s nu doarm , adic
s fie în veghe, dar aceast veghe nu e deplin . Ce se întâmpl în acest caz? S iau un exemplu.
In timpul zilei, un spirit uman a ie it din casa lui trupeasc i s-a dus într-o alt localitate unde
se afl întrupat un spirit prieten, cu care vrea s se între in . Trupul p r sit de spirit pare de tept,
dar este într-o stare de prosta ie; tr ie te, dar nu vede i nu aude; se mi c i are aparen a c e
de tept, pentru s spiritul, prin firul de leg tur , ac ioneaz de la distan asupra sa.
în acest timp, poate s treac pe acolo un duh nu prea cumsecade, sau un duh trimis de o
entitate superioar . Acest duh se introduce în trapul subiectului nostru i începe s vorbeasc . Cei
din jur îl ascult i nu-1 în eleg, întreab i primesc r spunsuri aiurea i nu tiu ce s mai cread .
Dar iat c spiritul-st pân vine ca fulgerul i d afar spiritul-musafir. Din acest moment omul
este recunoscut i în eles de fra ii s i, pentru c acum le vorbe te veritabilul st pân al trapului.
Dac fenomenul se repet mai des i mai prelung, cei din apropierea subiectului nostru cred c
fratele lor a înnebunit i îl duc la ospiciu, unde face pe împ ratul Abisiniei.
Când pleac musafirul nepoftit, sau trimisul special, spiritul-st pân revine în trapul s u, i
începe s vorbeasc la fel ca toat lumea, logic i cuminte; îi recunoa te pe ai s i i medicii cred
c alienatul, înstr inatul s-a f cut bine.
S racul! Uneori a fost o neglijen a sa, ori o încercare, la care îl supuneau cei mari, ca s -1
înve e s fie mai atent cu trapul s u. Alteori a fost o pedeaps , pentru ca trecând prin acest fel de
suferin s tie prin ce trece spiritul când nu poate intra în propriul s u trap. Aceast suferin -
considerat demen de medicii p mântului - vine ca o isp ire din trecut, a unei gre eli a duhului
împotriva aproapele s u, ori împotriva legilor orânduite.
162 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Pentru c te-am inut destul, m duc i î i spun: La revedere, când î i voi mai dep na din
cuno tin ele mele, sau vor veni al ii, superiori mie; cu to ii difuzându- i cuno tin ele Cerului, necesare
întemeierii, pe tot întinsul p mântului, a marelui templu viitor, templul tiin ei i artei divine -
Templul marelui Adev r.

Ierarhia cereasc
Din antichitate i pân în zilele noastre omul a afirmat, în mod incon tient, c fiecare popor
are un dumnezeu al s u. Cu ocazia primului r zboi mondial, împ ratul Wilhelm a spus: „Poporul
german are dumnezeul s u i el ne va ajuta s câ tig m r zboiul". F r s tie, el spunea un adev r.
La rândul s u, poporul evreu afirm din vechime c îl are pe Dumnezeul s u.
Noi, cei din spa iu, spunem acela i adev r - dar, în mod con tient - i anume c avem pe
marele nostru Terestrian, pe marele nostru Divin, Guvernatorul P mântului.
Veneratul nostru Terestrian, în toate cuvânt rile Sale, ne spune: „Eu nu fac altceva decât execut
ordinele Tat lui Meu ceresc, ale marelui Dumnezeu, fostul nostru de odinioar Isus".
La rândul S u, marele Isus r spunde celor care îl întreab : „Eu nu fac decât s execut ordinele
Tat lui Meu ceresc, Dumnezeul Dumnezeilor din univers, marele Arhitect Creator".
Iat , frate drag , ierarhia Divinilor no tri iubi i i venera i. Noi cunoa tem toat scara ierarhic
a fiin elor conlocuitoare pe acest glob. Cunoa tem i Tronul argintiu al Divinit ii noastre teriene,
cel mai mare spirit al P mântului, care cu dragoste p store te peste oi ele duhuri ale acestei planete.
Noi îl numim Dumnezeul planetei P mânt.
A adar la noi exist o alt ordine social , alte somit i spirituale, al i sfin i. Aceste somit i
cere ti ne aduc la cuno tin evolu ia viitoare a micului nostru glob plutitor în imensitatea nem surabil
a universului nostru. De la ei spicuim, adun m cuno tin e, ca i puii semin ele, dar ce greu g sim
aceste boabe, c ci de i sunt multe, nu le putem digera pe toate. Lipsa mea de superioritate nu-mi
permite s diger o mare cantitate din aceste boabe, din aceste fructe roditoare de cuno tin e. Lucr rile
intelectuale, cuno tin ele referitoare la univers sunt hrana sufletelor noastre.
Nou , duhurilor de gradul meu, ni se permite s lu m cuno tin de evolu iile planetare.
Copiilor vo tri din coala primar li se spune c p mântul i întregul univers a fost creat de
marele Creator în apte zile. S rmanii copii citesc, înva i datorit fragedei lor inteligen e întunecat
de reîntrupare i datorit neputin ei de a cerceta i verifica, cred în aceast absurditate. Pe m sur
ce cresc, inteligen a li se lumineaz i amintindu- i de gogori ele înv ate în orele de religie, ei se
r zbun pe naivii care i-au înv at asemenea absurdit i, devenind indiferen i fa de fe ele biserice ti.
Copiii observ c teoriile i cuno tin ele oamenilor de tiin se bat cap în cap cu înv tura
c i ilor scrise de preo i. Iat -1 pe bietul preot ne tiutor pus într-o situa ie foarte grea în fa a elevilor
mai mari, din ultimele clase de liceu. Din nefericire, aceast ignoran face s se distrug credin a
i tiin a în existen a marelui i adoratului nostru Tat divin.
Este adev rat c preotul, chiar dac ar cunoa te Adev rul nostru ceresc, nu ar putea înc s -1
dezv luie în întregime, având în vedere mintea necoapt a micului colar.
în înv turile primite, ni s-a vorbit i despre crea ia P mântului, precum i a universului întreg.
Crea ia a necesitat nu apte zile, ci miliarde de miliarde de ani. Marele nostru Terestrian ne-a spus
într-una din prelegerile Sale: „Eu, P storul vostru, iubitorul vostru Tat , supus ordinelor marelui
meu Guvernator solar, nu existam pe când s-au f cut aceste infinite corpuri cere ti. Marele meu
St pân, numit pe P mânt Isus Christos, Guvernatorul acestor de voi locuite planete, mi-a zis:
«Iubitul Meu frate, când Eu am f cut aceste planete, dintre care pe aceasta i-am d ruit-o s o -
conduci, tu nu existai pe aici, ci z ceai în sânul lui Abraham, adic în sânul divinului Meu St pân».
Eu, p storul^ P mântului nu eram aici în momentul cre rii sale?! Atunci mirat, am întrebat:
- Doamne, împ rat al acestei vaste împ r ii solare, eu nu eram de fa la crearea P mântului?
- Fiule, adev r gr iesc, tu nu erai de fa pentru c nu-Mi erai necesar.
- In genunchi stând, eu, neputinciosul T u serv, o, Domnul meu iubit, îndr znesc s Te întreb;
M ria Ta, singur ai f cut aceste planete ale împ r iei Tale?
- Nu, fiule, nu le-am f cut singur, ci împreun cu Lucr torii Tat lui Meu.
- Dar cum erau ace ti Lucr tori, de unde au venit, cine erau i unde sunt Ei acum?
- Fiule, tu e ti acum Guvernatorul planetei P mânt, dar Creator, Ziditor nu e ti. Tu e ti
Conduc torul suprem al acestei planete, care este proprietatea Mea, d ruit de Tat l Meu i Fra ii
Mei mai mari i pe care, la rândul Meu, i-am d ruit-o ie. Fra ii Mei din Sfera-Laborator, Fiii
Comunic ri din Cer 163

Tat lui Meu sunt Creatorii de universuri. Fra ii Mei nu mai conduc, Ei au fost ca tine odinioar ,
dup aceea asemeni Mie veacuri nenum rate au fost, iar azi Ei sunt Ajut torii marelui nostru Tat ,
Constructorii operelor Sale. De pe vremea când am fost i Eu prin lumile fizice au trecut miliarde
de ani divini, unitatea Lor de m sur a timpului, de milioane de ori mai mare decât anul solar, iar
acesta de zeci de mii de ori mai mare decât anul globului t u.
- M rite Doamne, Divinul Cerurilor noastre, Tu, f c torul Soarelui i al acestor dou sprezece
mari planete, de ce acum Tu nu mai creezi? De ce ai r mas aici i nu ai p r sit Soarele i aceste
planete pentru a Te duce cu Fra ii T i în sânul Tat lui ceresc i a ne l sa pe noi, ace tia mai mici,
s conducem fructul muncii Tale divine?
- Frate - mi-a r spuns Domnul, marele fost Isus^- adev r gr iesc vou c Eu sunt mai mic
decât Ziditorii care au lucrat la acest sistem planetar. înainte de a fi fost ceea ce sunt azi, Eu am
fost ceea ce e ti tu azi: un umil conduc tor de planet , într-un alt sistem al acestui nem surat
univers, i am avansat pân la gradul de P stor solar sau de astru. Cum îns toate astrele î i aveau
conduc torii lor, Tat l nostru suprem a creat un alt sistem planetar, pe acesta, în fruntea c ruia M-a
pus pe Mine. Marele Creator trebuie s creeze continuu, c ci o dat cu crearea de duhuri, P rintele
nostru trebuie s creeze i casele lor, unde s tr iasc i s avanseze.
înainte ca Tat l Meu s -Mi d ruiasc acest sistem, a fost necesar ca veacuri de ani divini s stau
pe soarele de care apar inea planeta Mea. Acolo am studiat cele ce trebuie s cunoasc un Guvernator
solar. Când studiile Mele s-au terminat i când Tat l acelui astru, Guvernatorul acelui sistem solar
a judecat c Eu, Fiul S u, sunt demn de a poseda, la rândul Meu, un astru asem n tor cu al Lui,
Mi-a zis: «Fiule, a venit vremea s Te întorci în sânul Lui Adam i Abraham, de unde ai plecat, din
negura îndep rtat a miliardelor de ani. Întoarce-Te acolo i pune-Te la dispozi ia marelui Creator
i El î i va ordona ceea ce trebuie s faci, când vei fi conduc tor de sistem planetar».
- Tat l meu iubit, P storul mult iubit al acestui sistem, nu po i s -mi spui ce are s fac Tat l
suprem cu mine?
- Fiule, Eu tiu ce are s - i spun i fac , marele Creator, dar nu am voie s - i vorbesc despre
acestea. Tu acum e ti egal cu Mine, c ci vei fi i tu un conduc tor de astru. Ce M întrebi nu-Mi
apar ine, ci Tat lui nostru al tuturor. Numai El, marele Arhitect al lumilor, i le poate spune. Tu
acum tii cum se conduce un sistem, cuno ti cum trebuie s evolueze o planet din punct de vedere
moral i fizic i cum s evolueze duhurile de pe ele, dar înc nu cuno ti cum se creeaz un sistem
planetar, cum au fost create puzderie de miliarde de sisteme i miliarde nesfâr ite de planete.
Eu, frate, am asistat la crearea acestui astru i a acestor planete ale Mele. Marele Arhitect
Creator Mi-a comunicat când eram în sânul S u, în Sfera divin , cum se nasc sorii i planetele, cum
tr iesc i cum mor. «Du-Te - Mi-a spus atunci Tat l - cu. Fra ii T i de aici de la Mine, din Sfera-
Laborator, în spa iul unde Eu voi ordona i Ei vor lucra împ r ia Ta. Tu s urm re ti pe Fra ii T i
Ziditori de universuri, cum fac i ceea ce vei vedea ine minte. Când astrul T u i planetele pe care
Ei le vor crea vor muri, Tu vei reveni la Mine i atunci vei fi una cu Fra ii T i de aici, Ziditori de
astre, i vei fi egal cu Ei. Dup aceea nu vei mai avea astru de condus în vecii vecilor i vei
ajunge i Tu Ziditorul Meu, precum Ei sunt egalii Mei în crea ie, i aici cu Ei în sânul Meu vei tr i.
Du-Te, prin urmare, Fiule, i a teapt la crearea lumii Tale i dup ce o vei vedea f cut , condu-o
precum Te-am înv at.»"
Iat , frate p mântean, un mic pasaj din marea noastr Biblie, din marea carte a crea iilor, a
Tat lui nostru ceresc. Domnul s ne binecuvânteze pe to i. Amin.

Totul începe cu num rul unu i se continu spre infinit. Totul începe cu a i urc spre 0), spre
infinit.
Spiritul mineral a evoluat pe toate felurile de planete solide din univers. Când a terminat seria
complet de minerale din lume devine spirit vegetal. Animând un trup de plant , spiritul vegetal
va tr i i evolua prin toate felurile de plante de pe toate gradele de planete din univers, purt toare
de vegeta ie, iar când va termina întreaga serie - de la cele mai solide, pân la cele mai eterice -
va deveni spirit animal. Aceea i filier o va urma i duhul animal din planet în planet i din
sistem în sistem, pân la formele cele mai sublime de animal, când va deveni duh uman. Aceea i
scar de evolu ie o va urma i duhul uman; când scara evolutiv uman va fi urcat complet, duhul
uman va fi ridicat la rangul de înger planetar. La început va fi înger pe o planet inferioar dar va
avansa pe rând ca înger planetar pe toate categoriile de planete din univers, devenind guvernator
planetar. Conduc torul planetar sau terestrian va peregrina prin planete de toate gradele, devenind
înger solar. Cu acest rang va evolua, rând pe rând, pe toate categoriile de sori i dup terminarea
 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

acestei nesfâr ite coli solare, va deveni Guvernator solar, conduc tor de sistem planetar. Treptele
se urc mereu, tot mai sus, pân la Fiin a suprem care a creat totul.

De ce a venit pe P mânt marele Guvernator solar

lntrupându-se sub numele de Isus Christos, marele nostru P stor solar nu a coborât pentru
prima oar pe planeta noastr , care-i apar ine împreun cu multe altele. Evolu ia planetei i evolu ia
Domnului nostru a necesitat întruparea Sa printre oameni. Precum tu, drag frate, ne întrebi dac
Guvernatorul solar s-a întrupat de mai multe ori pe planetele Sale — am pus i noi aceast întrebare
Domnului solar, atunci când a fost în Cerurile noastre. „ Copii! - ne-a r spuns Domnul, în rarele
Sale prelegeri - i Eu am evoluat ca voi. S nu uita i c i Eu am fost odat asemeni vou ."
Atunci sufletele noastre s-au umplut de fericire i de speran a c trecând coala lumilor planetare
vom ajunge i noi în str lucirea preasl vitului nostru P stor solar. De aceea când ne întrup m, toat
speran a noastr este în El, în Tat l nostru ceresc, c ruia ne adres m: Doamne binecuvânteaz -ne
i ajut -ne s îndeplinim misiunea cu care ne-ai învrednicit.
V zându-ne i auzindu-ne, materiali tii no tri râd de noi spunând: „Bigo ilor, nu se ocup
Creatorul de fleacurile voastre. Slujitorii altarelor î i bat joc de voi i v speculeaz credin a." Cu
toate acestea noi i voi am îngenunchiat mereu în fa a altarelor, i nec ji i i am râ i am implorat
ajutorul P rintelui ceresc. Noi, cei de aici, în convorbirile nocturne purtate cu voi, când p r si i
trupurile voastre, v pov uim în ciuda materiali tilor no tri cere ti s cere i cu spunere i umilin
ajutorul Domnului.
în lumea noastr la fel ca în a voastr exist dou tabere: materiali tii i spirituali tii. Materialistul
nostru când se va întrupa, jos pe p mânt, nu va vedea i crede decât în cele ce ofer p mântul; va
mânca, bea i petrece, considerând c via a terestr e dat pentru a fi tr it cât mai intens prin trup.
Spiritualistul, oricât de umilit i am rât va fi, î i va ridica ochii c tre Cer i se va ruga, iar via a
sa terestr va fi în eleapt i plin de mil fa de durerea altora.
Omul ne tiutor spune c unii oameni sunt noroco i, iar al ii ghinioni ti. Cunosc torii tainelor
cere ti tiu c nu exist favoruri i întâmpl ri în lume, ci plat i r splat , evolu ie i grad de
misiune. Omul nu- i datoreaz starea sa nim nui, ci numai lui însu i. A a-numi ii dezmo teni i ai
soartei nu sunt decât întârzia i în mersul evolu iei sau cei care au înc lcat legile cere ti. Ei sunt
victima gre elilor lor.
Exist dou feluri de evolu ii: moral i intelectual , f r de care nici un duh nu poate avansa.
JLJnii indivizi au fost foarte harnici pe scara evolu iei intelectuale, dar au r mas înapoi cu în elegerea
moralit ii, cu evolu ia moral . Când duhul r mâne în urma ritmului general de progres, i se aplic
suferin a, ca s se de tepte din toropeal i s - i gr beasc înaintarea.
Pe planeta noastr se face o anumit evolu ie, care cere suferin i se prezint sub diferite
aspecte i grade. Hai s grad m scara evolu iei morale asemenea unui termometru. La un moment
dat, spiritele de aici devin pe scara evolu iei morale mai înaintate, fenomen petrecut dup coborârea
i întruparea marelui nostru Solar. înv tura Lui a provocat un salt moral de 100°. Dup aceea,
încetul cu încetul, termometrul moralit ii a sc zut, pân ce în zilele noastre a ajuns la 10° i merge
sc zând spre 0°, când via a va deveni o povar i traiul un iad. Atunci va fi nevoie s coboare din
nou marele nostru P stor pentru a lumina lumea cu lumina Iubirii Sale.
Domnul va coborî din nou, pentru c suferin a va deveni atât de mare încât suspinele i
strig tele de durere vor umple spa iile acestui sistem planetar, vor ajunge pân în Soare, cople ind
cu întristare lumea îngerilor solari. în fa a acestei cumplite jelanii, îngerii solari vor spune: „Doamne,
jale mare este pe planeta P mânt. Au plecat de acolo duhurile evoluate i au sosit valuri de duhuri
înapoiate, via a celor r ma i acolo devenind de nesuferit." Atunci marele P stor va zice: „M voi
duce din nou acolo, pentru ca prin sacrificiul Meu trupesc, prin înv tura Mea i prin exemplul
r bd rii Mele fizice i psihice s -i înt resc, s -i ridic din ignoran a în care se zbat".
A adar venirea Guvernatorului nostru suprem a fost i va fi determinat de sc derea moralit ii,
nestânjenit de conduc torii omene ti.
Duhul poate s avanseze pe plan intelectual pân la gradul de duh alb, dar dac nu este moral,
va avea haina fluidic alb plin de pete negre. Evolu ia moral este mai sever , mai grea decât
evolu ia intelectual . Evolu ia intelectual este l sat la liberul arbitru al duhului, pe când cea
moral este absolut obligatorie. Ori de câte ori gre im - fie ca duh întrupat, fie ca duh destrupat
- ni se pune o nou pat pe albul imaculat al gradului nostru.
Comunic ri din Cer 165

Marele P stor - cunoscând mersul vie ii terestre, provocat de emigr ri de duhuri, tiind cu mii
de ani înainte ce are s se petreac printre oamenii trupe ti - anun din vreme, prin profe ii S i,
noua Sa venire. To i din spa iu îl admir , îl ador pentru sacrificiul S u, de a coborî din Gloria
Cerurilor în noroiul vie ii umane, pentru a da o nou direc ie moral , mântuind lumea pentru o bun
perioad de timp de suferin a produs de ignoran .
Când într-o parte a p mântului conducerea ajunge pe mâna duhurilor ro ii - cum a fost Imperiul
Roman, condus de împ ra i, duhuri ro ii care se întreceau prin cruzimi i crime - este necesar s
coboare Guvernatorul solar pentru a fonda o nou religie, trecând puterea duhurilor ro ii în mâna
alba trilor, i chiar a albilor, când s-a însc unat religia cre tin . Când timpul va veni din nou - i
nu e prea departe - Domnul nostru va reveni pe norii S i simbolici i se va întrupa din nou.
Cei mari de la noi, sub prestare de jur mânt, afirm c Guvernatorul solar a mai fost pe p mânt
sub numele de marele Krishna i, mai înainte de acesta Rama. Binecuvântat fie numele infinitului
Tat divin c ne trimite asemenea str luci i Slujitori ca s mântuiasc sufletele noastre. Amin.

Combinarea i asimilarea fluidelor

Seria fluidelor din natur este infinit , fiecare având o anumit calitate. Ele se pot combina
între ele ca i elementele chimice, dând na tere la o infinitate de compu i cu însu iri diferite. A a
de exemplu, se poate combina fluidul mineral cu cel vegetal i fluidul vegetal cu cel animal. Prin
minare, fluidele sunt ori libere, ori combinate în diferite moduri între ele.
Duhul mineral este foarte mic, prin urmare este înso it de cantit i mici de fluid. Duhul vegetal
este înconjurat de un perispirit care poate fi foarte mare, dup m rimea corpului fizic al plantei. în
afar de fluidul propriu vegetal, perispiritul plantei con ine o cantitate bogat de fluide minerale.
In stadiul actual al P mântului un fluid vegetal nu se mai poate transforma în fluid animal.
Mielul m nânc iarb i g ina boabe de porumb, animalele diger corpul material solid al
plantelor, dar nu pot asimila fluidul care le înso e te. Fluidul mineral se combin în diferite moduri
cu fluidul vegetal, ob inându-se variet i de plante, dar fluidul vegetal nu se poate converti în fluid
animal sau uman.
Mineralul este în p mânt. Apa ploilor îl face lichid, îl dizolv , iar planta absoarbe mineralul în
tmpul s u, pentm a se hr ni. Dar, o dat cu mineralul solubil, planta a absorbit în tmpul s u i fluid
mineral, care se al tur fluidului vegetal, luat direct din atmosfer pentm regenerarea corpului vital
al spiritului întrupat în plant . Gra ie procesului de absorbire al fluidului vegetal, desf urat f r
oprire, ziua i noaptea, spiritul i perispiritul vegetal n-au nevoie s ias noaptea din tmpul plantei,
pentru a se hr ni cu fluid din spa iu. Situa ia se schimb la animal i om.
Animalul m nânc plante, adic materie fizic înso it de fluide minerale i vegetale, care
regenereaz coipul vital, dar nu pot regenera complet corpul planetar al spiritului animal. Din
aceast cauz ar urma ca perispiritul spiritului animal s sl beasc , punând în pericol via a corpului
vital i mai apoi a trupului. Pentm a se preveni sl birea i moartea tmpului s u, animalul are nevoie
s doarm , pentm ca în acest timp spiritul, înso it de perispirit, s poat ie i din trup, perispiritul
absorbind, încorporând, din spa iu fluid planetar animal; astfel întremat perispiritul, reintr în trup,
putând de acum anima corpul vital i trapul spiritului animal. La fel se petrece i cu duhul omului.
Se pune întrebarea: Ce s-ar întâmpla dac animalul sau omul nu ar avea posibilitatea s - i
primeneasc materia fluidic a corpului lor vital i planetar? în acest caz, coipul perispiritual animal
sau uman i-ar pierde tot mai mult energia i puterea, pân când corpul vital i trupul s-ar îmboln vi;
iar dac aceast stare se prelunge te mai mult vreme, tmpul moare, adic spiritul este nevoit s
p r seasc acel tmp, în care nu a avut posibilitatea s - i repare zilnic corpul s u vital i planetar.
Hr nirea fluidic are loc în timpul când tmpul doarme. Nu atât tmpul are nevoie de somn, cât
mai ales spiritul, ca s poat ie i i s încarce cu fluid electric corespunz tor perispiritul s u.
Diminea a, când omul sau animalul se treze te din somn perispiritul s u este înc rcat cu energie
electric , asemenea unei baterii electrice. Datorit activit ii fizice, biologice i mentale din timpul
zilei, perispiritul pierde din aceast energie, iar seara, animalul sau omul se simte obosit, fiind
nevoit s se culce, s doarm pentm a se reînc rca. Un somn de o or , dou , dup -mas i chiar
o scurt a ipire permit duhului s se încarce u or cu o doz nou de fluid, sim indu-se astfel bine
dispus pentru orice activitate, pân noaptea târziu.
Doresc s fie bine l murit: perispiritul duhului uman sau animal este format din mai multe
înveli uri. Dintre toate aceste c m i fluidice, numai coipul vital uman i animal trebuie reparat
166 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

zilnic, ziua par ial - prin alimente, i noaptea pe deplin - prin absorbire direct de fluid corespunz tor
din atmosfera înconjur toare.
Ca prob a acestui adev r este faptul urm tor. Omul poate s m nânce oricât, dac nu doarme
cât de pu in nu are nici o dispozi ie, nici o putere de munc . Po i s -i dai oricât s m nânce, dac
nu-1 vei l sa s doarm , se va topi pe picioare i, pân la urm , va adormi atât de adânc, încât po i
s -1 tai în buc i, c ci el tot nu se va de tepta ci va trece în lumea celor drep i.^
Omul poate lucra zi i noapte, cu condi ia s a ipeasc câte o jum tate de or . îi dai de mâncare
diminea a i apoi îl la i pu in s doarm ; îl de tep i i-1 pui la lucru. La prânz m nânc i adoarme
pu in i iar e pus la lucru. Seara m nânc , doarme pu in i iar lucreaz . La miezul nop ii, de
asemenea: mâncare i somn, i acest om ar putea astfel s lucreze zi i noapte, o s pt mân întreag .
O alt experien este i mai concludent . Adormi un om prin pase magnetice, i în aceast stare
de somnambulism îl pui s taie lemne. El va t ia toat ziua i noaptea, de vor curge n du elile de
pe el. Dup ce a muncit 24 de ore, îl iei, îl a ezi pe un scaun i îi faci pase magnetice, înc rcându-1
din nou cu fluid vital, pân la satura ie. Acum îl de tep i i-1 întrebi dac e obosit i el î i va
r spunde c e perfect odihnit. Dac i se va ar ta câte lemne a t iat toat noaptea, nu-i va veni s
cread . De aici concluzia: acest om nu a mâncat nimic i totu i a putut s desf oare o mare
cantitate de energie, pentru c a fost înc rcat cu fluid vital de c tre magnetizator. Magnetizatorul
a dat for corpului s u vital, i prin acesta truplui.
Dar în jurul scânteii divine sau a spiritului mai sunt i alte înveli uri fluidice; acelea nu se
uzeaz ? Acelea nu trebuie reparate? Da, func ionând, se uzeaz i ele, necesitând repara ii, dar
regenerarea lor se face la intervale mari de timp, cu atât mai mari cu cât aceste înveli uri fluidice
sunt mai interne, mai apropiate de spirit.
Cu aceast ocazie mi-a venit în minte un adev r pe care de mult doream s i-1 dezv lui, dar
nu g seam momentul.
Iat , un spirit superior a gre it. Va fi condamnat la întrupare, dar superioritatea sa îi va permite
s treac cu u urin toate piedicile puse în cale de destinul s u. Din acest^motiv el va fi însemnat
i împiedicat oarecum s înl ture suferin a prin care va trebui s treac . însemnarea i reducerea
puterilor sale se vor face prin încorporarea unor pete negre pe albul corpului s u fluidic. Aceast
opera ie o fac anumite mari duhuri, savan ii chimiei i fizicii spa iilor, un fel de c l i cere ti. Toate
duhurile se însp imânt de ace ti aplicatori de semne, indicator c purt torul lor este un gre it, un
condamnat. Aceste pete sunt cu atât mai mari i mai negre, cu cât duhul a p c tuit mai puternic.
Negre it, un duh ro u sau albastru va fi mai p tat i mai întunecat decât un duh alb, care, nu putea
gre i într-o asemenea m sur încât vehicolul s u fluidic s poarte pete mari i întunecate.
S vedem cum se aplic pata pe haina fluidic a unui duh alb, judecat în Cer i condamnat
pentru o gre eal grav . Duhul-c l u extrage mai întâi fluid alb din anumite locuri ale perispiritului
duhului condamnat, înlocuind fluidul extras cu un anumit fluid inferior. Din acest moment, duhul
alb întrupat, str lucitor prin cuno tin ele sale, stimat i apreciat de semeni, cade într-un fel de
sl biciune, de întunecime a judec ii sale. Duhurile care îl v d fug de el, iar oamenii care vin în
contact cu el constat o reducere uimitoare a facult ilor sale. Astfel, el nu- i mai aminte te ceea
ce a tiut sau f cut ieri. O mâhnire i o toropeal îi cuprind toat fiin a. El însu i se mir de starea
sa i constat cu durere c este evitat de toat lumea. De i este un spirit de o înalt evolu ie, nu
mai are pe deplin discern mântul actelor sale. A devenit un neputincios, un nefericit.
De obicei pedeapsa aplic rii acestor pete se execut la întruparea viitoare, pentru duhul alb. Pe
duhul albastru îl a teapt o pedeaps mai grea; cât despre duhul ro u, durerea i suferin a prin care
va trece este i mai grea, avându-se în vedere lipsa lui de evolu ie i deci de în elegere. Duhul
ne tiutor i nesim itor solicit o durere mai violent , o mizerie fiziologic i material mai groaznic ,
pentru a se de tepta din apatia sa sufleteasc .

Evolu ia duhurilor planetare

Orice planet din univers, oric rui sistem ar apar ine, are trei zone fluidice în jurul ei, în care
î i duc traiul duhurile ce fac coala acelei planete. A a fiind, se pune întrebarea: Cum evolueaz
duhurile? Fiecare duh urc prin vrednicie, din sfera cea mai de jos, pe rând, în sferele superioare,
pân ajunge în sfera cea mai înalt a acelea i planete?
R spunsul este urm torul. S lu m ca punct de plecare planeta noastr , i de pe ea s lu m
duhul ro u. El va tr i când în spa iu, când întrupat pe p mânt, pe toat durata evolu iei necesar pe
Comunic ri din Cer 167

acest glob. La finele stagiului, dac a fost într-un continuu progres, duhul ro u va trece pe o alt
planet a sistemului nostru - cea imediat urm toare, ca valoare evolutiv - i va tr i i evolua pe
ea, tot ca duh ro u, atâta timp cât necesit coala acelei planete. La finele acestui stagiu va trece
pe a treia, a patra, pe rând prin toate planetele sistemului nostru, mereu ca duh ro u. Când a terminat
cu bine toat seria de evolu ie pe planetele acestui sistem se reîntoarce la prima planet , cea mai
de jos a sistemului, dar de aceast dat cu rangul de duh uman albastru. La fel va face i duhul
albastru, i când va termina toat seria va deveni duh alb.
Dar, e posibil ca un duh ro u, devenind duh albastru, s plece de pe una din planetele sistemului
nostru pe planeta unui alt sistem solar, cu aceea i valoare evolutiv ca sistemul nostru, unde s - i
fac coala planetar de duh albastru, pe toate planetele acelui sistem solar, pân va deveni duh alb.
De asemenea, duhul alb poate evolua pe toate planetele sistemului s u solar sau pe planetele
altui sistem, egal în grad cu sistemul s u solar.
Când duhul alb termin toat gama de coli planetare, va fi ridicat la rangul de duh înger
planetar.
Trebuie s ti i c exist dou sprezece grade de sisteme solare i ca urmare dou sprezece
categorii de planete. Orice duh al P mântului - ro u, albastru sau alb - este chemat s treac prin
coala lor, cu alte haine, de alte culori, pân va ajunge de la rangul de om la rangul de înger, care
în definitiv, este tot om, dar cu un grad mai mare.
Dar s nu uita i c pe lâng universul nostru mai exist înc alte trei universuri, unde planetele
i sorii au constitu ii diferite de ale universului nostru i în care duhul va parcurge, timp de milioane
de ani, coala lor respectiv , pân ce va ajunge i pe ele înger. Treptele ascensiunii spre gradul de
înger sunt nespus de numeroase, coala este grea i durata se num r în milioane de ani.

Din ce este format un fluid

Universul este plin de o materie eteric , în care înoat miliarde de stele i planete, a c ror via
nu ar fi posibil f r aceast materie fluidic , aflat într-o continu ac iune i reac iune cu corpurile
cere ti. Eterul sau fluidul constituie hrana pentru aceste nenum rate sfere cere ti.
Acest eter - numit de voi materie fluidic - îl vedem i sim im prin puterea sim urilor noastre
spirituale cu care ne-a înzestrat Creatorul. Desigur c datorit trupului vostru format din materie
foarte concentrat , voi nu ave i posibilitatea s -1 percepe i.
Prin urmare, toate corpurile cere ti înoat într-un ocean de materie fluidic . în jurul sorilor
aceast materie este mai dens decât în spa iile interstelare, iar în jurai planetelor este i mai dens ,
mai concentrat . Fiecare soare sau planet exercit o atrac ie asupra materiei fiuidice, acumulând
în jurul s u fluid, pe care îl concentreaz i-1 face cu mult mai dens decât în spa iile interstelare.
Aceast atrac ie se datoreaz magnetismului posedat de toate corpurile cere ti, atrac ie c reia voi
i-a i dat în mod gre it numele de gravita ie.
Prezen a fluidului în cantit i mari în jurul sorilor, dar mai ales în jurul planetelor, contribuie
deosebit de mult la via a mineralelor, plantelor, animalelor, oamenilor i a tuturor duhurilor. Fluidul
universic necesar vie ii acestor viet i exist în corpul lor perispiritual, dar uzându-1 prin îns i via a
lor, trebuie s -1 primeneasc , s -1 reîmprosp teze cu fluidul proasp t, ce umple universul respectiv.
Cu alt ocazie, am spus c dublul vital al tuturor viet ilor are nevoie de acest fluid nutritiv,
f r de care corpul fizic nu ar putea exista. Noi, entit ile spirituale, nu mai avem nevoie de
primenirea corpului vital, pentru c nu-1 mai avem, dar totu i celelalte p r i ale corpului nostru
perispiritual se uzeaz i trebuie s le reîmprosp t m.
în acest scop - la intervale mari de timp - ne ridic m în zonele periferice ale atmosferei fiuidice
terestre i acolo ne înc rc m cu un fluid mai diafan i mai fin decât cel aflat la suprafa a globului
p mântesc. Fluidul de la suprafa a p mântului este foarte dens i pe m sur ce ne dep rt m de el,
pe una din razele sale, întâlnim straturi de eter tot mai rare, mai fine - pân d m de fluidul solar
în care înoat toate planetele sistemului nostru.
în mod sumar, am mai amintit c atmosfera fluidic a P mântului este compus din trei p turi
sau zone fluidice, trei sfere concentrice a c ror densitate este mai mare în jurul globului terestru i
scade spre periferie. Prima sfer , cea mai subtil , se afl la periferia atmosferei fluidice a P mântului,
fiind format de o p rur eteric de un alb str lucitor. Urmeaz a doua sfer , o p tur fluidic de
culoare albastr , de asemenea cu toate nuan ele spre alb. în fine, la suprafa a p mântului i de jur
împrejur se afl a treia zon , o p tur fluidic de culoare ro ie, cu toate nuan ele ei pân la ro u-alb.
168 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Acum s vedem ce este un fluid. Fluidul universic este o mas de mici corpuri vii, viet i
ultramicroscopice, a c ror m rime - raportat la lumea voastr fizic - ai" corespunde cu cea a
microbilor. Cât de mici sunt microbii vo tri! Dar cât de mici sunt aceste viet i, c ci într-un microb
de-al vostru sunt mii, sute de mii de astfel de particule vii. Ele sunt într-o continu mi care i prin
natura lor - fiind electrice - produc energie electric . Din aceast cauz le putem numi particule
electrogene.
Marii savan i ai spa iilor, îngerii solari, afirm c eterul universic este format din particule
libere i c , pe m sur ce te apropii de sori, aceste particule se asociaz , formând sferule din ce în
ce mai mari, care plutesc sau constituie eterul din jurul sorilor i mai apoi al planetelor. în îns i
acest eter liber sau universic se pot distinge trei feluri de particule vii. Unele au calitatea de a fi
inteligente, altele — pe lâng o mic inteligen — au o mare memorie, i în fine, o a treia categorie,
au însu irea unei puternice voin e. Repartizarea acestor trei categorii de fiin e vii, de particule
eterice este inegal . Cele mai numeroase sunt cele cu voin , urmeaz cele cu puterea de înregistrare,
de memorare, i în fine, cele mai pu ine sunt cele cu însu irea capital de a fi inteligente. Ca s
prezint oarecum acest raport, a spune c din o sut de particule, nou zeci sunt cele cu particularitatea
unei voin e puternice, nou cu însu irea de memorare i una singur este inteligent .
Ne-am întrebat adesea de ce Divinitatea a stabilit astfel acest raport: „O, Doamne, de ce ai f cut
Tu capul mai mic decât mâinile i picioarele?" Dar ce tim noi? în elepciunea Creatorului e nesfâr it
i noi nu o în elegem. B nuim c prin puterea voin ei, Divinitatea creeaz i conduce lumile. Prin
puterea memoriei, adic prin cunoa terea trecutului împiedic preschimbarea cu u urin a formelor.
In fine, prin puterea inteligen ei, transform în veci operele Sale, prin slujitorii S i, c tre forme i
st ri superioare.
Pe când în spa iile interstelare aceste particule sunt libere, în jurul sorilor ele sunt aglomerate
i întrunite câte trei la un loc, adic o particul de voin , împreun cu una de memorie i una de
inteligen . Cu alte cuvinte, acest glomerul - corp unitar, sferic, mai mare decât fiecare component
al s u - se afl într-o continu mi care, este plin de via , ca atare este o vietate, înzestrat cu cele
trei calit i ale componentelor sale. El constituie o alt categorie de eter, cu care se hr nesc planetele
i sorii. Din asocierea a dou , trei sau mai multe glomemle s-au format particule i mai mari,
constituind diferitele feluri de eter sau fluid. Aceste particule, simple sau compuse, evolueaz i ele
în decursul veacurilor, dobândind diferite însu iri pe care nu le posedau ini ial.
S revenim la cele trei feluri de particule simple i libere i în special asupra particulelor vii
denumite de noi ale memoriei. Pentru noi, duhurile, aceast materie vie joac rolul unei pl ci
fotografice sau de gramofon. Particula memorie se afl în spa iile uria e dintre stele, dar se afl
într-o oarecare m sur i la periferia atmosferei fluidice a P mântului. Acest eter, aceste particule
cu memorie puternic , viet i re in toare de impresii-gânduri, fiin e p str toare de imagini, constituie
suportul de înregistrare al evenimentelor petrecute pe un glob ceresc, al tuturor ac iunilor, vorbelor
i gândurilor fiec rui vie uitor de pe acel glob ceresc, în tot timpul existen ei sale.
în zona compus din particule memorie, se afl , ca într-o arhiv uria , tot ce s-a petrecut pe
planeta noastr , de la începutul cre rii sale, i se va înscrie tot ce se va petrece pân la finele
existen ei sale. Aici sus, în aceast zon , g sim noi, duhurile, tot ce am f cut prin alte vie i. Aici
afl m tot trecutul globului nostru, crearea m rilor, oceanelor, continentelor; apari ia i dispari ia
plantelor i animalelor. Aici e înscris , de veci, toat istoria omenirii - r zboaie, revolu ii, migr ri
de popoare — totul e notat, imprimat în aceast materie-memorie. Ea este cartea ce poart scris cu
litere nepieritoare tot ce am f cut, fiecare din noi, întrupa i sau destrupa i.
Din cele expuse pân acum, în elegi c noi, duhurile, ne mi c m, tr im într-un ocean de materie
vie, de particule vii - aflate în diferite combina ii i st ri de concentrare - un amestec infinit de
eter, denumit generic fluid. Fluidele sunt trup din trupul Sferei divine.
Am ar tat c la suprafa a p mântului nu se g sesc decât particule fluidice treimice, trei într-una,
fiin e vii cu mi care, voin , gândire i sim ire, fiin e con tiente de propria lor existen . Aceasta
este forma cea mai simpl de corpuri asociate trei în una, ele existând în stare liber sau combinându-se
la rândul lor în diferite conglomerate.
Iat , a adar, fluidul din jurul p mântului - de o parte, i noi, duhurile - de alt parte. in s
atrag aten ia c scânteia mea divin , în esen , a fost format de Creator din aceste particule simple,
aflate în interiorul universurilor. Dar despre aceasta voi vorbi alt dat mai pe larg.
Noi, duhurile, aflându-ne în a treia zon fluidic a p mântului, plutim în acest fluid ro u precum
plute te ghea a pe apa oceanelor polare. Acesta este raportul între mine, duh, i eterul ro u de la
suprafa a p mântului, adic din zona duhurilor ro ii. Dac m ridic în a doua zona fluidic , cea a
duhurilor albastre, J sesc un eter mai rarefiat, mai fin, în care m simt ca ghea a fa de nori, fa
de vaporii de ap . în fine, c tre periferia atmosferei fluidice a p mântului, eterul este atât de diafan,
Comunic ri din Cer jgg

de pu in condensat, încât raportul dintre mine i fluidul alb al acestei sfere este ca ghea a fa de
aer. Dac m-a putea duce în spa iile interstelare sau solare, m-a sim i aproape ca tr ind în vid, atât
de rarefiat i simplificat este eterul din aceste regiuni ale abisurilor siderale.
A adar noi, duhurile, ne mi c m în zonele inferioare ale eterului terestru ca într-o ap eteric .
Se petrece cu noi, acela i fenomen ca i cu ghea a, care de i e ap este mai grea decât apa i totu i
plute te pe suprafa a ei. De i noi, duhurile, suntem mai grei decât eterul, ne mi c m cu u urin în
masa ei. Asemenea ghe ii ce are aceea i compozi ie cu apa, i noi, duhurile, plutim în apa eterului,
de i suntem forma i din acelea i particule vii din care este format i eterul. Deosebirea dintre
na terea noastr i formarea ghe ii este c noi, duhurile, nu ne-am înghe at aici, din apa acestui eter,
ci am fost forma i din el, în Sfera divin , de Tat l ceresc.
Eu sunt alc tuit din aceea i materie în care plutesc, dar foarte concentrat. Numai Creatorul tie
- i poate nimeni altul, în afar de El, în vecii vecilor nu va ti i putea - s fac duhuri ca El.
Din cele trei particule vii de voin , memorie i inteligen , întrunite trei în una, s-au alc tuit
i electronii cunoscu i de tiin a voastr .

Pretutindeni exist via , deoarece pretutindeni exist materie vie

î^tim deja c în tot cosmosul se afl o materie format din particule infinit de mici, fiin e
inteligente i sim itoare. Ca urmare, aceast materie se afl i în Sfera central a cosmosului, în
Sfera divin sau Laboratorul crea iilor. Dar pe când în cele patru universuri particulele vii se g sesc
mai mult asociate, în Sfera divin ele sunt libere, au alte raporturi între ele i se adun în alte
asocieri.
Dac în jurul planetelor raportul dintre cele trei feluri de particule este astfel alc tuit încât
num rul particulelor-voin îl întrece pe cel al particulelor-memorie i inteligen , în Sfera divin ,
raportul este inversat: particulele-inteligen fiind mai numeroase, iar cele de voin - în minoritate.
în elesul acestei st ri se explic prin faptul c Sfera divin este sediul Creatorului, acolo se afl
marii S i Auxiliari, acolo legea domne te cu sfin enie i deci nu exist nici un pericol dac num rul
particulelor-inteligen este mai mare.
Materia sau particulele vii din Sfera divin poart numele de materie divin . Prin întrunirea
acestor trei feluri de particule, s-au format, în Sfera divin , trei categorii de materii eterice sau
fluide:
1. Fluidul psihic - intr în alc tuirea scânteii duhurilor;
2. Fluidul fizic - formeaz corpul astrelor i al planetelor;
3. Fluidul fizico-psihic - rezultat din combinarea primelor dou fluide.
în lumile create, aceste fluide se afl libere, i întrunite, câte trei la un loc, formând o unitate,
un anumit fel de materie. S nu se piard din vedere c , în afara diferitelor posibilit i de combinare
a celor trei feluri de particule vii, care dau o infinitate de fluide, mai exist o gam infinit a
acelora i fluide, aflate în diferite st ri de condensare.
A adar cele trei feluri de particule vii i libere una de alta - particule de inteligen , memorie
i voin — dau na tere la prima categorie de fluide. A doua categorie de fluide se formeaz prin
numeroasele posibilit i de aglomerare, în agregate de câte trei, a particulelor de inteligen , memorie
i voin . Acest agregat treimic poate fi format dintr-o particul de voin i dou de memorie, una
de voin i dou de inteligen , una de memorie i dou de inteligen , una de memorie i dou
de voin , una de inteligen i dou de memorie, una de inteligen i dou de voin etc. Posibilit i
multiple de combinare i tot atâtea feluri de fluide.
Dar diversele particule treimice, agregate treimice - formate prin combinarea particulelor libere
- se pot asocia, la»rândul lor, câte dou , trei, patru etc, formând o particul ceva mai mare, dar de
o natur deosebit i deci cu însu iri proprii.
A adar, cele trei particule vii - de inteligen , memorie i voin - trei feluri de fiin e ce umplu
cosmosul, formeaz , prin multiple asocieri i combin ri, diverse agregate treimice, a c ror asociere
va realiza o diversitate de materii. Toate aceste feluri de fluide din univers nu s-au f cut de la sine,
ci au fost hot râte i f cute de Creator i Ajutoarele Lui, prin puterea voin ei i inteligen ei Lor
uria e.
Ave i în jurul p mântului aerul în stare gazoasc , starea sa natural i de echilibru pentru globul
vostru. Dar prin tiin a la care a i ajuns, supunând aerul în stare gazoas la presiuni înalte i
temperaturi joase, ob ine i aer lichid sau ap de aer. în fine, în ultimul timp pute i realiza i aer
/ 70 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

solid. Prin urmare, aceea i materie, supus la presiuni înalte i temperaturi joase, poate s treac
prin toate st rile de agregare. Astfel, prin sc derea temperaturii apa voastr devine ghea , dar în
Cer se poate produce „frig" prin mijloace spirituale, care determin condensarea i transformarea
unei materii dintr-o stare în alta.
De câte ori am f cut din fluidul cosmic o materializare oarecare, un cap de om, o mân sau un
trap întreg, n-a i sim it voi, un vânt rece, o sc dere de temperatur în camera de experien ? Tot prin
presiune i frig - dar nu de natur terestr - Creatorul produce o categorie infinit de fluide.
Presiunea o mai exercit i for a de atrac ie, magnetic , a fiec rui corp ceresc, iar frigul este
rezultatul reducerii mi c rii acestor particule din univers.
Din cele expuse, reiese c noi, duhurile, tr im în mijlocul unei naturi inteligente. înot m în
sânul unei materii vii, format din viet i inteligente cu sim ire i memorie, tr im în oceanul unor
fiin e din care Creatorul a f cut îns i scânteia mea. Voi, oameni trupe ti, crede i c sunte i singurele
fiin e cuget toare. Ce eroare! Cuget i animalul, nu numai omul; bineîn eles, mai pu in profund
decât omul. Dar în afar de voi i f r tirea voastr , sim im i cuget m i noi, oamenii spa iilor,
nespus de mul i, ca nisipul m rilor i oceanelor, c ci la fiecare om de pe p mânt îi corespund peste
o mie de duhuri; a adar suntem cu miliardele în jurai p mântului.
Noi suntem fiin e cuget toare, ba înc cu mult mai profund analizatoare decât voi. în fine,
al turi de noi, printre noi i umplând universurile exist infinitatea micilor fiin e cuget toare, denumite
particule vii de voin , inteligen i memorie. Din ele a f cut Creatorul aerai, apa, piatra, planta,
animalul i omul. A adar, via exist pretutindeni, în tot universul.
Din via , din particule vii a f cut Creatorul stelele i planetele din univers. Totul este viu, totul
este inteligent; bineîn eles, în grade diferite de evolu ie.
Particulele sunt vii pentru c simt i reac ioneaz la ac iunea undelor noastre. Ele sunt într-o
continu mi care, din care cauz sunt luminoase. Azi, v lumina i casele cu ajutorul electricit ii.
Privi i becul cum proiecteaz raze de lumin , vede i filamentul ro u-aprins, i crede i c el lumineaz .
Gre it concep ie, dictat de ceea ce vede i i mai ales de ceea ce sim i i. Adev rul este c pe
filamentul becului, noi vedem cum curge o ap luminoas , un fluid format dintr-o infinitate de
corpuri, de particule vii i luminoase. Aceast ap c reia voi îi spune i electricitate, iar noi îi spunem
eter sau fluid, este îndesat de dinamurile sau generatoarele voastre prin învârtirea rotorului, care
atr gând particulele vii din spa iu, le-a condensat i trimis pe firele voastre ca s v lumineze.
Aceste particule vii sunt luminoase deoarece sunt libere i se mi c cu o vitez mare. Prin condensare
mi carea lor este redus , iar când s-a ajuns la crearea p mântului, format din fluide extrem de
condensate, mi carea lor a fost mult încetinit , dar lumina lor tot nu este v zut de ochii vo tri
trupe ti. întâlnind în cale o rezisten - un filament de bec - vibra ia particulelor vii devine atât de
redus încât percepe i i voi lumina lor.
Str lucirea soarelui este produs de continua ciocnire a particulelor ce alc tuiesc fluidele electrice
aflate în mare cantitate în jurul s u. întregul glob solar este înconjurat de un uria furnal electric.
Pe m sur ce fluidele solare se vor condensa din ce în ce mai mult, soarele va pierde tot mai mult
lumina i c ldura sa, se va r ci i întuneca, transformându-se într-o planet . Dar pân atunci vor mai
trece miliarde de ani p mânte ti.
Aceste viet i ultramicroscopice - particule vii de voin , memorie i inteligen - ne sunt nou ,
duhurilor, de mare ajutor, pentru c prin puterea voin ei le folosim asemenea unor instrumente, unor
for e. Marii no tri savan i, prin cuno tin ele lor, tiu cum s le infuen eze, s le comande i s
realizeze diferite lucr ri prin ajutorul lor. Chiar dac sunt mici, fiind numeroase, prin unirea lor pot
emana din ele energii uria e, utilizate în scopurile dictate de necesitatea evolu iei noastre.
Particulele vii servesc în acela i timp drept hran corpului nostru fluidic. în fine, ele sunt
instrumentele Creatorului cu care î i impune voin a în tot cosmosul creat de El. Prin aceste particule
vii, marii no tri conduc tori supun legii i dramului destinului pe fiecare om, lucrând asupra dublului
s u vital. A adar, particulele vii sunt baza existen ei noastre i tot ele sunt for ele prin care Creatorul
conduce lumile. Prin ele, Divinitatea a eaz în fiecare fiin inferioar sim ul instinctului, prin care
vietatea se conduce în via .
Materia lumii create este format din diferite st ri de condensare a fluidelor, alc tuite prin
combinarea i asocierea particulelor vii. în lumile create nu exist nici un alt fel de materie în afar
de fluidele formate din aceste particule vii. Din ele am fost formate noi, duhurile. Din ele este
constituit îns i Fiin a Creatorului.
Noi, duhurile, am fost formate, odat , în Sfera divin , din trei asemenea bobite de fiin e vii,
alipite una de alta, alc tuind un tot absolut unitar. înjurai nostru au fost puse „p turi" peste „p turi"
- formate din alte bobite - servindu-ne ca instrumente de mi care, ac iune, gândire etc, pentru a
progresa pe toate planurile, din toate punctele de vedere.
Comunic ri din Cer 171

Noi, scântei treimice, vom progresa gra ie surorilor din jurul nostru - particule vii ce alc tuiesc
înveli urile noastre - dar i ele vor progresa, sub c ldura i vibra ia gândirii noastre, pân când
Creatorul va face i din ele duhuri asem n toare cu noi.
Evolu ia noastr const în dezvoltarea capacit ii de în elegere, sim ire i memorare - cre terea
puterii spiritului. Paralel cu aceasta, urmeaz dobândirea unei str luciri cât mai intense a înveli urilor
noastre. Pe m sur ce cresc for ele spirituale ale scânteii divine, dobândim fluide noi i hainele
noastre s-au schimbat, rând pe rând, de la ro u-închis la trandafiriu-deschis, de la albastru-întunecat
la albastrul cel mai deschis i de la albul mat la albul str lucitor ca focul viu al unui furnal electric.
Duhurile ro ii cheam în jurul lor, în corpul lor fluidic, fluidul ro u al voin ei sau instinctului
animalic. Duhurile albastre au în corpul lor mai mult fluid al inteligen ei, iar duhurile albe, pe lâng
o inteligen puternic , au o memorie puternic , un vast capital de cuno tin e.
Prin urmare, evolu ia nu const numai în acumul ri de cuno tin e, ci mai ales în încorporarea
de fluide evoluate în corpul nostru. Prin studiile f cute, încorpor m în perispiritul nostru fluid
albastru, iar prin moralitate sau sfin enie avem posibilitatea de a încorpora mai ales fluid alb.
In rezumat, duhul ro u va avea instinctul animalic, cel albastru - pornirea spre cercetare, iar
duhul alb - p zirea moralit ii, a Ordinii divine.
închei acest subiect, foarte abstract pentru voi, cu o scurt recapitulare. în spa iile intersiderale,
materia prim este format din trei feluri de particule vii i libere - particule de inteligen , memorie
i voin . în jurul i în masa stelelor i a planetelor aceste particule prime s-au asociat în bobite sau
glomerule treimice. Din combinarea lor, în fel i fel de chipuri, s-a format seria infinit a fluidelor
din cosmos.

Evolu ia de la piatr la om
/v
In esen a sa, oricare entitate spiritual se compune din scânteia divin sau spiritul, înconjurat
de înveli urile fluidice sau perispirit. Spiritele evolueaz de la scânteia atomului pân la marile
Divinit i Creatoare din Sfera divin . Perispiritul sau fluidul corpului scânteii, al spiritului, evolueaz
i el mereu, tot mai sus. A adar i scânteia i materia înveli urilor sale se schimb , se perfec ioneaz .
Dar s nu se cread c aici, pe P mânt, scânteia de mineral devine scânteie de plant , scânteia
de plant devine scânteie de animal, c spiritul de animal devine spirit de om. Aceast prefacere
se face numai în Sfera divin . De asemenea, dup o evolu ie de mii i milioane de ani, prefacerea
fluidelor perispiritului se face tot în Sfera-Laborator.
A adar, omul e om i animalul e animal. Aici, pe globul nostru, spiritul de animal nu va anima
niciodat un trup uman. El va trebui întâi pref cut din spirit de animal în spirit de om, pentru ca
apoi - animând un trup uman - s devin cu adev rat om, s fie om i nu „animal".
Numai fluidul care intr în constitu ia dublului vital al vie uitoarelor p mântului se poate
preface aici pe P mânt din dublu vital mineral în dublu vital vegetal, iar acesta în dublu vital
animal i mai apoi uman.
Când Creatorii au pornit la crearea unui nou sistem solar, au plecat cu o infinitate de duhuri
minerale. în jurul acestor scântei minerale, dezvelite, se fac diferite condens ri fluidice, pân se
formeaz un tot numit nebuloas , vizibil i vou pe cer. Pe m sura îndep rt rii de Sfera divin ,
fluidele nebuloasei se îndesesc, pân când aceasta ajunge la punctul din univers unde se fixeaz
pentru a da na tere unui nou sistem planetar.
Aici, scânteia mineral prime te un dublu vital mineral i o mic hain fluidic universic .
Ini ial scânteia mineral a fost descoperit , iar când prin asociere va forma regnul mineral, prime te
o mic învelitoare fluidic , un rudiment de perispirit. La duhul vegetal, înveli ul este mai bogat, iar
la animal i om el a devenit multiplu i complex.
Din aceast motiv, când noi, duhurile umane superioare privim la un duh mineral, vedem scânteia
din interiorul s u. Privind un duh vegetal, abia z rim misteriosul spirit din interiorul s u, ca i cum l-
am vedea printr-un geam înghe at. In fine, privind la un duh de animal sau de om, nu mai vedem
deloc scânteia lor, p rând c înveli urile perispirituale sunt opace.
De i scânteile sunt deosebite între ele, nu se vede nici o deosebire exterioar între ele, aparent
fiind absolut acelea i. Numai lucrând asupra lor, influen ându-le în fel i fel de moduri, constat m
deosebiri intrinseci între o scânteie de mineral i o scânteie de vegetal, sau între o scânteie de
animal i o scânteie de om. Deosebirea în modul lor de a se impresiona i de a reac iona este lesne
de în eles, având în vedere diferen a de constitu ie i evolu ie dintre ele.
172 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

In existen a voastr , ca duhuri întrupate, dublul vital joac un rol deosebit. La drept vorbind,
dublul vital al trupului uman nu e un dublu pur urnan, ci un amalgam de fluide minerale, vegetale,
animale i umane, asociate în vederea unui scop comun: între inerea func iilor trupului. Dublul sau
corpul vital asigur s n tatea, c ldura i puterea de munc a trupului. în decursul vie ii p mânte ti,
dublul sufer diferite modific ri, alter ri sau vindec ri, aducând s n tatea, boala sau moartea trupului,
conform voin ei i ac iunilor medicilor cere ti i a puterilor duhului st pânul corpului vital. Toate
ac iunile duhului, ale medicilor cere ti sau medicilor p mânte ti, fac ca dublul vital s sufere
multiple varia ii în decursul vie ii trupe ti, prin minare, trupul va trece prin diferite dispozi ii.
Dar asupra acestei probleme voi reveni alt dat .

Vreau acum s r spund întreb rii formulate de tine: „Este adev rat afirma ia unor oculti ti -
Papus - c în trupul omului s-ar afla patra feluri de fluide sau suflete: în abdomen - un suflet
vegetal, în torace - un suflet animal, în cap - un suflet de om-animal i deasupra capului - spiritul
uman, care conduce totul?"
Drag frate, r spund scurt i r spicat: Nu este adev rat.
în trapul uman s-a întrupat un spirit uman. El a coborât din spa iu cu un perispirit uman, care
a îmbibat i cotropit întregul trup. în fine, spiritul înconjurat de perispirit este legat de trap, prin
dublul vital. în constitu ia acestui dublu vital - pe lâng fluidul uman - se afl i fluid vital mineral,
vegetal i animal. Aceste fluide vitale provin din alimentele ingerate i asimilate de om, aflate într-o
stare de asociere i nu de combinare profund . O mic întov r ire, dar atâta tot. Restul înveli urilor
fluidice sunt numai umane.
Ce rost ar mai avea alte.fluide i înveli uri în jurai spiritului uman? A adar, afirm înc o dat
c e gre it ideea emis de acel ocultist.
De altminteri, materia fluidic a dublului vital uman a fost ob inut de spirit de Ia p rin i, de
la elementele lor sexuale, spermatozoidul tatei i ovulul mamei. înjurai acestor celule reproduc toare
se afl câte o învelitoare de fluid vital, de natur electromagnetic pozitiv pentru una i negativ
pentru cealalt . Gra ie acestor fluide vitale, de naturi diferite, cele dou elemente sexuale se caut
i se atrag unul c tre altul, pentru a se contopi.
Fluidul magnetic din jurai elementelor sexuale ale animalului este deosebit de fluidul magnetic
din jurai celulelor sexuale umane. Ele au o alt vibra ie, o alt via , un alt rang în lumea fluidelor.
Pentru a se învedera acest lucra, se poate face urm toarea experien .
Pe o plac de sticl se vor pune mai multe ovule de om i câine, iar în vecin tatea lor mai mul i
spermatozoizi de om i câine. în anumite condi ii de lumin , c ldur etc, se va vedea, sub microscop,
cum spermatozoizii umani se vor furi a prin lichidul spermatic i vor merge numai c tre ovulele
umane, iar spermatozoizii canini nu se vor contopi decât cu ovulele de c ea. De ce aceast selec ie?
Pentru c fiecare element sexual masculin - gra ie fluidului s u special - este atras cu putere de
fluidul magnetic contrar din acela i regn, uman sau animal.
S-ar putea face o experien i mai apropiat de natur . Introducând în vaginul c elei
spermatozoizi umani, se va vedea c ei nu vor înainta spre uter, din cauz c nu-i atrage fluidul
celulelor sexuale animale, chiar dac sunt de sens contrar.
Fluidul care atrage cele dou elemente sexuale, l-am numit fluidul iubii'ii i este de natur
magnetic .
Din momentul fuzion rii celor dou celule sexuale s-a n scut o celul nou , numit ou, iar
fluidele lor - pozitive i negative - s-au contopit între ele i au dat na tere unui fluid neutra -
dublul vital al acestui ou. Celula-ou este atras cu o mare putere în cavitatea uterin . Sosit aici,
se alipe te de peretele uterului i din acest moment mama îi trimite prin curentul s u sanguin
cantit i de fluid vital din care se hr ne te i dezvolt dublul vital al oului.
Sub ac iunea acestui dublu vital, celula este silit s se divid în dou , apoi în patra, în opt, i
a a mai departe, în progresie geometric , formând o mas celular prin care se ramific i întinde
dublul fluidic.
Curând, c tre acest glomerul celular vine de la spiritul candidat la întrupare - exterior mamei
- o ramur fluidic prin care acesta se leag de viitorul s u trup. Mama va consuma alimente
vegetale i animale, cu fluidele lor specifice, i intrând în sânge, se vor r spândi în jurul viitorului
fetus. Iat c dublul vital uman va avea, pe lâng fluid uman, i fluide minerale, vegetale i animale.
Dac raportul acestor fluide nu este în cantitatea normal , viitorul copil va ie i cu diferite metehne
de natur trupeasc , dar mai ales intelectual ; dup cum dublul vital va fi normal sau anormal, i
trapul viitorului copil va fi corect sau incorect construit.
Comunic ri din Cer } 73

Dezechilibrul dublului vital este determinat de destinul spiritului candidat la întrupare. Acest
destin este preg tit prin dezarmonia provocat în dublul vital de c tre spiritul mesager întrup tor de
duhuri, care asist la întruparea spiritului.
Fluidele se pot combina între ele, se pot asimila unele cu altele, dar niciodat un dublu vital
animal nu va putea conduce via a unui trup uman, sau un dublu vital vegetal pe al unui trup de
animal. Chiar dac dublul vital este un amalgam de fluide vegetale, animale i umane, fluidul
predominant conduce trupul respectiv. Iat de ce afirma ia c abdomenul omului ar fi animat de un
fluid vegetal, toracele de un fluid animal etc. nu poate fi logic i real . Dublul vital este unul i
acela i, de jos pân sus, de la picioare pân la cre tet. El împresoar trupul, infiltrându-se prin toate
celulele sale i aninându-se de ele prin câte un fir fluidic. Aceast învelire i penetrare constituie
fericirea i nefericirea voastr . Este nefericirea voastr , discipoli la coala vie ii trupe ti, c ci nu mai
ti i de lumile eterice. A a a voit Creatorul ca fiecare s - i desf oare programul vie ii dup cum
se afl înscris în destinul s u, f r s mai tie nimic de patria sa spa ial , de via a spiritual .
Dac duhul înconjurat de înveli urile sale perispirituale ar fi la un metru deasupra capului, deci
separat de dublul s u vital, el ar fi con tient de lumea noastr i ar avea leg turi permanente cu noi,
ne-ar vedea i auzi mereu, ziua i noaptea.
Dublul vital este unul i acela i în tot trupul unde s-au infiltrat i au penetrat adânc i celelalte
fluide ale corpului perispiritual. El este cârmaciul vie ii trupului, tot timpul cât tr ie te. La drept
vorbind, nu trupul moare, ci dublul vital îmb trâne te, se uzeaz i moare. Prin neputin a sa, se
ruineaz i trupul, i astfel unul îl nenoroce te pe cel lalt. Dar, lucru curios, amândou sunt victimele
st pânului lor, ale spiritului, care le-a format i condus.
Noaptea când iese din trup i colind prin lumea spa ial , spiritul afl de la prieteni, de la ghidul
s u, c se apropie eliberarea din temni a trapului. Fiind con tient de planul divin, dore te din
adâncul fiin ei sale s vin o dat aceast sfânt zi. Din acest moment, el singur începe s d râme
pere ii temni ei unde a vie uit ani i ani de zile.
In cazul duhului aflat la un nivel inferior de evolu ie, necunosc tor al tainelor cere ti, intervin
medicii cere ti. Ace tia cunoscând momentul eliber rii definitive a duhului din trup, vin i lucreaz
asupra dublului eteric, modificându-i compozi ia, s r cindu-1 i ruinându-1.
Voi tr i i în trup i nu ti i ce minune e f ptura sa. Privindu-1, noi vedem prin el ca printr-un
geam. îi vedem organele, toate celulele aflate într-o mi carea de dilatare i contractare, vedem cum
alearg globulele sângelui prin vasele lor, curentul electric curgând de-a lungul nervilor, vedem
totul, pân la atomul ce constituie substan a celulelor trupului i r mânem uimi i de minunata sa
alc tuire, de în elepciunea Creatorului, care 1-a organizat i pus la dispozi ia duhului!
Discuta i, v deplasa i sau citi i, dar inima bate, rinichii filtreaz substan ele nocive din sânge
i intestinele absorb din bolul alimentar substan ele nutritive. Tr i i ferici i sau neferici i, dar în
adâncul celulelor se petrec o infinitate de procese i fenomene, f r ca duhul s tie ceva.
Organismul vostru func ioneaz mereu, secund de secund , ca o ma in automat . Dublul vital
- mecanicul - supravegheaz bunul mers al acestei complicate ma ini, iar mica scânteie divin ,
duhul uman profit - vede, aude i simte lumea fizic . Duhul uzeaz , dar de cele mai multe ori
abuzeaz , ruinând mai devreme dublul vital, servitorul s u bun i supus, f r s tie c , prin
repercusiune, î i ruineaz piedestalul terestru, trupul, prin care înva legile materiei fizice i ale
moralei sociale.

Cititorii gândurilor

M întrebi dac exist întradev r persoane cu minunatul har de a citi gândul oamenilor.
Da, exist asemenea oameni, dar ei sunt extrem de rari, mai rari chiar decât mediumii, care aud
vorbirea noastr spiritual .
Cauza acestei rarit i se afl în una din marile legi cere ti, care opre te acest dar spiritual. Darul
de a citi gândurile ar nenoroci un duh întrupat lipsit de un trecut evolutiv de lung durat . Nenorocirea
ar consta în faptul c , de inând acest dar, ar fi ispitit s citeasc gândurile cele mai intime ale
semenilor s i, i apoi s profite de cele aflate, în diferite scopuri i interese personale.
înainte de a dezvolta acest subiect, afirm c , din diferite motive, aceast capacitate apare
câteodat efemer la unele persoane, dar dispare curând. Este atât de trec tor încât ei în i i, dup
trecerea fenomenului, se mir cum de au citit acele gânduri.
Acum s vedem mecanismul citirii sau afl rii gândului unui om.
174 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Mai întâi, trebuie s ti i c atunci când omul are pe suflet o tain , o idee pe care vrea s-o
ascund în adâncul sufletului s u, tocmai acel secret este dat mai repede la iveal ; i iat _cum.
Prin faptul c acord o importan deosebit unei idei, prin silin a depus ca nu cumva s scape
un cuvânt ori s fac vreo aluzie la ea, omul o fixeaz zi de zi tot mai puternic în sufletul s u. La
început imaginea ideii era simpl , dar gândindu-se la ea, silindu-se mereu s o in ascuns , o
reproduce, o multiplic , înzecind-o i însutind-o. Cu cât î i îndreapt mai mult aten ia la ea, cu atât
o fortific i ideea iese mai la suprafa , devine mai u or exteriorizabil .
S lu m un exemplu.
Un om a comis o infrac iune. Frica de a nu fi descoperit îl determin s fac tot posibilul - prin
fapte, vorbe etc. - s nu fie b nuit de fapta sa. Prin urmare, î i îndreapt mereu gândurile asupra
faptei sale, fiind preocupat de ascunderea ei. I se pare ca este b nuit de oricine prive te mai lung
la el. Adic , iar i iar este cu gândul la ceea ce a f cut. Apari ia întâmpl toare a unui poli ist îl face
s tresar i gândul îi fuge iar: „Nu cumva sta m caut pe mine?" Astfel c , vrând-nevrând, acest
nefericit f ptuitor scoate din adâncul memoriei ideile faptei sale i f r s tie, f r s vrea, le
exteriorizeaz .
Treptele citirii gândului sau a faptelor comise se ridic de la simpla presupunere, pân la
vederea sau auzirea gândului - ca în lumea noastr a duhurilor.
Iat -1 pe f pta în fa a comisarului. Prin meseria lor, ace ti oameni au dobândit un fel de a ghici
pe f pta , i iat cum. Comisarul tie c ideile sunt ca verigile unui lan ; apuci de una i tragi apoi
de toate celelalte. Stând în fa a comisarulului, f pta ul tremur la gândul c va fi descoperit. Dar
tocmai gândul acesta scoate la suprafa ideile faptei sale, care pornesc prin spa iu sub forma unor
semne eterice colorate i sonore. Poli istul sau magistratul le prime te, incon tient, în spiritul s u.
Cum nu poate traduce clar aceste idei în mentalul s u, ele se arat numai sub form de b nuieli.
Având aceast b nuial , începutul slab al unei convingeri, pune întreb ri me te ugite, sco ând de
la f pta idei l turalnice, aflate, cât de cât, în rela ie cu fapta ascuns . Perspicacitatea cercet torului
g se te c una din idei are leg tur cu îns i fapta i o dat ce a pus mâna pe aceast prim verig ,
o speculeaz , o întoarce, o suce te, ca s mai scoat înc una i înc una, toate fiind l turalnice,
dar de mare valoare, pentru a ob ine pe baza lor m rturisirea faptei comise.
In acest caz avem de-a face cu un simplu act de psihologie uman , o simpl b nuial n scut
de ideea plecat din spiritul f pta i transmis involuntar i incon tient spiritului instructorului. O
citire de gând, neclar , oarecum presim it , intuitiv .
Doar un puternic medium vizual sau auditiv poate citi sau cunoa te gândurile cu adev rat.
Exist oameni cu darul de a vedea fluidele i duhurile din lumea spa iilor. De i sunt oameni trupe ti,
se comport din punctul de vedere al percep iei asemenea unui spirit liber. Ace ti oameni se opresc
din orice ac iune sau gândire, devin aten i i spiritul lor traduce automat semnele colorate ie ite din
capul semenului lor. Aparen a face s se cread c ei v d cu ochii trupe ti gândirea unui om. în
realitate, spiritul - f r tirea personalit ii, a con tiin ei sale de veghe - vede reprezent rile simbolice
ale gândirii unei persoane i le traduce automat în grai mental. Astfel în mintea omeneasc a
cititorului de gânduri vin cuvinte-gânduri de la o persoan a ezat lâng el.
In fine, o alt categorie de mediumi primesc unde-gânduri - în mod telepatic, de aproape sau
departe - sub forma unor voci. Un asemenea om, posesor al unei capacit i foarte rare, st lini tit
i surâz tor iar în capul s u, r sun o voce ca i cum ar avea un receptor de telefon la ureche, prin
care i-ar vorbi cineva.
Uneori, omul constat c ideile sale sunt rostite de o persoan aflat al turi, mirându-se cum
de un str in a citit ceea ce gândise în forul s u intim. Dac str inul îi mai spune câteva din propriile
sale idei, cade pe gânduri i chiar îl îngroze te faptul c nu- i poate explica cum de acest om tie
ceea ce gânde te el.
Pentru c este întruparea unei entit i spirituale evoluate, cititorul de gânduri aude i vorbirea
duhurilor, a oamenilor spa iali, fiind oprit de ace tia s se dest inuie sau s fac o impruden , care
s -1 dea de gol. Din aceast cauz devine foarte rezervat i cuminte.
Posesorul unei asemenea mediumit i este un fericit, pentru c poate afla gândurile semenilor,
dar în acela i timp este i un nefericit, c ci omul e om i poate c dea în gre eli. Profitând de
capacitatea sa mediumic se va face nespus de vinovat, a teptându-1 consecin e grave. Fiind un duh
superior i un protejat i r sf at al Cerurilor, gre eala sa va cânt ri de zeci i sute de ori mai mult
decât a oric rui altul. A înc lcat o lege moral i î i va pl ti amarnic gre eala.
Fiind con tient c îmbr când haina trupeasc , este supus gre elii, nu orice duh accept s i se
acorde darul minunat de a citi sau auzi gândirea oamenilor. Este greu s - i duc la liman misiunea
destinului pentru care s-a întrupat, darmite s se mai încarce i cu n pasta asta, care prin ispitire
îl poate pr bu i spiritual. Iat de ce sunt rari mediumii cititori i auditori ai gândurilor umane.
Comunic ri din Cer 175

Fotografierea entit ilor spirituale

(jr sind un fotograf profesionist sau amator care ne poate servi ca medium, unii dintre noi d m
buzna în cabinetul s u de lucru pentru a ne fotografia. In acest scop, lu m fluide din dublul vital
al mediumului-fotograf i le îmbib m în perispiritul nostru, f cându-1 mai compact, mai dens; în
acela i timp, ne mic or m, ca prin acest fapt s îndes m mai bine fluidul extras i apoi ne a ez m
la distan a obi nuit în fa a obiectivului. Fotograful f când poza la lumina vie a electricit ii risipe te
fluidele acumulate cu atâta greutate în jurul nostru, i nu ap rem clar pe placa fotografic .
Bietul om a fotografiat un client, dar lâng el s-a al turat un asistent nev zut. In momentul
expunerii fluidele duhului au fost risipite de lumina electric , disociindu-se, dar reu ind totu i s
impresioneze vag placa sensibil . Prin urmare, poza clientului a ie it p tat , incorect ; placa s-a
stricat. Developând placa, fotograful se mir c i s-a stricat poza i b nuie te c a cump rat o plac
alterat . Negustorul de pl ci, primind asemenea reclama ii de la mai mul i clien i, reclam la
produc tor, care i el este mirat, i nici unul, nici altul nu b nuie te c aici e isprava unui om din
spa iu, a unui duh dornic s - i a tearn figura, post-mortem, pe o plac p mânteasc .
Pozele f cute în aer liber i în amurgul serii ne reu esc mai des, mai ales prin cimitire, unde
avem la dispozi ie fluid vital din bel ug. Totu i, tehnica fotografierii noastre trebuie îmbun t it .
Cu aceast ocazie, îmi permit câteva observa ii, a c ror utilizare ar duce la rezultate frumoase.
Iat aceste sugestii ale mele.
Deoarece mediumi-fotografi, consacra i ca atare de Cer, nu prea se g sesc, iar noi nu reu im
s impresion m din prima încercare placa fotografic , avem nevoie pentru fiecare repetare de o
nou cantitate de fluid de la fotograf. Dar nu ne putem permite s dep im o oarecare limit pentru
c îl îmboln vim, f cându-ne responsabili de suferin a sa. Nu ne r mâne decât s ne procur m fluid
din spa iu, i s poz m f r fluidul fotografului. în acest scop ne gândim la chipul i înf i area
avut în via a terestr . Prin concentrarea gândirii, ne cre m un corp fluidic aidoma cu cel din via a
precedent . Acum, strângem, condens m acest corp de m rime natural , pân devine mic de tot, cât
un bob de maz re. Cu aceast dimensiune ne a ez m la distan a convenit pân vom impresiona
placa fotosensibil . Este nevoie de o expunere mai lung , de 2-3 minute, pentru c vehicolul nostru
nu este un corp solid ca al fra ilor p mânteni, ci este un corp fluidic care va impresiona mai greu
placa fotografic .
în ultimul timp a i constatat c anumite substan e pot fi impresionate chiar de lumina slab a
nop ii, de lumina infraro ie a spa iilor'din jurul p mântului. V recomand s face i pl ci fotografice
sensibile la lumina infraro ie, care nu risipe te fluidele noastre. în fine, obiectivul aparatului de
fotografiat s fie o combina ie de lentile, care s fac din el un microscop. Cu acest aparat, ce ar
putea fotografia i microbi, cu pl ci sensibile la lumina infraro ie i prin contractarea noastr de la
m rimea unui om trupesc pân la un corp de câ iva milimetri, vom putea sensibiliza perfect placa
fotografic , chiar i la întuneric, când lumina nu ne va mai risipi fluidele.
Am credin a c - intrând într-un nou ciclu de mare spiritualitate - se vor na te mai mul i
mediumi-fotografi, iar prin realizarea unui aparat cu obiectiv-microscop i producerea pl cilor
impresionabile la lumina infraro ie, vom reu i mai u or i mai bine s ne ar t m lumii întrupate i
s o zguduim din ideile ei false c „mor ii" au murit i s-au pr p dit pe veci.

Omul trupesc este instrumentul entit ilor spirituale

1 u e ti om trupesc. Eu sunt om al spa iilor, sunt un spirit. Exist vreo deosebire între mine i
tine? Da. In afar de faptul c eu nu mai am trup f> corp vital, ca i tine, mai exist o deosebire,
i înc foarte mare: eu posed o memorie deplin , complet , atât din trecutul meu cât i din viitor,
pe când tu nu ai decât memoria vie ii actuale. Memoria mea îmbr i eaz sute de mii de ani trecu i
i viitori, pe când a ta abia re ine pe cea a câtorva zeci de ani din via a actual .
Din fericire pentru tine, reducerea memoriei tale integrale dureaz numai în timpul zilei, în
timpul st rii de veghe. Noaptea, când î i p r se ti trupul dispui ca i noi de memoria divin .
De i, gra ie memoriei mele, posed tot ce am înv at, v zut i auzit mii i sute de mii de ani,
constat c înc nu cunosc pe deplin structura întregului univers. Creatorul parc a voit ca opera Lui
s r mân un mister pentru copiii S i. Dar tot El a pus în fiin a noastr dorin a vie, nes ioas s -L
c ut m, s -I cercet m operele. Gra ie capitalului agonisit de milioane de ani - chiar de miliarde de
176 . Din tainele vie ii i ale universului, - A doua carte

ani, de când am venit întâia oar pe lume ca duh, copil al Tat lui meu ceresc - gra ie dorin ei de
a iscodi i afla, eu cunosc ceea ce tu, ca un pelerin trec tor în aceast via trupeasc , nu po i ti.
A a fiind, sunt dator, în virtutea legii solidarit ii, s te luminez i pe tine, în starea ta de veghe,
asupra multor probleme de care nici nu b nuie ti.
Tu ai sim ul percep iei vizuale i auditive. Noi îl avem pe al nostru, cu totul diferit de al vostru
i, în plus, e unitar. Ochiul vostru nu va vedea ceea ce vede corpul nostru. Urechea voastr nu va
auzi undele sonore de natur fluidic , percepute de corpul nostru. Voi vede i i auzi i în lumea
fizic ; noi vedem i auzim în lumea noastr eteric . Când vederea voastr a sl bit v servi i de
ochelari sau când e neputincioas pentru a vedea lucrurile prea mici v servi i de microscop. Ceea
ce vede omul cu microscopul nu va vedea niciodat cu ochiul liber.
Exist momente când vrem i noi s studiem materia fizic , dar sub unghiul sau aspectul uman
trupesc, iar nu cel spiritual. în acest caz, suger m unui om întrupat s priveasc obiectul dorit.
Undele fizice venite de la acel obiect sub' form de imagine impresioneaz retina omului i sunt
transmise prin intermediul nervului optic'pe cortex; de aici sunt preluate de dublul vital, care
transform undele fizice în unde psihice. Spiritul acelui om prime te atunci undele microscopice
purt toare ale imaginii respective i afl ce este în fa a sa. Eu m al tur acestui om i prin undele
sale psihice v d obiectul respectiv sub aspect fizic, p mântesc, adic îl v d ca i cum a avea i eu
un trup. Dup cum microscopul v serve te s vede i cu ochii vo tri microbii, imposibil s -i vede i
direct, tot astfel i noi ne servim de voi, pentru a lua cuno tin , sub aspect fizic, p mântesc, de
lumea fizic , unde nu de mult aveam i noi un trup.
Dar nu numai voi, oamenii/emite i unde psihice vizuale, ci i animalele emit unde vizibile
pentru noi. Chiar cele mai mici insecte emit undele lor, percepute de noi, dac vrem. A adar, noi
vedem ceea ce vede o musculi , vedem microbii, invizibili pentru tine, pe care- ea îi caut i înghite
cu mare pl cere. Prin urmare, noi vedem i omene te, prin intermediul vostru, dar vedem i ceea
ce este invizibil ochilor vo tri, dar este vizibil pentru unele animale.
De pild , musculi a ezat pe o mas de sânge închegat, vede o re ea de fire prin ochiurile
c reia se afl globulele de sânge albe i ro ii, iar uneori i microbii afla i printre ele sau în ele. Ea
emite unde psihice i eu v d prin intermediul lor ceea ce voi vede i numai cu microscopul.
De câte ori nu ne abatem pe la laboratorul unui savant i cercet m, nev zut de el, ceea ce
observ sub microscopul s u. Vedem imaginile i îi citim gândurile, reflec iile sale privind ceea ce
vede sub microscop.
Vezi, drag frate, de câte mijloace dispunem noi? Asemenea taine ale lumii noastre sunt
nenum rate, dar nu le putem m rturisi oricui. Pe de o parte orice comunicare trebuie s aib o
autorizare prealabil a marilor no tri superiori, iar pe de alta, nu vrem s p rem asemenea unor
vis tori, pentru c de cele mai multe ori comunic rile noastre par a fi absurdit i pentru voi.
Revin, spunându-v c avem mijloacele noastre de investigare, datorit constitu iei corpului
nostru. Vederea noastr este dubl : vedem în lumea duhurilor dar vedem i în lumea fizic , trupeasc ,
ceea ce v d oamenii trupe ti.
Aceste facult i le avem i în privin a auzului. Undele voastre sonore, aeriene-fizice, fiind foarte
grosolane, cu vibra ii de und foarte lungi i de intensitate mic , nu le putem auzi. Dac dorim s
auzim fizic, trupe te, ne a ez m în apropierea capului unui frate întrupat. El prime te în urechi
undele sonore fizice. Acestea sunt conduse prin nervul auditiv la sistemul cerebral, al c rui dublu
vital le transform în unde psihice. Numai sub acest aspect de unde psihice spiritul vostru poate
percepe sunetul din lumea voastr fizic . A adar, undele sonore fizice, transformate în unde psihice
de dublul vital al sistemului vostru cerebral, sunt percepute de noi ca i cum am avea urechi, auzim
ca i fratele nostru întrupat.
Din cele expuse se vede - i s nu v fie cu sup rare - c ne servim de voi dup cum voi v
servi i de anumite instrumente sau dispozitive.
Subiectul descris mai sus nu-1 vei g si pomenit în nici o lucrare omeneasc , iar dac mai ai
r bdare î i voi spune înc o tain .
Iat un fenomen ciudat i în acela i timp interesant pentru voi. Din diferite motive, un om are
trupul s u grav r nit sau bolnav. Prin sistemul s u nervos periferic, durerea fizic se transmite
sistemului cerebrospinal. Acolo este transformat de c tre dublul vital în unde psihice de durere, i
în aceast stare este sim it i de duh, care sufer îngrozitor. Dac nervul sensibil prin care se
transport sensibilitatea durerii de la organul bolnav pân la sistemul cerebrospinal este t iat sau
anesteziat, sensibilitatea durerii, nemaiavând pe unde veni la dublul vital al sistemului cerebrospinal
i deci la spirit, nu mai este sim it . Cum nu mai exist durere? Exist , dar ea este resim it doar
de celulele afectate - bolnave sau r nite - care, în virtutea con tiin ei lor, pornesc s repare rana
produs ori s vindece organul bolnav. De aceast repara ie spiritul nu are, în acest caz, nici o
Comunic ri din Cer J77

cuno tin . Men inut astfel sub ac iunea continu a narcoticului, duhul poate s - i piard trupul,
chiar f r s tie de aceast pierdere.
S presupunem c r nirea a fost provocat de un om hain, r zbun tor sau cu instincte animalice
în el. Pentru fapta sa va fi judecat i va suferi în lumea fizic , dar dup moartea trupului s u, venind
la noi, va fi judecat de Forul suprem i condamnat s sufere i el durerea provocat semenului s u,
din r utate sau l comie. Duhurile culpabile sunt condamnate s sufere durerea provocat altora,
pentru a înv a c este r u s faci pe altul s sufere. Asemenea cazuri fiind frecvente, aceste duhuri
sunt adunate la un loc i legate toate printr-o centur fîuidic . Acum, acest m nunchi de fioro i
criminali, lipsi i de no iunea durerii aproapelui lor, este pus în leg tur , printr-un cordon fluidic, cu
un bolnav, cu un om ce sufer cumplit de o ran oarecare. Durerea trupeasc a acestui om va fi
transformat în durere psihic , transmis prin cordonul de leg tur la întregul ciorchine de duhuri
needucate, care pân acum nu tiau ce e durerea i ce r u e s sufere omul trupesc.
Duhul a fost condamnat s treac prin durerea de care s-a f cut culpabil. Urmând a a mereu,
se va s pa adânc în spiritul s u raportul dintre o anumit fapt i durere, ferindu-se în viitor de a
mai face acea fapt , tiind c dup ea va urma durerea. Astfel se face educa ia duhurilor inferioare,
pân ajung s devin mai în elepte.
Tot în leg tur cu durerea, mai afl , frate, c unii oameni, f când fapte reprobabile, care puteau
fi evitate din calea destinului lor, sunt condamna i s sufere. Dac un om are leg turi puternice i
numeroase în lumea duhurilor superioare, duhurile coboar în virtutea iubirii ce le leag de fratele
lor gre it i se leag printr-un fir fluidic de iubitul lor întrupat, suferind i ele, luându-i o parte din
durere i u urându-i astfel chinul.
Iubirea este temelia universului, i ea poate face minuni.

Cauza activit ii

De i este începutul tuturor operelor, num rul unu este neputincios când este singur, chiar dac
acel unu ar fi una din cele mai înalte For e divine. Dac îns trei de unu se asociaz pentru
îndeplinirea unei opere, for a lor este resim it , voin a lor se impune, opera lor va avea succes.
Având în vedere acest principiu, toate operele cere ti^ au la baz num rul trei.
în lumea voastr , unu plus unu plus înc unu fac trei. în lumea cereasc , unu plus unu plus unu
fac tot unu, o unitate sfânt , numit sfânta treime, care se bucur de binecuvântarea For elor
supreme ale universurilor.
Aceast treime este temeiul oric rui succes al operelor cere ti. Dac acest principiu ar fi urm rit
i în via a terestr , i destinul nu se opune, succesul unei ac iuni oarecare ar fi dinainte tiut.
Preotul î i începe cuvântarea rostind mai întâi sacramentala formul : „în numele Tat lui, al
Fiului i al Sfântului Duh". Când termin , spune acela i lucru.
în lumea voastr material , sunte i mâna i la lucru de interese materiale.^ în lumea noastr
spa ial , avem în vedere legea i numai legea, sau, cum zice i voi, moralitatea. între amândou st
unitatea, numit intelect, motorul tuturor operelor.
A adar, o treime domin via a omului: legea, inteligen a i interesul material.
Omul e un mic Dumnezeu, un candidat la dumnezeire; ca atare el este un mic lucr tor, în uria a
i ve nica oper a Divinit ii. Prin inteligen a sa omul preface mereu materia, dar e nevoie s se
in de ordinea stabilit , de moral , de lege. Dup ce î i p r se te trupul, materia fizic r mâne jos,
iar el pleac cu fructele inteligen ei i ale r spunderii sale morale. Stare pasiv sau inactiv nu exist
nic ieri în univers. Totul se mi c ,,totul se-preface, totul este în activitate. Spiritul fiind un factor
determinant în univers, el trebuie s fie în ve nic activitate, pentru ca prin munca lui s împing
totul mai departe. Chiar dac a vrea s stau, s nu mai fac nimic, tot nu pot, c ci Tat l i-a construit
instrumentul care m sile te pe mine i pe toate duhurile s fim mereu active, s lucr m asupra
materiei, de orice grad, pentru a o mâna mai departe pe drumul evolu iei.
Ca spirit, eu ar trebui s fiu mai liber, mai pu in activ decât tine, decât voi to i, p mântenii, care
ave i atâtea nevoi de împlinit pentru satisfacerea vie ii trupe ti. Diferitele voastre nevoi - haine,
hran , ad post - v transform , vrând-nevrând, în fiin e active. A adar, nu te po i sustrage activit ii
dictate de tiranul t u instrument p mântesc, al c nii rob vei fi cât vei tr i pe acest plan fizic.
S-ar crede c , venind la noi, omul a sc pat de aceast robie, de al treilea factor al activit ii -
materia fizic . Ei bine, frate, nu este a a. Dup destrupare, când nu mai ai nici un raport fizic cu
trupul t u, faci cuno tin în lumea spiritual , în locul celui de-al treilea factor - materia - cu un
/ 78 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

alt factor, de o for covâr itoare, care exist invizibil i în lumea voastr , dar nu-1 sim i i, deoarece
îl confunda i cu activitatea trupului vostru. Acest nou st pân nu mai lucreaz cu for a brutal a
trupului uman, ci cu o subtilitate delicat i pl cut , dar cu o for de nerezistat, numit necesitate.
Spiritul trebuie s fie activ, c ci altfel se plictise te i devine nefericit. Examinând cauza acestei
nefericiri, constat m curând c ea are ca izvor inactivitatea. Dar al turi de acest adev r constat m
c unitatea, coeziunea ne d t rie în lucru, reu it în toate, procurându-ne fericire. Atunci ne unim
câte trei pentru a face o anumit lucrare.
Un nepriceput al lumii tale ar putea s spun : „Bine frate, dar de ce la i s se amestece un altul
acolo unde nu-1 prive te? De ce nu lucrezi singur?" De aici decurge nenorocirea omenirii terestre:
din lipsa solidarit ii i a organiz rii acestei solidarit i. Noi am încercat, „am sim it pe pielea
noastr " - cum zice i voi - c lucrul de unul singur, nu are nici un spor, ba chiar uneori, nici un
rezultat. Tebuie s lucr m în roiuri treimice, ca albinele p mântului în stupurile lor.
Un ignorant al lumii voastre ar putea s spun : „Dar bine, spirite, de ce s nu te odihne ti, s
meditezi, sa fii într-o stare contemplativ , ca i pustnicii no tri din m n stiri? Las -i în pace pe
ceilal i, i nu mai lucra nimic". R spund i acestui om ne tiutor: Nu se poate, omule, chiar dac a
vrea, pentru c în univers exist un anumit fluid, care înlocuie te în lumea noastr imboldul sau
necesitatea trupului vostru. Vrând-nevrând el ne scoate din starea de inactivitate i nu ne d pace
pân nu ne punem la lucru. A a c , devenim activi. Lucrând sub imboldul acestui fluid, sim im o
mul umire, o stare mai bun decât cea produs de inactivitate.
Tat l ceresc este într-o perpetu activitate, iar reprezentantul S u în lume este acest fluid, care
ne pune la lucru, s fim activi ca El, Creatorul nostru. Acest fluid de natur electric vine de la
Soarele nostru, scald p mântul i atmosfera sa fluidic , producând - fie în omul întrupat, fie în
cel spa ial - dorin a de a face ceva.
Acest imbold venit de departe nu ne d pace i determin toate fiin ele P mântului s fie active.
Cum activitatea mea sau a altui duh este vizibil tuturor duhurilor i cum aceast activitate trebuie
s fie ordonat , m asociez cu înc dou spirite, pentru a face o lucrare omogen , armonic , spre
folosul nostru i al operei cere ti. Dar activitatea noastr trebuie s aib mereu ca îndreptar sau
busol Legea sau codul moral. A adar, iar i o sfânt treime în ac iunea noastr : inteligen a noastr ,
legea sau codul moral, plus al treilea factor - asocierea puterilor noastre spirituale.
Pentru o mai bun în elegere a ac iunii acestui factor activant solar, am s -1 compar cu fluidul
electric solar, mai grosolan decât cel expus mai sus, i care vine ziua s v lumineze i înc lzeasc ,
în timpul zilei, când acest fluid electric v vine de la soare, voi lucra i. Când p mântul, prin
mi carea sa de rota ie, a întors spatele, cum s-ar zice, soarelui, se face noapte, nu mai primi i acest
fluid i sim i i nevoia încet rii lucrului, pentru a v culca i dormi. A adar, atâta timp cât fluidul
electric solar a lucrat asupra voastr , a i fost treji i activi, dar de îndat ce a încetat s v scalde,
v-a cuprins somnul i orice activitate trupeasc a încetat. C ldura i lumina sosit de la soare
provin de la un fluid lipsit de c ldur , dar care, combinându-se cu efluviile p mântului, d na tere
la lumin i c ldur .
în afara acestui fluid ce produce lumina zilei, fluidul activant - pomenit mai sus - str bate
duhurile i p mântul. El înlocuie te, în lumea noastr , nevoile trupe ti — al treilea factor al activit ii
lumii voastre.
A adar, pentru a ne duce existen a în mod fericit, noi, duhurile, trebuie s ne supunem:
1. Inteligen ei noastre creatoare — prin care ne vom construi destinul sau programul activit ii
noastre viitoare p mânte ti;
2. Codului moral divin — impus de semenii no tri superiori;
3. Fluidului îmbolditor sau activant - factorul solar determinant pentru a fi ve nicele albine
lucr toare în marele stup al sferei Tat lui ceresc.

Copil ria duhului

O mare pl cere ne procur studiul fizicii i chimiei eterurilor din sfera plin de stele i planete.
Ele fiind în jurul nostru, le putem vedea i studia. îns în mod direct nu putem cunoa te nimic
despre natura fluidului ce umple Sfera-Laborator. Pu inele cuno tin e despre materia de acolo, din
carele prepar totul în lumea creat , le posed m de la mai marii no tri, savan ii Cerurilor noastre.
în Sfera divn ne-am n scut i am f cut primii pa i, dar nu am luat cuno tin despre ce era
acolo, pentru c la vremea respectiv , inteligen a noastr era prea pu in dezvoltat i dorin a de a
Comunic ri din Cer
jy
g

afla nu exista înc în fiin a noastr . înainte de a ne fi emis din sânul S u, Tat l a pus în noi
facultatea de a voi i puterea de a în elege, dar, pe când eram în Laborator, ele erau într-un stadiu
embrionar, redus. Pentru ca în condi iile de acolo, lipsite de materiile, foi ele i astrele existente
aici, în sfera creat , s le fi dezvoltat la stadiul actual, erau necesare miliarde de ani i tot nu am
fi reu it pe deplin s le scoatem din starea lor de inertie, pentru a le pune în starea dinamic actual .
Nu tim cum am fost crea i de Tat l ceresc din materia prim . Crearea noastr este un mister
pentru noi i de aceea elabor m presupuneri, ipoteze, ca i voi, duhurile întrupate. Aceast
necunoa tere a ceea ce era în Sfera-Laborator, când eram duhuri-copii, o constat m la noii duhuri-copii,
sosi i acum în sistemul nostru.
Creatorul ne-a expulzat curând din Laboratorul S u - sau cum spunem noi, din sânul S u - în
sfera cu miliarde de stele sclipitoare. Aici am înv at, prin diferitele coli ale Tat lui nostm, chimia
i fizica materiilor eterice. Voin a Creatorului nostm a fost ca în copil ria noastr de duhuri, s fim
ne tiutori, lipsi i de putere i voin . Dac Tat l ne-ar fi f cut egali în inteligen i voin cu El,
nu am fi avut ce studia. Dar El nu a avut nevoie de zei egali, ci de copii inimo i, care s -I studieze
operele, i la lumina g sirii în elepciunii Sale, s -L serveasc cu dragoste, în vecii vecilor.
Sosi i în sfera creat , am fost atra i de unul din miliardele de sori, fiecare soare având puterea
sa atractiv . Orice corp sideral are gradul s u de atrac ie, mai cu seam pentm materia pur , plecat
din Laborator. Când sose te noul duh-copil în Soare, este îmbr cat cu un anumit fluid, gra ie c ruia
poate voi i se poate mi ca. Acest fluid î i are gradul s u de energie, potrivit astrului care-1 emite.
A adar, toate astrele au un fluid al voin ei, diferit de la un astm la altul. Gra ie acestei energii
atractive, sorii se atrag unii pe al ii, propor ional cu puterea fluidului lor atractiv.
Spiritul sau omul fluidic expulzat din Sfera-Laborator nu se mai poate întoarce acolo, dup ce
a fost capturat de un soare, pentru c nu-i mai da voie s ias din captivitatea sa. Dac acest soare
are un satelit, o planet , for a atractiv a planetei sau fluidul s u captivant va avea o putere
secundar fa de soarele s u. In fine, dac acel soare are dou sau mai multe planete, a doua planet
va avea fluidul atractiv de gradul trei, i a a mai departe pân la cea din urm planet .
Fiecare planet î i are voin a sa atractiv . Pe m sur ce planeta este mai dep rtat de soare,
puterea fluidului s u atractiv este mai mare. Cea mai puternic voin atractiv o au planetele
nev zute înc de telescoapele astronomilor vo tri. Odat ele aveau aceea i voin atractiv ca i
soarele din care s-au rupt. In decursul timpului s-a desf cut din soare o cantitate mic de fluid-voin ,
atras de planete. Din acel moment ele s-au îndep rtat pu in de soarele lor, men inându-se totu i pe
drumul lor eliptic, în jurul soarelui, pân la o nou acumulare de fluid, când iar se vor îndep rta.
Prin urmare, în trecutul îndep rtat, la distan e de miliarde de ani, soarele s-a fragmentat în
planete, care de cum se n teau i fluidul lor atractiv se fortifica, se dep rtau de p rintele lor.
Savan ii no tri ne spun c la o vreme, soarele nostru se va transforma într-o planet i dup alte
miliarde de ani va muri i ea, ca orice alt corp ceresc.
Iat , frate, cu ce fel de probleme ne ocup m noi în Cer. Dac divinul nostm Creator nu ne-ar
fi oferit fericirea de a ne preocupa de crea ia Sa, cine s-ar mai ocupa de ea? Omul trupesc, cople it
de preocup rile sale materiale? Nu, ci noi care avem mijloace nenum rate pentm a o studia.
Creatorul dore te ca, în parte, aceste studii subtile i altele de o mare abstrac ie s fie împ rt ite
unora din lumea voastr trupeasc . Cu alte cuvinte, s le umaniz m. Evident, prin for a lucrurilor,
ele nu pot fi date oricui, deoarece premerg cu cel pu in un secol-dou , majorit ii savan ilor de azi
ai p mântului. Ceea ce azi pare fic iune i absurditate, peste dou -trei secole va fi foarte inteligibil,
demonstrat i verificat. Dar noi nu avem în vedere starea actual a tiin ei, ci facem cunoscute
aceste probleme în vederea viitorului. Azi ele vor p rea pur fantezie, pentru cei ce nu le pot
cuprinde profunzimea, deoarece spiritul lor înc nu este preg tit s le asimileze, lipsindu-le al
aselea sim , sim ul spiritual.
Prin comunic rile noastre dorim s dezvolt m sim ul spiritual la cei care îl au în stare embrionar .
Vrând-nevrând, evolu ia va face ca mi carea spiritual s creasc , spre fericirea i norocul nostm,
a celor ce vom veni la întrupare, devenind, la rândul nostm, propov duitori înfoca i ai lumii fluidice.

Opera materializ rilor

V zând marea deosebire de sim ire i cuno tin e dintre voi i noi, m cuprinde o mâhnire, dar
îmi revin, c ci în eleg legea progresului orânduit de Divinitate în lume. Totul începe cu ne tiin
i se termin cu atot tiin .
 180 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Miliarde de ani au trebuit s treac pân ce ochii vo tri s ajung la starea actual i, cu ajutorul
microscopului, s pute i vedea microbii. Existen a acestor microorganisme a fost cunoscut de marii
preo i ini ia i egipteni, asirieni i chinezi, îns era p strat în secret, poporul ne tiind nimic. Ini ia ii
nu au v zut aceste mici organisme - precum nici voi nu ne vede i - dar sub conducerea noastr
secret , au aflat c multe din bolile omului sunt datorate acestor fiin e foarte mici, invizibile omului
trupesc. De asemenea, au aflat c aceste fiin e sunt sub conducerea marilor no tri sfin i savan i, care
la anumite momente le îndreapt spre trupurile unor oameni, pentru a produce anumite efecte.
Bolile sunt cunoscute de noi în îns i cauzele lor. Medicina noastr este cu mult mai vast decât
a voastr .
Noi studiem în. ve nicie, dar anumite cuno tin e se predau la anumite momente, dup gradul
evolutiv al fiec ruia: celor mici - un fel de cuno tin e, celor mai b trâni - alt grad de cuno tin e.
Cuvintele evanghelice sunt aplicate i la noi: „U ile, u ile, s nu intre cei nechema i", adic cei
neajun i ia nivelul cerut pentru aflarea unor cuno tin e.
In lumea noastr ini ierea se face prin comunic ri mentale, prin grai mental. La noi se ini iaz ,
nu se înva , pentru c înv mântul nu este obligatoriu, ci este fericirea dup care alearg însetat
duhul ajuns s simt frumuse ea unui subiect.
Voi considera i ca fiind materie numai ceea ce cade sub percep ia sim urilor voastre. Dar la
aceste materii trebuie ad ugate i materiile percepute de sim urile noastre, ale oamenilor fluidici.
A adar, în afar de materia aflat în stare solid , lichid i gazoas , mai exist i materia eteric
sau fluidic , adic a patra stare a aceleia i materii.
Aceast materie fluidic umple tot interiorul universului. Ea a provenit dintr-o materie i mai
fin , numit materia prim , materia primordial sau materia num rul unu, neîntâlnit în univers,
ci numai în Sfera-Laborator sau Sfera divin . întâi a fost materia prim , din ea s-a f cut materia
fluidic , din aceasta - materia gazoas , din ea a derivat materia lichid , care printr-o condensare
. i mai accentuat a devenit materie solid . Materia prim a trecut din grad în grad, printr-o serie
nesfâr it de st ri intermediare, pân a ajuns materia grosolan a solidului.
Pentru voi, i anume pentru cei cul i, nu exist decât starea solid , lichid i gazoas . Pentru
cei incul i exist doar dou st ri: solid i lichid . De unde s tie omul simplu - s lbaticul din
Africa sau iakutul din Asia - c mai exist înc o a treia stare a materiei, starea gazoas . Chiar voi,
pe când era i copii nu tia i de existen a gazului.
Din cele spuse mai sus, reiese c voi nu ave i cuno tin de starea a patra a materiei, de starea
fluidic , precum noi, cei din spa iile acestui univers, nu cunoa tem starea materiei prime, ea neexistând
decât în Laboratorul divin. Voi, nu vede i fluidul din jurul p mântului i nu ne vede i nici pe noi.
Pentru voi fluidul este inexistent, dar noi îl vedem, îl sim im i constat m c e destul de consistent.
Eu m simt pe mine i constat c sunt mai tare decât fluidul din jurul p mântului; corpul meu este
mai dens decât apa fluidic în care vie uiesc i m mi c asemenea pe tilor din apele voastre.
La noi studiile se fac numai mental, i se repet , de miliarde de ani, celor ce doresc i le merit .
Din aceste cuno tin e culese de mine, î i dau i ie, frate iubit, cuno tin e, ce vor p rea foarte ciudate
fra ilor t i trupe ti. Eu î i dau ceea ce îmi permite gradul meu, destul de înalt în lumea eteric a
P mântului, dar nu afirm c aceste înv turi sunt definitive i reprezint ultimul cuvânt, ci spun:
A a tiu eu, la gradul meu de duh alb.
De altfel, despre existen a materiei eterice î i pot vorbi toate duhurile, oricât de inferioare ar fi,
pentru c toate o simt. A adar, spa iile interplanetare i interstelare nu sunt goale, cum cred unii
dintre savan ii vo tri, ci sunt pline de o materie în stare eteric .
Drag frate, milioane de fra i duhuri mai mici, se afl în sferele inferioare. Doritori de a afla
i ei arhitectura universului, m întreab : „Tat , lumin torul nostru, auzim pe fra ii no tri de jos,
întrupa i pe p mânt, zicând c p mântul st în vid. Noi tim c de jur împrejurul planetei exist un
fluid, dar nu ne este l murit cum de p mântul, un corp mai dens decât eterul, plute te prin spa iu,
în acest ocean de materie fluidic ? S fie atrac ia stelelor, care îl atrag din toate p r ile prin puterea
gravita iei lor, dup cum afirm 'savan ii p mântului?"
Nu, fiii mei, teoria gravita iei universale, emis de fratele nostru Newton, e bun numai pentru
cei întrupa i. Ca terian, ca duh întrupat, Newton a uitat ceea ce cuno tea perfect ca duh spa ial. El
tia c globul p mântesc plute te în mijlocul oceanului fluidic i se mi c în sânul acestui ocean
ca i pe tele prin ap . Fiind format din particule vii, condensate pân la starea solid , acest glob
e viu, are o via a sa, neîn eleas de voi, are un sim i o voin proprie.
O, Doamne, cum s v fac s pute i concepe aceast via ? Pretutindeni e via . Totul e f cut
din via . Totul e sim itor i cu voin supus din grad în grad voin ei superioare. Dac n-ar fi astfel,
p mântul ar naviga la voia întâmpl rii i noi am c l tori cu el de la un cap t la altul al acestui imens
ocean fluidic, în care plutesc sutele de miliarde de corpuri cere ti. Fluidul universic este format din
Comunic ri din Cer jgj

particule de via supuse Voin ei supreme a Creatorului; prin urmare, El î i impune Voin a fluidului
universic. Prin intermediul fluidului universic Tat l creator î i impune Voin a asupra globului terestru,
conducându-1 pe un anumit drum sau traiectorie. Fluidul universic, acest curent de materie eteric
are o mi care, o curgere într-un sens circular.
S lu m ca punct de observa ie sistemul nostru planetar, i anume soarele. Fluidul universic
curge în jurul soarelui.
- Cum, lumin torule, nu se învârte te p mântul în jurul soarelui?
- Nu, copii, p mântul nu se învârte te singur în jurul soarelui, ci fluidul universic care scald
de jur împrejur soarele se învârte te, curge în jurul soarelui i în mi carea sa târ te i globul
terestru. Acest fluid curge continuu, se mi c în jurul soarelui de miliarde de ani, de la crearea lui.
La început era numai soarele i fluidul din jurul s u. Ini ial fluidul solar era mai dens, dar din
cauza mi c rii sale de rota ie, s-a rarefiat din ce în ce mai mult. Când rarefierea a atins un anumit
grad, s-a rupt din soare o bucat , din care s-a format apoi planeta noastr . A a au luat na tere, rând
pe rând, i celelalte planete desprinse din soare, datorit mi c rii sale de rota ie, provocat de
mi carea circular a fluidului universic înconjur tor.
- Pân unde se întinde atmosfera fluidic solar ? ,
- Pân dincolo de ultima sa planet , necunoscut de p mânteni, pentru c n-au v zut-o înc cu
telescoapele lor.
Acum revin i m adresez ie, frate. Dup cum voi pute i trece un anumit coip din starea solid
în stare lichid i apoi gazoas , tot astfel noi, cei tiutori, putem supune voin ei noastre fluidul solar,
trecându-1 din concentrare în concentrare, pân la starea gazoas , lichid sau solid , prin toate
st rile materiei voastre terestre.
Iar i sunt întrerupt: „înv torule, cum de se face ziu i noapte pe p mânt, dac el este târât
de fluidul din jurul sistemului solar?"
Se face ziu i noapte pentru c în mi carea sa de rota ie în jurul soarelui, p mântul mai face
i o a doua mi care, de rota ie în jurul axei sale, provocat de fluidul universic, care prin partea
exterioar a mi c rii circulare trage mai repede, iar prin partea interioar merge mai încet. Din
inegalitatea acestor dou for e tangente - intern i extern - s-a n scut mi carea de rota ie proprie
p mântului, care a determinat ziua i noaptea, succesiv, pe suprafa a lui. La aceast cauz s-a mai
ad ugat înc un factor. La începutul cre rii sale, p mântul c dea mereu spre periferia atmosferei
fluidice solare. Din combinarea mi c rii de îndep rtare a p mântului de soare i a mi c rii circulare
a fluidului solar s-a n scut mi carea de rota ie a globului p mântesc în jurul axei sale.
Fluidul solar a fost i este mai dens în apropierea soarelui, i din ce în ce mai rar c tre periferia
sa; adic particulele componente ale fluidului solar sunt mai apropiate în vecin tatea soarelui, i mai
dep rtate între ele c tre periferia sferei fluidice solare. Aceast atmosfer eteric solar se termin
dincolo de ultima sa planet - cea dintâi rupt din soare - pe o distan de milioane de kilometri.
Azi, puterea de atrac ie a soarelui nu-i permite p mântului s se îndep rteze decât foarte pu in,
cu câ iva centimetri în fiecare an. Cu trecerea tinipului, materiile constitutive ale p mântului s-au
transformat, pân au ajuns la starea actual , atribuit deA voi r cirii. Pe m sura îndep rt rii de soare,
compozi ia i starea materiei terestre se va schimba. în decurs de miliarde de ani, p mântul s-a
îndep rtat de locul s u de origine, intrând într-un fluid solar din ce în ce mai rar, care a determinat
toate prefacerile de pe suprafa a sa.
Omul trupesc a început studiul p mântului de curând, i nu a avut înc timpul s constate c
el se îndep rteaz de soare. Noi, care avem miliarde de ani în urma noastr , având ocazia i putin a
s observ m globul în jurul c ruia ne facem coala, cunoa tem acest fenomen, înc necunoscut
astronomilor vo tri. !
Dup cum în lumea voastr trupeasc un copil din clasele primare pune câte o întrebare de te
miri cum i s-a n scut în minte, tot astfel un duh tân r m-a întrebat: „Domnule, pe când am fost i
eu om trupesc, am înv at c doar un corp u or se înal . Cum se face c p mântul - care e un coip
greu - se înal , se îndep rteaz în atmosfera solar ?"
Suntem obliga i s r spundem duhului în a c rui minte s-a putut na te o asemenea întrebare
tiin ific . Da, fiule, p mântul se îndep rteaz de soare sau se înal în atmosfera lui fluidic ,
deoarece este atras de Sfera divin . Cu vremea, toate astrele au tendin a de a porni sau c dea c tre
Sfera divin , aflat în centrul sferei cosmosului. A adar, cu timpul, i soarele nostru împreun cu
to i puii s i va avea tendin a de a c dea c tre Laboratorul divin. De acolo, din Sfera divin se
exercit atrac ia despre care a vorbit fostul p mântean Newton, mare sfânt la noi în Cer.
Un vapor de zeci de mii de tone plute te pe apa oceanului. De ce? Pentru c - ai s zici - e
construit ca s pluteasc . Ei bine, i p mântul este astfel construit ca el s pluteasc pe linia hot rât
de Cel Atotputernic, deoarece el posed , condensat în interiorul s u, fluid solar.
182 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Dup aceast lung introducere, r spund i la întrebarea ta: „Ce este o materializare?"
Materializarea este un studiu f cut de savan ii Cerurilor noastre, cu fluidul solar, aflat în jurul
nostru, în chiar atmosfera voastr , p trunzând globul p mântesc pân în centrul s u.
Savan ii no tri lucreaz cu acest fluid, c utând s -1 treac prin toate st rile fizice ale p mântului:
gazoas , lichid i solid . Una din numeroasele lor studii i experien e este crea ia. Ei se trudesc
s afle cum a creat Divinitatea, din aceast materie subtil , omul, animalul i planta. Vrând-nevrând,
ei ajung astfel s fac materializ ri. Materializarea este un capitol important din studiile savan ilor
cere ti. Deoarece aceste studii nu se pot finaliza în Cer, savan ii cere ti coboar la suprafa a
p mântului, formeaz un cerc de fra i trupe ti, oameni morali i intelectuali, aduc în mijlocul lor
un medium superior, anume preg tit de la na tere pentru aceast înalt misiune cereasc , i impunând
anumite condi ii, î i încep experien ele care îi vor duce la: tiin a crea iei.
A adar, pentru asemenea opera ii foarte rare se cer trei factori: savan i cere ti, un medium de
materializare i un cerc select format din oameni puri, evolua i i cul i.
Savan ii ^cere ti fac aceste experien e pentru c le sunt necesare, i nu de dragul de-a uimi
p mântenii. în antichitate, experien ele se f ceau numai în sânul cercului marilor ini ia i. Acum
20.000 de ani exista în spa iul din jurul p mântului o pleiad de mari savan i, dintre care s-au
întrupat în Egipt, constituind, rând pe rând casta marilor preo i, ini ia i în tainele cere ti. Unii erau
în spa iu i al ii întrupa i pe p mânt. Cei de sus, împreun cu cei de jos, f ceau experien e privite
din dou puncte de vedere, uman-trupesc i uman-spiritual. Ace ti mari savan i cere ti au experimentat
i f cut studii pe p mânt aproximativ 12.000 de ani. Ei se schimbau cu rândul, când unii erau sus,
ceilal i erau întrupa i jos, i invers. Casta marilor preo i a dobândit un caracter religios pentru a nu
avea acces oricine la ea i apoi au ierarhizat-o. Pentru ca tainele aflate de la cei de sus s nu fie
divulgate, ini iatul depunea un jur mânt, acceptând mai degrab s moar decât s dest inuie cele
comunicate de sus. T inuirea acestor experien e i comunic ri nu era dictat de vreun scop egoist,
ci pentru c tiin a cereasc , împ rt it prin viu grai celor nepreg ti i, s-ar fi deformat. Duhul
inferior - întrupat sau neîntrupat - neputând, datorit nivelului s u de evolu ie, s cuprind adâncul
tuturor lucrurilor, interpreteaz conform limitelor sale ceea ce nu în elege i astfel, transmi ându-se
mai departe, fondul prim al informa iei s-ar fi deformat, pân ce nu ar mai fi corespuns adev rului.
V dau un exemplu simplu i comun. Omul de la ar a auzit de „automobil", dar el necunoscând
la început în elesul acestui cuvânt, 1-a transformat în „motomobil". Tot a a cu orice idee: omul
simplu o schimonose te ori o înlocuie te cu alta. Fiind necesar s se dea omului p mântesc sau
ceresc anumite cuno tin e, evolu ia duhului este reprezentat prin clase sau grade, avându-se ca
punct de plecare moralitatea i intelectualitatea.
Pentru a- i face studiile, marii savan i ai Cerului acestui glob au creat în anumite locuri - India,
Tibet, Egipt - nuclee de ini ia i, pentru ca prin ei i cu ajutorul lor s - i fac experien ele, iar lumea
superioar a P mântului s nu r mân f r aceast tiin cereasc , altfel pierdut .
Dar dup ce i-au terminat studiile, savan ii cere ti au p r sit planeta noastr . De la plecarea
lor, religiile i castele organizate de ei au dec zut, iar ini ieri nu s-au mai f cut, deoarece în locul
celor pleca i, casta preo easc a fost ocupat de duhuri mai pu in tiutoare. De asemenea, num rul
mediumilor s-a redus, pân au disp rut i ei, pentru c , pe de o parte, erau între inu i complet de
casta preo ilor, iar pe de alta, P mântul nu mai avea savan i cere ti care s cunoasc mediumizarea
vehicolelor unui om, pentru a face din el un bun instrument pentru studiile lor. Treptat, omenirea
a dec zut tot mai mult în abisul ne tiin ei i mai ales al imoralit ii.
A a s-au scurs veacurile, pân a reap rut marele Christ, aducând în lume vechile cuno tin e ale
savan ilor de acum 20-25 mii de ani, formând o religie, care - aparent - nu are la baz tiin a, ci
numai iubirea, anihilând oarecum pornirea duhurilor inferioare spre bestialitate. De atunci au trecut
veacuri, i pe baza dragostei Lui, omenirea a ajuns la civiliza ia de azi, str lucitoare mai mult în
domeniul material, p mântesc, pe când în cel moral este în regres fa de primele veacuri ale
cre tinismului.
Acum în spa iu se afl din nou cete de mari savan i, c rora le pute i da numele de Glasul
Adev rului. Ei doresc s refac studiile r spândite de cei pleca i acum zece mii de ani. Ace ti
savan i au început s reia combina iile fluidului solar cu materia solid , lichid i gazoas a acestui
glob, dând na tere la fenomene neîn elese, necuprinse înc de voi, oameni trupe ti. în acest scop,
aproximativ de o sut de ani încoace, unii dintre ei s-au i întrupat, întemeind o tiin nou , în
definitiv veche de când se afl omul pe acest p mânt, tiin a numit spiritism.
în general, lumea crede c spiritismul const în mijlocul de a comunica cu omul ceresc, ceea
ce nu este exact. Noi, oamenii fluidici, nu avem nevoie s comunic m cu voi, nu avem nevoie s
încredin m lumea terestr de existen a noastr , deoarece noaptea duhurile întrapate sunt i ele ceea
ce suntem i noi. în scopul avans rii cuno tin elor noastre, avem nevoie de experien e terestre,
Comunic ri din Cer 183

imposibil de realizat f r interven ia oamenilor întrupa i, care, prin sim urile lor trupe ti - sim uri
dezbr cate de corpul nostru fluidic - au posibilitatea de a fi impresiona i de materii terestre. A adar,
spa ialul sau duhul, în dorin a de a se cultiva, are nevoie de instrumentul trupesc al p mânteaului.
Spa ialul î i formeaz concluziile din concluziile p mânteanului, când asist la anumite fenomene
spirituale, în special cele de materializ ri.
Exist o mare deosebire între via a actual a omenirii i cea de acum 20.000 de ani, c ci pe când
atunci era neap rat nevoie de o form de religie, de o cast , care s cuprind o întreag serie de
ini ia i, acum — datorit civiliza iei, moralei cre tine i tiin ei terestre — nu mai sunt necesare
studiile noastre de religie i castele. Va fi îns nevoie de ini ia i.
în acest scop s-au întrupat1 noii savan i cere ti sosi i pe acest glob, punând bazele tiin ifice ale
noii tiin e spiritualiste, i astfel cuno tin ele lumii noastre împânzesc azi p mântul. Lumea cereasc
dore te s îndrume lumea terestr , profitând de datele i descoperirile tiin ei. Noi nu mai suntem
preocupa i s facem din preo ii p mântului colaboratorii no tri, ci avem nevoie de savan ii p mântului,
care sub prisma cuno tin elor p mânte ti, s studieze cele cere ti. Iat de ce noi acum opt m pentru
intelectuali laici, propagatorii noii tiin e cere ti - tiin a revelat - denumit de unii metapsihism.
Din cele expuse se în elege c nu atât lumea terestr are nevoie de aceste experimente cere ti,
cât mai ales lumea spa ial , obligat s - i fac experien ele f r de care entit ile spirituale ar
r mâne doar teoreticieni. Combin rile fluidice au produs levita ia unor corpuri - f r interven ia
omului trupesc, formarea de fantome, scrieri f r condei, materializ ri etc.
Cât timp vor sta ace ti savan i cere ti în preajma p mântului i vor radia din cuno tin ele lor,
omenirea va progresa din ce în ce mai mult, acumulând, asimilând i publicând aceste cuno tin e.
Toate inven iile de o sut de ani încoace sunt date omenirii de ace ti savan i cere ti, întrupa i ca
orice om.
Am terminat, iubite frate, cu subiectul de azi. înainte de-a m în l a în sferele luminii i ale
armoniei s mul umim Divinit ii Creatoare. S mul umim Fiului S u solar, Guvernatorul nostru,
în fine, s mul umim înal ilor savan i care ne-au admis ca auxiliari ai lor. La lumina lor ne vom
ad pa i noi dou mii de ani, când, agonisind destul capital, vom p r si aceast planet , pentru o
alta, unde ne vom continua studiile.

Producerea sunetelor i vorbirii directe a duhurilor

Sunetele i vorbirea sonor a omului trupesc le producem cu oarecare greutate. Sunetele produse
de duhuri imit pe cele de clopo ei, lan uri, butoaie rostogolite etc, iar vorbirea sonor este întocmai
ca i a voastr trupeasc .
Am spus c în jurul p mântului, ca i al tuturor planetelor i sorilor, se afl materia eteric , în
diferite grade de condensare. între aceste eteruri sau fluide exist i cel numit de voi electricitate.
Generatoarele voastre electrice absorb fluidul electric, îl condenseaz i trimit mai departe, pe
conductori electrici. El curge pe firul electric, pe deasupra firului i prin to i porii s i, ca i apa
într-un canal, cu o vitez de 300.000 kilometri pe secund . Din nefericire pentru voi, dar i pentru
noi, nu ave i înc un aparat de analizat natura fluidului electric.
Materiile eterice ce umplu interiorul universului le vom numi azed, ele fiind un complex de
eteruri de diferite calit i i densit i; fluide care încep cu a i se termin cu zed. Fiecare fel de fluid
are o anumit însu ire, i aplica ii diferite în via a noastr spa ial .
Materia azedic învele te soarele, formându-i corpul fluidic. Acest corp azedic are inteligen ,
voin i o memorie proprie, mecanic , automat , care reproduce în mod incon tient ceea ce s-a
imprimat pe ea, asemenea unui suport magnetic. A adar, materia azedic are proprietatea de a re ine
ideile emise de cineva i de a le reproduce apoi ca o plac de gramofon.
Eul nostru cel mai intimiste o scânteie foarte mic . Scânteia divin este partea noastr esen ial ,
cea care cuget i voie te. împrejurul ei exist o serie de eteruri, adic avem azedul nostru, care
împreun cu scânteia divin formeaz duhul. în studiile noastre am constatat c materia azedic a
corpului nostru spiritual are însu irea de a fi imprimabil de ideile, gesturile i ac iunile noastre, c
i ea are inteligen a, memoria i voin a ei. Dar, aceast voin este anihilat sau robit voin ei eului,
a scânteii. A adar exist o deosebire între scânteie i corpul spiritual format din materie azedic ,

Allan Kardek, Charles Richet, Crookes, Gelley, Lombroso, Lodge, Notzing, Baret i al ii.
184 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

pentru c scânteia are voin , memorie i inteligen superioar . Scânteia divin cuget la înaltele
probleme ale crea iilor, pe când materia azedic din jurul ei are o cugetare comun . Materia care
formeaz scânteia divin nu se afl printre stele i planete, în spa iile siderale, ci numai în Sfera
divin , unde a fost creat .
Din cele expuse, reiese c materia azedic are o voin oarb , o inteligen slab i o memorie
incon tient , oarecum mecanic .
Eu, fiin azedic , tr iesc într-o ap azedic i totu i nu m topesc în ea; sunt ca i ghea a, sunt
un aisberg plutitor prin oceanul azedic al spa iilor.
Noi, duhurile ne-am întrebat adesea: „La ce-o fi f cut Creatorul aceast materie azedic , cu un
rudiment de inteligen , voin i memorie?" Iar judecata ne-a dat r spunsul c divinul nostru Tat
a vrut s mai aib un instrument, între multe altele, prin care s conduc lumea.
în studiile noastre, am constatat c tot ce facem, gândim i vorbim se imprim în aceast
materie azedic . Dar ceea ce este mai curios e c la fel se petrece i cu vorbirea, gândirea i ac iunea
voastr , c ci i ele se înregistreaz în memoria materiei azedice. Am constatat c pe când noi avem
o voin exprimat prin liber arbitru, materia azedic - de i are o voin - nu are o conducere
proprie i deci un liber arbitru. Vi se pare o situa ie ciudat , dar acesta este adev rul. Materia
azedic reproduce în veci, în virtutea voin ei i mai ales a memoriei, ceea ce s-a imprimat pe ea.
Materia azedic joac un rol hot râtor în existen a noastr , servind ca hran material corpului
nostru i hran intelectual sufletului nostru.
Am spus c avem memoria noastr azedic i putem citi în ea. Dar, ca s fiu mai sigur întreb
i pe vecinul meu; totu i, câteodat fiind tentat s m îndoiesc de spusele lui, dobândesc o convingere
deplin citind cele dorite în materia azedic înconjur toare, în care plutesc. Pentru a citi în ea,
trebuie s o pun în mi care, în vibra ie. Vibra ia ei, într-un anumit mod, d na tere la una din
multele „minuni" ale Cerurilor: f r s fie o fiin inteligent ca mine, materia azedic vorbe te,
produce o voce, o vorbire identic cu a mea, dar care nu este decât o reproducere mecanic , un
r spuns scurt, incon tient, diferit de r spunsul variabil i inteligent al unui frate spa ial.
Cum s fac s m în elege i mai u or? V dau un exemplu. Pentru ca lumea duhurilor acestei
planete s înve e, s memoreze un Ordin divin, Guvernatorul P mântului gânde te puternic, i tot
ce a gândit s-a imprimat în azedul din jurul p mântului. Dup aceea, Guvernatorul suprem al
globului terestru pune în vibra ie acest azed, a a cum în elepciunea Lui tie s o fac . Din acest
moment o voce, ca un ecou general, r sun de jur împrejurai p mântului: „Domnul Domnilor a
ordonat prima Sa porunc «S nu ucide i» c ci cel ce va ucide î i va lua pedeapsa prin mine,
azedic i puternica Lui materie, în care voi tr i i."
Aceste cuvinte se repet mereu iar duhurile le aud i sunt cuprinse de obsesie, transformat în
interiorul lor într-o con tiin puternic i vie c nu e bine s ucizi, c Voin a Tat lui ceresc este
s nu ucizi.
Noi, duhurile superioare ale P mântului, citim în aceast uria carte a Divinit ii, Biblia
cerurilor, ceea ce mai marii no tri au gândit sau propov duit cândva. Aceast carte ve nic , istoric
a omenirii, îmi va reproduce oricând, dac voi ti s o pun în vibra ie - asemenea unei pl ci de
gramofon - aspecte din via a unui om, anumite evenimente din istoria unui popor sau ordine ale
ierarhilor mei superiori.
S presupunem c un spirit superior, asemenea unui r zvr tit de la voi, ar striga c tre cele patru
puncte cardinale: „Nu e adev rat c exist un Dumnezeu". Fiind un spirit de grad superior, cuvintele
sale vor avea autoritate în lumea duhurilor mai mici. Pentru ca ideile sale s nu aib trecere în lumea
duhurilor mai mici, Guvernatorul P mântului comunic iar materia azedic înregistreaz i apoi
reproduce: „Adev r v spun, Eu, Domnul vostru Creator exist i am existat din veacul veacurilor".
Ecoul acesta r sun i se repet pân când sugestia puternic se va s pa adânc în scânteia lor
divin , pân când nici un duh nu se va mai îndoi, i nu va mai da ascultare celui r zvr tit în contra
Tat lui. R zvr titul r mâne o unitate comb tut mereu de materia azedic , instrumentul Divinit ii.
Acum revin la întrebarea ta: Cum producem noi, duhurile, vorbire direct , trupeasc , asem n toare
cu a voastr , de i nu avem pl mâni, laringe, limb etc.
Mai întâi trebuie s ti i c noi producem foarte rar asemenea fenomene, fiindu-ne interzis de
mai marii Cerurilor, pentru a nu speria oamenii. Dar când avem învoire sau când duhurile inferioare,
din ignoran a faptei, o fac f r învoire, fenomenul se produce astfel. Noi, duhurile, vorbim. Vorbirea
noastr este psihic , perceptibil numai între noi duhurile. Dar dac eu3 duh, vreau s determin pe
oamenii trupe ti s -mi aud graiul, vorbesc în limba lor i materia azedic o înregistreaz . Dar cum
vorbirea mea e puternic , materia azedic vibreaz i reproduce vorbele mele. Aceast vibra ie pune
în mi care aerul din camera unde am dorit s mi se asculte graiul, i cei din odaia aceea aud vibra ii
sonore care reproduc aidoma vorbirea mea psihic , i totu i cu un caracter uman trupesc. Astfel
Comunic ri din Cer 185

r sun în acea camer o vorbire omeneasc , produs de o fiin invizibil , de un duh, i nu de un

om trupesc. Ea se produce în anumite cercuri cunosc toare, i, nu oric rui om, care de spaim ar
c dea mort. Iat de ce asemenea fenomene sunt pedepsite cu grele suferin e cere ti, dac sunt
produse f r învoire special .
De asemenea se pot provoca i diferite zgomote. îns producerea acestor sunete se bazeaz pe
principiul tunetelor din natur .
Materia azedic este b rbat-femeie, adic hermafrodit ; nu este nici pozitiv , nici negativ , ci
este neutr . Ea este o materie vie, cu voin , memorie i o inteligen foarte redus , fiind maleabil
i influen abil . Prin puterea voin ei mele, pot s -i desfac for ele electrice i apoi s combin materia
pozitiv cu cea negativ , adic s fac un fulger psihic, vizibil numai duhurilor, dar care va zgudui
aerul unei înc peri producând un mic tunet sau zgomot, perceput de voi, oameni trupe ti.
înainte de a ar ta cum se face aceast desfacere i combinare electric , deschid o parantez . Noi
nu auzim vorbirea voastr sub form de unde sonore. Noi auzim doar ideile care formeaz miezul
undelor voastre sonore. Vocea, timbrul vocii voastre, ne este necunoscut. Noi auzim vorbirea voastr
psihic , pe care o produce i când vorbi i, pentru c vorbirea cuprinde idei, cuget ri imprimate în
materia azedic înconjur toare. Dac azedicului ce a înregistrat gândirea voastr i-a i putea da o
anumit direc ie, a i realiza fenomenul numit telepatie sau vorbirea la distan cu un altul, numai
prin calea gândului. închid aceast parantez , dar deschid alta.
Am mai spus c duhurile nu au sex ca voi, i totu i sunt de dou feluri: masculine i feminine,
sau, ca nu care cumva s v fug gândul la sexualitate, unele sunt înc rcate mai mult cu electricitate
pozitiv i altele au în corpul lor azedic mai mult electricitate negativ . Dac dou duhuri cu
electricit i contrarii împ rt esc acelea i idei, au aceea i evolu ie i sunt oarecum asem n tor
organizate, ele se simpatizeaz , se iubesc. Aceast iubire const în alipirea trupurilor lor azedice i
producerea unui schimb de electricitate între ele. Schimbul acesta produce un sentiment de o
nespus pl cere, o îmb tare i fericire negr it .
Omul spa ial feminin se hr ne te, absoarbe în corpul s u azedic numai electricitate negativ , iar
duhul masculin se hr ne te numai cu electricitate pozitiv . Dar azedicul din spa iu, în starea lui
normal , este neutru i în aceast stare nu-i este de nici un folos duhului.
Ei, atunci cum procedeaz un duh ca s - i procure azedicul necesar? Iat cum.
Eu am corpul meu azedic. Scânteia divin , eul meu gânde te. Gândurile sau irul ideilor mele
produc unde; corpul meu spiritual fiind masculin, prin acest proces m descarc de electricitatea mea
pozitiv care transport gândirea mea prin spa iu. Atunci, corpul meu azedic sl be te în putere i
trebuie s -1 refac, pentru a putea gândi mai departe. în acest scop, m hr nesc, absorb în mine
materia azedic din mediul înconjur tor. O dat absorbit, îl desfac în dou , în pozitiv - pe care îl
re in, i în negativ - pe care trebuie s -1 elimin. Dar desc rcarea electricit ii negative ar produce
o perturbare în azedicul neutru din jurul meu, s-ar produce mici fulgere - asemenea fulgerelor
voastre din natur , i zgomote psihice, care ar tulbura gândirea duhurilor din jurul meu,
repro ându-mi-se c sunt un nepriceput, un nepoliticos.
Dar sose te momentul când sunt prea plin de electricitate negativ . Cum fac s m descarc? Pe
un spa ial feminin - o surioar , a i zice voi - cu care m împac la idei, îl rog s ne unim, s ne
alipim corpurile spirituale. Aceast alipire fiind f cut , m despart de negativul meu iar duhul
feminin elimin prisosul s u pozitiv. Acest schimb ne produce o sensibilitate de o fericire divin .
Când vrem s producem anumite sunete sau zgomote — cioc nituri, trosnituri, fâsâituri etc. —
proced m astfel. Se întrunesc mai multe duhuri, de obicei cele inferioare, care au corpul mai
grosolan, mai apropiat de dublul vostru vital. Ele având aceea i înc rc tur electric , se descarc
direct în azed i produc o vibra ie puternic , punând la rândul s u în mi care aerul din camer ori
mobila unde s-a produs desc rcarea. Uneori aceste sunete sunt f cute inten ionat, pentru a atrage
aten ia omului, alteori, pentru a se distra pe contul lui, ori în scop de studiu, pentru a vedea efectele
desc rc rii lor electrice.
Tot prin intermediul electricit ii se pot produce i mi c ri de obiecte - mas , scaun - care se
ridic sau se plimb singure, f r interven ia nim nui - vorba vine - c ci în aceste împrejur ri, unul
din asisten i, mediumul, este un instrument, con tient sau incon tient. S presupunem c mediumul
este femeie. Atunci toate^ duhurile feminine din acea camer sau cas se descarc de electricitatea
lor pozitiv în medium. în acela i timp, toate duhurile masculine se descarc de electricitatea lor
negativ în azedicul neutru dintr-o mobil oarecare. Nu se încarc mediumul cu prea mult electricitate
pozitiv , pentru c v t marea dublului fluidic poate provoca moartea trupului. Acum, mediumul
devenind un puternic magnet pozitiv, atrage cu putere c tre sine, mobila înc rcat cu electricitate
negativ . Dac doresc ca obiectul s se îndep rteze, duhurile încarc mobila cu electricitatea
predominant a mediumului.
186 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Se poate produce o desc rcare electric între electricitatea mediumului i cea acumulat într-o
mobil i în acest caz se produce în mobil un zgomot oarecare, f r s se produc mi care. Tot
gra ie electricit ii bipolare, se pot produce vibra ii atât de puternice încât zidurile se clatin ca de
un cutremur, parchetul se onduleaz , ferestrele se închid i deschid de la sine etc.
Voi nu v da i seama ce precau ii lu m pentru evitarea îmboln virii persoanei de care ne servim
ca medium, în producerea acestor fenomene, c ci suntem responsabili de îmboln virea ei i vom
suferi consecin ele.
O mare ^dificultate întâmpin m i la înc rcarea obiectului pe care vrem s -1 mi c m de la un
loc la altul. în acest scop proced m astfel. Eu, duh masculin, m a ez la un cap t al obiectului de
înc rcat, iar un alt duh, feminin, se a eaz la cap tul opus. Apoi ne desc rc m de surplusul nostru
electric. Din combinarea eiectricit ilor de sens contrar se nasc, în acel obiect, fulgere psihice -
invizibile vou - care alung din acel obiect azedicul s u neutru. Dup aceea, ne a ez m mai multe
duhuri de acela i fel i înc rc m obiectul cu electricitate pozitiv ori negativ , dup cum ne este
inten ia. Verificarea se face astfel: dac se va alipi de obiect un duh de polaritate contrar , va sim i
o mare pl cere. Dup ce am înc rcat o mas , un scaun, un condei etc, înc rc m mediumul, care
se supune con tient, sau îl alegem i îl înc rc m f r ca el s tie. Repet: mediumul va fi înc rcat
cu electricitate contrar naturii sale; dac este femeie - cu electricitate pozitiv , dac este b rbat -
cu electricitate negativ . Obiectul îl înc rc m cu electricitate pozitiv sau negativ , în func ie de
medium i de inten ia noastr de a îndep rta sau apropia obiectul de medium.
în fine, tot prin intermediul electricit ii putem face levita ii de obiecte i chiar levitarea
mediumului. în acest caz, cre m o sfer din fluid electric de o anumit polaritate, iar obiectul sau
mediumul îl înc rc m cu electricitate de sens contrar. Sfera sau globul fiind fixat de noi în spa iul
camerei i având o mare for atractiv , ridic obiectul sau mediumul c tre el. Se cere ca azedicul
din camer s fie lini tit, motiv pentru care, în timpul acestor experien e asisten ii nu trebuie s se
mi te din locurile lor, pentru c aerul va mi ca azedicul, îngreunând sau împiedicând producerea
acestor fenomene.
Levita ia f cut într-un loc deschis i la mari distan e este diferit , are un alt mecanism, fiind
opera direct a entit ilor spirituale. Dar despre acest fenomen voi vorbi alt dat .

P zirea legilor aduce fericire, înc lcarea lor - nefericire

Drag frate, vrei s tii dac este adev rat p rerea unor oculti ti care sus in c divinul Tat
ne-a creat i a ezat în raiul S u, unde s evolu m i s -L ajut m în crea iile Sale viitoare. Dar, la
o vreme, unii din noi crezându-ne puternici i atot tiutori, am c utat s ne dezrobim de sub ascultarea
Lui. Acest p cat spiritual ne-a f cut s c dem în materie i, în loc de evolu ie pur spiritual , am fost
sorti i la o evolu ie prin forme umane.
î i r spund c aceast p rere este absolut fals . Nu exist dou feluri de evolu ii: una în Sfera
divin i alta în sfera creat . Creatorul nu are dou m suri, dou metode; El conduce totul dup un
singur plan. Tat l nu face excep ii, El este unic i legile Sale sunt unice. Nici o abatere nu este
permis de la legile Sale, care sunt fatale.
De i Tat l are deplin libertate de voin , totu i El nu hot r te o lege în mod arbitrar, din
voin a Sa suveran , ci o extrage dintr-o experien . Cu toate c eu sunt copilul S u, chiar dac sunt
un candidat la Divinitate, totu i nu pot s lucrez asupra materiei din jurul meu, din care s trag o
concluzie sau lege, precum o face Tat l meu, pentru c materia din sfera creat este o materie
compus , pe când cea din Laboratorul S u divin este liber i simpl .
A adar, în virtutea liberului meu arbitru, nu pot s fac experien e decât cu materia de aici, din
jurul p mântului, i nu pentru a scoate o lege, ci numai pentru a extrage înv minte. Tat l ceresc
a creat materiile de tot felul pornind de la simplu la compus. Eu, din contr , în studiile mele sunt
nevoit s pornesc de la compus la simplu, s analizez materia sintetizat .
Mai-marii no tri de aici ne spun c Sfera divin este plin numai de particule simple, de materie
aflat în prima ei stare i c acolo nu se fac decât diverse combina ii ale acestor particule libere.
Imediat ce Tat l a creat o materie compus , o trimite în sfera creat . Prin urmare, orice fel de
materie întâlnit în univers este materie compus . Chiar fluidul cel mai simplu e o asocia ie de
particule i nu o materie simpl .
Dorind s cunosc cum a creat Tat l aceast materie compus , fie ea chiar i fluidul cel mai
simplu, sunt silit s -1 desfac, s -i analizez elementele componente. Dar f când aceast opera ie -
Comunic ri din Cer JS7

invers celei f ptuit de Creator - încalc legea Lui, îmi atrag r spunderea Legii divine, fatale, care
gl suie te r spicat: „ Cel ce stric ceea ce Eu am creat, acela va suferi". Da, tiu c prin opera mea
produc o perturbare sau anarhizare în materia divin ; cu toate acestea, în dorin a de a m instrui
i în virtutea liberului meu arbitru, caut s o descompun în particulele sale primare, s o desfac în
elementele ini iale din care a fost compus .
Noi, duhurile ajunse la gradul de a ti s facem asemenea experien e înalte de fizic i chimie
cereasc , am reu it s afl m cum a f cut Tat l materia compus în Laboratorul S u. Dar cu aceast
ocazie am constatat un fapt nou: imediat ce materia compus a fost descompus , se adun i se
recompune la loc, în mod automat, gra ie legii, gra ie memoriei ce o are de-a reveni la starea dat
de Creator.
Ca s studiez materiile din universul creat, nu-mi r mâne decât s m întrupez. Cum materia
trupului este vie i sensibil , toat sensibilitatea ei îmi va fi transmis i mie, duhului. Ca spirit, voi
înregistra orice experien suferit de trapul meu, i voi înv a o lec ie. Dac îmi mp un picior, îmi
ard o mân , îmi îmboln vesc un organ intern, cu alte cuvinte orice i se va întâmpla trupului meu,
voi înv a o lec ie nou , înscris în spirit. De asemenea experien e are nevoie orice spirit, dac vrea
s evolueze, dar toate cer durere. De la materia cea mai dens a trupului meu voi trece la experien e
cu materia corpului meu fluidic i, treptat, la fluidele cele mai simple din natur . Am plecat de la
compus i am ajuns la simplu.
Materia prim , simpl , din Laborator, a fost i este mereu lucrat de Tat l nostru Creator, care
are un corp simplu i unic. Din aceast materie unic ne-a f cut Creatorul i pe noi, dar pe când
Tat l este format din trei particule sferice, al turate una de alta, pe noi ne-a f cut tot din trei sfere,
dar le-a lipit una de alta. O particul de voin , una de memorie i alta de inteligen .
Prin urmare, scânteia mea este o inteligen creatoare, o voin mobilizatoare i o memorie
înregistratoare.
Pentru a crea materia, divinul Creator pune în joc Voin a Sa i combin în fel i fel de chipuri
particulele libere din Laborator, precum i rezultatele lor.
Ca s ajung i eu din spirit simplu un Lucr tor divin, ca i Cei afla i în Laborator, trebuie s
devin aidoma Divinit ii, adic cu cele trei particule - voin , inteligen i memorie - al turate.
Tat l este unic, adic o singur fiin , nu trei sfere lipite, ci trei sfere una lâng alta. Divinii S i
Lucr tori sunt i ei forma i tot din trei sfere al turate. Nici marele nostru Guvernator solar nu este
format din trei sfere al turate, ci tot din trei sfere într-una, alipite, ca i la mine.
Lumea Laboratorului este format dintr-o infinitate de Lucr tori divini, care, sub ordinele
Tat lui, preg tesc din materia prim materiile compuse, trimise apoi în sferele create pentru a forma
sori, comete i planete.
Prima mea particul este inteligen a, prin care ra ionez, judec, ea fiind produc toare de idei.
Când inteligen a mea nu func ioneaz , nu produc nici o idee. Ideile se arat sub form de lumini
sau fulgere electrice extrem de mici. Scânteile, fulgerele fiind idei, inteligen a mea se descarc de
electricitatea pe care o posed . Cu alte cuvinte, ideile sunt forte electrice. Dar s nu confunda i
electricitatea voastr casnic cu electricitatea ideilor emise de inteligen a unui duh.
Din momentul în care cuget, când inteligen a mea lucreaz , emit idei, adic proiectez din
scânteia mea fulgere electrice. Dar tot cugetând, emi ând idei, eu ar trebui s mor. Nu se întâmpl
acest fenomen, pentru c în aceea i m sur în care emit, absorb particule-idei din spa iu.
Ideile mele nu le proiectez la întâmplare, ci, când judec, de regul le dau o direc ie c tre un
spirit prieten. El ascultând, prime te în sânul s u particulele de inteligen , fulgerele electrice emise
de mine, le în elege i apoi îmi r spunde. La rândul s u, „vorbind" i el, se ^descarc de for ele sale
electrice, care vin spre mine, intr în mine i astfel m încarc din nou. în acest fel se men ine
echilibrul corpului meu.
Exist cazuri când emit o serie de idei de ordin general, f r o destina ie personal . In acest caz,
ideile ies din corpul meu duhual, izbesc fluidul din mediul în care tr iesc, produc în el unde i prin
aceste unde se r spândesc. în acest caz ideile se r spândesc sub form de raze. Dar spa iul fiind plin
de asemenea particule-idei, le absorb i-mi refac corpul meu inteligen .
Inteligen a cunoa te legile divine, deoarece acestea au fost înscrise, în linii generale, în
materia-memorie a spiritului. Nefiind ra ionalizate de inteligen ele se numesc instinctuale.
Materia-memorie este un fluid universic unde se întip resc toate experien ele Divinit ii. Eu
fiind alc tuit din inteligen sau via vie, din voin produc toare de mi care i din memorie - tipar
divin sau carte ve nic , îmi men in forma dat de P rintele meu.
Eu func ionez astfel: inteligen a propune, apoi memoria dispune, dup care intervine voin a,
transformându-mi ideile interioare în fapt. De exemplu, inteligen a mea spune: Ucide! a doua parte
a fiin ei mele - memoria - spune: Tat l, legea Lui nu permite crima! Iar la urm intervine voin a
188 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

sau liberul meu arbitru care hot r te s fac sau nu acel fapt. Din armonizarea sau nearmonizarea
acestor trei factori, independent unul de altul, se na te concluzia: fericire sau nefericire. într-adev r,
în cazul când concluzia va fi conform cu legea, va urma fericirea mea interioar , iar dac va fi în
contradic ie cu legea, voi sim i o nefericire.
Instinctiv, memoria tie c uciderea - sau alt comandament - este oprit . Chiar în memoria
celui mai înapoiat s lbatic se afl instinctul de a nu ucide, i totu i canibalul este for at de necesitatea
fizic - foamea - s ucid . In interiorul s u adânc are teama instinctiv de a ucide i numai foamea
neînduplecat îl face s calce ceea ce con tiin a lui interioar îi recomand s nu fac .
P zirea legilor divine aduce dup sine fericire, iar înc lcarea lor, nefericire, pedeaps tradus
prin c derea spre materia mai dens . Cu cât experiment m în contra legilor divine, cu atât ne
îngreun m i c dem mai adânc, spre centrul materiei create.
Spiritul mai evolueaz în acest caz? Desigur c evolueaz , dar numai prin nefericire.
Evolu ia nu are nici o leg tur cu fericirea sau nefericirea.

Templul tiin ei cere ti

1 rupul omenesc este astfel creat, ca spiritul cufundat în el s se cread a fi una cu trupul. De
ce acest lucru? Deoarece Divinitatea, în marea Ei în elepciune, a dorit ca pe P mânt studiile s se
fac pe dou c i: .1. prin sim urile psihice - capabile s aprecieze materia psihic ; 2. prin sim urile
trupe ti - în stare s examineze materia fizic i fenomenele din sânul ei.
Tr ind doar o via spiritual duhul nu ar avea posibilitatea s examineze materia fizic a
p mântului. Prin urmare, duhul trebuie s fie o dat liber, iar alt "dat - coborât în sânul materiei
terestre.
Dac un om ar purta de mic, toat via a sa, ochelari ro ii, el nu ar cunoa te aspectul naturii
v zut cu ochii liberi. El ar vedea lumea, dar sub un alt colorit. Tot a a duhul liber vede i el lumea
material a p mântului, dar nu cu ochi trupe ti, ci cu vederea psihic , cu o oarecare alterare a
realit ii fizice v zut de voi. Iat de ce acela i duh trebuie s tr iasc i în forme p mânte ti, pentru
a compara cuno tin ele entit ilor spirituale cu cele ale oamenilor trupe ti. Prin urmare, exist dou
forme de via : 1. de duh liber în spa iul ceresc; 2. de duh întrupat la via a planetar .
De i noi plutim în junii vostru cu miliardele, lumea trupeasc nu are cuno tin de noi. De ce?
Pentru c a a a voit Creatorul nostru, ca fiind eterici s r mânem invizibili omului trupesc. Dar cu
toate acestea, tot Creatorul a voit ca un num r foarte mic de oameni s tie de noi, de existen a
noastr . în acest scop, ne-a permis s dovedim acestei minorit i existen a noastr . De aici selec ionarea
i adunarea anumitor persoane - pentru a forma un cerc psihic. îns aceste cercuri sunt i ele
gradate. Ceea ce se poate da i proba cercului B, nu se poate spune cercului A, i a a mai departe.
Deasupra tuturor acestor cercuri, noi form m un grup de oameni, constituit din spirite întrupate
din zonele superioare ale P mântului, pentru a face cu ei înalte studii cere ti. Dar pentru a le
dest inui tainele divinului Tat , le cerem jur mântul - ca pe timpul vechilor egipteni sau indieni -
c nu vor divulga cele comunicate de noi. O dat constituit acest mic cerc de revela ie, îi vom da
din comorile cere ti, ce vor cuprinde probleme morale, sociale, politice, religioase i tiin ifice.
Anticii cereau pedeapsa cu moartea pentru cei care divulgau asemenea secrete, pentru c î i d deau
seama de gravitatea acestei fapte.
Vrem ca cei afla i în cercurile noastre de revela ie, spirite superioare întrupate, s nu stea în
întunericul trapului, ci s fie propagatorii credin ei i tiin ei cere ti, precum i a legilor morale. în
diferite locuri sunt necesare câteva faruri care s lumineze Adev rul în bezna vie ii trupe ti. Ace ti
oameni sunt chema i s aduc anumite corect ri tiin ei oficiale, gre it în cea mai mare parte,
deoarece omul a v zut i judecat numai prin mentalul s u concret, f r s aib în vedere factorul
numit eter, care joac un rol covâr itor în toate fenomenele produse în jurul vostru.
Acestui cerc de ini iere îi cerem o anumit conduit în lume i o rigurozitate, obiectivitate i
exactitate în cercetare. S asculte cele comunicate de noi, dar, s le verifice, pe cât le este posibil.
Recomand m cu st ruin s nu se entuziasmeze, s nu adopte cu u urin cuno tin ele primite de
la noi i s le recep ioneze ca fiind cel mai mare dar acordat unui muritor. Aceasta este atitudinea
unui adev rat savant. Cerem ca ei s înve e prin compara ie i s a tepte ca timpul s confirme
ideile noastre. De asemenea cerem ca un astfel de cerc s fie format din persoane pu ine, culte i
mai presus de toate morale, oameni re inu i, iar nu palavragii, pentru c marile Lumini cere ti nu
pot sta de vorb cu persoane neserioase, nestudioase.
Comunic ri din Cer ]S9

Atât în lumea noastr , cât i în lumea voastr , exist duhuri care sunt adversari hot râ i ai
leg turilor noastre permanente cu cei de pe p mânt. Un asemenea duh se va prezenta la un cerc
format din tot felul de persoane, preg tite i nepreg tite, dându-se drept Domnul Isus. El nu o face
din grandomanie, ci cu un anumit scop, fiind unul din adversarii r spândirii doctrinei noastre i a
ideii existen ei noastre printre p mânteni. El urm re te discreditarea acestor persoane în lumea lor
i în acela i timp, în mod indirect, discreditarea întregii noastre mi c ri.
Trebuie s fi i foarte circumspec i, fie i numai în a afirma existen a lumii noastre. Noi avem
nevoie numai de insule, nu de oceane de credincio i, i în special nu avem nevoie de obseda i i
exalta i, c ci ace tia sunt st pâni i de duhurile materialiste, adic de duhurile contrare, care au
adoptat teza materialist a filosofilor no tri cere ti.
Trebuie s se tie c Divinitatea a f cut în lume totul pereche, dou principii contrare una alteia.
Numai prin ac iunea lor opus lumea material i spiritual înva i merg spre progres. Progresul
cere existen a a dou p reri - principii - contrarii. Astfel, în secolul trecut au coborât pe p mânt
for e cere ti care aveau rolul, în special, de a fi propagatorii celui mai- aprig materialism. Acum au
coborât for e cu misiunea de a propaga spiritualismul, ca o contrapondere a materialismului de ieri
i de azi.
Maestrul ceresc A, cu toat ceata lui de miliarde de spirite, a adoptat teza X. Maestrul B, egal
în evolu ie cu A, a adoptat împreun cu adoratorii s i teza contrarie Y. Ace ti doi erudi i sunt prieteni
buni, for e egale i de acord cu privire la toat tiin a i legile cere ti, dar pentru a contribui la
evolu ia duhurilor de sub ei, au primit misiunea, de la mai-marii lor, s adopte dou teze diferite.
Unul - o tez materialist , iar cel lalt - teza spiritualist , fiecare putând lua oricând locul celuilalt,
deoarece cunoa te la perfec ie i teza contrar . Ca duh, Hegel tia bine adev rul, dar se obligase ca
atunci când va fi om trupesc, s fie un înver unat adversar al celor ce vor sus ine c exist suflet,
c exist duhuri i via ve nic , se obligase s sus in teza materialist . Acum venim noi s
domin m cu experien ele i ideile noastre teza spiritualist . A adar, totdeauna trebuie s existe pe
p mânt foc i ghea , pentru a se men ine lupta ce duce la progres.
în alte vremuri a fost necesar ca savan ii no tri cere ti s s l luiasc printre preo ii religiilor.
Acum tiin a p mântului cere ca savan ii Cerului s se nasc în lumea cult , printre laicii p mântului.
Cu aceast ocazie, fac cunoscut c într-un veac se întrupeaz mai multe spirite care au adoptat
pe p mânt ideea de lupt a materialismului. într-un alt veac, se întrupeaz mai mult duhuri care au
misiunea s lupte pentru ideea spiritualist . Prin urmare, când unii, când al ii vor domina cu ideile
!
lor omenirea terestr .
Noi lucr m pe tot p mântul pentru formarea Templului tiin ific al Adev rului revelat - Templul
Marelui Adev r. Idealul nostru este ca în fiecare ar , în fiecare mare ora s avem un templu unde
s se fac tiin i experien , adic studii i cercet ri în domeniul parapsihologic, cu aplicarea lor.
în acest templu s existe o sal de conferin e publice i o mare bibliotec public , de unde lumea
s primeasc ideile cere ti, studiul vie ii, al naturii i duhurilor din tot universul.
Dorim ca omul luminat prin tiin a cereasc s nu mai'fug de casa Domnului i s nu mai
cread c se poate lipsi de rug ciune i ajutorul celor din Ceruri. în fine, vrem ca cele scrise în
c r ile sfinte s nu mai fie doar crezute, ci i probate.

Este posibil evolu ia entit ii spirituale în Cer, f r s se întrupeze?

Drag frate, îmi pui aceast întrebare deoarece e ti în interiorul trupului t u, care te înconjoar
cu ne tiin a lui. Dup moartea biologic sau în timpul somnului, când devii duh liber, tu tii c nu
este posibil doar existen a cereasc , pentru c evolu ia cere ca orice duh s fac i studii planetare.
Or aceste studii solicit neap rat întrup ri repetate. Cu alt ocazie am afirmat c Divinitatea nu are
dou m suri, Ea conduce lumile create dup un singur plan. De ce ar face excep ii cu anumite
duhuri, ca ele s nu fac coala vie ii de om trupesc? Creatorul a stabilit legi i ele se aplic tuturor.
Ni s-a dat ordin i o ceat de fra i cere ti, din planul divin al P mântului, te înconjur m i prin
tine vrem s lumin m i pe al ii. Prin urmare, nu putem s - i spunem decât adev rul. Iar r spunsul
la întrebarea pus este: în primele timpuri ale ascensiunii lor infinite, toate duhurile trebuie s
îmbrace mii i sute de mii de ani haina trupeasc a acestei planete, precum i a tuturor gradelor
de planete risipite- în spa iul infinit al universului.
- Dar oare to i spiriti tii din lume, to i oculti tii, masonii, teosofii, cabali tii etc. primesc în
edin ele lor, de la fiin ele invizibile, numai adev rul?
190 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

- î i r spund categoric c nu.

- Cum se poate?
- Exist spirite for ate s spun minciuni.
- Dar cine le for eaz ?
- Evolu ia i mentalitatea ascult torilor.
S presupunem c avem înaintea noastr un bigot, sau chiar slujitorul unui cult oarecare. Nici
un spirit nu va îndr zni s -i tulbure ideile de baz i deci îi va vorbi în conformitate cu credin a
sa religioas . Preotul cre tin va fi convins c nu exist o religie superioar religiei sale, rabinul
crede c religia lui este cea mai tiin ific i a a mai departe. Cum s le spunem acestora adev rul
pur, i anume c Divinitatea-Christ i Divinitatea-Iahve1 este una i aceea i Entitate divin . Omul
nu poate concepe c pe m sur ce omenirea se înal în în elegere apare i necesitatea cre rii pe
p mânt a unei noi religii. Cum s spui budhistului, mozaicului, cre tinului etc. c religia viitorului
va fi o religie general pe tot p mântul? Va exista o religie universal , religia tuturor miliardelor
de planete, religia adev rurilor tiin ifice cere ti.
însu i Divinul nostru Guvernator solar a spus-o în ultima Sa întrupare: „ Voi trimite Duhul
Adev rului, care s v spun i s v lumineze". In baza acestei promisiuni, noi, duhurile superioare
ale P mântului, am primit ordin s difuz m adev rurile referitoare la opera Creatorului.
Examinând adev rurile spuse la fel pe tot p mântul, i comparându-le cu c r ile diferitelor
voastre religii, ve i constata o nepotrivire i atunci se va na te în mintea voastr , întrebarea: „De
ce aceast nepotrivire? Cum, vechii mediumi-scriitori au primit de la comunican ii lor cere ti
informa ii neconforme cu Adev rul?"
Ei nu au fost indu i în eroare, ci comunic rile date erau conform evolu iei lor de atunci, i mai
ales s-a avut în vedere lumea c reia erau destinate acele comunic ri. Totdeauna profesorul pred
cuno tin e conform gradului de în elegere al elevilor s i.
Prin urmare, duhurile predau adev rul numai în m sura evolu iei auditorului lor. Iat în elesul
ideilor mai înalte ale comunic rilor de azi, fa de cele scrise i vorbite în timpuri îndep rtate. în
plus, s nu se uite c , am afirmat cu to ii, din diferite interese, aceste vechi scripturi au fost alterate.
Interesul material i Adev rul nu pot sta la un loc. Religia viitorului va fi o religie tiin ific ,
lipsit de preocup ri de ordin material. Adev rurile din planurile divine nu se pot împ ca cu
materialismul planului de jos. Când s-au întrupat pe globul nostru p mântesc, conduc torii divini
nu s-au interesat de bunurile p mântului.
Am f cut o mare digresiune i acum revin la subiectul ini ial.
Dup cum nu po i sem na anumite semin e în orice p mânt, tot a a nu po i sem na anumite idei
în orice om. Trebuie s -i dai omului numai adev rurile potrivite cu gradul evolutiv al spiritului s u.
Unui duh întrupat i-a venit în minte întrebarea pus de tine: „Exist spirite care au evoluat în
Cer, f r s se întrupeze?" Duhul comunicant, conform regulii stabilite la noi, i-a dat un r spuns
ce nu corespundea Adev rului. „Cum se poate - vei spune iar i - spiritele mint?" Eu î i r spund
c uneori, neputând, nefiindu-le permis s spun Adev rul, deoarece n-o permite evolu ia celui care
întreab , spiritele spun un neadev r. Apoi s nu se uite c la grade mici de spirite întrupate, vin
duhuri mici i acestea spun atâta cât tiu; duhurile tinere sunt mai ne tiutoare, necunoscând înaltele
adev ruri. De unde s spun dac nici ele nu tiu?
în lumea cereasc exist o^ axiom : Legile divine nu permit excep ii. Niciodat i nic ieri în
univers nu S-a v zut O excep ie. înc lcarea unei anumite orânduiri atrage dup sine automat pedeapsa,
suferin a i mai apoi supunere oarb . De multe ori în existen a mea am înc lcat legea, uneori
incon tient, dar de cele mai multe ori con tient. Am f cut-o cu scop de experiment, s v d ce se
va întâmpla, s v d efectele faptei mele, dar întotdeauna am suferit. Am înv at c cel ce încalc
legea divinului Creator trebuie s pl teasc prin suferin .
Iat un capitol asupra c ruia mai toate duhurile fac experien e, capitolul uciderii. Legea divin
spune: S nu ucizi! Dar nu d nici un motiv, nu ne lumineaz , pentru ce s nu ucidem.
Duhul î i zice: „Prea iubitul meu Tat Creator nu este aici ca s m vad , sau s -L întreb de
ce i cum. Ia s ucid."

' IHVH ni!"P - Tetragrama Havayah, considerat numele de nespus a Divinit ii. Evreii nu pronun acest nume,
înlocuindu-1 cu Adonai, când îl întâlnesc în Tora. Pentru cabali ti tetragrama mrP reprezint mai mult decât numele Divinit ii,
fiind considerat formula cheie pentru descifrarea i în elegerea tainei sferei create. Tetragrama HlîV exprim Cuvântul, omul
creat dup chipul i asem narea Domnului. Divinitatea se manifest prin întruparea Cuvântului, a Verbului. Astfel mi"P Havayah
devine flit? fi * Ie ua (Isus), Divinitatea asumându- i natura uman , devine fiul omului, pentru ca în finalul misiunii Sale s revin
în slav pe Tronul S u. Tetragrama mi"P frânt Ia mijloc este reunit prin tf ( in) - focul generator i subtil, vehicolul vie ii
nediferen iate, mediatorul universal care permite întrup rile, coborârea spiritului în materie, flltfn11 Ie ua (Isus) reprezint
întruparea Cuvântului, a lui mn\
Comunic ri din Cer ' 191

Duhul a fost creat s nu cread tot ce i se spune i apoi el este doritor s experimenteze i s
vad ce se va întâmpla dac ucide, c ci numai experien a te înva , numai a a evoluezi. De i în
pravila penal a rii se spune: „Cel ce ucide merge la ocn ", în primele timpuri ale existen ei sale,
neavând con tiin a pe deplin luminat , duhul uman ucide. Tu, eu i mul i am trecut prin aceste
gre eli, pe alte planete, în urm cu multe sute de mii de ani. Acum te îngroze ti la ideea uciderii
i a vie ii de ocna . Pe omul inferior nu-1 sperie mediul ocnei i el încalc legea terestr , dar mai
presus de ea, încalc legea cereasc , i ucide pentru c a a îi dicteaz ne tiin a. Va ucide într-o via ,
i va suferi; va ucide iar i, în alt via , i iar va suferi. Atâta va suferi din via în via , încât
odat i se va întip ri în spirit raportul dintre ucidere i suferin , dintre înc lcarea legii i pedeaps .
Când citi i legea divin : S nu ucizi, sunt sigur c la cei mai mul i le fuge gândul la faptul s
nu ucid un om. Totu i, legea Cerurilor gl suie te: Nu ai voie s ucizi nici o vietate. La care ve i
spune mai to i: „Auzi, frate? nici o vietate. Cum se poate? S nu am eu voie s m nânc un iepure,
un pui fript, un antricot sau un mu chi fraged? Ce, aceste animale sunt fra i de-ai mei? Sunt
oameni? Ori posed , cum spun brahmanii, vreun spirit de om condamnat s se fac bou, oaie, g in
etc, pentru vreo gre eal de-a lor?"
Nu, r spund eu. O asemenea metempsihoz , o asemenea retrogradare a spiritului uman nu are
loc niciodat . Dar s ti i c nici sfin ii vo tri brahmani nu sunt mincino i sau ne tiutori, ci ei au
alterat voit Adev rul, ca s îngrozeasc pe omul simplu, neevoluat, s -1 sperie, ca nu cumva s - i
m nânce fratele decedat i reîntrupat în dr g la ul i blândul mielu el de pe lâng casa lui. El nu
a min it, ci numai 1-a speriat, deoarece cuno tea ce spune pravila cereasc : Nu vei ucide, porunce te
Domnul Dumnezeu, Creatorul t u. Iar rabinul, alterând legea divin , adaug : „C ci de nu, în mânia
Sa, Domnul Cerurilor te va pedepsi". El nu minte, ci exagereaz , altereaz Adev rul, numai ca s -1
sperie pe iudeu, i astfel s -1 salveze de la urm rile uciderii, de la pedeapsa cereasc .
Adev rul adev rat al acestui comandament este: Nu ucide nici o vietate. Omul va fi pedepsit
când va ucide o vietate din pl cere sau pentru a-i consuma carnea. îns omul poate ucide lupul,
pentru ap rarea sa i a animalelor sale. în acest caz nu este ucidere, el nu încalc legea. Dar dac
se va apuca s m nânce din carnea panterei sau a leului care 1-a atacat, situa ia se schimb : încalc
legea i va fi pedepsit.
- Dar cum, frate? eu n-am v zut ucig tori de animale, vân tori sau m celari pedepsi i.
- Da, e just, n-ai v zut în lumea ta trupeasc , dar când vei veni la noi, îi vei vedea pe to i cei
ce au ucis animale c î i iau pedeapsa.
- Numai cei ce ucid primesc pedeapsa?
- Nu, ci chiar i cei ce n-au ucis - dar au mâncat din carnea unui animal ucis - fac un p cat
i deci vor avea partea lor de pedeaps .
Pedeapsa sose te uneori chiar în via a voastr trupeasc . Urm ri i paralel doi oameni: unul
vegetarian — din voin sau nevoie, iar altul se îmbuib numai cu c rnuri. Ve i vedea clar c unul
este plin de s n tate i ajunge pân la adânci b trâne i, iar cel carnivor este mereu lovit de boli i
via a lui este chinuit . Chiar medicii p mântului au observat acest lucru, i de multe ori, mai ales
în caz de boal , recomand un regim vegetarian. Microbii i bolile se in pe lâng cei cu alimenta ia
carnal . Nu e pedeaps aceasta? Ba da, pentru c au mâncat din trupul fratelui lor mai mic, care
a teapt ca în veacurile nesfâr ite, pe alte planete, s fie avansa i la rangul de duh-uman.
Vegetarianismul produce o anumit imunizare împotriva microbilor diferitelor boli.
M~am pierdut din nou în digresiuni, dar i acestea sunt importante. Acum îns revin la subiectul
de azi: existen a unor spirite care nu s-au întrupat.
Exist spirite care de când a fost creat P mântul, de multe miliarde de ani, nu s-au mai
reîntrupat deloc, pentru c au terminat de mult orice coal planetar uman din acest univers.
Ace tia sunt îngerii.
Trebuie s faci deosebire între o întrupare f cut în vederea înv rii a tot ceea ce prive te
materia i forma de via a unei planete, i întruparea f cut din mil pentru fra ii t i mai mici,
coborând în mijlocul lor pentru a-i lumina. O asemenea întrupare a f cut-o de multe ori însu i
Guvernatorul nostru planetar, f cându-se om pentru a determina anumite curente de idei printre
oameni. De asemenea, Divinitatea noastr solar s-a întrupat de multe ori, din Iubire pentru copiii
S i ne tiutori. Pentru lumina, puterile i în elepciunea Sa, o asemenea întrupare este mai mult decât
o misiune — este un martiraj.
Prin urmare, nu exist , nu a existat i nu va exista niciodat duh- colar al lumilor planetare, care
s stea în atmosfera fluidic a P mântului f r s fi f cut vreo întrupare.
în preajma P mântului, în zonele lui cele mai sublime - zona divin - exist spirite care mai
au înc de f cut coala vie ii trupe ti, dar exist i spirite - îngerii - care au terminat de mult
evolu ia lor trupeasc , pe planete disp rute de miliarde de ani. Cu toate acestea, când primesc
192 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

ordine, îngerii se fac i ei oameni trupe ti ca i oricare om, în vederea îndeplinirii unei anumite
misiuni. Dar mai presus de misiunea lor este pilda, exemplul lor de r bdare, smerenie i abnega ie,
supunându-se la priva iuni i nedrept i, la suferin trupeasc . V zând pe str luci ii lor superiori
tr ind cu smerenie sub asprimea vie ii trupe ti, dulaurile mai mici,prind curaj i cer întruparea în
vederea avans rii lor spirituale. Ele tiu c îngerii au fost odat simpli oameni, asemenea lor; în eleg
legea divin care cere oric rui duh s treac prin coala amar a întrup rii. Sc pare, excep ie nu
exist nic ieri în univers.

Duhul-copil

\J axiom a Cerurilor noastre este i aceasta: Divinitatea nu a f cut nimic inutil. Totul are un
rost în natur . De câte ori Divinitatea a creat ceva nou, a stabilit i legea sa corespunz toare.
Printre numeroasele Sale legi este i legea evolu iei duhului i a materiei. Dar de felul cum se
face aceast evolu ie nu s-a ocupat i nu se ocup Creatorul. Divinitatea nu a l murit misterul
evolu iei - de ce s evoluezi i cum s evoluezi mai repede - nescriindu-1 în nici o lege. Bietul duh
a vrut s afle de ce trebuie s studieze i s sufere, dac vrea s evolueze. Pentru aceasta, el a f cut
apel la divinul s u Creator, i din Sfera divin i s-a r spuns: ,,Fiule, te-am înzestrat cu inteligen ,
voin i memorie egal cu a Mea. Acum Eu nu mai am timp s M ocup de tine. Ca s avansezi
î i recomand s faci apel la judecat , iar ra iunea ta î i va dezv lui tot ce trebuie s faci ca s
cuno ti opera i legile Mele. Legea o po i cunoa te, pentru c e scris i pus de Mine în tot
universul creat. Ea este acolo pentru a te lumina, controla i ajuta în studiile tale. "
Bietul duh în elege c nu exist alt mijloc decât s - i pun în func iune inteligen a i voin a.
Dar ce grei au fost primii s i pa i, deoarece nu tia cum s - i întrebuin eze inteligen a, cum s - i
pun în func iune voin a, mai ales c memoria sa con tient era coal alb , nu con inea nici o
reprezentare, neavând nici un „trecut". Pentru el nu exista, deocamdat , decât un „prezent".
Acolo departe, în Sfera-Laborator, în casa Tat lui s u, duhul-copil venea zilnic în contact cu
idei i numai idei, care nu-i l sau în memorie nici un semn, nici un tipar, deoarece toate erau idei
abstracte, care oricât de definite erau de Cei ce s l luiesc acolo, nu-1 puteau l muri, nu-1 puteau
face s le în eleag i deci s le memoreze.
Trece „timp peste timp" - de fapt nu trece nimic, deoarece timpul se m soar prin ceva, i acel
ceva acolo nu este decât evolu ie - dar evolu ia duhului pare s nu mai porneasc . Trec mereu idei
peste c p orul micului duh i noua f ptur tot nu poate în elege nimic. „Timpul" trece, dar duhul-copil
nu are nici o vârst , deoarece vârsta se m soar în capitalul de no iuni acumulate, idei pe care duhul
nu le poate înc în elege i fixa în memorie. Trec astfel „mii de ani" i duhul-copil aflat într-o stare
de somnolen abia începe s prind câte o no iune. E o minune s înve i o no iune abstract , lipsit
de o reprezentare concret . Te îngroze ti numai când te gânde ti s înve i ceva ce nu ai v zut deloc.
Printre primele no iuni acceptate de micul duh uman este ideea existen ei Tat lui s u, a Creatorilor
auxiliari din Sfera divin i a materiei prime din care se creeaz totul. în fine, dup ani i ani de-ai
vo tri tere tri, când a agonisit un mic capital, duhul uman va fi trimis în lumea creat . El nu poate
r mâne o ve nicie în Laborator, pentru c tiin a marilor Lucr tori divini de acolo este atât de înalt ,
încât nu ar putea niciodat în elege i înv a ceva.
Duhul a primit în Sfera divin anumite no iuni. De exemplu, tie c exist i alte duhuri-copii,
asemenea lui; c marii Creatori de acolo au fost cândva ca i el; c tot ce se creeaz acolo este
destinat s fie trimis în lume, spre perfec ionare. în fine, a v zut i s-a convins c to i Creatorii
muncesc necontenit i se simt ferici i c muncesc la opera Tat lui lor.
Duhul-copil se convinge c nu poate s mai r mân în Sfera divin , deoarece acolo nu se înva
cum s „lucrezi", ci numai cum s „cugeti". Cu alte cuvinte, activitatea nu se înva prin pur idee,
ci prin înf ptuire. De la o vreme, în elege c tot ce se lucreaz în Laborator nu poate s r mân
acolo, ci este destinat pentru dincolo, adic în sfera creat , despre care tot aude vorbindu-se.
Convingerea duhului-copil se înt re te când cei întor i din sfera creat în Laborator, le descriu
lucruri i fapte despre care nu- i poate face o concep ie, nu i le poate reprezenta, pentru c nu a
fost acolo s le perceap . Din acest motiv nu poate în elege i prin urmare nici memora descrierile
i defini iile celor întor i din sfera creat .
Atunci se convinge c locul unde 1-a creat Tat l s u este Rai, dar fericit nu este, deoarece se
plictise te într-un loc unde nu poate face nimic. în plus, auzind de la cei întor i despre minuni de
fapte, fiin e i priveli ti din lumea creat , se na te în el dorin a vie s plece din Raiul Tat lui i s
Comunic ri din Cer 193

vin s vad i el cum sunt aceste regiuni, stele, comete i planete pline de tot felul de fiin e.
Dore te s le vad i s înve e i el ce este aici, în sfera creat , pentru a ajunge tot atât de tiutor
ca cei întor i în Laborator i ca Lucr torii divini din Sfera divin .
Când s-a convins - de la b trânii reîntor i în Rai, ce au în spate miliarde de ani - c numai
în lumile stelelor i planetelor va putea vedea i pip i tot ce a auzit, c numai în sânul acestor lumi
poate deveni perfect i fericit, se hot r te s plece. Nu i s-a spus c aceast înv tur se ob ine
cu pre ul suferin ei, i, asemenea unui pelerin, pleac pe un drum lung, ce pare c dureaz o
ve nicie. începe s cunoasc munca, prin lacrimi i suspine, i în sudoarea frun ii î i câ tig pâinea
- înv tura. Aici afl imediat de legile divine ale Tat lui.
Iat plecarea lui Adam din raiul biblic. Tr ind prin sori, afl de legile solare, i în fine, mai
târziu, afl i de legile planetare. Curând în elege c legea solar este comentariul legii divine, iar
legea planetar este regulamentul explicativ, dezvoltat, al legilor divine i solare.
Din cele spuse, se vede c duhul nu a fost izgonit din Rai, ci a plecat, convins c nu va putea
ajunge s cunoasc ceea ce tie Tat l s u Creator - pomul cunoa terii binelui i r ului - decât
înv ând tot ceea ce El a creat, toate ideile emise de El în lume, i c aceast înv tur nu o poate
ob ine decât vizitând marea Sa împ r ie. arpele ispititor - duhul ajuns perfect - i-a mai spus c
numai aici, în crea ie va vedea concretizate, într-un fel oarecare, ideile abstracte înv ate în Laborator,
i c o prim condi ie s devin fericit e s iubeasc . Or iubirea nu se poate cunoa te i înv a decât
în crea ia Tat lui. Ace ti diavoli simbolici i-au vorbit atât de frumos, i-au descris crea ia Tat lui în
asemenea culori, încât bietul duh-copil s-a entuziasmat i s-a hot rât s porneasc la drum.
A plecat, a colindat din sfer în sfer i aici, în crea ie a aflat c exist o „moarte". Aici face
cuno tin concret cu bun tatea i r utatea oamenilor, idei de care se vorbise i le re inuse ca
no iuni abstracte, dar acum le-a v zut i sim it pe propria sa piele. Aici vede i se îngroze te cum
r utatea merge pân la uciderea fiin elor create de Tat l. Aici vede aplicându-se legile divine, de
care i s-a vorbit în Rai, dar acolo nu le-a în eles.
Cum ar fi putut bietul duh-copil s tie ce înseamn „a ucide", când în Laborator nu a v zut
niciodat a a ceva. Cum era s în eleag fenomenele complexe ale compunerii i descompunerii
materiei fizice, când asemenea fenomene i materii nu existau în Laborator, ele fiind rezultatul
procesului de combin ri fizice i chimice a materiilor fluidice compuse din lumile create.
în lumea creat , duhul-copil înva , înva i disper înv ând. Aici.sufer , sufer , pân la
exasperare, pân la revolt , regretând Raiul pe care 1-a p r sit. El vine în conflict cu mediul intelect
de aici - divin, solar i planetar — se revolt i încalc legile divine, solare i planetare. Vrea s
plece din acest iad, dar nu mai poate, i - încercuit de for e - duhul cade înfrânt i vl guit. Târziii
în elege c nu exist alt sc pare decât supunerea, umilin a, munca din greu, adic s lucreze în via
Tat lui divin, pentru prop irea lui i a operei Tat lui s u.
Miliarde nesfâr ite de ani, duhul uman î i va dep na existen a, i din neputinciosul de alt dat
va deveni o For creatoare, din ne tiutorul de alt dat , va deveni atot tiutor ca Tat l s u. Atunci
se va întoarce în sânul Tat lui, în Sfera Sa fluidic , în Raiul din care plecase odat , devenind
Lucr tor divin, Creator de materii i duhuri, Auxiliar al Tat lui ceresc, în uria a Sa oper : Crea ia.

Rug ciunea poate înl tura legea divin ?

Omul nu poate afla Adev rul decât prin destrupare, ori noaptea, când iese pu in din trupul s u.
Noi, duhurile superioare, cunoa tem adev rurile Tat lui, dup cum voi cunoa te i c cerul e
înnorat sau senin, dar nu le putem spune omului, pentru c am veni în conflict cu ideile lui terestre.
Legile Tat lui sunt universale. Oriunde ne întoarcem privirea nu vedem nici o excep ie, nici o
abatere de la legile Sale. Atunci cum o s crede i c legea are s fie suspendat , prin faptul c voi
v ruga i! Dar cu toate acestea, rug ciunea este necesar , pentru c tr ind în ne tiin a vie ii trupe ti,
nu cunoa te i cauza suferin ei voastre. Constituie o adev rat fericire faptul c se na te în om
speran a c Tat l îi va asculta rug ciunea i î i va suspenda legea. Efectul real al acestei speran e
este c bietul om simte de parc suferin a i s-a mai alinat. E o simpl p rere sau iluzie, dragul meu
frate, pentru c legea e lege i cauza trebuie s - i aib efectul.
Cum via a terestr este plin de spini, pres rat mai mult cu zile negre decât cu bucurii, bietul
om ne tiutor de legile divine, se roag i iar se roag , ore întregi. Marele nostru Divin, fost Isus,
v zând c iudeii în ir rug ciuni, rostite mecanic, numai din buze, iar nu din adâncul sufletului, a
recomandat apostolilor s fac cunoscut oamenilor o scurt i concis rug ciune: Tat l nostru.
194 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Dup plecarea divinului Guvernator solar, la aceast simpl rug ciune s-a mai ad ugat câte ceva
i astfel ea a fost alterat . Vede i de ce nu v putem comunica Adev rul? Pentru c venim în conflict
cu ideile voastre religioase. Dar v pot spune, în numele Adev rului, c au fost create mai târziu,
din interes material, multe alte rug ciuni, c ci interesul predomin în toat via a omului trupesc.
Astfel, preceptele divine - simple i clare - au fost înlocuite cu un pomelnic nesfâr it de rug ciuni.
Noi nu am recomandat niciodat asemenea în iruiri de vorbe f r rost. Lumea duhurilor de
pretutindeni nu se roag Tat lui ca s - i suspende legea. Noi nu rostim în rug ciunile noastre cereri,
ci aducem Creatorului cuvinte de laud i ne exprim m adorarea i fericirea procurat de studiul
tainelor Sale. Noi nu îi putem cere nimic, deoarece atotîn elepciunea Sa ne-a dat totul ca s vie uim
i s înv m.
Prin rug ciune v în l a i sufletul la un înalt nivel vibratoriu, coborând din Cer energii
binef c toare prin care restabili i pacea i armonia pe p mânt. Rug ciunea este comuniunea omului
cu Divinitatea, este o rela ie intim a omului cu Creatorul s u.
Cu cât duhul este mai jos pe scara evolu iei, cu atât este mai ne tiutor de legile divine. Dup
cum un om nu poate cunoa te toate legile rii sale, tot astfel duhul inferior nu poate cunoa te toate
legile Tat lui, i înc lcându-le din ne tiin , constat mai apoi c î i atrage asupra sa, în mod
automat, pedeapsa.
Legea este scris în materia-memorie a universului, dar duhul-copil - ignorant - nu tie s
citeasc în aceast pravil cereasc . El încalc legea, ne tiind de urmarea ei - pedeapsa. Dup mii
i sute de mii de ani, dup o serie nesfâr it de reîntrup ri în suferin e, duhul ajunge s prind team
i respect fa de Divinitate i legile Sale.
Cei mai mari ai no tri le spun: „Copii, sili i-v s nu mai gre i i i ruga i-v Tat lui s v
lumineze con tiin a." Nu li se spune c Divinul Tat a f cut legea, c El nu se mai ocup de cei
ce gre esc i c pedeapsa se aplic automat. Duhul trebuie s tie doar s implore mila Creatorului.
Venit în lumea trupeasc , el repet ceea ce a f cut în Cer i se roag fierbinte în casele Domnului,
ca s -i ierte gre elile. îns va veni vremea când con tiin a îi va spune c oricâte rug ciuni va face,
gre eala comis nu se poate ierta i c trebuie pl tit cândva.

Iart gre eala semenului t u!

Legea fiind c lcat , urmeaz condamnarea; dar iertarea este i spre folosul celui gre it dar i
a victimei. S m explic.
- Dintr-un motiv oarecare, un om î i omoar aproapele. Victima se pomene te sus, în lumea
spa ial , unde curând î i d seama c a fost destrupat din motiv de ur , r zbunare sau pentru a fi
jefuit . Atunci, ea se prezint în fa a Juriului i se plânge de actul suferit i cere aplicarea legii
divine. Juriul recunoa te c s-a înc lcat legea i cheam la judecat pe uciga , noaptea, când trupul
s u doarme. In fa a faptului de net g duit, se d o sentin prin care uciga ul este condamnat la o
anumit suferin în viitoarea sa via terestr . Apoi duhul coboar în trup i î i desf oar via a
trupeasc , mai departe, conform destinului s u înscris înainte de a se na te.
Dar O dat cu pronun area condamn rii, Juriul intervine pe lâng victim — entitatea spiritual
ce a suferit destruparea prin ucidere - i o roag s -1 ierte pe nesocotitul s u frate. Fiind un duh
de un grad mai mic, victima nu în elege s aplice comandamentul recomandat de Guvernatorul
solar: „S ier i gre eala aproapelui t u!" Ca atare ea se înc p âneaz i refuz s ierte pe cel ce
i-a curmat via a terestr . Juriul îi atrage aten ia c destruparea s-a f cut conform destinului s u, c
avea înscris în destin aceast destrupare - prin uciderea trapului s u - deoarece i ea a ucis în alt
via , i c uciga ul a fost doar instrumentul, aplicatorul sentin ei Forului Judec toresc. Prin urmare,
nu a fost destrupat la întâmplare i nici înainte de vreme. Victima r spunde Tribunalului de b trâni:
- Nu-1 pot ierta, pentru c m-a ucis. Voi m-a i condamnat la moarte prin ucidere, pentru faptele
mele din trecut; dar pe el nu-1 pot ierta, deoarece, dac nu f cea fapta aceasta, voi nu avea i prin
cine s aplica i hot rârea voastr de atunci. Nu-1 pot ierta, pentru c , în definitiv, i el a înc lcat
legea divin .
- Iart , nefericitule - îi spune Tribunalul de b trâni - pentru c neiertarea ta va crea un fir
fluidic între tine i el i astfel, în viitor, destinul t u va fi mereu legat de destinul s u.
- Nu vreau, nu-1 pot ierta - spune destrupatul.
- Atunci, s rmane duh, vei suferi, ve i suferi unul lâng altul, pentru c el se va na te ca frate
sau copil al t u, i te va am rî i via a ta va fi un iad. Tu îl vei persecuta, iar el i mai r u î i va
Comunic ri din Cer 195

tulbura existen a trupeasc . Amândoi ve i suferi, deoarece amândoi sunte i uciga i. El te-a ucis pe
tine, iar tu ai ucis pe un altul. Iart -1 nefericitule ca s nu fii condamnat s te na ti lâng el i s
fi i întrupa i unul lâng altul. S tii, fiule, eu, b trânul acestui divin Tribunal, î i spun c pân nu
vei ierta, cât timp îl vei urm ri cu ura ta, legea solar te condamn sa te na ti vie i nenum rate tot
în preajma lui. Iertarea te dezleag i te desparte de el. Ura te va lega de el pân ce sufletul t u
cople it de suferin e va fi silit de legea solar s ierte. Iart -1 de pe acum, ca s nu mai fie nimic
comun între voi. Legea divinului Creator cere condamnare pentru ucidere, iar divinul S u Fiu cere
iertare pentru fapta nesocotit a aproapelui t u, pentru a putea evolua mai repede. Ideea de ur i
venin - comb tut de noi, conform ordinelor primite de la Fiul solar - nu este o idee de înfr ire,
cerut de legile cere ti. Alege iertarea - îndep rtarea voastr unul de altul, ori neiertarea - i atunci
ve i fi tot împreun , în amarnice vie i terestre, veacuri nenum rate, pân la iertarea voastr definitiv .
Nu vezi atâtea exemple în lumea trupeasc ? Nu în elegi c dac nu te împaci acum te vei împ ca
cu el peste veacuri în irate, c ci nu exist alt ie ire, deoarece ura une te mai puternic chiar decât
iubirea? Pe cel ce îl iube ti îl p r se ti, dac afli c va fi mai fericit aiurea, dar pe cel ce-1 ur ti
îl atragi la tine sau te duci dup el, oriunde, chiar i în iad de-ar fi. Fiule, trebuie s -1 ier i, pentru
c acum tii c nu este vinovat, el fiind numai instrumentul hot rârii noastre, iar tu acum î i
aminte ti destinul la care ai fost condamnat înainte de a te coborî la reîntrupare; destin acceptat când
ai rostit cuvântul divin Amin. A adar, pentru c el nu te-a ucis din voin a lui i ie nu i s-a f cut
nici o nedreptate, regula cere s v ierta i, pentru a se întrona fericirea pe p mânt. •
- A vrea, dar nu pot, pentru c el a primit misiunea de a înc lca legea Tat lui, care spune s
nu ucidem.
- Ei bine, duh înd r tnic i nepriceput, afl c tu, în alt via , l-ai ucis pe acest destrup tor
al t u. A adar, prin fapta lui, s-a împlinit acum legea divin .
în final, înfrânt de argumente, duhul este nevoit s ierte i astfel s-a rupt lan ul uciderilor
reciproce iar prin aceasta s-a f cut înc un pas înainte, spre pace i progres în via a omenirii.

Despre timp i spa iu

Azi am venit cu un alt subiect, dar tu ai vrea s - i vorbesc despre timp i spa iu.
Cu alt ocazie, am spus c pentru duhurile de pretutindeni, timpul nu exist ca ceva concret,
el fiind abstract i relativ. Pentru unii este mai mic, iar pentru al ii - incomensurabil.
între dou evenimente, se scurge un timp. Prin urmare, el se poate m sura, determina, dar s -1
vezi concretizat în ceva nu se poate. P mântul î i are unit ile sale de m sur , alte planete le au pe
ale lor. Printre altele, sorii se deosebesc între ei i prin unit ile lor de timp. Zeii din Laborator au
i ei no iunea de timp, inimaginabil de lung. Numai pentru Tat l ceresc nu exist timp, întrucât
pentru El, în con tiin a Sa, trecutul, prezentul i viitorul este una. Ideea de timp este atât de finit ,
;
încât putem spune c Tat l nu o are. :
Diferen ele de la om la planet i de la soare la Sfera divin i Divinitate ne determin s
spunem c prin sine însu i timpul nu exist , deoarece nu poate fi m surat în mod absolut, pentru
c nu are un sfâr it i nici începutul s u nu se poate cunoa te. Filosofic vorbind, el nu exist . Cu
toate acestea, voi vorbi câte ceva despre timp.
Voi m sura i timpul cu ceasul, construit s înregistreze ziua i noaptea în 24 de diviziuni de
timp, numite ore. Zilele se în ir i formeaz luni i ani. Anul este unitatea voastr cu care m sura i
o durat mai mare de timp. Dar durata unui an difer între planetele acestui sistem solar. Planetele
mai apropiate de soare au anul mai scurt, iar cele mai îndep rtate au anul mai lung decât al vostru.
Atunci te întrebi: exist timp? Da, pentru c e o scurgere de vreme între dou puncte date. Nu,
pentru c vedem c el este variabil, c cele dou puncte, de plecare i sosire, pot fi din ce în ce
mai îndep rtate.
Dar iat un alt fenomen care arat c nu exist , în sine, timp. Dac te duci în Soare - ca spirit
- consta i c acolo nu exist zi i nici noapte. Neexistând doi termeni de încadrat timpul, pentru
mine, sosit acolo, mai exist timp? Nu, nu mai exist . Dar totu i, pentru marile Lumini spirituale
de acolo, s l luitorii acestui astru, exist un timp, pentru c ei au anul lor solar, care dureaz pân
Soarele face un drum de la periferie la centrul universului, i de acolo, înapoi la periferie. Cât
dureaz acest voiaj al Soarelui? Deosebit de mult. Atunci, oricât de mare este acest voiaj, existând
dou repere, rezult c i pentru îngerii solari exist un timp. în Soare nu exist luni i zile, ci numai
dou diviziuni de timp - ani i ore; dar ora lor ine mii de ani de-ai vo tri.
196 • Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Entit ile luminoase solare sunt mari savan i, iar cuno tin ele marilor vo tri astronomi ar fi o
carte de citire pentru clasa a I-a, pe lâng vastele lor cuno tin e matematice i astronomice referitoare
la stele, planete i universuri. Toat tiin a lor e cuprins în uria a lor memorie. Cele mai vaste i
complicate calcule le fac atât de repede, cu atâta u urin , încât ne fac impresia - când vin pe la
noi, în zonele noastre superioare - c le fac automat.
In zone aflate la o dep rtare de sute de mii de kilometri de suprafa a p mântului tr iesc marii
no tri savan i, care nu mai tiu ce zi, lun sau an au oamenii jos, pe p mânt. Datorit preocup rilor
lor, pierd din memorie anul omenesc. Când vor s afle ce dat e la un moment dat pe p mânt, fac
calcule mentale, dar nu bazate pe date p mânte ti; c ci pe care s le ia ca punct de pornire: anul
cre tinilor, al evreilor sau al mahomedanilor? Ce înseamn anul 1936 al cre tinilor, când ei au în
vedere, de exemplu, data cre rii P mântului sau a lui Jupiter? Ce s fac ace ti savan i cu erele
voastre cre tin , mozaic , budhist etc, când este vorba s calculeze câ i ani s-au scurs de când a
luat na tere Soarele? Dac ar fi s traduc în ani p mânte ti data na terii unui sistem solar - de
exemplu Sirius, Vega sau Arcturus - ar în ira un num r foarte greu de citit. Pentru înlesnire, pentru
prescurtare, îngerii no tri planetari, asem n tor angelilor solari, fac aceste calcule în ani solari. în
felul acesta, o abstrac ie numeric indescifrabil se reduce la un num r lesne de în eles.
Duhurile avansate ale P mântului sunt capabile - repede i dup un examen sumar - s calculeze
câ i ani solari au tr-ecut de când un duh oarecare a fost creat în Sfera- divin . Ca punct de plecare
în determinarea acestui timp este con inutul ideilor din corpul-memorie al duhului examinat, în
raport cu inteligen a sa. Acest examen se face prin interog ri. Din con inutul ideilor înmagazinate
în memoria duhului, savantul ceresc deduce prin calcul mental timpul de când a fost creat acest duh
- cu o aproxima ie de câteva mii de ani.
De la ultima coborâre a divinului Isus pe P mânt au trecut peste 1900 de ani tere tri. Aceast
durat de timp este atât de mic pentru noi, calculatorii miliardelor de ani solari, încât ne face
impresia c Domnul nostru a venit azi, c ci n-a trecut o zi solar de când El a plecat de aici, adic
24 de ore solare - dup voi.
Pentru c noi tr im în jurul acestui p mânt, leg m calculele noastre solare i de p mântul
vostru, deoarece mereu trebuie s avem în vedere evenimentele de pe suprafa a lui. De exemplu,
vreau s tiu când au disp rut ca fiin e fizice dinozaurii. Ce a putea face cu era cre tin ? Ce s
fac cu era lui Moise? Nimic. Nu mi-ar fi de folos nici una, nici alta. Dar f când calculul nostru,
spunem: dinozaurii au disp rut în anul X solar i la ora Y solar . Iar dac vrem, putem traduce ace ti
ani solari în ani p mânte ti, dar ar fi foarte mul i. A adar, se poate ti exact, câ i ani sunt de când
spiritele constructoare au lucrat aici i au reu it s fac un anumit tip de dinozaur, i cât a supravie uit
datorit climatului de atunci.

Acum s vedem ce e cu no iunea de spa iu.

Picard s-a urcat în atmosfera p mântului pân Ia o în l ime neatins de altul pân atunci, i vi
s-a p rut o distan enorm . Pentru noi, aceast distan nu reprezint nimic, c ci atmosfera voastr
se întinde pân la aproximativ o sut de kilometri de la suprafa a p mântului, unde dispare orice
gaz, i de acolo în sus începe materia pur fluidic . Dar i aceast distan e o nimica toat pentru
un duh superior, care se înal pân la domiciliul s u firesc, la sute de mii de kilometri de p mânt.
Ce dispropor ie enorm exist între no iunea de spa iu a unui om i a unui spirit! Pentru a v
duce la Paris v trebuie trei zile cu trenul, dar nou ne trebuie mai pu in de un minut. Atunci cum
r mâne cu spa iul? Este asem n tor cu timpul: o relativitate. Pentru voi, distan a pân la Saturn pare
uria ; pentru noi, dac ne-ar da voie, am devora aceast distan i curând am fi acolo. A adar i
no iunea de spa iu este relativ .
Priri urmare, spa iul exist i nu exist , deopotriv . Spa iul exist pentru cei neputincio i, i nu
exist pentru marile For e cere ti. O Divinitate din Sfera divin ar putea str bate imensele abisuri
ale cosmosului, pân aici la noi, în câteva minute.
Dar dintre cele dou no iuni: timp i spa iu, spa iul este ceva mai concret, fiind circumscris în
forme. Acelea i cauze au produs i timpul, i spa iul, dar ele au efecte diferite. Toate ideile abstracte
au pornit din Laborator, dar o lege divin ordon ca orice idee abstract s fie transformat în idee
concret , în fapt , în ac iune.
Conform acestei legi, ideea de spa iu - emis în Laborator - trebuie s aib o înf ptuire în
lumea crea iilor fizice, realizându-se în forma fiin elor, planetelor,, stelelor i universurilor. Chiar
ideea în sine are o form . Ideea cea mai abstract trebuie s aib o form . Prin emiterea unei idei
lipsite de form , s-ar înc lca legea divin i urmarea ar fi o suferin .
Comunic ri din Cer , 197

Orice idee cuprinde în sânul ei via , o for creatoare. Via a a purces de la Creator; El a
conceput via a sub form de idei, pe care le-a transformat în crea ie. Spiritul este frai divinului
Creator; dar pe când Tat l transform forma-idee în crea ie, spiritul nu tie cum s mânuiasc ideea
ca s o transforme imediat în crea ie. \
Pe p mânt oamenii transform ideile lor în ac iuni asupra materiei fizice. Ei nu tiu s lucreze
cu ideile asupra fluidelor care îi înconjoar . Dac ar cunoa te mânuirea lor, ar face „minuni".
Spa iul are o form , i înc o form cât se poate de real . Când zici „spa iu", spui o idee, iar
ideea - ca orice idee - are o form pe care o putem transmite la distan prin vibra ii.

Trec acum la o alt ordine de idei, pentru a- i vorbi despre fluide.

Voi tr i i în lumea sunetelor, a undelor aeriene. Noi tr im în lumea vibra iilor-forme, adic în
lumea unde nu vibreaz nici sunete, nici lumin . Pretutindeni în lumea noastr exist vibra ii de
forme, de la cele mai concrete, cum ar fi trupul t u actual, pân la formele cele mai abstracte: verb,
adjectiv, adverb i a a mai departe. Noi nu avem ochii vo tri, s vedem cum vede i voi. De
asemenea, nu avem urechile voastre, cu care s auzim ceea ce auzi i voi. Noi avem un singur sim ,
un sim general, al c rui organ este întregul meu corp fluidic. Neavând ochi de v zut lumina solar ,
pentru noi nu exist aceast lumin , care este o crea ie a ochiului vostru. De i nu avem ochii i
urechile voastre, totu i suntem ferici i, pentru c vedem i auzim.
Dar cum vedem i auzim noi? Dragul meu, noi auzim cum curge apa, auzim zgomotul ro ilor
de tren, auzim vuietul valurilor ce se sparg de rm etc. A adar, gra ie corpului nostru spiritual,
auzim i vedem ceea ce auzi i i vede i i voi. Acest auz i v z spiritual este la fel în tot universul.
Sim ul unic al nostru pentru auz, v z i sim ire este impresionabil numai de undele vibra iilor
eterice. Omul emite sunete când vorbe te cu un altul. Dar fie c gânde te, fie c vorbe te, involuntar,
el va emite forme în vibra ie. Aceste forme vor circula prin eterul înconjur tor. Noi, duhurile, vedem
aceste forme, prin faptul c vibra iile lor intr în corpul nostru fluidic, iar spiritul le vede i - lucru
ciudat pentru voi - avem impresia c le i auzim.
Prin urmare, exist deosebiri între percep ia unui duh liber i a unui duh întrupat, deoarece noi
vedem toate formele, dar le i auzim, pentru c vibra iile lor se transform în sunete psihice. Noi,
duhurile, mai avem facultatea ca o dat ce am primit o form i am în eles-o, s o transform m
într-o idee omeneasc , adic o îmbr c m într-un cuvânt sonor, i din idee spa ial facem un cuvânt
omenesc, într-o limb terestr - român , francez , italian etc. Sub aceast form ideea nu mai este
cunoscut decât de cel ce cunoa te limba respectiv .
A adar formele sunt generale, unele i acelea i în tot cosmosul.

V zul, auzul i sim ul duhului

Acum s - i vorbesc i despre fenomenul intim al auzului i v zului nostru.

Frunzele unui copac tremur din cauza vântului. Frecarea aerului de ele produce un fâsâit
particular, perceput de urechile voastre ca o form special de zgomot. Voi spune i c acest zgomot
a sosit sub forma „undelor" la urechea voastr , a pus timpanul în vibra ie, nervul auditiv a transportat
vibra iile pe cortex, unde s-a înregistrat zgomotul i a fost transformat în senza ie de sunet. A adar,
voi crede i c zgomotul s-a produs în ^exterior, iar senza ia în interiorul sistemului cerebral. Pe noi
ne amuz aceast p rere a voastr . în realitate, în exterior nu s-a produs decât o vibra ie, iar
percep ia vibra iei, a zgomotului, s-a produs în spirit.
Când se produce un sunet, un zgomot, crede i c numai aerul vibreaz . în realitate, vibreaz i
fluidul din sânul s u. Urechea recep ioneaz aceste vibra ii eterice care fac s vibreze timpanul
urechii; prin nervul auditiv vibra iile eterice se scurg pân în sistemul cerebral, de unde prin dublul
eteric al acestuia i apoi prin perispirit ajung pân la scânteie sau spirit, care le vede forma.
Acesta este mecanismul auzului la voi. La noi, rolul nervului auditiv este jucat de fluidul care
îmbib aerul vostru.
Din cele spuse mai sus reiese c aerai nu face nici un zgomot, ci numai se mi c i c , o dat
cu el, vibreaz i eterul care transport vibra iile respective în interiorul meu, pân în fa a spiritului.
Fream tul frunzelor nucului din fa a ta o percepem sub forma unei corzi în vibrare sau ca valurile
unei ape. E drept c e form nel murit , dar este o impresie propagat în tot corpul meu fluidic.
198 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

M-a i putea întreba: „Dar când percepi aceste forme de zgomote, po i continua s gânde ti?"
Da, ele nu m întrerup din gândirea mea, precum zgomotul automobilului nu-1 împiedic pe ofer
s observe drumul sau s aud cele comunicate de înso itorul s u.
M-a i putea iar întreba: „De ce nu vede i formele de lumin ?" E greu s v explic, pentru c
nu exist lumin pentru noi, ea neexistând în natur , ca lumin solar . Atunci ve i spune: „Voi
sunte i orbi pentru lumin ". Nu suntem orbi, deoarece - dup cum i-am spus - noi vedem tot ce
vede i i voi, numai c vedem în interiorul nostru formele lucrurilor i al ideilor. Noi vedem, dar
ochi nu avem. Dac vrem, vedem prin cre tetul capului - inexistent - prin spatele sau partea
inferioar a sferei noastre, vedem prin toate p r ile corpului nostru. Acum te v d pe tine, dar nu te
v d omene te, ci spiritualice te. Eu v d printr-un mecanism diferit de al t u.
Voi afirma i c imaginea obiectelor exterioare se formeaz pe retin ; dup unii - aceast
imagine r mâne pe retin i numai impresia merge prin nervul optic la cortex, iar dup al ii -
imaginea ar fi transportat de-a lungul nervului optic pân la sistemul cerebral, unde este perceput
i transformat în senza ie. Eu de i n-am ochi, nerv optic, sistem cerebral, v d ca tine lampa electric
i lumina ce o r spânde te, te v d perfect i pe tine, dar, repet înc o dat , te v d printr-un mecanism
diferit de cel tiut de tiin a voastr p mânteasc .
Eu v d în interiorul meu, iar nu la exterior, cum crede i voi. Forma l mpii tale se oglinde te
în eterul din aceast odaie, în eterul care o înconjoar . Prin urmare, eterni de aici reproduce formele
obiectelor aflate în aceast odaie. Neavând ochi, nu v d lampa direct, ci o v d indirect, v d fotografia
ei eteric , la fel cum tu vezi în oglind obiectele din aceast camer . Acest eter vibreaz într-una,
i vibra iile lui se modeleaz luând forma complet a l mpii. Odaia ta e plin de modele eterice ale
obiectelor din ea. Ele se opresc aici, între pere ii acestei camere, dar câteodat pot pleca mai
departe, prin pere i.
A adar noi vedem i auzim în interior, prin intermediul formelor eterice. în definitiv, i voi
vede i la fel ca i noi, cu deosebirea c la voi se interpune trupul cu organul s u de v z. Voi vede i
obiectul material, noi vedem imaginea eteric a acelui obiect, îns impresia este aceea i la amândoi.
Deosebirea cea mai mare între voi i noi este c voi vede i numai obiectele prezente în fa a
voastr , pe când noi, printr-un efort, vedem în eter i formele vechi, disp rute. E greu s vezi forme
imprimate în eter în urm cu una sau dou sute de ani, fiind necesare anumite cuno tin e din partea
duhului. Numai duhurile superioare tiu s stârneasc , din fluidul unei epoci oarecare, formele sau
cli eele evenimentelor de atunci.
Formele sunt depuse în aceste eteruri, ca i dosarele într-o arhiv , de unde pot fi scoase prin
acela i num r de vibra ii cu care s-au înregistrat sau copiat. Aceast arhiv , aceste fluide nu se afl
aici, jos, ci sus, foarte sus, în zonele cele mai înalte ale atmosferei fluidice terestre. Dac e ti duh
superior, cau i s afli cu ce vibra ii au fost înregistrate. Posedând aceast cheie po i face s se
desf oare, asemenea unui film de cinematograf, evenimente dintr-o epoc oarecare, sau via a tr it
de un om trupesc.

Scânteia divin este o unitate indivizibil

Drag frate, m întrebi dac ocultistul Ely Star spune adev rul atunci când afirm : „Gre ind,
spiritul s-a rupt în dou p r i - una pozitiv i alta negativ - iar prin evolu ie, ambele p r i se vor
reg si i uni". M mir de unde a scos acel autor ideea respectiv . Nu mi-o explic decât prin faptul
c adev rul original a trecut prin mai mul i autori i, nefiind în eles, a fost deformat pân a rezultat
o asemenea enormitate.
Scânteia divin este o unitate indivizibil . Ea nu poate suferi subdiviziuni, fiind un tot perfect.
Te vei întreba cum de afirm c scânteia divin este perfect , când ea este supus evolu iei, cu scopul
de a se perfec iona. Deocamdat î i r spund c scânteia divin este un instrument perfect de evolu ie.
Divinul creeaz o fiin identic cu El, dar aceast crea ie nu poate lucra asemenea Creatorului
s u. Aici, pe p mânt, mama i tata dau na tere unei fiin e perfecte ca instrument, dar ea nu poate
func iona de la început ca p rin ii s i. Pruncul are acelea i func ii fiziologice, dar la na tere sunt
foarte reduse. Divinul Creator creeaz i El, în Laborator, o fiin identic Sie i, din punct de vedere
fiziologic, dar imperfect din punct de vedere spiritual. A adar scânteia divin , de i este format din
aceea i materie cu a Tat lui, nu are, atributele des vâr ite ale Tat lui. A a de exemplu, Tat l are o
memorie infinit , c ci El tie tot ce a creat din eternitate i are în mentalul S u toate experien ele
crea iilor Sale trecute. Ei bine, noua creatur nu are nimic din ceea ce posed Creatorul.
Comunic ri din Cer 199

Mecanismul de func ionare i evolu ie al unui copil aici, pe p mânt, este o reprezentare sintetic
i în miniatur , a evolu iei noii creaturi, a duhului-copil, de la origine i pân la infinit.
Cugetând, Creatorul emite din corpul S u o scânteie. O dat emis , ea este învelit cu fluidul
din mediul intern al Laboratorului, formând împreun o fiin ultramicroscopic , numit duh sau
spirit. Când Tat l a emis scânteia, s-a gândit la destina ia ei în lume, la forma ce o va îmbr ca prin
sferele create, pe planete. Prin gândirea Sa, Creatorul înscrie drumul evolutiv urmat de aceast
scânteie în lume. Conform gândului Creatorului, scânteia va fi îmbr cat cu un anumit fluid, i va
avea^un anumit destin: de mineral, vegetal sau animal.
In sfânta Biblie se spune: „Dumnezeu a f cut pe om dup chipul i asem narea Sa". E foarte
just, deoarece Tat l este spirit i copilul S u e tot spirit. Tat l ne-a f cut la fel cu El, adic o lumin .
Nu ne-a f cut oameni trupe ti, dup chipul i asem narea Lui, ci ne-a creat dup chipul cugetului
S u. Omul nu face casa, masa, cana, dup chipul i asem narea lui, ci dup asem narea cuget rii
sale. Forma mesei este dup cum a cugetat omul. A adar, omului i s-a dat pe p mânt forma dup
chipul cugetat de Creator.
Creatorul are forma sferic - forma prim i perfect din cosmos. Creând duhuri Divinitatea le
face i pe ele sferice, oglindindu-se ca form , în copiii S i duhuri. Nu ne-a f cut perfec i, c ci atunci
ar fi creat Divinit i asemenea Lui. Am fost crea i perfec i numai din punct de vedere fiziologic,
func ional, iar imperfec i, neputincio i, din punct de vedere spiritual.
La început, to i copiii Divinit ii sunt fiin e vii - v d, gândesc i se hr nesc - întrucât imediat
ce au fost emise, încep s respire, absorbind din materia Laboratorului fluid i eliminând pe cel uzat
prin existen a lor. Aceast absorbire, sau hr nire, duhul o va face în vecii vecilor, oriunde va fi. în
concluzie, duhul-copil e viu, tr ie te, dar e nul din punct de vedere spiritual.
Cel ce î i vorbe te este format dintr-o scânteie, partea esen ial a fiin ei mele, asemenea celei
a Creatorului. Apoi am în jurul meu materia fluidic , prim , din Laborator, i în fine, o serie de
haine fluidice din locurile pe unde am trecut, pân am ajuns aici. Scânteia mea nu e de foc, nu arde
i nu eman c ldur , ea seam n cu o scânteie electric , cu o lumini , i totu i nu este o scânteie
propriu-zis . în jurai ei este corpul meu, un complex de fluide, pe care le pot dezbr ca i reîmbr ca.
Când va fi s p r sesc P mântul, îmi voi dezbr ca înveli ul fluidic propriu al acestei planete.
Scânteia nu se poate diviza. Niciodat i nic ieri nu s-a divizat vreun duh. A adar, entit ile spirituale
sunt indivizibile. O divizare ar echivala cu distrugerea, cu moartea. Or duhul este nemuritor.
Creatorul se hot r te s creeze. El gânde te i, gândind, emite din corpul S u fluidic - iar nu
din Scânteia Sa - o particul care a devenit scânteia mea, sau a oric rui alt duh.

Crearea premerg torilor duhurilor

Dup ce i-ara f cut cunoscut c Divinitatea a creat formele materiale în Laboratorul lumilor,
pot s - i afirm, un adev r mai profund: nu Divinitatea prim creeaz aceste forme, ci anumite
Entit i spirituale din Laborator,
Munca este divizat i în Laborator, ca în lumile noastre. Marele St pân al lumilor nu mai
creeaz nimic, El doar conduce. în Laborator exist Entit i spirituale foarte evoluate, care odinioar ,
în urm cu o ve nicie, au fost create tot de Divinitatea suprem , i prin evolu ie nesfâr it au ajuns
Lucr tori divini, în aceast uria Sfer fluidic . Ace ti Lucr tori ai Laboratorului sunt numi i
Creatori de forme.
Creatorii de forme nu fac decât sferule cuget toare, care tiu s se mi te, dar nu au înc o
individualitate spiritual proprie.
Viu este i fluidul ce umple cosmosul, de aici de la noi pân în centrul Laboratorului, dar acestei
substan e dac i-ai da o form , nu o poate p stra în ve nicie. în acest fluid viu plutim noi, entit ile
spirituale, fiin e vii, tr itoare într-o ap vie.
Creatorii de forme au doar puterea i tiin a s fac din aceast ap vie o form ve nic i vie,
care deocamdat nu este spirit sau duh.
M fr mânt cum s -i zic acestei forme vii, sim itoare i cu voin , care deocamdat nu este
spirit. Iat , mi-a venit un gând: s -i zicem forvie - însemnând form vie, sau form cu via .
Forvia se deosebe te de via a sau fluidul viu care umple cosmosul i este lipsit de o form
permanent . Asemenea forme-via sau forvii se creeaz numai în Laborator. Repet: aceste forme
sferice, vii i sim itoare, care tiu s se mi te, nu sunt spirite nici de mineral, nici de vegetal, nici
de animal sau om. Ele nu sunt decât principiul, începutul din care se va forma un duh.
20® Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Din materia prim , aflat în Laborator, For e spirituale numite Creatori de forme au creat
forviile. Re ine i c ace ti Creatori nu sunt înc Divinit i, ci spirite foarte evoluate, care dup ce
i-au terminat coala în sfera cosmic , au revenit în sânul Laboratorului, unde li s-a conferit gradul
de Creator de forme sau forvii. Ei au înc în fa o scar lung de urcat, spre ranguri i mai înalte.
De i aceste forvii sunt identice între ele ca form , toate fiind sferule, n-au toate aceea i capacitate
sau vitalitate. Totul depinde de gradul de cuno tin a Creatorului de forvii care le-a f cut.
Dup ce au circulat un anumit timp, aceste forvii sunt. oprite din mi carea lor i atrase de entit i
spirituale mai evoluate decât Creatorii de forme, entit i care au gradul de Divinitate i se numesc
Divinit i de spiritualizare.
Aceste Forte divine, Divinit i de spiritualizare prelucreaz forviile, ad ugându-le un fluid cu
darul de a le conferi spiritualitatea, i astfel, forvia, devine o forvispie - form -via -spirit.
Divinit ile de spiritualizare examineaz forviile i deduc ce fel de fiin e vor putea face din ele.
Fatalitatea sau legea le comand ce fel de candidat de duh s fac din forvii. Dup felul cum au
fost create, dup concep ia mental a Creatorului de forvii ce a prezidat la formarea ei, forvia va
fi prelucrat de Divinit ile de spiritualizare, devenind forvispie de mineral, vegetal, animal sau om.
Prin urmare, exist mai multe categorii de Creatori de forme sau forvii. Prima categorie nu
poate s fac decât forvii minerale. Pe o treapt superioar vor fi Creatorii de forvii vegetale.
Urmeaz a treia categorie — Creatori de forvii animale i, în fine, Creatorii de forvii umane.
Forvia mineral este o form creat de un Creator de forme încep tor, care creeaz o form mai
u oar , imperfect . Divinitatea spiritualizant , dup ce analizeaz forvia, îi adaug ceva din mediul
ambiant. Noi, duhurile îi zicem acestei opera ii insuflare divin . Din acest moment, forvia a devenit
o forvispie.
în Laborator exist mai multe grade de Divinit i de spiritualizare sau Divinit i insufl toare.
Fiecare va spiritualiza numai acea forvie care a fost f cut pentru o anumit destina ie, corespunz toare
gradului S u.
O dat forvispiile minerale formate, vor fi trimise în lume, în sfera creat , pentru a intra în
constitu ia noilor planete ce se vor crea, animând minerale i evoluând în sânul lor miliarde de ani.
Dup ce vor face evolu ia lor complet în sfera creat , ca minerale, forvispiile minerale se întorc
în Laborator. Acum, forvispiile minerale vor fi atrase de alte Divinit i insufl toare, i transformate
în forvispii vegetale. Dup ce vor face evolu ia lor complet în sfera creat , forvispiile vegetale se
reîntorc în Laborator, unde vor fi din nou insuflate i transformate în forvispii animale. în fine, dup
ce- i termin evolu ia în sfera creat , forvispiile animale se reîntorc în Laborator, unde vor fi
transformate în forvispii umane - o etap anterioar duhului uman.
Din cele expuse, rezult c exist patru categorii de Creatori de forme sau forvii i patru
categorii de Divinit i insufl toare. Evoluând din treapt în treapt , ierarhia Lucr torilor divini din
Sfera-Laborator urc tot mai sus, pân ajung la Guvernatorul Divinilor. Prin incomensurabila Sa
inteligen i voin , Guvernatorul Divinilor din Sfera-Laborator vegheaz la aplicarea riguroas a
legilor, atât în Laborator, cât i în cele patru sfere create, care se rotesc în jurul Sferei divine.

în tiin area Tat lui divin despre tot ce se petrece în cosmos

Religia cea mai înalt de azi, ca i cele din veacurile uitate, este doar o sintez a unor succinte
cuno tin e cere ti, suficient totu i ca hran sufleteasc pentru marele public profan.
Prin profani în elegem pe cei ce nu sunt în leg tur cu noi, i chiar i pe cei care - de i au intrat
în leg tur cu noi - cunosc prea pu in din alc tuirea lumilor invizibile.
Numai duhurilor întrupate, care au un grad superior în lumea cereasc a Terrei, avem permisiunea
de a le comunica înaltele cuno tin e referitoare la alc tuirea cosmosului i la Foi ele guvernatoare.
Tat l divin, For a prim sau For a suprem este Unul. Unic este Dumnezeu, afirm Moise,
Budha, Isus i to i proorocii no tri. Toate duhurile care au evoluat într-o durat de timp incalculabil ,
i au ajuns la dreapta Tat lui suprem, adic în Laborator, au rangul de Divinitate. Ele nu sunt egale
cu For a prim , cu Suveranul unic al tuturor, ci sunt doar mari For e divine.
în fruntea ierarhiei Divinilor este un Guvernator suprem, c ruia to i ne închin m; doar Lui
trebuie s se roage popoarele acestui p mânt.
Fiin a suprem , peste to i Divinii din Laborator, este numit Tat l suprem. El este în tiin at de
tot ce se petrece atât în Laborator, cât i în cele patru universuri. Se pune întrebarea: Cum este El
în tiin at?
Comunic ri din Cer 201

Tot ce se petrece pe P mânt trebuie imediat comunicat Guvernatorului P mântului, care are
gradul de înger-c petenie i este reprezentantul Tat lui suprem.
Func ia de Guvernator al P mântului a fost instituit chiar de la facerea planetei. Guvernatorul
planetar a prezidat, prezideaz i va prezida atâta timp cât exist P mântul. De miliarde de ani El
conduce aceast planet . Func ia de Guvernator planetar este permanent , dar cel ce o îndepline te
este schimbat.
Unul dintre Guvernatorii P mântului este acum spiritul care într-una din întrup rile sale a fost
conduc torul evreilor din Egipt spre Canaan. Deja citesc în mintea cititorului cre tin o idee retrograd
i un sentiment de contrarietate, dar totu i, acesta este adev rul. Afla i c Guvernatorul P mântului
nu este nici evreu, nici egiptean, nici cre tin, ci este f uritorul unei religii, întemeiat din ordinul
Suveranului acestui sistem solar - fostul Isus, precum tot El, Guvernatorul solar a ordonat întemeierea
celorlalte religii, de c tre Budha, Confucius i Mahomed.
Guvernatorul planetar trebuie s fie la curent cu tot ce se petrece pe P mânt, iar la rândul s u,
are obliga ia s în tiin eze pe St pânul s u direct - Guvernatorul solar, de tot ce se petrece pe
aceast sfer a împ r iei Sale, din punct de vedere politic, social, moral i spiritual.
Guvernatorul solar este mai mare în grad decât îngerii S i solari i mai mare, bineîn eles, i
decât Guvernatorii planetari ai sistemului S u. Din aceast cauz , El poart titlul de Fiu de Dumnezeu.
în jurul Fiului de Dumnezeu sunt îngerii S i, aspiran i la rangul de Fii de Dumnezeu. Ei sunt
mai mari decât Guvernatorii planetari. Guvernatorul solar împreun cu ace ti aspiran i de Fiu de
Dumnezeu formeaz garda de în tiin are a Unicului din Laborator. Când sunt trimi i în misiuni, Ei
pot str bate spa iile universului de la un astru la altul, putând c l tori pân în Sfera divin .
Divinul nostru Guvernator solar posed o memorie vast . El a venit aici cu toat gama de
materii i duhuri pentru a forma acest sistem, pe care-1 va prezida pân la dispari ia celei din urm
planete - soarele nostru actual. Guvernatorul solar este informat de tot ce se petrece pe alte astre,
precum i pe planetele lor. El comunic mental P rintelui S u tot ce se petrece în sistemul S u. A a
de exemplu, când au pierit animalele antediluviene, El a comunicat Unicului dispari ia lor de pe
p mânt. Divinul Tat suprem s-a întristat i a dat ordin ca acestor vie uitoare, ale c ror forme s-au
înscris pe veci în arhiva universului, s li se fac , de c tre îngerii constructori, corpuri noi, pe alte
planete, ajunse la gradul P mântului, pe vremea când poseda asemenea forme de trupuri animale.
Acum acele animale ale noastre tr iesc pe alte planete, mai tinere decât P mântul.
Tat l a gr it Constructorilor S i: „Nici o vietate, nici cea mai mic pas re sau insect , nici o
crea ie de-a Mea s nu fie f r cuibul s u -planeta sa - i f r trupul s u, în care s evolueze".
Tat l este în tiin at de evenimentele importante, i nu de toate întâmpl rile m runte, ca de
exemplu: un oarecare duh întunecat a înc lcat legea divin i a omorât. Aceast fapt este l sat în
seama slujitorilor Tat lui, de pe planeta respectiv .
în rezumat, Tat l suprem este în tiin at, pe calea undelor, de Guvernatorul solar, c ruia
Guvernatorul planetar Ii comunic tot ce se întâmpl pe planeta sa.
Din timp în timp, pleac din Soare câte un înger solar, în misiune pe fiecare planet a acestui
sistem. Orice înger al planetei noastre este un simplu înger planetar, dar orice înger solar venit în
misiune pe P mânt se nume te Purt torul de Adev r, Cuvântul Adev rului. Când un asemenea
Mesager solar se anun c vine la noi, miliarde de duhuri p mânte ti se înal în v zduh i îl
primesc în cântece, sl vind pe Tat l ceresc. El este primit de îngerii P mântului, în frunte cu
Guvernatorul nostru, fostul Moise, i suntem cu to ii ferici i, prin faptul c privim fa a orbitoare a
Celui ce ne este d t tor de speran a unui nou pas spre progres.
De regul , Mesagerul solar coboar într-o anumit perioad a anului terestra, i anume la
începutul S pt mânii Patimilor, i se înal dup terminarea ei. Câteodat coboar i în alte perioade
ale anului. Nu exist an f r ca acest reprezentant al Domnului nostru solar s nu vin la comemorarea
patimilor Domnului.
Cu peste dou mii de ani în urm , un Mesager, Fiu de Dumnezeu, a sosit din Laborator în
Soare, cu ordinul Unicului Tat , ca Guvernatorul nostru solar s se întrupeze pe p mânt. Supus
ordinului, Guvernatorul solar a coborât pe planeta noastr , înso it de o ceat de aspiran i, Fii de
Dumnezeu. Mesagerul sosit din Laborator, a r mas în Soare, inând locul Guvernatorului solar pân
revine la Tronul împ r iei Sale. Dup întoarcerea Guvernatorului nostru în Soare, Mesagerul Tat lui
s-a întors i El în Sfera-Laborator.
Suntem informa i c acum Suveranul nostru solar este a teptat s se întrupeze pe o alt planet
a sistemului S u, în vederea evolu iei morale i sociale a popula iei de acolo. Din cauza ideilor noi
propagate în sânul popula iei planetelor împ r iei Sale, Guvernatorul solar î i atrage sup rarea,
urgia i pedeapsa cu moartea asupra trupului S u. El se supune cu umilin distrugerii trupului S u,
c ci a a I s-a ordonat de Tat l S u ceresc, în vederea evolu iei supu ilor S i. El se face om, dar nu
202 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carie

este l sat singur, ci toat ceata de mari Divini aspiran i, Fii de Dumnezeu, cu care a venit, îi
vorbesc, I se arat i îl încurajeaz în misiunea Sa umano-cereasc .
Guvernatorul solar nu a venit s r scumpere p catele omenirii, cum gre it se spune de cei ce
nu cunosc tainele noastre. El nu a r scump rat p catul nim nui, ci a venit ca o Pild vie, ca
Reprezentantul Unicului Tat , pentru a schimba, prin for a înv turilor Sale, curentul de idei
egoiste în idei altruiste. La baza tuturor ideilor Sale stau tainele Cerurilor i iubirea dintre copiii
aceluia i Tat .

Forvispiile

JLa sosirea nop ii, omenirea se culc i adoarme. Dar o dat cu adormirea trupului, duhul
fiec ruia iese din trup, pentru a- i continua lucrarea spiritual . C tre ziu , duhul se reîntoarce în
tmpul s u. Toat aceast lucrare trebuie s r mân ne tiut de omul trapesc. A adar, unul i acela i
duh are dou activit i diferite: 1. ziua - prin intermediul trupului; 2. noaptea - prin corpul fluidic.
Dar de ce duhul coborât în trup nu tie ce a f cut în timpul nop ii? Pentru c nu o permite
trupul. Celulele trapului, sau mai exact forvispiile lor, întunec amintirea i omul nu mai tie nimic.
într-adev r, de i duhul uman este guvernatorul vastei colonii de celule ce formeaz trapul s u,
totu i aceste viet i au i ele puterea lor, prin care întunec memoria duhului. Astfel, sistemul osos
este format din mii i mii de celule osoase, forvispii minerale, iar restul trapului — mu chi, sânge,
organe etc. - este format dintr-un num r deosebit de mare de celule, forvispii vegetale.
Prin urmare, duhul omului comand ca un suveran peste un microcosmos format din dou
categorii de forvispii - minerale i vegetale.
Fire te, vei întreba: „Dar forvispii animale nu se g sesc în trapul omului?" Nu, omul nu posed
în e{ forvispii animale.
în definitiv, omul este un conglomerat de forvispii: un duh-om, învelit în hainele sale fluidice,
adic un duh asociat cu alte categorii de fiin e, surioare, mai mici - minerale i vegetale - care îl
vor ajuta, i la rândul s u i duhul uman le va ajuta în evolu ia lor. A adar, i în acest caz, s-a
alc tuit o sfânt treime, care lucreaz împreun , cât timp omul va tr i pe p mânt. Când se va
termina firul acestei existen e, forvispiile se vor dezagrega i fiecare î i va relua libertatea sa
fireasc , va deveni de-sine-st t toare.
Cu alt ocazie am spus c exist patra categorii de forvispii - minerale, vegetale, animale i
umane - f cute de patra categorii de Divinit i insufl toare. în realitate, nu exist decât trei feluri
de forvispii: minerale, vegetale i animale, care prin evolu ie devin umane.
Mineralul posed numai voin , mi care i memorie instinctiv . Memoria instinctiv a mineralului
r mâne aceea i pe toat perioada existen ei sale; ea deci nu se mai dezvolt . Prin urmare, for a de
mi care i memoria instinctiv a mineralului, îi permite s - i men in aceea i form , în vecii vecilor.
Pe lâng voin i memorie, vegetalul posed i cugetare, adic memoria ei nu mai este instinctiv
ca a mineralului, ci este format prin ac iunea cuget rii, adic este o memorie reflectat .
Animalul are o voin i o memorie în devenire, i o cugetare mai ridicat decât a plantei.
în fine, omul are voin , memorie i putere de ra iune.

Forvispiile i duhurile s-ar putea vedea

1 ot ce se vede pe p mânt a fost realizat mai întâi în spa iu, sub form eteric . E o nefericire
c omul trapesc nu cunoa te nimic despre lumea cauzelor, a tot ceea ce-1 înconjoar .
Aceast stare va dura pân când, evoluând, omenirea trupeasc va ob ine vederea spiritual a
formelor care plutesc prin spa iu. Chiar de pe acum s-ar putea vedea aceste forme prime, dac omul
i-ar construi un aparat bazat pe electricitate i adaptat la un fel de microscop. Cu ajutorul acestui
dispozitiv de m rit, omul ar vedea prin ochiul s u trupesc diferitele fluide care circul prin spa iu.
Acest aparat va avea lentile de m rit, dar nu prea multe. Va fi i nu va fi propriu-zis un
microscop. El se va compune dintr-un tub, având o asemenea dimensiune încât s poat intra în el
un om. De la un cap t la altul va trece un fir de aram , asem n tor celui folosit la conducerea
curentului electric. Acest tub va fi golit de aer i umplut cu un anumit gaz, întâlnit în atmosfera
Comunic ri din Cer 203

voastr , dar pe care n-am învoirea s vi-1 dest inui acum. Dând dramul curentului electric, ve i
vedea, prin una din lentilele oculare, cum pe firul din interiorul tubului curge o ap de lumin i
foc - curentul electric - unul din fluidele din natur . Iat primul pas f cut în vederea observ rii
fluidului. Aceast experien trebuie f cut într-o camer întunecoas , pentru c lumina zilei, nu va
permite s se vad nimic în jurai firului.
Dac în interiorul acestui tub mare se va introduce un al doilea gaz, tot din atmosfera voastr ,
i se va pomi curentul electric, ve i vedea anumite sfere luminoase, care suntem noi, duhurile.
Prezen a acestui gaz pare c ne face incandescen i, i prin ocularul care ne-a m rit ne ve i vedea
destul de clar.
Prin urmare, viitorul aparat va fi un tub mare adaptat cu o serie de lentile care m resc - un fel
de microscop, str b tut de un curent electric, umplut cu dou elemente gazoase. în acest tub vor
putea intra tot felul de duhuri, forvispii i particule fiuidice. Dac observatorul le va ordona mental
s se adune într-o anumit regiune a tubului, se va vedea c ele în eleg i se supun. Duhurile umane
pot aduce, din afara tubului, forvispii animale i observatorul va constata c acestea se în eleg între
ele, c ci omul are puterea s comande mental forvispiilor umane i acestea - celor animale. A adar,
forvispiile au inteligen i în elegere. Ca înf i are exterioar , s-ar p rea c nu exist nici o deosebire
între ele, i totu i se deosebesc prin experien a i nivelul diferit de evolu ie dintre ele.
Dac în acel microscop ve i introduce un om trupesc astfel încât capul s -i fie ferit printr-un
anumit procedeu, sau s -i r mân afar din acest aparat, ve i observa c trapul omului nu se mai
vede; în schimb, apare o cea fluidic luminoas ,, ceva mai mare ca trapul s u i de aceea i form
cu el. Acesta e corpul s u fluidic sau perispiritul. In interiorul acestui corp eteric se vor vedea toate
organele sale, cu formele lor, toate fiind fluidice i fiecare având o culoare specific .
Intrând în acest tub un mare duh al nostru, un medic spa ial, pentru a face câteva experien e,
ve i observa fapte uimitoare pentru voi. A a de exemplu, dac medicul nostru aplic anumite fluide
în dreptul unui organ vital al omului introdus în acel tub, ve i auzi c omul se v iet c îl doare
acel organ. Dac acest medic nev zut aplic organului bolnav al omului introdus în tub, un alt fluid,
el va declara c nu mai simte nici o durere, acolo unde îl durea. Aceste îmboln viri sau vindec ri
sunt momentane, f cute numai în scop experimental. Dup terminarea experien ei se revine la starea
de s n tate a omului, pentru a nu se împiedica cursul destinului s u.
Din aceste experien e ve i în elege c al turi de voi exist o alt lume, eteric , invizibil
ochiului vostru. în atmosfera care v înconjoar plute te o mul ime infinit de forme, de diferite
naturi: forvispii minerale, vegetale, animale i umane. între ele exist o diferen esen ial , dup
felul cum sunt compuse. în general, forvispiile minerale sunt mai mici decât celelalte. Noi le numim
pulbere mineral . Al turi de ele se g sesc forvispiile vegetale, care vor intra în constitu ia corpului
plantei. Ele vor fi conduse de un duh de plant . în fine, prin spa iu plutesc puzderie de forvispii
animale i umane.
Noi, duhurile, am fi muritoare, dac Creatorul nostru nu ne-ar fi înzestrat cu darul de a ne hr ni
ve nic i în mod automat. Hr nirea noastr const în absorbirea din spa iu de fluide, de forvispii,
pe care doar le alipim corpului nostru spiritual când suntem duhuri libere i le asimil m în corpul
vital, când suntem întrupate. Aceast materie vie - fluid alc tuit din forvispii, noi duhurile, nu o
compunem sau descompunem, ci numai o alipim corpului nostru fluidic. Hrana noastr n-o mai
preg tim dup cum o preg ti i pe a voastr , ci o g sim gata preg tit în spa iu. Noi nu facem decât
s-o absorbim si integr m corpului nostru fluidic.
Fiecare duh atrage automat numai hrana potrivit trupului s u fluidic. Astfel are loc o selec ie,
printr-o atrac ie magnetic , proprie fiec ruia. Fenomenul se petrece asem n tor la duhurile libere,
ca i la cele întrupate. P p dia va atrage în dublul s u vital o anumit materie, identic cu ea, iar
trandafirul va atrage o alt materie, asem n toare i compatibil dublului s u vital.
în general, voi, oamenii trupe ti absorbi i numai cât elimina i, dar în perioada de formare i
cre tere a trupului vostru, când sunte i copii, absorbi i mai mult decât elimina i, pentru a v m ri
corpul vital, care - la rândul s u - va m ri trupul.
De la o vreme, curen ii m tur i transport forvispiile pân în Sfera divin , pentru a servi la
alte forme de via . ^
Sa recapitul m. în spa iu sunt eu, duh unic. în jurul meu se afl forvispii, dependente de mine,
care îmi formeaz vehicolul spiritual, iar în stare de libertate, prin spa iu, se afl altele identice cu
cele ale corpului meu. Gra ie acestor viet i ultramicroscopice, m pot m ri cât de mult, i prin
eliminarea lor m pot mic ora cât voiesc. Constat c i forvispiile au un instinct, o voin i o
memorie proprie. Cele intrate în corpul meu nu vor intra niciodat în corpul unui animal sau al unei
plante. Cu alte cuvinte, ele nu uit c au fost deja în corpul unui om sau c sunt destinate s se
încorporeze în corpul unui om.
204 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Al turi de mine circul duhuri umane, animale i vegetale, c ci cele minerale sunt închise în
regnul mineral. A doua categorie de forme de via sunt forvispiile umane, animale, vegetale i
minerale, toate aflate în stare de libertate, forme care înc nu sunt duhuri, ci doar pulberea lor. Pe
lâng forvispiile minerale libere - aflate în stare de pulbere destrupat , care nu servesc la întruparea
nici unui fel de mineral, ci vor servi la hr nirea dublului vital al plantelor, animalelor i omului -
exist forvispii minerale întrupate pe durata existen ei acestui p mânt sau a oric rei alte planete. în
afar de pulberea mineral , mai exist pulberi vegetale, care i ele servesc la regenerarea corpului
spiritual al duhului, precum i la hr nirea dublului vital al plantelor, animalelor i omului.
Când sunt duh liber, îmi repar perispiritul cu forvispii minerale, vegetale, animale i umane.
Când sunt duh întrupat, îmi repar perispiritul i dublul vital cu forvispii minerale i vegetale din
atmosfera înconjur toare, iar trupul, prin alimente ce con in forvispii minerale i vegetale.
Toate aceste miliarde nesfâr ite de pulberi sau forvispii ce ne înconjoar sunt opera Celor din
Laborator, care le revars gratuit în sferele create. Nu putem r spl ti munca Lor decât prin iubirea
ce Le-o p str m, ca unora ce ne între in via a în ve nicie. A adar, Ei sunt Creatorii elixirului de
via ve nic , aici pe P mânt i pretutindeni. Slav Lor i adânc închin ciune Unicului Tat . Amin.

Cei trei Guvernatori

Omenirea terestr merge cu pa i uria i spre progres. Suntem convin i c peste câteva secole
omul trupesc va fi pus în posesia unui aparat cu ajutorul c ruia ne va vedea i auzi. Atunci,
certitudinea existen ei noastre, a duhurilor i îngerilor, va înlocui necunoa terea i ignoran a omului
de azi.
M vei întreba: „Dar ce sunt îngerii?" îngerul este tot un spirit ca mine, numai c el i-a
terminat evolu ia uman , reîntorcându-se în Sfera-Laborator, unde a stat câteva zeci de mii de ani,
s-a supus la toate probele de acolo i reu ind a revenit din nou în sfera creat , pentru a împlini de
aceast dat evolu ia de înger planetar.
îngerul planetar va veni pe o planet pentru a conduce evolu ia fra ilor s i duhuri umane. Când
termin întreaga evolu ie de înger planetar, se reîntoarce în Laboratorul divin, unde st alte câteva
zeci de mii de ani, dând i de aceast dat examenul de rigoare. Reu ind s ia acest examen, ob ine
gradul de înger solar, dup care vine din nou în sfera creat , pentru a studia mai departe coala
vie ii, dar de aceast dat ca duh de astru sau înger solar.
Când termin i aceast vast coal pe toate categoriile de astre, se a eaz pe unul din marii
curen i magnetici ai universului i sose te din nou în Laborator, unde va r mâne zeci de mii de ani,
pentru ob inerea altor grade i mai înalte.
A adar, omul va evolua prin toate etapele planetare pomenite i devine înger planetar. Va evolua
ca înger planetar, din planet în planet , prin toate treptele de înger planetar, pân va ajunge
Guvernator planetar. O dat atins acest grad, va deveni înger solar. Va evolua ca înger solar prin
toate trei etapele solare i, pe rând, prin toate gradele de sori, devenind înger laboratorian. Trei
etape de înger au fost pe o planet , trei etape pe un astru, trei grade în Laborator. i a a va fi, din
trei în trei, pân la infinit.
Când trece prin cele trei trepte de înger laboratorian, va deveni Aspirant de Fiu de Dumnezeu,
dup ce ca înger laboratorian a fost Creator de forme fluidice i apoi Creator de materii fizice. Când
va fi ob inut gradul de Fiu de Dumnezeu, i se va acorda conducerea unui astru ca i Domnului
nostru solar, Christianul nostru.
Domnul nostru solar este A (Alfa) i Q. (Omega) acestui sistem solar. în scopul evolu iei
noastre cu to ii defil m prin fa a Lui, El îns va r mâne pân la sfâr itul sistemului S u - aproximativ
zece miliarde de ani. j
Arta de a conduce un sistem solar este egal - în mic - cu arta de a conduce cosmosul. Din
punctul de vedere al guvern rii, Fiul este egal în grad cu Tat l ceresc. Guvernatorul P mântului
conducând acest mic corp ceresc, din punct de vedere al guvern rii este egal cu Tat l i Fiul.
Prin urmare, avem un Guvernator central, un Guvernator solar i un Guvernator planetar, adic
Tat l, Fiul i Sfântul Duh. A adar, Divinitatea la lucru este reprezentat prin trei. Câte trei conduc,
dup puterile Lor, câte o unitate cosmic . Ei sunt egali ca guvernare, i totu i Unul este Domnul
Dumnezeul nostru.
A a fiind, eu ca duh nu m prosternez prin închin ciuni decât Unului, Fiin ei supreme a tuturor
existen elor. Nu m pot ruga decât unui singur Dumnezeu. Cine se închin la mai mul i gre e te.
Comunic ri din Cer . 205

Se cade ca omul s se roage Unicului, deoarece Guvernatorul P mântului spune: „Eu sunt
duhul Adev rului i vorbesc i fac în numele Fiului". Guvernatorul solar, Fiul, spune din Soarele
S u: „Eu sunt Fiul Lui Dumnezeu i în numele Lui fac ceea ce fac, în numele Lui leg i dezleg".
Drag frate, urmeaz ca omul s se roage, s mul umeasc Unicului Dumnezeu. La ruga lui astfel
formulat orice duh consacrat îl va ajuta.

Conducerea P mântului

îmi propun s vorbesc azi de marele nostru superior, cunoscut de voi sub numele de Sfântul
Ioan. Cine este Sfântul Ioan la noi? Voi îl socoti i între sfin ii p mântului. El îns e mai presus de
un sfânt, este un înger, un spirit care prin evolu ie a ajuns la rangul de primul între îngerii P mântului.
Cu alt ocazie, am spus c în jurul p mântului exist dou zone: una mai apropiat de p mânt,
numit zona de trai i evolu ie a spiritelor umane, i alta superioar , extern , numit zona de
evolu ie a îngerilor P mântului. Zona îngerilor este împ r it în trei subzone, sfere fluidice locuite
de trei categorii de îngeri. A adar exist trei etaje suprapuse, sfere concentrice deosebite între ele
prin felul undelor care circul prin ele i prin fine ea fluidelor lor.
Evolu ia P mântului, cu tot ce este pe el, este condus de îngerii P mântului. Aceast evolu ie
se face lent i dureaz miliarde de ani. îngerii planetari au venit aici o dat cu nebuloasa solar i
au asistat la desprinderea p mântului din soare, au asistat de la începutul existen ei p mântului i
vor sta aici pân la disolu ia sa des vâr it . Ei au asistat la toate peripe iile acestei planete i vor
prezida i ordona tot ce va fi necesar ca via a de pe acest mic corp, praf pierdut în imensitatea sferei
crea iilor, s ajung la to (omega) evolu iei sale.
In fruntea tuturor îngerilor se afl o Conducere treimic . Prin voin , gândire i sim ire, aceast
Treime face un Unu des vâr it. Tat l divin a stabilit acest fel de guvernare în toat crea ia Sa. Sfânta
treime este în toate: în compunerea materiei, în asocierea duhurilor, în conducerea crea iilor etc.
Sfera divin este i Ea tot treimic .
Primul din Treimea guvernatoare a P mântului este reprezentantul Tat lui ceresc pe planeta
noastr . El vegheaz ca Legile i Voin a Tat lui s fie aplicate mereu pe aceast planet . Al doilea
este reprezentantul Divinului solar pe planeta noastr . El supravegheaz ca Legile Fiului divin,
hot rârile Divinului solar, s fie îndeplinite întru totul pe P mânt, c ci Guvernatorul solar nu face
voia Sa, ci, în definitiv, pe a Tat lui care i-a încredin at aceast împ r ie a spa iilor cere ti. Al
treilea din Treimea guvernatoare a P mântului este suveranul direct al acestui glob. El vegheaz ca
legile i evolu ia P mântului s fie urmate pas cu pas, ordonând, în numele sfintei Treimi planetare,
s se fac într-un fel i nu altfel.
Sfânta Treime a P mântului este sub binecuvântarea Tat lui, dar instituit sub conducerea
direct a Fiului. Cei trei Guvernatori planetari sunt A {Alfa) i Q, {Omega) planetei P mânt. Ei sunt
trei într-unui, reprezentând virtual pe unicul St pân al lumilor, pe primul Creator. Dintre ace ti trei,
primul este pre edinte, El este Divinul P mântului. Nici o planet nu este lipsit de aceast conducere
treimic . Pentru to i i toate, duhuri i oameni, primul este al treilea i al treilea este primul.
Din timp în timp, aceste duhuri, c petenii-îngeri, se coboar la suprafa a p mântului, facându-se
i ei oameni. Primul dintre cei trei Guvernatori ai P mântului, A1 (Alfa prim), a fost de multe ori
întrupat pe p mânt, pentru luminarea i îmboldirea omenirii. In multiplele sale întrup ri a fost în
India sub numele de Arjuna, în Persia - Parsifal, în Asiria - Rasik, în Egipt - Hermes, Moise,
Osimandias etc. Cel de-al doilea, A" (Alfa secund) al cetelor îngere ti s-a întrupat i El de multe
ori, purtând diferite numiri, dintre care cea de Sfântul Ilie i Ioan Botez torul. în fine, cel de-al
treilea Guvernator planetar, A'" (Alfa ter ) a avut - ca oricare mare Lumin a spa iilor - mai multe
întrup ri, dintre care cea din urm este cunoscut sub numele de evanghelistul Ioan, iubitul ucenic
al Domnului. Cu to ii au fost oameni mode ti, oameni ca oricare al ii, dar dincolo de ei se ascundeau
Lumini dintre Luminile cere ti.
De câte ori Guvernatorul solar a coborât pe P mânt i s-a f cut om, a coborât i reprezentantul
S u din Treimea conduc toare a P mântului. A" (Alfa secund) s-a întrupat în Ioan Botez torul,
înaintea Suveranului sistemului nostru solar. Isus a venit la reprezentantul S u ca s -L boteze, dar
Ioan a gr it: „Nu sunt vrednic s Te botez". Isus i-a r spuns: „A1 (Alfa prim) te-a ales pe tine A"
(Alfa secund) i Eu cer de la tine botezul sfânt, ca s recunosc puterea lui A' - Guvernatorul
suprem al planetei P mânt, numit de Mine, în numele Tat lui Meu. A' te-a numit pe tine, în numele
Meu, prin puterea Mea, iar acum M supun puterii Mele, care prin tine se întoarce la Mine. Amin. "
206 Din tainele vie ii yi ale universului - A doua carte

Armonia des vâr it domne te pe toate sferele create de Tat l. Nimeni i nic ieri nu se poate
plânge c i s-a f cut vreo nedreptate. Justi ia divin d dreptate tuturor, dup meritul lor. Dreptatea
este decernat de Forul suprem judec toresc al fiec rui glob, care hot r te în numele Tat lui ceresc.
Nimic nu se poate face pe p mânt - r zboi, revolu ie etc. - f r tirea i aprobarea sfintei
Treimi planetare, Guvernatorul planetar, A {Alfa) i O (Omega) planetei P mânt. Fiecare din cei
trei A (Alfa) are sub ascultarea sa trei duhuri cere ti - numite Asesori. Prin urmare, exist nou
Asesori. Când unul din cei trei A (Alfa) coboar la suprafa a p mântului, pentru a se întrupa, locul
s u este ocupat, temporar, de cei trei Asesori corespunz tori. Astfel, când A" (Alfa secund) s-a
coborât i s-a întrupat ca om, sub numele de Ioan Botez torul, a fost înlocuit de Asesorii s i, pentru
ca Treimea suprem s fie întreag . La fel s-a întâmplat i când a coborât A'" (Alfa ter ), al treilea
factor al sfintei Treimi planetare, pentru a deveni ucenicul cel mai tân r al Domnului.
Când A" (Alfa secund) i A"' (Alfa ter ) au fost deodat oameni pe p mânt, pentru a fi în
preajma divinului Guvernator solar, conducerea P mântului se compunea din apte duhuri: Alfa
prim (A1), cei trei loc iitori sau Asesori ai secundului (A"), plus cei trei loc iitori ai ter ului (A'") -
st pânul acestei planete. Extrem de rar s-a întâmplat, în trecutul P mântului, s coboare deodat
cei trei Alfa. în acest caz, loc iitorii au fost în num r de trei ori trei - nou Asesori, duhuri îngeri.
în infinita Sa în elepciune, Tat l a socotit c nu este bine ca numai unul s hot reasc . De aceea
El a instituit treimea. Primul formeaz teza, al doilea stabile te antiteza i al treilea hot r te. Totul
se face dup urm torul model divin: cel dintâi propune o tez , o p rere asupra unei probleme
oarecare. Al doilea respinge acea p rere, propunând alta. Al treilea judec cele dou p reri i apoi
hot r te. Primul nu are voie s argumenteze, ci numai propune. Al doilea nu are voie s fie de
acord, s se^ uneasc cu p rerea celui dintâi, de orice fel ar fi ea, el nu poate decât s emit o nou
propunere. In fine, al treilea, examinând cele dou propuneri se poate uni cu una din ele, sau poate
prezenta o nou propunere. Cuvântul s u este hot râtor, de i este al treilea Alfa (A'") — cel mai mic.
Nici unul nu poate lucra independent. în elepciunea divin a statornicit pentni totdeauna ca s poat
fi pus în execu ie numai lucrarea hot rât în consiliu, dup modelul de mai sus. O dat ce Treimea
conduc toare s-a pronun at, toate duhurile p mântului trebuie s se supun hot rârii sale.
Cei nou Asesori au fiecare lâng ei câte trei ajutoare, tot îngeri, duhuri ale Adev rului, sau
sfinte duhuri. De trei ori nou fac dou zeci i apte de ajutoare, numite Delega i. A adar, Forul
suprem sau Tribunalul suprem al P mântului se compune din 3 Alfa, 9 Asesori i 27 Delega i. în
total 39 de membri, sau sfinte duhuri, iar to i la un loc sunt denumi i Sfântul Duh.

Lumea spa ial a P mântului

^ c ai o p rere rea despre politic i tot ce ine de ea. Motivul? Convingerea c interesul
îi determin pe to i s se zbat , iar nu dragostea de prop ire a celor mul i. Cu toate acestea, sus
la noi, între multe altele, se face i politic .
Toate afacerile terestre, din punct de vedere social i religios, sunt hot râte, în ultim instan ,
de cei trei Guvernatori planetari, A (Alfa) i Q. (Omega) planetei P mânt. Pentru ca ac iunea lor
s fie unitar , sunt lega i unul de altul printr-un cordon fluidic solar, leg tur divin f cut de trei
reprezentan i sau mandatari ai Treimii solare.
Trinitate exist pretutindeni, fiind o for care lucreaz din ve nicie. Prev z toare, Divinitatea
a orânduit for e opuse peste toate miliardele de corpuri cere ti, ca nu cumva s intervin vreodat
arbitrarul. în fa a acestei treimi, s-a instituit i o treime opozi ionist . De i cei trei Alfa sunt spirite
de înalt tiin i sfin enie, totu i Tat l divin a socotit c e posibil s gre easc , i pentru deplina
siguran a Armoniei divine, a instituit i for e treimice contrare.
In marile probleme de conducere i evolu ievprima treime propune, iar a doua treime - ocazional
constituit - poate s fie de p rere contrar . în acest caz, se desemneaz din subalterni a treia
treime, care - de i mai mic în grad - hot r te într-un fel sau altul. Aceast hot râre este definitiv
i f r apel, fiind pus imediat în aplicare. S dau un exemplu.
For a treimic prim spune^ „S se declare r zboi între X i Y". A doua treime poate riposta:
„Nu, s nu fie r zboi între ele". în fine, a treia for treimic hot r te: „S fie r zboi, dar nu acum".
Prin urmare, nu exist decât o singur conducere - sfânta Treime planetar , A (Alfa) i Q.
(Omega) planetei P mânt. Dar în anumite probleme deosebite - prefaceri sociale, întemeieri de
Comunic ri din Cer 207

religii, r zboaie etc. - se instituie un for compus din trei treimi, hot rând a treia, cea mai mic în
grad. Dar hot rârea lor trebuie s poarte pecetea binecuvânt rii cu Amin a St pânului sistemului
nostru planetar, a Guvernatorului solar, care - la rândul S u - se pronun în numele Tat lui ceresc.
în cosmos domnesc trei legi: Legea Tat lui, Legea Fiului i Legea Sfan ului Duh. Legea Tat lui
se aplic Entit ilor care î i fac evolu ia în gradul de Creatori divini sau Laboratorieni. Legea Fiului
se aplic entit ilor spirituale care î i fac evolu ia solar . Legea Sfântului Duh se aplic duhurilor
care î i fac evolu ia planetar . Evolu ia divin se face în Sfera Laboratorului central, evolu ia solar
- pe sori, iar cea planetar - pe planete.
Pe P mânt spiritul uman î i face coala în trei zone sau nivele suprapuse, având forma unor
sfere concentrice, de la suprafa a p mântului în sus. Deasupra lor se afl al patrulea nivel, al
îngerilor. A adar planeta noastr are în jurul ei patru mari zone fluidice1: trei umane i una angelic .
Iat în elesul celor patru evangheli ti ai Domnului, cele patru zone fluidice fiind reprezentate concret
prin patru cuvânt tori ai în elepciunii Domnului.
Zona îngerilor este împ r it în trei sfere diferite prin calitatea fluidelor ce o alc tuiesc i prin
rangul îngerilor care o populeaz . Venind de la exterior spre suprafa a p mântului, avem:
1. Sfera îngerilor de evolu ie divin ;
2. Sfera îngerilor de evolu ie solar ;
3. Sfera îngerilor de evolu ie planetar .
în aceste trei sfere se hot r te toat via a voastr uman-trupeasc . Sub zona
angelic - format din trei sfere angelice - se afl trei zone umane: I. Zona
duhurilor albe - cea mai îndep rtat de p mânt; II. Zona duhurilor albastre;
III. Zona duhurilor ro ii — înconjoar suprafa a p mântului.
îngerii primesc ordin din Sfera divin sau din Soare i le aplic ad litteram, asupra lumii trupe ti
de la suprafa a p mântului.

' Planeta P mânt este format din Cerul sau spa iul s u ceresc - locuit de entit i spirituale, i din globul terestru, Terra -
populat de entit i spirituale întrupate. Cerul este împ r it în patrii zone fluidice: una angelic i trei umane. Fiecare zon se divide
în trei sfere. Sferele umane sunt împ r ite în câte trei inele, divizate la rândul lor în trei spa ii. Prin urmare, zona fluidic uman
cuprinde de 3 ori 27 de spa ii - 81 de spa ii cere ti, spirituale, sub forma unor sfere concentrice locuite de duhuri umane.

angelic

S-£/J'Serilor de evolw ve;

J* A i l de U*Y r
de
208 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Fiecare din cele trei zone umane - alb , albastr i ro ie, populate de spirite umane, de oameni
spa iali - este împ r it în câte trei sfere. Prin urmare, exist nou sfere fluidice umane: trei ale
duhurilor albe, trei ale duhurilor albastre i trei ale duhurilor ro ii.
Zona albilor este populat de spirite umane albe de trei categorii: om alb divin, om alb solar
i om alb planetar. Aceea i împ r ire pe categorii exist i în etajele albastre i ro ii.
A adar avem de trei ori spirite divine, solare i planetare. De trei ori trei fac nou categorii de
spirite umane. Deasupra lor sunt cele trei etaje angelice, cu câte trei categorii de îngeri. In total
exist dou sprezece etaje, cu dou sprezece categorii de duhuri.
în fruntea fiec ruia din aceste dou sprezece etaje - nou umane i trei angelice - se afl câte
o treime angelic . Prin urmare, în lumea spa ial a P mântului exist dou sprezece domnii. Nu unul
conduce fiecare domnie, ci câte trei, adic conducerea este i aici treimic . Cu alte cuvinte, cele
dou sprezece etaje sunt conduse de dou sprezece treimi. în linie general treimea este formula de
conducere a lumii angelice, iar dou sprezece - a lumii umane.
Fiecare treime are responsabilitatea i conducerea lumii duhurilor din etajul s u. Dar când este
nevoie de o consultare i hot râre general , aplicat jos, oamenilor de pe p mânt, se adun soborul
celor dou sprezece etaje, adic cei dou sprezece primi din fiecare treime. Iat în elesul pentru care
Domnul i str lucitul nostru St pân solar, când s-a coborât pe P mânt i s-a f cut om trupesc, i-a
adunat înjur dou sprezece apostoli, reprezentan i ai celor dou sprezece etaje ale P mântului, dintre
care unii au coborât odat cu El iar al ii chiar înaintea Lui.
Marele Isus i-a adunat în jurul S u pe reprezentan ii celor dou sprezece etaje sau domnii, i la
cina cea de tain le-a ordonat ce s fac . Rupând pâinea, a ad ugat: „Lua i, mânca i, acesta este
trupul Meu care pentru voi se frânge". Apoi, oferindu-le cupa cu vin, le-a zis: „Lua i i be i, acesta
este sângele Meu, care se vars pentru voi i pentru cei mul i ai planetei P mânt".
Pu ini dintre voi, cei de jos, cunosc în elesul acestor tainice cuvinte. Pâinea este produsul fainei,
iar f ina este bobul de grâu sf râmat. Grâul s-a f cut mare i a rodit, pref când p mântul absorbit
în stare de solu ie prin r d cinile sale. A adar pâinea este p mânt transformat. Dar, în definitiv,
mineralele globului nostru au provenit din transform rile fluidului originar al nebuloasei planetare,
care - la rândul ei - a fost o parte din nebuloasa solar . Fluidul solar este materia cu care St pânul
nostru a venit din Sfera divin , de la Tat l, este proprietatea Fiului, parte integrant din împ r ia
Sa. în acela i timp, planta prime te mereu raze fluidice de la Soare. Numai gra ie razelor cosmice
i solare planta a crescut i a f cut spice. Prin urmare, în fiecare bob exist o p rticic fluidic din
îns i corpul sferei solare care este împ r ia Domnului. A adar pâinea con ine ceva din însu i
corpul Celui ce conduce acest sistem planetar. Aceea i explica ie corespunde i vinului, care i el
con ine particule fluidice din corpul divin al Domnului.
Ordine noi sosesc din Sfera central în Soare. Aceste ordine sunt decodificate în Soare - pentru
a fi în elese de îngerii planetari - fiind trimise la fiecare planet , potrivit gradului i momentului
în care se afl acea planet , în mersul s u evolutiv. Sfânta Treime planetar , A {Alfa) i Q. {Omega)
planetei P mânt prime te ordinul divin, îl analizeaz , îi vede în elesul, i dup ce îl decodific pe
o alt gam , îl transmite celor dou sprezece conduc tori ai celor dou sprezece zone ale P mântului.
Acest consiliu examineaz mijloacele de execu ie ale ordinului respectiv i apoi se trece la punerea
lui în practic . Fiecare înger conduc tor cheam pe subalternii s i pentru executarea ordinului. Toat
lumea angelic lucreaz mereu, prin puterea uria elor lor for e spirituale, la împingerea mai departe
a prefacerilor, fie a materiei globului, fie a fiin elor de pe suprafa a sa.

Botezul i cordonul fericirii

Destinul acestei ri, ca i al întregului p mânt, este determinat i urm rit de Conducerea
suprem a P mântului, de cei trei Alfa, iar în jurul Forului suprem stau cele dou sprezece domnii
treimice.
V zduhul eteric al P mântului este str b tut din toate p r ile de ordine venite de la Centrul
crea iilor, de ordinevenite de la Centrul solar i, în acela i timp, de ordine sosite de la Forul suprem
al globului nostru. în fine, toat zona fluidic de-jur-împrejurul globului, groas de câteva sute de
mii de kilometri, este str b tut în lung i în lat de undele-gânduri ale miliardelor de duhuri umane.
Fiecare fel de gândire are lungimea sa de und , ca s m exprim în limbajul vostru terestru, pentru
c noi nu m sur m în metri expresia sau vibra ia gândirii, ci dup acordul nivelului evolutiv al celui
care o emite sau recep ioneaz .
Comunic ri din Cer 209

Precum v-am mai spus, noi suntem oameni ca i voi, i ne place, asemenea vou , s avem
leg turi sociale. Voi sunte i atra i unii de al ii dup interesele voastre, dup natura voastr trupeasc .
Apropierile noastre au alte motiva ii, sunt determinate de alte cauze: afinitate spiritual , aplicarea
în comun a legilor, prefacerea materiilor eterice, evolu ia a tot ce ne înconjoar i propria noastr
evolu ie. Alte resorturi v îndeamn pe voi, oameni trupe ti, carnali, i altele pe noi, oameni cere ti.
tiu c v întreba i de ce v zicem carnali. V spunem astfel pentru c i voi i noi suntem
oameni, dar voi ave i armura c rnii, trupul pe care noi nu-1 avem. Corp fizic ave i voi, corp fizic
avem i noi. Prin umoare, fizici suntem cu to ii. S nu te miri dac afirm c i noi avem un coip
fizic. Da, avem un corp format dintr-o materie subtil , fluidic , dar este fizic , iar nu psihic . Din
materia psihic a fost creat scânteia mea i a tuturor duhurilor.
Eu nu sunt numai o scânteie, o flac r fugitiv , un fulger; eu sunt o scânteie învelit într-un
corp fizic. Noi suntem oameni fizici, pentru c suntem posesori de corp fizic. C fizicul nostru nu
corespunde cu al vostru - este altceva. Totul este în raport cu mediul în care tr ie ti. Iat de ce v
zicem carnali, sau oameni cu hain carnal .
A adar, noi suntem grupa i în colectivit i, fiind lega i unii de al ii prin legatari de iubire i
ajutor permanent.

A' (Alfa prim), cel mai mare înger al P mântului, transmite de la un cap t la altul al P mântului
unde-gânduri. Ele nu sunt ordine, ci cuvinte de convingere. El se roag Tat lui ceresc i sf tuie te
pe cei de sub El.
în rug ciunea Sa, A1 mul ume te mai întâi Guvernatorului central al universurilor, pentru tot ce
a f cut: „In numele Tat lui, al Fiului i a marilor Sfinte Duhuri! O, Doamne, al nostru St pân în
ve nicie, î i mul umim pentru fericirea pe care o gust m în lumile create de Tine".
Prima parte a rug ciunii Sale e o mul umire. Dup aceea, A' emite cererea de a fi împuternicit
cu noile norme de conducere spre progres: „ O, Doamne, Atoatef c torule, o, Fiule care cuno ti
toate rosturile înf ptuirilor Tale, a evolu iei care vine, ne învrednice te pe noi cu puterea pe care
ne-ai dat-o în calitate de servi devota i ie i Tat lui T u, ca noi s putem lucra aici!"
Partea a treia a rug ciunii este un apel c tre to i colaboratorii S i, de toate gradele: „ O, fiin e
cuget toare, care locui i aceste spa ii de sub Mine, o, voi fii ai aceluia i Tat ceresc, asculta i cele
ce Eu, st pânul acestui glob planetar, v spun, a a precum ascult i Eu glasul Fiului i a a precum
i El ascult de glasul Tat lui nostru al tuturor. Asculta i de glasul Meu aduc tor de fericire i ve i
fi mântui i prin Mine, Unsul Fiului Lui Dumnezeu. Amin!"
Cine va avea urechi va asculta de glasul Lui i se va bucura, pentru c va primi cordonul Tat lui
ceresc i va fi botezat cu botezul de foc al cre tetului s u i astfel va fi fericit în vecii vecilor.
O, voi oameni trupe ti cu o con tiin limitat ziua, în stare de veghe, o, voi mici fra i ai mei,
s nu v mira i de cele auzite, c ci adev r gr iesc: numai prin ascultarea ordinelor date de Guvernatorul
central, de împuternicitul S u Fiu i cele date de Sfântul nostru Duh, ve i ajunge în situa ii sublime
i v ve i bucura de fericirea ve nic . Glasul Domnului nostru Isus r sun : „Pe cel ce l-am încins
cu cordonul fericirii i l-am botezat cu foc, va fi mare în ceata duhurilor".
Asemenea cuvinte a auzit i marea noastr fecioar , marele duh sfânt iubitor de oameni, care
întrupându-se sa numit Jeanne d'Arc. Glasul nostru o umplea de fericire i putere. Ea mi mai avea
team de moarte. Cine ne cunoa te i ne aude glasul moare fericit, pentru c dore te s se întoarc
în împ r ia glasurilor noastre. Auzind glasul nostru, Jeanne d'Arc a aflat cine este în Cer i s-a
umplut de curaj i putere, mergând, ca un miel, la moartea eliberatoare. A murit asemenea celor mai
mari eroi ai omenirii. Cei ce in crucea în mân , au judecat-o i condamnat-o la moarte. Ei au
contribuit la destruparea ei, dar dezlegând-o de via a terestr s-au legat de ea.
Mergând în Cer i prezentându-se la A' (Alfa prim), i-a spus: „Doamne, îi iert pentru c n-au
tiut ce fac, iar eu am f cut ceea ce glasurile cere ti, în numele T u, m-au îndemnat s fac". A' al
planetei noastre i-a r spuns: „Bine, suflet frumos, marele nostru sfânt i c petenie de domnie, pentru
destinul pe care l-ai cerut i atât de frumos l-ai împlinit, î i acord m de acum înainte dreptul de
st pânire asupra celor ce te-au condamnat; sa- i fie servi, pentru c omorându-te, au înc lcat cu
tiin legea Tat lui. Vei vedea i vei auzi cum cei de jos te vor prosl vi."
Au trecut veacuri de atunci i biserica de confesiune catolic s-a plecat umilit i a beatificat-o
pe Jeanne d'Arc. Ce ironie! Biserica a considerat-o eretic i a condamnat-o la moarte pe rug, i
apoi tot ea vine i o pream re te, recunoscând-o sfânt .
210 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

M-am îndep rtat de subiect, dar revin. Am spus alt dat c în Cer orice lucrare se face numai
în asocieri treimice. Am spus c în lumea spiritual nu se lucreaz individual ci numai în asocieri
de câte trei. Ei bine, despre aceast treime vreau s - i vorbesc azi ceva mai pe larg.
Frate, tu, care stai acum în aceast camer , nu po i s - i dai seama ce activitate intens domne te
în spa iile din jurul p mântului. Noaptea afli i tu de aceast activitate, dar diminea a, când reintri
în trupul t u, nu- i mai r mâne nimic în memorie. Apostolii vedeau i ei noaptea, dar aveau fericirea
de a- i aminti ziua de tot ce au v zut sau auzit noaptea.
Activitatea duhurilor este de dou feluri: individual i treimic . Po i activa singur la ridicarea
ta i a semenului t u, dar activitatea treimic este o activitate cu o sfer mai larg , în scopul de a
influen a mediul ambiant, fie asupra celorlalte spirite individuale din spa iu, fie asupra celor întrupate.
Pentru ca un duh s devin o for treimic , trebuie s se ridice, prin evolu ie, la un anumit grad.
- i îngerii sunt constitui i în forte treimice?
- Da, to i îngerii sunt grupa i câte trei i uneori în grupe din ce în ce mai numeroase de for e
treimice. O treime este o asociere de trei duhuri, trei individualit i unite printr-un cordon fluidic
solar. Dar fericirea de a avea un cordon solar nu o pot avea decât dup ce cu veacuri înainte au fost
boteza i cu botezul focului solar.
- Ce este acest botez?
- Plecat pentru prima oar din Sfera central , spiritul uman este foarte mic. El este îmbr cat
într-o hain minuscul . Scânteia îmbr cat într-un corp fluidic, formeaz spiritul uman. Asemenea
omului întrupat care din copil rie cre te pân ajunge la m rimea omului matur, i corpul spiritual
al entit ii spirituale cre te mereu, în decursul miilor de ani. Una este m rimea duhului-copil uman,
alta m rimea corpului Guvernatorului planetar i cu mult mai mare este corpul Fiului de Dumnezeu.
Corpul spiritului cre te în cursul evolu iei sale, aceast cre tere f cându-se la vremea ei, cu
binecuvântarea anumitor duhuri de înalt evolu ie, numite Botez tori.
Frate, ai aflat de lumea îngerilor, de lumea sfin ilor i de lumea mesagerilor întrup tori i
destrup tori, acum a venit vremea s afli i de lumea botez torilor. Cine sunt ace ti botez tori? Ce
rang au ei? Ce fac ace ti botez tori? Un botez tor este o for treimic . Botez tor individual nu
exist . Ei continu rolul celor din Sfera divin .
Am spus cu alt ocazie c dup ce a ie it din Capul de Tat , particula sau celula divin a fost
preg tit i îmbr cat cu trei înveli uri, opera ii prin care a fost dememorizat de amintirea c e
Dumnezeu. Acum duhul e gata, dar în acest stadiu el nu tie s judece. Duhul este luat de anumite
Duhuri divine, aflate în Laborator, i instruit, deprins cum s ra ioneze, i multe mii de ani îi trebuie
pân dobânde te rudimente de no iuni abstracte, necesare evolu iei sale de duh uman. Când, în fine,
a fost îndeajuns de preg tit, este trimis într-un anumit sistem solar i într-o anumit planet .
în Laboratorul central al tuturor crea iilor, duhul uman a fost botezat, adic înconjurat cu
anumite materii fluidice, pentru ca el s dobândeasc facultatea ra ionamentului, cât de rudimentar.
Ajuns pe un astm sau soare, duhul-copil uman nu este trimis direct într-o planet , ci este luat
în primire de anumite spirite solare, preg tindu-1 pentru viitoarea sa via planetar . Este necesar
aceast preg tire din Soare, c ci duhul-copil numai astfel va fi în stare s - i duc via a într-o planet
oarecare. Adus dintr-o dat din Lumea Tat lui în lumea duhurilor unei planete, duhul-copil ar fi un
imbecil uman, n-ar putea rosti în via a lui nici o vorb . Ar avea form de om, dar ar fi mai înapoiat
decât un animal inteligent - câinele, un spirit evoluat al regnului animal.
Adus din Laboratorul crea iilor i trântit în lumea trupeasc , duhul-copil uman nu ar ti nici s
m nânce, c ci nu ar avea cuno tin c trebuie s se hr neasc . I-ar fi foame, dar nu ar ti i nu
iar veni în gând s cear de mâncare. Ar sim i foamea, tot a a cum sim i i voi durerea de cap i
nu ar ti cum s o astâmpere, dup cum nici voi nu ti i s v alina i durerea. Exist planete pe care
cei întrupa i tiu s se vindece singuri, ca i animalele, care- i caut , din instinct, anumite ierburi,
consumându-le drept medicament.
Ajuns în Soare, duhul-copil este dat pe mâna unor duhuri solare, numite botez tori solari, care
îl botez cu anumite fluide, pentru a-1 face capabil s în eleag diferite împrejur ri de via i s
tr iasc în anumite planete ale acelui sistem solar.
A adar Sorii sunt i ei mici Laboratoare, copii în miniatur dup Cel mare. Acolo sunt aduse,
al turi de marile Somit i solare, i neputincioasele i necunosc toarele lor surori - spirite umane
din prima faz . Aici, botez torii solari le îmbrac cu o hain fluidic solar i apoi le supune la
diferite exerci ii, necesare pentru viitoarea lor via planetar . A adar aici înva ceea ce nu au
înv at în Laboratorul central.
Dup studii îndelungate, aceste spirite de viitori oameni planetari sunt duse pe una din cele mai
înapoiate planete ale acelui sistem solar, unde vor duce o via aproape animalic . Aici vor înv a
s m nânce i s se reproduc , din instinct. Pe aceste planete inferioare ele vor tr i foarte greu i
Comunic ri din Cer . 211

reîntrup rile vor fi scurte, moartea secerându-le cu nemiluita. Ele au nevoie de un timp scurt de trai
în lumea spiritual , revenind din nou la via a trupeasc , pentru a înv a s se hr neasc i reproduc .
Dup mii de vie i, cu durat foarte scurt fa de a voastr , dup existen a de barbarie, sunt botezate
de botez torii acelei planete. A adar duhul a trecut prin trei botezuri: în Laborator, în Soare i în
planet .
Zona angelic a oric rei planete este alc tuit la fel ca la noi, dar rangul lor difer de la planet
la planet , dup gradul lor de evolu ie. Prin urmare, exist atâtea feluri de botez tori planetari, câte
feluri de planete sunt în acel sistem solar.
Sistemele solare au i ele evolu ia lor. Astrul sau Soarele nostru nu este un corp ceresc primitor
de duhuri-copii umane, deoarece are o evolu ie înaintat . Cea mai înapoiat planet a acestui sistem,
i care e cea mai apropiat de P mânt, prezint deja o civiliza ie mai înaintat fa de planetele unor
sisteme mai înapoiate; iar omul de acolo nici vorb s poat fi comparat cu spiritul ajuns om pe
P mânt, oricât de înapoiat ar fi. Un lucr tor de aici, dus acolo între acele duhuri-copii umane, ar
fi un mare inventator, va p rea pentru ei un mare om, un savant ce ar tr i fericit, deoarece
intelectualitatea sa ar face pe to i s contribuie la bunul s u trai.
Un spirit uman adus aici, la noi, de pe o planet subterestr , va fi botezat de un botez tor al
acestei planete, care va fi o foi treimic . El este botezat cu fluidul special al acestei planete i i
se d prima culoare - ro ie - a spa iilor aflate sub domnia celor din zona fluidic a IlI-a. F r
aceast hain planetar el nu ar putea sta pe planeta noastr .
Când trece dintr-o domnie într-alta, duhul este botezat din nou. Exist nou domnii principale,
pe P mânt, deci el va primi botezul de nou ori. Dup fiecare botez, are o alt culoare i un alt rang
în lumea duhurilor umane.
Dup primirea celor nou botezuri, duhul p r se te P mântul, c ci nu mai are de parcurs nici
o coal , nu are de f cut nici o evolu ie pe aceast planet , deci nici un alt grad de ob inut. Domnii
planetei P mânt îi spun: ,, Fiule, acum i-ai terminat evolu ia pe aceast planet , urmeaz s
prime ti alt botez, i acela nu se mai face aici, ci în Soare".
Cât timp prime te numai botezurile domniilor p mântene, duhul uman este o individualitate
terestr . El este unul i nimic mai mult. Puterile lui sunt reduse numai la lumea unit ilor. Chiar
când a primit cel din urm botez p mântean el este tot o sfânt unitate, nu o treime.
îns vine vremea când trebuie formate i for ele treimice, necesare conducerii evolu iei duhurilor
individuale; atunci sosesc pe acea planet mesageri solari. Formarea de for e treimice este un mare
eveniment. La anumite epoci, trebuie eliberate o parte din foi ele treimice ale planetei P mânt i
este necesar formarea altora.
Evolu ia individual a cerut trecerea din treapt în treapt , prin toate cele nou domnii. In cea
din urm domnie, duhul uman face parte din grupul duhurilor, numite fii cere ti. Ele sunt fiii
Cerului sau ai Tat lui, dar nu Fii de Dumnezeu.
în lumea noastr , a duhurilor, fiii cere ti sunt preo ii Cerului, preo ii no tri cere ti. Preotul
ceresc este un grad ierarhic al lumii noastre spa iale. Preotul ceresc este un duh care a parcurs toat
gama de domnii. El a trecut din etaj în etaj, mii de ani, i a ajuns în zona a Ii-a - zona duhurilor
albastre - i de aici, în mii i mii de ani, a ajuns în zona întâi - a duhurilor albe, sfera a treia -
de evolu ie planetar . Aici trebuie s sus in un examen pentru rangul de preot ceresc. Acest
examen îl d în fa a îngerilor de evolu ie planetar , din treapta cea mai de jos a lumii angelice. Ei
îi vor recomanda anumite întrup ri-examen, i când va promova toate probele acestei etape, va fi
ridicat la rangul de preot de treapta a doua, a zonei întâi, albe, sfera a doua - de evolu ie solar .
Ajuns preot ceresc de gradul al doilea, de evolu ie solar , el nu mai lucreaz ca individualitate, ci
este nevoie s fie treimizat. Când a trecut cu bine seria probelor acestui rang, este promovat preot
ceresc de rangul întâi, de evolu ie divin , a sferei întâi din zona întâi, alb .
în fine, dup o vreme foarte îndelungat , ispr vind i aceast coal , este examinat de A' (Alfa
prim), al lumii angelice, i propus pentru botezul solar. Nici A' (Alfa prim) al P mântului nu poate
fi botez tor solar. Botez torii de treimizare sunt numai îngeri solari.
Vine vremea când duhul care a ob inut botezul de cre tet s primeasc i a a-numitul cordon
al fericirii. Aceast cordonizare const în faptul c fiecare duh va fi înconjurat de un cordon fluidic
f cut din materie eteric solar . Acordarea acestui cordon implic constituirea unei asocieri treimice.
în vederea acestui fapt, duhul va c uta înc doi fra i, ajun i i ei la acela i grad evolutiv, i va
încheia cu ei un contract de activitate comun . O dat convenit, ei se vor prezenta înaintea Tronului,
solar de aur i vor cere binecuvântarea contractului lor social.
încinse cu cordonul solar, duhurile vor lucra conform ordinelor Fiului nostru solar, conform
Legilor solare, i vor fi o contrapondere a for elor îngere ti în experien ele lor. Ele vor deveni
ap r torii oamenilor pe care îi vor îndrepta spre respectarea Legilor Fiului i ale Tat lui.
212 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

- Se mai întrupeaz treimile?

- Da, se reîntrupeaz , dar numai una câte una.
- Prin gre eli se poate pierde botezul cre tetului?
- Nu, niciodat , chiar comi ând crime, adic înc lcând Legea Tat lui i a Fiului, îns fapta
celui care a primit botezul cre tetului va fi mai aspru pedepsit decât a spiritului simplu, individul
care va fi b gat la ocn . Dac un botezat de cre tet ar comite o crim , închisorile p mântului nu-1
vor avea, pentru c el nu va fi niciodat judecat de judec tori umani, ci de cei cere ti, nefiind
niciodat descoperit pe p mânt.
- Dar un duh treimizat, încins cu cordonul solar, va putea comite vreodat o crim ?
- Nu, niciodat . Duhul cordonizat este prea p truns de Legile Tat lui i ale Fiului. Mai degrab
moare, se las omorât, decât s comit o crim .
Din cele expuse, se vede c botezul cre tetului apar ine lumii umane pure, netreimizate, iar
cordoniza ii sunt duhuri treimizate.
Cât va tr i pe acest p mânt, duhul treimizat nu va mai gre i.
Apostolii Domnului erau duhuri sublime treimice, întrupate în medii ne tiutoare din punct de
vedere intelectual, tocmai pentru a nu li se perverti spiritul, con tiin a de veghe, prin tiin a oficial ,
materialist , de atunci. Domnul solar i-a sf tuit: „Merge i s v întrupa i în casele celor s raci cu
duhul, pentru a da crezare cuvântului Meu, i ca s nu vi se strice mintea cu înv turile planetare,
departe de cuno tin ele supu ilor Mei solari".
Preg tirea venirii Domnului s-a f cut cu multe veacuri înainte de întruparea Sa. De asemenea,
cu multe veacuri înainte, apostolii i-au preg tit întruparea. Fiind fiin e treimizate, ei trebuiau s - i
aranjeze culcu urile trupe ti într-un anumit fel, pentru a fi supu i cuvântului Domnului.
- Cine i-a ini iat pe apostoli?
- Domnul i-a ini iat.
- De ce L-au p r sit atunci i nu L-au ap rat?
- Pentru c li se interzisese omorul. Ei nu puteau ucide, deoarece erau for e treimice i - în
plus - au fost ini ia i, ca oameni, de Domnul solar. Din instinct, treimizatul - ca om trupesc - nu
ucide. El are o mare încredere în dreptatea Cerului i a judec torilor s i. Orice nedreptate i s-ar face
treimizatului în timpul întrup rii sale, o sufer i o defer Tribunalului de sus.
Dup ce i-a ales apostolii - for e treimice, i dup ce i-a ini iat, ca oameni, Isus le-a f cut
cunoscut toat drama misiunii Sale umane.
- De ce umane?
- Deoarece El s-a întrupat de la sfânta Sa mam .
- De ce era sfânt ?
- Pentru c i ea, fiind om, a fost mediumizat .
- Dar cine era sfânta Lui mam ?
- Era o mare For treimic , venit din Soare i s-a f cut om pe p mânt, în vederea misiunii
de Mam a Domnului.
- în Scriptur se spune: „De la Duhul Sfânt s-a f cut om". Ce în eles au aceste cuvinte?
- Domnul, Divinul nostru solar a coborât cu câteva sute de ani înaintea întrup rii Sale, în
atmosfera fluidic a P mântului, preg tind totul în vederea misiunii Sale. De cum a sosit, El a
trebuit s primeasc o hain planetar în jurul Duhului S u, ca i orice spirit planetar. Aceast hain ,
Guvernatorul solar a primit-o de la A' (Alfa prim) planetar, St pânul P mântului, reprezentantul
Tat lui ceresc pe aceast planet . A adar, El s-a n scut din M ria, mama Lui fizic , la fel ca orice
om, i a luat haina planetar de la Duhul Sfânt, c ci orice duh, fie el chiar solar, trebuie s îmbrace
o hain planetar pentru a se întrupa pe p mânt.
- De ce L-a îmbr cat A' (Alfa prim) planetar?
- Domnul i St pânul nostru solar este Fiu de Dumnezeu. El nu putea fi îmbr cat decât de Tat l
S u ceresc. Dar Tat l ceresc are ca reprezentant al S u pe acest glob pe A' (Alfa prim). Iat -1 deci
pe A' (Alfa prim) terestru, în aceast împrejurare, mai mare decât Fiul lui Dumnezeu. întâi s-a
întrupat de la A (Alfa) i Q, (Omega) planetei P mânt, i apoi prin M ria. Spiritul mamei Sale era
un duh solar, i anume unul din cei trei Conduc tori ai lumii solare, unul din cei trei Alfa solari.
- De ce nu s-a întrupat Domnul prin intermediul unui înger planetar?
- Pentru c îngerii de pretutindeni sunt sub ordinele directe ale Tat lui ceresc, i nu ale St pânului
solar. Ei au venit pe acest sistem i pe aceast planet s - i fac evolu ia, dar nu sunt supu ii
Guvernatorului solar; îl recunosc ca St pân al sistemului, tiu c este Fiul lui Dumnezeu, dar nu
lucreaz dup ordinele Lui. îngerii se supun Legii Tat lui i nu Legii Fiului; ei au venit aici,
boteza i, cu botezul din Laboratorul divin.
- Se întrupeaz îngerii vreodat
Comunic ri din Cer 2J3

- Bineîn eles, i îngerii se întrupeaz , când li se încredin eaz misiuni de c tre Alfa nivelului
lor. întruparea lor constituie un eveniment planetar, c ci ei nu "au venit aici s - i fac evolu ia prin
experimentul întrup rii, acest experiment fiind rezervat, în general, ca o coal numai duhurilor
umane.
- Atunci ce este un om?
- Un om este un duh ajuns la rangul evolutiv numit om.
- Pretutindeni sunt oameni?
- Nu. Exist planete lipsite de fiin e trupe ti umane, deoarece nu au spirite ajunse la rangul de
om. Cele mai înalte fiin e de acolo sunt fiin e subumane.
Acum în elege i c în biserici se fac rug ciuni la imaginea sfintei N sc toare de Dumnezeu,
deoarece Ea este o Foi suprem solar .
S-ar crede c duhurile solare, fiind în Soare, vor fi supusele oarbe ale Domnului. Nu, nici ele
nu sunt în mod absolut servii Domnului, deoarece sunt îngeri, i îngerii din tot universul in direct
de Tat l i observ aplicarea Legilor Tat lui, în care, bineîn eles, se cuprind i cele ale Fiului. De i
nu-I stau sub ordine, îl recunosc ca Guvernator, deoarece este Fiul lui Dumnezeu.
- Sfântul Ioan Botez torul este înger al P mântului; de ce s-a întrupat? De ce I s-a supus?
- Pentru c A" (Alfa secund) este reprezentantul Fiului pe P mânt, i - în mod fictiv - e supus
Lui. Ca înger, El aplic Legile Tat lui, dar ca reprezentant al Solarului, trebuie s aplice i Legile
Fiului.
A adar Fiul, de i este mai mare decât îngerii planetari i solari, totu i sub El, nu se afl în mod
direct decât lumea oamenilor i a suboamenilor din sistemul S u solar. Lumea îngerilor nu-i apar ine,
ei sunt trimi ii chiar ai Tat lui, Guvernatorul central, pentru aplicarea Legilor Tat lui i ajutarea la
evolu ia totului, din orice sistem solar.
Nimeni nu poate critica în elepciunea Divinului Creator, a Guvernatorului central, doar cel care
nu cunoa te alc tuirea lumilor i sublima lor conducere. Totul este perfect, chiar dac bietul om este
sortit durerii. Durerea este urmarea faptelor sale gre ite, ele îns i fiind consecin a ignoran ei sale.
De multe ori, durerea este urmarea gre elii domniilor îngere ti din cele dou sprezece nivele spirituale.
F când i ele coala lor evolutiv i aplicând-o gre it asupra umanit ii, omenirea va suferi. îngerii
sunt^îngeri, dar perfec i nu sunt nici ei.
îngerii conduc, dar aplicarea nu o pot face ei direct. Tat l ceresc nu le-a dat puterea de a sili
direct pe om s ac ioneze într-un anumit fel sau altul. Executivul, intermediarul între îngeri i
umanitatea întrupat sau spa ial , sunt for ele umane cordonizate, treimizate. îngerii primesc
instruc iuni de la cei trei A (Alfa) planetari i apoi le fac cunoscute omenirii treimizate. Foi ele
omene ti treimice îi ascult , convin i de dragostea îngerilor, devin adep i fideli ai vederilor lor, pe
care vin s le propage lumii botezate cu botezul de foc al cre tetului.
Dar pentru c liberul arbitru domne te pretutindeni, uneori for ele omene ti treimice nu
împ rt esc punctul de vedere al îngerilor i se opun execut rii anumitor instruc iuni. De aici rezult
experien e uneori fericite, iar alteori nefericite. Toate aceste încerc ri f cându-se pe spinarea oamenilor
întrupa i, urmeaz suferin a lor în mas .
Din cele expuse, se vede c Fiul solar nu comand îngerilor, iar îngerii nu pot comanda direct
oamenilor. îns îngerii caut s conving pe oameni, ar tându-le fericirea cereasc , f când experien a
acestei fericiri cu ei, dar neputându-le impune.

Judecata i pedeapsa

l_^u cat un spirit este mai malt, cu atât e mai reveren ios cu ai sai i se poarta cu toata
bun voin a fa de cei mici.
Spiritul este o particul infinit de mic , dar trebuie s -1 trat m cu toat aten ia. Vou , ini ia ii
no tri, oameni trupe ti cu o con tiin limitat ziua, în timpul st rii de veghe, trebuie s v atragem
aten ia s trata i cu cea mai mare delicate e pe semenul vostru, purt torul micu ei scântei. Nu .uita i
c scânteia este un emi tor de gânduri ce str bat spa iile infinite. Nu pierde i din vedere c toate
scânteile au pornit din acela i Izvor, c sunt surorile voastre, poate mai mici, dar v sunt surori i
le datora i iubire.
Auzind de ideile cre tinilor, cum c omul trebuie s iubeasc pe orice om, un oarecare împ rat
s-a revoltat, zicând: „Cum s -mi iubesc sclavul, care e aproape un dobitoc? Cum s iubesc pe
cer etorul din strad , plin de bube i murd rie? E imposibil!"
214 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

S rmanul vorbea astfel pentru c nu tia c venind sus la noi, se va vedea mai mic decât
cer etorul suferind i plin de r ni. Atunci l-ar fi iubit i ar fi vrut s -1 serveasc .
Nu exist om îmbr cat în haina c rnii, s nu gre easc ; i noi de gre eal vrem s v ferim.
Dac omului trupesc nu-i este dat s fie un sfânt, pentru c mediul înconjur tor nu-i d pacea
necesar , cel pu in îi dorini o via sfin it . Numai conducându-se astfel va putea primi ini ierea de
la noi.
Citind cineva aceste rânduri, este tentat s întrebe: „Ce este un ini iat?" Ini iatul este un om ca
oricare altul, dar gradul s u spiritual cere ca ideile con tiin ei sale de veghe s fie îndreptate dup
ideile avute ca spirit noaptea, când s-a eliberat de trupul adormit.
Ca om trupesc, ini iatul cunoa te legile i alc tuirile lumilor de pretutindeni, tainele vie ii i ale
mor ii. A adar ideile ce-1 vor fr mânta ziua s -i fie sfinte, ca i cele ale spiritului când se afl în
spa iu. O idee este sfânt când e conform cu Legile Tat lui. Orice nedreptate ar suferi ini iatul
nostru, oricât desconsiderare ar întâmpina ideile sale, oricât suferin ar avea de îndurat de la
mediul s u înconjur tor, el trebuie s se poarte conform ideilor Justi iei divine, s se sileasc , din
toate puterile sufletului i. con tiin ei sale, s nu gre easc . Noi cerem ini iatului nostru s nu
gre easc cu fapta, dar nici m car cu gândul.
Cu cât un duh este mai mare i gre e te fiind om trupesc, cu atât v t matul, micul duh ce a
suferit, va striga mai tare la Cer. Nedreptatea f cut duhului mic, suferin a îndurat de la cel mare,
îl face s - i îndrepte protestul c tre centrul Creator.
Azi a sosit ziua s - i atragem aten ia: Fii atent la gândurile tale. Fii atent ca prin gândul t u
s nu aduci vreo v t mare vreunuia din fra ii t i, oricât de mici ar fi. Ca lupii înfometa i iarna, vor
striga la Cer: „Unde este dreptatea Ta, Doamne?"
Spiritul e o fârâmitur , dar el poate umple v zduhul cu plângerea sa, i va zgudui chiar Tronul
solar. Dac este limitat libertatea spiritului de a hoin ri prin univers, dac fiecare spirit trebuie s - i
urmeze, ca un rob, destinul acceptat, dac existen a sa este z g zuit de o mul ime de legi, apoi are
i el o libertate deplin : de a se plânge Tat lui ceresc de nedreptatea sau suferin a ce i s-a f cut
de un semen al s u. Spiritul poate protesta, blestema chiar Autoritatea central , c a alc tuit lucrurile
astfel ca el s sufere pe nedrept i c celui ce 1-a nedrept it nu i se aplic pedeaps .
Atrag aten ia c nu este vorba de protestele i injuriile aduse Divinit ii de c tre micul spirit
în timpul con tiin ei sale de veghe, ca om trupesc, ci de protestele lui nocturne, când, ca spirit
eliberat par ial de trupul adormit, se revolt contra Tat lui care îng duie asemenea dureri. în asemenea
cazuri rare, la strig tele lui disperate se vor coborî nu numai duhurile treimice omene ti, ci chiar
îngerii, pentru a restabili ordinea.
Nu avem genunchi s ne plec m, ne lipsesc cuvintele sa mul umim Tat lui ceresc pentru
perfec iunea orânduirilor Sale sublime. Cel gre it va fi chemat înaintea Forului suprem, va fi tras
la r spundere i ca urmare i se va da pedeapsa. Dreptatea s-a f cut, c ci legea s-a aplicat.
Când gre e te un spirit mare, nu mai a teapt ca v t matul s ipe, ci se prezint singur înaintea
Judec torilor supremi. Recunoscându- i gre eala ca om trupesc, î i cere singur o anumit pedeaps ,
care întrece cu mult echivalentul gre elii comise, deoarece este con tient c legea e lege i trebuie
respectat cu atât mai mult cu cât duhul este mai înalt. înduio at de pedeapsa cumplit , pe care
duhul superior i-a cerut-o singur, v t matul îl iart i se roag : „Doamne, fratele meu mai mare
a gre it, eu l-am iertat, iart -1 i Tu; vreau s m împac cu el i în viitor s -i slujesc". El n-a mai
avut nevoie s strige c tre cele patru z ri, c ci dreptatea a func ionat aproape automat. Aceasta este
organizarea Cerului. Acesta este codul nostru moral.
Acum c ti i mecanismul legilor cere ti, i dup ce cunoa te i procedura de la noi, c uta i s
nu mai p c tui i. Dar parc v d pe unii dintre voi întrebându-se: „Ce este un p cat? Cum s faci
s nu p c tuie ti?" P catul este o înc lcare a legii, chiar în gând. Ori de câte ori gânde ti ceva r u
despre cineva, opre te-te din gândire i aminte te- i c gândul se duce la destina ie i drepta ul s u
îl prime te i ine minte. La noapte îi va raporta pupilului s u c cineva a zis, a f cut sau a gândit
ceva r u la adresa lui. Aflând, duhul va protesta, va striga s i se fac dreptate i în noaptea aceea
te pomene ti c e ti chemat în fa a Justi iei, dup care va urma pedeapsa. Orice pedeaps are ca
urmare aplicarea unui semn fluidic negru pe albul fluidic al corpului t u spiritual.
Din iubirea ce v-o purt m, ne str duim s v lumin m, ca nu cumva s gre i i, ne tiind, ca
oameni, promptitudinea pedepsei care va urma în zilele viitoare. Acum, dragii no tri, cunoscând
toate acestea v ve i purta vorba i gândul ziua ca i cum a i fi spirit în spa iu. Am inut s v
împ rt im i acest adev r.
„Ce este Adev rul?" a întrebat Pilat din Pont pe Domnul nostru Isus. R spundem noi acum.
Adev rul este cunoa terea Legilor dup care se conduce universul. Dar cine poate cunoa te aceste
Legi? Cei afla i în leg tur cu noi, duhurile din spa iu care aplic m Legile.
Comunic ri din Cer 215

Omul trupesc este instrumentul de studiu al duhurilor cere ti

I at l divin, Creator al celor v zute i nev zute, cunoa te totul, pentru c are instrumente care
îl în tiin eaz de func ionarea i regimul crea iei Sale. Aceste instrumente sunt chiar fiin ele create
i risipite pe diferite corpuri cere ti. A a de exemplu, Lumea divinilor Creatori, Auxiliarii Tat lui
ceresc, se informeaz prin noi, oamenii. Felul cum sim im materia eteric , cuno tin ele ob inute prin
sim urile noastre despre ea, toate aceste senza ii sunt indica ii pentru Divinitate, privind calitatea
eterului, gradul s u evolutiv pe anumite corpuri cere ti.
Dac Divinitatea tie totul prin corpul nostru duhual, la rândul nostru ne inform m i noi prin
trupul omului i al animalelor. Noi, spiritele, fiind în spa iu, nu putem ti cum este mediul trupesc.
Atunci cercet m ce simte omul p mântean sub influen a c ldurii, frigului, umidit ii, sunetelor etc.
A adar voi sunte i instrumentele noastre de m sur pentru diferitele fenomene fizice,
meteorologice etc, iar cuno tin ele noastre le afl Divinitatea central . Ea, fixându- i aten ia c tre
un corp ceresc, la un moment dat afl totul de la noi, f r ca noi s tim sau s comunic m ceva.
Eterul din jurul nostru, al globului în jurul c ruia vie uim, se schimb mereu, prin combinarea
diferitelor sale componente. Tr ind în mijlocul acestui eter, suntem influen a i de el, i afl m de
toate prefacerile, combin rile i dezintegr rile lui.
Entit ile spirituale tr ind fiecare în nivelul lor, i natura corpului lor fluidic diferind dup
gradul fiec reia, se în elege c modul în care sim im noi, spiritele albe, este diferit de modul cum
simt spiritele albastre în mediul lor. S tii c pe alte corpuri cere ti mediul fluidic fiind altul, natura
corpurilor entit ilor de acolo difer cu totul de natura noastr . Tat l ceresc i-a înv luit crea iile cu
secrete, cu mistere pe care cu greu, dup mii de ani de studii, le afl m i noi.
Acum, dup nenum rate miliarde de ani de când ne-a n scut Tat l nostru, tim — zicem c tim
- multe adev ruri i marii no tri profesori, str luci ii no tri îngeri, ne spun: „Voi ti i acum abia cât
tie copilul din clasa primar fa de un savant. O, fra ilor, nici noi, cât suntem de b trâni, nu tim
toate tainele Tat lui nostru."
Acum revin la subiectul de azi. Spuneam c din cele de trei ori trei subzone sau sfere fluidice
umane ale P mântului, voi tr i i i v mi ca i, în cea mai de jos, aflat la suprafa a p mântului. în
aceast sfer se petrec nenum rate fenomene fizice i combin ri chimice. Aici au loc necurmate
prefaceri sociale i religioase ale omenirii. Aici se munce te i iar se munce te. Aici pe suprafa a
p mântului este iadul unde bietul om munce te din zori i pân noapte. Aici nu se discut , ci numai
se execut hot rârile celor de sus. Aici este ocna acestei planete, unde întrupatul - împins de
necesit ile trupului s u — trebuie s munceasc din greu.
Venind din Soare, treci prin unsprezece sfere, care treptat se întunec , i ajungând aici la
suprafa a p mântului, în a dou sprezecea sfer , întâlne ti un întuneric des vâr it. In aceast sfer
lipsesc multe din fluidele sferelor superioare. Cu cât te ridici mai sus, cu atât te scalzi în fluide ce- i
produc senza ii de o nesfâr it fericire.
Prin urmare, tu tr ie ti acum în sfera unde domne te numai munca, unde se lucreaz f r s tii
pentru ce anume, unde te chinuie ti din copil rie i pân ce vei fi pus între cele patru scânduri ale
co ciugului, f r s cuno ti motivul chinurilor tale. Mintea omului întrupat în aceast sfer trebuie
s fie neluminat cu privire la ceea ce a f cut Tat l pretutindeni i la scopurile Sale. Lumea
trupeasc trebuie s fie ne tiutoare de existen a lumii eterice, pentru c evolu ia p mântului, pân în
momentul de fa , nu permite cunoa terea lumilor spirituale.
Exist o strâns leg tur , un raport intim între trupul uman i globul c lcat de piciorul s u.
Spiritul este produsul Sferei divine, iar trupul este produsul globului pe care vie uie te. Evolu ia
acestui glob nu a ajuns pân la punctul în care trupul omului s fie astfel construit i dintr-o
asemenea materie încât s fie impresionat de apropierea noastr , s ne vad i aud . Exist planete
superioare formate dintr-o materie mai fin i pe suprafa a c rora vie uiesc fiin e-oameni, cu un trup
atât de sensibil, încât iau cuno tin de lumea eteric din jurul lor.
Materia din aceast sfer i de la suprafa a globului nostru este solid , lichid i gazoas .
Deasupra materiei gazoase se afl materia eteric , p trunzând pân în adâncul p mântului. Citesc
în mintea ta gândul c aceast materie eteric trebuie s fie atât de fin , încât abia se poate percepe
prezen a ei. Ei bine, î i m rturisesc c pentru noi ea este mai dens decât apa pentru voi.
Voi, oamenii trupe ti, privi i cerul i vi se pare albastru. A a sunte i voi informa i de ochii
vo tri. Realitatea este alta. Nu tot ce vede i e a a dup cum vede i. Iat , î i voi da prilejul s auzi
de la un spirit cum este culoarea cerului i a fluidului de la suprafa a p mântului. Am aici lâng
tine un biet duh, mic, din lumea încep torilor.
- Spune tu, fr ioare, ce culoare are cerul dac îl prive ti acum, de aici, de jos în sus?
216 . Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

- Cum s fie? Dumneata nu-1 vezi c e negru?

- Dar acum pe suprafa a p mântului e ziu , cum o s fie negru, adic întunecos.
- Da, boierule, tiu c e ziu , dar eu spui ce v d. E întuneric bezn , ca i noaptea în p dure,
când m duceam s iau i eu ni te lemne, f r bani, pe când eram jos, ca domnul sta de colo.
- Bine, acum e ziu i e totu i întuneric, dar la noapte cum o s fie?
- Cum s fie? Doamne, ce m crezi a a de prost? Cum s fie? Tot întuneric.
- Atunci, când este aici lumin ?
- Boierule, m întrebi lucruri pe care dumneata le tii foarte bine. Aici nu e niciodat lumin ,
e mereu întuneric.
- Dar cum se face c tu vezi perfect lumea de jos?
- Nu tiu cum, boiera ule, dar de v zut îi v d foarte bine, i îi aud ce spun, când trag cu
urechea la ei.
Tr ind în zonele înalte ale P mântului, unde exist numai fluide i de calitatea cea mai bun ,
noi, spiritele superioare, vedem în jurul nostru numai lumin , c ci eterul ce ne înconjoar este
Luminos prin natura lui. Jos, la suprafa a p mântului, afl m prin spiritul ig nu ului pe care l-ai auzit
i tu, c e întuneric bezn . A adar î i dai seama c omul trupesc vede una i spiritul alta. Trupurile
oamenilor sunt pentru noi instrumente de cercetare, c ci noi prin ele lu m cuno tin c nu este
adev rat c ziua e lumin pe p mânt, deoarece lumina, ca lumin , nu exist .
Dar s auzim mai departe pe acest fr ior, ce mai tie el.
- V d, boierule, c dumneata nu e ti de-ai no tri. V mul umesc c m-ai l sat s intru i eu
în casa asta, unde spui dumneata ni te lucruri pe care mintea mea nu le pricepe.
- Ei, spune, fr ioare, e ziu ori noapte?
- Nu tiu boierule, fiindc eu v d i ziua i noaptea tot negru, parc sunt în ocn , în fundul
p mântului.
- M i frate, poate e ti în iad?!
- Nu, boierule, pentru c v d lumea de pe strad cum umbl de colo pân colo. Apoi tata popa,
pe când eram i eu om carnal, mi-a tot b gat în cap c dac nu sunt cuminte, voi înfunda ocna; i
m-am p zit s nu fac vreo pozn s m duc în iad. Eu v d în jurul meu numai negru, dar de un
lucru m mir i te rog i pe dumneata, boierule, s -mi explici. De ce oamenii, animalele i plantele
de pe p mânt sunt atât de lumino i? To i par ni te candele luminoase, ni te f clii aprinse. De unde
atâta foc, boierule? Spune-mi, te rog! Când eram de carne, tiu c nu ardeam, c nu eram de foc.
Cum de ei lumineaz acum? Aici i acum, v d c nu mi-e cald, nu mi-e frig. Oamenii de jos tiu
când e cald i când e frig. De ce la noi e ve nic la fel? nu e nici cald, nici frig. Câte nu tiu, boierule!
M uit la ei i v d c lumineaz ca i lumân rile astea de sticl (becul electric). S - i spui, boierule,
ce am v zut eu. Mai s pt mânile trecute a murit vecinul meu, Gheorghi , i am v zut atunci, c
el din luminos ce era, se întuneca încetul cu încetul, pân a devenit negru de tot. Apoi iar s-a aprins,
dar nu ca întâia oar . Pe ce trecea timpul, se împu ea, i din ce în ce se întuneca, pân ce, mai zilele
trecute, n-a mai luminat deloc i s-a f cut negru ca p mântul.
- Cum, fr ioare, p mântul e negru?
- P i, cucoane, dumneata nu vezi c de ast toamn , de când au murit toate ierburile de pe
suprafa a lui, au pierit toate lumini ele i acum s-a beznit de tot?! Abia se mai vede.
- Când e mai bine: noaptea sau ziua?
- Pentru noi e mai bine noaptea. Când eram om carnal, vedeam mai bine ziua; acum - ciudat
lucru, boierule - v d mai bine noaptea. Nu tiu de ce, boierule, nu m dumire te capul meu deloc.
- P i, omule, când erai carnal, razele soarelui luminau p mântul.
- De ce- i râzi de mine, cucoane, c ci soarele e i acum pe cer, de ce razele lui nu mai
lumineaz i acum? Oamenii au n scocit c soarele e de foc, c frige r u i c acolo ar fi adev ratul
iad, de nu poate tr i nici chiar diavolul. Eu sunt om prost i nu-mi pot explica, de ce acum soarele
nu mai înc lze te i nu mai lumineaz . Un lucra v d, c el aici nu mai înc lze te a a cum m
înc lzea vara, când eram jos om carnal.
Mi-ai spus, boierule, s vorbesc domnului de aici, care nu în eleg ce fel de om este, c v d ca
m aude. M-am dus la ai mei i le-am vorbit i nici nevasta, nici danciucul meu, nu m vedeau,
nu m auzeau. Dar domnul sta nu tiu ce fel de om o fi? Minunat om! Domnule, omule minunat,
ascult -m pe mine: nu e aici la noi de loc lumin , m car c e soarele pe cer.
O, s racul de mine, ce mai oftam iarna dup el! Acum v d c afar e ger, dar nu mi-e frig. Aici
la dumneata, v d foc în sob , dar nu mi-e cald. Dar ceea ce m minuneaz mai mult e c î i vorbesc,
dumneata m ascul i i din cap î i ies mereu scântei. Boierule, ce e cu domnul sta de aici? O s
i se aprind p rul din cap! Nu vezi dumneata cum scap r din capul lui scântei la fiecare vorb a
mea? Parc sunt scânteile de la tramvai!
Comunic ri din Cer 217

- Nu te speria, omule, vorbe te-i mai departe, a a are el n ravul s -i sar scântei din cap.
- Ciudat om! V d c e la fel ca to i oamenii de pe strad , de afar , dar lumina lui e altfel.
Am adus, frate, un biet spirit care a fost un igan de prin împrejurimile Bucure tiului i l-am
pus s - i vorbeasc , ca s auzi i tu cum simte, vede i aude el aici, în mediul sferei a treia, a zonei
ro ii, a treia, din cele trei zone fluidice umane ale P mântului.
Entit ile spirituale libere i întrupate ne descriu impresii diferite, pe care le analiz m i ne
facem studiile. A adar instrumentele noastre de studiu sunt vii, iar prin intermediul lor afl m
adev rul pe care direct nu l-am fi putut afla. Lumea de pretutindeni dore te în orice moment s afle
adev rul, despre toate materiile i fenomenele. Noutatea este caracteristica vie ii. De aceea c ut m
ceva nou, care s ne lumineze con tiin a despre crea ia Divinit ii. Necunoscutul ne cheam , ne
atrage s c ut m, s cercet m, i astfel aten ia ne este ve nic încordat spre dorin a de a afla
adev rul în toate. Flora i fauna p mântului ne lumineaz , ne îmbog esc mereu cuno tin ele, dar
mai ales omul trupesc ne ofer foarte multe cuno tin e prin trupul s u.
Noi cunoa tem prin fiin ele întrupate pe suprafa a p mântului. îngerii cunosc prin noi, iar
Divinitatea se informeaz de mersul operei Sale prin îngeri.
Divinitatea central nu creeaz , ci numai guverneaz . Totul este creat de Slujitorii S i divini,
dup planurile i Voin a Sa. Tat l divin are nevoie de a fi reprezentat pretutindeni prin noi, care îl
inform m cu privire la tot ce au creat Slujitorii S i. Astfel afl m tiin a Sa infinit , studiind operele
Sale, ne d m seama de profunzimea cuno tin elor Sale.
Un om lucreaz ceva. N-ai posibilitatea s -i cuno ti gândirea, câmpul cuno tin elor sale, dar
urm rindu-i lucr rile, po i deduce în l imea gândirii sale. Pe Tat l divin nici un om, nici chiar cele
mai înalte spirite nu L-au v zut, dar examinând sublima ordine i perfecta alc tuire în toate,
deducem dumnezeiasca Sa în elepciune.

Lucrarea Sfintei Treimi

Oriunde ne ducem pe p mânt, pretutindeni ni se cer probe; i este firesc s fie a a, întrucât
s rmanii no tri fra i trupe ti nu ne v d i nu ne aud. Se minuneaz când au în fa un medium, care
ne vede i ne descrie, ori ne aude i gr ie te sau scrie cele comunicate de noi. Dup multe experien e,
unii oameni ajung la ipoteza adev rului c exist lumea duhurilor.
Uneori transform m în certitudine ipoteza existen ei noastre, prin fenomenele pe care le producem,
iar alteori - prin depunere de jur mânt ceresc. Jur mântul nostru îl facem în numele Celor trei mari
sfinte Treimi: Treimea central , Treimea solar i Treimea Sfintelor Duhuri planetare.
Ca toate for ele alc tuite de El în lume, Tat l central lucreaz ca o For treimic : prima este
pozitiv , a doua - negativ i a treia - neutr . Dac ne-am afla în Sfera-Laborator, am constata c
prima For , Pozitivul, concepe, a doua, Negativul, aprob sau respinge, iar a treia, Neutrul, nu
comenteaz , ci numai hot r te. Pozitivul este interesat ca propunerea Lui s fie aprobat i aplicat
sau executat . Negativul respinge sau aprob propunerea primului, dar i El este interesat s se
înf ptuiasc punctul S u de vedere. Pentru ca totu i lucrarea s aib loc, ideile sunt înaintate Celui
de-al treilea, Neutrului, care fiind dezinteresat nu propune nimic. A treia For , Neutrul, lucreaz în
virtutea liberului S u arbitru, pentru c El nu are nici un interes. El admite sau respinge propunerea,
formând o majoritate cu unul din cei doi factori ai For ei de ac iune.
La aceast treime de ac iuni nu se mai poate asocia un al patrulea, al cincilea etc, ci primul
propune, al doilea admite sau respinge, i al treilea, For a neutr , d posibilitate cauzei prime de
a lucra. Cine constituie cauza prim ? Cauza prim este Pozitivul, iar a doua for din Sfânta Treime
central este Negativul. Niciodat nu poate lipsi Negativul, El fiind cauza secund . Dintre aceste
dou cauze - prima i secunda - numai prima este cea care propune. A adar în orice lucrare sau
crea ie, numai Pozitivul are ini iativa. Negativul nu are niciodat dreptul de ini iativ . El are numai
dreptul de a admite sau respinge propunerea primului, a Pozitivului. De asemenea, nici For a a treia
nu este cauz prim , pentru c Ea este o for neutr . Cauza prim este numai Tat l, For a pozitiv .
For a a doua, negativ , Divinitatea secund este sau nu de acord cu Divinitatea Prim , pozitiv . în
fine, propozi ia f cut este deferit celei de-a treia For e divine, neutr , Divinitatea ter , care, prin
liberul S u arbitru, se al tur la propunerea primei Forte sau o respinge.
în stadiul actual al evolu iei crea iei, Divinitatea doar conduce sau domne te, dar nu creeaz ,
nici nu execut . Slujitorii S i din Sfera divin creeaz ceea ce s-a hot rât de Sfânta Treime Dumnezeu,
trei într-una.
-•^ Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Divinul Guvernator central nu este un despot, nu este o foi arbitrar , ci o For sublim ,
alc tuit astfel ca totul s fie cump nit, ca totul s ias din gândirea i armonizarea a trei Forte, a
trei Voin e, ce vor lucra perfect unitar la noile crea ii i legi. Dup acest model sunt alc tuite toate
for ele active din cele patru universuri. însu i Tat l divin central a conceput ideea c Unul poate
gre i, de aceea Ei i-a asociat pe Secundul i pe Ter ul.
S examin m cazul unei treimi dintr-un corp ceresc oarecare. S zicem c primul, pozitivul, ar
zice: „S facem lucrarea X"; al doilea, negativul, ar zice: „Da, s^ facem lucrarea X"; i ar veni for a
a treia, neutrul, i ar zice: „Da, e bine s facem lucrarea X". în acest caz, cele trei forte fiind de
aceea i p rere, deci interesate, nu poate s aib loc punerea în lucrare a ideii propuse. Legea divin
nu permite ca deciziile s fie luate dintr-un anumit interes. Pentru a se ie i din acest impas, se
recurge la o alt treime, de un ordin ierarhic superior, care va examina problema, i dac ea va fi
contra propunerii, se va deferi unei a treia forte treimice i mai înalte, care va hot rî fie de partea
primei treimi, fie de partea for ei a doua treimice.
Dar cum se rezolv problema în Sfera divin dac cele trei For e divine sunt de aceea i p rere?
în acest caz, Divinitatea prim - sau cauza prim - face imediat apel, pe scar descendent , la o
alt For treimizat i dac i ea, de exemplu, este pentru aceea i propunere, ca în cazul nostru de
mai sus, se coboar mereu, din treime în treime, pân la o treime care este contrarie. De acum, se
alipe te acestor dou propozi ii p rerea definitiv a unei a treia treimi, care î i d verdictul într-un
fel sau altul. Astfel func ioneaz Sfânta Treime a Tat lui, Divinitatea central , trei într-una.
Se pune întrebarea: Care din ace tia trei este pozitivul? Oricare din cei trei se poate constitui
în pozitiv, în orice moment. A adar, oricare din Cei trei poate fi pozitiv, negativ sau neutru. Cel care
propune este Pozitiv, Cel care respinge devine For a negativ i Cel care judec devine Foi a neutr .
In virtutea liberului arbitru, judecata Celui de-al treilea devine lege, axiom , recunoscut de toat
Lumea divin din Sfera Laboratoiailui central i pus imediat în execu ie. Toat lumea se pleac în
fa a „Legii, deoarece ea a ie it din conlucrarea celor trei For e.
în prelegerea mea de azi i-am f cut cunoscut o lege important : Legea lucr rilor divine. Pus
în practic , ea va fi urmat întotdeauna de reu it , aducând mul umire.

Ac iunea duhurilor

Pu in lume cunoa te importan a Sfintei Treimi, cunoscut de ini ia ii p mântului, din cea mai
adânc antichitate. De când omul este pe p mânt, noi, duhurile, am f cut cunoscute multe adev ruri
cere ti ini ia ilor no tri, iubi ii Cerului.
Din prelegerile mele anterioare, ai aflat c treimile sunt constituite doar de oameni spa iali din
zona a I-a. O for treimic este foarte puternic i hot rârea ei este irevocabil , dup cum i-am
explicat. De asemenea, i-am spus c i entit ile spirituale dintr-o treime cordonizat se întrupeaz
uneori. Când un asemenea spirit se întmpeaz , el va fi o personalitate ce se remarc prin aptitudinile
i conduita saA Via a lui va fi corect , stârnind admira ia celor din jur, iar faptele sale vor demonstra
în elepciune. în elepciunea sa decurge din faptul c în dosul omului trupesc se ascunde un spirit de
o înalt evolu ie, iar succesele lui omene ti se datoresc faptului c este constant ajutat de celelalte
dou foi e ale treimii sale, r mase ca spirite în spa iu.
Prin faptul c un membru al treimii spirituale s-a coborât la suprafa a p mântului, pentru a se
întrupa, ceilal i doi fra i - r ma i în spa iu, în zona a I-a - sunt sili i s p r seasc nivelul lor
sublim. Cei trei factori ai unei for e treimice joac rolul îndeplinit de Sfânta Treime planetar , solar
sau central , adic primul e pozitiv, al doilea negativ i al treilea neutru.
Cu alt ocazie, am spus c rolurile se pot schimba între aceste trei individualit i. Dac , de
exemplu, în problema A, primul a fost pozitiv, în problema B, el poate juca rolul de negativ sau
neutru. A adar rolurile se schimb . Cu alte cuvinte, i pe P mânt se lucreaz ca în Soare, ori în
Laboratorul central al cosmosului.
S-a hot rât ca unul din cei trei cordoniza i s se întrupeze. în vederea acestui act au loc
consf tuiri, se alc tuie te un plan, un program al vie ii sale trupe ti. Cel care a aprobat programul
de lucru al acestei treimi va îmbr ca haina trupeasc . El va fi neutrul, astfel c pozitivul i negativul
r mân spirite libere, dar vor fi legate de întrupat, pe toat perioada vie ii sale terestre, conlucrând
cu el la desf urarea programului stabilit, asemenea Sfintelor Treimi ale Tat lui, Fiului i Sfântului
Duh. Neutrul a îmbr cat haina trupeasc , i în aceast stare el nu mai tie nimic din ce a hot rât,
pe când era spirit liber în spa iu. Dar, noaptea când î i p r se te trupul adormit, tie de tot ce s-a
Comunic ri din Cer 219

aranjat în Cer. Ziua, în starea con tiin ei de veghe, el nu tie nimic, i când îi reu e te o lucrare
oarecare, crede c numai mintea sa a contribuit la reu it . E mândru de ceea ce a f cut, pentru c
a trecut prin multe piedici. Va reu i întotdeauna, în ciuda tuturor piedicilor ridicate de oameni,
pentru c el este una din cele trei for e treimice cordonizate. Neutrul întrupat va fi înzestrat cu o
memorie deosebit i cu o mare putere de munc . în plus, va avea o puternic intui ie, ghicind
adev rul în toate marile probleme ale vie ii, fie personale, fie sociale, ale mediului în care tr ie te.
El singur se va minuna de inducerea i deducerea fenomenelor viitoare î i va zice: „M minunez
i eu cum de v d a a de clar lucrurile, cu multe zile mai înainte". To i îi recunosc superioritatea,
i la^urm via a sa se termin ca un factor de seam al societ ii în mijlocul c reia a tr it.
In afar de ace ti oameni, mari for e spirituale ale spa iului, restul indivizilor omenirii se
constituie i ei într-o treime âd-hoc i efemer . în împrejur rile grave ale existen ei sale, bietul om
trupesc nu ar ti ce s fac , dac ar fi l sat singur. Pentru ca el, totu i, s se decid la o ac iune, -i se
al tur înc dou forte spirituale, formând o treime spa ial care s -1 determine, s -1 ajute la
executarea unui act sau punct din programul vie ii sale.
Iat un exemplu. In cartea vie ii unui om trupesc este prev zut s treac ^printr-o suferin , ca
urmare a unei gre eli din trecut, din alt via sau chiar din via a actual . într-o noapte, spiritul
întrupat a luat cuno tin c într-una din zilele urm toare va trece printr-un eveniment în urma
c ruia va avea de suferit. Diminea a acest om se scoal nelini tit; o triste e grozav îl apas f r
s aib vreun motiv. Are o presim ire vag c i se va întâmpla ceva, c va trece printr-un mare
necaz. Nu tie nimic i mâhnirea nu-1 sl be te. Pleac la dram, se produce un accident i se alege
cu un bra sau picior rupt. Presim irea s-a realizat; durerea a sosit. Spiritul tia de tot ce va veni i
î i reflecta mâhnirea trupului s u, care înregistra, dar nu putea preciza ce anume.
Via a e o lupt în care e ti înving tor sau învins. E nevoie i de o coal , i de alta. For a
înving toare este pozitiv , foi a învins este negativ . Ceilal i factori, judec torii din spa iu, au
determinat cursul evenimentelor.
Omul trupesc este asem n tor unui cal de curse. Noi, cei din spa iu, facem ori pe jocheul, ori
pe cei care pariaz pentru sau contra. Bietul animal, omul trupesc — alearg , mânat de jocheul s u
i în acela i timp este supus privirii a dou tabere opuse, pro i contra, care pariaz pentru o anumit
ac iune, unii zicând c va reu i, al ii afirmând contrariul.
Vezi, frate, ce leg tur este între lumea voastr i a noastr ? Pe aceast tem am s - i explic
un simbol reprezentat în bisericile voastre. Pe unele icoane este înf i at Sfântul Gheorghe c lare
pe un cal falnic, omorând cu suli a un balaur. E o icoan ce reprezint un simbol cunoscut de cel
ce 1-a pictat ini ial pe lemn, zid sau pânz . Ciudat simbol pentru voi, c ci s-ar putea na te în mintea
voastr întrebarea: „Cel ce a reprezentat acest act trebuie s fi tiut c i balaurul simbolizeaz o
fiin creat de Tat l. Cum de i-a permis s introduc în casa Domnului reprezentarea uciderii unei
f pturi?" A a ra iona i voi, pentru c nu cunoa te i tainele cere ti. Nici preotul care a privit ani de
zile icoana nu-i tie în elesul. Aici avem de-a face cu un frumos simbol, o reprezentare tainic a
unui adev r ceresc. Calul simbolizeaz un biet om trupesc. Frumos i bine tie s alerge omul, dar
el - ca orice animal - nu poate decât s reprezinte o for oarb , ne tiutoare, lipsit de puterea de
a p trunde în elesul tainic al lucrurilor. Balaurul care îi iese în cale este o reprezentare simbolic
a evenimentelor viitoare, triste i dureroase ale vie ii pe acest p mânt, o for mare, inevitabil i
invincibil de om. Dar sfântul înc lecând calul omoar cu suli a sa balaurul. Sfântul este spiritul
ajut tor din spa iu. în acest eveniment simbolic s-a constituit ad-hoc o treime de ac iune. Sfântul
este for a pozitiv , balaurul este foi a negativa iar calul - simbolizând omul - este for a neutr , care
se supune i execut . în acest caz Sfântul Gheorghe este o for pozitiv , pentru c vrea uciderea
balaurului. Balaurul este o foi negativ , opunându-se uciderii sale. Sfântul nu l-ar putea birui, dac
la voin a sa nu s-ar alipi i for a a treia, calul - omul trupesc. Rezultatul este executarea faptei care
a avut dou aprob ri. Sfin ii p rin i, întemeietorii bisericii cre tine, cunoscând puterea for ei treimice,
fie ea i de ocazie, au exprimat aceast tiin , simbolizând-o, în icoana Sfântului Gheorghe.
Acum revin la marile împrejur ri ale vie ii: un examen, o mare înf ptuire omeneasc , o c s torie
etc. în preajma unor asemenea evenimente capitale din via a omului, se constituie imediat o for
treimic , pentru ajutorarea sau împiedicarea execut rii actului sau împrejur rii respective. In ajunul
evenimentului, omul începe s se nelini teasc , s necheze ca i calul Sfântului Gheorghe la apropierea
balaurului sau a evenimentului chemat de destinul s u. Omul nu- se va lini ti pân la finalul
evenimentului.
Prin urmare, omul nu e l sat singur în fa a hot rârilor decisive i a întâmpl rilor importante prin
care va trebui s treac . Fapta ta, omule, nu este o for oarb i nu e ti l sat singur în lume. S
tii c pe umerii t i, în spatele t u, se afl un spirit - echivalentul Sfântului Gheorghe - care te va
ap ra, nu ca o for unitar , ci ca o for treimic . Acest spirit, ajut tor i iubitor, este veghetorul
220 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

t u, prieten sincer, care va sta în preajma ta, pân la moartea trupului t u. Când omul sose te în
preajma marelui eveniment - o prob sau examen de .evolu ie - veghetorul cunoscând perfect
destinul protejatului s u, cheam imediat pe fra ii din grupul spiritului întrupat, pentru a constitui
treimea ad-hoc, necesar trecerii acelui eveniment.
în tain , Domnul a revelat acest adev r ucenicilor S i, dar nu a fost consemnat de sfin ii
evanghelist!, pentru c era imposibil de în eles de lumea neini iat . El le-a spus ucenicilor: „Nici
un fiu al Meu nu va fi l sat singur, când va trece probele destinului s u, ci totdeauna va fi asistat
de cei din treimea sa necesar ".
Iat o împrejurare foarte important din via a omului. Un tân r a cunoscut o fat , o apreciaz
i dore te s o fac partenera vie ii sale. A adar se gânde te la c s torie. De îndat se constituie
treimea sa conduc toare. O dat treimea constituit , unul din ei, pozitivul, îi va zice: „Gr be te-te,
e fiin a care î i va face zilele senine"^ Al doilea zice: „Amân pentru mai târziu", iar al treilea va
spune: „Lipse te-te de a te c s tori". în fa a acestor sugestii contradictorii, omul se z p ce te i nu
tie ce s fac . Bietul om are de ales între hot rârea cu majoritatea de voturi a treimicei for e i
liberul s u/arbitru. S se însoare sau nu, ori s mai amâne pu in. Cei doi veghetori, p zitorul
b iatului i p zitorul fetei, ar putea s se certe, s fie de p reri contrare, cu toate c înaintea
întrup rii pupilului lor s-au în eles asupra destinului celor doi proteja i ai lor. Din acest motiv se
face apel la p rerea a trei for e spirituale, care urm resc fidel executarea destinului spiritului întrupat.
Ei caut s înl ture toate asperit ile ivite în jurul celor doi tineri, din partea p rin ilor, a rudelor
i cunoscu ilor. Treimic for , cunoscând perfect c ace ti tineri s-au f g duit - ca spirite - unul
altuia, lucreaz din r sputeri ca acest contract spiritual s fie executat în lumea trupeasc .
Uneori, tân rul sau tân ra caut s dea înapoi, ca i calul Sfântului Gheorghe, care se cabreaz
în fa a balaurului. Atunci — intervin cu toat puterea lor spiritual cei trei, pentru a se îndeplini
obliga ia contractat , ca spirite în spa iu, i astfel s aib loc c s toria proiectat .
Se poate ca unul din cei doi factori s nu- i respecte contractul social încheiat în spa iu. Am
v zut cazuri când treimic for , cu toate st ruin ele sale, nu a reu it s conving pe logodnic s
ia în c s torie pe cea cu care s-a legat sus la noi. Dac cei doi nu i-au unit existen ele lor
p mânte ti, r mân nec s tori i, dar contractul încheiat în lumea noastr nu s-a desfiin at, ci numai
s-a amânat pân la viitoarea reîntrupare, când aceea i propozi ie va fi pus din nou în ac iune. Nici
im contract individual sau social încheiat în fa a For elor treimice - trei-una, nu se mai poate
dezlega, pentru ca el poart pecetea: în numele Sfintei Treimi, a Tat lui, Fiului i Sfântului Duh.
Amin! Opera f cut în numele Sfintei Treimi este o Oper divin , des vâr it i de neînl turat.
Asemenea asisten e trei-una, reprezentând Sfânta Treime planetar , prezideaz actul na terii
noului prunc. Aceast asisten treimic este simbolizat prin cele trei zâne sau ursitoare, din tradi ia
poporului vostru. Tot o for treimic se instituie i la o schimbare social , în sânul unui popor.
Uneori asistentele treimice influen eaz chiar comiterea unei crime, opunându-se sau împingând cu
putere la ceea ce omul desemnat a fi executor, s-a obligat sa s vâr easc . De asemenea, la moartea
unui om trupesc, în afar de mesagerii destrup tori asist i treimic învestitur , care va primi în
bra e duhul destrupat, pentru a-1 duce sus la For a spiritual treimic permanent . Ele sunt sfinte
pentru noi, pentru c tim misiunea lor.

Moartea spa ial

Uneori, în timpul unei furtuni, se întâmpl ca un om s stea într-o zon înc rcat puternic cu
electricitate negativ terestr . în acest caz, poate s cad tr znetul pe el i s -1 ucid .
Se tie c duhul întrupat are deasupra sa dou înveli uri: coipul vital i trapul. Curentul electric
fiind deosebit de puternic, desprinde instantaneu spiritul de trup i de corpul vital. în acela i timp,
dezagreg i corpul s u planetar în elementele sale componente, care se risipesc în spa iu. R mas
liber i dezvelit - f r corp planetar - spiritul este atras de Soare cu o vitez negr it . Ajuns în
Soare, spiritului i se pot întâmpla dou lucruri: 1. este trimis într-un alt sistem solar, unde va fi
repartizat pe o planet corespunz toare ca evolu ie P mântului; 2. este îmbr cat din nou cu o hain
planetar i retrimis pe P mânt, dup un spa iu de mii i zeci de mii de ani.
Pe p mânt, când un om i-a p r sit trupul, lumea trupeasc înconjur toare consider c a murit,
c s-a pierdut pentru omenire. în mod asem n tor se petrec lucrurile i în lumea oamenilor spa iali.
Dezbr carea brusc a corpului planetar i plecarea spiritului de pe planeta noastr e considerat
o moarte cereasc . tim cu to ii c el n-a murit, dar a plecat dintre spiritele P mântului, nu mai face
Comunic ri din Cer 221

parte din grupul s u spiritual; deci pentru familia sa cereasc el este un pierdut. Poate fi retrimis
pe P mânt, dar dup vreme îndelungat , când s-a rupt orice leg tur cu partidul s u ceresc.
Acum tii ce se întâmpl cu cei tr sni i pe p mânt i în Cer. înc o mic tain revelat ie i
prin tine omenirii. în general, sunt fulgera i cei din zona a IlI-a, mai rar cei din zona a Ii-a.
Dovedind în nenum rate reîntrup ri o mare ferocitate, f cându-se deosebit de vinovat în fa a
legilor, prin perversitatea i orgoliul s u, un spirit va fi eliminat din grupul s u. Pentru aducerea îa
îndeplinire a acestei separ ri, el va fi condamnat la electrocutare. Iat pentru ce toate religiile
p mântului predic smerenia i supunerea la tot ce hot r te Cerul, reprezentan ii Tat lui suprem.
Dup cum în lumea voastr trupeasc , un frate sau o sor , dispera i de starea în care î i
desf oar via a, se sinucid, crezând c vor sc pa de chinurile lor trupe ti sau suflete ti, tot astfel
exist spirite nemul umite de starea lor disperat i ne inând seama de sfaturile mai-marilor lor, vor
s termine cu felul de via spiritual a planetei P mânt. O asemenea idee gre it le determin s
se a eze în câmpul marilor desc rc ri electrice, pentru a fi electrocutate, adic vor s se sinucid
spiritual, ca i omul de pe p mânt. Lovit de uria ul curent electric, duhul va porni fulger tor spre
Soare. Ajuns acolo, se stabile te o telegrafie mental între îngerii solari i cei ai planetei noastre:
„Ce e cu acest musafir nepoftit, venit în Soare?" Imediat se raporteaz motivele sinuciderii acelui
spirit. El este judecat în Soare de Forul suprem solar i supus unei grele pedepse, ca urmare a
actului s u nesocotit. Nesocotind Legile Tat lui, duhul s-a nenorocit, îndep rtându-se de grupul'de
care apar inea poate de milioane de ani, i care îl ap ra i ajuta în evolu ia sa.
Ca puii pe lâng clo c , st m lipi i unii de al ii i evolu m împreun , prin ajutor reciproc. Ce
vom p i sa p im cu to ii. Unul pentru to i i to i pentru unul. De la aceast regul nu ne abatem.
Cu smerenie i sfin enie ne supunem regulilor ve nice, c ci altfel suntem expu i de a ne pierde în
marele univers i a ne desf ura evolu ia pe alte meleaguri, stingheri, al turi de grupuri str ine de
noi. Evolu ia duhului eliminat din grupul s u va fi mult întârziat ; greu va fi sf tuit, luminat i ferit,
fiind un musafir nedorit. De aceea pedeapsa fulger rii e o pedeaps îngrozitoare, iar cel pedepsit
va fi un mare nefericit al universului.

Gândirea

Prin natura sa, spiritul trebuie s fie activ. Activitatea sa este de dou feluri: extern i intern .
Spiritul exercit activitatea extern asupra mediului s u ambiant, iar activitatea intern se refer
asupra corpului, s u. Acum voi l muri activitatea intern .
Cât va sta spiritul într-un sistem solar, corpurile sale fluidice - divin, cosmic, universic i solar
sau astronic — r mân, neschimbate. El î i va p stra aceste haine pân se întoarce din acest sistem
la Centrul crea iilor, în Laborator. Dar, tr ind pe o planet , coipul s u planetar se epuizeaz , se
consum , se elimin încetul cu încetul. Pentru a- i reface i men ine corpul planetar, spiritul execut ,
involuntar, mi c ri de dilatare i contractare - pulsa ii asem n toare pl mânilor sau inimii omului
- absorbind în mod automat fluidul planetar din atmosfera fluidic a planetei, în cazul nostru fluid
terian. Acest act corespunde hr nirii cu alimente a trupului vostru.
Dup ce spiritul s-a înc rcat pân la satura ie, urmeaz desc rcarea. Dar pe când înc rcarea cu
fluid planetar se face automat, desc rcarea se face voit. Dac nu s-ar desc rca, spiritul ar deveni mai
greu, atrac ia p mântului s-ar exercita, într-o oarecare m sur , asupra sa, fiind atras spre suprafa a
p mântului. Dar cum se face aceast desc rcare? Descoperim i aici minunea i în elepciunea
Creatorului: spiritul se încarc automat i se descarc gândind.
Spiritul este o scânteie, o particul infinit de mic , dar oricât de mic ar fi - gânde te în
ve nicie, este o fabric de idei. Gândind, scânteia emite o for , o idee care se exercit asupra
corpului s u planetar. Ideea desprinde o particul fluidic din corpul planetar, învelindu-se cu ea i
imprimându-i o anumit form . Aceast form fluidic porne te prin spa iu, sub forma unei unde.
O în iruire de astfel de forme fluidice constituie o gândire.
A adar spiritul se descarc , se dezumfl , emi ând forme-gânduri. De la o vreme, corpul planetar
s-a mic orat, i prin o nou pulsa ie, absoarbe o nou cantitate de fluid i a a tot mereu. Astfel se
petrec lucrurile cu spiritele de pe P mânt sau alte planete.
Dar entit ile aflate în Soare nu mai au corp planetar. Ele cum gândesc? Ele gândesc ca orice
scânteie gânditoare, numai c formele-gânduri în Ioc de fluid planetar, vor fi îmbr cate cu fluid
solar, materia corpului lor solar. Prin urmare, gândirea entit ilor solare se produce în mod identic
cu a celor planetare, dar difer materia fluidic învelitoare a formei lor, precum i valoarea undei
222 Din tainele vie ii, fi ale universului — A doua carte

vibratorii. Iat pentru ce numai entit ile solare pot prinde i descifra gândirea entit ilor solare. în
fine, marile Lumini din Sfera uria a Laboratorului creator - de la cel mai mic pân la cei din
vârful piramidei - neavând un corp planetar sau solar, gândirea lor va fi alc tuit din fluid divin,
Ele fiind învelite numai cu fluid divin.

Ocupa iile duhurilor întrupate

Sfera ce cuprinde miliardele de corpuri cere ti poate fi comparat cu un uria ceasornic, care
se mi c ordonat, indicând orele, minutele i secundele. Orele lui indic îndeplinirea marilor
evenimente cosmice. Minutele determin , rând pe rând, evenimentele desf urate pe diferite sisteme
solare. Secundele indic evenimentele ce se desf oar pe fiecare planet , din sutele de miliarde de
planete risipite prin cosmos. Orele apar in Tat lui, minutele apar in conducerii Fiilor, iar secundele
vor fi inute în seam de Sfintele Duhuri, conduc torii planetelor.
Dup cum voi ti i c dup atâtea secunde ceasul va ar ta atâtea minute i c dup trecerea
atâtor minute va fi ora cutare, tot astfel i noi, duhurile superioare, cunoscând trecutul P mântului
i mai ales regulile dup care se desf oar diferitele faze spirituale ale lumilor noastre i a tuturor
prefacerilor materiilor p mântului, putem deduce ce se va întâmpla la o anumit vreme. A adar noi
putem cunoa te, în linii mari, evenimentele viitoare. Pentru noi viitorul este o cunoscut matematic ,
iar pentru voi el este o necunoscut algebric .
Din cele expuse, se în elege c necunoscând vastul trecut al omenirii sau al vostru personal, nu
cunoa te i decât micul vostru prezent. De asemenea, voi nu ti i dup ce norme se desf oar via a
pe sfera voastr . Neavând nici un punct de orientare, nu ti i nimic despre viitor. Dac noi, praf
pierdut în infinit, ne putem orienta, cât de cât, în viitorul care vine, v închipui i ce cunoa tere vast
a acestui prezent viitor o au marile Sfinte Duhuri. Dar cât de clar este pentru Fiii de Dumnezeu,
i mai presus de to i, pentru Tat l ceresc! Pentru El, trecutul i viitorul reprezint un prezent în
întregimea lui. El vede cap tul începutului i cap tul sfâr itului, dac se poate vorbi astfel.

Lumea voastr trupeasc a fost creat ca o copie fidel a lumii noastre spirituale.
în lumea noastr , cei de sus gândesc la metodele cele mai fericite, pentru ca omenirea de jos
s - i desf oare via a cât mai armonios i s parcurg cât mai repede dramul spre perfec iune, deci
spre fericire. Cei de la mijloc primesc ordinele i vor c uta s le execute. Ei sunt organele executive
ale celor ce au ordonat. în fine, cei de jos, sunt muncitorii din Cer i de pe p mânt. Ei pun în lucrare
ceea ce s-a gândit i hot rât sus, de cei mari.
A adar lumea noastr este împ r it în trei mari categorii: 1. gânditorii - cu sediul în zona a
I-a, alb ; 2. executorii - locuitorii zonei a Ii-a, albastr ; 3. muncitorii - afla i în zona a IlI-a, ro ie,
la suprafa a p mântului. Fiecare din aceste zone se împart în trei subzone sau sfere fluidice.
Lumea noastr este organizat astfel. în subzona imediat de la suprafa a p mântului, adic în
sfera a 3-a din zona a IlI-a, ro ie, locuiesc duhurile cu evolu ia cea mai modest a P mântului. S
nu crede i c ele sunt stupide, sau s nu le confunda i cu s lbaticii p mântului. Multe dintre ele au o
judecat frumoas - e drept, cu orizonturi m rginite^ dar destul de p trunz toare. A adar au o
oarecare inteligen i chiar o mic doz de sim moral. Intrupându-se vor fi muncitorii p mântului,
oameni mode ti, nec ji i, ne tiutori, dar cu un bun-sim ce-i orienteaz în via a lor simpl .
în sfera a 2-a din zona a IlI-a, tr iesc duhurile ceva mai ridicate pe scara evolu iei. Când
coboar la via a trupeasc lucreaz doar în contul lor, dar vor contracta o alian i vor înjgheba
astfel o familie. Totul este pentru el i ai lui, nimic pentru restul omenirii. Aceste duhuri vor fi
agricultori, meseria i, comercian i, deci vor avea ocupa ii personale.
în sfera a 1-a din zona a IlI-a, locuiesc spiritele cu experien a vie ii mai ridicat . Intelectualitatea
lor este ceva mai accentuat , unele dintre ele au chiar un fond destul de mare de moralitate. Când
se vor reîntrupa, vor ocupa func ii publice, având posibilitatea de a face bine mul imii anonime.
Trecem acum la zona a Ii-a, albastr . Dimensiunea duhurilor albastre este mai mic decât a
duhurilor ro ii. Duhurile ro ii sunt colo ii Cerului, putând lucra cu o mare for asupra materiei
fizice. Din aceast cauz , ele sunt periculoase i uneori devin anarhi tii lumii noastre i, când sunt
oameni trupe ti se bizuie pe for a lor fizic . în general, intelectualitatea duhurilor albastre este mai
ridicat i au un fond moral mai robust. Totu i, gradul lor evolutiv nu le permite s vad clar lumea
Comunic ri din Cer 223

înconjur toare i legile dup care ea î i desf oar via a. Exist i în zona albastr trei categorii de
duhuri, deosebite dup gradul lor de în elegere, dar cu toate execut ceea ce li se dicteaz s fac
asupra duhurilor libere sau întrupate din zona a IlI-a. Ca oameni trupe ti vor avea o oarecare cultur
i vor ocupa situa ii sociale, care le vor da posibilitatea s serveasc de executan i ai ordinelor date
de mai-marii lor. A a de exemplu, toate func iile de stat - jandarmeria, poli ia, magistratura etc,
care au sarcina de a pune în execu ie o dispozi ie oarecare, stabilit de legi sau ordonan e ministeriale,
vor fi ocupate de duhurile din zona a Ii-a.
în fine, zona a I-a, superioar , alb , cuprinde toate duhurile albe evoluate în veacurile îndep rate
pe alte planete i venite aici pentru a face o nou coal , lucrând la ob inerea gradului de înger
planetar. Duhurile albe au o mare intelectualitate, p puternic for moral i cuno tin e vaste ale
legilor i fenomenelor desf urate în univers. Duhurile albe sunt i ele de trei categorii.
Sfera a 3-a, cea mai de jos a zonei a I-a, este locuit de frumoasele duhuri albe, care poart
numele i rangul de preot. Unele din aceste duhuri se hot r sc înc de sus s slujeasc altarului.
Coborât în lut, câteodat , uit s îmbr i eze cariera c reia i s-a oferit sus. Alteori devine jos preot
terestru, dar din cauza întunericului în care e înv luit, consider misiunea sa ca o profesie, deci un
mijloc de a aduna bunuri p mânte ti.
Duhurile din sfera a 2-a a zonei a I-a, sunt arhiereii Cerului, marii judec tori cere ti. în fine,
duhurile din sfera a 1-a a zonei a I-a sunt cei mai evolua i oameni ai Cerurilor. Ele sunt sfin ii
P mântului, viitorii candida i la rangul de înger, dup ce vor face coala vie ii umane pe toate
treptele de planete.
Duhurile din planul cel mai de jos, zona a IlI-a, întrupate sau nu, constituie materialul spiritual
de studiu al îngerilor. Duhurile din zona a Ii-a, albastr , constituie executivul planurilor angelice,
iar cele din zona a I-a, alb , sunt ap r torii omenirii trupe ti, opun torii voin elor îngere ti, c utând,
din mil , s mai amâne durerile omenirii, provocate de r zboaie, mi c ri sociale etc. A adar nici o
experien nu poate fi f cut direct de îngeri asupra oamenilor de pe p mânt i din Cer, f r
consim mântul i judecata lumii albe a P mântului. Iat marea noastr republic cereasc .
Apîicatorii neîndupleca i ai evolu iei P mântului sunt îngerii. Ei lucreaz în numele Tat lui
suprem, care le-a dat aceast misiune. îngerii privesc ceasul evolu iei globului i a tot ce este pe
el, i la ora, minutul i secunda hot rât , determin anumite evenimente, cu scopul de-a împinge
totul înainte, spre perfec iune.
în încheierea acestei prelegeri trebuie s - i spun c în fruntea republicii noastre cere ti se afl
cei trei Guvernatori planetari, A (Alfa) i O (Omega) planetei P mânt. Ei nu lucreaz nimic, doar
domnesc. Sub ei se afl marea ceat a îngerilor, veghetorii i apîicatorii severi ai treptelor evolu ioniste.
Sub îngeri urmeaz miliardele nesfâr ite de duhuri-oameni, împ r i i în trei zone. Zona inferioar ,
ro ie, cuprinde robii p mântului. Cei din zona a Ii-a, albastr , execut ordinele primite de la
duhurile albe, conduc torii omenirii P mântului, afla i în zona a I-a, alb .
Din Cerurile lor îngerii transmit unda gândirii lor. Divinii oameni iau not i, chemând executivul,
le dau ordine. Executorii din zona a Ii-a cheam delega ii lucr torilor din zona a IlI-a, pentru a le
face cunoscut o anumit lucrare, i astfel roata merge mereu mai departe.
Duhurile umane aflate în cele trei zone fluidice - a I-a, a Ii-a i a IlI-a - nu au ini iativa
conducerii din punct de vedere al evolu iei terestre. Noi, albii, nu putem decât s accept m ori s
ne opunem, pentru moment, hot rârii îngerilor, cerând o amânare. Nu putem desfiin a ordinele de
evolu ie, pe care numai îngerii au dreptul de a le face cunoscute.
Pe scurt, lumea alb din zona a I-a formeaz un fel de parlament ceresc. Lumea îngerilor ar
fi mini tri Cerului, iar cei trei Guvernatori planetari, A (Alfa) i Q, (Omega) planetei P mânt, ar
fi suveranii P mântului, care ratific propunerile îngerilor planetari, aprobate de oamenii divini. Dar
îngerii planetari se conduc în propunerile lor dup ordinele sosite de la Centrul divin prin Fiul,
reprezentantul Tat lui în sistemul nostru. Propunerile îngerilor planetari, aprobate de fonii lumii
albe i ratificate de Suveranii P mântului, se pun în lucru de lumea celor mul i de pe p mânt i Cer,
prin for a executiv a zonei a Ii-a.

Crearea duhului

A fost odat , în ve nicia îndep rtat , când nu exista nici un corp ceresc în spa iu. De atunci,
Fiin a prim , Cauza prim , a creat rând pe rând corpuri cere ti. La început ele au fost mici i simple,
dar pe m sur ce s-au în irat milioane i miliarde de ani p mânte ti, Creatorul a f cut altele, din
224 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

ce în ce mai mari, mai numeroase i mai perfec ionate. Tat l ceresc construie te i acum, mereu,
dorind s umple infinitul cu sfere plutitoare în spa iu, ca s fie tot atâtea coli i categorii de coli,
pentru copiii S i, duhuri de toate categoriile.
Acum noi suntem elevii acestor corpuri cere ti. Voi, oamenii trupe ti, v mi ca i nespus de încet
i pe o arie foarte restrâns pe globul nostru. Cu noul instrument de locomo ie, avionul, a i ajuns
s v mi ca i ceva mai repede i pe o întindere mai mare, dar mi carea noastr este neasemuit cu
a voastr , fiind mult mai rapid i mai larg . Cu toate acestea, nu putem hoin ri prin spa iile infinite,
dintre planete i sori, nu ne putem pierde vremea c l torind, pentru c vehicolul spiritului, corpul
fluidic cu care am fost îmbr ca i când am venit pe P mânt, ne opre te s p r sim planeta aceasta,
pân când vom termina coala ei.
Toate corpurile mele sunt instrumente ale fiin ei mele reale - scânteia divin , principiul meu
de via . Pe când coipul meu exterior, corpul planetar, m sile te s -mi limitez aria de mi care i
activitate, Eul suprem, principiul meu de via , are posibilitatea s str bat infinitul în lung i lat.
Când zic Eu, zic via , a adar eu sunt via , deoarece cuget i exist. Atributul Eului, al vie ii
mele, este con tiin a. Odat , la începutul existen ei mele, via a mea prim a fost o via nevia .
Atunci existam, dar nu m puteam mi ca. Eram o unitate numit Eu-sunt, adic pronumele legat
de verb. A a am fost, ca prim form de via , sub starea de Eu-sunt sau via f r mi care, via
care exista, dar nu se putea orienta în timp i spa iu. Eram o particul infinit , o mic scânteie cu
via , dar f r mi care. Nici o deosebire nu era între mine i El, Cauza prim a tuturor crea iilor.
Ca substan eram la fel cu Creatorul meu.
Pe atunci, eram una cu Tat l meu i ne cuno team sub una i aceea i form . Adev rul acesta
1-a spus i Isusul nostru, dar cine L-a în eles? El a spus un mare adev r, c ci primul factor în lume
i din eternitate este particula-via i ea este egal cu surorile ei i este una cu Tat l. Micu a mea
scânteie, corpul meu plin de via , principiul meu, este egal cu al Fiin ei supreme din Sfera-Laborator,
i cu al tuturor scânteilor divine din sfera cu miliarde de crea ii. Nu exist nici o deosebire între
substan a scânteii mele i cea a Tat lui meu. Compozi ia micii mele scântei i modul ei de func ionare
este identic cu scânteia Tat lui ceresc i a infinitelor scântei din infinit. Scânteii noastre i se zice
divin , pentru c e la fel cu Scânteia Divinului care a început crea ia celor v zute i nev zute.
Ini ial, eu i toate scânteile am fost simple vie i nemi cate. Apoi, eu, scânteia prim am dobândit
o a doua unitate, un al doilea coip, care mi-a imprimat o mi care, a de teptat în mine o voin .
Dac prin prima scânteie eram egal cu Tat l, acum, prin cel de-al doilea factor, nu mai eram
egal. Ini ial eram un singular, o unitate, dar posedam în mine impulsul de a deveni o colectivitate.
La început eram la fel cu Tat l, azi exist deosebire între mine i Tat l. El nu este eu i eu nu sunt
El, dar via a i coipul meu de via este la fel.
Eu nu tiam s m mi c la început. Am fost luat din Infinit i adus lâng Tat l, în Sfera-Laborator.
Laboratorul Tat lui este plin de particule-via , care prin incomensurabila lor mul ime, unele lâng
altele, ca i moleculele apei oceanelor voastre, constituie un mediu mobil, un fel de apa, un fluid
format din particule-via - o ap vie. Actualmente, Creatorul - un mare fizician i chimist -
absoarbe câte o p rticic din aceast ap vie i o introduce în corpul S u. Aici, în Fiin a Sa, în
mediul S u intern sublim, divin, particula mea a-dobândit anumite însu iri. Apoi Tat l m-a emis din
corpul S u, ca i cum m-ar fi n scut. Copilul nou-n scut, iar nu f cut, a început s se mi te în
fluidul-via al Laboratorului, cum se mi c pe tele prin apa oceanului unde s-a n scut.
în acest moment, constat m c în Laborator exist dou feluri de vie i: 1. via a particulelor
incon tiente - imobile i totu i vii; 2. via a particulelor con tiente - se pot mi ca dup propria lor
voin . A doua categorie a provenit din prima, prin trecerea fiec rei particule prin corpul divinului
Creator. Cea dintâi ar fi materia prim , din care, prin transformare, s-a n scut cea de-a doua. Prin
urmare, s-ar putea zice c via a Eu-nu-sunt s-a transformat în via a Eu-sunt.
Particulele de via au fost încorporate de Creator. Ele erau izolate, independente unele de
altele, unit i f r nici un raport unele cu altele, deci erau ca o pulbere de particule. Dup ce au fost
ingerate i au stat în coipul Creatorului câtva timp, particulele-via au fost emise în grupuri formate
din câte trei particule, constituind o gr m joar microscopic . Aceast gr m joar Eu-sunt sau
Eu-exist este o mic reprezentare de via sintetizat . Din acel moment, particula-via a devenit un
conglomerat de particulede substan primitiv , numit via , formând un tot indivizibil. A fost o
unitate individual , dar, prin ederea în coipul Tat lui, a devenit o unitate conglomerat indivizibil .
Dragul meu frate, i se pare c aceste probleme sunt desf urate ca la coala primar , dar a a
se procedeaz la noi sus i a a i le dau i ie. Plec m de la simplu la complex, de la o explica ie
analitic , la una sintetic .
Nici o lucrare în lume nu se face f r îndemnul spiritului, sau f r s fie cerut de o nevoie
fiziologic . Tu ai acum un trup deoarece spiritul a avut nevoie de acest vehicol, pe care i l-ai creat,
Comunic ri din Cer 225

pentru a- i desf ura traiul în lumea trupeasc . Dintr-o necesitate fiziologic , p rin ii t i au înlesnit
crearea acestui trup, lucrare la care ai contribuit i tu. în fruntea tuturor necesit ilor fiziologice
prezideaz Fiin a suprem , Tat l, Guvernatorul lumilor. Orice ac iune este o Oper divin dictat de
Voin a puternic a Tat lui. O necesitate ne îndeamn pe noi, duhurile, s între inem corpurile
noastre. Tot o necesitate îndeamn pe Creator s creeze în ve nicie, pentru c nu poate rezista
naturii Sale creatoare. El se hr ne te în Sfera divin , cu via i d na tere la via .
Dup ce Tat l ne-a n scut, am fost lua i de curen ii puternici ai oceanului fluidic, oceanul de
ap vie, i plimba i în Sfera-Laborator. Prin aceste mi c ri, am venit în contact cu anumite mari
For e spirituale, pe care s le numim deocamdat Lumin tori. Ace ti mari Creatori au i Ei, ca i
Fiin a prim , necesit ile Lor, care le-au dictat s ne ingereze în corpul Lor. Apoi, am fost iar i
emi i. Din acest moment lic re te con tiin a în noi i începem s ne în elegem fiin a în raport cu
mediul ambiant. Atunci am început s ne mi c m în toate direc iile, dup voin a noastr . Dintr-o
singur particul -via , ce eram odat , am devenit o colectivitate unitar i, din incon tien i am
devenit fiin e con tiente. Dup ce ne-a emis, aceast mare Foi ne-a înv at s ne îmbr c m cu o
hain fluidic . Din goi cum eram, ne-am acoperit. Din Adam i Eva goi1 ne-am acoperit primele
noastre corpuri. De acum înainte, dintr-o particul de via pasiv am devenit o unitate cu via
con tient i plin de voin i activitate.
în rezumat, trecutul nostru este urm torul: la început am fost o particul mic , pasiv i
incon tient de ceea ce exist în jurul nostru. Dup aceea, am fost asocia i cu alte dou surori,
formând un glomerul de via , o sfânt treime unitar i con tient . Astfel preg ti i, am fost „izgoni i"
din Raiul Tat lui, în lumile create, pentru a începe - pentru prima oar - evolu ia de colari ai vie ii
de pretutideni.

Rolul drepta ului, stânga ului i al celui-de-cre tet

Omul trupesc care prime te cuno tin e mai largi referitoare la lumea noastr este un ini iat.
Adev rurile cere ti se dau potrivit gradului de evolu ie al spiritului. Iat un exemplu. Trei
persoane — A, B, i C — cu dragoste în studiile lor, urm resc via a din univers. A ne întreab despre
o problem oarecare a lumii noastre. Având în vedere gradul s u evolutiv i dragostea de a se instrui
spiritual, îi spunem o serie de cuno tin e relativ la acea problem . Acum B — superior lui A - ne
întreab aceea i problem ; potrivit gradului s u evolutiv, îi d m cuno tin e mai profunde. în fine,
dac vom comunica lui C - aflat pe scara evolu iei pe o treapt mai sus decât B - îi revel m
cuno tin e cu mult mai largi i mai profunde privitoare la acela i subiect.
Lumea voastr neag existen a ini ia ilor în vremurile actuale, dar eu v afirm c Cerul are mul i
iubi i ai s i pe p mânt, care al turi de cultura lor p mânteasc , posed înalte cuno tin e ale arhitecturii
universului i ale vie ii din cuprinsul s u.
Ini iatul nostru este un om ca to i oamenii. Prin nimic nu se deosebe te de semenii s i. Din
aceast cauz , nimeni dintre muritorii care îl înconjoar nu b nuie te c el posed o comoar
primit de la noi. I-am dat aceste taine ale lumii spa iilor, pentru c el are un suflet de ini iat. Nu
orice spirit întrupat sau spa ial poate primi din tainele mari ale Cerului. Trebuie ca el s aib un
anumit grad în lumea noastr , i rangul s u — invizibil vou , dar vizibil în lumea noastr — este
indicat printr-un semn pe corpul s u spiritual. Ziua, lumea trece pe lâng ini iatul nostru i nu tie
ce noian de cuno tin e posed . Acest om nu este un nenorocit, dar este un nefericit, pentru c a
plecat din lumea etern a spa iilor i s-a coborât în lumea materiei, care îi întunec str lucirea
spiritului i nu mai tie de Cer, decât atât cât i se d de lumea Cerului.
Acum, î i voi vorbi de rolul for ei treimice a drepta ului, stânga ului i celui-de-cre tet asupra
vie ii unui om trupesc.
Dac omul trupesc ar cunoa te cele ce voi spune i ar tr i dup aceste norme, ar fi ferit de multe
erori, dezam giri i suferin e morale. Dac a i ti ce for are drepta ul, v-a i uimi. Dac a i cunoa te
for a stânga ului, v-a i însp imânta, iar cunoscând puterea celui-de-cre tet, a i c dea în genunchi,
adorând Cârmuitorul lumilor, pentru infinita Sa în elepciune, c nu 1-a l sat pe bietul om singur, s
bâjbâie în lumea trupeasc .

' „Atunci li s-au deschis ochii la amândoi i au cunoscut c erau goi, i au cusut frunze de smochin i i-au f cut
acoper minte. Apoi a f cut Domnul Dumnezeu lui Adam i femeii sale îmbr c minte de piele i i-a îmbr cat." Geneza 3: 7, 21.
Cuvântul ebraic or, folosit în textul de mai sus, înseamn lumin - când se scrie TIX, sau piele - când se scrie "IIV.
226 Din tainele vie ii fi ale universului - A doua carie

Din alte expuneri ale mele, cuno ti c fiecare om are pe lâng el un spirit veghetor numit
drepta . El st în permanen lâng protejatul s u. Oriunde s-ar duce omul trupesc - în cas , în
voiaj, pe strad , peste tot, în fiecare clip , drepta ul s u este nedezlipit de el, ca umbra omului. De
diminea pân seara, drepta ul vede tot ce face i gânde te pupilul s u, c ci îi vede gândurile,
întocmai cum vede i obiectele i fiin ele lumii voastre. El este pov uitorul, inspiratorul a tot ce
trebuie s fac protejatul s u, i îi sugereaz mental s nu fac anumite ac iuni, deoarece nu sunt
conforme cu destinul s u, ori pentru c va culege numai nepl ceri sau dureri. A adar drepta ul îl
ap r , îl vegheaz în toate ac iunile sale simple, când m nânc , se plimb , se culc , se distreaz etc.
De câte ori se na te o controvers între veghetor i protejat, sau de câte ori va fi vorba de un
act ce poate duce la urm ri deosebit de importante, drepta ul cheam pe stânga , pe calea undelor
mentale. Acesta, oriunde ar fi i orice ocupa ie ar avea, sose te ca fulgerul lâng pupilul s u.
Urmeaz imediat o analiz a situa iei i de îndat hot r sc ce trebuie s fac .
Exemplele l muresc. Iat c un om, plecat cu so ia s se plimbe prin ora , se întâlne te cu un
amic înso it de un prieten. Cei patru se salut i amicul se simte obligat s - i recomande prietenul.
Dar acest str in are cusururile sale, ne tiute de oameni. Drepta ul, v zând situa ia i constatând
imediat c noua cuno tin este nefericit , telegrafiaz imediat stânga ului, care sose te în câteva
secunde. I se prezint situa ia i imediat se hot r sc s pun o pânz de fluide între protejat i str in,
în acela i timp, î i înv luie protejatul cu sfatul mental de a nu încheia vreo leg tur cu acest str in,
nefiind spre binele s u. Din acel moment, protejatul se simte prost impresionat de str in, i,
inexplicabil, simte o antipatie fa de el, c utând imediat s se îndep rteze.
Unii ar putea obiecta: „Ce se poate întâmpla dac port o conversa ie oarecare cu cineva? Ce
importan are cu cine vorbesc?" Are importan pentru c nu ave i posibilitatea, ca i noi duhurile,
s analiza i omul i s prevede i cu exactitate consecin ele rela iilor voastre cu anumite persoane.
Pân la sosirea stânga ului, drepta ul i-a ap rat protejatul de influen a fluidelor emanate de
str in. O dat sosit, stanga ul va crea un câmp magnetic izolator i în acela i timp resping tor al
tuturor influen elor fluidelor i mai ales al ideilor emise de acest necunoscut. Cuvintele necunoscutului,
expresiile sale sunt adev rate proiectile îndreptate spre protejat, putând s -i fac un mare r u. Ei
bine, aceste idei sunt împiedicate s ajung pân la corpul spiritual al iubitului lor.
Noi, duhurile, când vorbim între noi, nu scoatem sunete, ci numai gânduri, adic emitem idei,
iruri de idei. Scânteia divin , oricât de mic ar fi, gânde te în interiorul ei. în jurul scânteii se afl
cele trei înveli uri divine: a voin ei, intelectului i memoriei. Haina-arhiv sau a memoriei este plin
de idei, particule vii, adev rate fiin e, constituind comoara spiritului. Gândind în sinea sa, scânteia
imprim o for asupra fluidului din haina-memorie, i anume asupra unei idei. Particula-idee
porne te imediat c tre exteriorul înveli urilor perispirituale. Când aceast particul sau scânteie
ajunge în dreptul p turii externe — vehicolul fluidic planetar — este învelit cu o pojghi de fluid
planetar. Acum ideea este asem n toare unei semin e ce con ine în mijlocul ei un embrion. Spiritul
imprim acestui produs bicompus o form oarecare; prin urmare, fiecare idee î i are forma sa. Din
acest moment, ideea e gata i urmeaz s fie proiectat în spa iu. Dup o idee, vin altele i ele se
în ir ca i undele unui lac b tut de vânt. Fiind trimise într-o anumit direc ie, aceste idei ajung la
un om i p trund prin trupul s u, apoi prin corpul perispiritului ajung la spirit. Aici e pericolul mare
— p trunderea ideilor în perispiritul unui. spirit constituie fericirea sau nefericirea sa.
Iat c interven ia drepta ului este necesar pentru a preîntâmpina nefericirea ce s-ar putea
întâmpla iubitului s u pupil. El, v zând culoarea, deci calitatea perispiritului noului sosit i constatând
c e un pericol pentru bunul s u protejat, cheam pe stânga i pân la sosirea acestuia î i înconjoar
pupilul cu fluidele sale, pentru a nu fi primitorul acelor idei.
S zicem c pupilul drepta ului e un spirit alb i noua cuno tin un spirit ro u. Ideile plecate
din duhul ro u vor fi învelite cu fluid ro u, care intrând în perispiritul protejatului, l-ar corupe,
fluidul duhului alb fiind superior celui ro u. Iat pericolul prieteniei dintre un duh întrupat alb i
unul ro u. Duhul ro ii fiind mai des în contact cu duhul alb, îl va neferici, îmbibându-i perispiritul
cu fluid de calitate inferioar . Acum cred c s-a în eles în elepciunea Tat lui, care a prev zut acest
caz i a pus trei paznici fiec rui om trupesc. Ini ia ii no tri tiu de aceste adev ruri i de multe altele,
punând în practic cele aflate de la noi, pentru a fi feri i de multe influen e v t m toare.
Totdeauna drepta ul este un spirit de egal evolu ie cu omul pe care îl vegheaz . Stanga ul îi
este superior pupilului, de aceea nu sade mereu lâng acesta, ci vine doar când este nevoie.
în^via a omului trupesc exist împrejur ri, legate de destinul s u, când e nevoie de o for mai
mare. în acest caz, drepta ul i stanga ul cheam pe cel-de-cre tet - o for spiritual mai înalt .
El coboar din în l imile sale cu cordonul conferit de Sfânta Treime a P mântului. Drepta ul,
stanga ul i cel-de-cre tet se înconjoar cu acest cordon pentru a face o lucrare binecuvântat de
cei de sus. Din acest moment, for a lor reprezint for a Sfintei Treimi a P mântului, lucrând în
Comunic ri din Cer 227

numele Ei. Ac iunea lor va fi pozitiv sau negativ , dup cum e cazul, confonn destinului protejatului
lor.
Multe taine ai aflat i multe vei mai afla. Iat înc una.
Dup cum voi - tr ind i muncind - v consuma i trupul i e nevoie s -1 repara i, tot astfel e
nevoie ca noi s ne repar m corpul memorial sl bit prin gândire sau golit de idei. Dup cum voi
v hr ni i cu alimente ca s repara i trapul uzat prin munc , i noi trebuie s mânc m, dar alimentele
noastre sunt ideile aflate în spa iu.
S nu te miri de afirma ia mea. Ideile plutesc infinit de multe prin spa iu, înoat prin eterul din
univers. Fiind golit, eu înglobez în corpul meu idei pân m satur, le absorb prin toate p r ile
corpului meu, nu printr-un orificiu - gur - ca voi oamenii trupe ti. Când va veni ocazia, emit din
nou idei a c ror in irare formeaz gândirea mea. Emit întocmai cum sta ia de emisie radiofonic
emite undele sale, unele dup altele. Când gândesc, iau o idee din comoara mea intern , o îmbrac
cu fluid din corpul meu planetar, i în acela i timp, îi dau o form oarecare. Acestei forme îi imprim
apoi o mi care de rota ie. Gra ie acestei mi c ri ideea pleac fulger tor la entitatea c reia îi este
destinat , asemenea unui obuz prin spa iu. Mi carea de rota ie o asigur s nu fie oprit de vreun
spa ial i s str bat spa iile imense, pân la adresant, care se poate afla la o mare distan de mine.
Oriunde s-ar afla cel cu care vreau s comunic, întâi trimit unda gândirii mele vertical în sus
i în acela i timp spre r s rit. în aceast direc ie, ajungând în stratul domiciliului meu spiritual, unda
mea este captat de un spirit anonim pentru mine, care este de serviciu în acest scop. Serviciul s u
e asem n tor cu al telegrafistului vostru. El prime te unda mea i o va lansa c tre entitatea spiritual
c reia i-am adresat gândul meu, care va str bate spa iile, impresionând doar duhul c ruia îi fusese
destinat. Astfel, el ia cuno tin de cele dorite sau comunicate de mine. Dac unda gândirii mele
a mers pân sus i nu a fost prins de „telegrafistul de serviciu", se întoarce la mine, la locul unde
m aflu, i o voi trimite din nou, pân va atrage aten ia entit ii ce îndepline te rolul de transmi tor.
Orice spirit are ideile sale. Din r-o anumit materie vor fi construite ideile spiritelor din zona
a IlI-a, din alta — a celor din zona a Ii-a, i cu totul deosebit — a celor din zona a I-a. Bineîn eles
c undele îngerilor planetari vor avea o alt substan , iar ale celor trei A (Alfa) - vor fi sublime.
Fiecare duh î i emite ideile, dar gradul lor de evolu ie nu permite ca ideile s se amestece între
ele. O und de idei emis de un duh ro u îmi face r u. Emisia ideilor mele umplu de fericire pe
un spirit inferior, pentru c el prime te în corpul s u fluid alb, fapt care îi va produce o mare fericire.
De aici regula stabilit : inferiorul nu are voie s vorbeasc — gândeasc - în fa a superiorului.
Duhul inferior este fericit când superiorul îi vorbe te. De aceea îi ascult cuvântul cu smerenie
i îl ador ca pe un mic Dumnezeu. Nu i se poate adresa, c ci aceast regul a înv at-o i el în
lumea noastr . El st în fa a superiorului, a teptând, a a cum stau puii de rândunic cu pliscurile
deschise, ca s le pun mama hran în gur . Inferiorul a teapt ce va ordona superiorul s u. El se
va duce s fac tot ce i se va spune. Dac i se va spune s fac o fapt rea sau bun , el execut
orbe te, bineîn eles, pe r spunderea superiorului care i-a ordonat. El este fericit c a executat
ordinul primit, prin irul de idei absorbit de la superior. Oricare ar fi rezultatul ac iunii sale, el a
profitat, c ci ideile superiorului au îmbun t it compozi ia fluidului s u i astfel a progresat cu un
pas. Superiorul e con tient de acest fapt, a a c emisia ideilor c tre un inferior se face cu mare
pruden , nu-1 îndoap cum îndopa i voi gâ tele. Prin urmare, emisia de idei a unui duh superior
se face cu m sur , în anumit scop i la anumit epoc , având în vedere avansarea duhului inferior.

Conducerea popoarelor j

I i cunosc p rerile rele despre politica oamenilor; totu i, noi î i spunem c politica este tiin a
evolu iei popoarelor.
Omul de azi nu ar putea tr i dac nu l-ar atrage mirajul viitorului i magnetul interesului. Pe
politicianul vostru îl intereseaz doar viitorul imediat apropiat, i nu ce va fi peste dou sute de ani.
Dar pe când omul trapesc este interesat doar de ziua de mâine, spiritul se preocup de ce va fi peste
una sau dou mii de ani. Voi zice i: „Ca ieri trecur anii mei!" Iar noi, spiritele, spunem: „Ce repede
trec secolele! Parc ieri era Evul Mediu i alalt ieri sfâr itul Imperiului Roman".
Dac pe omul întrupat îl las rece ce va fi peste o mie de ani, pe noi ne intereseaz evenimentele
ce vor veni peste câteva secole i conlucr m cu toate la preg tirea lor. în memoria mea prezent
sunt toate evenimentele trecutului acestui glob, de când am venit pe el, iar evenimentele viitoare
fac un lan neîntrerupt cu cele trecute, c ci veacurile îndep rtate au preg tit pe cele actuale.
228 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Ini iatului nostru îi d m cheia dezleg rii motivelor existen ei popoarelor i cauza dispari iei lor
de pe arena p mântului. El nu prive te c tre baza edificiului, ci c tre vârful piramidei vie ii umane.
Istoricii p mântului în ir efectele vie ii diferitelor popoare; noi ar t m ini iatului nostru cauzele
ce contribuie la persisten a unui popor veacuri nesfâr ite i cauzele care au determinat dispari ia
rapid a altora.
Omul trupesc nu vede pe p mânt decât efectele, fiindu-i imposibil s tie cauzele care le-au
provocat i a c ror surs este la noi în Cer. P mântul este asemenea unui teatru; pe scena lui joac
oamenii i popoarele asemenea unor p pu i mi cate dup cum sunt trase de sfori nev zute.
Voi, oamenii trupe ti, nu pute i închega judec i corecte, deoarece v lipsesc toate premisele
necesare^ nu poseda i cuno tin ele noastre, cei din zona a I-a.
Gloatele lumii spirituale din zona a IlI-a, nu v d decât viitorul foarte apropiat al lumii de jos.
Ceva mai larg este câmpul cuno tin elor celor din zona a Ii-a.
Dar noi, cei din zona a I-a, privim mereu sus de tot, acolo de unde pornesc hot rârile i unde
s l luie te Cauza cauzelor.
Oricât de inferiori ar fi cei din zona a IlI-a, sunt mai con tien i decât oamenii trupe ti.
Noi, lumea de conducere a celorlalte zone, avem vederea cea mai clar . Dup noi vin cei din
zona a Ii-a, care v d de parc privesc prin ochelari fumurii. Cei de jos, din zona a IlI-a, sunt miopii
lumii spirituale.
Dar oricât de prost v d duhurile ro ii, tot v d ceva din viitor, pe când voi sunte i orbi, i a i
fi orbi cu des vâr ire, dac nu a i fi îndruma i i condu i de noi.
Forma de via se schimb mereu pe suprafa a p mântului. Popoarele apar, tr iesc i dispar ca
actorii pe scena unui teatru. Durata lor este cu atât mai lung cu cât organizarea i conducerea vie ii
lor este în armonie i conformitate cu Regulile ce domnesc în lumea Cerului.
Cu alt ocazie, î i voi vorbi mai pe larg de condi iile cerute ca un popor s - i desf oare cât
mai mult timp via a pe acest glob. în treac t, î i spun: acel popor care va c uta s fie o copie cât
mai apropiat de via a poporului de spirite, a Cerului, va putea s dureze zeci de mii de ani. Poporul
alc tuit i condus dup modelul nostru din Cer, va fi st pânul lumii.
Modelul nostru de organizare i l-am revelat. Sus, în vârful piramidei, sunt preo ii, la mijloc -
for ele executive, iar jos - mul imea, muncind spre fericirea ei i a celor de deasupra, care îi
conduce dup legile divine i eterne ale Tat lui.
Când preo ii tere tri vor fi savan i, cunosc tori ai legilor cere ti, când vor fi în leg tur cu Cerul
i vor da directive fericite, dup indica iile primite de la noi, poporul condus de ei va prospera i
str luci în fruntea popoarelor p mântului. Când to i indivizii unui popor vor tr i într-o leg tur
indisolubil , ducându- i via a într-o vast comunitate, compus din o serie gradat i descendent
de comunit i, având ca scop principal Adev rul, Binele i Frumosul - tiin a ini iatic , credin a în
Divinitate i arta - acel popor va fi cult, bogat i puternic, dup cum a fost aproape dou sprezece
mii de ani ara i poporul Egiptului antic, sau trei mii de ani marea i vechea sinarhie a lui Rama.
Atâta vreme cât va dura forma de via unde conducerea o au duhurile întrupate din zona a Ii-a,
for a executiv , iar for a duhurilor întrupate din zona a I-a, a preo ilor cere ti, este secundar , nu
va putea exista o via conform celor orânduite sus. Mai curând sau mai târziu, aceste popoare vor
pieri.
Egiptul antic, ara arienilor, sau a cel ilor, ar fi d inuit pân azi, dac ordinea lor uman de
guvernare, conform celor cere ti, nu s-ar fi r sturnat. Deschide i ochii i privi i, pentru c ave i un
mic exemplu chiar acum pe p mânt, în poporul iudeu. Iat taina duratei sale de mii i mii de ani.
Conducerea lui fiind preo easc , rabinic .

Vreau acum s - i spun câte ceva despre efectele produse de idei asupra noastr i a voastr . Am
spus c ideea este material , c e o mic particul luminoas , ce plute te ca o pulbere prin spa iu,
constituind prima materie, prima for , din care i cu care s-au alc tuit toate crea iile. Spiritul
posed , ca o comoar sfânt i scump , mii i mii din aceste particule-via , sau idei.
Astfel, preg tit, vreau s - i fac o mic lec ie de psihologie spa ial .
Totul a fost creat de Tat î ceresc prin idei i din idei. Ele î i au originea în lumea necreat , în
Infinitul f r crea ii. Ideea este idee atâta timp cât zace în corpul spiritual, f când parte din fiin a
duhului. De îndat ce a fost emis , ea nu mai este o idee, ci o for .
în definitiv, noi, duhurile, suntem baterii de for e, ca de altfel i voi. Dar pe când noi suntem
for e con tiente, voi sunte i for e oarbe, ne tiutori de for a de care dispune i. Noi tim s ne
întrebuin m for ele i cunoa tem rezultatele ob inute prin ele.
Comunic ri din Cer 229

Cel mai umil om spa ial, de pe ultima treapt - care întrupându-se va fi un canibal ce î i va
mânca p rintele - tie, ca spirit, ce mare importan are o idee. Din aceast cauz , fiecare spa ial
î i impune o interdic ie în emisia ideilor.
A emite o idee nu e totuna cu a cugeta. Cugetarea este o ac iune intim , produs în interiorul
scânteii divine, despre care nu are cuno tin nimeni din jurai ei. Noi putem cugeta, f r s emitem
idei în afara noastr . Cugetarea voastr este cu totul deosebit de a noastr , deoarece gândind, voi
exterioriza i, emite i ideea.
A adar, cugetarea voastr este înso it imediat de ac iunea de emitere a ideii. Eu pot gândi în
sinea mea i nu va ti nimeni ce gândesc. Dar acum, când î i comunic, pe lâng gândirea mea
interioar am trecut i la emisia ideilor.
Tot ce gândi i voi este emisie, v zut i în eleas de noi. Când spiritul vostru gânde te în
interiorul s u, dar ca oameni trupe ti, nu ti i nimic, numai atunci cugeta i ca noi, spiritele destrupate.
Din moment ce un spa ial începe s emit idei, conform naturii sale, î i ia o r spundere, cu atât
mai mare, cu cât consecin ele ac iunii sale vor fi mai nefericite mediului s u ambiant. Noi tim
urm rile emisiilor noastre, i nu ne putem scuza, ca voi, c nu cunoa tem urm rile cuvintelor
adresate unui om trupesc. Noi nu putem face emisii de idei f r autorizare. La noi este ara t cerii,
a cenzurii ve nice. Dac în lumea noastr , ne-am permite emisii de idei care vor fi urmate de ac iuni
r uf c toare, am fi imediat sanc iona i cu grele suferin e spirituale.
Ca duh po i gândi tot ce- i place în forul t u intern, al spiritului, dar s nu emi i idei în afar .
De aceea, de-a lungul veacurilor, noi, cei de sus, am recomandat ini ia ilor t cere i iar t cere.
Cu fapta gre i i destul de des, dar cu vorba gre i i mult mai des. Toat ziua tr nc ni i bune, i
rele, tiute i ne tiute. Dai- neînchipuit de mult gre i i cu gândul vostru, prin emisiile voastre de idei,
c rora le-a i imprimat un caracter de bârf , blestem, critic , ur etc. A i risipit în spa iu semin e care
- ca i microbii - vor infecta spa iile, îmboln vind duhurile întrupate i libere.
Cerul este lumea t cerii. La noi, mai mult ca la voi, cine tace este în elept. T cerea ne d
posibilitatea s medit m zile întregi la unul i acela i subiect, sco ând la iveal adev rul din el.
T cerea ne dezvolt în acela i timp voin a i puterea de analiz . De multe ori vedem prin spa iu câte
un spirit aflat în imobilitate. El î i examineaz comoara de idei, le compar , le analizeaz con inutul
i deduce natura i foi a de care dispune. Cunoscând urm rile unei emisii de idei, la noi domne te
mai mult în elepciune - t cere - decât la voi.
Cât timp zace o idee în interiorul meu, ea este o simpl particul . De îndat ce i-am dat drumul,
ea a devenit o foi produc toare de efect. Din personal , ideea a intrat în domeniul public. Duhul
p truns de ideea mea, cel ce a adoptat ideea mea, va deveni un supus al acestei ideii, i - la rândul
s u - devine un transmi tor de idei identice cu con inutului ideii primite.
Ideea are foi a zero atâta timp cât se afl în sânul meu, deoarece orice idee con inut în corpul
meu sau al oric rui alt spirit, nu are prin ea îns i nici o caracteristic . îndat ce i-am dat o
destina ie - am hot rât s fac o anumit oper i am emis-o - ea pleac asemenea unui glon spre
locul desemnat i for a ei se desf oar conform voin ei i dorin ei mele.
Voi, oameni trupe ti, gândi i, vorbi i de diminea a pân seara i nu ti i ce s mân sem na i,
ce for e risipi i în spa iu. Cât de mic este o idee pe lâng trupul vostru, dar cu toate acestea cât
de u or doboar aceast particul infinit de mic fiin a voastr trupeasc . Nimicul acesta, ce zace
din ve nicie în Infinit, este materia prim cu care Fiin a prim a creat totul în cosmos.
Ideile emise de duh pot fi gloan ele mitralierei - ucigând totul în dramul lor, ori pic turi de
balsam - vindecând pe cei bolnavi.
Ceea ce e în lumea noastr este i în a voastr . Un cuvânt necugetat al cuiva - un blestem sau
o vraj - va merge la destina ie i va distrage pe cel vizat. Un cuvânt de urare sau binecuvântare
va umple de for i reu it pe cel c ruia i-a fost destinat. Ideea cutreier prin spa iu, intrând i
ie ind din fiecare entitate. Vai de cel care a aruncat în lume prima idee tic loas !
în infinita Sa bun tate, Divinitatea a dat posibilitate celui ce a gre it, emi ând idei tic loase, s
neutralizeze for a lor. într-adev r, dac cel gre it î i recunoa te gre eala i se c ie te, el poate s
emit alte idei, care vor urm ri primele idei i le va anula for a, dându-le alt polaritate, alt caracter,
contrar celui ini ial. El anuleaz astfel ideile care ar fi fost un factor st vilitor al evolu iei în general.
Responsabil este emi torul de idei, dar responsabil este i primitorul care se transform în
emi tor. Responsabil e cel ce a îndemnat pe cineva s omoare, dar responsabili vor fi i cei ce vor
aproba acest omor.
Dac fiecare om trupesc ar cunoa te ceea ce tim noi, p mântul ar fi un rai. Dar Domnul nu
vrea s i se dea omului totul de-a gata, ci trebuie ca el s se c leasc prin gre eli i dureri, ca din
veac în veac s devin mai cunosc tor al ordinii stabilite de Tat l în univers - binecuvântat fie
Numele S u, în veci. Amin.
23® Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Adev rul î i are gradele lui

Când s-a f cut om, Guvernatorul nostru solar a dat cheia Adev rurilor cere ti în mâinile
întemeietorilor bisericii cre tine, dar treptat, în decursul timpului, ele s-au pierdut. Acum biserica
nu mai posed decât cuno tin e exoterice. Din acest motiv, noi comunic m unora din aceste adev ruri,
pentru ca s mân a lor s nu se piard cu totul din lumea trupeasc . A a a fost în toate veacurile,
mai ales când se trece c tre un sfâr it de ciclu.
Prin urmare, biserica cre tin predic inexactit i? Nu, dar ea este în multe probleme în eroare,
nemaip strând leg tura cu Cerul.
Nu toate duhurile din lumea noastr cunosc tot adev rul. Numai oamenii zonei a I-a, cordoniza ii
lumii cere ti cunosc tainele lumilor, cuno tin e ezoterice sau secrete. Totalitatea lor formeaz tiin a
crea iilor; o ramur a ei este filosofia i un capitol al filosofiei este religia.
Exist o mare deosebire între filosofia noastr i a voastr . Filosofia voastr este sinteza tiin ei
voastre. Cum tiin a voastr se bazeaz pe concep ii gre ite, rezult c i filosofia voastr e gre it .
Filosofia noastr se bazeaz pe cuno tin e câ tigate prin observa iile i experien ele sutelor de mii
i milioane de ani. Dar tot tiin a noastr ne spune c al turi de adev r exist i eroarea. în lumea
noastr adev rul se scoate prin discu ii contradictorii. Se pune teza, se atac cu contraobserva ii i
cuno tin e, i din controvers în controvers se ajunge la adev r. Bâjbâind, ajungi odat la lumin .
S ti i c Adev rul are i el gradele lui. Noi, duhurile, când dest inuim celor mai mici decât
noi din adev rurile universului, le spunem numai atât cât este potrivit cu gradul lor de evolu ie.
tiin a universal are capitolele i gradele sale. Ea începe cu marea tiin a Sferei centrale. Se
coboar la capitolul cuno tin elor solare i se încheie cu al treilea capitol, referitor la adev rurile
planetare. Fiecare din aceste trei mari capitole cuprinde o serie nesfâr it de grade descendente de
cuno tin e. Ca s le po i afla de la cei ce le tiu, i apoi urm ri i aprofunda, trebuie s ajungi la
un anumit grad de evolu ie.
Dragul meu, voi m sura i temperatura cu termometrul. Noi urm rim via a ve nic , înv ând
gradele Adev rului. Marilor duhuri — apostoli ai Domnului li s-au dat înalte cuno tin e, pentru c
erau locuitorii Cerului de dincolo de zona a I-a a lumii umane. Dar chiar i ei au primit cuno tin e
diferite, pentru c erau de grade diferite în lumea lor angelic .
Am spus c exist trei mari categorii de Adev ruri: 1. Adev rurile Sferei divine; 2. Adev rurile
Globului solar; 3. Adev rurile planetare. Sfântul Duh este de in torul complet al tiin ei referitoare
la via , duhuri i diferitele materii ale planetei pe care o guverneaz . El posed i Adev rurile
solare, dar nu Ie cunoa te la perfec ie pe cele ale Tat lui. Guvernatorii solari cunosc Adev rurile
Tat lui. Divinitatea noastr solar , când s-a f cut om, a spus ucenicilor S i: „Precum M-a înv at
Tat l Meu, a a fac. Dar nici pe Mine nu M-a înv at Tat l tot, i Eu mai am înc multe de înv at
din marea carte a Adev rului sau tiin a tiin elor".
To i din lumea noastr cred c posed ceva din aceast tiin a tiin elor. Nici unul nu vrea
s spun c nu tie nimic. De aceea, apostolii Domnului au c utat s pun în gard pe bunii cre tini,
s fie cu b gare de seam ce fel de duh le vorbe te, dac este un duh luminat ori este din cele
inferioare, care poate face chiar „minuni", dar nu tie nimic din Adev rurile cere ti. Cre tinii
socoteau asemenea duhuri ca fiind de la diavol. Dup tiin a noastr , diavolul este un spirit aflat
în eroare, din punctul de vedere al Adev rului, cunoscând gre it adev rul; i el este de la Tat l, dar
nu cunoa te Adev rul. El ia eroarea drept adev r.
Acum am s v spun ceea ce Domnul n-a vrut s r spund lui Pilat: Adev rul este tiin a
tiin elor. Tat l cuprinde în Sine toat tiin a despre opera Sa, despre universurile create.

Evolu ia ideilor

Cu o alt ocazie, i-am explicat cum comunic m noi. Dar voi cum comunica i? Vorbi i sco ând
sunete i suma lor înv luie o cugetare.
Urechea voastr - zice i voi - capteaz ^sunetele i cu ajutorul sistemului cerebral, afla i despre
ceea ce v vorbe te interlocutorul vostru. în realitate, sunetele se opresc la sistemul cerebral, iar
imaginile sau formele ideilor str bat mai departe, prin perispirit, pân la scânteie, care ia cuno tin
de ele. Suma imaginilor sau formelor ideii formeaz o fraz , iar un ir de fraze alc tuiesc o cugetare
despre un subiect oarecare.
Cojnunicâri din Cer 231

Oamenii trupe ti tr iesc pe p mânt în grupe mai mari sau mai mici, vorbind fiecare limba lor
proprie. Cuvântul, în orice limb ar fi el, acoper cu vibra iile sale una i aceea i idee. De exemplu
cuvintele mother, matei; Mutter, mere sunt forme sonore, care acoper una i aceea i idee: mam .
Oamenii trupe ti vorbesc pe p mânt diferite limbi. Noi, duhurile, vorbim una i aceea i limb :
limba universal a ideilor, a formelor care corespund ideilor.
Greu se înva o limb a p mântului, dar cu mult mai greu se înva limba formelor. Greutatea
provine i din faptul c , în decursul timpului, con inutul formei, al ideii, trece printr-o evolu ie,
aflat în raport cu evolu ia planetei unde tr iesc entit ile spirituale.
Vorbirea oamenilor spa iali este aceea i pe tot întinsul atmosferei fluidice a P mântului, dar
difer de vorbirea îngerilor. De asemenea, vorbirea îngerilor solari e deosebit , ca vibra ie, de
vorbirea îngerilor planetari, i a a, din treapt în treapt , undele ideilor se schimb , ca i concep iile
con inutului lor.
Un om spa ial, de orice grad ar fi, vorbind unui medium asiatic, african sau european, va fi
în eles, pentru c el va „vorbi" spiritului mediumului prin graiul spa ial, care trecând prin sistemul
cerebral al mediumului, va îmbr ca forma limbii vorbit de el ca om trupesc. i viceversa, vorbindu-se
în române te unei entit i care în ultima sa întrupare a fost siamez , ea va în elege deoarece
cuvântul limbii române î i va dezbr ca sonoritatea în sistemul cerebral al mediumului, r mânând
numai ideea, care fiind aceea i pentru toate duhurile P mântului, va fi în eleas .
Poate omul ^trupesc s vorbeasc oarecum limba duhurilor? Da. i anume când nu vorbe te, ci
doar gânde te. în acest caz, el emite un gând, tot în limba lui, dar ideile con inute în cuvintele
gândirii sale sunt captate de duhul asistent, care le vede ca i când ar avea în fa a sa un duh spa ial,
nu un întrupat.
Poate un duh s vorbeasc numai duhual unui om trupesc? Da, poate s -i transmit ideile sale.
în acest caz, omul trupesc nu va cunoa te ideile recep ionate de spirit, dar se va pomeni gândind
i vorbind idei pe care le consider personale, pe când în realitate sunt ideile trimise sau sugerate
de un alt duh. Acesta este mecanismul fenomenului de transmitere a unor idei, numit de voi
inspira ie sau sugestie. Sugestia poate fi f cut de la duh la duh, de la duh la om întrupat, de la
întrupat la întrupat i de la întrupat la duh.
Lumea invizibil o conduce pe cea trupeasc pe calea sugestiilor. Ideea duhului liber, fiind o
for , va determina duhul întrupat la anumite ac iuni, mai ales c s rmanul nu tie c este influen at
de un duh, pentru c nu-1 vede.
Spuneam cu alt ocazie c drepta ul este egal în rang cu entitatea pe care o acoper cu aripa
iubirii sale. Stânga ul este o entitate mai înalt decât duhul întrupat de care spiritualmente e legat,
iar cel-de-cre tet este i mai înalt. în calitatea sa de egal, drepta ul este iubitorul întrupatului. Ca
superior, stânga ul va veni^ lâng pupil numai în momentele lui grele.
S lu m un exemplu. în destinul unui întrupat este trecut ca el s ucid pe un semen al s u.
„Cum uciderea poate fi clauza destinului cuiva?" v ve i întreba, mira i. Da, pentru c e un duh
executor i ve i vedea care ucidere este pedepsit i care nu.
A sosit ziua când toate împrejur rile l-au adus pe întrupat pân la punctul execut rii acestui act
al destinului s u. Drepta ul, cunoscându-i perfect programul destinului, îi spune noaptea: „A sosit
momentul s faci ce te-ai obligat sus. Trebuie s fii instrumentul judec ii lui Zed. Ca spirit,
întrupatul Zed te cheam , te a teapt , s vii i s -i execu i osânda acceptat sus, pentru c a gre it
i a ucis pe un semen. Hot r te-te odat . Te-ai obligat, fiind for a executiv a Cerului. Hai, timpul
a sosit." Ca om trupesc, î i aminte te de judecat , de^ocn , de p rerea lumii, de con tiin a sa i nu
vrea s ucid . Ideea sângelui v rsat îl îngroze te. în momentele de rezisten ale întrupatului,
drepta ul cheam pe stânga s -1 ajute. Acesta, sosit, începe i el cu sugestiile: „Frate, a sosit ceasul,
de ce nu execu i ceea ce i s-a pus în destin?" „Of - zice întrupatul - de unde îmi vin în minte
asemenea idei, de a ucide pe Zed?" Iar sugestiile celor doi veghetori nu-1 sl besc deloc.
Destinul cunoscut de treimea de veghetori înainte de întruparea ocrotitului, este urm rit de
drepta i stânga , pentru ca acum, la ceasul hot rât, s fie executat. „Ce te-ai obligat s faci, f !
Ce te-ai obligat s ari, ar ! Ce te tot code ti?" Din zi în zi, cre te ura executorului fa de Zed. Prin
minte îi trece hot rârea de^ a-1 suprima. într-o zi, nemaiputând rezista, ca împins de un resort pune
mâna pe cu it i-1 ucide. în momentul hot rârii ac iunii, sose te ca fulgerai entitatea-de-cre tet a
executorului, precum i cea a victimei, ambii prezidând evenimentul execut rii Judec ii divine.
„Omor! S-a comis o crim !" ip întrupa ii, ziua. Poli ia e pus în mi care iar f pta ul e c utat,
prins, închis i judecat. „Cine ar fi putut crede — spun unii — c acest om bun, milos, mielul lui
Dumnezeu, va deveni într-o zi un uciga ? Acum tim c era un candidat al ocnei!"
Dar noi, cunosc torii adev rului, spunem: criminalul nu este nici dulcele miel, nici asasin; el
este, în acest caz, doar un spirit întrupat, din zona a Ii-a, albastr , a for ei executive de sus. F pta ul
232 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

a fost desemnat s execute o sentin dat de sus, acceptat de el i de victima care a ucis i ea
cândva. A adar pentru Cer cazul acesta nu este un omor, ci îndeplinirea unei misiuni.
Legile Cerului trebuie p zite. Când un duh coborât în trup a omorât, legea cere pedeapsa. Pentru
a cunoa te exact ce înseamn s sile ti un spirit s p r seasc baital i înainte de vreme trupul s u,
fostul criminal este condamnat s treac prin aceea i suferin i întoarcere grabnic din lumea
trupeasc în cea Cereasc , f r s -i mai fie l sat r gazul de a se bucura de bunurile lumii terestre.
Un cititor al acestor rânduri s-ar putea revolta: „Cum? duhurile propov duiesc i îndeamn pe
un biet întrupat incon tient s omoare i deci s încalce Legea Tat lui?"
Nu, lumea oamenilor spa iali - i în special cei din zona a I-a - au o nespus iubire fa de
fra ii lor mai mici, dar în acela i timp tiu c p zirea legilor e garan ia ordinii i baza progresului.
Gre eala trebuie isp it i în general pl te ti cu ce ai p c tuit.
Prin urmare, crimele sunt de dou feluri: 1. legale - din ordin; 2. ilegale - f cute din nesocotin .
Crima legal nu este f cut din instinctul r u al omului, ci pentru c a fost împins la s vâr irea
acestui act, dictat de judec torii s i ^supremi. S-ar putea obiecta: „De ce trebuie s sufere executantul,
dac i s-a impus aceast crim ?" întrupatul pune aceast întrebare, deoarece nu cunoa te trecutul
executantului, care va intra la ocn i va suferi pentru a- i pl ti gre elile f cute în trecut. Nu
întâmpl tor i s-a dat aceast misiune, pentru c este un vinovat, înc lcând legile divine ca spirit i
întrupat. El va suferi, achitându- i o poli din trecut, i în acela i timp va urca o treapt mai sus,
pentru c a slujit Cerul la îndeplinirea Justi iei divine.
Drepta ul va sta ziua la dreapta pupilului s u, de la na terea i pân la moartea sa biologic .
El nu se va a eza niciodat la stânga lui, i mai ales la cre tet. Dac drepta ul se îndep rteaz la
o distan oarecare de ocrotitul s u, ie ind din aria lui magnetic , se poate a eza i la stânga
pupilului s u. în cazul, acesta drepta ul nu mai poate ac iona în nici un fel asupra iubitului s u.
Drepta ul e îndeplinitorul destinului pupilului s u, iar stânga ul e constrâng torul destinului
s u. întrupatul este solicitat, pov uit de drepta într-un fel, stânga ul poate s -1 sf tuiasc într-alt
fel i bietul întrupat, stând nedumerit între amândoi, se hot r te când conform celor sus inute de
drepta , când dup cele sugerate de stânga , iar alteori nici dup unul, nici dup altul, ci conform
liberului s u arbitru. Când urmeaz îndemnul drepta ului, e pe calea destinului s u. Când ascult
de oapta stânga ului, va ac iona în afara celor prev zute în destinul s u, dar va avansa, îns , de
cele mai multe ori prin suferin .
Drepta ul are responsabilitate fa de Forul suprem, dac dicteaz altceva pupilului s u, în afar
de destin. Stânga ul nu are aceast r spundere. El este superior întrupatului i îi poate propune
ac iuni în afara destinului s u, f r s fie responsabil, întrucât inten ia i-a fost s -1 împing mai
repede pe calea progresului, dar ca om trupesc poate s aib nepl ceri pentru acest câ tig spiritual.
în toate marile lui acte, omul trupesc va fi înso it de treimica for d ruit de Tat l. Când se
na te, se c s tore te, na te copii, îi moare p rintele, trece printr-o grea durere sau încercare, va veni
i cel-de-cre tet, pre edintele treimicei for e, ca s asiste la aceste acte destiniale.
O dat fixat, destinul trebuie executat cu orice pre . Exist cazuri extrem de rare, când destinul
poate fi stricat. De exemplu unele fapte omene ti tic loase - magie neagr - pot t ia firul depan rii
destinului cuiva. De asemenea, un om nu mai poate suporta durerile prev zute în destinul s u, i
dându- i seama c i-a luat prea mari sarcini se roag fierbinte Cerului, ca o parte din ele s -i fie
ridicate în aceast via , i amânate pentru alt via . Conduc torii acestui individ pot cere Fomlui
suprem al P mântului s aprobe cererea lui fierbinte, modifîcându-i destinul.
O schimbare deosebit are loc în destinul unui individ când se schimb destinului rii unde
vie uie te ca om trupesc. Da, i destinul neamurilor i al rilor sufer schimb ri în cazuri foarte
rare, cerute de îngerii conduc tori ai acelui neam i aprobat de Sfântul Duh al P mântului.
Modificarea destinului unei grup ri sociale aduce perturb ri în destinul individului acelui neam.
în acest caz, s-ar p rea c avem de-a face cu nerespectarea obliga iilor Tat lui, fa de entitatea
spiritual întrupat . Entitatea s-a jurat c î i va îndeplini obliga iile luate fa de Legile Tat lui, în
fa a reprezentantului S u legal. Prin venerabilul S u împuternicit, Tat l s-a obligat fa de
microscopicul fir de praf al universului s nu-i pun nici o piedic în desf urarea destinului s u,
carejl va duce cu un pas mai departe pe drumul nev zut, c tre Izvorul de via de unde a plecat.
în cazul modific rii destinului rii, întrupatul va trece prin greut i i situa ii neprev zute în
destinul s u. De exemplu, din bogat va ajunge s rac, din s n tos - bolnav, din liber - pu c ria etc.
S-ar zice c Cerul nu a fost drept, c prin modificarea situa iei unei ri s-a schimbat soarta unui
om, care înainte de întrupare î i f cuse în Cer un plan, i acum tot planul s u s-a spulberat. Da, este
întocmai, dar corolarul schimb rii destinului unei mari colectivit i de oameni are drept consecin
impunerea individului - pe lâng cele acceptate de el înainte de întrupare - la împrejur rile voite
de For ele supreme, tot pe baza Justi iei cere ti, for ându-1 astfel s achite acum i alte crest turi
Comunic ri din Cer 233

de pe r bojul vie ilor sale anterioare. Va suferi amarnic în aceste mari prefaceri i mi c ri sociale,
dar va achita multe din gre elile nelichidate ale trecutului. Rezultatul va fi limpezirea situa iei sale
ca spirit i în l area sa într-o via terestr , cât în apte.
Acum revin la cele trei for e. Drepta ul este mama iubitoare, dorind pupilului s u cel mai mare
bine. împlinirea întocmai a destinului pupilului s u va fi meritul drepta ului i pe aceast cale va
p i i el mai sus. Stânga ul este arpele am gitor care a nenorocit - la figurat - pe Adamul
simbolic. El nu r spunde de rezultatul oaptelor sale. Rolul stânga ului este ingrat: de a fi for a
potrivnic p rerii drepta ului, dar, în fond, el este un spirit ce î i deap n firul evolu iei pe c rarea
cea dreapt a legilor cere ti. For a suprem , de-cre tet, denumit i tat , d binecuvântarea sa
tuturor actelor f cute de întrupat, prev zute în cartea destinului s u. Astfel c s rmanul spirit, tras
de o parte i de alta, î i chinuie scânteia, ca s aleag solu ia cea mai bun . Liberul s u arbitru îl
poate duce pe c rarea cea bun ori îl poate determina s ia pe una din c r rile l turalnice. Dar
tocmai din aceste fr mânt ri, încerc ri i gre eli - de-a lungul veacurilor, din întrupare în întrupare
- spiritul face coal , se ilumineaz , în elege Adev rul i înva legile ce guverneaz universul.

Cauza i efectul corespunz tor

Având în vedere apropierea unui ciclu de înalt spiritualitate, noi, duhurile lumii superioare ale
P mântului am creat ici-colo, pe suprafa a p mântului, cercuri spirituale, cercuri de revela ie i
ini iere, de unde, asemenea unor faruri, radiaz lumina în bezna ignoran ei în care tr ie te lumea.
Noi, cei de sus, cre m, pl nuim, orânduim; iar voi, cei de jos, împlini i, executa i cele hot râte
de noi. Noi suntem generatorii unor cauze; voi sunte i instrumentele noastre i ve i culege efectele
celor dorite i pornite de noi.
Pe tine, frate, te-am ales s fii instrumentul nostru, pentru c sus la noi, ai primit cu bucurie
misiunea de a fi vestitorul nostru. Dac prin liberal t u arbitru, ai dezerta de la îndatorirea acceptat
i de Cer binecuvântat , mare i grea r spundere ar c dea asupra ta. i-ai asumat o mare r spundere
o dat ce ai acceptat s fii promotorul cauzei noastre, lansând în lume o idee: nemurirea spiritului
i ve nica lui întrupare, pentru instruirea i evolu ia omului în ve nicie.
Cine nu prime te s devin propov duitorul nostru, în lumea terestr , nu- i asum nici o
r spundere. Ins tu ai scris i ai vorbit. De acum înainte, sl ve te pe Tat l atotcreator.
Ca s te l muresc i mai bine, î i voi vorbi despre cauza i efectul s u corespunz tor, fie în bine,
fie în r u. Cauza este dezl n uirea unei ac iuni sau serii de ac iuni. Efectul este rodul acestor ac iuni.
Cauzele sunt de dou feluri: personale i publice. Cauzele personale sunt provocate de un singur
individ, iar cele publice sunt provocate de o colectivitate de indivizi. Efectul cauzelor personale va
avea ecou pe o arie mai restrâns i în general numai asupra unui individ. Efectul cauzelor provocate
de o colectivitate vor atrage în vâltoarea lor o sum mai mare sau mai mic de indivizi.
Cauza este totdeauna legat de efect. Nu exist cauz f r un efect. Orice efect a fost provocat
de o cauz . A adar cauza i efectul se pot compara cu un circuit electric, simbolizat în antichitate
de un arpe - Urobolus - mu cându- i coada. Capul arpelui reprezint inteligen a, cauza, transmis
mediului ambiant prin trupul s u simbolic; apoi, ca urmare a durerii, î i mu c coada, exprimând
efectul cauzei pus în ac iune. Dup ce a circulat prin lume, cauza se întoarce la capul care a
produs-o, suferind durerea sim it în coad , din care cauz o mu c .
Printre multe alte legi ale lumii noastre este i aceasta: Orice cauz produce un efect. Aceast
lege o cunoa te i i voi, dar pe urm toarea mai pu in: Dup ce circul câtva timp prin lume, orice
cauz se întoarce la emitentul ei. în urma celor dou legi s-a n scut i a treia: Cauza va produce
efectul, bun sau r u, pentru care a fost provocat .
A adar fi i cu b gare de seam la orice ac iune, vorb sau gând de-al vostru. Fi i aten i c
dezl n ui i cauza care nu ti i ce efecte va produce.
Omul tie s produc o cauz , dar nu tie urm rile, efectele ei. De aici rezult înc o lege:
Cauza este totdeauna sub voin a emitentului, dar o dat ce a fost aruncat în lume, scap de sub
controlul voin ei sale.
Produc torul cauzei pierde definitiv controlul cauzei produse. O dat pus în mi care, cauza se
desf oar automat, iar emitentul nu va mai avea nici o putere de a o mai opri în mersul ei. A adar
cauza ar fi egal cu ac iunea, iar efectul stârnit corespunde cu reac iunea.
De multe ori, efectele desf urându-se în lume, dau na tere la alte efecte, devin la rândul lor
cauze. Iar i i iar i v avertizez: Fi i aten i în tot ce face i, vorbi i sau gândi i!
234 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Efectul este o cauz care circul . Dup cum cauza ar fi putut r mâne în capul arpelui simbolic,
voi crede i c i efectul ar putea r mâne în capul altui arpe primitor. Eu afirm c niciodat un efect
nu r mâne în cel ce 1-a primit. Primitorul, la rândul s u, îl transmite mai departe. Prin urmare,
efectul circul în lume.
Se poate ca efectul s circule doar în sânul familiei tale. Se poate ca el s - i fac drumul prin
ora ul sau ara unde tr ie ti. Exist cazuri când efectele pot urm ri un continent sau tot p mântul.
Dup ce o cauz a circulat prin lume, ac ionând i transformând totul, ea se întoarce asupra
emitentului, care va sim i efectele, va înghi i, va suporta vrând-nevrând consecin ele cauzei emise.
Din acest moment, emitentul se sup r pentru c nu- i recunoa te opera. Cauza emis cândva a
circulat prin lume i s-a deformat atât de mult, încât acum când s-a întors, emitentul nu o recunoa te.
Se mir de exemplu c este calomniat, c este p gubit sau sufer moralmente, f r s se tie
vinovat. A a e pentru toat lumea voastr , i uneori, i pentru a noastr .
Un om cuminte mediteaz i analizeaz orice efect primit sau resim it, s vad dac nu cumva,
în trecut, a f cut, vorbit sau gândit ceva r u i acum cauza circulând, conform tiin ei Cerului, s-a
întors la el, cauzatorul, ini iatorul r ului.
în leg tur cu aceast analiz , mai emit o lege: Orice sup rare, de oriunde i-ar veni, s tii
c este opera ta personal .
arpele simbolic din veacuri a emis o cauz - a mâncat ceva. Dup ce a circulat prin intestinele
sale, cauza - alimentul — a ie it din trupul s u sub form de efect - fecale. Acum arpele prive te
i nu-i vine s cread c acele fecale sunt opera lui, i î i zice: „Eu am mâncat un aliment pl cut,
cum de s-a transformat în acest produs nesuferit? Eu am mâncat cu pl cere, i acum s suf r atât
de mult de infec ia acestui efect?" Da, îi r spundem omului, simbolicului arpe. Cauza ta fost un
concept pl cut, dar nu tiin ific, ci empiric. Nu ai meditat i judecat când ai emis cauza. Acum te
superi i blestemi coada, c ea face o emisie nepl cut , c tu nu ai nici o vin , c nu te tii s fi
gre it cu ceva, c ai avut întotdeauna inten ii bune. Ba, mai invoci câteodat c ai crezut-o inofensiv .
Da, dar acum, când îi vezi efectele întorcându-se stib alt aspect, te superi, te revol i i protestezi.
De ce, omule, de ce te superi? când acest efect nu este altceva decât produsul gândului, vorbei sau
faptei tale de mai zilele sau lunile trecute. Nu te revolta, nu te plânge, mai bine concentreaz -te,
controleaz -te i reflect înainte s porne ti la o fapt , înainte s vorbe ti sau s emi i gânduri.
Efectul se va întoarce asupra ta când nici nu te a tep i, dup ce ai uitat cu des vâr ire de ac iunea
ta de alt dat . Nu c uta s descoperi în jurul t u pe ceî ce i-a provocat un necaz, nu o atribui altora,
c ci tu e ti cauzatorul acestui necaz întors la tine sub o alt form , încât nu o mai recuno ti.
Omul trupesc moare, dar efectele cauzei lui nu se sfâr esc curând. Mul i ani dup moartea lui,
societatea va mesteca efectele ac iunii sale. Dup aceste efecte se deduce tr inicia cauzei stârnit
de el.

Urm rile înc lc rii legilor cere ti

Lumea de jos, ca i cea de sus are nevoie de conducere, pentru a tr i i evolua. Conducerea
lumii voastre este lumea noastr , iar noi suntem condu i de Foi ele superioare, ierarhice, ale lumii
noastre. Lumea de jos e liber s tr iasc cum îi place; totu i, nev zut, ne tiut, lumea noastr o
îndreapt c tre anumite eluri, pentru a c ror atingere se cere timp lung, de mii i milioane de ani.
Cerul nu las omenirea s bâjbâie în întunericul vie ii trupe ti. Pentru ca ale ii s i coborâ i în
lutul terestru, printre fra ii lor trupe ti, s - i poat îndeplini misiunea, Cerul între ine cu ei leg turi
spirituale. A adar noi, duhurile comunic m oamenilor trupe ti adev rurile lumii din care au coborât.
Valoarea comunic rilor indic gradul ierarhic al celui ce comunic i implicit al celui ce prime te.
Noi nu ne spunem numele, pentru c am avut mii i mii de nume, în diferitele noastre întrup ri,
aici sau aiurea, pe alte planete. Noi primim ordine i le execut m. Autorul cuvânt rilor noastre
trebuie s r mân necunoscut, deoarece cuno tin ele comunicate nu sunt personale, ci ale gradului
ierarhic din care suntem i noi o mic frac iune.
tiin a suprem o posed numai prima Fiin , care a creat totul. De la Ea, pe cale ierarhic , ni
s-a transmis i nou ; iar noi, în virtutea legii solidarit ii, comunic m din tiin a noastr mici
fragmente lumii voastre, vou , misionarilor no tri, coborâ i în mijlocul lumii trupe ti.
E bine cunoscut i în lumea voastr c valoarea unui om se deduce dup faptele sale, dar mai
ales dup ideile emise. în lumea voastr unii fac fapte uimitoare, ce întrec prin s lb ticie, josnicie
i ferocitate animalele s lbatice din savanele Africii. Al ii te uimesc prin ideile lor contrare
Comunic ri din Cer 235

bunului-sim , codului moral i religios. Ace tia, duhuri întrupate r t cite, neag existen a unei For e
supreme, care a f cut totul i conduce totul. Ei pretind c via a omului este rezultatul' întâmpl rii,
a împrejur rilor vie ii trupe ti i ale mediului social, negând existen a unui plan prestabilit. De
asemenea afirm c gândirea omului eman din celulele sistemului cerebral, ca i cum pietrele sau
lutul potecilor ar putea emite idei omene ti.
Cei ce gândesc i î i conduc existen a conform prescrip iilor con tiin ei lor aflat sub auspiciile
frumosului, binelui, adev rului i justi iei, î i urmeaz calea trasat i'dictat de Legile Tat lui
ceresc. Cei care neag existen a Divinit ii, a Justi iei divine care recompenseaz pe cel bun i
pedepse te pe cel r u, i cred c via a omului se termin cu pieirea trupului, sunt pe drumul r t cirii,
al ideilor, nu diavole ti, ci false. Omul, ca unitate în marea oper a Tat lui, este deja pe o treapt
înalt a unit ilor i formelor de via din univers. Prin urmare, se cuvine ca omul s contribuie, s
lucreze în lume conform planului alc tuit de El.
Am mai spus i alt dat : ideile sunt particule infinite materiale, fiin e vii care exist din
eternitate. Ele umplu Infinitul, dar nu se mi c , nu lucreaz în mediul lor de origine. Tat l le
cheam , le absoarbe, le preface i apoi le emite din sânul S u. Din acel moment, ideea devine o
for trimis în lume ca s produc anumite efecte, s devin instrumentul Auxiliarilor Tat lui,
pentru a împinge totul, spirit i materie pe calea evolu iei. A adar toate ideile eman de la Tat l,
precum to i oamenii, toate duhurile au purces tot de la EI. Se cade ca omul s primeasc ideile
Tat lui Creator i s le execute a a cum le-a emis El. Dar omul, în virtutea deplinei sale libert i,
emite i el idei, adic se transform , sau vrea s devin egal cu P rintele s u. Cum omul nu are
tiin a Tat lui, ideile sale nu vor avea lumina ideilor Tat lui, prin urmare le va inversa.
Multe mistere avem s v comunic m. Vreau s - i dau azi în elegerea asupra unei enigme a
lumilor în care tr ie te omenirea.
Odat , în noaptea miliardelor de ani, eu, tu, el, noi to i am fost n scu i de Tat l nostru în Sfera
divin , unde duceam o via de beatitudine. în elepciunea Celui dintâi, a Celui suprem, a v zut
neputin a noastr de a ne bucura pe deplin de Raiul unde ne-a a ezat. De aceea ne-a dat un ajutor,
ne-a dat o Ev - cuvântul, ideea. La început, Tat l m-a f cut pe mine, Iod (^), i v zând c omul
nu e bine s fie singur, c ne lipsea ceva, a n scut din El i pe Eve (Hin), pe care ne-a d ruit-o
nou oamenilor; deci El a împerecheat pe om cu ideea ( P l i n " 1 ), pe Iod p) cu Eve (n m).
Ideea dat de Tat l omului era egal cu Legea care s -i c l uzeasc pa ii spiritului în raiul
Sferei divine. Eve ( n i P I ) nu era o femeie ca aici pe p mânt, ci era toiagul care s -i serveasc
omului în existen a sa. Veacuri nesfâr ite a tr it omul în Raiul Tat lui, împreun cu Legea p strat
cu sfin enie.
Omul nu poate crea nici oameni, nici idei, ca spirit, dar le poate inversa pe cele create de Tat l.
Mare i puternic este Legea Tat lui, dar câteodat buturuga mic r stoarn carul mare. Tat l a creat
teza, dar omul poate s i se opun , creând dup mintea sa redus o antitez . Din acest moment, cu
tiin sau f r tiin , omul spirit se face pe sine creator, dar vai lui! curând va sim i consecin ele
neascult rii sale.
Via a este activitate. Activitatea trebuie s fie conform Legilor instituite de Tat l. De îndat ce
tu te-ai îngâmfat i te opui Legii Tat lui i activit ii ce i s-a ordonat s faci în raiul Sferei divine,
vei fi pedepsit pentru contraiegea creat de tine. Din moment ce te constitui creator de legi, vei fi
gonit din raiul Sferei divine. Eu, tu, cu to ii am mai fi putut tr i o ve nicie în Raiul din mijlocul
sferei cosmice, dar ani ascultat de oaptele ademenitoare venite din afara Raiului divin.
Tat l ne-a n scut, i nu f cut, iar scânteia noastr a a ezat-o în sânul S u i ne-a spus: „Iat ,
fiule, bucur -te de toate ale Mele i lucreaz precum Eu î i ordon ".
i Tat l ne vorbea în fiecare zi. Noi ne bucuram, dar nu puteam lucra f r El, i atunci El ne-a
dat legea, ideea. - Eve ( n i " ) . Domnul a mai zis: „Acum tu, omule, Iod ( ) ai lâng tine pe Eve
(H "îl); bucur -te, dar te opresc s gu ti din pomul oprit". Pomul oprit era înc lcarea Legii Lui.
Dar tu, eu, cu to ii din aceast Sfer sublim nu am ascultat. Din sfera creat s-au în l at pân
la noi idei inversate ale unor entit i create, cu mult înaintea noastr ; arpele biblic ne-a spus: „Nu
te teme, frate, gust din fructul pomului oprit. F i tu ceea ce a f cut Tat l nostru i tu vei deveni
egal cu El". Ne-am am git, am înc lcat ordinul i am c zut în lumea crea iilor, am fost izgoni i din
Raiul divin, iar cei gre i i înaintea noastr s-au bucurat c i noi am venit în rândul lor. Am vrut
noi, nimicuri, s fim egali cu infinita For creatoare. Tat l i-a întors fa a de la noi i din acel
moment noi nu I-am mai auzit glasul sublim i nu I-am mai sim it c ldura produc toare de fericire.
Mii de ani, de veacuri chiar, am fi petrecut acolo. Eram ferici i, lucram i progresam, dar când
inteligen a ni s-a în l at pân a ne crede pricepu i i creatori i am vrut s gust m din pomul oprit,
am c zut, pentru c am inversat pe Eve (HI îl) i ne-am însu it-o, dând na tere la neascultare,
înc lcare de lege i creare de contralege. Astfel am devenit elemente dezarnionice în Sfera armoniei
236 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

des vâr ite, i din acel moment am fost elimina i din acel Rai i trimi i în lumea creat , pentru a
cunoa te urmarea neascult rii sau a înc lc rii Legii divine.
Aici, în sfera creat , din planet în planet , trecând prin suferin e miliarde de ani, îndurând
adversit ile vie ii trupe ti, închi i în piatra sau lutul unei planete i apoi ca nenum rate forme
vegetale, animale i umane, am cunoscut urmarea groaznic de a ne fi crezut Creatori. Am plecat
din Rai i am ajuns în iadul vie ii trupe ti, prin miile de corpuri cere ti, amarnice coli, care ne
redau în elepciunea i str lucirea pierdut în ve nicia trecut .
Acum, ajun i în stadiul de om, tim ce este supunerea i ce urm ri are neascultarea legilor
cere ti. Acum tim c omul care se opune legilor cade i mai jos decât am c zut ini ial. Acum tim
c - nev zut i ne tiut - respectarea legilor ne înal spre Luminile i splendorile de care ne-am
bucurat odat . Dar pentru c una din legile sublime ale Tat lui este solidaritatea ne str duim s
ajut m pe to i fra ii no tri coborâ i în lut, s le deschidem ochii spre p zirea Legilor Tat lui, care
nu se pot înc lca f r s nu gu ti apoi amarul suferin elor negr ite.
Iat în elesul ocult al spuselor din Biblie, despre rai, Adam i Eva, i izgonirea lor din Eden.

Formarea ini iatului

Pentru gr birea evolu iei omenirii, este nevoie ca - din când în când - s coboare în lutul
globului terestru i marile Lumini ale Cerului. Se vor întrupa spirite albe, îngerii planetei noastre,
de toate gradele, sfintele duhuri conduc toare ale lumii angelice, îngeri solari i în i i guvernatorii
cetelor îngere ti din Soarele nostru. Cu to ii se vor na te printr-o mam p mânteasc , supunându-se
legii firii, stabilite de Tat l pentru ve nicie i pentru toat lumea. Cu to ii vor deveni astfel oameni
trupe ti —fiul omului.
îmbr când haina lutului i legea fiind lege, cuno tin ele acestor misionari se vor întuneca pân
a nu mai ti cine sunt, de unde au venit i pentru ce scop. Dar tot Regulile cere ti ordon ca unor
asemenea trimi i s li se reveleze misiunea, pentru care au venit în lumea trupeasc , s li se fac
cunoscut gradul avut în lumea cereasc .
S-ar p rea c Cerul face o nedreptate, luminând pe unii i l sând în întuneric pe al ii. îns
aceast discriminare este dictat de nevoia evolu iei P mântului. Dac lumea trupeasc nu ar avea
întrupat printre ea anumite duhuri superioare i dac ele, la rândul lor, nu ar mai avea leg tura cu
lumea lor de origine, nu ar fi cine s le arate adev rata lumin . Cu to ii - oamenii inferiori, i cei
superiori - i-ar duce via a dup cum vor bate valurile patimilor i grijile existen ei. Iat de ce, în
toate veacurile, a fost nevoie ca printre milioanele de oameni trupe ti s fie i ini ia ii no tri, entit i
spirituale care au atins anumite trepte evolutive.
Ini iatul nostru va vorbi i va scrie, iar ideile lui - fiind for e - se vor r spândi în mediul
ambiant, i p trunzând în corpul spiritual al semenilor s i, vor lucra asupra lor, determinându-i la
analiz i medita ii, din care vor rezulta modificarea concep iilor despre via i natur .
Ini iatul fiind' un om ca oricare - supus tuturor tenta iilor lumii trupe ti - pentru a nu c dea,
pentru a fi mereu în gard , trebuie s fie luminat, îndemnat, pov uit, ca s fie stegarul nostru,
propov duitorul celor aflate de la noi. El va tr i cu piciorul pe glia globului vostru, dai" va fi cu
gândul i sufletul în l at mereu spre nivelul patriei sale cere ti. Lumea se va fr mânta, se va chinui,
va suferi i î i va sfâr i existen a f r s tie pentru ce s-a n scut i tr it, iar ini iatul nostim î i va
duce o via împ cat în mijlocul zbuciumului sufletesc al omenirii înconjur toare.
Iat , pentru azi, o pagin nou din cuno tin ele lumii noastre.
S-a spus c entit ile spirituale tr iesc în zone i sfere suprapuse, conform gradului lor de
evolu ie. Nici un spirit nu va putea urca mai sus de zona sa corespunz toare. For a magnetic a
p mântului îl va atrage, pironindu-1 în sfera corespunz toare fluidului din care este alc tuit însu i
corpul s u planetar.
Exist trei mari zone în jurul p mântului în care locuiesc, se mi c i tr iesc duhurile-oameni:
I. zona spiritelor albe; II. zona spiritelor albastre; III. zona spiritelor ro ii. Repet mereu, ca s nu
se uite i s se tie. Toate planetele, toate corpurile cere ti au - asemenea P mântului - trei zone
principale fluidice în jurul lor; dar bineîn eles din fluide diferite de cele terestre.
Grosimea celor trei zone locuite de duhuri umane este în raport cu gradul evolutiv al duhurilor:
zona ro ie este cea mai mic , zona albastr este de nou ori mai groas decât cea ro ie, iar zona
alb este de nou ori mai groas decât cea albastr . Aceste trei zone, sfere concentrice, sunt separate
între ele prin zone intermediare, unde nu tr ie te, permanent, nici un duh.
Comunic ri din Cer 237

Dincolo de zona a I-a, a duhurilor albe, urmeaz zona duhurilor îngeri. Zona duhurilor umane
este desp r it de cea a îngerilor printr-o zon intermediar , groas de aproximativ cinci mii de
kilometri. Zona îngerilor ine pân dincolo de Lun , pe o distan aproximativ egal cu distan a de
la P mânt la Lun .
Citesc gândul t u i v d o satisfac ie c - i dest inui din tainele cere ti, pe care omul trupesc nu
le poate vedea, cerceta i controla, i î i citesc dorin a de a afla mai multe cuno tin e. Dar noi tim
c omului trupesc, nu-i aduc nici un folos asemenea cuno tin e i, dup p rerea noastr , mai
necesare sunt pentru el normele de conducere în via a terestr decât cuno tin ele cere ti necontrolabile.
In lumea noastr cuno tin ele sunt apreciate, pentru c ele constituie baza avans rii, dar mai
presus de' cuno tin e sunt sentimentele i p zirea legilor stabilite pretutindeni i din ve nicie. Po i
fi inteligent, dar lipsit de cultur . Po i fi cult, dar imoral. îns legile cere ti nu permit avansarea pân
când cel cult nu va fi i moral.
Codul moral se impune mai întâi omului care vrea s devin cult. Atâta vreme cât omul nu va
p zi regulile morale, Cerul nu-i poate da nici o cuno tin . A adar moralitatea este în strâns
leg tur cu ob inerea cuno tin elor cere ti. Dup cum profesorul universitar al lumii voastre nu va
coborî în adâncul ocnelor de sare ca sa comunice cuno tin ele sale criminalilor de acolo, tot astfel
savan ii lumii noastre nu se vor coborî din splendorile lor cere ti ca s reveleze cuno tin e oamenilor
nedemni de a primi tainele universului, str lucitoarele lor perle cere ti.
Pentru ca misionarul nostru s devin difuzor în lumea fra ilor no tri întrupa i, se cere ca mai
întâi el s duc o via demn i moral . Ini ia ilor no tri le spunem multe taine, pentru înt rirea
lor ca oameni trupe ti, dar nu tot ce le spunem este destinat s fie. r spândit.
Exist anumite taine pe care ei trebuie s le ascund sub t cere, deoarece omenirea înc n-a
ajuns la punctul de a le cunoa te. Nu se pot da taine pe care omul - neputându-le primi, pentru c
nu concord cu cuno tin ele sale fizice - s le desconsidere, s le nege, s - i bat joc de noi i de
ini iatul nostru. Se vor da numai cuno tin ele acceptate de puterea intelectului lor, de i înc nu le
pot verifica.
în stare normal , omul trupesc - fie el chiar spirit angelic - are nevoie de a fi mediumizat,
pentru ca urechea lui s ne aud , ca ochiul lui s ne vad ; altfel el ar r mâne tot atât de ne tiutor
ca oricare alt spirit inferior lui.
Ini iatul nostru este chemat la o via în afara vâltorii pasiunilor i preocup rilor omenirii.
Spiritul lui nu trebuie s fie sl bit de grijile zilei de mâine, ale lui sau familiei sale, ci s - i îndrepte
gândurile numai spre problemele vie ii cere ti. Mintea lui trebuie s fie senin , iar fluidele corpurilor
sale spirituale - calme i într-o vibra ie uniform i armonic . în asemenea condi ii, marile Lumini
cere ti se vor putea apropia de el i îi vor da cuno tin ele necesare.
O vibra ie dezordonat a fluidelor sale, o preocupare pur lumeasc vor reduce radia iile lui
spirituale, iar duhul superior, resim ind penibil aceste emana ii, se va îndep rta de el, neg sind
terenul prielnic pentru a sta în jurul s u i a-i revela din tainele cere ti.

Ideile sunt for e

Azi revin la o problem de importan capital : materia prim din care s-a f cut totul din
ve nicie i se va face totul în vecii vecilor ce vor veni.
Aceast materie zace în Infinit. Ea umple Infinitul ca mâlul apele fluviilor, ca praful aerul de
la suprafa a p mântului. Din una i aceea i materie, Tat l a.f cut materiile i spiritele, tot ce
cuprinde sfera infinit de mare numit cosmos, sau sfera cu cele patru universuri.
Am spus i repet - c ci a a înva duhurile în spa iu, repetând la infinit toate no iunile, toate
cuno tin ele aflate, pân se întip resc de ve nicie în fiin a lor: întâi a fost cuvântul sau ideea; din
cuvânt s-a n scut, prin prefaceri laborioase, omul spirit, iar, în fine, omul s-a servit de cuvânt
pentru a servi Tat lui s u Creator
La începutul cre rii sale, spiritul uman a avut nevoie de mult timp ca s poat în elege prima
idee, prima no iune. încet, penibil de încet, a în eles cuprinsul ideii a doua, a treia i a a mai
departe. Forte mari, Zeii creatori, au stat pe lâng el, l-au mi cat i influen at pas cu pas, pentru a-1
face primitor i re in tor de idei.
Ideile, logos-urile au existat i vor exista în ve nicie, deoarece Infinitul e infinit. El este plin
de idei, de particule infinit de mici, de fiin e vii. O dat format pe deplin, duhul a fost educat s
absoarb idei, s le examineze i în eleag . Apoi a fost trimis din Sfera divin într-unui din cele
238
Din tainele vie ii fi ale universului - A doua carte

patru universuri, pentru a- i face cursul evolutiv. Aici, duhul a primit în sânul s u idei i ele fiind
for e, îl determin la diferite ac iuni.
Nu exist idee care s nu p trund în perispiritul unui spirit. Nu exist cuvânt care - pronun at
de un întrupat - s nu intre, ca idee, în perispiritul altui întrupat i s nu-i produc o ac iune. Se
pune întrebarea: Po i opri p trunderea ideilor în tine, duh liber sau întrupat? Nu, nu se poate, dar
po i elimina ideile din corpul t u spiritual, prin puterea voin ei cu care te-a înzestrat Creatorul.
Christ a coborât pe P mânt sem nând idei care s rede tepte omenirea la concep ii noi de
moral i conduit . Mântuirea, iluminarea st la îndemâna fiec ruia. Numai tu po i fi salvatorul t u,
prin asimilarea ideilor de bun tate, speran i credin .
Azi exist în lume dou for e: 1. duhul de toate gradele; 2. ideea.
Pe mine, duh, Tat l m-a f cut ca fiin con tient . Am fost trimis în lume s -mi dezvolt puterile
spirituale, iar ca ajutor mi-a dat pe fratele meu cel mai mic - ideea sau cuvântul.
Tat l ceresc trimite mereu idei în sfera crea iilor Sale i ele ne îndeamn la lucru, la supunere
i cunoa tere. Noi, duhurile, înot m în oceanul de fluide cosmice, universice, solare i planetare,
dar pretutindeni suntem asalta i de ideile, logos-urile Tat lui ceresc.
Fel de fel de numiri li s-au dat acestor fiin e: particule vii, idei, cuvânt, verb, logos, davar1.
Logos-ul, ideea, intrând totdeauna în coipul fluidic din jurul scânteii, a fost comparat cu alimentul
necesar trupului uman. Dup cum întrupatul nu poate tr i f r alimente, duhul nu poate tr i f r
idei. A adar ideea joac rolul fiziologic al alimentului; i unul, i altul, intrate în corpurile respective,
dau na tere la for e.
Dac nu poate s împiedice p trunderea ideilor în corpul perispiritului s u, tot me te ugul, toat
arta duhului este ca m car s tie ce destina ie s le dea i apoi cum s le expulzeze, pentru ca totul
s fie în progres. Liber e ti tu, duh, s faci ce vrei, dar dac Tat l a instituit deplina libertate de
ac iune, El a pus i z gazuri liberului t u arbitru, i acestea sunt legile, ordinele, logos-urile Sale.
Cine încalc legea va suferi!
Am comparat ideea^cu alimentul. Identitatea este perfect , atât prin ac iunea ei fiziologic , cât
i prin natura ei îns i. într-adev r, ideile sunt formate din particule vii, dar pe când ideile sunt în
primul stadiu al existen ei lor, în forma lor primitiv , alimentele sunt forma iuni de substan e. Dar
substan ele sunt grup ri de molecule, acestea aglomer ri de atomi, iar atomul e un complex de idei.
Aceea i via st la baza lor, una fiind simpl , iar cealalt compus . Nici focul, nici sucurile
digestive ale omului, nimic nu poate distruge via a, particulele vii ce compun alimentele. Ele se pot
preface oricât de mult, dar în definitiv vor fi tot un complex de particule vii, de fiin e primitive,
ce umplu spa iile universurilor i Infinitul infinit.
Dup cum întrupatul are nevoie zilnic s - i refac trupul prin alimente, perispiritul meu se
hr ne te în mod automat cu fluidul, logos-urile sau ideile pe care Tat le trimite mereu, în vecii
vecilor, din Sfera divin , ca s între in via a, mi carea i echilibrul sferelor create.
Ideile pleac din Sfera divin , ocolesc ca un fluviu uria toate sferele create, inund totul din
interiorul lor i apoi se întorc la Tat l, luând cu ele materia uzat care trebuie pref cut la Centru.
Tat l este cea mai mare uzin de energie din cosmos. Noi, duhurile, v zând ceea ce voi întrupa ii
nu pute i vedea i cunoa te, ne îngrozim de puterea Sa infinit i judecând uria ele for e ce inund
miliarde de corpuri cere ti, spre eluri voite de El, sim im micimea, neputin a noastr , i cu smerenie
ne supunem Voin ei i Legilor Sale. Secund de secund , suntem i sunte i sc lda i de idei plecate
de la Tat l. Aceste for e sunt active. Nu exist idee, logos, trimis de Tat l, care s fie neutr sau
pasiv . Iat de ce totul este activ în lume, totul se mi c , fiind împins pe drumul perfec iunii.
Cu ajutorul cuvântului, Tat l ne conduce pe noi, duhurile. Cu ajutorai cuvântului sau ideilor,
magnetizatorul produce anumite ac iuni ale mediumului s u. Cu ajutorai ideilor, voi - ca i noi -
pute i determina fenomene ce uimesc pe cei ne tiutori. Toat puterea duhului const în întrebuin area
ideilor. Toat t ria Tat lui a fost, este i va fi Cuvântul S u.
Ideile sosite de la Tat l intr în corpul duhurilor i îi servesc de hran , de for , pentru a construi
forme-idei diferite de ideea din Infinit.
Dac prin libertatea l sat de P rintele divin, noi, oamenii planetei P mânt, utiliz m în r u
ideile, for ele trimise de El, ne întârziem plecarea de pe aceast planet i nu d m posibilitate
duhurilor de pe alte planete s vin la coala numit P mânt, nu le eliber m locul, coala necesar
lor acum.

1
Davar (ebr. - cuvânt, lucra) - Este Cuvântul din Sfânta Scriptur (La început a fost Cuvântul...), reprezentând manifestarea
Divinit ii în crea ie. Adorat ca I vara în Vede, ca tetragrama iTiiV în Cabala, este Logos-ul sau Verbul creator al grecilor i
Sfânta Treime - Tat l, Fiul i Sfântul Duh - Divinitatea în trei Persoane a cre tinilor.
Comunic ri din Cer 239

Spa iile uria e din jurul p mântului sunt pline de idei de ur , blestem, clevetiri etc. Voi i noi
suntem asalta i de ele. Noi, v zându-le, ne putem feri, dar voi, bie i pelerini vremelnici în carapacea
c rnii, nu ti i nimic de ele. Iat de ce venim i v ajut m, dându-v sugestia, introducând în corpul
vostru ideile noastre iubitoare, ajut toare. Iat pentru ce ale ii Cerului, spiritele superioare, sunt
obligate din când în când s coboare i ele în lut, vorbind i scriind idei ce contribuie la ridicarea
omului. Dar, pentru c nu pot fi l sate în întuneric, ne revel m i le înarm m cu ideile noastre, ca
s se p zeasc de duhurile inferioare. Iat rostul ini ierilor de toate treptele.
Cel ce ne tie i cunoa te Adev rurile cere ti, va pune stavil gândurilor sale, paz gurii sale
i, cunoscând legea cauzei i a efectului, nu va porni la fapte nesocotite. El va ti c o via
trupeasc f r gre eli valoreaz cât zece vie i cu gre eli; astfel, pasul s u evolutiv va fi mai gr bit.
S nu pierde i din vedere c orice idee este o for , un excitant. Fi i aten i la orice gând v trece
prin minte, examina i-1 bine, ca s nu gre i i. Toate gre elile omului provin din faptul reac ionarii
sale fa de logos-urile cu aparen de nedreptate.
Noi, duhurile superioare, suntem sfere. Nu mai avem nici un apendice, nici un instrument de
lucru i totu i lucr m, execut m, înv m numai prin ajutorul ideilor. în definitiv, suntem sfere
emi toare de idei-forte, cu care cre m totul; cu alte cuvinte, suntem infinit de mici creatori.
in s atrag aten ia c ini ia ii nu apar in unei anumite religii sau unui singur popor. în antichitate,
fiecare mare templu a avut ini ia ii s i, bineîn eles, de diferite grade. S-a procedat astfel, i se
procedeaz a a i în continuare, pentru a nu r mâne omenirea f r o candel a cuno tin elor cere ti;
iar pe de alt parte, pentm a nu se c dea în marele p cat al tiraniei, când o singur religie, un singur
popor consider c de ine Adev rurile ve nice.
în toate timpurile, spiritele întrupate au avut nevoie de o religie. Religia nu dispare niciodat .
Un om se poate îndep rta câtva timp de ea, dar la urm se întoarce. Nu exist religie f r ini ia i,
f r profe i. Prin ei se face leg tura Cerului cu p mântul.
Pentm ca majoritatea omenirii întrupate s fie fericit , nu trebuie s tie de existen a noastr .
Un întrupat oarecare se sperie, când aude pentm prima oar de noi, când ia o carte ce descrie diferite
întâmpl ri i fenomene produse sub influen a noastr . Dac l-a i cerceta, v-a i convinge c i s-a
zbârlit pielea, i s-a ridicat p rul în cap, de acum întunericul îl însp imânt , v zând peste tot umbre
pe lâng el. Spiritul s u, închis în trup, va fi nelini tit. Iat pentm ce nu trebuie s ne cunoasc , s
ne tie orice întrupat.
Ce fericit ar tr i omenirea dac ne-ar ti i ar cunoa te Adev rurile cere ti. Ar deveni cu to ii
sfin i i nu ar mai dori s tr iasc în trup. Cum îns traiul în trup este o necesitate absolut pentm
duh i cum lumea duhurilor are nevoie în observa iile sale de omul trupesc, reîntrup rile s-ar face
cu sila, ca i recrutarea solda ilor în armat .
întrupatul care n-a ajuns la un anumit grad evolutiv, nu trebuie s tie de lumea cereasc , nu
trebuie s tie c este v zut în faptele sale ascunse, c este tiut în gândurile sale tainice, c este
observat secund de secund de cei nev zu i. E greu, e insuportabil pentm omul aflat la coala
acestei planete. Cum s asiste el la o edin cu un medium i s aud vorbindu-se de secretele i
gre elile sale? Nu, nu îi place, nu va îng dui, i prefer mai degrab s se lipseasc de orice fel de
leg tur cu cei din spa iu, decât s se afle ce a f cut, ori are de gând s fac . Iat pentru ce,
mul imea are un moral ov itor, ne neag i nu admite existen a lumii noastre.

Despre fluide

Noi, duhurile, de i nu avem ochi, corpul nostru fluidic vede, aude i simte totul din jurul
nostru. Gra ie acestui v z spiritual, suntem în stare s vedem toat gama de fluide din natur .
Electricitatea culeas sau absorbit din spa iu de generatoarele sau dinamurile voastre con ine
doar o singur categorie de fluid din seria de fluide electrice cu care Tat l lucreaz în cosmos. Noi
vedem cum prin învârtirea rotomlui generatoralui vostru se creeaz un sorb, care absoarbe din gama
de fluide electrice sosite de sus numai fluidul electric corespunz tor planetei voastre. Vedem cum
aceast electricitate se scurge la exteriorul conductorului, asemenea apei dintr-un canal. A adar
dinamul vostru desface din smocul de fluide pe cel aflat în raport cu planeta voastr , l sând în
libertate pe celelalte. Fiecare fluid î i are compozi ia, culoarea, vibra ia i puterea sa proprie. Noi
distingem fluidele dup însu irile lor i, la prima vedere, dup culoarea lor.
Spuneam c din Sfera divin , din centrul marii sfere a crea iilor, unde eram profunzi ignoran i,
am ajuns în adâncul adâncurilor. Aici am început s înv m. Ce grea i lung a fost coala, ce mult
 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

am suferit pân am ajuns aici, la stadiul de a te putea lumina i pe tine, frate. tiin a nu ni s-a dat
de sus de-a gata. Au trebuit dureri, sfâ ieri, suferin e atroce, munc i iar munc , pentru a fi
câ tigat , verificat i încrustat pe veci în mica noastr scânteie.
Legea a cerut i va cere în ve nicie: înva , ridic -te i evolueaz !
Se pune întrebarea: Dac e ti un ne tiutor, un ignorant des vâr it, cum s evoluezi? Aici e
marele mister.
Tat l nu a vrut s ne trimit în lume ca savan i, dar ne-a dat Lumina ca s ne lumin m i,
bâjbâind, c zând i ridicându-ne, am v zut, am observat i înv at. Trimi ându-ne în lume, Tat l
ne-a^preg tit totul ca s avem posibilitatea s înv m.
încetul cu încetul, negura ne tiin ei s-a risipit din jurai nostru i am început s afl m realitatea
operei Sale.
Acum tim c oameni se g sesc nu numai pe planeta P mânt, ci pe toate miliardele de corpuri
cere ti din cele patru universuri, dar, au alt alc tuire fizic i dimensiune, potrivit materiei i
condi iilor planetei respective.
tim c tot ce e sus este i jos, adic tot ce exist în Sfera Tat lui este i în Cerul sorilor - a
Fiilor, precum i în Cerul planetelor - a Sfintelor Duhuri.
Marii no tri profesori cere ti ne spun: „Aici, în jurul nostru, se afl tot ce exist în Sfera divin ,
dar f r Tat l".
Savan ii no tri îngeri ne spun: „Noi am fost la Tat l i am v zut Imperiul S u, dar nu avem voie
s spunem ce am v zut i tim de acolo".
La început am protestat, asemenea unor ignoran i, ca i voi, de ce nu ne spun i nou , ca s
cunoa tem i noi, dar apoi i-am rugat frumos s ne împ rt easc i nou câte ceva.
- Dragii no tri fr iori - ne r spundeau îngerii - evolu ia nu permite primirea cuno tin elor
decât la treapta corespunz toare. Voi nu a i atins gradul care permite s cunoa te i Cerul Tat lui.
- Dar care ar fi paguba s cunoa tem înainte de momentul corespunz tor evolu iei noastre? De
ce nu avem voie s colind m în lung i în lat universul, ca s vedem i s înv m? - întrebam în
ne tiin a noastr .
- Pleac , fiule, du-te i vezi, dac po i.
- Am pleca, dar nu tim cum, înva -ne dumneata, c ci e ti înger, deci tiutor i puternic.
- Dragul meu, nu eu te-am adus aici, ci Unul cu mult mai mare i mai tiutor decât mine, iar
un Altul mai mare peste toate M rimile lumilor te-a trimis de acolo de sus. Când iubirea ta pentru
El va cre te, El te ya chema, te va atrage c tre El, cu tirea sau f r tirea ta. Tu nu-L vei iubi din
toat puterea fiin ei tale decât atunci când îl vei cunoa te. Direct nu-L vei vedea niciodat , cât vei
fi în sfera creat . îns îl vei cunoa te indirect, prin splendoarea crea iilor i armonia Legilor Sale.
Dar ca s în elegi aceste minunate f pturi ale în elepciunii Sale, trebuie s înve i. înva fiule,
sile te-te s vezi, observ , cerceteaz , conformeaz -te ordinii moralei stabilit de St pânul nostru
solar i vei fi atras în sus de Iubirea Tat lui ceresc.
- Dumneata fiind înger, cuno ti toat fizica i chimia fluidelor, înva -ne s ne dezbr c m haina
fiuidic terestr care ne atrage în jos i, eliberându-ne de ea, s ne ducem sus la Tat l nostru de unde
am pornit.
- Nu pot, fiule, pentru c nu-mi este permis i chiar dac a face-o, Tat l nostru al.tuturor nu
te va primi, deoarece numai iubirea fa de El te poate chema, te poate atrage spre El. Iubindu-L
i iubind tot ce El a creat, supunându-te întocmai Legilor Sale, vei fi chemat, atras c tre El i
sufletul t u se va mântui, va sc pa de robia materiei lumilor create.
Iubirea are opusul ei - ura. Iubirea te atrage în sus c tre Centrul creator. Ura te îndep rteaz ,
te gone te în jos, la periferie. Iubirea e ca hidrogenul ce te înal , iar ura - ca balastul ce te atrage
jos.
Iubind, p zind ordinele Tat lui devii nepotrivit cu cei de pe p mânt, i te vor goni, spre noi,
slujitorii Tat lui. Vei suferi din cauza iubirii tale, dar vei fi un fericit al p mântului. Cel ce ur te
nici nu-i trece prin minte s p r seasc acest p mânt, unde î i poate manifesta josnicia, tradus prin
l comie, furt, crim etc.
Floarea iubirii nu se întâlne te în zona a IlI-a, a duhurilor ro ii, ea apare foarte rar în zona a
Ii-a, a duhurilor albastre, i numai în zona a I-a constituie cârma conduitei duhurilor albe.
Ca s urc m spre zona îngerilor, se cade s ne deprindem, pe p mânt i în Cer, s iubim i iar
s iubim, i s ne debaras m de pornirile ce ne târ sc spre ur .
Dac iubirea gr be te evolu ia, ura o încetine te sau chiar o opre te. S ave i în fa a min ii
voastre Iubirea St pânului nostru împ rat Isus Christos, care de miliarde de secole nu mai tie de
ur , El iertând chiar i pe cei ce L-au chinuit i omorât,trupe te. Sl vit i binecuvântat s fie numele
S u, în vecii vecilor. Amin.
Comunic ri din Cer 241

tiin a Cerului

Cu cât duhul se ridic pe treptele cunoa terii, supunerii i sfin eniei, cu atât se îndep rteaz
de atrac ia a tot ce apar ine p mântului. Singura sa preocupare va fi tiin a Cerului i aplicarea ei
la scar microcosmic , lucrând la marea oper a Creatorului.
Pe oricare spirit din spa iu l-ai întreba cu ce se ocup , î i va r spunde asem n tor: „în afar de
misiunile primite, studiez problemele vie ii de pretutindeni, aflând din tainele universului".
Spa iile sunt pline de idei. Prin urmare, putem s ne îmbog im cuno tin ele. Dar, nu le putem
descifra pe toate, c ci unele idei apar in altor trepte de evolu ie. Le vedem culoarea i forma, auzim
muzica lor, dar nu le pricepem în elesul.
Iat un exemplu. S presupunem c unui om de pe timpul Domnului nostru Isus Christos i s-ar
fi vorbit de avion. Ei bine, oricâte vorbe s-ar fi întrebuin at, el tot n-ar fi în eles ce este un avion,
deoarece ideile referitoare la elice, vid, presiune, motor, electricitate etc. nu erau cunoscute pe
timpul sau. Dar totu i, aceste idei pluteau prin spa iul fluidic al sistemului nostru solar, pentru c
avionul era deja construit i func iona pe o alt planet a acestui sistem. Bineîn eles, acolo avea alt
form , dar era mi cat tot prin motor, oamenii de acolo servindu-se de avion cu mii i mii de ani
înaintea descoperirii lui pe p mânt. Chiar i acum mai exist pe p mânt oameni care nu cunosc
principiul zborului i alc tuirea avionului. Ideile nu pot fi primite i asimilate decât atunci când
omul a ajuns la gradul de a putea în elege asemenea idei. Fiecare treapt a evolu iei are ideile sale.
Noi, duhurile, tr im în lumea materiilor eterice, pe care le studiem i cu care lucr m, realizând
din ele tot ce vrem. Dar cum s v facem pe voi, fra ii no tri, întemni a i în lut, s în elege i chimia
i fizica operelor noastre f cute cu aceste materii eterice, invizibile ochiului vostru i insesizabile
trupului vostru grosolan? Oricât am c uta s vi le descriem, v va fi imposibil s le în elege i.
Duhurile fac o dubl coal : 1. în Cer — lucrând cu materiile eterice i sub imboldul ideilor ce
plutesc prin spa iu, prinse i interpretate de cei ce le pot în elege; 2. pe p mânt, ca oameni trupe ti
- prin intermediul c r ilor scrise de om.
Acum î i picur din nou câteva idei de care nu ave i cuno tin e. R zboaiele sunt opera omului,
dar ele sunt dictate chiar de sus, de necesit ile evolutive. S nu v speria i, nici s nu v mira i.
„Cum? - ve i zice voi - Cerul vrea cruzime, ucideri, suferin , lacrimile mamelor, copiilor i
v duvelor?" Da, r spundem noi. Trupul uman este o materie planetar ; ea nu se distruge, ci numai
se preface. Valoarea trupului este deci relativ . Ceea ce este mai important e spiritul. El trebuie s
evolueze. Individul i popoarele, ca unit i, trebuie s treac prin furnalul durerilor de tot felul,
pentru a se ridica.
St rile sociale trebuie schimbate din timp, spre o form superioar , în care via a s fie mai
dreapt , mai u oar , mai ales pentru cei mul i i umili. Da, r zboiul e o oper determinat de sus,
dup un plan i anumite scopuri. El are la baz sacrificiul. Prin sacrificiul fiin ei sale trupe ti,
spiritul urc câteva trepte ale infinitei sc ri evolutive. Prin urmare, r zboiul e o pagin din marea
carte a evolu iei sociale.
în alte timpuri, r zboiul se purta între triburi, iar mai târziu - între popoare. Acum el caut s
se întind , s se generalizeze, târând în el mai multe continente. Un prim model a fost r zboiul
mondial din urm 1. în decursul acestui uria înv lm ag de oameni i spirite, s-au coborât din
în l imile lor sublime cete nesfâr ite de îngeri. Scopul venirii lor la suprafa a p mântului a fost s
înconjoare cu lumina lor pe cei ce î i p r seau trupul.
R zboaiele vor fi de acum încolo tot mondiale, pentru ca evolu ia social s se fac silit i mai
gr bit. Ultimul r zboi mondial a cerut sacrificii mari. Peste 20 milioane de spirite aflate în front i
în spatele frontului i-au p r sit trupurile. Atât de atroce au fost suferin ele i atât de numero i
oamenii care i-au p r sit copiii, so iile, p rin ii, încât cu toat prezen a cetelor îngere ti, spiritele
au protestat c s-a permis acest r zboi, schimbându-le destinul trasat de ele i aprobat de Forul ce
a statuat programul vie ii lor terestre. Spiritele s-au r zvr tit i au r zvr tit pe cei de jos, determinând
pe conduc torii lor s termine r zboiul, c ci suferin a atinsese culmi nemaiv zute pe p mânt.
Ac ionând contra voin ei cetelor îngere ti, p mântenii i oamenii cere ti au contribuit la terminarea
m celului omenesc. Din aceast cauz , conduc torii popoarelor au încetat r zboiul care, în definitiv,
n-a adus solu ia final pentru care se pl nuise în Cer aceast suferin . R zboiul era hot rât s se
termine cu o mi care social în toate statele beligerante ale Europei, cu o anarhizare momentan ,

Este vorba de prima conflagra ie mondial , comunic rile fiind primite în perioada interbelic .
 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

care desfiin a toate a ez rile i clasific rile, pentru a se organiza lumea pe alte baze mai drepte, mai
frumoase, cu un pas mai înainte, mai aproape de doctrina lui Christ. Acesta era planul urm rit de
sus, ca urmare a r zboiului mondial. Dar r zboiul a fost întrerupt la mijlocul drumului; f r atingerea
scopului urm rit. De aceea voi nu ve i fi lini ti i, nu ve i tr i zile senine. R zboiul va sta fatal la
grani a fiec rui stat, pentru c edificiul european nu a fost înc a ezat pe o funda ie durabil ,
conform gradului evolutiv atins de P mânt.

Luna. Plecarea din acest sistem

In ultima Sa întrupare pe p mânt, Solarul nostru a înfiin at o religie - chintesen a tuturor

religiilor de pân atunci. Toate religiile p mântului au fost întemeiate cu aprobarea Lui. Fiecare
religie a fost dat potrivit evolu iei omului i a P mântului.
O religie este valabil doar pentru o anumit epoc i colectivitate spiritual .
Toate religiile încep prin a fi frumoase, sublime, dar încetul cu încetul sunt alterate, pân ce
dispare din ele frumuse ea i în elepciunea exprimat la început.
Vorbesc despre religie, dar nu am dat o defini ie a ei. Religia este tiin a care dicteaz omului
normele de conducere în via a terestr , conform regulilor Tat lui ceresc, adaptate la regulile Fiului
i ale Sfântului Duh.
Legile Tat lui sunt prea riguroase, f cute mai mult pentru lumile angelice de toate gradele. Cum
omenirea de pe p mânt este departe de în elegerea i puritatea îngerilor, Legile sufer o adaptare
potrivit gradului evolutiv al Soarelui nostru, i apoi, al P mântului. Prin urmare, Legile Tat lui
aplicate în Sfera divin sufer o modificare, o adaptare potrivit fiec rui sistem solar, dup gradul
s u evolutiv i, în fine, sufer a doua adaptare, dup felul i gradul evolutiv al planetei pe care se
vor aplica.
Lumea duhurilor, ca i lumea trupeasc de pe P mântul nostru, se primene te mereu. într-adev r,
din timp în timp, de pe globul nostru pleac cete de spirite i în locul lor sosesc alte stoluri de
spirite. Unele vin de pe o planet a sistemului nostru, altele de pe planetele altor sisteme. Când
ace ti noi sosi i se întrupeaz , produc perturb ri în starea social i mentalitatea omenirii terestre,
pervertind ideile religioase existente.
Datorit acestor prefaceri morale i spirituale, Guvernatorul solar e nevoit s coboare în spa iul
P mântului nostru, unde sute de ani predic din nou duhurilor tainele cere ti, dup care coboar i
pe p mânt, f cându-se om trupesc, dup regulile firii stabilite de Tat l ceresc, pentru tot ce e fiin
trupeasc . Revenind pe p mânt, printre oameni, Lumina luminilor cere ti va predica din nou
adev rurile eterne, i pentru ca vorbele Sale s primeasc toat t ria necesar i omenirea s vad
în Fiin a Sa o for supraomeneasc , El face câteva demonstra ii ce trec dincolo de puterea de
realizare i în elegere a marii mase de oameni.
La începutul evolu iei sale, omul este foarte redus mental, fiind un individualist feroce. Când
asemenea spirite vin în stoluri i se întrupeaz pe p mânt, creeaz un focar de egoism. Dup veacuri
nenum rate, ele în eleg folosul ajutorului reciproc i încep sa se grupeze, formând mari colectivit i,
sentimentul solidarit ii unindu-i din ce în ce mai puternic. La început grupul e mic, dar cu timpul,
se m re te prin afilieri noi.
P mântul este planeta unde individul poate avea toat înlesnirea de a în elege avantajele vie ii
solidare, dar nu este potrivit pentru câ tigarea de adep i noi la grupul deja constituit. Asemenea
sporiri sau alipiri la grupul existent, se fac pe alte globuri, risipite prin spa iile universului nostru.
Pe aceste planete nu se mai fac întrup ri, nu se face coala materiilor planetare, ci doar coal
spiritual , acolo neexistând trupuri. Un asemenea corp ceresc este Luna, satelitul P mântului, unde
vin spiritele superioare ale P mântului pentru odihn .
Pe Lun lipsesc îmboldirile solare care împing duhul uman la lucru. Aici spiritul se odihne te,
meditând la cele înv ate pe P mânt din marea tiin a Creatorului, tiin a crea iilor.
Asemenea popasuri de odihn au i alte planete pe sateli ii lor. Ele sunt ca i sta iunile climaterice
de pe p mântul vostru, unde se retrag vremelnic cete de oameni, ca s se mai sustrag activit ii
lor sociale. C tre aceste globuri, lipsite de oameni trupe ti, pornesc de pe planetele de care apar in
stoluri imense de duhuri, pentru a se odihni.
Evolu ia se face treptat, încet i f r salturi; dar gradele evolutive dintre planetele sistemului
nostru fiind prea distan ate, pentru anumite duhuri este de preferat s se duc prin alte sisteme, unde
exist o planet imediat vecin i urm toare, ca evolu ie, P mântului. în vederea acestui exod,
Comunic ri din Cer y^

duhurile care vom termina coala planetei P mânt ne retragem pe Lun , i dup ce ne odihnim de
greut ile evolu iei f cute pe P mânt, vom porni c tre un glob superior acestuia. Când va suna
ceasul mântuirii noastre, când termin m studiile P mântului, vom pleca de pe el. Dar, din nefericire,
nu vom pleca cu to ii. Marele nostru grup, asemenea celorlalte grupuri terestre, este format din
individualit i eterogene. Prin urmare, nu putem sta pe acest glob pân ce toate elementele grupului
nostru î i termin coala planetar , adic s a tept m ca to i s ajung la un anumit grad de evolu ie.
Celelalte duhuri de pe P mânt ne gonesc, alte valuri sau grup ri a teptând s ne ia locul.
Egalitate, uniformitate nu exist nic ieri în universuri, în natur , pentru c nu este îng duit de
Creator. Afirma ia unora dintre p mânteni c vor egalitate este o minciun sfruntat .
Când termenul se va împlini, când majoritatea duhurilor umane î i vor trece examenul obligatoriu
al acestei planete, ne vom retrage, deocamdat , pe satelitul nostru, pe Lun . Acolo vom sta câteva
secole i vom face trierea marelui nostru grup.
Pe Lun , vom face ceea ce a f cut Moise, marele duh ceresc, pentru a se conforma unei înalte
tradi ii spirituale. El a târât anume poporul evreu în de ert, pentru a-1 purifica, tria i dezb ra de
obiceiurile josnice, contractate de acest mare trib unitar în timpul ederii sale în Egipt. în pustiu,
sub asprimea lipsurilor, cei n r vi i au pierit, iar celor mai tineri, dezobi nui i de multe supersti ii,
purifica i trupe te i suflete te, li s-au dat noi directive de conduit i în elegere.
ederea noastr pe Lun este cerut de Legile divine. Aici, în zona fluidic lunar ne vom
revedea starea moral , vom c uta s îndrept m pe unii i înt ri pe al ii, dar nu vom mai înv a nimic
din punct de vedere intelectual. Pe sateli ii planetelor nu se fac studii de cuno tin e ci numai
revizuiri de concep ii morale. Când se va ispr vi timpul ederii noastre pe satelitul P mântului, ne
vom lua zborul spre alte sisteme solare.
Când p r sesc o planet pentru a se duce pe alta, fie în sistemul acela, fie aiurea, toate duhurile
trebuie s se opreasc un timp pe satelitul planetei respective. Când sosesc în preajma unei planete,
de asemenea trebuie s se opreasc un timp în vestibulul acelei planete, adic în satelitul s u.
A adar se face oprire pe satelitul planetei la sosire i la plecare.
ederea noastr pe Lun va dura câteva sute de ani, i totu i de acolo vom ti la perfec ie tot
ce se petrece pe P mânt. Plecarea grupului nostru se va putea face doar dup sosirea întârzia ilor
no tri, când se va proceda la trierea noastr .
Cât vom sta pe Lun vom avea ocazia s venim în contact cu multe grupuri de duhuri sosite
acolo. Superiorii no tri vor ine predici, iar superiorii altora vor ar ta i ei scopurile ce le urm resc.
Din expuneri repetate se poate ca unor indivizi ai altor grup ri s li se par c elurile i cuno tin ele
grupului nostru sunt mai înalte i se vor alipi de grupul nostru. Dar se poate ca un alt grup s fie
mai avansat decât al nostru, i deci s pierdem din membrii sau fra ii no tri. Asemenea câ tiguri sau
pierderi de membrii noi nu sunt posibile pe timpul duratei colii planetare. O dat ce un grup a sosit
de pe Lun pe P mânt, nimeni nu se mai poate dezlipi de el; pe de o parte, din cauza deosebirii
de vederi a fiec rui grup, iar pe de alt parte, din cauza neîncrederii grupului în str inul sosit.
S r mâi stingher înc nu e posibil, c ci cine te va primi s te na ti în grupul s u? coala
trupeasc trebuie s o faci, dar care duhuri întrupate vor vrea s te primeasc , s te na ti, s fii copil
în familia lor? A a c , vrând-nevrând, trebuie s stai lâng grupul t u, ca puii lâng clo ca lor.
Peste o mie de ani, grupul nostru va p r si pentru totdeauna acest glob. Arunci c peteniile
noastre vor da drumul celor nemul umi i de starea grupului nostru. Ace ti nemul umi i se vor grupa
în jurai unor c petenii ale lor i se vor duce acolo unde li se va p rea mai bine.
A adar toate selec iile i omolog rile se fac pe Lun .
Când vom deveni un bloc bine organizat i omogenizat vom pleca pe o alt planet , aleas de
colectivitate prin vot, dup ce vom audia pe conduc torii no tri despre câ tigurile i greut ile
evolutive ale unor planete noi.
Cât st m în preajma p mântului, suntem cu to ii supu i legii reîntrup rii. O dat ce am plecat
i am poposit în Lun , orice reîntrupare a încetat. Aici ne preg tim numai de plecare aiurea.
Am spus c fiecare grup î i are întârzia ii s i. De i marele grup a trecut pe Lun de multe
veacuri, întârzia ii î i continu înc reîntrup rile necesare avans rii lor. O dat ce i-au terminat i
ei coala planetar , sosesc rând pe rând pe Lun .
Dup o edere de veacuri în atmosfera eteric a Lunii, pornim apoi cu to ii în c l torii de studii,
prin diferi i sateli i ai planetelor acestui sistem. Nu ne este îng duit s ne apropiem prea mult de
suprafa a unei planete oarecare, c ci anumite for e cosmice i solare ne împing la întrupare, furându-ne
în hora evolu iei acelei planete, chiar dac nu avem chemarea respectiv .
Pentru a putea pleca de pe Lun , trebuie s ne dezbr c m haina planetar , îmbr cat tot pe
Lun , când am venit pe P mânt. Acum, liberi, pornim la drum prin spa iul sistemului solar, vizitând
sateli ii planetelor pe care vrem s le studiem.
244 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

La sosirea într-un nou satelit, suntem obliga i s îmbr c m haina fluidic a planetei de care
apar ine acel satelit. Dup un studiu sumar f cut de îngerii planetei respective, coborâm în atmosfera
ei fluidic , f când studiile necesare asupra naturii, vegeta iei, faunei i a omului ce î i face coala
pe acest corp ceresc. Dup ce am luat cuno tin de tot ce prive te aceast coal a Tat lui, pornim
pe alt planet , pentru studii noi. Din planet în planet , vom vizita toate planetele sistemului
nostru. Bineîn eles, la sosirea pe fiecare satelit vom îmbr ca haina fluidic a planetei respective, i
o vom dezbr ca tot în satelitul s u, când o vom p r si.
în fine, veacurile vor trece, vom culege nenum rate cuno tin e relativ la tot ce cuprinde sistemul
acesta, i într-o bun zi, primind binecuvântarea Guvernatorului nostru solar, vom p r si pentru
totdeauna acest sistem, îndreptându-ne c tre alte puncte ale universului, spre un alt sistem solar,
unde vom poposi pe una din planetele sale corespunz toare necesit ilor noastre evolutive.
Prin c l toriile f cute din planet în planet , asemenea p s rilor c l toare ale p mântului, am
cules informa ii de la conduc torii îngeri ai planetelor, despre locul unde vom g si cuibul evolu iei
noastre viitoare.
Dup zeci de mii de ani de munc , dup mii de reîntrup ri terestre, vom r sufla, urcându-ne
în purgatoriul selenar i apoi trecând în raiul deplinei libert i de <a c l tori, ne vom coborî iar la
munca iadului, a noilor forme trupe ti, potrivite cu noul corp ceresc unde ne-am cuib rit pentru cine
tie câte zeci de mii de ani. Vom termina un ciclu i vom începe un nou ciclu pe o scar superioar ,
dar lung i plin de mari pericole i suferin e. Suferin a e umbra existen ei spiritului. Ea ne va
urm ri în vecii vecilor i va fi cu atât mai atroce - când gre im.- cu cât ne afl m pe o treapt mai
înalt a sc rii evolutive.
Doamne, sublim Fiu de Dumnezeu, ajut -ne s ne realiz m visul i s trecem la alte coli mai
înalte ale Tat lui nostru ceresc! Amin.

Suferin a este pârghia evolu iei

Se apropie comemorarea patimilor, mor ii i eliber rii Duhului din trupul Fiin ei divine, care
în ultima Sa coborâre pe P mânt a purtat numele de Isus. Aniversarea învierii Domnului solar este
veche de când lumea, pentru c ea pecetluie te o nou etap în mersul prefacerilor continue ale
planetei P mânt. Ea marcheaz un pas mai departe în mersul evolu iei acestui glob.
Coborârea Fiului divin în trup, p timirea i moartea Sa sublim s fie icoan tuturor oamenilor,
c via a trupeasc este închinat suferin ei.
Suferin a nu este totdeauna o pedeaps , dup cum afirm unii oameni, ci este o pârghie prin
intermediul c reia spiritul închis în aceast form este f cut mai atent, este silit s înve e. P mântul
e o coal unde duhul se ilumineaz la focul durerilor repetate, urmate de rare bucurii i mângâieri,
etape scurte de odihn , elixir de for e noi, pentru zilele întunecate, pline de lacrimi, ce vor urma.
Cei ce nu cunosc organizarea lumilor i a regulilor ce d inuie în ele, din ve nicie, î i zic:
„Pentru ce ne-a dat Tat l creator un trap în care trebuie s suferim? Pentru ce ne-a h r zit suferin a
ca instrument de ridicare a spiritului? Cum de nu are El mil de copiii S i?" întreb ri de felul acesta
le pun i duhurile din lumea noastr spa ial .
Când grupul nostru a sosit pe satelitul P mântului, printre primele informa ii cerute îngerilor
acestui glob au fost: „Cu ce fel de instrumente vom înv a aici? Cum ne va fi trupul, temni a
duhului supus la torturi? Vine vreodat pe acest corp ceresc St pânul acestei împ r ii cere ti, al
acestui sistem solar? Cât va dura aici coala noastr ?" i multe alte întreb ri iscoditoare.
într-o alt prelegere am spus c dup o edere de 26.000 de ani pe P mânt, grupul nostru se
va retrage pe Lun , unde ne vom petrece vacan a planetar . Când totul va fi preg tit, grupul nostru
î i va lua zborul spre o alt planet , poposind în prealabil pe satelitul ei. Dar dac acea planet nu
are satelit? Pe asemenea corpuri cere ti nu ne oprim, pentru c via a pe planetele lipsite de sateli i
este inferioar vie ii actuale. Duhurile nu mai pot coborî panta evolu iei. Ele se str duiesc s urce
mereu, iar nu s coboare. Pe o asemenea planet inferioar trimitem din nevoia ii grupului nostru,
cât timp vom sta noi pe Lun , ca s - i fac i ei, repede, dou -trei întrup ri penibile, pentru
fortificarea voin ei lor înc slab . ;
Voin a este resortul care împinge spiritul s vad , s analizeze, s judece, s înve e din ce în
ce mai mult. Nic ieri i nimeni nu este supus, contra voin ei sale la noi întrup ri, la grele vie i
trupe ti, pline de tenta ii i primejdii. A adar nu vom trimite cu sila pe anumi i fra i de-ai no tri în
aceste planete f r sateli i, unde via a este mai grea decât pe P mânt, ci numai dup voin a lor,
Comunic ri din Cer 24'î

în elegând i ei folosul suferin ei pentru înt rirea lor spiritual . Cât vor sta acolo noi îi a tept m pe
Lun . La întoarcere voin a lor va fi tonificat i în elegerea mai clar .
Din cele expuse, reiese c spiritul însu i, recunoscându- i sl biciunea, mai ales a voin ei, se
supune reîntrup rilor pline de dureri, în scopul corect rii.
La fel se întâmpl i în lumea voastr . Un om cu un organ afectat de o tumoare, tiind c numai
supunându-se unei opera ii chirurgicale se va face bine, porne te cu toat voin a la medicul chirurg.
In lumea cereasc totul e armonie. Totul se face prin convingere i ajutor reciproc. Nic ieri nu
se întrebuin eaz foi a oarb , pentru c întrebuin area silei în locul ra iunii i convingerii produce
revolt , iar superiorul care ar întrebuin a-o ar înc lca Legea fundamental a crea iei: Iubirea.
Având drept model Legea iubirii, nu putem întrebuin a decât argumentul, ideea. Noi propag m
mereu prin idei, prin argumente, aser iunea c progresul nu este posibil f r durere. Dar cum
argumentul, f r dovezi, are o valoare relativ , noi, cei mai ridica i ai grupului nostru, coborâm
împreun cu îngerii no tri solari în întunericul trupului, pentru a da pild celor mai mici, c trebuie
s sufere, c suferin a este o necesitate absolut . în fa a acestor exemple, ei în eleg rostul întrup rii:
înv area prin intermediul durerii pricinuit de trup.
F r aceste sublime exemple, duhurile ar accepta greu chinurile vie ii trupe ti.
De multe ori s-a întâmplat ca un duh mai tân r al grupului nostru s ne întrebe: „Lumin , eu
v d c duh fiind, am destule suferin e suflete ti de îndurat; oare acestea nu sunt suficiente ca s
progresez? Ne vorbi i c Legea Tat lui cere ca prin suferin s ne ridic m în putere i str lucire.
Dar de unde ti i dumneavoastr de aceast lege, de acest ordin? Cine vi 1-a spus?"
Suntem nevoi i ca pe micul i ne tiutorul nostru duh s -1 facem s în eleag c totul pleac de
la Tat l, c aceast Lege ne-au prezentat-o îngerii no tri, conduc torii existen ei pe acest glob, c
însu i St pânul acestei vaste împ r ii coboar din Tronul S u solar pe P mânt i ne vorbe te ca
duh i ne demonstreaz ca om trupesc, aceast Lege a Tat lui creator. îi spunem micului duh c Fiul
iubit al Tat lui central, ce sade pe Tronul spiritual din centrul sferei operei Sale, se face om trupesc
din când în când, coboar pe aceast planet i ne spune: „A a cum am v zut Eu pe Tat l, c face,
a a fac i Eu. Ceea ce Tat l Meu M-a înv at, aceea v înv i Eu pe voi". Cât timp a stat în
atmosfera fluidic a globului nostru, multe taine i multe înv minte ne-au r mas de la El.
Dar duhul încep tor al colii P mânt ne întreab din nou: „Când noi, suferim în Cer i ca om
trupesc pe p mânt, pe îngeri nu-i doare, nu-i cuprinde mila de noi?"
Pentru a nu r mâne s rmanul nostru frate f r r spuns, îi spunem: „Da, ei tiu tot, sufer nespus
pentru suferin a omenirii, dar nu pot s o înl ture, aceasta fiind Legea Tat lui. Cel mult, din când
în când, o mai u ureaz , ori mai amân o parte din ea, pentru o nou întrupare".
îngerii ne spun i nou , când avem ocazia s asist m la conferin ele lor: „De câte ori n-am
schimbat planurile noastre, v zând puterile voastre de r bdare la cap tul lor! Tot progresul s vâr it
pe P mânt se datore te sfor rilor noastre. Noi v d m norme noi, cerute de evolu ia voastr social ,
religioas i tiin ific . Noi am venit din Soare pe acest glob, chiar din momentul dezlipirii nebuloasei
planetei voastre din marea nebuloas solar . Noi suntem a (alfa) duhurilor, pentru c am venit cei
dintâi pe P mânt, i suntem co (omega), c ci vom p r si ultimii acest glob, dup ce toat via a va
pieriA de pe suprafa a sa i din Cerul s u."
în lumea noastr avem situa ii asem n toare cu cele din lumea voastr . Câte unul din grupul
nostru î i permite întrebarea: „M rime, frate-lumin , nu vi s-a urât de atâta edere lunga de miliarde
de ani pe P mânt?" Interpelatul nostru înger îi r spunde cu bun tate: „Nu, nu ni s-a urât, pentru c
suntem mereu în lucru, în forme noi de activitate. Mereu se schimb felul activit ii noastre i, în
plus, profunzimea cu care ne concentr m i d ruim în ac iunile noastre ne absoarbe atât de mult,
încât nici nu ne d m seama când au trecut o mie de ani."
Pentru a ne da o prob de adâncimea cuno tin elor lor, îngerii ne fac urm toarea expunere: „Iat
un num r compus dintr-un ir kilometric de mii de miliarde de unit i. Acest num r, înmul it prin
el însu i, ne d num rul cutare; dac la acest produs ad ug m de apte ori atâta, ob inem num rul
cutare, care împ r it la X, d catul num rului Y. Acum controla i i voi exactitatea calculului meu,
iar dac ve i g si o gre eal , m angajez s v conduc într-o c l torie prin câteva planete, c ci voi
ob ine autoriza ia de la St pânul suprem." Atunci t b râm cu to ii, calcul m i iar calcul m, i dup
un timp destul de lung constat m c îngerul nu a gre it deloc. Calculul s u de câteva secunde, nou
ne-a solicitat zeci de minute. Acesta e un mic exemplu din care deducem profunzimea cuno tin elor
cetelor îngere ti. Calculul s u fiind perfect, c l toria noastr n-a avut loc, iar îndr zne ul care îl
întrebase se prostern în fa a vastei tiin e a îngerului: „Cu adev rat mare e ti în cetele Tat lui
ceresc! Dar cum ai ajuns s tii atât de mult?"
„Prin evolu ie, fiule - zise îngerul - din treapt în treapt i prin necurmate suferin e. Din om
ne tiutor ca tine, dup milioane de veacuri am ajuns unde sunt. Noi suntem servitorii umili ai
246 Din tainele vie ii fi ale universului - A doua carte

Tat lui ceresc, i împlinim ordinele Sale, transmise rând pe rând. Ordinele plutesc prin spa iu, aduse
de curentul cosmic; noi le capt m, le citim i apoi c ut m s le aplic m planetei P mânt, spre
evolu ia ei. Aceste ordine nu le pute i percepe deloc i chiar dac le-a i auzi, nu le-a i în elege
fondul. Chiar acum ele trec pe lâng tine, f r s le vezi. Universul este str b tut mereu de ideile
Centrului, dar ele nu pot fi recep ionate de orice spirit. Din o mie de idei venite de la Tat l ceresc,
destinate acestei planete i al c ror con inut îl cunoa tem, voi spirite umane în elege i doar una.
Dup cum nu ti i de aceste idei venite de la Centru, nu ti i nici ce are Tat l în cosmosul creat
i în Sfera divin . Acestea ne preocup pe noi, îngerii, i nu ne las s ne plictisim. Misiunile de
una sau dou mii de ani, f cute de unii dintre noi, acolo unde necesit ile evolu iei noastre o cer,
nu conteaz fa de miliardele de ani cât st m în jurul acestei planete.
ie, care mi-ai pus întrebarea, î i pot spune vârsta, c ci nu e ti spirit tân r, ci ai o mare vechime.
Tot a a cum oamenii trupe ti pot afla vârsta unui copac secular dup cercurile trunchiului s u,
privindu-te, pot deduce — dup felul culorilor i num rul vibra iilor perispiritului t u - vârsta ta, de
când Tat l nostru te-a creat. Nu te mira de capacit ile noastre, c ci, silindu-te le vei poseda i tu."

Evolu ia se face în grupuri

Spuneam într-o zi c grupul din care facem parte, fiind la sfâr itul ederii sale pe acest glob,
se str duie te cu tot ce-i st în putin , s - i ajute întârzia ii, ca s - i termine evolu ia spiritual
corespunz toare acestui glob.
De când exist P mântul, cei de sus au luminat pe cei de jos, cei de sus au format instrumentele
de leg tur - mediumi - dintre Cer i p mânt. Nu capriciul îndeamn pe cineva s fac studii
aprofundate ani i ani despre spirit i univers, ci gradul s u evolutiv îl împinge s studieze tainele
aflate dincolo de via a tr it de el i semenii s i.
Dorin a unui grup este ca membrii s i s nu mai întârzie în dobândirea for elor spirituale,
deoarece stagneaz întreaga colectivitate, neputând p r si aceast planet . Plecarea de pe P mânt
nu se face individual, c ci individul nu ar putea tr i i lupta singur în mijlocul condi iilor mediului
noii planete. O singur for spiritual nu înseamn nimic în univers. Numai colectivit ile, prin
m nunchiul lor, pot lupta contra diferitelor influen e. Acest adev r este evident chiar i în lumea
voastr . Numai uni i pute i ine piept altor grup ri omene ti.
Ca unitate, individul este o cantitate neglijabil . El nu are însemn tate decât în concertul
semenilor s i. Na terea individului nu se face la întâmplare, el n scându-se acolo unde e desemnat
s tr iasc , într-un anumit popor, într-o anumit familie, dup cum cer necesit ile grupului din care
face parte. A adar evolu ia individului depinde i de evolu ia colectivit ii sale.
Libertate deplin exist în Cer i pe p mânt. A a a vrut Creatorul nostru s fie, dar dac vei
gre i, amarnic vei pl ti. De cele mai multe ori omul gre e te, deoarece caut s - i fac singur
dreptate, fie prin vorbe sau gânduri, fie prin fapte.
Omul care tie de existen a noastr , rabd în fa a samavolniciei injuriilor i nedrept ilor altora,
i las ca cei de sus din grupul s u, s cear dreptate Forului suprem. Noi nu putem opri samavolnicia,
dar putem cere i ob ine dreptate, satisfac ie dup injusti ia comis . Dac am interveni înaintea
comiterii faptei, am înc lca Legea divin referitoare la liberul arbitru al omului. Atunci destinul
omului ar fi simplu i în lume ar domni numai binele, dar în cazul acesta nu s-ar mai cunoa te
valoarea binelui, deoarece nu ar fi pus în cump n opusul s u - r ul.
Legile au în vedere ap rarea colectivit ilor, iar nu protec ia individului.
Evolu ia nu se poate face decât prin colectivitate. Când individul gre e te, gruparea din care
face parte îi aplic legea cu toat rigoarea i îl pedepse te în mod regresiv, din existen în existen ,
pân la completa anihilare a pornirilor sale spre gre eli. Nu din ur pedepse te colectivitatea, ci din
interes, pentru c actele individului se r sfrâng nu atât asupra lui, cât mai mult asupra grup rii din
care face parte. De aici grija constant a celor din spa iu s sf tuiasc noaptea i s sugereze ziua
asocia ilor lor s nu se enerveze i s nu gre easc , deoarece gre eala unuia din colectivitate întârzie
grupul întreg din mersul s u ascendent.
în acest scop fiecare întrupat are în preajma sa trei duhuri care îl asist i îi conduc pa ii vie ii.
Exist o întrecere între colectivit i, privind superioritatea membrilor, indivizilor ce o compun.
Fiecare colectivitate se str duie te s de in indivizi superiori, dezb ra i de egoism i porniri spre
fapte contrare legilor eterne. Colectivit ile, ca de altfel i indivizii, au vechimi diferite, i deci nu
posed aceea i for spiritual . Cele mai tinere se silesc s ob in i ele realiz rile colectivit ilor
Comunic ri din Cer 247

b trâne. Nu toate colectivit ile au venit odat pe acest glob, i nici de pe aceea i planet . Unele
au sosit mai recent, altele mai demult din alte sisteme, încât suprafa a p mântului este populat de
oameni apar inând unor grupuri sau colectivit i diferite, sosite în timpuri diferite i de pe planete
i sisteme planetare diferite. Grupul nostru este destinat s plece din acest sistem pe un altul,
apar inând altui Fiu divin, care ne va adopta i conduce mai departe, pe c rarea nev zut c tre
Izvorul din care în noaptea miliardelor de ani am purces.
Unele duhuri povestesc de meleagurile de unde au venit, de flora, fauna i forma oamenilor de
acolo. La rândul nostru, le povestim evenimentele petrecute pe P mânt în cei 26.000 de ani cât am
stat pân acum. Din povestirile duhurilor venite din diferitele planete ale universului, afl m despre
via a omului de acolo, de starea sa social , cultural i moral . Din aceste descrieri constat m c
multe dintre aceste planete sunt asem n toare P mântului. Din povestirile lor primim no iuni despre
multe planete risipite prin spa iile universului. A adar în afar de afirma iile repetate ale îngerilor
no tri, afl m i de la duhurile recent sosite pe globul nostru, c în univers exist multe sisteme
planetare unde tr iesc oameni asem n tori cu cei de aici. De asemenea, afl m c unii oameni sunt
lipsi i de oase i trupul lor este gelatinos ca al meduzei. în fine, nu to i oamenii au aceea i înf i are
i propor ii ca i voi.
In încheiere, re ine i bine c evolu ia omului se face în grupuri, i nu individual.

Cosmosul - crea ia

C-ând o nebuloas porne te din Central creator ca s dea na tere unui astru i unui sistem solar,
ea cuprinde în sine totul: materii i spirite, de la a (alfa) la (£> (omega).
O dat plecat , nebuloasa urmeaz o traiectorie în spiral c tre una din cele patru universuri ale
sferei create. Am mai pomenit odat c Tat l creator a f cut pân acum patra universuri, care se
rotesc în jurul Sferei divine centrale sau a marelui Laborator, de unde ies toate: materii i spirite.
Cele patru universuri se dilat i contract mereu, i în acela i timp au tendin a de a se m ri
i îndep rta de Sfera central , de care apar in i din care au fost rând pe rând create. Fiecare din
ele cuprind în interiorul lor zeci de miliarde de astre, înconjurate de una, dou , trei, apte, nou sau
dou sprezece corpuri cere ti, numite planete.
Sfera central este fluidic , deci invizibil ochilor i instrumentelor omene ti. Ea este a ezat
în abisul Cerurilor, în mijlocul celor patru universuri i omul nu o b nuie te, pentru c el niciodat
nu o va putea vedea. Sfera central sau Sfera divin execut o mi care de rota ie în jurai axei sale
închipuite. De asemenea, cele patru universuri execut fiecare câte o mi care de rota ie în jurul axei
lor i o mi care de transla ie în jurai Sferei centrale.
Cele patru universuri sunt de evolu ie i constitu ie diferit , fiind a ezate înjurai Sferei divine
pe o linie închipuit în form de spiral . Prin urmare, cele patru universuri nu sunt la aceea i
dep rtare de Sfera central . Privite de sus, în proiec ia unui plan orizontal, cele patra universuri par
a fi a ezate dup direc ia celor patra bra e ale unei craci.
Fiecare planet execut o mi care de rota ie în jurul axei sale i una de transla ie, pe un dram
ideal în form de elips , în jurai soarelui din care a derivat odat . Dar i sorii execut o mi care
de rota ie în jurul axei lor i alta în form de elips în jurai centrului universului de care depind.
A adar planetele se învârtesc în jurul sorilor lor, sorii - în jurai centrului universului lor, iar cele
patra universuri se rotesc în jurul Sferei centrale, a Sferei divine.
E greu s v face i o idee asupra m rimii Sferei divine, a Sferei-Laborator. Este aproape
imposibil s în elege i dimensiunile cuprinse în Infinit sau cosmos de cele patra universuri. Nici
fantezia cea mai fecund nu v-ar putea apropia de m rimea lor.
Sfera central , Laboratorul, cuprinde toat gama de materii: de la cea mai fin - cu care s-a
început ini ial toat crea ia, i pân la materia atomic . De asemenea, ea cuprinde toat gama de
duhuri: de la duhul num rul unu, încep torul vie ii, i pân la duhul infinit de evoluat, vecin cu
însu i Creatorul s u.
Cât prive te sferele universuri, ele cuprind tot ce cuprinde i Central creator, plus fluide din ce
în ce mai condensate, pân la starea gazoas , lichid i solid . Ele cuprind de asemenea o gam
nesfâr it de duhuri: de Ia duhul animator de atom, molecul , piatr , plant , animal, om, înger
planetar, înger solar i pân la duhul de Guvernator solar.
Zi i noapte, secund de secund , din Centrul divin se revars c tre cele patra universuri un
torent de fluide d t tor de via . Cursul acestui torent fiuidic este în form de spiral . Din acest uria
248 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

torent cosmic se desprind ramuri în interiorul fiec rui univers, la fiecare soare i fiecare planet ,
pentru a le da un impuls nou de via . Gratie acestui curent de hran cosmic , planetele tr iesc
miliarde de ani i sorii lor corespunz tori - i mai departe, pân la zeci de miliarde de ani.
în afar de acest curent, uria torent cosmic, invizibil, insesizabil pentru voi, oameni trupe ti,
corpurile cere ti existente mai sunt vivificate, din timp în timp, de materiile fluidice aduse în
drumul lor vertiginos de comete - corpuri cere ti cu rolul de a distribui energii, materii fluidice
celorlalte corpuri cere ti, în cursul existen ei lor. Cometa vine de la Centrul creator, înconjoar sorii,
stelele, l sând la fiecare o parte din materia divin cu care a fost înc rcat . Dup milioane de ani,
când i-a îndeplinit rolul de c r u , cometa se transform într-o stea i dup aceea într-o planet .
Atâta timp cât un corp ceresc - planet sau soare - are în sânul s u fluide d t toare sau
între in toare de via , el va tr i, continuând s existe pe firmament, în spa iul unui univers. Când,
dup trecerea a miliarde de ani, pierde treptat din fluidele sale - fluidul magnetic în special -
planeta moare; încetul cu încetul se sf râm , se pulverizeaz i mai apoi se fluidizeaz . Sf râm turile
vor r t ci prin spa iu i dup o vreme vor fi atrase de alte corpuri cere ti, c zând sub form de
meteori i de diferite m rimi. Pulberea lor va r t ci prin spa iu i va fi atras de vârtejurile noilor
stele sau sori, formând scheletul în jurul c ruia se vor concretiza fluidele, pentru a constitui gaze,
lichide i - cu vremea - solide. în fine, fluidele planetelor disp rute vor fi luate de marele curent
cosmic centripet, care, dup ce a luat de la fiecare din miliardele de corpuri cere ti, planete i sori,
elementele lor uzate, se întoarce în Sfera central pentru a se transforma, pentru a- i primeni
fluidele d t toare de via , pornind din nou spre cele patru universuri. A a urmeaz în ve nicie.
îngerii planetari i solari au fost la Centru, în Sfera divin de multe ori în existen a lor angelic
i au v zut ce este acolo, ce se face acolo i ne spun i nou , care nu am ajuns înc la stadiul de
a c l tori ca ei, de la o planet la soare i de la soare la Centra, pentru ca apoi, de acolo, s mearg
pe un alt soare, unde s - i continue evolu ia angelic .
Noi, cei din spa iu, atât pe cât tim, prin propriile noastre sim uri spirituale, prin propriile
observa ii, ne socotim ferici i fa de voi, viermi ai p mântului, orbi în misterul luminii ce inund
spa iile siderale. Voi nu ti i, nu trebuie s ti i, decât cele cunoscute prin sim urile voastre fizice.
Circula ia de la o planet la alta nu este posibil decât trecând mai întâi prin soare, central
sistemului solar. De asemenea p trunderea din universul nostru în alt univers nu este posibil decât
trecând prin Centrul divin i de acolo în universul dorit.
La fel se întâmpl i când se trece dintr-un sistem solar pe altul. Astfel, când un duh uman
termin cu bine toate treptele sale evolutive umane pe o planet , merge în Soare, central sistemului
planetar i dup o edere oarecare porne te mai departe, c tre un sistem solar superior, pentru a- i
continua cariera de duh uman, ajungând odat la rangul de înger planetar.
Ne fur i pe noi gândul, ca pe voi, i ne silim s concepem m car cât de luminoas i puternic
este Fiin a, numit Dumnezeu, Tat l nostru creator. Câte un înger ne scoate din reveria noastr , i
ne spune: „Când am fost Ia Centru, mi s-a spus de Cei de acolo: «Frate, tii tu unde ai sosit? Ai
sosit la Dumnezeu, e ti în sânul lui Dumnezeu». St m i eu pe gânduri i îmi ziceam: Cum s fiu
eu acum în însu i sânul lui Dumnezeu? Iar marile Lumini de acolo, savan i de necuprins cu mintea
noastr angelic , au repetat: «Da, e ti chiar în trupul lui Dumnezeu. Sfera divin este chiar trupul
S u, iar Noi i tu suntem celulele Sale, c ci circul m în însu i trupul S u. Tu stând aici te hr ne ti
cu substan a din trupul S u, m nânci din trupul S u fizic, care pentru tine e fluidic, dar pentru
Dumnezeu este foarte tare, foarte solid»".
La rândul t u, nu te mira acum i tu, frate întrupat, socotind aceste descrieri ale mele ca fantezii
ale unui duh ceresc; ele sunt adev ruri pure.
Sfera divin este format din trei sfere concentrice. Sfera din centrul Sferei divine este denumit
pentru voi, Cap de Dumnezeu, fiind Centrul de unde pleac gândirea lui Dumnezeu. De acest
Centra, înconjurat de o alt sfer numit Torace, nu se pot apropia decât duhurile cu rangul sau titlul
de Fii de Dumnezeu. Toracele este înconjurat de o alt sfer numit Abdomen, sau trapul lui
Dumnezeu, de unde pleac crea iile concretizate prin elabor ri prelungi. Capul ar fi gânditorul, iar
Pântecele n sc torul. Capul ar fi concep torul Tat , iar Pântecele concep toarea Mam , Mamarul.
Capul este emi torul de scântei divine, iar Mamarul - creatorul a tot felul de materii fizice, vizibile
în jurai nostru.
Din Sfera divin pleac totul: spirite i materii. Materiile pleac simple i pe m sur ce se
îndep rteaz se îndesesc, se învârto eaz , se concentreaz . De asemenea, duhul pleac clar la minte,
dar pe m sur ce se îndep rteaz i se afund în materii, învelindu-se în fluide din ce în ce mai
îndesate, cuno tin ele i con tiin a i se întunec . Fluidele pornite de la Central creator sunt pure i
se îndeas pe m sur ce se îndep rteaz . în dramul lor c tre periferie, spre unul din cele patru
universuri, în golul dintre Sfera central i universuri, fluidele se încarc cu materii fluidice impure,
Comunic ri din Cer 249

provenite de la fostele corpuri cere ti, i sunt oarecum corupte. Prin urmare, orice corp ceresc are
fluide pure i impure.
Când divinul Creator vrea s creeze un nou sistem planetar, porne te din Laboratorul S u o
nebuloas . Ea va c l tori pe un drum în spiral , prin spa iile cosmice dintre Sfera central i
univers. Prin aceste spa ii nebuloasa va întâlni pulberea format din distrugerea planetelor ce i-au
terminat evolu ia. Din frecarea reciproc a particulelor, nebuloasa se electrizeaz i din invizibil
devine vizibil i cald , având o culoare lactee incandescent . Nebuloasa î i urmeaz drumul mii
i mii de ani, intrând într-unui din universuri, pân la locul destinat de Creator, unde va începe s
se roteasc în jurul ei, pentru a da na tere unui astru, unui nou soare.
La întoarcerea în Laborator, trecând prin spa iul cosmic dintre universuri i Laborator, fluidele
provenite din distragerea astrelor se freac de pulberea cosmic , o electrizeaz i apoi o transform
în eter, a a c , sosite în Sfera central , sunt pe deplin desf cute, descompuse în elementele lor
originale, în materia prim .
Atrag aten ia c materiile cele mai concentrate dintr-un univers se afl în centrul s u. Duhurile
nu pot tr i la periferia universului, c ci acolo se g sesc doar materiile preg tite s dea na tere la
corpuri cere ti, sau cele care au tr it, iar acum, ajunse acolo, i-au pierdut via a i se duc la Centru
pentru a i-o rec p ta.
E ora târzie, dar totu i vreau s - i mai spun ceva. Din seria nesfâr it de fluide nu toate ajung
s se fac materie fizic . Nu toate fluidele se concentreaz pentru a deveni materie fizic , pentru
voi, cei întrupa i, c ci pentru noi, duhurile umane, tot ce e fluid e materie fizic , fiind susceptibil
de transformare. De aceea fluidul — zicem i noi, ca voi — moare i rena te, pe când scânteia din
mine, din tine i din orice duh nu poate deveni materie fizic , nu se mai schimb niciodat . Ca duh,
acum sunt o scânteie divin - cum zice i voi — învelit de un corp fizic invizibil vou , fiind fluidic,
dar muritor, pieritor, pentru c îl pot lep da, desf cându-se în p r ile sale componente.
Când va fi s termin aceast coal planetar , voi pleca pe Lun unde voi lep da o parte din
haina acestei planete. Când va fi s p r sesc i Luna, voi lep da i restul hainei fluidice a planetei
P mânt. Atunci, pentru toate duhurile acestei planete, voi fi considerat ca i cum a fi murit, dup
cum am murit pentru oamenii trupe ti, la fiecare dezbr care a hainei de lut. Când va fi s plec din
acest sistem planetar, de pe astrul nostru solar, voi lep da i haina mea solar , îmbr cat la venirea
în acest sistem solar. Atunci iar i voi pieri, voi muri, pentru duhurile solare, l sându-mi pe Soare
haina mea solar . Iat c înveli urile duhului, ale spiritului, sunt pieritoare, c ci ele se vor risipi,
dizolvându-se în materia similar a mediului unde le-am dezbr cat. Voi p stra hainele fluidice
divine date de Creatorii centrali, Auxiliarii Tat lui nostru. Ajuns în Sfera divin , voi putea dezbr ca
i hainele divine, dar scânteia mea nu va pieri, chiar dac a intra în Capul Tat lui meu.
Noi suntem particule ultramicroscopice, dar suntem copiii Tat lui. O dat ce ne-a emis, o dat
ce ne-a dat via de duh, vom tr i în ve nicie, asemenea Lui. Scânteie am fost i sunt, ad ugându-mi-se
o parte din trupul Tat lui nostru. Trap din trupul Tat lui este i P mântul, cu fluidele i mineralele
sale. Acest trup - trup de Dumnezeire - cândva, dup ce î i va îndeplini misiunea, se va întoarce
în Sfera-Mam , pentru a se preface i servi la noi crea ii. A adar Capul de Tat , este nemuritor i
netransformabil, iar Sfera-Mam sau Pântecele este nemuritor, dar în ve nic transformare.

Mi carea i via a soarelui

Din momentul când te-ai preg tit s stai de vorb cu mine, am luat cuno tin de la drepta ul
t u c e ti liber, i am coborât ca fulgerai.
E greu s v face i o idee concret de viteza mi c rii noastre. Din în l imea sediului meu
obi nuit, cobor la suprafa a p mântului ca un vârtej, în spiral , i str bat aproximativ o mie de
kilometri în câteva secunde. Pe m sur ce înaintez în materia tot mai dens spre suprafa a globului,
întâmpin o rezisten mai mare. Când revin c tre zona mea, fenomenul se petrece invers, deoarece
cu cât m îndep rtez de p mânt, cu atât eterul planetei este din ce în ce mai fin, iar rezisten a
întâmpinat este din ce în ce mai mic . V minuna i de viteza avionului vostru i cu toate acestea,
viteza lui e mic pe lâng a noastr .
Dar, dup aceast mic introducere, s tratez subiectul fixat pentru azi.
Din noaptea vremurilor, omenirea s-a fr mântat s afle problema existen ei For ei centrale. Nu
exista p mântul, nu exista nici soarele care v lumineaz , mai înainte de a fi existat multe mii de
sori pe cer. îngerii i omul - de pe alte globuri, pierite de miliarde de ani - au tot discutat i c utat
250 Din tainele vie ii ,,v; ale universului - A doua carte

s afle ceva despre For a central , de unde au pornit toate crea iile i toate vie ile. A adar problema
aceasta este str veche, dar i cea mai grea de dezlegat.
Ca duh, sunt o for , dar când privesc în jurul meu la tot ce a creat For a central , mi se întunec
mintea. Aceast For este vie, con tient i posed o memorie de necuprins cu mintea uman . Ea
tie tot ce a creat, cunoa te destinul fiec rui glob i tot ce exist pe ele; dar nu numai c tie cum
le-a creat, când i pentru ce anume scop, dar le conduce pe toate cu o m iestrie divin .
St m i medit m i noi, ca unii dintre voi, cum poate For a central conduce totul? M privesc
i m v d cât sunt de mic i nu-mi pot imagina cele ce mi s-au spus, c Sfera de unde au pornit
toate i totul este incomensurabil . A a ne spun îngerii no tri planetari, a a ne-au spus i îngerii
solari, i Guvernatorul nostru suprem solar, dar nu numai El, ci to i Fii de Dumnezeu solari, de
pretutindeni. De aceea noi îi credem, pentru c de mii i mii de ani cu to ii spun acela i adev r. Ei
sunt crezu i, pentru c rangul lor le d posibilitatea s se duc la Centrul creator i s vad ce este
i ce se face acolo. Evolu ia lor le permite aceste c l torii, nu sunt re inu i ca noi, duhurile umane,
de glia acestei planete.
Sfera divin , de unde conduce Tat l lumile, se dilat i contract , inspir i expir . Când^ expir ,
emite totul - materii i duhuri, iar când inspir - absoarbe tot ce este gata pentru prefacere. în Sfera
divin via a se hr ne te cu moarte i o învie, dându-i din nou via .
Mormântul universului e ti Tu, Tat l meu! în sânul T u m voi întoarce i în loc de a muri, m
vei rena te. Om simplu sunt acum, dar înainte de a fi om am fost Dumnezeu, corp din corpul T u,
pentru c Tu, Tat , m-ai n scut din Fiin a Ta. Voi adormi în Sfera Ta, i când m voi de tepta, voi
constata c m-ai reorganizat, corpul meu l-ai ref cut i din om, Tu înger m-ai f cut. Iar i i iar i,
venind din Sfera Ta în crea ie i întorcându-m în Ea, voi constata c din înger m-ai f cut Fiul T u,
Fiu de Dumnezeu. Atunci, fericit, voi cânta Gloria Ta etern , împreun cu cetele îngere ti de
pretutindeni. Miliarde de ani pân când m vei înmormânta din nou, de data aceasta ca Fiu de
Dumnezeu, î i voi cânta recuno tin a mea pentru c m-ai v zut vrednic i mi-ai încredin at miliarde
de îngeri cu care voi crea, sub supravegherea Creatorilor T i divini, nebuloasa i mai apoi sferele
împ r iei mele, pe care o voi conduce multe miliarde de ani.
Tat l e fericit deoarece creeaz . Cine intr în trupul S u, intr în fericirea ve nic . elul tuturor
duhurilor este de a se întoarce în Edenul unde au fost odat . Pân atunci, suntem ferici i c avem
lâng noi reprezentan ii Tat lui, îngerii no tri planetari i solari, care ne gr iesc de Tat l ceresc.
De i suntem mult mai tiutori decât voi, totu i st m, ne gândim i ne minun m cum atâtea
miliarde de sori, cu puii sau planetele lor, se mi c cu toate i nu se ciocnesc unele de altele. Am
s v prezint mi carea lor, necunoscut înc de astronomii vo tri.
S iau de exemplu soarele nostru. Astral de care depinde globul nostru p mântesc face un dram
ideal, printre stele i constela ii, pân în centrul sferei universului, iar de aici, de la centra, începe
un al doilea drum, c tre periferia universului, i a a se continu mereu. Dramul soarelui este eliptic,
identic cu drumul f cut de toate stelele, to i sorii. Sfera noastr univers se poate asem na cu o roat
cu multe spi e. De la centrul universului pornesc numeroase orbite eliptice c tre periferie, asemenea
unor spi e de roat . Dar pe când roata de c rat are un singur plan, sfera sau roata universului nostru
are miliarde de planuri de spi e. Ele sunt ca nenum ratele raze ale unei sfere.
La centrul universului este via , c tre periferie - moarte. Cât timp astral este tân r sau plin de
vigoare, va c l tori mereu, de la centra la periferie i de la periferie la centra. Când va sosi ultimul
termen al existen ei sale, ajungând la periferie, materia astrului scap de sub atrac ia sferei-univers
i cade în spa iul dintre cele patru sfere-univers, intersfera cosmic .
Exist o mare analogie între om i soare. Cât timp omul trupesc este viu, trapul s u are c ldur ,
pentru c procesele produse în interiorul corpului s u vital îi furnizeaz mereu c ldur . Când omul
moare, trapul s u se r ce te, pentru c a plecat din el corpul vital, produc torul de c ldur .
Cu soarele se petrece acela i lucra. Cât timp este viu, el produce c ldur în masa sa. Când î i
termin ciclul existen ei, se va r ci, va înghe a, pentru c i-a pierdut magnetismul, fluidul între in tor
de via i mi care. Ajuns în stadiul acesta, soarele nu se va mai putea întoarce în centrul sferei
universului. îngerii ne spun c i soarele nostru va ajunge odat s se solidifice, devenind o planet
asem n toare p mântului. Ajuns în faza aceasta, vor apare pe el oameni, de o form i constitu ie
diferit de cea a noastr actual . Durata existen ei lor, comparativ cu a noastr , va fi foarte scurt .
Planeta Soare va tr i cât va tr i, i când va sosi ultimul s u termen, se va r ci, va înghe a,
devenind o ghea lichid . în aceast stare va ie i din univers, alergând prin spa iile cosmice, spre
Sfera central . în dramul s u, lichidul-ghea se va pulveriza, i apoi în apropierea fluidului Sferei
centrale, se va fluidiza i pulberea sa. Ini ial fluidul s-a f cut gaz, gazul - lichid, iar lichidul a
devenit solid. Când roata se întoarce, solidul va da na tere lichidului, lichidul - gazului, iar gazul
va deveni fluid.
Comunic ri din Cer 251

în momentul de fa , soarele nostru este un glob incandescent format dintr-un amalgam lichid,
plurimineral - de fier, aur, mercur, argint etc. Toate substan ele p mântului exist acolo în stare
lichid . Argila din care voi face i oale sau c r mizi, se afl în soare în stare lichid . Dup cum apa
oceanelor p mântului se evapor i formeaz norii, care prin r cire cad pe suprafa a p mântului sub
form de ploaie, tot astfel din masa plurimineral a lichidului fierbinte ce formeaz globul solar se
ridic în spa iul din jurul s u vapori fierbin i, lumino i, de diferite metale, formând nori den i,
metalici, de jur-împrejurul soarelui. Ace ti vapori argilo-calcaro-silico-metalici, ridicându-se la mari
în l imi, se r cesc i cad pe suprafa a soarelui, în stare lichid , sub form de ploaie metalic . Exist
momente când, în anumite locuri, norii se rup i prin deschiz tura lor se vede suprafa a lichid a
soarelui, mai întunecat decât atmosfera sa luminoas . Acestea sunt petele solare.
în jurul soarelui exist o mare de lumin , din cauz c vaporii diferitelor metale, ridicându-se
în spa iu, se ciocnesc între ei, se electrizeaz i din reac iile lor reciproce se nasc fulgere. în plus,
masa topit mineral a soarelui este negativ în ansamblul ei, iar atmosfera superioar metalic ,
luat în bloc, este pozitiv , din cauza fluidului ariei universului care o polarizeaz pozitiv. Din
aceast cauz , o dat cu ploaia de metal topit, cade c tre suprafa a soarelui o continu ploaie de
fulgere electrice. Prin urmare, lumina soarelui se datore te temperaturii înalte a vaporilor metalici,
dar mai ales unei continue str fulger ri electrice din atmosfera sa.
Pe acest glob fierbinte i arhielectric nu tr ie te nici un duh. Toate duhurile solare, în frunte cu
Sfânta Treime solar , sunt departe de aceast zon puternic electric , pe un mic astm fluidico-fizic,
numit Luna solar .

Constitu ia soarelui

Am spus c , în momentul de fa , soarele nostru este un glob lichid, plurimineral, foarte

fierbinte. C ldura radiat de acest glob fierbinte se pierde în spa iile din jurul s u pe o distan
uria i totu i ea nu ajunge nici pân la cea mai apropiat planet a sistemului s u.
Desigur c afirma ia mea o s v par ciudat , c ci toat lumea tie la voi c soarele v d
lumina i c ldura. Cu toate acestea, eu afirm înc o dat : lumina i c ldura ce vi se par c vin de
la soare nu sunt c ldura i lumina sa proprie, ci rezultatul combina iilor undelor electro-magnetice
ale p mântului cu cele ale soarelui. Dar asupra acestui subiect vom reveni.
De multe milioane de ani, de când se afl pe p mânt, omul ador soarele, ca fiind d t torul de
via a tot ce tr ie te pe suprafa a terestr , datorit presupusei c lduri i lumini sosite de la soare.
în expunerea precedent spuneam c în jurul soarelui se afl o atmosfer format dintr-o lung
serie de elemente chimice, în stare de vapori metalici. Toate aceste elemente chimice, ale atmosferei
solare, sunt în stare liber , deoarece temperatura lor înc nu permite combina ii între ele.
Pe când vaporii de ap ce se ridic de pe suprafa a p mântului nu ating decât cel mult dou zeci
de kilometri în l ime, vaporii metalici de pe suprafa a globului solar ajung la în l imi de trei sute
mii de kilometri, distan aproximativ egal cu cea dintre suprafa a p mântului i cea selenar .
Orice corp, mare sau mic, con ine în masa sa electricitate de dou feluri: pozitiv i negativ .
Exist corpuri înc rcate mai mult cu electricitate pozitiv i altele — cu electricitate negativ .
Materia flui di c a universului, în care înoat miliarde de soli i planete, este mai mult pozitiv . Sorii
i planetele au în masa lor mai mult electricitate negativ . Din masa soarelui se ridic , de jur-
împrejurul s u, vapori metalici înc rca i cu electricitate negativ . Ajun i în p r ile superioare, la
mari distan e de suprafa a solar , din cauza influen ei fluidului universic în care înoat soarele,
încetul cu încetul vaporii metalici se descarc de electricitatea negativ i se încarc cu electricitatea
pozitiv a fluidului universic. La un moment dat, vaporii de sus sunt pozitivi, iar vaporii din
apropierea suprafe ei globului solar sunt negativi. Atunci se produc uria e desc rc ri electrice între
norii superiori i cei inferiori, o ploaie de fulgere c zând c tre suprafa a globului solar. Aceast
ploaie este permanent , c ci mereu se ridic nori i procesul î i urmeaz necontenit cursul. Fulgerarea
ce continu de miliarde de ani, men ine lichid i fierbinte materia metalic a soarelui.
în momentul de fa , s-a realizat în soare un fel de perpetuum mobile. Oricât de numeroase i
str lucitoare ar fi aceste fulger ri uria e, lumina1 lor nu ajunge pân la p mântul nostru. A adar nici
c ldura oceanului de materie topit , nici lumina fulgerelor infinite ce br zdeaz secund de secund
atmosfera metalic a soarelui, nu lumineaz i nu înc lze te suprafa a p mântului nostru.
Noi, duhurile, tr im în spa iu i suntem foarte sensibile, dar nu sim im nici o c ldur ca venind
de la soare, ci sim im cu totul altceva: undele sale electro-magnetice.
252 Din tainele vie ii i ale universului - A doua. carte

Sfera divin

Am ar tat c soarele nostru este o uria uzin de energie electro-magnetic , un izvor puternic
de electricitate care între ine via a de pretutindeni, din sistemul s u. O uzin mai mare de electricitate
este Sfera divin . Gra ie cantit ilor imense de electricitate din Sfera divin , se pot înf ptui toate
crea iile. De asemenea, am ar tat c aceast colosal Sfer central palpit mereu, se dilat i se
contract , inspir i expir . Când se dilat , inspir ; când se contract , expir . Când expir , elimin
fluide ce vor forma lumi sau vor hr ni pe cele existente. Când inspir , cheam la Sine, din cele patru
universuri, materiile fluidice - care au servit i hr nit universurile - pentru a le transforma din nou.
Gra ie acestor ritmuri, Creatorii centrali au posibilitatea s creeze mereu materii noi pentru noile
lumi i s repare i transforme materia uzat , la care se adaug materia nou preg tit cu particule
absorbite din haos sau Infinit, pentru a le trimite apoi în lumile create.
Sfera divin 1 se compune din trei sfere concentrice, învelind una pe alta. La centru exist o
Sfer c reia pentru înlesnirea studiului i-am zis Cap de Dumnezeu sau Tat . De jur-împrejurul
acestei Sfere centrale se afl Sfera numit Torace, Pectoral sau Respirator, plin cu o materie
fiuidic diferit de cea dintâi. în fine, învelind pe amândou , se afl a treia Sfer i mai mare,
numit Abdomen, Mamar sau N sc tor, con inând pe lâng fluidele diferite de celelalte dou Sfere
i milioane de mari Creatori de lumi i duhuri.
Din Sfera central , Tat , pornesc toate ideile constructoare ale lumilor. îns aceste idei n-ar
putea fi puse în lucra, în activitate, dac n-ar exista mi carea respiratorie a Pectoralului. în Mamar
exist Foi ele sau Creatorii, de o evolu ie negr it de înalt , care creeaz dup indica iile Tat lui
central. Aceste For e creatoare sunt fecundatorii a tot ce exist în interiorul Mamarului, Sfera-Mam ,
nume impropriu, dar corect prin analogie cu mama, femeia-om de pe p mânt. Dar pe când femeia-om
este fecundat din exterior, în Mamar fecundarea este intern , materia ei interioar fiind mereu
fecundat , în vederea cre rii noilor materii i spirite de c tre Creatorii divini de acolo. A adar
Mamaml concepe în interiorul s u, prin Duhul creator divin.

1
Sfera divin sau Laboratorul este o incomensurabil Asocia ie de mari Arhitec i i Creatori divini, numi i ETI^K Elohirn
în Cabala sau tradi ia mistic ebraic .
Sfera divin este organizat în trei sfere concentrice, cu caracteristici i func ii diferite. Capul, T tarul, este ve nicul emi tor
de idei, aflându-se într-o lini te etern . Toracele, Fiularul, se rote te în jurul Capului, în sens levogir, efectuând totodat o mi care
de expansiune i contrac ie. Abdomenul, Mamaml, execut o mi care de rota ie în jurul Toracelui i în sens invers cu El.
Comunic ri din Cer 253

Din Mamar s-au n scut stele, universuri, cosmosul întreg. El na te f r un raport sexual, în sens
uman. Tat l central concepe prin intermediului Mamarului, producându-se între ei un schimb de
elemente fluidice. Din Tat l pleac fluide c tre Mamar, iar Mamarul d Tat lui alte fluide, prin
intermediul Respiratorului. Din fuzionarea lor se nasc duhurile. Prin situa ia sa Mamarul corespunde
unei virgine perpetue, care totu i na te, producând din ve nicie materiile i duhurile tuturor lumilor.
Imaginea actului produs în Centrul creator este tradus în lumea trupeasc vegetal , animal i
uman , prin împreunarea a doi indivizi de sex diferit, pentru a- i uni elementele creatoare, din
fuzionarea c rora se na te oul, punctul de plecare al noii fiin e.
Prin urmare, fenomenele i activit ile lumii create sunt o reproducere grosolan , potrivit materiei
de aici, a fenomenelor tainice din Sfera divin .
Sfera de la centrul Sferei divine este Capul de Dumnezeu sau Tat l, gânditorul, ve nic emi tor
de idei. Ideile fiind emise în afara Lui, provoac activitatea respiratorie a Pectoralului, centura
Capului de Dumnezeu. Dar dilatarea i contractarea Pectoralului determin un schimb de electricitate
dintre Tat i Sfera periferic sau Mamar. Gra ie acestei for e uria e electrice, Creatorii divini din
sânul Mamarului fecundeaz ideile i scânteile-duhuri sosite din Capul lui Dumnezeu, în Mamar.
în ansamblul ei, Sfera divin este o uzin unde se gânde te i construie te. Tat l central gânde te,
emite idei care, gra ie Respiratorului ajung în Mamar. Aici Creatorii, Fii de Dumnezeu le prelucreaz ,
i când totul e gata, le trimit c tre periferia Mamarului, de unde mai târziu sunt expulzate în cosmos.
Mamarul execut o mi care de rota ie în jurul axei sale închipuite. Respiratorul execut i el
o mi care de rota ie, dar de sens contrar Sferei periferice. Sfera central , Tat l, st pe loc. Centrul
centrului lumii create, unde numai se gânde te, trebuie s stea pe loc, într-o lini te etern .
Ideea n scut în Capul de Dumnezeu este atras de Respirator, unde sufer o mi care circular
provocat de fluidul întâlnit acolo. Apoi, purtat pân la marginea Sferei-Respirator, ideea este
aruncat în Mamar. Pe când în Cap, ideea era pur abstract i imobil , în Respirator ea devine o
for activ i, în fine, sosit în Mamar, ideea devine din abstract - concret , c ci este învelit
într-o materie fluidic fin . Ideea sosit în Mamar este luat în primire, dup felul ei, de anumi i
Divini de acolo, care o citesc, îi în eleg con inutul i o preg tesc pentru a putea fi trimis în lumea
crea iilor, ca ordine. Acela i procedeu se urmeaz i cu scânteile divine, ce vor anima fiin ele din
lumile create. Din Capul de Dumnezeu pornesc scânteile divine. în Pectoral se îmbrac cu o
cantitate mic de fluid respirator i, în fine, sunt des vâr ite în Mamar, de anumi i Creatori, dup
felul i rolul jucat de aceste scântei sau duhuri în lumile create. Din Mama ve nic fecioar , duhurile
sunt trimise în universuri.
Primii p rin ii ai bisericii cre tine au dat concep iei umano-materialist o explica ie
divino-spiritualist , interpretând c mama uman a Domnului, n sc toare de om, a conceput în
sensul Mamarului din Sfera divin .
în linii mari, Sfera divin se poate compara cu trupul uman. Ca i Sfera divin , omul are trei
p r i: un cap gânditor, un piept respirator i un pântece produc tor sau n sc tor. Cele patru membre
ale omului corespund celor patru universuri a ezate în jurul Sferei divine.
Noi sem n m continuu, dar ne întreb m: Oare dup sem natul nostru va veni cineva s secere,
s adune i s hr neasc cu rodul nostru pe cei fl mânzi? Noi sem n m, dar dac tu închizi
sem n tura noastr în aceste hârtii, nu vedem folosul comunic rilor. Ne str duim de atâta amar de
vreme s - i d m o serie de adev ruri, dar dac tu nu le sintetizezi ca s dai din ele fra ilor t i,
înseamn c am muncit în zadar. Noi i le-am dat r zle e i uneori f r leg tur una cu alta, dar am
avut mereu în vedere progresivitatea. Aceast metod ne-am impus-o pentru urm torul motiv: omul
trupesc - tu sau oricare altul - având con tiin a st rii de veghe, din timpul zilei, s-a obi nuit cu
ideile curente ale mediului vostru ambiant, ale p rin ilor, cunoscu ilor i c r ilor citite. A a fiind noi
spa ialii, trebuie s proced m cu cea mai mare b gare de seam când vrem s v schimb m credin a,
pentru a v face adep i ai ideilor noastre cere ti. Din profunda antichitate, ini ia ii au c utat s - i
fac adep i. Fiecare ini iat dispare odat , dar în locul s u r mân elevii s i, adep ii care-i vor continua
opera. Cât grij acord m în a ti cât s d m i cum s -1 insuflam pe ini iatul nostru, pentru ca
tainele noastre s nu devin obiect de batjocur !
Dup aceast parantez voi continua cu o problem spiritual . Toate religiile p mântului sunt
frumoase. Ele au fost pure la întemeierea lor, dar pe parcursul timpului, din anumite interese,
oamenii le-au alterat. Treptat, concep iile se denatureaz , în textele sacre se strecoar idei str ine,
a a c dup ani i ani, religia original devine de nerecunoscut în scrierile i cultul ei. A adar, cu
vremea, religiile, ca i lucrurile i materiile p mântului, se denatureaz , îmb trânesc i vine vremea
s moar .
Ideile expuse într-o carte nu mai corespund ideilor lumii veacurilor ulterioare. Cartea ce con ine
idei vechi devine o pur materie i lumea nu mai pune temei pe cele scrise în ea. Din Sfânta
254 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Scriptur cre tin au fost scoase multe paragrafe, rânduri i cuvinte. Iar în alte timpuri s-au introdus
cuvinte i capitole inexistente ini ial. Din aceast cauz , Biblia a devenit o lucrare ce înc lze te i
înal pe omul simplu, care crede prin intui ie în adev rurile spuse acolo, dar pe cei mai mul i, mai
ales pe cei cul i, nu-i mai satisface.
Situa ia actual este atât de dificil , încât ne este aproape imposibil s înl tur m din mentalul
clericului prejudec ile cu care a fost îmbibat în seminar i mai apoi în facultate. Dogmele i
interesul îl opre te s ias din ordinea impus de concep iile diferitelor epoci. A a fiind, reformarea
ideilor spiritualiste nu se mai poate face decât prin mireni, oameni f r prejudec i i care nu sunt
obliga i s m nânce pâinea de pe urma cultului practicat de slujitor.
Adev rul e ve nic, unul i acela i. Toate fiin ele P mântului admit o Cauz prim , un Creator,
un Dumnezeu. Acest principiu nu-1 poate respinge nimeni, în afar de cei slabi de minte. Dar în
afar de acest adev r, ni s-a mai spus - sus, la noi, i jos, când a fost Domnul printre oameni: Tat l
central are pretutindeni miliarde de Fii, flecare conducând un sistem planetar; în Sfera central se
afl cei mai mari Fii ai Unicului Dumnezeu, Creatorii de lumi, Fiin e mai mari în grad decât
Guvernatorii solari. Aceste Entit i sublime, Fiin e de iubire, poart diferite nume în textele sacre
brahmane, iar în Cabala, i c rtile misticii ebraice, sunt numite Sefirot1.
Dac vei vorbi unui teolog cre tin nu va ti s - i r spund nimic despre aceste cuno tin e,
neîntâlnite în c rtile sale de teologie. Pe când brahmanul, budhistul sau rabinul, dac se vor încredin a
c au de-a face cu un ini iat, î i vor r spunde: „Adev r gr ie ti, c ci Cerurile cânt Gloria unicului
Dumnezeu - binecuvântat fie numele S u. în cosmos exist o infinitate de trepte ierarhice, mii de
ranguri îngere ti i mii de trepte de urcat pentru Fiii de Dumnezeu. îngerii se întrupeaz benevol
sau în urma unei misiuni speciale, iar Fiii de Dumnezeu se întrupeaz obligatoriu, pentru stimularea
evolu iei, rând pe rând, i de multe ori, pe fiecare planet a împ r iei sistemului lor solar."

Duhul uman trece prin mai multe feluri de întrup ri

Cxrea este coala spiritului în trup. Cât de luminos i con tient este spiritul în spa iu i cât de
întunecat - în pe tera de lut unde este silit s fac coala vie ii materiei solide! Fericirea spiritului
întrupat este noaptea când poate s - i p r seasc trupul i s tr iasc m car câteva ceasuri în lumina
i feeria materiilor eterice.
Stai lâng trupul t u i privindu-1 vezi cum an de an se ruineaz . E o carcer , i totu i i-e mil
de el, pentru c e opera ta; tu l-ai învelit, hr nit i ap rat. Te-ai legat de el suflete te, de i te
chinuie ti în el, din cauza durit ii sale.
Sunt fericit c prin tine pot a terne pe hârtie, aceste idei ale mele, citite de unii sau al ii. A trecut
mult timp de când am avut i eu un trup asem n tor cu al t u. Nu- i spun cât timp a trecut de atunci,
ca s nu te întristez, dar sunt mândru c am avut voin puternic i nimicurile vie ii p mânte ti nu
m-au am git, i astfel nu m-am ab tut de la legile morale înscrise în întregul univers. Acum nu mai
am nevoie s fac întrup rile cerate de coala acestei planete.
în continuare am s descriu diferitele întrup ri f cute de spirit, dictate de anumite cerin e.

1
Termenul Sefirot (ebr. - Numerele) vine de la verbul ebraic Safor - a socoti. Conform cabali tilor, cele zece Sefirot
reprezint canalele prin care curge emana ia creatoare, venind de la > ID 'pN - Ein-Sof, Infinit. Ele con in fluide care le pun
în mi care i comunicare unele cu altele, iar prin condensarea Jor, aceste fluide se transform în elementele materiale constitutive
ale crea iei. Ein-Sof este infinit i de necunoscut pentru om. Intre Ein-Sof i sfera creat se interpun cele zece Sefirot, prin care
El a creat i guverneaz universurile. Cele zece Sefirot corespund atributelor morale, divine, care le confer numele i pe care
omul este chemat s i le însu easc prin conduita sa moral . Cele zeee Sefirot corespund celor zece Cuvinte prin care Ein-Sof
a creat lumea i celor zece Cuvinte prin care El s-a revelat omului. Sefirot reprezint esen a Divinit ii, Decada primordial ,
Principiile divine emanate de Ein-Sof, r spândind lumina asemenea unor safire. Numele celor zece Sefirot simt:
1. in2 Kether = Coroan - cauza cauzelor, diadema, ceea ce ochiul nu poate vedea. Inteligen a ei se nume te Metatron;
2. nCSPI Chokhmah = în elepciune - gândirea, temelia vie ii;
3. HJ'2 Binah = Discern mânt - inteligen a inimii, în elegere;
4. IDn Chessed = Gra ie - bun tate, mil , compasiune;
5. mi2i Ghevurah = For - putere, rigoare, dreptate, justi ie;
6. IliSîil Tiferet = Glorie - slav ;
7. nSS Netzach = Stabilitate - victorie, ve nicie;
8. "lin Hod = Splendoare - frumuse e;
9. 11D" lessod = Fundament - temelie, principiul a tot ce eman spre fiin ele terestre;
10. niJ^C Malkut = Regalitate - împ r ie.
Primele trei triade Sefirot-ice formeaz trei lumi: 1. Alzilut - lumea emana iei pure; 2. Beriah - lumea crea iei; 3. Ie irah
- lumea forma iei. Malkut formeaz a patra lume, numit Assiya - lumea ac iunii, universul vizibil, zgura lumilor superioare.
Comunic ri din Cer 255

Omul spa ial este un instrument al Divinit ii centrale, care îl pune sub controlul Guvernatorului
solar, iar acesta îl încredin eaz Guvernatorului planetar. Am spus c duhul-om nu poate tr i izolat,
nu- i poate face evolu ia singuratic, ci înglobat într-o vast asociere, c reia pentru în elegere s -i
zicem partid spiritual.
A a fiind, omul trebuie s fac mai întâi - pentru mult vreme, pe una sau pe mai multe planete
- întrup ri, pentru evolu ia sa personal . Când, prin vrednicie, a terminat aceast coal planetar
pentru avansarea sa, va trece prin întrup ri pentru ajutorarea fra ilor s i mai mici, ai grup rii sau
partidului s u spiritual. Dup o serie de asemenea întrup ri, va face câteva întrup ri, ca un omagiu
adus superiorilor asocia iei sale. S-ar p rea c astfel se achit de orice obliga ii, i totu i ordinea
stabilit cere ca duhul s fac o serie de întrup ri i pentru Guvernatorul planetei sale. Când s-a
achitat fa de aceast sublim Lumin , el se va întrupa, la anumite epoci, pentru a prosl vi ca om
trupesc pe Divinul s u Solar. In fine, va trebui s îmbrace trup pentru pream rirea unicului St pân,
a Guvernatorului lumilor de pretutindeni.
întrup rile au fost personale, pentru fra ii s i, pentru superiorii partidului s u, pentru Guvernatorul
planetar, pentru Guvernatorul solar i pentru Guvernatorul lumilor de pretutindeni. Vezi, drag frate,
la ce coal amarnic este supus bietul duh?
Când un duh a ajuns s se achite de aceste ase categorii de întrup ri, i se poate spune cu
adev rat fericitul ferici ilor.
S nu te mândre ti, frate, dar tu - împreun cu mine i al ii - ai tr it în trup, pe când Guvernatorul
nostru solar a fost pe p mânt ca om. Cu to ii am sorbit în elepciunea vorbelor Sale, cu to ii L-am
servit i cu to ii, ca oameni trupe ti i apoi ca duhuri spa iale, am în l at osanale Celui ce str luce te
în lumina unei evolu ii ce se pierde în noaptea ve niciei. De acum ne silim s suger m i sf tuim
pe fra ii no tri, s nu- i mai întârzie mersul evolu iei, pentru a putea pleca cu un ceas mai devreme
de pe aceast planet pe o alta superioar . Este grea via a trupeasc pe acest glob al sistemului
nostru, dar s sl vim pe Domnul c am ajuns i aici, pentru c exist planete, chiar în acest sistem,
cu mult inferioare P mântului, unde omul se poate socoti ca fiind în iad.

Sfera divin

Revin la subiectul atât de dorit de tine: Sfera central sau divin , i descrierea ei mai am nun it .
Incomensurabila Uzin de forte creatoare, numit pentru urm rirea subiectului cu termenul de
Dumnezeu, am spus c e o sfer mai mare decât oricare din cele patru universuri. Un termen corect
pentru aceast Uzin ar fi Sfera central , Sfera divin sau Sfera-Laborator a tuturor crea iilor.
Sfera divin este format dintr-un eter de o compozi ie diferit de eterul din sferele-universuri,
sau fluidele din jurul astrelor ijplanetelor. Particulele eterului din Sfera divin sunt libere, iar nu
combinate, ca în lumile create. In afar de acest eter - mai exact, supraeter - în Sfera-Laborator
se afl Entit i sublime, Duhurile des vâr ite ale cosmosului.
Entitatea spiritual capabil s ajung la marginea unui univers va vedea Sfera divin a ezat
în centrul lumilor create, a sferei create. De aici, va observa c Sfera divin se învârte te în jurul
axei sale închipuite. Aceast mi care de rota ie provoac în jurul s u un sorb.
Spuneam cu alt ocazie, c Sfera divin se compune din trei p r i: Cap, Torace i Abdomen.
Duhurile cu rang de înger, cu anumite învoiri, pot pleca într-acolo i pot p trunde în masa Sferei
divine, îndreptându-se c tre centrul Ei, c tre Tat l nostru central.
Iat cum descrie un înger solar Sfera-Laborator:
„Am sosit pe suprafa a extern a Sferei divine i am început s intru în masa Ei. Dup distan e
uria e, de miliarde de kilometri, am ajuns la un loc unde se termin eterul str b tut, i deasupra
capului meu p rea c se întinde un Cer asemenea celui de deasupra p mântului. Ajuns în acest loc,
am avut impresia c sunt în adâncul unei albii, a unei scoici, c ci sfera unde am p truns se ridica
de jurul-împrejurul meu, spre cele patru puncte cardinale. Atunci mi-am dat seama c am ie it din
universul meu, am str b tut intersfera numit cosmos i am ajuns în Sfera divin . Am intrat în Sfera
divin , pân la fa a intern a Abdomenului, sau a sferei numit Mamar. Aici am constatat c exist
un spa iu, un gol, umplut cu o materie mai fin decât cea din care este format Sfera exterioar ,
i c dincolo de acest spa iu începe a doua Sfer , botezat Torace sau Respirator.
Dup ce am privit peste tot, observ un c l tor asem n tor cu mine, sosit înaintea mea în Mamar.
Dorind s m instruiesc, l-am întrebat:
- Mai este mult pân la regiunea numit Cap de Dumnezeu?
256 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

- Ei, frate, mai este cale lung pân acolo, dar te sf tuiesc s nu pleci mai departe în golul
deasupra ta, c ci pân la Respirator e o distan aproximativ cât de la soare la p mânt, i te expui
la mari pericole.
Pe când îmi vorbea, iat v d c Sfera de care vorbim se apropie spre noi.
- Hai s ne retragem pu in - îmi spuse fratele - c ci a doua Sfer , Pectoralul, se dilat , se
umfl i m rindu-se, se apropie de noi, mic orând spa iul care o separ de Abdomen, Sfera-Mam .
Constat c ai uitat de acest fenomen, cunoscut odat ; sunt multe miliarde de ani de când ai plecat
în lumile create, a a c ai uitat fenomenele petrecute pe aceste meleaguri. Fii atent! Hai s intr m
în Sfera-Mam , c ci s-a apropiat prea mult Respiratorul de noi.
Pe când se apropia Respiratorul, constat m c i El se învârte cu o vitez neînchipuit de mare.
Când eram afar din Sfera divin , vedeam c întreaga Sfer se rote te. Acum, când sunt în Mamar,
v d c st pe loc i numai Pectoralul se învârte. Comunic observa ia mea colegului de studiu, mai
b trân decât mine i el îmi spuse:
- Fiind în interiorul Mamarului, ne învârtim odat cu El, i nu ne d m seama de rota ia Sa. Pe
când Mamarul se învârte în sensul acelor de ceas, Pectoralul se învârte în sens contrar.
Propun colegului meu s facem o verificare i pornim amândoi spre exteriorul Sferei divine.
Ajun i aici, tot nu vedeam rota ia Mamarului, c ci i aici se învârtea împreun cu noi, fenomen
asem n tor petrecut cu bietul om care st pe suprafa a p mântului i de i p mântul se rote te la
ecuator cu viteza de 1.667 kilometri pe or , totu i nu observ nimic, nu tie nimic de aceast rota ie,
în schimb, am observat mi carea cu vitez negr it a celor patru universuri în jurul Sferei centrale,
dând impresia c mai fac patru inele în jurul nostru.
Ne-am întors în cele dou sprezece sfere concentrice ce compun Mamarul, învelindu-se una pe
alta i având fiecare o materie eteric diferit . Str batem cele dou sprezece sfere, pân la marginea
interioar a Mamarului, în spa iul gol ce o desparte de Respirator. Afl m c în sfera intern , prima
din cele dou sprezece zone ale Mamarului, vecin cu Respiratorul, se afl o lume de mari i
str lucitori Auxiliari ai Tat lui ceresc, numi i Creatori divini sau Fii de Dumnezeu. Unul din Ei
observându-ne, spune: «Toat lumea de aici poart rangul de Creator divin. Voi nefiind din ceata
noastr , retrage i-v , c ci altfel ve i fi în pericol, coipul vostru neputând rezista vibra iilor mediului
nostru. Fiind îngeri, a i putut veni pân aici, totu i ederea voastr nu poate fi decât temporar . De
aceea coborâ i în zona a Ii-a.»
Am coborât în zona a Ii-a, plecând de la Pectoral. Aici am dat de o infinitate de Duhuri
str lucitoare, de un rang ceva mai mic decât cei dintâi, numi i Creatori divini-Sfinte Duhuri. Ni s-a
f cut cunoscut c nu putem r mâne nici aici, deoarece nu am ajuns înc la evolu ia de a avea drept
de cet enie în acest nivel al Mamarului.
Am coborât în zona a IlI-a. Alt lume, alt fluid. Toate Duhurile ce î i duc traiul i lucreaz în
aceast zon se numesc Constructori de astre solare, grad ierarhic echivalent cu al Guvernatorului
solar, Domnul nostru Isus. In zona a IV-a am dat de lumea Creatorilor de planete, corespunz tori
Domnului nostru planetar, fostul Moise. în urm toarele dou zone, a V-a i a Vi-a, am întâlnit
Insufl tori divini i Creatori de forme vii. '
S vedem ce rol îndeplinesc Entit ile din aceste ase zone sau sfere descrise din cele dou sprezece
sfere concentrice ale Mamarului. Entit ile din primele dou zone sunt analizatorii i distribuitorii,
ele cerceteaz ceea ce le sose te din Pectoral, i luând cuno tin , le distribuie celor de sub ele.
Entit ile din urm toarele patru zone primesc ideile Tat lui central, sosite de la cei din zona a I-a
i a Ii-a, le prelucreaz , f cându-le din abstracte oarecum concrete. Astfel preg tite, ideile sunt
trimise în cosmos i apoi în cele patru universuri unde vor circula în ve nicie.
în zona a Xl-a i a XII-a, aflate la periferia Sferei-Mamar nu se mai lucreaz , duhurile-copii
de acolo v d, aud, simt, observ , înva i fac coala a tot ce s-a lucrat în Mamar."
Crea ia se petrece astfel.
Tat l emite o idee, s zicem ideea om. Aceast idee con ine în masa sa tot viitorul acestei idei
ce va deveni cândva un om. Ea se mai nume te i scânteie divin , dar înc nu este duh.
Ideea de om este o particul ultramicroscopic , plin de via . Ie ind din Sfera-Tat , din Cap,
ideea este trimis în Sfera-Pectoral. Aceast idee era vie, dar nu avea ini iativ , nu tia s se mi te,
deoarece nu avea înc voin . Ajuns în Pectoral, fiecare idee sau particul -via este învelit cu o
pojghi de materie eteric a acestei sfere.
Fluidul pectoral este atât de puternic, încât orice duh - fie el chiar Fiu de Dumnezeu divin -
intrând în el, va constata c nu mai are voin , i s-a redus cu totul voin a. Curios, dar tot ce iese
din Cap se fortific trecând prin Pectoral; tot ce intr în Pectoral dinspre Mamar, î i pierde voin a
i devine o unitate a Capului de Tat , care, în bun tatea Sa, îi va reda voin a când va veni în chiar
Capul S u.
Comunic ri din Cer 257

Expirând, Tat l azvârle din El idei sau particule vii, dup razele Sferei Sale. Aceste particule,
aceste sferule, cu care Tat l bombardeaz trupul Mam , au via , voin i inteligen , au propria
lor cugetare. De îndat ce sosesc aceste scântei în zona a I-a a Mamaralui, marile Lumini diriguitoare
de acolo le prind, le încorporeaz în perispiritul Lor sublim. Sim indu-le în corpul Lor, constat c
nu sunt toate de acela i fel. Mai întâi, le cunosc dup lumina lor, care nu e de aceea i intensitate,
fiind vizibil prin transparen a peliculei cu care au fost învelite în Respirator. înglobându-le în
corpul lor spiritual, Entit ile din prima sfer a Mamamlui le simt, le analizeaz i le afl destinul.
Cunoscându-le destina ia, Creatorii divini îmbrac particula cu o por iune din fluidul Lor. Ei tiu
care scânteie este destinat s anime o piatr , o plant , un animal ori un om, i care va constitui
primul eter.
în fine, când s-a terminat opera ia primelor categorii de Fii divini, particulele vii sau scânteile
sunt trecute în zona a Ii-a a Mamamlui, unde sunt luate în primire de Creatorii divini-Sfinte Duhuri,
încorporate de ace ti Lucr tori divini, scânteile sunt îmbr cate cu o alt pelicul de fluide.
Scânteia prim plecat din Capul de Dumnezeu, este învelit acum în trei pelicule: 1. t tar ;
Lfiular ; 3. mamar . îmbr cat în aceste trei înveli uri, ideea sau scânteia divin are trei facult i:
voin , inteligen i memorie.
Trecând prin celelalte zece zone ale Sferei-Mamar, scânteia, ideea sau cuvântul va primi înc
dou înveli uri fluidice. Acum scânteia este gata pentru a pleca în lumile create de Tat l, împreun
cu miliarde incalculabile de semeni, formând împreun o nebuloas ce con ine toat gama de
materii i duhuri necesare evolu iei.
Prin Auxiliarii S i, Tat l creeaz totul, din una i aceea i materie prim .
în rezumat crea ia se petrece astfel: Sfera central absoarbe din haos, din Infinit, particule,
viet i, infinit de mici. Din ele, Tat l central preg te te materia prim , primul eter trimis în lume
s evolueze. Dup ce a parcurs întreaga crea ie - evoluând pân la ultima faz de eter, devenind
eterul sau fluidul cel mai fin - particula este chemat i reabsorbit de Sfera central . Dup ce intr
în Capul divin, unde sufer influen a acestui mediu sublim, particula este din nou emis pentru a
forma de aceast dat scânteia divin a unui duh ce va lua drumul ve niciei, evoluând i ajutând
la evolu ia fra ilor s i mai mici, particule vii ce formeaz ceea ce voi numi i materie.

Plecarea duhurilor de pe planeta noastr

Adeseori v îndrepta i privirile spre Lun , regina nop ii, i nu ti i de ce lumina ei misterioas
produce în fiin a voastr un sentiment nelini tit. E nostalgia spiritului, dorul s u de a se în l a c tre
acest astru al cerului, deoarece tie c acolo î i au sediul str lucitele entit i angelice, acolo se pun
la cale toate evenimentele P mântului i se iau m surile ce vor duce omul spre o evolu ie mai înalt .
De i este cuprins la periferia sferei albe, a primei zone fluidice terestre - num r toarea f cându-se
de la periferie c tre suprafa a p mântului - Luna are o atmosfer eteric a sa proprie. Dincolo de
atmosfera eteric uman a planetei noastre se afl zona angelic , sediul îngerilor planetei noastre.
îngerii i duhurile albe ale P mântului î i desf oar activitatea tot pe Lun . Acolo î i are sediul
permanent Guvernatorul planetar, Sfânta Treime a P mântului. De i este un astru aparte, Luna nu
are o conducere a sa proprie, ea fiind doar o anex a P mântului.
Coborând din Lun sunt nevoit s îmbrac fulger tor, rând pe rând, eterurile albastre ale zonei
a Ii-a, i apoi cele ro ii ale zonei a IlI-a. Dup ce mi-am îndeplinit o misiune la suprafa a p mântului
i vreau s m întorc în zona mea, sunt nevoit s dezbrac materia fluidic ro ie a zonei a IlI-a i
apoi cea albastr a zonei a Ii-a. Am fost nevoit s le îmbrac pe toate, pentru c f r ele nu puteam
sta la suprafa a p mântului. A trebuit s m îngreunez, luându-le în jurul meu, c ci altfel m atr gea
sfera mea alb , prima zon fluidic a P mântului. Când m duc la diferite conferin e sau experien e
pe Lun , sunt nevoit s îmbrac rapid materia eteric lunar , pentru a putea fi complet liber în
mi c rile i cuget rile mele.
in s atrag aten ia c noi, duhurile umane ale zonei a I-a, nu putem s ne ridic m pân la zona
periferic angelic a P mântului, pentru c acolo exist vibra ii diferite i domnesc al i curen i
electro-magnetici. în plus, globul p mântesc î i exercit ac iunea sa atractiv nu numai asupra
materiei solide, lichide i gazoase a fiin elor i lucrurilor de la suprafa a sa, ci chiar i asupra
noastr , a duhurilor. A adar magnetismul p mântului exercit for a sa atractiv i asupra materiilor
eterice. Materia eteric a corpului îngerilor este mai fin decât materia corpului nostru fluidic, mai
greu decât al îngerilor.
258
Din tainele vie/ii i ale universului - A doua carte

Luna î i are i ea foi ele magnetice, exercitate pân la suprafa a p mântului, influen ându-I cu
tot ce exist pe el. Ori de câte ori m duc pe Lun , trebuie s îmbrac fluidul ei, pentru a fi re inut
de Lun i curen ii fluidici ai P mântului s nu m r peasc din preajma ei.
In Lun exist un furnicar de duhuri, un turn al lui Babei, deoarece în ea poposesc duhuri venite
din toate p r ile cosmosului. Unele sunt venite numai în vizit pe P mânt, altele cu inten ia de a
se stabili pe acest glob i a- i face coala necesar evolu iei lor. Exist apoi grupuri de duhuri care
i-au ispr vit coala P mântului i sunt gata de plecare, f când toate preg tirile în acest scop. în
fine, în Lun sunt i cete îngere ti solare sau planetare venite în vizit de prin alte meleaguri. Aici
se fac edin e, conferin e i experien e, care de care mai avansate, duhurile întrecându-se între ele.
In serile senine de var , privi i Luna i urechea voastr nu distinge nici o oapt din miliardele
de gânduri r spândite în spa iile din jurul ei, emanate de puzderia de duhuri ce gândesc, discut ori
conferen iaz asupra unei teze oarecare. Acolo este i superiorul partidului nostru, mare înger, unul
din cei trei îngeri c petenii ai comunit ii noastre. De acolo am sosit ca fulgerul, imediat ce mi s-a
f cut cunoscut de reprezentantul meu c e ti liber i dispus s m ascul i. El a lansat prin spa iu
apelul: „Ahahrum, Ahahrum, Ahahrum!" Toate spiritele de sub ordinele mele, oriunde s-ar afla în
spa iu, auzind acest semnal îl trimit mai departe în sus i ajunge la mine. Eu de îndat dau semnalul
c vin, i m arunc spre suprafa a p mântului, ajungând jos ca fulgerul.
A a se comunic în spa iu: din fiu în tat , i acesta - ca fiu - la un alt tat , mai mare decât
el. Mereu de la inferior la superior. Ordinele date de sfintele duhuri angelice se r spândesc c tre
suprafa a p mântului, tot pe aceast scar , de ast dat pe cale descendent , din tat în fiu, i din
fiul care e tat pentru un altul de sub el, i a a mai departe, în jos.
Am spus c noi nu putem ajunge pân la marginea extern a zonei angelice, dar chiar dac am
ajunge, ajuta i de un înger, tot n-am putea ie i din ea, pentru c avem pe noi învelitoarea fluidic
a P mântului - haina planetar . Pentru c nu putem ajunge pân la marginea atmosferei eterice a
P mântului, i nici nu putem ie i din ea, ne rug m de câte un înger solar s ne vorbeasc despre
înveli urile fluidice sau atmosfera Soarelui nostru. Iat ce ne spune Lumina luminat de Dumnezeu:
„Fra ilor, asemenea P mântului vostru, Soarele are trei înveli uri eterice, trei câmpuri de activitate,
de influen magnetic . Dar pe când num r toarea la P mânt se face de la periferie spre suprafa a
p mântului, la Soare num r toarea se face de la globul solar c tre periferie".
Prin urmare, zona a I-a solar este în jurul soarelui i se întinde pân aproape de prima sa
planet . Zona a Ii-a este la mijloc i se întinde pân dincolo de ultima sa planet , necunoscut de
voi. Jn fine, zona a IlI-a este la periferia atmosferei solare i se întinde^dincolo de zona a Ii-a.
în zona a I-a tr iesc i evolueaz spiritele solare sau îngerii solari. în zona a Ii-a se afl to i
copiii soarelui, planetele n scute din el. în zona a IlI-a, exterioar , nu se afl nici o planet i nici
un locuitor stabil, în afar de c l torii veni i în sistemul nostru, ori cetele de duhuri ce pleac din
sistemul nostru solar, spre alte sisteme. Zona a III-a este mai mult o barier , o zon desp r itoare
între fluidele solare din zona a Ii-a, în care înoat planetele soarelui, i fluidul universic, în care
înoat miliarde de sori.
Locuin a permanent a îngerilor solari fiind zona a I-a, ve i zice: „Fiind prea aproape de soare,
nu e prea cald acolo?" Nu uita i c duhul nu se impresioneaz nici de cald, nici de frig, el poate
sta în focul cel mai viu f r s sufere, deoarece haina sa fluidic nu sufer nici o modificare. Tat l
Creator, a creat duhurile ca ele s poat tr i la orice temperatur , de la cea mai sc zut pân la cea
mai ridicat . Un mic exemplu este pe tele vostru, care având sânge rece, poate tr i, f r s sufere,
în m rile cele mai calde, i în apele cele mai reci, bineîn eles ferindu-se de a fi prins la supiafa a
oceanului de masa de ap ce se solidific .
Exist planete unde domne te un frig cumplit, cu toate acestea, oamenii de pe ele nu sufer ,
deoarece Constructorii trapului lor au f cut în a a fel ca ei s aib sângele foarte fierbinte, aproape
egal cu apa voastr clocotit . Arderile din trupul lor sunt atât de intense, încât le ofer posibilitatea
s vie uiasc în aceste regiuni deosebit de reci. Dac ar fi posibil aducerea acestor oameni pe
p mântul vostru, ei ar înlocui sobele pe timpul iernii, iar dac ar fi adu i vara, ar muri op ri i de
propriul lor sânge, care s-ar evapora, fierbând în trupul lor.
Unicul Suveran al lumilor a dat tiin i putere Constructorilor S i de trupuri umane, s fac
oameni trupe ti potrivi i tuturor condi iilor de pe diferitele globuri planetare, risipite în cosmos.
Când un duh a terminat coala acestei planete, anumi i îngeri planetari îl vor dezbr ca de haina
planetar , reap rând la suprafa haina solar , posedat de când a venit în acest sistem solar. O dat
despov rat de înveli ul planetar, duhul va pleca în grup cu partidul s u, c l uzi i de anumi i îngeri
pân în zona a I-a a Soarelui nostru. Dup o edere oarecare ei vor pleca ori spre o alt planet a
acestui sistem, ori c tre un alt sistem solar. în acest scop, anumite entit i solare sunt desemnate s
conduc aceast caravan cereasc cu superiorul ei pân la locul indicat.
Comunic ri din Cer 259

Dincolo de atmosfera solar , prin spa iile intersiderale ale universului, nu se întâlne te nici un
duh. O pustietate grozav domne te între atmosferele fluidice ale stelelor. Numai cine a avut ocazia
s c l toreasc prin aceste regiuni intersiderale va avea o idee general de mul imea stelelor i de
puterea necuprins a Celui ce a creat i conduce totul. ' .
Ajun i la periferia atmosferei Soarelui, îngerii solari p r sesc acest mare grup, fiind luat în
primire de alte entit i, care au fost anun ate i a teapt s îl conduc la locul destinat. Pentru c
spa iile interstelare sunt cutreierate de puternici curen i electrici, întreaga grupare este înconjurat
cu o^ re ea deas de fire eterice, în a a fel încât împreun s formeze un bloc, un roi de duhuri.
închei aceast expunere amintindu-v : universul nostru este plin cu un fluid numit universic.
în el înoat astrele, înconjurate fiecare de fluidul lor solar, în fine, în el înoat planetele lor,
înconjurate de fluidul lor planetar.

Atractivul i electrivul - magnetismul i electricitatea

JDin materie a fost creat totul în univers. Pretutindeni exist materie vie, supus legii evolu iei,
asemenea spiritului. Din Sfera divin , din Mamarul Sferei-Laborator, pleac mereu un curent de
materie eteric primar - num rul unu, care circulând prin universuri, milioane de ani, i trecând
prin diferite st ri, tinde mereu s se concentreze, devenind în cele din urm materie solid .
Noi sus inem existen a unei materii eterate într-o infinitate de categorii. Pentru voi, în stadiul
actual al cuno tin elor voastre umane, afirma ia noastr este o ipotez . Voi crede i c din nimic s-a
f cut tot ce exist în jurul vostru. Noi tim c totul, în orice grad de involu ie sau evolu ie s-ar afla,
a provenit dintr-o singur materie, numit eter primordial.
Majoritatea dintre voi neag existen a eterului, iar o mic parte o b nuie te, deoarece nu-1 vede i
i nu-1 sim i i. Noi îl vedem i sim im, pentru c tr im în el.
S presupunem c materia are ochi s vad i gur s gr iasc . în acest caz, nev zând materia
lichid , mai subtil , solidul v-ar spune c nu exist decât materie solid . Lichidul ar percepe materia
solid i lichid , în schimb nu ar avea nici o no iune despre existen a gazului. La rândul s u, materia
gazoas ar percepe materia solid , lichid i gazoas dar nu ar b nui c exist i o materie eteric ,
A adar nu e de mirare c nu ave i nici un indiciu de existen a eterului.
Orice materie din cosmos, oricare ar fi fine ea ei, este tot materie, i anume materie fizic .
în Sfânta Evanghelie se zice: „Duhul este asemenea vântului care nu tie de unde vine i unde
se duce". Fra ilor, vede i voi vântul? Nu. Dar îl sim i i, desigur. Voi nu cunoa te i rostul acestor
comunic ri ale mele. Deocamdat ele trebuie scrise, c ci va veni vremea când vor fi utile unora.
Comunic ri de acest gen s-au primit i în alte timpuri. Ele au fost scrise pentru anumite
persoane? Nu. i totu i, ce n-ar da unii s le mai aib ! Tot a a va fi i cu aceste cuget ri ale mele.
Peste ani, când vei p r si trupul t u pieritor i vei veni sus, la noi, te vei minuna tu însu i de rodul
lor. Ce fr mânt ri suflete ti vor produce! Fiind la noi, î i vei aminti cum, zi de zi, adunai ca o albin
comunic rile mele i ale altora. Atunci te vei sili s insufli pl cere i convingere celor ce vor citi
agoniseala ta.
în alte timpuri, i eu adunam cuno tin ele fra ilor mei spa iali, i venind sus, m-am bucurat de
r spândirea lor printre semenii mei trupe ti. Adev rul r spândit atunci era prea pu in fa de cât
prime ti tu acum. Alte timpuri erau atunci, altele sunt acum. Pe atunci instrumentele noastre erau
rare i lumea era mai ignorant . Azi mediumii sunt mai numero i i lumea are un câmp de cuno tin e
mai întins. Voi deja cunoa te i undele i poseda i mijloacele de a le utiliza. Ave i mediumi auditivi
ai gândurilor noastre, foarte rari în timpurile antice.
Terminându-mi introducerea, încep tratarea subiectului rezervat pentru azi.
Spuneam c materia aflat în cuprinsul cosmosului sau a uria ei sfere ce cuprinde tot ce a creat
Creatorul, are o infinitate de st ri de concentrare, i prin urmare - de vibra ie. Voi sunte i considera i
prin trupul vostru ca fiind cvasi-solizi, motiv pentru care organele voastre de sim nu pot înregistra
prezen a materiilor eterice.
Pentru a eviden ia acest lucru s lu m un biet om din adâncul p durilor tropicale. Omul acesta
s-a pomenit într-o regiune cald , unde nimeni nu a v zut vreodat ghea , ap în stare solid . S
zicem c ai f cut o c l torie prin acele regiuni i ai luat leg tura cu un b tina , i din una în alta,
a venit vorba de frig i ghea . La descrierile tale referitoare la ghea , b tina ul te va întreba: „Dar
ce e aceea ghea , c ci în limba noastr nu exist a a ceva?" Tu cau i s -i explici, dar vorbele tale
nu-1 pot l muri, deoarece fiin a lui nu a v zut niciodat ap solid . A v zut-o lichid i în stare de
'"" Din tainele vie ii i ale universului - A dona carte

vapori, dar solid - niciodat . El tie c dac va pune mâna în ap fiart se va op ri, dar c exist
ap solid ca o piatr nu poate în elege deloc.
în general, voi sunte i fa de noi în situa ia b tina ului. V vorbim de eter solid, lichid i
gazos, i ridica i din umeri, c ci a a ceva nu a i v zut sau sim it. V d m dreptate, deoarece trupul
vostru nu are, în stadiul actual de evolu ie, nici un organ de sim în func iune cu care s afla i de
existen a acestor eteruri, în mijlocul c rora v mi ca i i tr i i. Ave i'organe eterice pentru înregistrarea
lor, dar ele nu sunt chemate înc la via , pentru c nu a sosit timpul, majoritatea dintre voi neavând
evolu ia necesar .
Printr-o via sfin it , sau chiar sfânt , unii oameni trupe ti au rede teptat, au pus în func iune
mai devreme aceste organe decât restul omenirii. Ace tia ne v d, aud i simt; v d curen ii eterici
alergând prin spa ii i au no iunea concret a existen ei materiei eterice.
Deocamdat nu pot decât s v vorbesc, dup cum tu ai fi vorbit b tina ului despre ghea .
Materia globului terestru pe care tr i i se afl sub patra st ri: solid , lichid , gazoas i eteric ,
iar nu trei, dup cum afirm tiin a voastr oficial . înjurai acestui glob terestru, am spus c exist
o atmosfer eteric format din trei categorii principale de eter. Dar în afar de aceste materii,
proprii p mântului, el mai con ine impregnat fluide solare, universice, cosmice i chiar materia
prim , din care Centrul-Laborator creeaz totul. Repet, toate felurile de materii din care sunt f cu i
sorii, planetele i sateli ii lor, precum i oceanele de fluide în sânul c rora se mi c aceste corpuri
cere ti, sunt formate din una i aceea i materie prim : materia eteric num rul unu.
In gama nesfâr it de fluide risipite în cosmos, exist dou fluide speciale care determin sau
dau na tere la dou fenomene: magnetismul i electricitatea. Prin urmare, P mântul, cu toate fiin ele
i duhurile, are în sânul s u fluide magnetice i electrice.
Tot ce e solid pe p mânt este impregnat cu un fluid propriu, cu densitatea cea mai mare din
miile de feluri de fluide. Lichidele au fluidul lor ceva mai rar, iar gazele sunt ve nic înso ite de
fluidul lor corespunz tor, mai rar i diafan fa de celelalte dou precedente. Dar în afar de materia
numit pe nedrept de tiin a oficial moart sau anorganic , mai exist plantele, animalele i oamenii.
Ei bine, i aceste fiin e au fiecare fluidul lor special, din ce în ce mai fin. Prin urmare, exist fluide
minerale, vegetale, animale i umane.
Repet, ca s nu se fac vreo confuzie. în jurul p mântului exist atmosfera fluidic a acestei
planete, haina sa format dintr-un eter din ce în ce mai rar, mai fin, pe m sur ce te îndep rtezi de
p mânt pe una din razele sale. într-o comunicare precedent am desp r it aceast hain fluidic în
trei zone mari, unde î i duc via a cele trei categorii de duhuri umane: ro ii, albastre i albe. în
realitate atmosfera fluidic se divide în trei zone, zonele se divid în trei sfere, sferele - în trei inele,
inelele - în trei spa ii. Prin urmare, avem 27 de spa ii ro ii, 27 de spa ii albastre i 27 de spa ii albe,
în total 81 de trepte, cu 81 de densit i ale aceluia i fluid al acestei planete. Voi, oamenii, tr i i în
atmosfera aerian de la suprafa a p mântului, dar în acela i timp respira i i v mi ca i în fluidul
ro u, cel mai dens ai înveli ului s u fluidic.
Cele trei categorii principale de fluide ce învelesc globul p mântesc au o oarecare stabilitate,
i nu se amestec între ele, ci se întrep trund. Fluidul zonei albe p trunde prin zona albastr i ro ie,
pân în centrul p mântului. Fluidul zonei a Ii-a, albastr , p trunde i el zona ro ie de la suprafa a
p mântului i globul pân în central s u. Prin urmare, aceste trei feluri de fluide nu se combin între
ele, ci se întrep trund unele pe altele, de sus în jos.
Din aceste fluide a derivat materia cunoscut de voi, aflat în stare solid , lichid i gazoas .
A adar un fluid st Ia baza solidelor, altul constituie temelia lichidelor, i dintr-un alt fluid s-au f cut
gazele. Numai în cazuri rare, când intervin mari for e duhuale sau for e electro-magnetice, fluidele
se pot transforma sau combina. Fenomenul se petrece întocmai ca i jos la voi, când solidul --fiind
supus for ei numit c ldur - se lichefiaz .
Spuneam c în afar de aceste trei fluide planetare, exist printre ele impregnate i fluide
magnetice i mai ales electrice. Din aceast cauz p tura de jos, de la suprafa a p mântului, format
din fluid ro u, se comport ca fiind negativ electric . P tura fluidic alb , cea superioar , este
pozitiv electric . P tura fluidic albastr , de la mijloc este neutr . Din punct de vedere magnetic,
situa ia este invers . Zona a IlI-a, ro ie este pozitiv atractiv sau magnetic ; zona a I-a, alb este
negativ atractiv , iar zona a Ii-a, albastr este indiferent , fiind o zon asupra c reia se lucreaz cu
mari sfor ri, i se influen eaz cu mare greutate. în rezumat: jos e negativ electric i pozitiv
magnetic, sus e pozitiv electric i negativ magnetic, iar la mijloc - neutra sau indiferent.
in s - i atrag aten ia c aceast electricitate este diferit de cea cunoscut i întrebuin at de
voi pe p mânt. Electricitatea voastr e forma cea mai grosolan a electricit ii universale.
Cele dou fluide diferite - electric i magnetic, sau, cu termeni mai potrivi i, electriv i atractiv
- sunt dou for e-instrumente ale Divinit ii, cu care conduce i st pâne te totul în cosmos. Fluidul
Comunic ri din Cer 261

atractiv corespunde sentimentului puterii sau activit ii voastre. Tat l creator trimite în lume, secund
de secund , Iubirea care leag totul, unul de altul, fie mare, fie mic. Iar gra ie instrumentului s u,
electricitatea, sau puterea electrivului, pune totul în mi care. Nimic i nimeni nu se poate opri din
lucru, deoarece e mânat mai departe de for a activit ii sau electriv .
Cei doi curen i fluidici pleac din Sfera central , înconjoar universul, apoi se întorc la Sfera
central . Cu ajutorul fluidului atractiv, Divinitatea fixeaz în universuri fiecare astru, la locul s u
destinat, iar cu ajutorul electrivului, poart aceste astre pe drumurile voite de Ea.
Gra ie electrivului, circul m prin spa iu i putem face diferite combin ri de fluide, dând na tere
la o infinitate de corpuri fluidice necesare nou i vie ii de pretutindeni.
Ace ti doi curen i vin de la Tat l ca dou fâ ii paralele i în anumite locuri, Tat l le întretaie,
le înnoad unul cu altul, în vederea producerii unor efecte.
Am spus c ace ti doi curen i vin de la Centrul creator, ocolesc lumile i se întorc la Centru,
pentru a fi regenera i. Ei pornesc din zona a XII-a, periferic , a Mamarului, i tot acolo se întorc.
O dat cu plecarea lor, pornesc i crea iile. Cei doi curen i, electriv i atractiv, sunt. c r u ii care
duc i readuc lumile înapoi. Fiecare din ace ti doi curen i fluidici sunt compu i din particule vii,
fiin e vii, de natur diferit . Unul leag p r ile, le atrage, iar cel lalt e for a-voin . Unul e Iubirea
universal , cel lalt Voin a universal .
Prin Iubire i Voin , Creatorul a f cut tot ce vedem i nu vedem. Chiar i ideile omului au în
jurul lor aceste dou materii.
Cu alt ocazie, am ar tat c noi, ca i voi, emitem idei. Ele sunt materiale i au o form
anumit , circulând prin v zduh, gra ie faptului c o dat ce le-am expulzat, le-am îmbr cat cu fluid
electriv i atractiv. Din acest moment, ideea se va comporta ca o fiin , ca un duh, circulând prin
spa ii. Ideile sunt crea iile noastre, copiii no tri; de aici i responsabilitatea noastr , în func ie de
natura i destina ia ce le vom da. Prin urmare, ideea are un miez - spiritul ei, îmbr cat cu o hain
format din fluid atractiv i electriv.
Duhurile care ne ducem existen a pe acest p mânt sau în jurul s u, avem i noi în corpul nostru
cele dou feluri de fluide - atractiv i electriv. Gra ie lor ne punem în armonie cu atractivul i
electrivul universal, i în acela i timp cu atractivul i electrivul Soarelui nostru i al planetei unde
ne facem coala. Gra ie electrivului cu care suntem înc rca i, putem circula în jurul acestei planete
sau coborî la suprafa a p mântului. in s - i fac cunoscut c zona a Ii-a, mijlocie, cea indiferent
sau neutr , constituie, tocmai prin natura sa, o pav z p mântului. De aceea str batem foarte greu
prin ea. Gra ie ei, voi nu sunte i arunca i în spa iu i nici nu sunte i ar i de combin rile electrice
produse între electricitatea universal i cea planetar .
Noi, duhurile zonei albe, str batem cu mare nepl cere abisurile fluidice pentru a veni jos la voi;
o facem cu greu deoarece suntem prea u ori. Din aceast cauz trebuie s ne îngreun m, absorbind
în noi, fulger tor, toat gama celor 81 de categorii de fluide. Trebuie s avem în noi fluid din zona
a Ii-a, dac vrem s st m sau s circul m în aceast zon . Trebuie s mai ad ug m i fluidele zonei
a IlI-a, de la suprafa a p mântului, cum am f cut acum, când am venit s - i dictez aceast prelegere.
Prin voin a mea, absorb aceste fluide, i tot prin voin a mea, le elimin din corpul meu. Ele au fost
atrase, dar nu s-au combinat cu nimic din corpul meu.
Cu aceast ocazie sunt nevoit s - i dest inui i o alt tain . Când lucra i ceva, v servi i de
mân . Noi, duhurile superioare, suntem sferice. Dar când doresc s vin la tine, emit o prelungire,
ca i cum ar fi o mân , o palm i apuc cu ea, prin puterea gândului i a voin ei mele o cantitate
de fluid din zona a Ii-a i a IlI-a din atmosfera fluidic terestr . Aceast anex poate fi temporar
sau permanent , pentru c mereu suntem pe drumurile activit ii noastre.
Duhurile din zona a I-a, avem o form sferic , dar cu un mic apendice în partea inferioar .
Suntem ca un cap de-al vostru cu pu in gât. La duhurile din zona a Ii-a, aceast proeminen este
foarte dezvoltat , având aspectul unui bust de-al vostru. în fine, duhurile din zona a IlI-a, au pe
acest bust, lateral, patru apendice, corespunz toare membrelor voastre. Aceste duhuri schi eaz
forma uman , având o sfer corespunz toare capului, o a doua sfer , ceva mai mare, corespunde
trunchiului, i în fine, dou apendice fluidice superioare corespunz toare mâinilor i dou inferioare,
corespunz toare picioarelor voastre.
Numai noi, cei din zona a I-a putem îmbr ca i dezbr ca alte fluide. Cei din zona a IlI-a sau
a Ii-a nu pot veni la noi decât sub conducerea noastr , ei ne tiind s dezbrace fluidele zonei lor.
Numai evolu ia î i permite s faci anumite opera ii. Cei din zona a IlI-a nu pot urca în zona a Ii-a,
iar cei din zona a Ii-a nu pot veni la noi, în zona a I-a. Aceast lege este valabil i pentru noi: nu
putem urca în zona angelic i deci dezbr ca complet fluidul zonei noastre, f r interven ia unei
for e angelice. Precum râma nu poate tr i la suprafa a solului, pe tele în afara apei i omul dincolo
de p tura de aer, duhurile p mântului nu se pot în l a peste zona unde evolu ia i-a fixat s tr iasc .
262 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carie

Am ar tat c fluidul zonei albe str bate fluidul zonei albastre i ro ii. Prin urmare, aici, printre
oameni, se afl în cea mai mare cantitate fluidul ro u al zonei a IlI-a, o cantitate mal mic din
fluidul albastru al zonei a II-a i foarte pu in fluid alb din zona a I-a. Uneori se întâmpl ca fluidul
din zona a Il-a s se afle în cantitate prea mare în zona de jos, a IlI-a. Atunci, cei doi curen i fluidici -
atractiv i electriv - venind c tre suprafa a p mântului, provoac perturb ri atmosferice manifestate
prin fulgere i desc rc ri electrice, în urma c rora fluidul de aici, de jos, se elibereaz de fluidul
albastru, de mai sus. Calmul i armonia exist numai când se p streaz raportul dintre cele trei
eteruri ale atmosferei fluidice ale P mântului.
Venind de Ia Centru, fiecare curent aduce ceva i la întoarcere spre Centrul creator ia ceva. De
asemenea, din sânul p mântului pornesc, ca dintr-un acumulator, doi curen i: atractiv i electriv. Ei
se combin cu cei doi curen i - atractiv i electriv - sosi i din spa iile siderale ale universului
nostm. In acela i timp P mântul aspir , asemenea unei pompe, anumite cantit i de fluide sosite din
spa iu. El deci emite i absoarbe. Asemenea Soarelui, universurilor i a Sferei divine, P mântul
execut i el o u oar dilatare i contractare, o inspira ie i expira ie.
Dac P mântul n-ar avea puterea sa de atrac ie i re inere, ar fi r pit, fiind atras de Sfera divin .
In general, cu cât o materie se apropie de starea solid , cu atât for a sa atractiv este din ce în ce
mai mare. A adar cu greu se poate r pi sau defluidiza de aici, de pe p mânt, o piatr , un lichid sau
un gaz, dar se poate fura u or fluidul alb al zonei noastre, cel mai u or dintre toate materiile
P mântului. Noroc c fluidul alb este infiltrat în zona a Il-a i a Ill-a, precum i în adâncul globului
nostru, inându-se de p mânt asemenea unui copac prin r d cinile sale.
Aici, la suprafa a p mântului, se produc cele mai multe combin ri de fluide. Pe m sur ce ne
ridic m, constat m c ele sunt mai pu ine, mai rare. Din cauza acestor fr mânt ri, combin ri i
desfaceri de fluide, sta ionarea noastr la suprafa a p mântului, este deosebit de nepl cut . Dac nu
mi-a concentra aten ia i voin a, curen ii violen i din aceast zon m-ar arunca i r sturna,
dezbr cându-m de fluidele îmbr cate pentru a putea coborî. Astfel dezbr cat a- i fi atras ca fulgerul
de atractivul zonei mele albe de sus.
Terminându-mi subiectul propus pentru azi, îmi dezbrac chiar acum, în aceast camer , fluidul
zonei a IlI-a i a Il-a, i în câteva secunde voi fi sus, acas la mine. Cu ce u urin m ridic în
nivelul meu i cu cât greutate i sil îmbrac peste mine fluide grosolane, avute în alte multe mii
de secole, ca vehicole fluidice în jurul scânteii divine!
Din cauza nenum ra ilor curen i i perturb ri electro-magnetice ale P mântului i ale fluidelor
din zona a IlI-a i a Il-a, duhurile inferioare, când vor s se duc de aici, de exemplu la Paris,
prefer întâi s urce la marginea zonei lor, apoi s mearg paralel cu suprafa a p mântului, i s
coboare numai când au ajuns deasupra Parisului.
Având o construc ie masiv , greoaie, trupul vostru nu simte varia iile i mi c rile eterului, pa ii
vo tri fiind stabili i siguri. Noi, fiin e u oare i diafane, suntem mânate de colo-colo, ca o barc
pe valurile oceanului. Noroc c divinul Creator ne-a dat puterea voin ei de a învinge aceste for e,
ce fr mânt oceanul eteric al universului.

Duhul cu cele apte înveli uri

Materiile din care sunt alc tuite planetele, stelele - întregul cosmos, i corpurile duhurilor
umane, angelice, a marilor Guvernatori solari, precum i a celor din Centrul creator, constituie un
mare mister, în care nu orice duh e capabil s p trund .
în incomensurabila sfer a crea iilor, distingem dou feluri de materii:
1. materia transformabil ;
2. materia netransformahil .
Pe când materia transformabil intr în sfera sim urilor i a posibilit ilor noastre de cercetare,
asupra materiei netransformabile suntem neputincioase, i deci nu cunoa tem compozi ia ei.
Materia transformabil constituie cosmosul, de la materia eteric cea mai fin i invizibil , pân
la materia cea mai concentrat , tangibil i analizabil chiar de omul trupesc. Toate au pornit din
Sfera creatoare, din partea sa extern , numit conven ional Mam sau Mamar.
La rândul ei, materia transformabil este de dou feluri: simpl i compus .
Materia simpl este format dintr-o singur substan , dar se prezint sub diferite grade de
condensare. Materia compus a provenit din combinarea a dou , trei sau mai multe feluri de materii
simple, pentru a forma o infinitate de materii eterice compuse.
Comunic ri din Cer 261

Noi cunoa tem multe combin ri de eteairi, dar mai avem de cunoscut foarte multe. Toate au
fost preg tite în Laboratorul-Mamar.
Sfera divin este alc tuit din dou p rti importante: una central , numit Centrul gânditor, i
alta periferic , numit Centrul creator. Despre Centrul gânditor nimeni nu tie nimic, deoarece
nimeni nu a p truns în El, s vad cum este i ce se petrece în sânul S u. Nici chiar marile i
str lucitele Auxiliare ale Tat lui ceresc nu tiu cum este, din ce este f cut acest Centru gânditor.
Emit i Ele ca i noi, duhuri umane, ipoteze asupra constitu iei acestui Centru.
Din zona intern a Mamarului, Fiii de Dumnezeu v d Globul-Respirator, dar nu tiu nimic
despre cum e în untrul S u, pentru c nu pot intra în El, ba chiar nici nu se pot apropia, fiind
separa i printr-un spa iu umplut cu o materie ce respinge orice încercare de apropiere de Sfera-
Respirator. O v d cu to ii, dar nu pot privi mult la ea, pentru c din sânul Ei eman o energie care îi
hipnotizeaz . A adar, nici prin observare nu pot deduce nimic din con inutul Sferei-Respirator.
Cu aceast ocazie am s - i încredin ez înc o tain . Unii dintre voi pute i adormi pe un altul;
dar s ti i c i noi, duhurile, putem hipnotiza un duh inferior nou . Divinul Tat central emite din
sânul S u o foi atât de puternic , încât pe orice duh, fie el chiar Fiu de Dumnezeu, îl adoarme,
îl hipnotizeaz , îl cople e te, iar la de teptare acesta nu- i va aminti nimic. Iat de ce divina
Sfer -Respira tor nu se poate studia din punctul de vedere al compozi iei sale.
Capul Sferei centrale, sau Gânditorul, emite periodic din sânul S u particule microscopice
numite idei, proiectate în Respirator, unde sunt învelite cu o pelicul din substan a acestei Sfere -
care este o materie netransformabil . Pe când în Gânditor ideile nu aveau nici o form regulat ,
în Respirator dobândesc o form perfect sferic . Acestei idei sferice s -i d m numele deform -logos
sau forlogos.
Materia Respiratorului, ca i cea a Capului, nu se consum niciodat , pentru c Sfera divin
absoarbe mereu din Infinit materie nou , care prin Mamar i Respirator ajunge în Capul central.
în momentul contract rii Sale, Sfera-Respirator arunc din sânul S u, în Mamar, forlogosurile
create. Sosite în prima zon intern a Mamarului, marile Lumini divine de acolo, Fii de Dumnezeu,
le prind i le introduc în corpul lor perispiritual. Avându-le în interior, le simt, le analizeaz i le
afl destinul, dup care le scot afar i le îmbrac cu o cantitate din materia zonei lor, ca i cum
le-ar înveli cu un voal, materia zonei lor fiind semitransformabil . A adar forlogosul a primit o a
doua învelitoare, de aceast dat semitransformabil .
Dup ce i-au vorbit de Tat l, de iubirea, în elepciunea i puterea Sa de necuprins, forlogosul
este trimis în zona a Ii-a mamar , a Sfintelor Duhuri divine. Aici se petrece acela i proces, i la
urm forlogosul este învelit cu un al doilea voal semitransformabil. Dup ce i s-a vorbit de legi i
crea ii i i s-a dezvoltat o puternic memorie, îl trimit în zonele urm toare ale Mamarului.
Pân aici, forlogosul, cuvântul sau ideea divin emis de Cap, a fost învelit în trei tunici: o
pelicul de materie netransformabil , a Respiratorului, i dou pelicule de materie semitransformabil ,
din zona a I-a i a Ii-a a Mamarului, constituind, în ansamblu, o unitate spiritual numit duh, spirit
sau entitate spiritual . ;
Spiritul a stat mult timp în zonele Sfintelor Duhuri divine i dup ce a primit toate cuno tin ele
necesare, este trimis în celelalte zone mamare, formate din materie transformabil .
S presupunem c din Sfera divin ar coborî aici un Fiu de Dumnezeu. Dac aceast For
colosal luând un duh de aici, i prin înalta Sa tiin ar începe s -1 dezbrace pe rând de hainele
sale fluidice, am vedea cum ridicându-i înveli ul planetar, va apare la exterior înveli ul solar,
ridicându-1 i pe acesta, va apare înveli ul universic, dezbr când i acest înveli , va apare înveli ul
cosmic i, în fine, înveli urile mamare. Când duhului i-a fost ridicat i cea din urm hain mamar ,
apare deodat un mic glob de foc, ce arunc o lumin orbitoare, la care dac am privi mai lung,
am adormi cu to ii. S presupunem acum c Fiul de Dumnezeu i-ar da drumul din captivitatea Sa,
imediat am vedea c aceast sfer str lucitoare ar porni cu o vitez fantastic , str b tând universul,
cosmosul, Sfera divin , i ar intra din nou în Cap sau Sfera gânditoare, unde se va al tura miliardelor
de particule ce formeaz Centrul suprem.
Logos-ul a fost creat în Centrul misterios i inabordabil, adic s-a întrupat de la Tat l i din
Mamar, Mama sa fecioar , s-a f cut duh. Religia cre tin este o religie ezoteric prin natura ei.
Trebuie s aprofunda i cele scrise în c r ile ei sacre, i nu s înlocui i o concep ie fiziologic ,
normal , prin care s-a creat trupul Celui ce s-a f cut om i s-a numit Isus Christos, cu concep ia
cre rii duhului în Sfera divin .
în lumea noastr nimeni nu poate concepe ideea c Divinul Solar a înc lcat legile firii stabilite
de Tat l, pentru to i i din ve nicie. El s-a n scut precum se nasc to i oamenii. Cele spuse în c r ile
voastre sfinte sunt expunerea celor petrecute în Sfera divin , transpuse pe notele lumii voastre
terestre.
264 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Orbitoarea scânteie divin , corp din Corpul Tat lui, format din materie netransformabil , a fost
acoperit cu materiile transformabile ale Sferei creatoare: 1. haina t tar ; 2. haina fiular ; 3. haina
duhual ; 4. haina cosmic ; 5. haina universic ; 6. haina solar ; 7. haina planetar 1.
Sumar, forlogosul a fost îmbr cat cu apte tunici, pentru a se forma omul duh. Am zis sumar,
c ci în realitate ele sunt nou , dup cum vom vedea cu alt ocazie.

Exist specializare i în Cer

Jr iecare duh râvne te s cunoasc din toate ramurile cuget rii omene ti, dar îi place s se dedice
în urm rirea i adâncirea unui anumit domeniu. Prin urmare, exist specializare i la noi.
S nu crezi c specializându-se într-o anumit direc ie, marile duhuri r mân ne tiutoare în alte
domenii. Ca exemplu l-a i avut chiar pe Divinul nostru Solar. Ce inteligen ! Ce cuno tin e! Ce
putere! Prin ordinul S u, duhurile atomilor aerului se supuneau i furtuna înceta. Prin tiin a Sa
înalt , inimaginabil vou , El lucra asupra apei i o transforma în vin. Prin gândirea i voin a Sa,
crea pâini din eterni spa iilor i umplea sute de co uri, hr nind mii de oameni i r mâneau câteva
co uri cu firimituri. Pe toate le-a f cut cu puterea Sa divin , cu puterea Sa creatoare. Cu imensa Lui
putere, Domnul nostru Isus Christos comanda materiei i duhurilor. Din ordinul S u suprem, de
neînvins, comanda duhurilor umane s se întoarc în trupurile lor p r site, pentru a le reda via a.
Astfel a înviat pe cei mor i. Cazurile de învieri au fost cu mult mai numeroase decât cele pomenite
în Sfânta Scriptur . Pentru El nu exista nici un secret, citind gândul omului ca într-o carte. tiu c
v este greu s în elege i asemenea fenomene i în sufletul celor mul i relat rile din Sfânta Scriptur
par simple pove ti. Dar noi, care vrem s v ridic m, s v lumin m, nu avem nici un interes s
v min im.
Pe Tat l central nu L-a v zut nimeni. Pe Fiul L-a v zut toat suflarea de duhuri a P mântului
în dou ipostaze: ca Om trupesc i ca Duh. Pe Sfintele Duhuri le vedem mereu cei ajun i la gradul
de a sta în fa a lor. Ele sunt aici, lâng noi, i au scaunul lor de judecat i înv tur pe Lun . Noi
ne plec m i le execut m ordinele, c ci tim vechimea, în elepciunea i puterea lor. Smeri i ne
adres m i ascult m ordinele Fiului, c ci cunoa tem Gloria Sa divin . Dar nu ne închin m nici
Sfintelor Duhuri, nici Solarului nostru, ci numai Unicului Tat , ce domin peste toat crea ia Sa.
Dragul meu frate, s m ier i dac prin vorbele mele zdruncin oarecum p rerile tale. Asemenea
adev ruri nu se pot spune celor plini de prejudec i, pentru c prejudec ile îi limiteaz i îi in pe
oameni scufunda i în întuneric.
Cu câteva sute de ani în urm , omul se ruga i f cea m t nii crezând c fulgerul i tunetul
exprim mânia lui Dumnezeu. în zadar i s-ar fi spus s nu se mai roage pentru c sunt simple
fenomene ale cerului, a trebuit s vin tiin a de azi, cu demonstra iile ei, ca omul s fie pus pe calea
adev rului. Nici un duh din lumea Cerului n-ar c dea în naivitatea omului simplu de jos, de a se
ruga Divinit ii s -1 apere de fulgere i tunete, ci va c uta s evite zona electric pentru a nu se
vedea dezbr cat de haina sa planetar .

Entitatea spiritual , spiritul sau duhul uman format din scânteia divin înconjurat de apte înveli uri fluidice.

-foveli u.l soVat

J V / i l planeta*
Comunic ri din Cer 265

Multe p reri gre ite, ale oamenilor ne tiutori, vor fi înl turate de tiin a uman de mâine. Tot
gra ie tiin ei, lumea va în elege i cunoa te eterul, undele, sufletul i spiritul, dorind s intre în
leg tur cu noi. Omul de tiin va fi un Sfânt Ioan, antemerg torul, preg tind calea noastr , a
oamenilor spa iali, care vom lumina i laicul, i preotul religiei viitoare.
Bietul vostru preot înva în seminar despre atâtea fenomene psihice, biologice, fizice i chimice,
descrise în Sfânta Evanghelie. I s-a explicat cum s-au f cut acele „minuni"? Nu, deoarece nici
profesorii s i nu cunosc Adev rul. Va veni omul de tiin , un mare spirit din ceata preo ilor i
arhiereilor cere ti, care fiind întrupat, le va da toate explica iile, cuno tin ele primite de la noi,
cerienii, i comunicate lor ca oameni, cu învoirea Sfântului Duh i a Divinului nostru Solar.
Nu acuz pe nimeni, dar pot spune c de-a lungul veacurilor s-a strecurat i neghin printre
slujitorii bisericii. Prin via a i faptele lor, ace tia au pierdut leg tura cu Cerul i neavând lumina
de sus, au scris, înlocuit sau introdus idei inexistente în textul original al sfin ilor apostoli evanglieli ti.
Astfel au pl smuit falsul referitor la învierea mor ilor în tmpurile lor. în care? c ci duhul uman a
îmbr cat mii de trupuri, f cute praf i rân . Astfel au introdus ideea învierii i în l rii Domnului
la Cer, cu trupul S u. Pentru ce? Ce s fac cu un trup în Cerurile Lui? i astfel s-au n scut foarte
multe erori, aflate azi în evident contradic ie cu datele tiin ifice umane.
Noi citim limpede, în inimile multora, îndoial în fenomenele scrise în Sfânta Evanghelie.
Mul i, care n-ar mai trebui s întineze cu mâinile lor sfânta Carte, î i zic în sinea lor: „Toate cele
scrise aici sunt bune numai pentru popor, pentru incul ii no tri. S mul umim domnului - dac o
mai fi i el pe undeva - c mai sunt unii care s ne cear s le citim cele ce noi, ca în elep i, tim
c nu au fost". Vai de^ sufletul lor! Pentru ce au mai îmbr cat sutana, dac sufletul lor n-a sim it
chemarea cea sfânt ? Ins Adev ral este ca untdelemnul; de îl torni în ap , în o et sau în spirt, el
iese la suprafa .
Adev rul Cerurilor noastre conduce lumile, pu voia Tat lui ceresc, a Fiului i a Sfântului Duh
s-au întemeiat diferitele religii pe acest p mânt. în templul brahmanului, al budhistului, al evreului,
ca i în giamia musulman , se afl adev rurile cere ti, mai mult sau mai pu in dezv luite. Toate s-au
f cut cu voia Solarului nostru i tot El a permis, prin apostolii S i, r spândirea religiei cre tine.
Noi, reprezentan ii Tat lui central, propov duim religia care domne te în univers, una i aceea i
pretutindeni: Religia- tiin , predicat în templele viitoare, unde ruga va porni din inima fiec rui
om, în l ându-se prin mentalul s u, sub form de unde-gânduri, pân la Creator; temple unde nu
vor exista statui, icoane i semne.
Noi vom predica Adev rul în vecii vecilor, dar f r silnicie. Vom vorbi în sfântul Templu al
Adev rului, iar cel ce se va face nedemn, speculând Adev rul nostru, va fi înl turat i altul mai
vrednic va fi chemat. Preo ii templelor noastre vor fi profe ii no tri, care f r s primeasc plat ,
vor fi în grija noastr , ca s aib cele necesare vie ii lor. A a, treptat, toate religiile se vor hr ni din
Adev rurile noastre i toate se vor închina Templului universal.
Sunt fericit c se vor r spândi aceste Adev ruri cere ti, pentru c mâine i noi vom coborî în
trup i dorim s g sim casele unde vom auzi aceste Adev ruri eterne. M bucur de pe acum c voi
g si poate chiar aceste rânduri ale mele i citindu-le, sufletul meu se va înt ri i cu vrednicie voi
str bate prin valurile vie ii trupe ti. Atunci tu, îndatoratul meu de azi, îmi vei vorbi, fiind în Cer
duh, ca mine acum. îmi vei spune Adev rurile cere ti, cunoscute de mine ca duh liber, dar ne tiute
ca duh întrupat, acoperit de hainele fizice. Peste 50-60 de ani voi fi iar i jos, om întrupat i sper
s m adap cu aceste Adev ruri, a a dup cum Cerul a hot rât i CU tine. Vrând-nevrând, lumea Se
îndreapt c tre Adev ral ceresc. Adev ral va lovi încet, dar sigur, în sfera social i în prejudec ile
religioase, învechite i alterate.

Activitatea divinului Tat central

Omul lucreaz ziua iar noaptea se odihne te. Cine lucreaz ? Spiritul care comand trupului s
fac anumite activit i. Dar în timpul nop ii activitatea duhului este cu mult mai mare decât ziua.
Noaptea duhul cutreier spa iile, cercetând, analizând, gândind sau ascultând.
Toat str dania duhului e s afle Adev rul, cum a creat Divinitatea lumile.
Voi spune i c noaptea v odihni i. Da, este adev rat, v odihni i trapul, instrumentul vostru,
dar duhul desf oar o activitate bogat în acest timp. Ce de gânduri str bat prin micul s u glob
str lucitor! Ce de spa ii cutreier , pentru a se duce s - i îndeplineasc anumite misiuni sau lucr ri
de ordin spiritual!
-66 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Dup ani i ani de activitate spa ial sau cereasc , Divinitatea acord duhului o perioad de
odihn , petrecut în timpul întrup rii sale, când este sustras întrucâtva de la preocup rile sale, fiin a
sa fiind o ve nic uzin fr mânt toare de gânduri.
Dar s revin la prima idee: Ce este Adev rul?
Privi i în jurul vostru i v zând tot felul de obiecte i fiin e, zice i c le vede i deoarece sunt
luminate de o lumin oarecare: a soarelui, a lunii, a unui bec electric. Pentru voi e o percepere i
deci un adev r c un obiect este mare i altul mic, c unul e alb i altul verde etc. Crede i c afirma i
un adev r când descrie i ceea ce vede i.
Noi nemaiavând trup, vedem cu întreaga noastr fiin fluidic . Dar cum? Aici e misterul
necunoscut de voi. în lumea duhurilor exist un singur fel de v z, acela i pentru toate duhurile din
univers. Toate lucrurile i fiin ele p mântului sunt f cute din materia planetei voastre, aflat sub cele
patru st ri: solid , lichid , gazoas i eteric . Fiecare din aceste materii au o lumin a lor proprie,
o lumin „fosforescent " ce r spânde te raze fluidice din masa lor. Noi, duhurile, spunem: „Vedem
acest obiect, pentru c el se arat prin propriile sale radia ii". Materia se arat pe sine pentru c
emite lumin din sânul ei. Oricare i-ar fi gradul de condensare i în orice combina ie s-ar afla,
materia este vie, are via . Tot ce exist în jurul nostru, totul a fost f cut de Creator din fiin e
ultramicroscopice, din particule pline de via prin ele însele, chiar înainte de a fi prelucrate de
Tat l. Tot ce e f cut din materie emite raze în jur.
Privind acum la tine, v d trupul t u radiind lumin , asem n toare cu cea a Lunii noaptea pe cer.
Lumina corpului t u p trunde în corpul meu spiritual i produce în mine automat o reac ie,
determinându-m s emit raze, c ci i eu — fiind din materie — emit raze luminoase. Via a exist
pretutindeni în univers i se manifest variat, dup gradul s u evolutiv. Eu sunt un mecanism
automat, care r spunde la orice ac iune printr-o contraac iune, în urma c reia eu, scânteia, iau
cuno tin de ceea ce se afl în fa a mea. Eu, via a, tr iesc în mijlocul oceanului de via , primesc
influen e i trebuie s lupt, s m adaptez, ca s fiin ez mai departe. Via a cere o ve nic adaptare
la influen ele înconjur toare.
î i mai dau o explica ie referitoare la mecanismul v zului meu. Un obiect din fa a mea emite
raze formate din via , din particule vii. Ele intr în corpul meu diafan, fluidic, unde - prin mi carea
lor - produc o dislocare, o dezarmonie a materiei mele fluidice. în virtutea automatismului cu care
m-a înzestrat Creatorul, materia corpului meu reac ioneaz i reface starea mea ini ial . Acest proces
se produce în mine în mod fulger tor i scânteia vede imaginea redus a fiin elor sau obiectelor
aflate în fa a mea.
Din cele ar tate mai sus, reiese c exist dou feluri de percep ii vizuale:
1. v zul trupesc - realizat prin intermediul ochilor;
2. v zul spiritual - realizat prin întregul corp duhual.
ti i deja c orice materie are via în ea i emite radia ii. Aceste radia ii nu se arat sub o
singur culoare, pentru c i materia este de naturi diferite. Noi, duhurile, vedem în lumea noastr
- pe lâng culorile cunoscute de voi - o gam de culori, provenite din combin rile lor, i nepercepute
de ochii vo tri. Materia sau via a se prezint în culori. Nu exist via f r culoare. P mântul pe
care calc piciorul vostru are o culoare închis , mohorât , pentru voi, dar noi vedem în el o lumin
splendid , de o varietate de culori de nedescris.
Cu cât vibra iile acestor radia ii colorate difer de cele ale corpului meu, simt o nepl cere mai
mare. Cu cât ele se apropie de vibra ia corpului meu spiritual, simt o pl cere mai mare.
Iat pentru ce ederea mea aici la suprafa a p mântului, unde exist o materie inferioar , îmi
produce o mare nepl cere, chiar o durere. Dar departe, sus la mine, unde exist o materie fluidic
mai fin , mai evoluat , m simt fericit. Cu cât ac iunea i reac iunea produse în corpul meu sunt
mai violente, gândirea mea este mai sl bit , mai distras . Cu cât vibra iile radia iilor externe sunt
mai apropiate sau chiar superioare corpului meu spiritual, scânteia este mai limpede i mai liber
pentru a se adânci în medita ii i analize.
Dar al turi de acest automatism intervine factorul numit voin . Când vreau s m deplasez ori
s studiez o tem oarecare, trebuie s -mi fixez aten ia asupra scopului voit. Prin urmare, pun în
ac iune facultatea voin ei mele. Voin a este motorul vie ii.
între mine, duh, i lumea înconjur toare, se duce secund de secund o lupt , via a din mine
luptând cu via a din mediul înconjur tor, ca s - i men in unitatea i forma. Când mai multe
particule-via s-au aglomerat i au luat în totalitatea lor o form , ele lupt mereu împotriva influen elor
din afar care ar putea s strice forma. A adar via a tinde s ia forme, iar prin conglomerarea lor,
din treapt în treapt , mai sus, s formeze unit i din ce în ce mai mari. Tot ce a f cut Creatorul,
de i multiplicat i variat la infinit, totul i cu toate la un loc tind s formeze o unitate, un tot,
formând o fiin , o existen .
Comunic ri din Cer 267

De aici rezult o lege: Fiin a, mare sau mic , trebuie s tind , a fi una cu crea ia.
O unic Fiin a combinat multiplele vie i i a format un tot, numit crea ie. Din cauza spa iului
redus în care particulele-via sunt aglomerate, ele vin în contact, intr în antitez i de aici se na te
între ele sim ul, auzul i v zul.
Un schimb de materie are loc între particulele-via , i acestui schimb îi dau numele tot de
via . Cu to ii i toate suntem via , i fiind aproape unii de al ii, vrând-nevrând, suntem dependen i
unul de altul. Divinul Creator a f cut astfel încât cu to ii, mic i mare, s form m un bloc.
Dac fiecare particul -via ar fi independent , ar c uta s se izoleze, s se îndumnezeiasc . Dar
Unicul Tat nu permite acest lucru; de aici, existen a a dou for e opuse în univers:
1. for a cu tendin de conservare a formei;
2. for a de izolare, de distrugere a formei.
Distrugerea formei nu înseamn distrugerea materiei, ea continu s existe, dar dintr-un bloc,
se desfac particulele din care era format. In acest caz, din vizibil materia devine invizibil .
Zah rul vizibil, pus în ap , se desface, particulele sale se risipesc printre particulele apei i
devine invizibil ochiului vostru, dar este perceput prin organul gustativ; deci zah rul exist în ap .
La fel este i în lumea noastr . Nimic nu se pierde, dar totul se transform .
O for divide via a i alta o recompune în unitatea avut ini ial.
Din cele spuse mai sus, doresc s r mân cristalizat urm toarea idee: Nu eu v d, simt sau aud
ceea ce exist în jurul meu, ci mediul înconjur tor mi se reveleaz prin radia ia lui.
Acum nu m vezi, dar dac a avea autoriza ia de sus, m-a putea face vizibil, concentrându-m
i trimi ându- i raze cu vibra ii atât de încete, încât ochii t i m-ar vedea.
Materia scânteii divine este cea mai sublim . Noi am fost crea i în Sfera divin . Dar dup cum
Adam a fost gonit din rai cu iubita lui, Eva, i de ru ine s-a acoperit, tot a a scânteia, dup ce a
fost emis de Capul Sferei divine, a fost acoperit cu cele trei înveli uri, formate i ele din materii
vii: t tar , fiular i duhual .
Logos-ul, micul fragment din Tat l central, este^viu. Via a purcede din Tat l central, unde ea
nu se afl în antitez cu nici o unitate de genul s u. în Sfera divin via a este perfect unificat , dar
Tat l vrea s fie risipit în tot cosmosul. Din aceast cauz , via a se fragmenteaz .
Eu, cel care î i comunic, sunt o particul divin , o divinitate pe cale de-a deveni o Divinitate.
Lumea întreag , toate universurile, împreun cu Sfera central , este trupul lui Dumnezeu; iar
Cel ce a f cut toate acestea se afl în miezul central al Sferei divine, nev zut, necunoscut de nimeni,
nici chiar de Fiii S i cei mai mari. Nimeni, în vecii vecilor, nu va putea spune c 1-a egalat pe Tat l
central, dar va putea spune c a ajuns un puternic creator în lumile create, ori în Sfera-Mamar.
Tot ce s-a creat trebuie condus. Unicul Tat a încredin at conducerea reprezentan ilor S i,
Guvernatorilor solari i Sfintelor Duhuri - Guvernatorii planetari. Din acest punct de vedere, Tat l,
Fiul i Sfântul Duh sunt egali, deoarece trei conduc, dar una gândesc i una fac. A adar, Guvernatorii
solari i planetari sunt Divinit i mai mici, care prin veacuri f r num r au ajuns la aceast tiin
i putere. Sunt într-adev r For e uria e, dar f r a- i putea vreodat egala P rintele central. Numai
dup ce Scânteile, dezbr când toate hainele, se vor întoarce în Sfera Cap de Dumnezeu, vor fi egale
cu Tat l central, pentru c vor fi una cu El.
în totalitatea Sa, Mamarul este trupul Tat lui central, dar un trup matricial, n sc tor de materii,
Laboratorul unde se prepar tot ce trebuie pentru a crea o nebuloas , din care se va forma un sistem
planetar. A adar Sfera divin e un trup cuget tor i un trup matriceal.
Adev ratul trup de Dumnezeu este trupul Divinului central, care se fragmenteaz pentru a se
risipi în universuri. Acest Centru emite scânteia, trup din trupul Tat lui, dar cu toate acestea ea nu
de ine puterea i facult ile Tat lui, din care a plecat. De aceea, în Sfera-Mamar scânteia este
învelit i apoi educat pentru a se ti orienta în lume, când se va îndep rta de lâng Sursa din care
a luat na tere. Scânteia este deci un mic Dumnezeu, având în ea, poten ial, toate însu irile, facult ile
Tat lui s u. Fiind un fragment din marele Tat , scânteia nu poate cerceta, analiza i sintetiza ca
Divinitatea suprem , din care a purces, dar o a teapt un viitor str lucit.
Deoarece este mic i neputincioas fa de Creatorul s u, noi nu i-am zis scânteii divine
Dumnezeu, ci i-am zis Logos, candidat-la-dumnezeire sau devenire-de-Dumnezeu.
Mister, un nesfâr it mister! Tat l central emite mereu scântei, cu care populeaz spa iile infinite
ale celor patru universuri, dar El r mâne tot mare i întreg! Poate într-o zi î i voi dest inui ceva i
din aceast tain .
în orice stadiu ar fi unul din Fiii Tat lui, la orice str lucire i putere va ajunge, tot Fiin a
suprem este For a absolut , st pânind peste tot. A adar, Lui i se cuvine toat slava, cu to ii, de.la
cel mai mic pân la cel mai mare Creator, ne închin m supremului Creator i Guvernator al lumilor
din ve nicia viitoare.
268 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

îngerii care ne fac cunoscute tainele lumilor ne spun c au v zut cum se face educa ia
noilor-n scu i, a duhurilor prime, pentru a deveni, odat , în ve nicie, Auxiliari ai Tat lui central.
îngerii ne mai spun: „Pe Tat l nu L-a putut i nu-L poate vedea nimeni. Dar orice duh a provenit
din Tat l, iar pentru a ne face o idee despre cum ar fi El, e destul s privim la cei mai str luci i
Copii ai S i, la Dumnezeii secunzi, Fiii de Dumnezeu, afla i în Sfera-Mamar. Pe aceste str lucite
Forte divine, le avem ca model, ca treapt de atins, în miliardele de miliarde de veacuri ce vor veni.
Mai sus nu putem n zui. Ca s devenim ca Tat l central, nu exist alt mijloc decât s intr m în
Corpul Sau central. Dar cine a intrat, nu a ie it s ne spun i nou cum e acolo. Aceast n zuin
o poate avea vreun mare Fiu de Dumnezeu. Noi, cei mici, nu avem acum alt aspira ie, alt cale,
decât de a înv a i iar înv a, pentru a dobândi cuno tin e i puteri tot mai mari, i astfel s
devenim din ce în ce mai harnici lucr tori în via Divinului suprem. Urmând astfel, odat , vom
ajunge i noi Fii de Dumnezeu, asemeni celor din Sfera-Mamar."
O, Doamne, miliarde de ani sunt de când m-ai n scut! Atunci, departe, în noaptea ve niciei, am
fost un embrion de duh, pe calea dumnezeirii. Ajut -m , Doamne, lumineaz -mi calea pe care s
m întorc, vrednic de iubirea Ta, în trupul T u Mamar! Amin.
Iat ce ne mai spun îngerii, profesorii no tri, pu i de Domnul pentru a ne cultiva i educa:
„Când iese din Tat l s u divin, logos-ul este un Dumnezeu perfect. Ca natur material este un
A dam des vâr it1. Acest fiu divin trebuie s lupte în lumile create. Dar perfec iunea nu poate lupta,
tocmai prin calitatea ei, iar el fiind perfect nu poate lupta. Atunci Fiii de Dumnezeu, din zona a I-a
a Mamarului, introducându-1 în perispiritul lor, îl dezgolesc, îl imperfecteaz de perfec iunea sa
divin , adic din Dumnezeu îl transform în candidat-la-dumnezeire, l sându-i facultatea de a
deveni iar i Dumnezeu. Numai în aceast stare logos-ul sau duhul are posibilitatea s cutreiere
lumile create de Tat l s u.
De aici deducem: însu i Centrul creator nu poate lupta, cu lumile de El create, dar le guverneaz .
Tat l conduce totul, iar subalternii S i execut . Tat l emite logos-uri, instrumente din ce în ce
mai numeroase, prin care cucere te Infinitul, impunându- i Legile asupra celor din sferele create,
materii sau duhuri de orice grad. Cu alte cuvinte, Supremul conduce lumea prin lumea creat de
El.
Tat l nu conduce lumea prin silnicie, ci prin iubire. El iube te negr it tot ce gândul S u a creat.
Aceast iubire este pus în chiar scânteia trimis în lume. Tat l nu conduce lumea dup p reri
schimb toare, ci dup Ordine sau Legi f cute de El, înaintea c rora El însu i se închin i se supune
pentru vecie.
Din iubire Tat l a creat pe al doilea i al treilea, i prin iubire - to i trei - au f cut una. înainte
de orice crea ie, El a gândit i f cut un plan, i apoi a pornit la crea iile viitoare. Planul, norma,
modelul crea iei i mecanismul prin care va vie ui în ve nicie, le-a pecetluit printr-o Regul sau
Lege. întâi a fost Legea, i apoi crea ia.
Divinul, Unul, a gândit i i-a asociat pe al doilea. Dar al doilea nu a venit la existen decât
din iubirea Lui. Dup asocierea Divinului cu cel de-al doilea, a chemat la via i pe al treilea, i
astfel s-a n scut prima Treime. Azi El na te mereu logos-uri, fiind ve nic fericit i iubitor de copiii
S i. Crea iile Tat lui sunt divine i e fericit s cheme la via fiin e noi, copiii S i.
Tat l întrupeaz în Sine gândirea i iubirea des vâr it . Prin gândire a f cut, face i va face
totul. El fiind des vâr it, gândirea Sa este lipsit de orice gre eal . Dragostea L-a îndemnat s
cheme la via i pe al ii; din aceast cauz , i copiii S i II iubesc.
Asemenea suveranului unei ri - care nu se amestec în treburile rii sale, dar d ordine
mini trilor s i, spre binele rii i al poporului s u - Tat l central observ tot ce a creat, în ce stadiu
se afl i, potrivit evolu iei fiec rei categorii, d anumite ordine. Tat l guverneaz f r s ac ioneze
El însu i, ci dând directive, pentru a se ac iona i împinge totul spre progres, pe planete, sori i
universuri.
Când logos-ul a fost emis de Tat l central, Fiii de Dumnezeu - primul grad de Creatori, citesc
ordinul înscris în el i, conform acestui ordin, îl îmbrac astfel ca s joace în lume rolul înscris în
el. Când acest rol a fost jucat pân la ultima liter , logos-ul se va întoarce în Sfera-Mamar, pentru
a fi dezbr cat de vechea hain i îmbr cat cu o alt hain , dup care i se d un rol superior, i iar i
este trimis în lume. Astfel, din perfec iune în perfec iune, s-a ajuns pân la om, înger, Guvernator
planetar, Guvernator solar i Creator divin în Sfera-Mamar."

p B1K Adam Kadmon - în Cabala reprezint Omul originar, Omul ceresc, principiul emana iilor divine, Omul f cut dup
chipul i asem narea Tat lui, imaginea sau reflectarea sublim a Divinit ii. Dup unii mistici Christ este similar cu Adam
Kadmon.
Comunic ri din Cer 269

Diferite categorii de eteruri

Azi vom concentra studiul nostru asupra eterului, denumit de voi, impropriu, fluid.
Fluidul este de dou feluri: 1. netransformabil; 2. transforma ii
Fluidul netransformabil în ve nicie constituie îns i substan a scânteii divine, a spiritului, fiind
numit fluid spiritual.
La rândul s u, fluidul transformabil este de dou feluri: 1. fizic; 2. psihic.
Fluidul fizic se împarte în: 1. fluid fizic liber; 2. fluid fizic captiv.
Eterul sau fluidul fizic liber umple cosmosul, formeaz oceanul în care plutesc Sfera divin i
cele patra universuri, umple apoi interiorul universurilor, unde plutesc miliardele de stele i planete,
i îmbrac sau învele te sorii i planetele.
Din eterni fizic captiv s-a f cut totul, prin concentr ri succesive, pân Ia piatra cea mai tare,
granitul sau bazaltul p mântului. Eterul fizic captiv anim corpurile materiale - solide, lichide i
gazoase - ale tuturor coipurilor cere ti, fiind nedesp r it de ele. Fluidul fizic captiv înso e te
corpurile materiale de pe p mânt. Cum corpurile materiale terestre, sunt de trei feluri - solide,
lichide i gazoase - i cum fiecare din aceste materii sunt înso ite de o anumit categorie de fluid,
distingem trei feluri de fluide fizice captive: solide, lichide i gazoase. Mineralul va avea fluid fizic
captiv solid, apa - fluid fizic captiv lichid i aerai, sau orice alt gaz - un fluid fizic captiv gazos.
Fluidul psihic se împarte i el în: 1. fluid psihic liber; 2. fluid psihic captiv.
Fluidul psihic captiv formeaz perispiritul duhului.
Dup ce spiritul a fost emis din Sfera central a Sferei divine, am v zut c a fost învelit în Sfera-
Mamar cu o serie de fluide mamare. Când, mai târziu, a fost trimis în lumea creat , i s-a dat pe
rând o hain cosmic , universic , solar i planetar . Totalitatea lor formeaz perispiritul
duhului, format din fluid psihic captiv.
F cându- i coala în jurai unei plante, duhul tr ie te, gânde te i lucreaz , uzându- i hainele
fluidice, perispiritul. Divinitatea creatoare a orânduit ca aceste haine s -i fie reparate, pe m sura
uz rii lor. In acest scop, perispiritul duhului execut o dilatare i o contractare, asem n toare
toracelui omului. Când duhul se dilat , inspir fluid din spa iu. Când se contract , elimin fluidul
uzat sau viciat din perispiritul s u.
Dar oare duhul absoarbe orice fel de fluid? Nu. El absoarbe din spa iu, din mediul s u, numai
fluid psihic liber, corespunz tor naturii fluidului corpului sau perispiritului s u.
Fluidul psihic liber umple universurile i este amestecat, f r s se combine, cu fluidul fizic
liber. Prin urmare, în spa iul din jurai coipurilor cere ti exist fluid psihic liber, iar în corpul fluidic
sau perispiritul duhului se afl fluid psihic captiv.
Ca i fluidele fizice, fluidele psihice sunt i ele de trei feluri: solide, lichide i gazoase. Fluid
psihic captiv solid se afl în jurul scânteii ce conduce via a unui bob de mineral. Fluidul psihic
captiv lichid învele te spiritul unei plante, formând perispiritul unui duh vegetal. Fluidul psihic
gazos formeaz perispiritul, partea extern a duhului animal sau uman. A adar avem fluid psihic
mineral, vegetal i animal sau uman.
în tot ce a creat Tat l se afl :
1. fluid netransformabil - spiritual;
2. fluid transformabil - divizat în fluid liber fizic i psihic, i fluid captiv fizic i psihic.
în fine, pentru ob inerea anumitor rezultate, spiritele combin unele fluide fizice cu cele psihice
i dau na tere la compu i de fluide fizico-psihice. Asemenea combina ii au loc în fenomenul form rii
fantomelor sau al materializ rilor.
Multe taine sunt în operele Tat lui nostru ceresc. Din ele v d m i vou câteva frânturi.
E zi de s rb toare, clopotul satului cheam credincio ii la casa de rug ciune. Sunetul s u
acoper satul i se pierde în dep rtare. Voi auzi i i cunoa te i fenomenul fizic: limba a lovit buza
clopotului, punându-1 într-o vibra ie transmis aerului din vecin tate. Dar ceea ce nu ti i este c
acest clopot, fiind materie solid , este înso it de fluidul s u fizic captiv solid. Când clopotul a vibrat,
punând aerai în vibra ie, a pus în mi care, în vibra ie, i eterul fizic captiv solid din jurai s u, care
se propag sub form de unde eterice. Pe când undele aeriene se propag peste regiunile sau satele
vecine, undele eterice str bat spa iile dep rtate de peste sute i mii de kilometri. A adar unda
eteric , fluidic , s-a produs concomitent cu unda aerian .
Dup cum un întrupat deosebe te u or un corp solid de unul lichid sau gazos, noi, duhurile
distingem foarte u or în spa iu fluidul solid de cel lichid sau gazos, sau fluidul fizic de cel psihic.
Toat aceast gam de fluide s-a creat în Sfera-Laborator, Uzina crea iilor, sediul marelui
Gânditor, care prezideaz peste divinii Creatori i unde se fac toate felurile de materii.
?7Q Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Din Capul Tat lui au plecat fluidele netransformabile - spirituale, iar din Pântecele S u au
pornit toate fluidele transformabile - fizice i psihice.
Fluidul este o materie, pentru c din el s-a creat totul, dar aceast materie este vie, fiind
constituit din particule vii, cu via proprie, ele mi cându-se, vibrând, sim ind i reac ionând cu de
la sine putere.
Acum s facem un mic rezumat. Exist trei feluri de fluide: 1. fluide libere; 2. fluide captive;
3. fluide spirituale; fiecare din ele fiind de trei feluri: solide, lichide i gazoase. Din punctul de
vedere al spiritelor, exist iar i trei categorii de fluide: 1. fluide fizice; 2. fluide psihice; 3. fluide
fizico-psihice; din fiecare existând câte trei feluri: solide, lichide i gazoase. A adar exist dou
grupuri de câte nou fluide.
Azi pute i discuta în deplin libertate orice v vine în minte, abordând i t râmuri oculte,
spiritualiste. In vremurile antice, cei ce aveau norocul s fie ini ia i în tainele sfinte erau opri i s
vorbeasc în lume, sub pedeaps de moarte. Era permis discu ia între ini ia i, dar pentru c ace tia
erau urm ri i de spionii templelor, ca nu cumva s divulge ceva, bietul ini iat devenea un mut
des vâr it în privin a cuno tin elor dobândite în templu. Cunoscând semne, simboluri i în elesul
numerelor, ini iatul desena un semn oarecare sau scria un num r, ca din joac sau întâmplare. Cel
de al turi, dac era i el un ini iat, v zând acel num r sau semn, tia cu cine are de-a face i scria
num rul ob inut prin suma cifrelor reduse la unitate. Astfel prudent subtil i cu mare team , se
dezv luiau c sunt ini ia i.
Iat acum sinteza numerelor fluidelor: trei fizice, trei psihice i unul n scut din combina ia lor,
adic fizico-psihic, suma lor formând num rul 7. Trei feluri de fluide libere, captive i spirituale fac
9. Prin urmare, numerele 3, 7, 9, 27, 81 etc. sunt numere dup care Divinitatea a alc tuit totul în
crea ia Sa.
Am omis s - i pomenesc de repartizarea fluidului fizic liber în atmosfera planetei noastre.
Atmosfera fluidic a P mântului are trei zone fluidice fizice: alb , albastr i ro ie. în fiecare din
aceste trei zone se afl fluid psihic liber, repartizat astfel: în zona a I-a, alb , g sim fluid psihic
gazos; în zona a Ii-a, albastr - fluid psihic lichid, iar în zona a 111-a, ro ie, cea de la suprafa a
p mântului, se afl fluid psihic solid. In aceste fluide înoat duhurile i cu ele î i repar corpul
planetar.
în mintea vreunuia dintre voi se poate na te întrebarea: „Oare fluidul captiv nu poate p r si
corpul terestru, devenind liber?" Nu, pentru c marii Creatori divini din Sfera-Mamar, au orânduit
ca fluidul captiv s nu se poat separa de materia fizic a P mântului, orice form ar avea ea, pân
nu se va întoarce la Centrul creator. Fiecare fel de fluid este supus unor legi speciale.
Prin urmare, p mântul este învelit de o p tur groas format din trei categorii de fluide fizice
libere i din trei categorii de fluide psihice libere. Materiile P mântului au fluide fizice captive sub
trei st ri. Duhurile libere sau întrupate fiind de trei feluri - albe, albastre i ro ii - au i ele trei
feluri de fluide psihice captive.
Chimia cunoscut de vo[ este un biet abecedar fa de vasta chimie realizat în univers prin
combinarea fluidelor fizice. în stadiul actual al cuno tin elor voastre, este imposibil s v facem
cunoscut chimia cereasc , deoarece n-a i putea cl di i urm ri prin abstrac ie multiplele combina ii
fluidice. Descrierile de mai sus v sunt suficiente, oricum m tem c le ve i încurca în mintea
voastr . Vor veni descoperiri noi în raport cu electricitatea, i atunci ve i în elege mai u or abstrac iile
expuse de mine azi, asupra acestor câteva categorii de eteruri.
Când un om are case, mo ii, bani, bijuterii etc, se zice c e bogat. Da, este bogat, dar numai
cât va tr i, c ci gol a venit în lumea trupeasc , gol se va întoarce la noi. Un om cu adev rat bogat
este plin de idei, de cuno tin e, dar nici acestea nu-i pot da decât o satisfac ie^ efemer i în cea mai
mare parte nereal , c ci nu toate cuno tin ele omului trupesc sunt exacte. îns omul care a avut
fericirea de a acumula cuno tin e din lumea noastr , despre operele Creatorului, este cu adev rat
bogat i fericit.
Omul cu adev rat fericit a str b tut noianul miilor i sutelor de mii de ani de suferin e, de vie i
peste vie i trupe ti, ridicându-se pân la rangul de a putea primi cuno tin e de la un misionar ceresc
- care a primit ordin din Sferele înalte, s reveleze din tainele vie ii i ale universului. Cuno tin ele
primite îi deschid un vast orizont al în elegerii vie ii. Tainele ne tiute de lumea terestr i se fac
cunoscute, i enigmele ce fr mânt mintea omenirii î i cap t dezlegarea.

Zilele trecute i-am spus c în jurul p mântului exist o atmosfer de fluid liber împ r it în trei
categorii: solid, lichid i gazos. Când spun solid, lichid i gazos, vreau s se în eleag st ri de fine e,
Comunic ri din Cer JJ

de raritate, de concentrare ale aceluia i eter, iar iui c ar fi solid sau lichid în sensul vostru. Aceste
trei diviziuni sunt generale, dar în cadrul fiec ruia se pot face înc trei diviziuni de st ri.
Ca s fiu în eles, voi lua starea de eter solid; în sânul acestuia exist trei subdiviziuni de
concentrare: solid-solid, solid-lichid i solid-gazos. De asemenea, în eterul lichid se disting trei
st ri: lichid-solid, lichid-lichid i lichid-gazos. în fine, în eterul cel mai fin, eterni gazos, sunt de
asemenea trei trepte de eter: gazos-solid, gazos-lichid i gazos-gazos — cel. mai fin dintre toate
etemrile P mântului. S nu se piard din vedere c ne-am concentrat studiul doar asupra eterului
din jurul p mântului.
Din cele expuse reiese c voi, oamenii trupe ti, v mi ca i în toate p r ile prin eterni solid-solid,
de la suprafa a p mântului.
într-o alt comunicare, i-am spus c cele trei fluide din jurul p mântului au fiecare câte o
culoare: fluidul solid este ro u, fluidul lichid este albastru i fluidul gazos este alb. Când ne afl m
în zona alb , vedem eterul de sub noi - cel din zona a Ii-a, de culoare albastr . Voi v afla i în zona
ro ie; când v uita i în sus, vede i eterni din zona a Ii-a i din aceast cauz cerul vi se pare albastru.
Prin urmare, nu vezi culoarea eterului zonei unde te afli, ci pe a celei superioare sau inferioare. Dac
v-a i afla în zona a doua i v-a i uita în sus, a i vedea alb - culoarea zonei întâia, a eterului gazos,
iar dac v-a i uita în jos, a i vedea ro u - culoarea zonei a III-a, a eterului solid.
Din cele spuse mai sus cuno ti c în jurul p mântului exist trei sfere ro ii, trei albastre i trei
albe, deosebindu-se fiecare dup nuan ele mai deschise în sus i mai închise în jos. Totul în natur
este colorat: planete, stele, eteruri i duhuri.
Iar i repet: ceea ce vede i voi nu corespunde cu ceea ce vedem noi. Pentru ca duhul s aib
cuno tin de percep iile omului trupesc, are nevoie s se întrupeze. Dac nu ar coborî în trup,
no iunile duhului s-ar m rgini la cuno tin e referitoare la lumea eteric , tiin a sa fiind incomplet .
Câmpul cuno tin elor ob inute prin intermediul trupului este larg, deoarece formele de om i
constitu iile lui sunt extrem de numeroase, pe diferitele planete ale sistemelor planetare.
Ce de minun ii sunt pe aiurea! Dac le-a i ti, a i zice: „Doamne, f s treac mai repede
timpul s plec de pe aceast planet în ara fericirii, unde voi avea la dispozi ie alte comori, alte
instrumente, superioare celor actuale".
Repet mereu, ca s se întip reasc în con tiin a voastr adev rurile noastre. Totul evolueaz ,
materiile i duhurile. Spa iile sunt pline de planete i sori, dar nici unul nu e asemenea celuilalt.
Exist planete unde trupul este rudimentar celui de pe P mânt, i exist planete unde omul are un
trup, un instrument superior celui de aici. Pe unele planete exist oameni de 2-3 centimetri, ai c ror
ochi sunt adev rate microscoape, v zând corpuri sau fiin e vizibile vou doar la microscop. Pe alte
planete exist uria i de zeci de metri, ai c ror ochi v d atât de departe, încât pentru voi pot fi
considera i adev rate telescoape.
Aproape c nu exist planet în univers unde s lipseasc via a trupeasc , sub o anumit form
i constitu ie. Acolo unde privesc astronomii vo tri i declar c nu exist „via ", pentru un motiv
sau altul, eu afirm c exist . Tot ce e planet are via trupeasc sub o form oarecare. Numai
sateli ii lor nu au via trupeasc , deoarece ei sunt anticamera planetei, locuri de popas, fie pentru
duhurile sosite, fie pentru cele care p r sesc acea planet .
Toate planetele sistemului nostru au trupuri. Exist un paralelism între evolu ia trupului i a
spiritului, dar treptele mari ale evolu iei nu merg din planet în planet , ci din astru în astm, i fiecare
astru are o subdiviziune a sa, o planet unde se continu evolu ia de acolo de unde spiritul
a întrerupt-o, într-un alt sistem.
Spiritul înva în ve nicie, iar Natura este cartea pe care Divinitatea i-a pus-o la îndemân , i
unde Creatorul a scris toat tiin a Sa.
Colindând prin alte zeci de planete, duhurile evoluate au v zut cum este construit acolo ochiul
întrupatului care vede fiin ele microscopice. Ele s-au întors i când s-au întrupat au imaginat lentil
lâng lentil , dup slabele lor amintiri, i astfel omul trupesc a n scocit microscopul.
Fiecare inven ie terestr este reproducerea instrumentelor întrebuin ate deja pe alte planete. Ele
au fost prezentate duhurilor albe ale P mântului de c tre îngerii no tri, când a sosit momentul
evolutiv al apari iei unor asemenea instrumente sau aparate pe globul nostru.
în natur exist trei feluri de evolu ii:
1. evolu ia spiritului;
2. evolu ia perispiritului;
3. evolu ia trupului.
Evolu ia perispiritului depinde de spiritul, purt torul acelui înveli . Evolu ia trupului depinde de
evolu ia planetei unde tr ie te trupul respectiv, alc tuit din materia planetar . A adar trupul î i are
propriile func ii i legi, îndeplinite f r tirea sau cuno tin a duhului.
272 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Eterul magnetic
/v.

In seria nesfâr it a diferitelor feluri de eterari sau fluide se afl i fluidul magnetic.
Azi am s insist asupra acestui fel de eter.
în natur întâlnim dou feluri de fluide magnetice: {.fizice; 2. psihice.
Exist o deosebire mare între ele i cu toate acestea, în fiin a noastr , ca i a tuturor fiin elor
de pe P mânt, g sim ambele feluri de fluid magnetic. Din echilibrai lor ia na tere manifestarea sau
via a formelor trupe ti.
La rândul s u, fiecare fluid magnetic - fizic i psihic - este de dou feluri: 1. pozitiv; 2. negativ.
Orice fiin trupeasc - plant , animal sau om - va avea în coipul ei fluide magnetice fizice
pozitive i negative, i fluide magnetice psihice pozitive i negative. Asocia ia acestor patru feluri
de fluide magnetice - fizic pozitiv i negativ i psihic pozitiv i negativ - contribuie ca forma
vegetal , animal sau uman s se mi te, s simt , s tr iasc , în sensul vostru trupesc, adic s se
manifeste v dit ochilor vo tri.
Forma trupeasc are magnetism fizic, iar perispiritul are numai magnetism psihic. Când un duh
are în corpul s u perispiritual mai mult magnetism pozitiv, zicem c acel duh este masculinizat, iar
când duhul are în perispiritul s u mai mult fluid magnetic negativ, zicem c este feminizat.
Duhurile nu au sex, ele sunt perfect asem n toare la form . Deosebirea const numai în înc rc tura
fluidului magnetic pozitiv sau negativ. Ambele duhuri au fost create absolut la fel, dar Creatorul,
prin Reprezentan ii S i secunzi, le-a înc rcat în mod diferit, în vederea operei la care sunt chemate.
Când se va reîntrupa, duhul masculinizat va lua de la p rin ii s i o cantitate de fluid magnetic
fizic negativ. Omul b rbat va avea în fiin a sa un fluid magnetic psihic pozitiv unit cu un fluid
magnetic fizic negativ. La duhul feminizat este invers; omul femeie va avea un fluid magnetic
psihic negativ asociat cu fluid magnetic fizic pozitiv. La fel se întâmpl i în regnul animal. A adar
orice om sau animal este o fiin dubl din punct de vedere magnetic, corpul s u planetar fiind
format din fluide magnetice contrare cu ale perispiritului s u.
într-o prelegere precedent am pomenit de fluide fizice libere i captive, i de fluide psihice
libere i captive. Fluidul fizic liber ar fi comparabil cu corpurile voastre solide, iar fluidul psihic
ar fi comparabil cu corpurile voastre lichide. Tr ind i plutind în sânul lor ca un balon sau aeroplan
prin aer, duhul ar corespunde st rii corpurilor voastre gazoase.
Creatorul ne-a chemat la via i ne-a dat puterea, facultatea de a absorbi ambele fluide i de
a le transforma i utiliza. A a fiind, putem absorbi i retine în corpul nostru fluid magnetic fizic i
psihic. De când Tat l ne-a creat, lucr m mereu asupra mediului înconjur tor, absorbind i prefacând
materia eteric i apoi eliberând-o pe o treapt cu ceva mai înalt decât era înainte. Noi, deci,
suntem mici ajut tori ai evolu iei generale.
Totul se na te, tr ie te i apoi moare, numai duhul tr ie te în ve nicie.
în realitate, totul tr ie te, doar c se afl într-o continu prefacere spre st ri mai înalte.
Duhul, scânteia divin , este format dintr-o materie fin , în ve nicie aceea i. El nu se primene te,
nu se schimb sau preface, numai facult ile, însu irile sale devin din ce în ce mai extinse. Cu alte
cuvinte, duhul nu se compune sau descompune, nu se asociaz sau disociaz . A a cum a fost alc tuit
odat , va r mâne în eternitate.
Eu sunt o individualitate diferit de alt duh. Intre mine i el exist o singur deosebire: gradul
con tiin ei noastre, treapta evolutiv atins de fiecare dintre noi. Atât i nimic mai mult.
Scânteia divin a pietrei este aceea i ca i a omului, a îngerului, a Fiului de Dumnezeu sau a
Creatorului central. A adar materia care formeaz orice duh, spirit sau scânteie, este identic în
toate universurile, în tot cosmosul.
Dup ce am fixat aceast idee, pot s spun c materia ce compune o scânteie divin este identic
cu materia psihic r spândit în toat sfera crea iilor.
Care a fost i este minunea ca din aceast materie psihic s fim forma i noi, scânteile divine,
nu o tim nici noi, pentru c Tat l ceresc nu ne d elucidate tainele Sale, ci trebuie s studiem în
ve nicie i s -I afl m tiin a.
Pe când eram în Capul Tat lui central, eram una cu El i tiam totul ca El. Pe urm am plecat
din sânul S u, identic am r mas cu El, dar am uitat ceea ce cuno team. De acum, în ve nicie, voi
munci, înv a i redobândi ceea ce Tat l tie i urm re te în ve nicie. Pân atunci, fac ce pot i
aportul meu, oricât de mic, este un mic câ tig la marea i ve nica oper a Tat lui nostru.
Tat l lucreaz în Laboratorul S u central la transformarea vie ii psilaice libere. Duhurile lucreaz
în mic asupra vie ii fizice. A adar noi, duhurile, suntem în lumile create reprezentan ii Divinit ii
centrale, c ci i noi lucr m asupra fluidului viu, a vie ii libere.
Comunic ri din Cer 271

Tr ind în mijlocul naturii i întâlnind la tot pasul fluidul, fizic, duhul ia pentru nevoile sale
fragmente din acest fluid, le combin în diferite chipuri, ob inând o infinitate de compu i fluidici.
Alteori, descompune sau disociaz fluidul fizic, în vederea scopului urm rit.
Asemenea opera ii nu le pot face decât duhurile care posed cuno tin e înalte de chimie i fizic
fluidic , fiind f cute mai ales cu ocazia diferitelor evenimente ale existen ei omului: la întruparea
duhului, în timpul vie ii omului trupesc i la momentul p r sirii trupului de c tre duh, sau, incorect
spus, la moartea omului. Ace ti operatori fluidici poart numele de mesageri: mesagerul întrup rii,
mesagerul s n t ii sau al bolii i mesagerul destrup rii.
Nu exist form care s nu aib fluid fizic. Ace ti mesageri, savan i cere ti lucreaz mereu
asupra fluidelor fizice ale acestor forme, fie ele minerale, vegetale, animale sau umane. Fiecare
form are în sânul ei un fluid fizic i altul psihic. Asocierea acestor dou fluide este într-un echilibra
instabil, provenit din uzarea continu a acestor fluide i primenirea lor cu alte fluide absorbite din
mediul înconjur tor.
De la Tat l central sosesc doi curen i ce con in via fizic i psihic . Ei circul prin cosmos,
prin cele patru universuri, pe lâng to i sorii i toate planetele, i de aici pleac apoi al i doi curen i,
care se întorc la Centrul regenerator. Tot ce vine de la Centru între ine via a formelor. Tot ce a senat
via a formelor se întoarce la Centru, pentru a fi ref cut i apoi trimis din nou în sferele create.
Duhurile-mesageri altoiesc cu fluid liber fluidele captive. Prima altoire au fâcut-o marii Creatori,
care coborând aici au f cut primele forme. Dup plecarea lor, altoirile au fost f cute de marile
duhuri angelice, întrupate în primele forme. Ele au fost urmate de duhurile umane. De atunci,
întrup rile sunt continuate de duhuri umane, pân la sfâr itul acestui glob ceresc.
Via a liber are o mi care circular i în acela i timp în zig-zag. Ea vivific , dar i omoar .
Mi carea ^circular între ine via a captiv , iar cea în zig-zag desprinde via a din form i o pune în
libertate. în lumea creat se face i reface. Cu alte cuvinte, anumite duhuri de aici, din lumile create,
fac în miniatur ceea ce marii Creatori fac la scar uria în marele Laborator central.
în lumea duhurilor se cunoa te acest lucru. De aceea când unui duh întrupat i se iau din fluidele
sale de via trupeasc , nimeni nu se revolt , deoarece se cunoa te opera divin f cut de mesagerii
desemna i de conducerea planetei noastre.
Uneori, omul trece prin diferite forme de boal . Ele sunt fructul unor gre eli, iar boala a fost
provocat de mesagerii ce aplic legea pedepsei, dictat de Forurile superioare. Nu te revolta frate,
c ci culegi ceea ce ai sem nat. Ai gre it, pl te ti, i apoi î i vei continua firul vie ii mai departe,
cât i s-a orânduit.
Nespus de gre it este cel ce î i suprim via a trupeasc , deoarece, în definitiv, trupul nu e numai
opera sa, ci i a altor duhuri, care în numele Creatorului au conlucrat la întruparea sa. Intrupatul
î i deap n via a f r s tie c anumite for e cere ti, anumi i mesageri lucreaz asupra trupului s u,
vivificându-I ca s fie un bun suport i un minunat instrument de lucra.

coala duhului se face prin memorare

Deviza rii voastre este: Nihil sine Deo. Cu adev rat, nimic nu se poate face în lumea spa iilor
f r aprobarea forului Celui prea înalt, dat prin Reprezentan ii S i autoriza i.
Comunic rile noastre sunt destinate mai mult viitorului. Opera la care ne-am angajat pare
pentru moment f r de folos i totu i, ea va fr mânta min ile celor de acum, dar mai ales a celor
ce vor veni dup voi.
tiin a va progresa, concep iile se vor l rgi, experien ele se vor înmul i i pe baza lor se va
vedea c cele afirmate de noi sunt adev ruri pure. i-am mai spus, alt dat , c aceste adev ruri au
fost cunoscute în antichitate, dar au fost inute în secret.
Domnul nostru Isus Christos, nu a spus totul apostolilor S i, ba chiar i între apostoli a f cut
deosebiri. Mul imii nu-i spunea ceea ce împ rt ea ucenicilor S i. Domnul a coborât între oameni,
pentru a r spândi o concep ie social , iar nu cuno tin e tiin ifice.
Dup dou mii de ani, abia îndr znim s v facem cunoscute materiile eterice în care plutesc
toate stelele, planetele i duhurile, i umplu universurile. Viitorul va dezlega multe mistere. Când
existen a eterului sau fluidului nu va mai fi ipotetic , oamenii vor trece la aplica ii practice ale
acestui eter, i una din cele mai r spândite i salutare întrebuin ri va fi vindecarea fluidic . Pân -
atunci, medicii no tri cere ti vindec , zi de zi, pe cei a c ror via trebuie s continue pân la data
înscris în destinul lor. Trebuie s ti i c omul nu e p r sit niciodat .
274 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

De departe, din adâncul Cerului r sun periodic o voce, dând sfaturi, ordine sau cuno tin e. Ele
sunt percepute de marile duhuri i explicate, din treapt în treapt , în mod descendent, i celorlalte
grade de duhuri. Totul este în raport i armonie cu evolu ia. Nu putem intra în leg tur cu îngerii
solari, i cu atâi mai pu in cu Guvernatorul solar. Respectarea ierarhiei este mai strict în lumea
noastr decât în a voastr . Totul e progresiv, totul este ierarhizat. Chiar eu, în prelegerile mele, i-am
dat progresiv Adev rul. Mereu am avut în vedere s nu v produc mirare, proteste, s nu v
zdruncin dintr-o dat din prejudec ile în care v-a i n scut i crescut.
In colile voastre totul se pred gradat. Aceea i progresivitate se are în vedere i în lumea
noastr . Dar ce greu înv m, pentru a urca treptele evolutive! Studii, medita ii, repet ri i iar
repet ri, pentru ca totul s se fixeze în memoria noastr spiritual . înv tura are la baz repetarea
i progresivitatea.
Iat un exemplu. La început, când i s-au dat primele no iuni, au venit în jurul t u duhuri
inferioare gradului t u. Acestea au fost umiate de altele, egale în grad cu tine, dep nându- i cuno tin ele
lor, iar dup o vreme au sosit fra i spa iali superiori ie, ob inând de la ei cele mai tainice cuno tin e.
Aceste cuno tin e nu i-au fost acordate ca o favoare, ci, pentru a fi r spândite în lume, prin tine.
Ideile emise de un duh, liber sau întrupat, nu vor fi niciodat re inute, pân ce con inutul lor
nu va fi fost asimilat, adic în eles. S dau un exemplu. Pentru a- i obi nui urechea cu sunetul
fiec rei note i cu distan ele dintre ele, un muzician repet cu voce tare nota do. Mintea îi este
atent , iar vibra iile sunetului i mai apoi ale eterului i-au intrat prin trap, în perispirit i s-au fixat
acolo. Dup un timp, repet nota mi, mai târziu sol, str duindu-se s le memoreze. în final repet
de câteva ori do, mi, sol, i observ distan a vibratorie dintre ele. De îndat ce a observat bine
raportul dintre ele, a înv at valoarea lor muzical , i ori de câte ori va intona pe una din ele, i le
va reaminti pe celelalte dou . Tot dup acest principiu acordeaz violonistul corzile viorii sale.
Totul e memorare, act ce necesit timp i îndelung r bdare. Azi omul tie s vorbeasc , dar
ce greu a fost graiul pentru primii oameni [ Chiar i copilul, n scut din p rin i care vorbesc perfect,
întâmpin greut i în înv area vorbirii. începe cu gângureli, apoi cu silabe, ca peste un an s
rosteasc : mama, tata. Greu a fost pentru primul om s vorbeasc , dar cât de greu a fost pentru
primul duh, nou-n scut, s gândeasc .
Acolo departe, în abisul Cerurilor, în Sfera divin , fluidic , în Laboratorul preg tirii fluidelor
i a duhurilor, a înv at duhul nou-n scut s gândeasc . Mii de secole st duhul în acel Eden pân
dobânde te capacitatea de a gândi cursiv i de a se face în eles de vecinul s u.
Copilul de azi începe s vorbeasc destul de repede, deoarece în spatele ve mântului de lut se
ascunde un duh care tie s gândeasc de miliarde de ani, de când a plecat din Centrul creator i
colind prin univers. Fiind un pelerin aflat într-o c l torie ve nic , duhul a tot gândit, fie c a
animat un atom, o molecul , o piatr , o plant , un animal sau un om. El a gândit întru ve nicie.
Duhul se face în eles cu semenul s u prin gândire. Gândirea sa exteriorizat este gândirea sa
interioar avut de când era o mic particul prin haos.
To i oamenii încep cu silabisiri i cuvinte neîn elese, pentru a ajunge la vorbirea curent . Dar
oare to i pot ajunge la înal ii gânditori sau oratori ai p mântului? Nu, pentru c talentul vorbirii i
în l imea concep iilor se afl într-un raport strâns cu gradul evolutiv al duhului închis în trap.
La treapta ajuns cunosc multe, dar cercetând, descop r c am multe de aflat. tiu ceva despre
materia constitutiv a universurilor, cunosc constitu ia spiritului, dar sunt abia la cuno tin e de
gradul b sau c fa de marile Entit i solare sau Creatorii centrali, cunosc tori pân la gradul z.

Materia prim cu care începe orice crea ie este atât de fin , încât este invizibil i insesizabil
pentru noi, duhurile, care vedem fluidele din jurul nostru, din jurul p mântului, cum vede i voi
pietrele, apele i norii. Dac nu ne-ar vorbi mai-marii no tri despre ea, nici noi nu am ti c exist .
Se petrec în jurai nostru fenomene a c ror cauz este necunoscut . Ulterior afl m c au fost
produsele materia prim , materia supereteric sau ultrafluidul pe care - dup cum am spus - nu-1
vedem. îi cunoa tem efectele, dar nu-i cunoa tem modalit ile de ac iune, cauzele care dau na tere
acestor fenomene.
De i nu vedem aceast materie, nu putem zice - ca voi - c nu exist . Cum s nu existe, când
vedem efectul ei? La noi se afirm cu o i mai mare convingere decât la voi: Din nimic nu se poate
face nimic. „Nimicul" vostru nu exist la noi, acest cuvânt e p mântean, sau cel mult al duhurilor
inferioare. „Nimic" sau „zero absolut" nu exist nic ieri în cosmos, în Infinit. Pretutindeni exist
ceva. P mântul, Luna, Soarele, miliardele de stele, toate plutesc în ceva. De la materia cea mai fin
i pân la o planet oarecare, exist o gam infinit de materii. Exist o serie matematic de materii
Comunic ri din Cer 275

de la lespedea de sub piciorul vostru pân la Creatorul prim, care i El este viu i f cut din ceva,
din materie, substan , esen , chintesen , numi i-o cum vre i, dar este f cut i El din ceva material.
Omul simplu din lumea voastr spune c nu exist nimic, când nu vede, aude sau simte ceva. Dar
totu i exist , ceva în jurul s u. în apa, alimentul i aerul pe care le consum tr iesc mii de
vie uitoare microscopice. Pentru omul ne tiutor, care nu a auzit de microscop, aceste vie uitoare nu
exist . Se schimb situa ia pentru un om cult, care nu numai c tie de existen a lor, dar le cunoa te
forma i efectele. La rândul s u, omul cult, deoarece nu ne poate vedea, spune c noi nu exist m.
Cu toate acestea, noi exist m, cuget m i v influen m prin
omul ne tiutor, microbul e nimic; p prezen a i gândirea noastr . Pentru
prim e ca i cum ar fi inexistent ;ntru omenire, spiritul nu exist ; pentru noi, duhurile, materia
Fericit e omul care aude glas
gânditoare, fiind pe deplin convin i îl nostru! Ferici i sunt cei ce ne v d forma - o mic sfer
de existenta noastr când ne v d luând o form asem n toare
trupului avut odat ! Ce ferici i sunlt cei ce ne v d i aud în acela i timp! Chiar dac s-ar pune
p mântul, deasupra lor, ei vor afirma cu t rie: „Spiritul exist !" Datorit st rii lor sociale, cei mai
mul i dintre ace ti ferici i nu au posibilitatea s - i m rturiseasc experien ele. Numai cei în al c ror
destin a fost înscris s fie m rturisitorii existen ei noastre, vor scrie i vorbi, afirmând: „ tiu cu
siguran c exist spirit i o lume spiritual invizibil ".
Duhul are nevoie de mult r bdare ca s înve e. Fiecare treapt evolutiv cere un anumit timp.
Treptele evolutive inferioare cer un timp mai mic, dar cu cât duhul urc , durata colii devine mai
mare. Dac pe treptele inferioare se cer secole, pe treptele urm toare se cer zeci de secole, apoi sute,
i tot a a durata evolu iei cre te din treapt în treapt . Pentru ca un înger planetar s se ridice cu
o treapt mai sus, are nevoie de câteva miliarde de ani. Misiunea Domnului nostru solar de a- i
conduce împ r ia solar va dura câteva zeci de miliarde de ani, dup care se va ridica cu o treapt
mai sus. La fel i cu coala planetar . Timpul acordat unui duh uman pentru terminarea unei coli
planetare difer de la o planet la alta. Pe unele planete^ coala dureaz 10.000 de ani, iar pe altele,
cum e P mântul, coala se face timp de 25-30.000 ani. în fine, exist planete unde coala evolutiv
dureaz i mai mult. Totul e în func ie de stadiul evolutiv atins de planeta respectiv .
Doamne, Tat atotputernic, Te implor, d -mi putere s nu m am gesc i s trec cu bine
examenele necesare avans rii mele! Amin.

Legea fizic i legea moral

Ou alt ocazie am ar tat c Fiin a suprem , Cauza cauzelor, înainte de a crea primele fiin e a
gândit, a f cut un plan i astfel a statornicit o Lege etern , respectat de Ea îns i. Crea iile
multiplicându-se i perfec ionându-se, legile s-au înmul it i specializat.
Din noianul legilor actuale, se disting dou categorii aplicate vie ii de pe acest p mânt: legea
fizic i legea moral .
S dezvolt m cazurile când se aplic aceste legi.
Lovind pe un semen, v t mându-1 pentru toat via a, violând o femeie, dând foc casei sau
gospod riei cuiva, jefuind sau ucigând — se produce un p cat fizic. Toate actele care prejudiciaz
trupul sau bunurile unui om, infrac iuni ale codului etern, vor fi pl tite de autorul lor, într-una din
vie ile sale viitoare, cu trupul sau bunurile sale p mânte ti.
Dac printr-o minciun se prilejuie te pierderea averii sau func iei unui semen, sau condamnarea
lui la închisoare, dac prin vorb i conduit omul mâhne te pe cei ce l-au adus în lume, l-au crescut
cu dragoste i au vegheat s creasc s n tos i întreg - se produce un p cat psihic sau moral. Cel
care pâng re te lucrurile sfinte sau neag necugetat Fiin a suprem , Autorul tuturor celor v zute i
nev zute, face cel mai mare p cat. în aceste cazuri i multe altele similare, omul va pl ti amarnic,
prin suferin e suflete ti. Astfel va înv a s respecte legea moral , s fie smerit i s nu calce cu
îndr zneal i îngâmfare peste iubirea semenului s u.
Pentru c trupul i bunurile materiale sunt destinate unei singure vie i p mânte ti, gre eala
fizic va fi pl tit cu trupul sau bunurile materiale ale celui gre it, numai într-o singur via
terestr . Când gânde te cu ur , cu gânduri de r zbunare, când a f cut s sufere cineva prin cuvântul
s u i multe altele de felul acesta, omul a infectat fluidele spa iilor prin care î i duce via a infinitatea
duhurilor. în acest caz gre eala sa - cuprinzând o arie mai mare, influen ând o infinitate de spirite
- este mai grav i suferin a va fi mai grea. Nefericitul care a comis asemenea gre eli le va pl ti
prin grele suferin e suflete ti, în dou sau mai multe vie i trupe ti, dup valoarea gre elii comise.
276 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Omule, fie c ne cuno ti, fie c nu ne cuno ti, conduita ta va fi urmat de plat sau recompens .
Universul este condus de legi. Materia, i duhul sunt supuse la reguli stabilite din ve nicie. De la
electron i pân la soare, toate merg pe c rarea îngr dit de legi. Voin a Celui atotputernic se
impune din ve nicie totului creat de EL

Pe frontispiciul templului iudeilor se v d dou table cu cele zece porunci, primite de Moise pe
muntele Sinai. De ce zece i nu opt sau dou sprezece porunci? Deoarece conducerea a tot ce s-a "f
creat se face de c tre cele zece categorii de Fii de Dumnezeu, numi i Sefirot în Zohar.
Dar de ce au fost scrise cele zece poamei pe dou table, i nu pe una singur ? Pentru c Moise,
un mare ini iat al templelor egiptene, tia c totul în lume se conduce prin dou for e contrare:
cald-rece, mare-mic, noapte-zi, var -iam , urât-frumos, bun-r u etc. în via a sa, omul trebuie s fie
înarmat cu dou scuturi: unul în fa i altul în spate. Un scut corespunde cu p zirea legilor fizice
i altul cu p zirea legilor morale. Cine s-a înarmat cu aceste dou pav ze este iubit, adorat i servit
de lumea spa ial , este ferit de orice nepl cere din lumea fizic , venit de la om, animal, microb
sau lipsuri materiale. Cine se înfumureaz , încrezându-se în propria sa inteligen i în tiin a sa
ubred , se va vedea lovit în via a trupeasc , iar când va veni dincoace; va pl ti greu mândria i
încrederea în puterile proprii.
Liber e ti, omule, s faci ce- i trece prin minte, dar vei pl ti dac ai înc lcat una din comandamen-
tele cuprinse în codul universal. Tat l ceresc a decretat pentru veci deplina libertate, dar i-a pus ca
hotar legea. tii c focul arde; dac tu - în virtutea libert ii tale - vrei s - i pui mâna în foc, o po i
face, dar legea î i va demonstra, prin durere, c ai f cut o ac iune gre it , în virtutea liberei tale
voin e. Mil nu exist , legea este mai presus de toate. F r lege, tot ce a cl dit Tat l s-ar dezorganiza,
ar c dea în stare de haos. Trecând prin durere, omul înva o lec ie. Cu cât durerea a fost mai mare
i mai prelung , lec ia s-a înregistrat mai adânc în spirit. Când va mai întâlni împrejur ri asem n toare,
omul nu va mai încerca experien a respectiv , deoarece î i va aminti de urm ri. Astfel înva duhul,
ani i mii de ani, trecând din experien în experien i din durere în durere.
Unii dintre voi afirm c e mai bine ca omul s nu cunoasc existen a lumii spa iale, ba chiar
c e periculos s intre în leg tur cu ea. S rmani orbi i necugeta i! Iat doi oameni: unul tie ce
este un microb, iar altul nu a auzit nimic de aceast puzderie de viet i invizibile ochiului liber.
Primul se p ze te; cel lalt, ne tiutor, nu respect regulile de igien . Urmarea este c cel dintâi va
fi ferit de durere, iar cel de-al doilea se îmboln ve te. Nici unul nu a v zut cu ochii s i microbul,
dar unul, cunoscând legea, s-a p zit s nu gre easc , iar cel lalt, ne tiutor, transgresând legea, a
c zut prad ignoran ei sale.
La fel este i cu lumea noastr . Fie c ne cuno ti sau nu, dac nu respec i legile morale i fizice,
vei cunoa te suferin a. îns cel ce ne-a cunoscut, cel ce a aflat de legile care ne conduc pe to i,
întrupa i i spa iali, când va fi s gândeasc , s vorbeasc sau s fac ceva, î i va aminti de
explica iile noastre, de sfaturile noastre, de urm rile r t cirii, i se va feri s gre easc . Lumea
duhurilor se va îngr m di în jurul celui ce respect legea, i îl va ajuta în via .
Grea este la început p zirea legii, dar legea obi nuin ei îl va face pe om foarte atent la tot ce
vrea s fac , vorbeasc sau gândeasc . Un asemenea om se va sim i fericit s ne aud sfatul sau
explica iile diferitelor fenomene petrecute în jurul S u.
Omul neprotejat suflete te de cele dou scuturi, s nu caute s ne cunoasc , s nu se pun în
leg tur cu noi. Unui asemenea om îi transmitem urm torul mesaj: Dac tu, omule, nu ai credin ,
dac sufletul t u nu e cuprins de^ acea evlavie care face s tremure carnea pe oasele tale, mai bine
nu te mai duce nici la biseric . încrez tor în tiin a ta, prin care î i explici totul, crezi c nu mai
ai nevoie de nici o rug ciune, de nici un apel c tre Cel ce cu puterea Sa conduce infinitatea lumilor.
Eu, fratele t u, te pov uiesc s nu te duci la biseric pentru c nesocotin a i îngâmfarea ta, a f cut
s fii înconjurat numai de duhuri inferioare, care te-au ocrotit de cele rele i i-au sugerat idei ce
i-au între inut încrederea numai în puterile i cuno tin ele tale p mânte ti. De îndat ce vei intra
pe u a bisericii, ace ti înso itori nev zu i vor r mâne la intrare, nepl cându-le fumul de t mâie i
imnurile aduse Celui preaînalt; iar tu intrând numai de ochii lumii în casa Domnului, o profanezi
cu îngâmfarea i neîncrederea ta. Prin urmare, vei fi supus la pedeapsa celor ce au misiunea de a
fi aplicatorii sentin ei dictate. Dac tu, frate, tii c ai c lcat al turi de c rarea vie ii curate, î i facem
cunoscut c te vor lovi necazuri i am r ciuni, în cazul când vei asista la o edin de comunicare
cu noi. Mai bine deap n - i firul vie ii mai departe i nu te ocupa de aceste taine sfinte prin natura
lor, i care solicit o conduit corect . Va veni vremea, în alte vie i, când vei fi mai atent la via a
ta, i atunci ne vei cunoa te i vei afla ideile noastre.
Comunic ri din Cer 777

Liberul arbitru

Azi î i voi vorbi despre liberul arbitru. Din capul locului afirm c liberul arbitru este atât de
redus, încât aproape nici nu exist . El este o juc rie, o am gire trecut prin fa a celor mici. Duhurile
mari tiu c lumea se conduce dup legi i c cei ce prin ignoran a lor se abat de la ele se pedepsesc.
Domnul nostru Isus Christos a spus: „ Omul trebuie s se mântuiasc ", adic s se sileasc s - i
tr iasc via a conform legilor divine.
Presupunerea unor oameni c duhul e l sat în voia lui s fac ce vrea, este un mare neadev r.
tiu c ve i spune c duhurile spa iale au afirmat c duhul are libertatea s aleag o fapt conform
sau nu legii. Eu afirm c dac cineva din lumea noastr a f cut aceast afirma ie, nu a spus adev rul
A vrut s v dea iluzia c a i putea face sau nu ceva, conform legii.
Adev rul comunicat este o informa ie cu un con inut cu atât mai larg, mai profund i mai
l muritor, cu cât duhul ce-1 prime te este mai evoluat. Pentru unul se spune: „Nu ucide!" Pentru
altul acest comandament este explicat: „Nu ucide, pentru c împiedici coala duhului închis în acel
trup". Pentru al treilea, un duh i mai înalt, se spune: „Nu ucide, c ci dac nu s-ar aplica pedeapsa
to i oamenii ar ucide i s-ar distruge ordinea în univers. Or totalitatea crea iilor exist i progreseaz
numai în virtutea ordinii i conducerii prin legi". i a a mai departe, din treapt în treapt .
Dar omul trupesc, singur, nu ar fi tiut niciodat asemenea cuno tin e. Tot ce se tie, tot ce se
inventeaz , tot progresul f cut în lumea voastr , torul vine de la noi, fie prin întrupare, fie prin
reamintirea vag a celor aflate noaptea de la noi.
Eu sunt liber s lucrez, s gândesc, dar toate ac iunile mele sunt îngr dite de regulile comunit ii
din care fac parte. Gruparea mea este liber i totu i îngr dit de marele val cu care am venit cândva
pe aceast planet . Dar i aceast vast grupare este supus regulilor stabilite de Guvernatorul
P mântului, de legile Sfântului Duh. Noi i El suntem cu to ii supu i altor reguli, legilor
Guvernatorului solar. în fine, cu to ii, mici i mari suntem supu i legilor Tat lui central. Vede i ce
de îngr diri, ce de reguli, ce de legi!
încearc s te mi ti altfel i s faci ce i-o trece prin minte. Dac prin îndr zneala sau nesocotin a
ta vrei s cuno ti asprimea legilor, o po i face, dar vei suferi amarnic i te vei c i de pasul t u
nebunesc. Numai Unul singur, Fiin a suprem a posedat odat libertatea deplin , dar i El s-a
îngr dit, s-a legat pe El însu i, prin legile de El decretate. A adar cosmosul este condus de Voin a
Unicului Tat .
Dac duhul trebuie s se supun legii Tat lui, a Fiului, a Sfântului Duh i a tuturor superiorilor
s i, ce s-a mai ales de liberul s u arbitru? Nimic. A adar oric rui duh care va spune c el se poate
duce unde vrea, c poate face oricând i oriunde ceea ce îi dicteaz fantezia, s ti i c i se poate
da titlul de mincinos.
Tat l creeaz , conserv i conduce lumile create prin legea Sa moral . Dar cum El nu poate
conduce singur puzderia de lumi, este ajutat de Copiii S i majori, aplicatorii codului S u universal
asupra tuturor entit ilor i formelor.
La început, spiritele tinere nu pot servi Tat lui, ele având nevoie s fie conduse. Numai spiritele
b trâne, de miliarde de ani, reprezint în lume pe Tat l central, dar ele nu fac voia lor, ci Voia
Centrului. Ele conduc lumile create în numele Centrului. Ele sunt mici pe lâng Tat l central, dar
aplic legea în numele Tat lui, care le-a dat aceast autorizare special .
în crea ie nu exist egalitate, ci doar supunere i activitate armonizat cu gândirea i activitatea
Celui ve nic. Marile grupuri de spirite nu cuprind entit i egale între ele. Codul moral al ve niciei
nu cuprinde în el ideea de egalitate. în lumea terestr s-a proclamat odat : „Egalitate, fraternitate,
libertate" - o himer ce în veci nu se va realiza, nici în Cer, nici pe p mânt. Nefiind egalitate, nu
poate exista fraternitate de idei i nefiind egalitate i fraternitate de idei, nu poate exista nici
libertate de interpretare. Nu exist egalitate, deoarece Tat l a creat, creeaz i va crea mereu duhuri.
Cum ele sunt n scute în timpuri diferite, totul este ierarhizat de Tat l, din ve nicie pân în ve nicie.
Nici la Tat l, în Sfera divin nu exist egalitate, ci numai ierarhie. Acolo st pâne te doar
Iubirea, o fraternitate din principiu, dar nu de idei. Acolo nu se iube te pe X, Y i Z ca indivizi, ci
se iube te totul, în principiu, pentru c to i sunt fiii aceluia i Tat .
în Sfera divin i oriunde în crea ie nu este libertate, pentru c trebuie s te supui regulilor
stabilite. Acest cod este tiin a tiin elor, cartea c i ilor. Acest cod a fost gândit de Creator i gândul
Lui s-a înscris în arhiva universului. Liber, libertate sunt cuvinte, dar duhul nu este liber niciodat .
Orice duh este liber s citeasc arhiva universului, dar duhurile fiind de grade evolutive diferite,
fiecare va interpreta dup nivelul s u. A adar nu exist egalitate nici în judecat , nici în cunoa tere.
Fiecare duh va comenta ordinele înscrise în eter dup vechimea sa i dup coala urmat .
 278 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

îngerii ne repet cuvintele Tat lui: „Fiule, din iubire te-am n scut i i-am dat posibilitatea s .
tr ie ti cu iluzia c e ti liber, dar în jug Eu te-am pus, ca s tr ie ti în societate supus regulilor
Mele i ale societ ii. Dar acest adev r nu-l vei afla direct de la Mine, ci te vei convinge tu însu i
c numai o Voin exist în lume, spre fericirea ta, a Mea i a tuturor".
Din iubire a creat Tat l tot ce exist în jurul nostru. Numai iubirea a f cut posibil crea ia. Din
iubire, El a desprins din Fiin a Sa particule identice cu Ea. Unul este Tat l central, dar pentru a crea,
El s-a divizat. Iubirea este o foi motric , este Voin a divin . Iubirea Tat lui nu este doar un
sentiment, ca acela din lumea noastr , ci este o voin , o for centrifug . Prin aceast voin sau
for centrifug , Tat l a desprins din sânul S u scântei sau mici Dumnezei. Fiii de Dumnezeu,
Ajutoarele apropiate Tat lui, le-au luat i preg tit pentru c l toria lor cosmic .
Când sunt trimise în univers, particulele sau scânteile divine umplu câmpul sau spa iile interioare
ale unui univers, formând materia eteric , numit fluid fizic liber. Acest fluid se concentreaz în
anumite puncte ale universului i d na tere sorilor i apoi planetelor.
Din eterul fizic liber s-au format toate mineralele ce intr în alc tuirea planetelor. Ini ial o
planet e pustie, fiind lipsit de orice vietate vegetal , animal sau uman . Aceast stare dureaz
o vreme destul de îndelungat , iar num rul foarte mare de scântei ce intr în constitu ia planetei face
coala mineral , suferind dilata ia i contrac ia sub influen a temperaturii, îndurând influen a bioxidului
de carbon, a apei, electricit ii, magnetismului etc. Când a expirat termenul existen ei sale, planeta
sterp se refluidizeaz i fluidul fizic ce a alc tuit-o odat se întoarce la Centru, unde este schimbat
i preg tit pentru formarea de corpuri fizice vegetale.
într-adev r, din Centra pleac un alt val de fluide fizice libere, cu care se vor face o nou serie
de planete, unde vor cre te forme vegetale, alc tuite din particule ce în veacuri nenum rate au fost
p r ile constitutive ale mineralului unor planete steipe. Dup sfâr irea evolu iei acestei planete,
materia ei se refluidizeaz i se întoarce la Centrul creator. Aici toate scânteile divine sufer o nou
preparare, i pleac i ele o dat cu o nou nebuloas , pentru a forma pe viitoarele planete, corpul
fizic al unor serii întregi de animale. Animalele vor tr i, iar fluidul provenit din aceste planete se
va întoarce din nou la Centra.
în fine, fluidul pleac pentru a patra oar din Laborator în univers i planetele nou formate vor
purta pe ele de aceast dat i forme umane - în definitiv, forme superioare de animal.
în golurile uria e ale universului nostru vor fi: 1. planete sterpe; 2. planete numai cu plante; 3.
planete cu plante i animale; 4. planete cu plante, animale i oameni.
Trapul tuturor acestor vie uitoare este format din fostul fluid fizic liber, devenit acum fluid
captiv concentrat pân la deplina stare vizibil i tangibil vou .
Prin aceste faze au trecut i trec ini ial planetele. Azi pe o planet mai b trân apar plante, apoi
animale i la urm oameni, adic toate etapele primitive sunt concentrate pe una i aceea i planet .
Ini ial exist fluid fizic liber, apoi acest fluid devine fluid fizic captiv. Din concentrare în
concentrare, fluidul fizic captiv se transform într-o planet cu mun i, dealuri, esuri, oceane, m ri,
fluvii populate de forme vegetale, animale i umane. Materia planetei sau a mineralului i a formelor
ce alc tuiesc trupul vie uitoarelor trece prin toat gama de materii fizice ale tuturor felurilor de
planete i trupuri de vie uitoare de pe ele. Refluidizat aceast materie revine în cele din urm la
Centra, unde este transformat în fluid psihic, din care Creatorii centrali vor forma perispiritul sau ,
corpul eteric al tuturor felurilor de duhuri din univers.
în fine, fluidul psihic, revenit iar la Centru la finele evolu iei sale des vâr ite, est© transformat
în duh sau spirit, în scânteia ce va conduce mai întâi o form de mineral pe toate gradele de planete.
Apoi se va transforma în duhul animator al tuturor formelor de plante pe toate felurile de planete
din lume. Când termin i aceast etap evolutiv , duhul va anima toate formele de animale de pe
fiecare grad de planete i, în fine, dup ce a trecut prin toate formele de plante i animale pe fiecare
categorie de planete din univers, va anima o form uman . La început, va fi cea mai simpl form
de om, dar cu timpul, aceast scânteie de om va evolua prin toate formele umane i când se va
des vâr i prin toate, se va reîntoarce la Centra, devenind scânteia animatoare a unui corp psihic de
înger; i a a din etap în etap , spre des vâr irea infinit .
în rezumat: particulele divine au format la început fluid fizic liber, apoi fluid fizic captiv; de
aici trec în gradul de fluid psihic liber, pentru a deveni fluid psihic captiv, sfâr indu- i cariera ca
scânteie, duh sau spirit, ce umple universurile, sub diferite grade de evolu ie.
Iat deci c eterni, aerai, apa, p mântul, planetele, sorii, tot ce exist în sfera crea iilor a fost
f cut de Creatorul suprem din particule vii, plecate din sânul S u. Particula, trup din trapul Tat lui
central, trece printr-o serie de st ri, infinite vou , devenind duh sau spirit uman.
Particulele divine evolueaz din treapt în treapt . Tot ce vedem i nu vedem este trapul Tat lui
risipit în univers, sub diferite st ri; deci totul e supus Tat lui, r mas la Centra. O singur lege a fost
Comunic ri din Cer 279

stabilit de Unicul Tat , dar pe m sur ce s-au creat forme i st ri diferite de aglomer ri de particule
divine, legea s-a multiplicat, aplicându-se legi diferite mineralului, vegetalului, animalului i omului.
A adar nu exist egalitate i libertate, ci evolu ie i ve nic supunere.
elul tuturor este fericirea, iar fericirea se dobânde te din armonia vie ii particularului cu a
totului, a perifericului cu a Centrului creator.

Dou for e concur la evolu ia entit ii spirituale

/\
In lumea p mântului se instituie societ i ai c ror membri caut s selecteze aderen i noi. La
fel fac i duhurile luminoase, selec ionând membri pentru grupurile de cercet tori în domeniul
spiritualist. Unora li se dau cuno tin e de gradul a, iar unui cerc mai ini iat i se dau cuno tin e de
gradul a, b, c i a a mai departe. Dup valoarea moral i spiritual a oamenilor ce alc tuiesc un
cerc psihic, se va da mai pu in sau mai mult.
Mul i doresc leg turi cu duhurile, dar nu to i urm resc acela i el. Unii le doresc din punct de
vedere pur tiin ific. Al ii, i ace tia formeaz majoritatea, crezând c duhurile sunt atot tiutoare, le
cer anumite servicii i comunic ri pur omene ti. Ace tia uit c duhul e un om spa ial care nu este
liber pe faptele i nici chiar pe ideile sale. Dac lumea trupeasc e condus de legi umane, împ r ia
spa iilor e dominat de legi i mai severe, de legile Codului divin.
Un duh nu coboar niciodat singur la un cerc de studii psihice. Fiecare are ghidul, superiorul
s u, care îl aude, supravegheaz i cenzureaz . Cu ocazia diferitelor edin e de comunic ri cu fra i
p mânteni am afirmat: „Nu sunt singur în aceast camer , în jurul meu se afl mii de scântei, mii
de duhuri venite s aud cele ce v voi comunica".
Comunic rile erau primite cu pl cere de fra ii mei întrupa i, dar provocau nespus mirare,
pl cere i fericire duhurilor aflate în spa iul od ii, asistente la acea prelegere moral sau tiin ific .
Aceste duhuri, fra i mai mici, erau atrase de graiul p mântenilor, prin care în elegeau i ele subiectele
tratate, comunicarea mental a duhurilor superioare nefiind în eleas de micile duhuri aflate pe
primele trepte evolutive ale acestei planete. Dup cum în lumea trupeasc un chinez nu se poate
în elege cu un român, graiul mental difer prin cuprinsul ideilor exprimate.
Gândul e auzit uneori de duhurile inferioare, dar dac nu în elegi con inutul acelor idei este ca
i cum ai auzi limba chinez f r s o în elegi. Uneori vibra ia gândului este atât de înalt , încât
nici nu este auzit de duhul inferior.
Graiul mental difer prin vibra ia sa la fiecare din cele trei etaje sau zone eterice ale P mântului.
Un duh ro u nu va în elege graiul mental al duhului albastru, iar acesta, la rândul s u, nu va în elege
graiul duhurilor albe. De aceea la edin ele de comunic ri dintre lumea cereasc i cea terestr se
aduc duhuri mici, ro ii sau albastre, ca s în eleag ideile duhurilor albe, citite sau discutate într-o
limb terestr de duhurile întrupate.
To i ace ti fra i mai mici, ce au auzit comunicarea noastr , se vor întrupa în viitor în ara
voastr . Ei sunt atât de dornici de cuno tin ele noastre, încât indiferent în ce clas social se vor
întrupa, vor deveni spirituali ti ferven i, vor cerceta i studia c r ile spiritualiste i vor c uta s se
adape cu adev rurile primite în anumite cercuri de revela ie. Ei vor crede intens, pentru c au fost
câ tiga i scopului urm rit.
S nu v mira i i indigna i auzind pe unii dintre voi: „Eu cred în existen a lumii invizibile i
într-un Dumnezeu creator", iar pe al ii negând i râzând stupid auzindu-v c afirma i existen a
spiritului i a Tat lui a otf c tor. A a e firesc.
Nu exist dou duhuri egale în pricepere i cunoa tere. Tat l a sortit s existe, fa în fa ,
afirma ia i nega ia, în elepciunea i prostia, cumintele i nebunul.
Duhurile superioare v d toate aceste ciud enii ale lumii voastre, a a c nu se mir de faptele
omului. Astfel, ele au v zut duhuri frumoase întrupate, înjosindu-se s-au ab tându-se de la în l imea
lor, i f când gre eli peste gre eli, asemenea unui duh inferior. S-au v zut duhuri frumoase negând
într-o întrupare ceea ce în nenum rate întrup ri precedente afirmau cu t rie: puterea credin ei,
puterea voin ei, existen a spiritului nemuritor.
Revin la fra ii mei spa iali.
Acest auditoriu a mai fost aici, ca i în alte p r i i a mai audiat i alt dat . Prin urmare,
comunic rile noastre v folosesc vou , dar nespus de mult folosesc acestui ^auditoriu nev zut i
foarte numeros. De acum, nu va mai încol i în sufletul lor s mân a nega iei. Intrupându-se, vor fi
convin i în foi ele cere ti, în existen a Divinit ii i a copiilor S i spa iali.
280 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Periodic, coboar la întrupare un val de spirite foarte credincioase. Urmeaz un val nici cald,
nici rece, format din cei ce cred i nu prea, i, în fine, vine un al treilea val, format în majoritate
din oameni care nu vor s tie nimic de Cer i for ele sale. A a urmeaz mereu.
în vremurile viitoare, nu prea îndep rtate, va veni un val de duhuri dornice s studieze natura
i via a risipit în sânul ei, sub toate formele. Aceste valuri de credincio i i necredincio i sunt
orânduite de cei din Sfera divin . Tat l nu se sup r c unii din copiii S i II neag . întotdeauna i
în toate - atât în Cer, cât i pe p mânt, trebuie s existe opozi ie. Chiar i în lumile superioare se
discut teze pro i contra.
Omul trupesc este o f râm neînsemnat în uria ul mecanism al vie ii; suferin a sa n-are nici
o importan , fa de marele scop: fericirea etern . Toate duhurile au trecut, trec i vor trece prin
fl c rile durerii. Vom suferi i vom r bda, c ci a a este planul Tat lui; nici un duh nu e scutit de
furnalul suferin ei. Dac în preajma Tat lui domne te fericirea des vâr it , în lumile create exist
suferin a sub o infinitate de forme. Pornim de la durere s ajungem la fericire, i întotdeauna durerea
este în fa a fericirii.
Tat l central nu ar ti ce este fericirea, dac n-ar avea cuno tin de suferin a îndurat de copiii
S i în lume. Sfor rile duhului spre progres nu ar mai avea loc, dac el nu ar sim i, din etap în
etap , o mul umire mai mare i nu ar fi con tient c la sfâr itul r bd rii i sfor rilor sale va avea
parte de fericire.
La edin ele de înalte comunic ri morale i tiin ifice se aduc duhuri tinere, s prind curaj i
s în eleag c via a i cunoa terea se câ tig prin osteneal i necaz. Dac ele nu ar auzi sfaturile
celor mai mari, ar c dea sub greutatea adversit ilor vie ii. Dar pentru a le da un imbold i mai
puternic, marile duhuri albe, îngerii planetari sau solari se întrupeaz , se fac oameni trupe ti i
tr ind în mijlocul lor, sufer împreun cu ele. Noaptea, duhurile inferioare tiind pe cine au printre
ele i v zând c i ace tia, ca oameni, sufer nevoile vie ii, prind curaj i suport mai u or calvarul
întrup rii. Aceste cazuri sunt de excep ie.
De cele mai multe ori, duhurile superioare coboar în cetele miliardelor de duhuri inferioare,
ro ii i albastre, i le in prelegeri, le l muresc asupra scopului vie ii i a datoriei de a se supune
în ve nicie, c ci a a au fost i ele, trecând prin acelea i greut i i suferin e.
Când duhurile pleac de la Tat l, pornesc la coala vie ii pe un singur drum. De la o vreme,
din nepricepere, unele aleg drumul durerii, pe când altele, mai tem toare, aleg drumul supunerii
oarbe. Pe ambele c i vor evolua duhurile i de la o vreme c r rile lor se unesc i ajung iar. la Tat l,
unde se vor bucura de o fericire ve nic .

Mecanismul gândirii

Universul este plin de o infinitate de idei. Ele circul în toate direc iile, unele fiind v zute de
duhuri, altele nu. Unele idei vizibile sunt în elese, altele, de i vizibile, nu sunt în elese.
Dac duhurile ar vedea i în elege toate ideile, instruc ia - moral sau intelectual - ar fi mai
rapid i nu ar mai fi nevoite s stea sute de secole pe aceea i planet . Din acest punct de vedere,
planeta noastr este una dintre cele inferioare. Evident, pe suprafa a ei i în jurul ei exist multe
i mari valori spirituale, dar nu e vorba de aceast minoritate, ci de majoritatea duhurilor care
formeaz popula ia terestr . tiin a marii mul imi a duhurilor libere sau întrupate pe planeta noastr
este foarte redus , fa de a celor de pe alte planete din univers.
Pentru om, ideea în sine este ceva abstract, invizibil, inaudibil i imperceptibil. Pentru duhurile
superioare ideea este o realitate absolut , c ci ele îi v d forma, numit simbol. Ideea se mi c ,
vibreaz , producând un sunet, o muzic special . în fine, materia ce formeaz corpul unei idei este
colorat , fiecare idee avându- i propria culoare.
Voi, duhuri întrupate, v exprima i gândul i ideile prin unde sonore, prin cuvinte audibile.
Când dou duhuri libere se întâlnesc i vor s „vorbeasc " între ele despre un anumit subiect,
emit din fiin a lor particule ultramicroscopice, melodioase, colorate i cu o form determinat .
Cel lalt duh prive te aceste particule - v zându-le, auzindu-le i chiar sim indu-le, c ci p trund în
corpul s u - le în elege, iar apoi r spunde. Schimbul acesta are loc fulger tor. într-un minut
tran mi ându-se fraze ce ar umple 10-15 pagini dintr-o carte.
în principiu, duhul întrupat face acela i lucra, numai c gândirea, ideile emise de duh sunt
exprimate în sunete produse prin concursul corzilor vocale ale laringelui, rezonan a cavit ii bucale
i a sinusurilor frontale i nazale, mi carea limbii i lovirea sunetelor de din i i cornetele nazale.
Comunic ri din Cer 281

între gândirea duhului întrupat i a duhului liber exist o mare deosebire. Când omul trupesc
gânde te, ideile ies mereu din capul s u, fiind v zute i citite de duhuri, deci ele tiu ce gânde te
acel om, m car c el nu i le exprim prin vorbe. Când duhul gânde te în sinea lui, un alt duh' nu
vede nimic la el, nu-i poate citi gândurile, deoarece ele nu ies din coipul s u spiritual.
Gândind în lumea trupeasc ai i emis idei. Dac aceste idei sunt inferioare, ai infectat spa iul
cu materie inferioar , compromi ând pe o arie întins con inutul ideilor acelei regiuni. Duhul gândind
orice în sinea lui, nu face nici o emisie, nu aduce nici un prejudiciu vie ii i gândirii universale.
Omule, dac nu îe po i ruga, dac nu po i binecuvânta, dac nu po i l uda pe semenul t u, mai
bine nu mai gândi i vorbi, c ci mare p cat faci, ce va atârna greu în destinul t u!
S urm rim mecanismul gândirii unui duh. Gândind în sinea sa, diametral duhului se tot
m re te, forma sa cre te. Dup cum vom vedea, aceast umflare nu se face la infinit, c ci nimic nu
a r mas neprev zut de marele Creator central. De aceea El este socotit atot tiutor de infinitatea
duhurilor din univers, pentru c în toate operele Sale se descoper previziune i perfec iune.
Perfec iunea Creatorului nu poate fi egalat de nimeni, în tot cosmosul. Opera Creatorului este
des vâr it . Numai omul, suferind, îi g se te Creatorului cusurul c a l sat suferin a s -1 am reasc .
Ne tiin a ta, omule, fiind mare, necunoscând elurile Tat lui, nu po i s - i faci o just apreciere
i deci p rerea ta e nedreapt .
Ini ial a existat lumea duhurilor, i dup aceea s-a creat lumea trupeasc . Gândirea lumii cere ti
s-a transpus în lumea p mânteasc . Graiul omului trupesc este auzit de duh. Gândul duhului nu este
auzit de omul trupesc, i totu i el este p truns de ideile fratelui s u nev zut. Iat deci în elesul
sugestiei. Ideea fiind eteric , p trunde prin trup, corp vital i perispirit, ajungând pân la scânteie
sau duh, unde este v zut i în eleas . Nev zând duhul de lâng el, care 1-a s getat cu ideile sale,
omul trupesc este convins c el a gândit i uneori ac ioneaz dup cum i-a dictat ideea respectiv .
A a c omul devine uneori un vehicol condus de un pilot nev zut. Unul gânde te i altul execut .
Dar s relu m studiul fenomenului gândirii duhului. Spuneam mai sus c duhul, când începe
s mediteze, s cugete se tot umfl . De ce aceast m rire a corpului s u? Pentru c din mediul
înconjur tor duhul absoarbe mereu în interiorul s u idei-simboluri. Dar tot hr nindu-se cu acest
aliment eteric, duhul ar deveni o fiin pasiv , cel pu in pentru un anumit timp. Pentru a sili duhul
s fie în ve nic mi care, Creatorul a orânduit ca dup ce s-a umflat cu idei pân la o limit , duhul
s se contracte i s le emit în afar , i astfel s se dezumfle. De aici rezult o continu pulsare,
dilat ri i contract ri, deci o continu mi care, asem n toare cu cea a respira iei omului, când
inspir oxigen i expir bioxid de carbon. Ca i toracele omului, duhul se umfl i dezumfl mereu,
în modul acesta, duhul a devenit o fiin ve nic în mi care, ve nic activ .
în jurul duhului plin de idei se adun duhuri inferioare dezumflate. Ele nu au puterea s digere
ideile mediului exterior. De aceea se adun în jurul duhului superior, ca studen ii în jurul lectorului,
a teptând s elimine ideile absorbite de el. Duhul superior se descarc de ideile sale iar duhurile
inferioare le prind i le încorporeaz . Vorbitorul se descarc i asisten a se încarc cu con inutul
ideilor sale.
Dup ce au fost v zute i sim ite, ideile intrate într-un duh îi produc o mare pl cere, ca i
omului un aliment delicios. De la o vreme, luând cuno tin de con inutul ideilor, duhul simte o
greutate, o ap sare i caut s scape de ele. Duhurile care audiaz , primind hrana eliminat de un
superior, simt o mare pl cere, se simt robite de frumuse ea ideilor primite, c zând sub vraja lor.
Ideile intrate într-un duh, dup ce sunt v zute i în elese, pot "fi deformate, pervertite i din
originare devin secundare, din frumoase - urâte, din în l toare - josnice. Cu alte cuvinte, duhul
le poate schimba con inutul, forma cu care au venit de la Tat l.
încorporate de un alt duh, asemenea idei deformate produc mari tulbur ri în organismul s u i
deci o mare nepl cere, dac nu chiar o otr vire. Fenomenul este asem n tor cu intoxicarea trapului
prin ingerarea unor alimente perimate sau toxice, irnpunându-se eliminarea lor grabnic .
A adar în lume exist dou feluri de idei:
1. idei pure, produc toare de pl cere, venite de la Centrul creator;
2. idei deformate, produse de duhuri nepricepute, alterând sau schimbând forma i con inutul
divin al ideilor pure.
Din cele de mai sus, reiese ca pentru duh ideea este un aliment absolut necesar, indispensabil
vie ii sale. Absorbirea ideilor, analiza, asocierea i compararea lor între ele, dezvolt facult ile
mentale, intelectualitatea i cuno tin ele duhului, i mai apoi ridicarea sa moral .
Ca s tr iasc , omul trupesc are nevoie de hran , iar duhul de respira ie. Or respira ia duhului
are ca efect cugetarea. Vrând-nevrând, duhul trebuie s respire idei i deci s gândeasc . El este o
mic sfer gânditoare, a c rei ocupa ie principal este s tot gândeasc , f r posibilitatea de a se opri
din palpitare, din gândirea sa.
282 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Noaptea, când trupul omului doarme, lumea terestr crede c el se odihne te, deoarece trupul
s u zace în pat. Realitatea este c duhul a ie it din trup i lucreaz , gânde te sau converseaz cu
drepta ul, ghidul i stânga ul s u, cu duhurile de care are nevoie i cu care are leg turi.
Divinitatea, o uzin uria , se gânde te mereu cum s creeze din substan e tot mai perfectate,
forme noi de stele i planete, pentru a fi populate cu spirite evoluate. Duhul, particula plecat din
trupul Tat lui, face la fel, gânde te mereu. Divinitatea emite gânduri care circul prin univers
asemenea unui fluviu uria , împrosp tând materia de idei din univers. Apoi cheam la Sine acest
fluviu, provocând un alt curent de idei, de întoarcere în Sfera divin . Duhul face la fel, prime te
i emite idei, fiind obligat s gândeasc în ve nicie, deoarece gândirea e mi care i mi carea e via .
Duhurile nu au nevoie de somn, mâncare sau ad post, dar au o nevoie absolut de a gândi.
Hrana lor este ideea. Duhul gânde te, mediteaz în interiorul s u, iar apoi î i exteriorizeaz gândul.
Fiind o particul din marele Gânditor, duhul gânde te mereu. A adar gânde te duhul închis
într-o piatr , gânde te duhul care conduce via a unei plante, mici sau mari, gânde te duhul unui
animal, oricât de inferior ar fi el, toate duhurile, de orice grad, au func ia gândirii.
La începutul crea iei a fost ideea. Cu ideea s-a f cut tot ce s-a f cut. Din particula-idee s-au
creat duhurile. Iat în elesul Evangheliei lui Ioan: „La început a fost Cuvântul i Dumnezeu era
Cuvântul... i toate s-au f cut prin Cuvânt".
Cuvântul, ideea, st la originea totului, fiind via a i temelia a tot ce exist . Din particula-idee
s-au creat duhurile, fluidele, sorii i planetele. Ideea este o fiin i în acela i timp o materie vie;
ea se mi c , se dilat i contract , deci tr ie te. Universurile s-au creat cu via i tr iesc pentru c
au via în ele. Peste tot, în orice col al Infinitului, se afl particule-via , particule gânditoare. Totul
gânde te, pentru c totul s-a creat din aceste particule gânditoare.
Piatra gânde te, planta gânde te, animalul gânde te i a a mai departe. Gândirea e pretutindeni
i mi carea e ve nic . Se mi c , palpit , particula de via ; se mi c duhul, electronul, atomul,
molecula, celula, esutul, organul, trupul, planeta, soarele, universul, tot cosmosul.
Noi tr im într-un ocean de via . Divinitatea central ne-a creat în a a fel încât trebuie s ne
mi c m i s ne hr nim cu via , ca s fim mereu vii. Divinitatea a creat duhurile libere i întrupate,
cu necesitatea de a se hr ni cu particule-via , fiin e gânditoare. O foame de via ne st pâne te
într-una, iar duhul caut s - i astâmpere foamea. De aceea duhul palpit , se dilat , absorbind
particule-idei sau particule-via . Duhul trebuie s - i satisfac aceast necesitate, dup cum omul
trupesc trebuie s respire, c ci altfel moare. Duhul nu poate muri, fiind silit s se mi te, s absoarbe
via , cu sau f r voia sa.
Dup ce s-a s turat, duhul e nevoit s elimine via a ce între ine perispiritul s u, mi carea i
cugetarea sa. Când era gol - deci inactiv, duhul sim ea foame. Acum, c e s tul de idei, simte nevoia
imperioas de a se desc rca de ele. Acest fenomen se deruleaz continuu. Duhul a examinat ideile
p trunse în el i s-ar p rea c de acum poate s stea i s se odihneasc , dar mediul înconjur tor,
care vibreaz în ve nicie, nu-i d pace s stea inactiv i îl sile te s se mi te i s se goleasc de
con inutul ideilor din sânul s u. Când îi era foame nu avea astâmp r; acum, când e s tul, nu e l sat
în pace. Nemi carea e moarte, dar moarte nu exist nic ieri în univers, ci numai mi care i via .
în univers circul dou feluri de vie i: 1. via a universal sau divin - general ; 2. via a duhual
sau spiritual — particular .
Neputând în elege totdeauna^ pe Tat l, duhul îi deformeaz ideile i deci, incon tient, duce o
ac iune contra elurilor Tat lui. îns de câte ori se va opune, con tient sau involuntar, va urma
durerea. Supunerea la ordinele cuprinse în ideile Tat lui aduce fericirea, dar de câte ori duhul
neîn eleg tor se va opune sau va perverti aceste idei, va suferi.

Când duhul a fost emis din sânul Tat lui s u, era o divinitate. în aceast stare, el era dotat cu
inteligen i ra iune pur , deci era f r gre eal . Dar Auxiliarele din preajma Tat lui, în virtutea
mandatului acordat, i-au întunecat inteligen a i mai ales ra iunea absolut .
Ne tiutor, duhul a fost trimis în lume, numai cu o f râm de inteligen i cu instinctul c ut rii
Adev rului. Va tr i miliarde de ani, constituind toat gama de a a-zise materii fiuidice i duhuri. în
tot acest decurs de vreme - o ve nicie pentru voi, oameni trupe ti - duhul î i dezvolt inteligen a,
cuno tin ele i puterea ra ionamentului, cu ajutorul ideilor pe care le-a tot legat în fel i chip.
Embrionul de duh va ajunge un zeu, o mare for spiritual a spa iilor.
Inteligen a are o serie nesfâr it de grade. Inteligent e duhul mineral, dar cât de întunecat e
inteligen a sa fa de cea a duhului vegetal sau animal. Mergând mai sus, ajungem la ra iune, care
începe abia la om, sfâr ind cu ra iunea absolut perfect a Creatorului central.
Comunic ri din Cer 281

Via a din univers îmbolde te duhul la mi care, la absorbirea ideilor. Prin idei, duhul face coala
infinit , dezvoltându- i tot mai mult inteligen a, cunoa terea, moralitatea i ra iunea pur .
în definitiv, ideile Tat lui ajut la evolu ia fiilor S i de pretutindeni. Duhurile se hr nesc cu
ideile Tat lui, iar El prime te informa ii despre gândurile copiilor S i.
Plimbându-se prin gr dina Tat lui, duhul culege miere din florile ei. Dup puterile sale, fiecare
duh adun ce îi place, ceea ce în elege. Din totalitatea ideilor ce trec prin fa a scânteii-duh, nu toate
sunt asimilate, adic în elese. Duhul absoarbe idei, dar dup în elegerea lor, le asociaz în fel i fel
de chipuri, realizând fraze sau cuget ri. A adar el absoarbe idei separate, le asociaz , dup care le
emite sub form de fraz , de judecat .
Tat l emite numai simboluri, din care duhul trebuie s formeze cuget ri, ra ionamente, judec i.
Duhul porne te de la simplu la complex. El a eaz aceste idei izolate unele lâng altele, în fel i
fel de modalit i, sco ând prin asocierea lor diferite gânduri i ra ionamente.
Aflat la începutul carierei sale, duhul este un simplu auditor. Pe m sur ce el se îmbog e te
cu idei, devine comunicator, c utând auditori c rora s le transmit cuno tin ele aflate prin judecata
sa proprie sau audiate de la cei superiori. Analizând mereu, duhul ajunge prin el însu i s afle
tainele cere ti, modul cum, din ve nicie, Tat l a creat vizibilul i invizibilul. Procesul intim al
elabor rii judec ii provine din interpretarea ideilor adunate din spa iu de duh. Din interpretare în
interpretare vine progresul i, treptat, duhul afl Adev rul divin.
Duhurile tr iesc în oceanul de particule de via sau idei, a c rui curen i alearg în toate p r ile,
fiind sim ite de duhuri. Cu toate acestea duhurile nu sunt cu nimic împiedicate în mi c rile lor.
Dup cum curen ii de aer nu împiedic pe om în mi c rile sale, tot astfel ace ti curen i de idei
divine, aceste fluide^sau for e electro-magnetice nu stânjenesc cu nimic via a sau activitatea duhurilor
umane din spa iu. In acest ocean fluidic de via , unele fluide sunt numai vizibile - simbolurile
ideilor, altele sunt numai audibile - notele muzicale ale muzicii divine.
Tat l lucreaz cântând, iar muzica Sa divin umple universurile. Copiii S i, sc ldându-se în
undele muzicii Sale, se simt ferici i. Uneori aceast muzic divin pare a fi o voce îngereasc ,
alteori - o instrumenta ie neauzit vreodat de urechea omeneasc , fiind produs de cetele îngere ti.
Muzica terestr , vocal sau instrumental , nu se poate compara cu muzica ce r sun prin
spa iile intersiderale.

Omul e un mic univers

Nu v pute i face idee cât de ne tiutori sunte i! Cele mai simple lucruri de lâng voi sunt de
o complexitate de neînchipuit. Am s v iau drept exemplu chiar pe voi. La exterior ar ta i ca o
unitate, dar sub acoper mântul general al pielii tr iesc numeroase lumi, o puzderie de viet i.
ti i c trupul vostru este format din celule, alc tuite dintr-un complex de substan e chimice,
formate la rândul lor din molecule i atomi. în ultimul timp, a i mai aflat c atomul este format din
particule cu putere electric , numite electroni. Atâta ti i, pentru c pân aici a i putut ajunge, dar
de aici e foarte mult pân la materia prim din care Creatorul a compus însu i electronul.
Materia prim este format din particule ultramicroscopice, gânditoare, sim itoare i în ve nic
mi care, numite, pentru în elegere, cu termenul de via . Aceasta în ceea ce prive te trupul vostru.
Ei bine, din aceea i materie de particule vii sunt formate i corpurile fiuidice din jurul scânteii.
Ele sunt asocieri de particule vii, din ce în ce mai strânse i mai condensate c tre exteriorul
perispirirului.
A adar fiin a-om, atât de simpl la exterior, este un univers în miniatur , cuprinzând miliarde
de miliarde de viet i ultramicroscopice, de particule vii.
Constat m c materia prim este o aglomerare prim de particule vii. Acestea, la rândul lor, au
format aglomer ri de un al doilea ordin, i a a - din aglomer ri în aglomer ri - s-a ajuns pân la
electron, atom, molecul , celul , trup. Toate sunt într-o interdependen de neînvins, formând un tot,
în virtutea legii asocierii.
Astfel, planetele se unesc i formeaz sisteme planetare, stelele se unesc i formeaz sisteme
siderale, sistemele solare formeaz universul, iar universurile formeaz sfera creat sau cosmosul.
Aceast sfer - ce cuprinde tot ce a creat Tat l pân azi - se arat la exterior ca fiind o unitate
condus de o singur For , în virtutea unei singure Legi. For a este mi carea, iar autorul mi c rii
este Creatorul prim.
Toate fiin ele i lucrurile ce ne înconjoar vorbesc despre gloria i în elepciunea Tat lui ceresc.
284 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Materia prim din care Tat l a f cut totul, de la începutul începutului, exist i azi în lume,
aflându-se i în jurul P mântului nostru. Ea se afl într-o ve nic asociere i prefacere, constituind
o materie vie extrem de nestabil . Fixitatea, r mânerea în aceea i stare, ar echivala cu moartea, or
moarte nu exist nic ieri în cosmos, în Infinit.
Materia prim se prezint pe o scar infinit de variat , fiecare varietate având o anumit
vibra ie, consisten i culoare. In lumea duhurilor angelice fiecare varietate a materiei prime are
o anumit denumire. Dup cum omul trupesc, având în fa a sa o puzderie de feluri de plante, a
c utat s le grupeze dup caracterele lor comune - constituind astfel specia, genul, clasa, ordinul,
diviziunea etc, adic a f cut o clasificare pentru a putea mai u or determina o plant nou descoperit
- duhurile angelice, de la noi i de pretutindeni, au procedat la fel, clasificând substan ele eterice
dup caracteristicile lor i dup opera iile ce se pot efectua cu ele.
Totul a plecat de la simplu i s-a ajuns la complexit i infinite. De aici tragem concluzia c
Divinitatea mai întâi a atras la Sine particulele vii din Infinit, creând cu ele materia prim i apoi
din aceast materie a creat, treptat, seria lung de fluide, pentru ca în cele din urm s ajung la
forma de planet .
Divinitatea a creat întâi mediul de cultur , apoi a creat duhurile i în cele din urm - fiin ele
fizice care s se dezvolte în acest mediu de cultur . întâi s-a creat casa i apoi, treptat, duhul
superior, locuitorul acelui loca .
Când locuitorii acestui vast loca divin au ajuns s în eleag , Tat l central le-a vorbit, îndrumându-i
la activitate. El a trimis idei prin oceanul fluidic unde înoat miliardele de corpuri cere ti, case
locuite de duhuri de toate treptele evolutive. Primele ordine sau idei trimise au fost simple. Pe
m sura evolu iei duhurilor, ordinele erau pe o treapt mai înalt , mai tiin ific i abstract . Azi,
ideile trimise de Tat l au ajuns atât de subtile, încât nu mai pot fi în elese decât de marii S i Fii,
St pâni de stele sau de cohortele de îngeri solari i planetari.
Ideile prime ale Tat lui central sunt oprite, ingerate i citite de jnarile Duhuri guvernatoare, iar
apoi sunt eliberate. Dup eliminare, ideile nu mai sunt cum au intrat. într-adev r, dup ce ideea-form ,
sau simbolul, a stat în fa a spiritului care i-a în eles cuprinsul, este eliminat de spirit, dar de data
aceasta ideea are un aspect diferit de cel ini ial i un con inut inferior. Cu alte cuvinte, ideea nu mai
este a a cum a trimis-o în lume Tat l central.
S zicem c ideea iese dintr-un duh sub forma A1. Aceast idee va fi absorbit , înghi it de
perispiritul altui duh, de pe o treapt imediat inferioar , care i el o va citi, o va în elege, îi va
memora în elesul, i dup ce prin ederea în coipul s u va suferi înc o alterare, coborând-o cu o
treapt mai jos, o elimin sub forma A2. Ideea trecând astfel, din duh în duh, pe trepte din ce în ce
mai de jos, va ajunge A3, A4, A5, pân la duhul mineral, aflat pe treapta evolutiv cea mai de jos.
De îndat ce a atins cea mai de jos treapt a crea iei, ideea va începe întoarcerea la Autorul care
a emis-o, la Centrul creator. Curentul de idei a curs la început încet, pentru c ideile au fost oprite
i analizate în drumul lor. La întoarcere, ele fiind extrem de alterate, de imperfecte, duhurile nu
le-au mai re inut, nu au mai c utat s le citeasc , i, ca atare, curgerea lor spre Centra se face mult
mai rapid decât venirea lor în lume.
Aceast materie-idee, o carte trimis de Tat l ceresc, a suferit prefaceri în c r i din ce în ce mai
simple, mai u oare, mai asimilabile, pân a ajuns un abecedar în eles de duhul uman încep tor.
Dac curentul de idei s-ar fi întors la Centru a a cum a pornit, adic perfect, ar fi însemnat c
ideile n-au fost oprite i în elese, cu alte cuvinte n-au servit la coala duhurilor, n-au contribuit la
ridicarea, la perfectarea lor.
Duhul simte fericire când opre te o idee i o introduce în corpul s u, în perispiritul s u. O idee
alterat ingerat de un duh superior produce o tulburare vibratorie în perispiritul s u. Iat de ce,
recunoscând valoarea ideilor, duhul superior nu va ingera decât ideile pe care le consider c îi vor
face pl cere, c utând ca prin ele s afle ceva de la Tat l ceresc.
Aceste idei constituie cea mai eteric materie dintre toate felurile de eter. Ele p trund prin toate
lucrurile i fiin ele, p trund de-a curmezi ul soarelui, al p mântului etc, au o foi vibratorie uria ,
reprezentând for a cea mai mare de care dispune Creatorul. Le-am numit idei pentru c servesc la
gândirea i judecata duhurilor, dar mai ales pentru faptul c sunt viet i gânditoare. Mai corect ar
fi s le numim simboluri sau imagini, prin faptul c au dobândit o form , trecând prin prima serie
de mari i str lucite Duhuri, Creatori divini. Duhurile le denumesc for , energie, i de cele mai
multe ori cu termenul de mi care-via , pentru c sunt vii i se mi c .
Totul a fost f cut din aceste particule vii, în mi care, deci totul se mi c . în crea ie exist o serie
infinit de mi c ri: de la mi c rile cosmosului, ale universurilor, sorilor i planetelor, pân la
mi carea cea mai rapid a particulei-via . Omul vede i în elege mi c rile mai mari i mai lente,
îns duhul vede mi carea aglomera iilor de particule, adic mi carea fluidelor.
Comunic ri din Cer 285

Cu cât duhul este mai evoluat, poate percepe cele mai mici particule ale eterului i mi c rile
sale. Fiecare particul -idee î i dezv luie destina ia, revelând gândirea Creatomlui. Duhurile inferioare
nu simt nici o atrac ie pentru problemele abstracte, subtile, înalte i f r nici un folos practic pentru
ele. Numai duhurile superioare sunt dornice s descifreze hieroglifele Creatomlui, avide s afle
tainele universului. Cu alte cuvinte, fiecare treapt de duhuri poate citi în cartea naturii doar atât
cât îi permit cuno tin ele acumulate. Iat de ce tainele Tat lui ceresc nu pot fi aflate decât de
duhurile arhi-b trâne. Adev rul este acoperit cu zeci de mii de v luri i numai prin priceperea i
experien a câ tigat în miliarde de ani, ajungi s ridici v l dup v l, pân vei vedea i în elege
Adev rul în toat str lucirea sa.
Din cele expuse, se vede c în afara ideilor plecate de la Centru, i r spândite în infinitatea
spa iilor siderale, mai exist i ideile proprii duhurilor. Prin urmare spa iile cuprind: 1. Ideile divine;
2. ideile duhurilor, denumite cuget, pentru a le deosebi de ideile divine.
Spiritul, asem n tor Tat lui ceresc, face o emisie n scut din sânul s u, o crea ie proprie, dar
tot cu materia din univers. Aceast emisie de cuget va circula prin spa iu, cu atât mai departe, cu
cât duhul e mai evoluat. Cugetul este ideea divin prelucrat de analizatorul ei, de duhul care nu
o poate re ine mult timp, pentru c trebuie s o repun în circula ie. De acum înainte ideile se prefac
în cuget ri ale duhurilor infinite ce umplu spa iile universului. Din treapt în treapt , cugetarea
coboar i înv tura este redus .
Lumea duhurilor se aseam n cu lumea trupeasc . Aceea i hârtie, acelea i litere i cuvinte
cuprind o carte, dar o carte de trigonometrie ofer cuno tin e superioare, pe când o carte de citire
ne ofer cuno tin e simple. Totul se reduce la puterea în elegerii, la t lm cirea mental a abstrac iilor
cuprinse într-o carte. Curentul de idei curge mereu prin oceanul fluidic al universului i fiecare duh
opre te i cite te ceea ce poate citi, pentru a afla i el ceva din planurile Creatorului.
Particulele vii, ideile divine, o dat absorbite sau ingerate de un duh, produc în el dorin a
puternic de a face i el ceea ce arat ideea respectiv . Pe lâng rolul de instructori, ideile reprezint
imbolduri la activit i de la care duhul nu se poate sustrage. Iat în elesul misterului dorin ei duhului
de a fi mereu activ, de a se instrui, de a scotoci s afle mereu adev rul, în toate direc iile, de a studia
întru ve nicie.
Tat l are în univers o gam infinit de Duhuri divine, Guvernatorii celor dou sprezece categorii
de sori dintre miliardele de sisteme solare i dou sprezece categorii de Guvernatori ale planetelor
dependente de cele dou sprezece categorii de sori. De la ace ti Guvernatori, Tat l prime te mental
raportul treptei evolutive atins de soarele sau planeta lor. în afar de aceste misive mentale, Tat l
este în tiin at i de curen ii fluidici întor i, cu ideile imperfectate, din diferitele puncte ale universului.
Tat l central cite te gradul imperfec iunii unui curent venit de la o anumit planet i tie la ce
treapt evolutiv se afl lumea duhurilor de pe ea. Tat l este în tiin at în mod direct i indirect de
mersul evolu iei de pe toate globurile cere ti. In mod direct, prin misivele mentale ale Conduc torilor
stelelor i planetelor; iar indirect, prin ideile revenite la Centru, din circuitul lor prin univers.
Iat dou st ri sau situa ii stând fa în fa : Perfectul, la Centru i imperfectul, la periferie.
Perfectul provoac la activitate ve nic pe imperfect, iar imperfectul de la periferie este doritor s
se apropie prin cuno tin e de Perfectul de la Centru.
Tat l a creat totul din Iubire. E greu de conceput Iubirea Lui fa de tot ce a creat, pentru c
iubirea omului sau a duhului este departe de realitatea sim mântului Iubirii divine. Tat l dore te
s ridice la în elegerea, cunoa terea i puterea Sa pe to i copiii S i. Când omul va putea, cât de cât,
s afle din splendorile crea iilor Tat lui, îl va iubi, din adâncul sufletului i dup puterile sale, pe
P rintele s u, care 1-a chemat la via pe când era în haos, în întuneric i f r mi care.
Cu cât, omule, te vei sili s -L iube ti, împlinindu-I Voia, pe atât vei afla din Adev rurile Lui
i vei dobândi puteri din Puterile Lui.

Cele mai bune lec ii sunt câ tigate prin dureri

Lumea trupeasc este o anex a lumii spa iale, pentru c via a liber conduce via a înc tu at
i deoarece totul se înl n uie, una fiind legat de cealalt . For ele spa iale îi conduc pe orbii
p mântului, Legea divin statornicind ca lumea trupeasc s nu tie de existen a lumii spa iale sau
cere ti. Numai în anumite locuri s-a permis un raport oarecare între aceste dou lumi, instituindu-se
laboratoare spirituale unde se studiaz i cerceteaz tiin a spiritului, n scut din comunic rile
omului p mântean cu cel ceresc.
 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Cea mai simpl edin spiritist , pornit dintr-o joac sau distrac ie, nu poate avea loc f r o
aprobare superioar , ad-hoc, i f r s fie prezidat de o entitate superioar asisten ilor, care s
indice spiritului ce i cât s comunice.
Datorit destinului lor, majoritatea întrupa ilor nu trebuie s stea de vorb cu noi, cei din spa iu.
Comunicând cu duhurile cere ti, omul trupesc î i va schimba concep iile i forma de via , i deci
destinul s u, modificându- i într-o asemenea m sur conduita încât va deveni un om de nerecunoscut.
Natura, legile cere ti .nu permit salturi, nu permit cunoa terea f r o anumit evolu ie. Cele mai
bune lec ii sunt câ tigate prin dureri i suferin e morale. Ele nu se uit niciodat . O vorb oarecare
se memoreaz i dureaz pentru o singur întrupare. în existen ele sale viitoare duhul revine la faza
atins în secolele trecute, prin propriile sale observ ri i practici.
Suferin a nu este întotdeauna urmarea unei gre eli, ci reprezint o pârghie cu ajutorul c reia
spiritul face experien i trage din ea o concluzie pe care nu o va uita niciodat .
Trupul omului este un instrument prin care duhul afl , înva i verific valoarea legilor cere ti.
Legea spune: Nu lovi, nu schingiui i nu ucide! Teoretic ai înv at, dar ca s cuno ti la perfec ie
aceast lege, Cerul va l sa s fii lovit, chinuit i ucis, pentru ca trecând i tu prin aceste suferin e,
prin aceast practic dureroas , s cuno ti importan a real a acestui comandament.
S admitem c , din dorin a de a câ tiga un aderent nou la aceast doctrin sublim , un om invit
insistent pe un prieten s ia parte la o edin de comunicare cu lumea eteric . Din polite e, acesta
nu refuz i asist . în majoritatea cazurilor, invitatul va zâmbi în sinea lui i va pleca la fel de
sceptic i neîncrez tor cum a venit. Nu s-a prins de el nimic; totul s-a scuturat de pe el ca i apa
de pe gâsc . Cum a ie it pe u , a i uitat ce s-a spus acolo. De ce? Pentru c neajungând la gradul
evolutiv necesar pentru a lua leg tura cu Cerul, drepta ul i-a sugerat ideea: „Nu e adev rat c un
duh vorbe te prin gura mediumului. Nu e adev rat c e adormit. Se face c doarme, vorbe te chiar
el; ceea ce a spus e neadev rat". I se sugereaz s se îndep rteze de la acest loc de contact cu lumea,
invizibil , deoarece înc nu e preg tit spiritual.
Lumea diriguitoare a P mântului se opune ca omul s avanseze numai teoretic. Scopul vie ii
este înv area, i înv area des vâr it se face prin experien e proprii. Suferin a este experien a
duhului f cut prin intermediul trupului, în vederea în elegerii t riei legilor divine, a corij rii defectelor,
a împlinirii lipsurilor i dezvolt rii însu irilor sau facult ilor spirituale.
Nu oricine se poate pune în leg tur cu lumea invizibil . Dac prin bun voin a mediumului ori
a gazdei este introdus o persoan neevoluat într-un cerc de revela ie, duhurile nu-i vor spune
nimic care s -i stârneasc uimirea, admira ia i s -1 câ tige pentru cauza lor, c ci persoana înc nu
este^demn , iar duhurile î i asum o mare r spundere fa de superiorii lor.
în lumea voastr un om se ofer s fie na ul unui prunc. Prin acest fapt el s-a obligat, în fa a
Cerului, s urm reasc cre terea acestui copil i s caute din toate puterile sale s fac din el un
bun cre tin. Dup ce a trecut ziua bucuriei i a paharului cu vin, na ul a uitat de obliga ie i nu se
mai ocup de finul s u. Rolul s u era s contribuie la educarea acestui copil, s fac din el un om
moral, corect i tem tor de legile cere ti.
în lumea cereasc nu se procedeaz astfel. O dat ce duhul s-a angajat s - i ridice aproapele,
se str duie te din toate puterile s -1 conving pe fratele s u întrupat s devin , bun, milos i în elept,
indiferent dac acesta este ascult tor sau nu. Duhul care a câ tigat un frate r t cit, aducându-1 pe
calea dreapt a vie ii, i-a devenit na ceresc. Ac iunea sa îi d dreptul la mari recompense, dar i
la mari r spunderi. El trebuie s fie atent, s examineze bine trecutul i gradul acestui frate întrupat,
ca nu cumva s -i tulbure mersul normal al evolu iei.
Omul înc necopt pentru tainele cere ti trebuie s r mân la credin a sa, la bâjbâielile i
încerc rile sale, reu ite sau nereu ite. Atâta vreme cât duhul nu a ajuns la un grad superior, ca
întrupat el nu trebuie s tie c exist o alt lume, nev zut , ce zboar prin spa iu, trece pe str zi
i colind prin casele oamenilor. Trecând pe lâng un stand de c r i ce trateaz despre Cer i legile
sale, despre spirit i evolu ia sa, acest om va fi sugestionat de drepta ul s u s priveasc în alt
parte, nefiindu-i dat s vad , s tie c s-a scris despre o alt form de via . Cel c ruia îi este
îng duit s ia cuno tin despre tainele materiei i ale spiritului, când va trece pe lâng un asemenea
stand de c i i, se va opri, va citi i primind imbold mental de la drepta ul s u, va cump ra o anumit
carte, curios s afle despre spirit, legi i Tat l. De altfel i f r îndemnul drepta ului s u, e în natura
acestui om s accepte ideile referitoare la nemurirea spiritului.
Omului de pe treptele inferioare ale vie ii sau colii, al c rui instinct îl împinge spre furt,
minciun , crim , în el torie etc, nu-i plac cuvintele preotului i nici pragul bisericii nu-1 va toci.
într-un asemenea om predomin instinctele animalice, i deci, nu se va face din el, de azi pe mâine,
un om cuminte i în elept. Voin a sa este înc prea slab , nu are t ria s - i potoleasc patimile,
pornirile i ac iunile nesocotite. Un asemenea om nu se poate împ ca cu ideea. existen ei unei lumi
Comunic ri din Cer 287

invizibile, aflat pretutindeni. Inferioritatea lui nu admite existen a unei lumi, care îl vede, aude, îi
cite te cugetul i st ca un martor nev zut, urm rindu-i faptele. El nu admite ca cineva s -i vad
gândurile ascunse. Neag existen a altei lumi i caut s conving i pe al ii c o asemenea lume
apar ine visurilor i fanteziei nebunilor. Cum s vin un duh i s tulbure din gândirea i apuc turile
sale pe un asemenea om, abia pornit pe urcu ul treptelor evolu iei umane?
Iat de ce, con tiente de legile cere ti, duhurile nu caut s lumineze, s deslu easc pe omul
înc necopt, despre existen a vie ii de pretutindeni. Numai când cele comunicate nu produc zdruncin ri
în mersul firesc al dezvolt rii spiritului întrupat, vine duhul ceresc ca s -i întind o mân de ajutor
pentru luminarea con tiin ei sale, f r s -1 îndemne spre o ac iune anume i f r s -i suprime
libertatea ac iunilor. Legile Cerului cer iubire, acordarea ajutorului, dar nu permit ca întrupatul s
fie dus de mân , ca un orb, pe c ile vie ii sale.
Omul este chemat s înve e s umble pe c rarea dreapt , ca i copilul care înva singur s
mearg pe picioarele sale. Duhul îi va da întrupatului sfaturi generale, pove e de via , dar nu-i va
spune concret ce s fac , deoarece tie c î i va primi pedeapsa cuvenit . Repet: conducerea, pas
cu pas, a întrupatului ar fi de folos numai în aceast via , c ci în reîntruparea viitoare, fiind acela i
cârmaci nepriceput, acela i spirit, i nemaiavând proptelele din via a trecut , omul revine la propriile
sale puteri. Numai for a voin ei spiritului i lumina con tiin ei îl va îndemna la ac iuni conforme
bunului-sim , legilor omene ti i cere ti. Experien a proprie este mama în elepciunii.
Lumea duhurilor nu vrea ca cei care tiu de tainele cere ti s ias la r spântia drumurilor i s
strige în cele patru puncte cardinale despre existen a spiritului, a nenum ratelor sale întrup ri i a
evolu iei ve nice. Din toate veacurile, Cerul a comunicat cu ale ii s i de pe p mânt i a c utat s -i
organizeze în grupuri identice cu marile comunit i cere ti. Astfel, în veacurile îndep rtate, a luat
na tere casta preo ilor sau laicilor ini ia i. Cerul nu a rupt niciodat leg tura dintre omul trupesc i
omul spa ial. Ea a existat întotdeauna, dar a dictat anumite norme de conducere: s lucreze în secret
i comunic rile cere ti s nu fie împ rt ite celor nechema i. întotdeauna trebuie s existe un fir de
leg tur între trecut i prezent, pentru a preg ti calea celor din viitor.
Când vom coborî i noi în întunericul hainei de lut, vrem s g sim lumina cu care te-am
luminat, i la razele ei s înf ptuim opera pentru care ne-ara coborât. Dorim s ne ridic m - ca
oameni trupe ti — la nivelul cuno tin elor tale, dictate de noi. V vom lua locul, dar voi ne ve i
lumina de sus, cu tiin a cereasc , i astfel comorile Cerului vor trece din om în om, în toate
veacurile.
în trecut i chiar în prezent, r spândirea unor taine constituie o profanare, atr gând sigur pedeapsa.
Marile i cutremur toarele taine cere ti sunt înc rezervate ini ia ilor. Mul imii nu in se poate da
decât religia. Religia este public , ea fiind hrana sufleteasc a. poporului, a mul imii. în programul
religiilor p mântului nu intr cunoa terea marilor enigme, acestea f când parte din proiectele divine,
or programul divin cere ca f clia Adev rului ceresc s treac din mân în mân , prin veacuri, prin
diferite popoare.
Cerul recomand : Organiza i-v , i pe m sura dragostei i a sfin eniei voastre, da i din comorile
noastre celor chema i!
Pentru c voi nu cunoa te i decât coaja, exteriorul omului, l sa i-ne pe noi, care vedem clar tot
interiorul, s -i recomand m i aducem în calea voastr pe cei ale i. Numai noi cunoa tem pe cel
destinat s fie purt torul f cliei noastre i s duc mai departe cuno tin ele despre via i formele
ei. Numai noi tim cine merit i cine nu, deoarece vedem culoarea i luminozitatea, gradul spiritual
al fiec ruia dintre voi. Astfel s-au organizat brahmanii în India, ini ia ii vechilor per i i preo ii
egipteni, iar dup ei s-au organizat i evreii.
Ave i încredere în noi, în mandatul acordat de str lucitoarele Lumini care ne conduc. V vom
ini ia pân la maximul permis de evolu ia omului i a globului nostru. Dac ni s-ar permite, v-am
uimi cu tiin a noastr . Cel mai savant om al p mântului nu tie nici a mia parte din cuno tin ele
noastre despre operele Creatorului prim. Voi studia i în c r ile voastre, noi citim în marea carte
fluidic , unde se înregistreaz tot ce se petrece pe P mânt, de la crearea sa i pân în ultima clip
a existen ei sale. Dac ni s-ar permite s spunem totul, am revolu iona lumea de pe glob, dar Tat l
î i are în elepciunea Sa i tie de ce a orânduit ca omul s p easc încet pe drumul evolu iei.
Avem aici, printre noi, lumea angelic , savan ii Cerurilor noastre, pe care îi întreb m la anumite
reuniuni, iar ei ne ascult cu blânde e, cu r bdare, i ne r spund:
„Tat l dore te ca fiecare duh s înve e prin el însu i. Eu atâta î i pot spune. în problema pus
nu e a a cum socote ti tu, mai studiaz i apoi vino s -mi spui ce ai aflat. Nu pot s - i dau înv tura
de-a gata, ci doar normele de observat i citit fenomenele, materiile i via a de pretutindeni. Iat ,
fiule, cartea fluidic e aici, cite te-o cu puterile primite de la Tat l i noi î i vom spune dac ai v zut
bine sau nu, dac ai g sit sau nu adev rul. Observ , mediteaz , reaminte te- i ceea ce ai mai aflat,
 288 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

compar i trage concluzii. Cite te i înva , noi nu avem voie s v d m de-a gata. Nu te teme c .
întârzii în dezlegarea operelor Tat lui nostru, secole infinite stau înaintea noastr . Ce nu po i afla
azi vei afla mâine, peste un secol, o sut , o mie de secole i odat tot vei izbuti s afli cum a lucrat
Tat l i la ce oper a dat na tere. Voin a Tat lui este s muncim cu to ii.
Adev rul spus de mine î i va intra pe o ureche i va ie i prin cealalt , pentru c memoria ta nu
poate re ine decât ceea ce ai aflat prin tine însu i. Memoria oric rei f pturi re ine doar ceea ce a
în eles. Memorarea unei idei nu este atât de grea precum în elegerea ei. Cuno tin ele referitoare la
operele Tat lui nostru sunt atât de numeroase, încât n-ar putea fi memorate, dac în prealabil nu au
fost pricepute.
Totul trebuie f cut dup chipul i asem narea celor f cute de Tat l nostru central. Cine L-a
înv at pe Tat l? Nimeni. Atunci i noi trebuie s înv m singuri. Cum a înv at Tat l? Experimentând,
creând i observând. Observ i tu i afl ceea ce a experimentat i des vâr it El. E drept c aceasta
cere mult munc , iar munca este sor cu suferin a. Tat l, muncind, cunoa te i El suferin a. Noi,
îngerii tim din experien ele noastre c orice munc , orice efort, cere durere, suferin . De aici
tragem concluzia c Tat l central sufer când face operele Sale creatoare. Nu exist crea ie f r
durere."
Citesc în mintea ta, frate, mirarea i întrebarea: „Cum se poate explica durerea chiar la Tat l
central?"
Iat r spunsul meu. La început crea iile nu sunt perfecte, pentru c totul pleac de la simplu la
compus, de la imperfect la perfect. Tat l fiind perfect iar crea ia fiind imperfect , trimis pentru a
se perfec iona în eternitate, Tat l sufer tot timpul, pân la expulzarea crea iei Sale. Tat l nu produce
nimic care s nu reclame evolu ie. Din aceast cauz El sufer mereu, pentru c mereu creeaz .
Desigur, dac Tat l ar crea perfec iuni neevolutive nu ar mai suferi. Trebuie s suferi, ca s te
bucuri de fericire. Mama trece prin durerile na terii, pentru ca apoi, privind pruncul n scut din ea,
% s fie cuprins de fericire i dragoste nesfâr it pentru omul venit în lume prin ea.
Divinitatea are dou perioade alternante: una de durere i alta de fericire, traduse prin actele
Respiratorului. Când crea iile ies din Tat l, El resimte durere, pentru c face o oper imperfect prin
natura ei. Urmeaz un repaus, pân la începerea unei crea ii noi. Acest timp de stagnare este
momentul S u de fericire, când urm re te cu o dragoste infinit operele Sale pornite pe drumul
evolu iei. Din toate paliile universului se ridic osanale adresate Tat lui creator. El se bucur la
nesfâr it de recuno tin a copiilor S i, aceste mul umiri umplându-L de bucurie i fericire. Dar
al turi de aceste sentimene de recuno tin , îi sosesc i glasurile celor ce sufer în lumile încep toare,
i Duhul S u se mâhne te adânc de suferin ele copiilor S i; îns nu poate face nimic, c ci nu poate
opri cursul evolu iei, nici s - i anuleze legile stabilite.
A adar durerea este i atributul Divinit ii centrale, i tocmai din aceast cauz copiii Tat lui
nu pot fi scuti i de durere. Nici cel mai mare duh, cel mai apropiat Fiu al S u nu va fi scutit de
durere. Durerea este legat de via , de existen .
Durerile au i ele grade. în lumile materiale, pe lâng suferin a spiritual duhul mai trece i prin
dureri trupe ti, care, combinate cu cele spirituale, dau o not de durere superlativ . Durerile fizice
se ridic în spa iu sub form de unde i produc reflexe în lumile spirituale.
în timpul marilor cataclisme, revolu ii sau r zboaie, durerile umane sunt atât de mari i strig tul
de durere al oamenilor este atât de puternic, încât str bat cele trei zone fluidice ale P mântului i
ajung pân la îngeri. în fa a atâtor valuri de dureri sosite, îngerii sunt zgudui i în sim mintele lor,
reamintindu-le ceea ce uitaser de veacuri: durerea, prin care au trecut i ei odat . Tulburarea i
mâhnirea îngerilor pricinuit de atâta durere se transmite în lumile superioare, influen ându-le i
determinându-le s reflecte asupra încet rii durerii.
î i traduc, drag frate, acest ecou spiritual printr-un exemplu din lumea ta. Te-ai dus la cimitir
s depui o floare pe mormântul p rin ilor t i. Tocmai atunci se înhuma unicul copil al unui b trân
gârbovit. El plângea sfâ ietor pentru c î i îngroap copilul, iar pr p ditul de el r mâne s - i târasc
zilele în neputin i singur tate. Plânsul b trânului era atât de zguduitor, încât lumea str in din
jur, împreun cu tine, a început s plâng de mila lui. Durerea e transmisibil , chiar de am fi îngeri
durerile ne întristeaz .
Bucuriile adânci i recuno tin a celor ce au p truns în tainele Divinit ii îl umplu pe Tat l de
fericire, v zând în ale ii S i pe viitorii colaboratori, la viitoarele Sale opere în vecii vecilor.
Ca i fericirea, durerea are gradele ei. Pe m sur ce te cobori pe scara evolu iei duhurilor,
durerea fizic este mai intens . Cu cât o entitate spiritual este mai de jos, cu atât durerea trupului
s u este mai mare i cu atât se va bucura de suferin a altora. Pe m sur ce te ridici pe scara
evolutiv , durerile psihice sau suflete ti simt mai puternice. Cu cât un duh este mai evoluat, cu atât
durerile aproapelui s u îi produc o suferin sau fericirea altora îi procur bucurie.
Comunic ri din Cer 289

Fiin a suprem , Cauza tuturor cauzelor, sufer de durerile crea iei Sale i se bucur de fericirea
ei. Tat l cuprinde în sine toat opera Sa, bucuria i durerea tuturor.

Visele

Drag frate, azi am venit s - i vorbesc despre modul cum ac ioneaz omenirea de pe acest
p mânt, dar tu ai dori s cuno ti taina viselor. Ti-am mai vorbit odat despre vise, dar iat , din
dragoste, întrerup firul programului meu de azi, pentru a- i vorbi despre subiectul ce te intereseaz .
La cinematograf vede i ac iunea i auzi i graiul personajelor unui film. V-a i obi nuit cu
cinematografia i a i pierdut din vedere problemele întâmpinate de inventatorii aparatelor ce redau
concomitent vorbirea i mi carea. Sta i în fotoliu i asculta i un discurs din Berlin sau Roma. Nu
v mai mira i de fenomenul propag rii undelor eterice care p trund totul i înconjoar p mântul.
Ei bine, visul nu este decât un cinematograf i o radiodifuziune. Am s - i explic fenomenul
visului, atât de tainic în lumea voastr .
Trupul î i are func iile sale, fiziologia sa. Corpul spiritului, sau perispiritul, având o alt constitu ie,
are un alt mod de func ionare. Prin urmare, exist dou feluri de fiziologii. Când duhul se întrupeaz ,
aceste dou fiziologii se suprapun. Dup ce s-a exteriorizat, fiind complet liber în spa iu, duhul are
numai func ia duhual sau spiritual .
Omul trupesc prive te un arbore. Imaginea copacului ajunge în ochii s i influen ându-i retina,
iar prin nervul optic se transmite în sistemul cerebral, unde din imagine fizic se transform în
imagine psihic . Ea va str bate corpul vital, apoi corpul planetar, solar, universic, cosmic, prin
înveli urile mamare sau divine, pân ajunge în fa a duhului. Aici imaginea, redus la dimensiuni
deosebit de mici, va impresiona duhul, luând cuno tin c are în fa un pom.
Din aceast descriere s-a v zut c obiectul exterior, recep ionat de ochi, s-a transformat în
perispirit, într-o percep ie intern , subiectiv , într-o imagine intern ; deci imaginea obiectiv a
devenit subiectiv .
S iau acum un caz spiritual. Omul a adormit, adic spiritul a ie it din trup. Din spa iu a sosit
fratele s u destrupat, care - pentru a se face cunoscut - ia forma uman avut în via a sa p mânteasc ,
îmbr cat a a cum 1-a cunoscut omul adormit. Prin puterea gândului, duhul destrupat poate s
formeze din fluidele mediului, o form fluidic , identic trupului s u din ultima via p mânteasc .
Fie c duhul însu i s-a introdus în forma creat , fie c o prezint independent de spiritul s u,
aceast imagine va trimite unde, ce vor p trunde în interiorul perispiritului pân în fa a scânteii
omului adormit, luând cuno tin de ceea ce se afl în fa a sa. Duhul liber va vorbi ca orice duh,
adic va emite unde-gânduri, combinate cu imaginea sa. în fine, dup voin a sa, duhul liber creeaz
în jurul acestei imagini un decor oarecare: o camer , un câmp, o ap etc. Mi cându-se i vorbind
în acest decor, imaginea va reda toat inten ia duhului. Totul va fi înregistrat, interiorizându-se în
corpul perispiritual al duhului întrupat, exteriorizat în timpul somnului trupului s u.
Diminea a, imediat dup de teptare, omul î i aminte te vag de p rintele, fratele sau prietenul
cu care a stat de vorb pe malul unei ape sau într-o gr din , uitând de multe detalii.
Constatând c toat lumea viseaz , savantul p mântului se zbate s - i explice acest fenomen
prin prisma trupului. S rman ne tiutor! Când doarme, omul are ochii închi i, iar urechile sale nu
mai aud nimic. Cum de vede peisaje, obiecte, animale i oameni cu care st de vorb ? Desigur -
î i spun unii — sistemul cerebral nu a vrut s doarm i a creat fantezii, vise care nu sunt realit i
ci reproducerea faptelor i imaginilor cotidiene.
Ei bine, irealitatea presupus de toat lumea a fost totu i o realitate deplin . Din nefericire,
omul î i raporteaz visul la lumea fizic înconjur toare.
Din capul locului trebuie s spun c auzul i v zul omului sunt de dou feluri: spirituale i
trupe ti. Exist un auz fizic i unul psihic, un v z fizic i unul psihic. Pe când auzul psihic pare a
se confunda cu auzul fizic - amândou fiind ac ionate de acela i fel de eter sau unde - v zul psihic
este cu totul deosebit de cel fizic, fiind produse de unde diferite.
Pe p mânt, omul trupesc vede o realitate, iar spiritul, în lumea sa eteric , vede o alt realitate.
în lumea trupeasc transmiterea undelor se face atât auditiv, cât i vizual.
Voi pute i cere o informa ie de la un semen oarecare. Dac respectivul este de fa , va r spunde
prin vorbire; dac este departe, va r spunde prin scris.
La fel este i în lumea spiritual : duhurile ne pot informa despre ceva fie prin unde vizuale, fie
prin unde auditive.
290 Din tainele vie ii i ale universului - Â doua car,

Dac duhul vrea, poate transmite la distan unui alt duh atât sunetul unei litere, cât i imagine
ei vizual - diferit de imaginea vizual a lumii trupe ti. Dac duhul se gânde te la un peisaj, 1
forma fostului s u chip, le poate transmite în întregime unei alte entit i, care le va vedea ca i cun
ar fi într-adev r în fa a unui peisaj real p mântesc sau în fa a fostului s u iubit. O asemene,
transmitere se poate face atât unui duh liber, cât i unui duh captiv, al c rui trup doarme, iar în aces
caz ve i spune c omul viseaz .
Tot ce f ure te un duh - fostul s u trup, peisaje, diferite mi c ri - i tot ce vorbe te unui dul
captiv al c rui trup doarme, se va încadra în acela i decor, i omul adormit va visa ceea ce spiritu
înregistreaz în interiorul perispiritului s u. Se produce o realitate pentru duh i o iluzie pentru omu
trupesc.
Duhul liber, neîntrupat, face deosebire când vede sau aude o realitate terestr i una fluidic
din lumea sa eteric . Dac duhul vede în sânul s u o imagine oarecare, tie c e o reprezentare
fluidic venit din lumea sa. Când trece peste ape, câmpii, mun i, p duri i le vede rând pe rând
exterioare corpului s u, tie c acestea apar in lumii fizice, deoarece sunt obiective.
Noi, oamenii spa iali, avem un v z obiectiv i unul subiectiv, confundându-le într-una. Omui
trupesc are numai un v z, în aparen obiectiv.
Realitatea subiectiv din timpul somnului trebuie interpretat , pentru c o lege cereasc nu
permite oric rui duh s afirme ceva complet i l murit, ca nu cumva s tulbure cursul destinului
unui om trupesc. De aceea duhurile nu au voie s dea sfaturi categorice întrupatului, ci doar
reprezent ri simbolice, pe care tu, om trupesc, s le interpretezi i s le g se ti adev ratul în eles.
Aceast restric ie este imperativ când este vorba de viitor. Dac e vorba de trecutul vie ii
actuale sau al celor trecute, se permite orice discu ie i orice desf urare panoramic a evenimentelor
trecute. Amintindu- i de ele la de teptare, te miri de localit ile v zute, de costumele purtate i de
figurile necunoscute; i totu i, toate î i au în elesul, pentru c te-ai v zut într-o localitate unde ai
tr it odat , într-o ar unde se purtau acele costume i ai avut rela ii cu persoanele prezente în vis.
Undele care impresioneaz retina, pentru a forma imaginea corespunz toare obiectului fizic din
exterior, sunt deosebite de undele crea iilor fluidice ale unui duh. Omul vede obiectele i fiin ele
din lumea exterioar cu ajutorul ochilor. Duhul vede lumea exterioar cu tot corpul s u fluidic. în
acest caz, undele emise de un corp sau o fiin oarecare p trund în interiorul perispiritului duhului
i aici reproduc imaginea lor iar duhul ia cuno tin de ceea ce vede. Deosebirea dintre v zul unui
întrupat i al unui duh provine din natura diferit a undelor.
A putea zice c unele sunt unde materiale i celelalte - unde spirituale. în definitiv, deosebirea
const în lungimea de und . Undele plecate de la materia fizic - trupul mineralului, vegetalului,
animalului i omului - sunt emana ii automate sau involuntare, numite obiective. Undele plecate de
la un duli sunt produse voluntar i inteligent, numindu-le subiective.
S recapitul m.
Auzul spiritual se produce concomitent cu cel fizic. Ca natur sunt deosebite, dar amândou se
integreaz într-unui. La fel i pentru v z. V zul fizic se suprapune peste v zul psihic i omul vede
ceea ce exist în lumea înconjur toare. Duhul mai are un v z total i intern sau subiectiv.
Noi, duhurile, avem auzul i v zul dublu. Toate undele sosite de la exteriorul corpurilor, apar inând
lumii fizice, le numim unde obiective. Toate undele venite din interiorul corpurilor le numim unde
subiective. Numai corpurile prev zute cu o anumit inteligen pot produce unde subiective.
Un spirit poate emite i percepe o und subiectiv , dar în acela i timp poate avea i un v z
obiectiv. El posed dou facult i: 1. de a emite! involuntar unde obiective; 2. de a emite unde
voluntare sau subiective. \
O plant — un stejar b trân — va emite unde obiective, ale trupului s u vegetal, dar va emite
i unde subiective, localizate în ghind , unde vor sta în fa a duhului ei, asemenea unui program, ca
embrionul s tie ce trebuie s fac pentru a produce un alt stejar.
Undele duhului vegetal difer de undele duhului uman. Mineralele nu pot emite decât unde
obiective, pentru c undele subiective reclam un substrat intelectual accentuat. Plantele emit mereu
unde obiective, i numai când dau na tere la s mân , emit i unde subiective, cu scopul de a servi
embrionului ca plan al evolu iei sale, reproducând o plant la fel cu planta-mam .
Exist cazuri când duhurile pot sili planta s emit unde subiective i în alte împrejur ri decât
cele în care d na tere la s mân . Atunci planta va reproduce, cinematografic, toate fazele sale: de
la s mân pân la copacul b trân. Duhul din fa a acestui copac asist la prezentarea fluidic a
planului viitor de dezvoltare al embrionului.
La animale întâlnim tot dou feluri de unde: subiective i obiective. Undele obiective arat
forma trupului i a perispiritului. Undele subiective, ca i la plante, arat cinematografic toate fazele
dezvolt rii animalului, de la na tere pân la moarte. Cu cât animalul este mai evoluat, cu atât - în
Comunic ri din Cer 291

afar de undele reprezentative ale fazelor sale evolutive - poate ar ta i st rile sale psihice. De
exemplu duhul unui miel va ar ta toat groaza avut în vie ile anterioare, când a fost sacrificat, iar
aceast durere se va transforma într-o mil puternic în duhul uman spectator, care va suferi în acele
momente durerea acestui frate mai mic. A adar cu cât sunt pe o treapt mai înalt pe scara evolu iei,
animalele emit unde subiective mai importante, mai clare i mai inteligente.
Prin urmare, exist : 1. unde auditive; 2. unde vizuale subiective; 3. unde vizuale obiective.
Mineralul produce o singur categorie de unde - vizuale obiective. Vegetalul are dou feluri de
emisiuni de unde - vizuale obiective i vizuale subiective. Spiritul animal i uman emite trei feluri
de unde - auditive, vizuale obiective i vizuale subiective.
Fiind emi tor de unde, orice corp le pare luminos duhurilor, arzând ca o candel , lucind ca un
fosfor în întuneric sau luminând ca un bec electric. Privind la un alt duh sau la un trup mineral,
vegetal, animal sau uman, duhul le va vedea mereu luminoase, auzind în acela i timp un sunet
spiritual. Orice corp e luminos i sonor. Toate corpurile posed lumin proprie. Fie c e ziu , fie
c e noapte, duhurile v d toate corpurile i fiin ele luminoase ca soarele. Aceast lumin variaz
dup corpul privit. Mineralele au în general culoarea unui foc albastru, plantele - a unui foc verde,
iar animalele i omul au culoarea unui foc galben. Unele viet i - de exemplu p s rile - au un
mozaic de culori. Obiectele din lemn au o culoare mai stins decât copacii.
Acum, în aceast camer , te v d ca pe o f clie aprins . Plantele radiaz lumin . Mobila are o
lumin mai palid i culori cu tonuri terse, deoarece o mare parte din fluidul, dublul eteric al
copacului din care s-a f cut mobila s-a pierdut când a murit copacul; i se va pierde aproape cu totul
dac lemnul va fi ars sau va putrezi. V d lampa electric , dar nu atât de str lucitoare pe cât o vezi
tu, pentru c filamentul metalic din interiorul ei, fiind trecut prin foc, a pierdut o mare parte din
fluidul s u. V d cum prin firul electric curge un fluid ca o ap aprins , parc ar fi de foc, numit
de voi curent electric. V d cum prin pere ii sobei ies unde, sub form de fl c ri vii, provenite din
dublul eteric al lemnelor ce ard. Toate aceste emisiuni se ridic spre tavan, str b tându-1 i pierzându-se
prin acoperi ul casei în spa iu. V zul nostru psihic difer de al vostm, pentru c vedem cu oricare
parte a corpului nostru. Roiul nervului vostru optic este îndeplinit de întregul meu corp spiritual,
care vede prin to i porii s i, f r s avem nevoie de ochi.
Cele trei feluri de unde intrate în noi le percepem ca realit i, pentru c au forme. Visul pomenit
mai sus e o forma ie artificial de unde vizuale subiective, produse în scop de mângâiere, recrea ie,
desf tare etc. Trecutul te farmec totdeauna, pentru c din el s-au estompat durerile i nu- i mai vin
în minte decât pl cerile.
în vise se arat ori trecutul, ori viitorul. Prezentul nu e traductibil pentru c el dureaz numai
o secund . în general, visele se refer mai mult la trecut, cu toate scenele tr ite i uitate. Numai
trecutul poate deveni obiectiv. Un tân r viseaz c st de vorb cu o tân r necunoscut . Avem de
a face cu o realitate spiritual , c ci este figura persoanei cunoscute foarte bine în alt via , dar
uitat în prezent, o cuno tin veche din alte timpuri i ri, prezentat prin unde vizuale subiective.
Viitorul nu se poate ar ta decât cel mult prin simboluri. El nu poate fi prezentat în mod obiectiv,
a a cum se va petrece. Via a omului se desf oar pe dou c i, dup cum va decide liberul s u
arbitru. Visul vine tocmai în momentul când e ti în preajma lu rii deciziei de a apuca pe una din
c ile prev zute în destinul t u. Ambele c i duc la acela i rezultat, dar una va fi plin de ghimpi,
iar cealalt — pres rat cu flori. O cale te va purta prin am r ciuni i dureri, iar prin cealalt vei
avea lini te, mul umire sau chiar bucurii.
i-am schi at câte ceva despre vise, dar fenomenul visului este mult mai complex i necesit
studii profunde.

Asocierile spa iale

Sunt aici de mult i a teptam s devii liber, ca s - i vorbesc.

Prin vorbe, sugestii, conducem lumea. Când cuvântul nu convinge, aplic m for a asupra
recalcitran ilor vo tri i ai no tri. Fire te, întâi începem cu vorba bun , atr gând aten ia asupra
urm rilor legilor scrise în univers, i dup aceea a tept m, l sându-i timp s se conving de
imposibilitatea de a se opune legilor instituite. Bineîn eles, îng duin a are o limit .
S tii c în afar de sugestie, dispunem de for a necesar de a impune legea.
Instrumentul, foi a care încovoaie voin a oric rui duh este tot un fluid, iar duhul operator al
acestor fluide este un mare cunosc tor în mânuirea lor, lucrând f r s fie v zut.
292 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Numai ordinea permite derularea f r oprire a evolu iei. în vederea evolu iei normale, duhurile
s-au constituit în partide, asocieri spirituale. Fiecare individ dore te s ajung fericit, dar constat
curând c singur nu poate fi fericit, în mijlocul neferici ilor. Mentalul duhului - liber sau întrupat
- se lumineaz , în elegând c numai prin asociere se poate ajunge la elul dorit. Duhul vede clar
c individualismul, egoismul, este o piedic în realizarea n zuin elor sale i c numai altruismul îi
poate asigura reu ita. în lume exist dou evolu ii: individual i social .
La începutul cre rii sale, duhul e trimis pe o planet inferioar a unui univers, lipsit de via
social , unde duhul întrupat î i duce existen a individual, el fiind de un egoism feroce. La timpul
stabilit, aceste duhuri sunt trecute j>e alte planete de un grad mai ridicat, unde egoismul lor alunec
u or spre socializare i altruism. In fine, pe ultima treapt a perfec iunii umane, duhul-om devine
cu totul iubitor de semenul s u. El nu mai poate tr i decât în societate, ajutând pe cât posibil ca
to i din partidul s u s progreseze cât mai repede i mai bine. Dar au trecut sute de mii de ani,
pentru ca duhul s ajung de la via a singuratic la via a social .
Evolu ia duhului este în func ie de puterea voin ei sale. Cum facultatea voin ei nu este egal
la toate duhurile, se în elege c i evolu ia lor va fi inegal . Unele vor fi mai avansate, altele vor
r mâne la urm .
Dup ce i s-a îmbrobodit tiin a divin , particula divin a pornit în lume, ca s evolueze în
ve nicie, f r oprire. Cât timp va c l tori în lume, duhul va înv a i va fi înv at de mai-marii s i.
Ne tiutor a fost trimis, tiutor se va întoarce în sânul Tat lui. Din Sfera-Mamar a plecat duhul-copil
i se va întoarce duh b trân de ani i în elepciune, nestr mutat în voin i cu un bagaj uria de
cuno tin e referitoare la tot ce a creat Tat l s u pân atunci. Duhul-om pleac în lume, înva i,
de la o vreme - ce poate însemna sute de mii de ani - se întoarce la Centru pentru a pleca din nou,
cu o nou misiune, pentru o coal i mai înalt . împ r ia Tat lui este plin de diferite coli, pe
care duhul trebuie s le cerceteze i des vâr easc .
Duhul circul prin lume ca o globul de sânge. El pleac de la Centru, de la Inima lumilor, se
duce pân la extremit ile lumilor, a trupului divin, întorcându-se la Inim , la Centru. Tot ce a creat
Tat l, pân azi, sunt celulele trupului S u. Fluidele în care înoat toate stelele i planetele ar fi
plasma sângelui Tat lui, iar curen ii cosmici - oxigenul i hrana trimis din Sfera divin la toate
celulele Sale. Duhurile corespund globulelor de sânge care între in via a celulelor divine - planete
i sori. Tat l are un trup incomensurabil, compus din fragmente care, la rândul lor, în ultim analiz
sunt duhuri. Ini ial, în ignoran a lor, duhurile au tendin a de individualizare, provocând dezorganizarea
celulelor divine. Atunci, vine legea, cu puterea Voin ei divine, impunând asocierea, solidaritatea, i
totul se men ine a a cum vrea unicul Suveran al lumilor.
Domnul nostru Isus a spus: „Iube te- i aproapele cape tine, însuti. Iube te- i chiar i du manul".
Aceast recomandare nu a fost o simpl înv tur , ci e o necesitate absolut , cerut de legea
solidarit ii universale. Toate duhurile, toate particulele trebuie s fie solidare între ele, pentru a
men ine crea ia într-un tot unitar. La început duhurile mici vor fi obligate la acest comandament prin
constrângere. Când devin mai în elepte, vor în elege folosul acestei sublime solidarit i. Prin urmare,
universul este trup din trupul divin, men inut întreg prin faptul c fragmentele plecate din el, de i
separate, formeaz un tot, printr-o conlucrare perfect solidar .
Cu toate c soarele este departe de planetele sale, se exercit o atrac ie puternic între ele,
formând blocul sistemului nostru planetar. De i stelele sunt la dep rt ri incalculabile unele de altele,
se atrag puternic între ele, formând o unitate — sistemul sideral sau universul nostru. Cu cât o stea,
un sistem planetar, este mai avansat pe scara evolu iei, puterea ei de atrac ie este mai mare. Prin
urmare, individualitatea este aparent în univers, p r ile lui fiind puternic legate între ele.
Fiecare entitate evolueaz pe scara ei i pe m sura avans rii, cunoa te din ce în ce mai am nun it
legile cere ti. Pentru duhul-copil nu exist lege. Mai târziu el ia cuno tin de existen a unei singure
legi - A. în decursul timpului, duhul avansând, afl c legea A are anexa a. Timpul trece i afl i
de anexa b, curând afl i de anexa explicativ c i a a mai departe. Dup ce, prin practica vie ii,
a aflat toate aspectele i anexele legii A, în drumul s u evolutiv va afla i de legea B, prezentându-i-se,
rând pe rând, sub toate aspectele i anexele ei. Astfel, pe m sura urc rii sale în în elepciune i
tiin , duhul afl de legile C, D, E i a a mai departe.
S lu m un exemplu.
Divinul Isus a zis: ,,Iube te- i aproapele". Omul simplu va aplica aceast lege iubindu- i
p rin ii, fratele, sora, so ia i copiii. Nu în elege c trebuie s iubeasc pe bubosul i zdren rosul
cer etor de la poarta bisericiivDin via în via , no iunea acestei iubiri se l rge te. Acum îi iube te
pe to i de acela i neam cu el. în alte vie i, când mila se va s pa adânc în el, pe lâng omul de acela i
sânge cu el, va iubi, va avea mil i va ajuta pe orice om, de orice religie, ras sau stare social
ar fi. Sfera iubirii sale se va tot l rgi, pân va cuprinde orice om de pe acest glob.
Comunic ri din Cei' 291

Dar în elegerea iubirii trebuie s mearg i mai departe. Omul va trebui s aib mil de orice
animal, pentru c i acesta este opera aceluia i Creator care 1-a n scut i pe el. Omul va trebui s
iubeasc florile câmpului, copacii p durilor; cu alte cuvinte, tot ce tr ie te, c ci to i sunt fra ii s i
mai mici. To i sunt copiii Tat lui i prin st rile lor am trecut i noi odat , cu multe miliarde de ani
în urm , pe alte planete, disp rute.
La început entitatea iube te din interes, apoi din obliga ie, ajungând s iubeasc din convingere,
din fericirea produs de ajutorarea celor din jurul s u, în elegând c to i fac parte din marele Tot.
Sublimul Isus spunea: „Eu i cu Tat l una suntem".
Cum era s spun altfel acest str lucitor Duh, când El a plecat din Sfera divin i când în
noaptea miliardelor de ani ce vor veni se va întoarce la Tat l i va fi una cu El.
Treptat, entitatea spiritual se de teapt din somnul în care a fost adâncit de primul zeu din
Mamar, iar prin munc amarnic , ce pare o eternitate, î i dobânde te tiin a ce-i fusese voalat .
To i îngerii afirm : „Mi s-a luat i mie odat tiin a, dar Tat l a s dit-o în lume i noi am citit-o
din operele Sale i am aflat-o de la marii S i Slujitori".
Adev rul adev rat a fost, este i va fi urm torul: Duhului nu i se ia nimic, ci numai i se
întunec , i se adoarme memoria cuno tin elor sale, i se produce o amnezie, i ca urmare uit pentru
im timp tot ce tia de pe când era în sânul Tat lui central.
V zând i studiind operele Tat lui s u ceresc, cea a uit rii se ridic treptat de pe memoria
duhului, amintindu- i, rând pe rând, tiin a cu care s-a n scut. Trebuie munc aprig , de o ve nicie,
pentru ca perfec ionându-se, s se simt fericit de câte tie i poate, fa de infinitatea de duhuri
ignorante sau inferioare din jurul s u. Dac duhul era perfect, tiutor din capul locului, ar fi fost
tentat s divulge din secretele Tat lui. Dac în baza cuno tin elor sale ar fi posedat marea for a
divinilor Creatori, bazându-se pe tiin a i atotputernicia sa, ar fi procedat la crea ii f r prealabila
învoire a Tat lui, dup cum s-a întâmplat cu marile i str lucitoarele For e cere ti c zute din gloria
lor, scufundându-se în abisul uit rii, de nu mai tiu cine au fost i ce puteri au avut.
Lumile au fost create pe baza misterelor. Tot cosmosul a fost organizat în t cere de Tat l central.
O mu enie absolut era înjurai Tat lui central. Dup mult timp, treptat i într-o foarte mic m sur ,
Tat l dest inuie din secretul operelor Sale marilor S i Fii, Guvernatori de sori i planete. Acesrst
atitudine a Fiin ei prime, aceast t cere a fost adoptat de marile Forte conduc toare de stele i —
pe cale descendent - de toate duhurile cunosc toare a ceea ce se afl prin spa iu.
Duhurile cunosc mai mult decât întrapa ii, dar legea t cerii i a prealabilei învoiri le împiedic ,
sub sanc iunea pedepsei, s vorbeasc întmpatului despre ce a fost, este i va fi. O cenzur ve nic
i sever exist în Cer. Nu po i vorbi orice. Nu po i comunica oricând i oricui. Dac n-ar fi aceast
regul , totul ar fi fost discutat, criticat sau l udat, i foi ele externe, din univers, poate s-ar fi opus
Foi ei centrale din Sfera divin . Totul trebuie s fie organizat, ierarhizat i solidar. Dac nu ar exista
legea solidarit ii i legea evolu iei, s-ar fi putut întâmpla ca multe crea ii s se întoarc la Centru,
înainte de timpul termin rii colii respective, din care cauz Centrul s-ar fi dezorganizat i el.
Dragul meu frate, noi v iubim nu dintr-un interes personal, ci mâna i de principiile legii
evolu iei prin solidaritate. Cu cât avans m, cu atât sentimentul acestei solidarit i este mai puternic.

Unul, Supremul, conduce universurile. Unul i-a asociat doi secunzi. Cu ei delibereaz , pentru
ca opera produs de El s devin perfect . Unitatea poate gre i, dar deliberarea cu al doilea i al
treilea des vâr e te orice oper . Unitatea face o oper inferioar fa de cea la care a conlucrat o
colectivitate, fie cât de redus . Pentru a se face ceva perfect i trainic, se cere înjghebarea unei
colectivit i format din cel pu in trei individualit i. Acesta e nucleul cel mai redus de asociere.
Lumea duhurilor este organizat în nuclee, având ca baz num rul trei. Trei entit i au format
un nucleu. Fiecare din aceste trei entit i poate crea alte trei nuclee, asociindu-se cu câte alte dou
entit i. La rândul lor, fiecare din cele ase entit i noi î i pot asocia alte dou entit i, formându-se
ase nuclee noi. A fost un nucleu, s-au format apoi alte 3, apoi alte 6, 12, 24, 48 i a a mai departe.
Astfel sunt organizate, de sus în jos, toate partidele de duhuri.
în vârful unei asocieri sau partid nu se afl o individualitate, ci întotdeauna o treime. Cei trei
din vârful piramidei sunt entit ile cele mai evoluate din tot partidul. Ele delibereaz i la deliberarea
lor nu mai ia parte nici un alt duh.
Ca s în elege i mai bine, voi da un exemplu.
Trei for e-entit i a, a, a, i-au asociat fiecare câte dou entit i b, b. For ele b simt aproape
egale în tiin , inteligen i voin cu cele trei a, dar cu toate acestea nu sunt admise la deliber rile
lor. Cele trei a vor delibera i hot rî, iar hot rârea lor este decret-lege pentru întregul partid. Aceast
294 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

lege va fi ratificat de to i membrii partidului, pe cale descendent : va fi adoptat de abb, abb, abb;
apoi de fiecare b, împreun cu al i doi c - adic bec, bec, bec; i a a mai departe.
Tribunalul suprem al partidului, conducerea suprem este format din cei trei a. Dac cei trei
din fruntea partidului nu sunt de aceea i p rere, asupra unei decizii oarecare, se constituie o delega ie
de dou sprezece entit i egale în grad. Când este vorba de judecarea unei entit i, ace ti doisprezece
se vor pronun a asupra sentin ei date, sanc ionat de cei trei din vârful partidului. Pe aceast baz
treimic este alc tuit toat suflarea de duhuri din univers.

Activitatea duhului este înscris în el

Toate religiile p mântului con in nuclee de adev r, având înscrise în ele preceptele morale ale
lumii noastre. De asemenea, toate duhurile au înscrise în ele marile precepte ale codului moral.
Duhul este o s mân divin , trup din trupul divin i ca atare, Creatorul a pus în el orânduirea
lumii Sale, i în acela i timp, a înscris în duh tot programul pe care îl are de desf urat în lume.
Nu are nici o importan când i în cât timp are s -1 execute. Tat l nu are zi i nu are noapte, pentru
El nu exist timp, având la dispozi ie eternitatea.
Tot ce a creat Tat l de la început i pân azi e trupul S u. De acest trup imens nu ne putem
face nici o idee. Duhul este o particul infinit de mic , ultramicroscopic , o nimica toat fa de
aceast sfer incomensurabil . Cu toate acestea, Tat l creeaz duhul dup anumite reguli. înainte de
a-1 crea, îi stabile te viitorul, destinul, legea, i numai dup aceea îl trimite într-unui din universuri.
Ordinea stabilit de Creator în lume am numit-o codul moral sau codul ceresc. înainte de a fi
trimis în lume, în fiecare duh s-a înscris codul moral, f r de care duhul ar deveni un anarhist, un
r zvr tit contra ordinii stabilite din ve nicie.
Tat l procedeaz la fel când creeaz un duh, un soare sau o planet , punând în ele toate fazele
prin care vor trece. Fie c face un duh ca mine, fie c face un soare mic, ca al nostru, sau unul uria ,
Tat l începe cu a (alfa), adic cu legea i programul pe care îl va urma noua crea ie.
S ilustr m acest fapt cu o compara ie, pentru a se vedea c programul este prev zut pentru
toate situa iile.
Trupul femeii con ine în el ordinea fiziologic a func ion rii tuturor organelor sale. Aceast
femeie devenind mam , copilul începe s se z misleasc în pântecele ei. Pruncul se dezvolt
conform destinului s u, conform planului constructiv al mesagerului întrup tor i conform mo tenirii
fiziologice a organismului mamei sale. Organele se creeaz , se a eaz i î i încep fiziologia în tmpul
pruncului, conform mo tenirii func ion rii organelor mamei sale. Imediat dup expulzare, copilul
tie s sug , pl mânii - s se umfle, inima - s bat , i a a mai departe.
Mama a contribuit la crearea trupului noului om i a înscris în el toat gama desf ur rilor
evolutive ale organelor, precum i a func ion rii lor. Dup crea ie, pruncul - ca i duhul-copil - tie
când trebuie s cear de mâncare, s mearg , s vorbeasc . De aici încolo, duhul î i conduce
instrumentul, f r s mai vin mama s -1 înve e s fac un anumit act fiziologic.
Programul fiziologic este înscris în fiin a sa, în trupul pruncului, înc de pe când se forma în
pântecele mamei sale, i se va desf ura pân în ziua când trupul va trebui s moar . Acest program
fiziologic este dependent de un alt program - destinul duhului care va utiliza trupul. Tmpul va fi
slab^sau puternic, brunet sau blond, armonios sau cu malforma ii, conform destinului duhului.
Ins actul na terii trupului apar ine mamei, fiind în leg tur cu data conceperii sale. Liberi au
fost p rin ii s „se iubeasc ", s conceap . Iat un liber arbitru aparent al celor doi oameni, c ci
îns i dorin a unirii lor a venit de aiurea, din lumea nev zut , care a conlucrat la împlinirea ordinului
ca un anumit duh s vin prin intermediul acestor doi oameni în lumea trupeasc . Tainele sunt mari
i bietul om tr ie te i execut acte dictate de for e necunoscute lui.
Asemenea pruncului, duhurile s-au n scut în corpul Tat lui i vor vie ui în eternitate, în tmpul
S u, supuse în veci legii Lui. A a fiind, duhul trebuie s - i dea seama unde tr ie te, s observe toate
situa iile particulare i din ele s extrag concluzii generale. De i este o infinit f râm , totu i duhul
este un mic zeu sau un embrion de zeu.
Noi tr im i ne mi c m în marele trup al Tat lui. Tat l se întinde pân unde nu se mai afl nici
o crea ie. în trapul S u înot m noi, minusculi zei. Tat l - am mai spus alt dat - este format din
cap i trup. Noi tr im în trupul Tat lui, deci globul nostru terestra face parte din trupul Divinit ii.
Aparen a face s se cread c acest glob este neînsufle it, dar nu exist nimic în lume care s nu
aib via , deci i p mântul e supus legii i anexelor ei.
Comunic ri din Cer 295

S sl vim pe unicul Tat divin

Pe timpul Imperiului Roman, preo ii romani ineau conferin e, spunând c religia lor e superioar
celor a popoarelor de pe atunci. Mul i dintre voi a i tr it pe atunci i a i considerat adev rate cele
afirmate de ei. Dar unde sunt templele lor? Ce s-a f cut cu religia lor? A disp rut. Pentru ce? Pentru
c se sprijinea pe decor i minciuni.
La fel se întâmpl i azi. Budhistul afirm c religia lui reveleaz lumii taine mai profunde
decât religia cre tin . Musulmanul crede c religia sa e superioar religiei mozaice. Protestantul
afirm c religia sa este mai eliberat de dogme decât a catolicului etc. Numai noi tim adev rul:
Toate religiile au câte un nucleu de adev r, dar toate sunt legate de materie i de via a material .
Religia noastr , a duhurilor, domne te în tot universul. Ea este pur spiritual , i este cu adev rat
tiin ific . tiin a infinit a cosmosului ne duce la cunoa terea legilor, i astfel - a Tat lui ceresc,
un Duh ca i noi, bineîn eles, cu o putere, cunoa tere i în elepciune necuprins de noi.
Fiecare om care se va putea desc tu a de de ert ciunea c i ilor, a barierelor i prejudec ilor
create de om, i va adopta ideile noastre, va putea spune c se apropie de Adev r.
Intrând în biserica cre tin , mozaicul sau mahomedanul se minuneaz i nu- i poate explica
pentru ce atâtea icoane sau statui de sfin i la care se închin cre tinul. Vizitând templul evreiesc i
v zând pere ii goi i doar câte un semn sau verset scris cu litere ebraice, cre tinul va zice în sine:
„Ce fel de biseric e aceasta? La pere i se închin omul?" Iar noi, care v citim gândul, în elegem
c mentalitatea voastr are nevoie de reprezent ri, de materializ ri.
Voi a i luat cuno tin de marea For spiritual numit Isus, din citite sau auzite, dar noi îl
cunoa tem personal, pentru c L-am v zut între noi, ca duh, i ne-a fericit cu ideile Sale, când a
stat între noi, luminându-ne cu înalta Sa coal , despre mersul vie ii de pretutindeni. Ne-a spus c
a fost de multe ori pe aceast planet , la oamenii existen i atunci pe P mânt i afla i acum pe alte
corpuri cere ti din univers, i c va mai coborî pe P mânt, pentru a da un nou impuls în elesului
vie ii i legilor Tat lui ceresc.
Exist printre noi duhuri venite ulterior în l rii Domnului în tronul împ r iei Sale. Ele nu-L
cunosc personal, dar deduc splendoarea în elepciunii i gloriei Sale dup cuno tin ele dobândite pe
planeta de unde au venit, cunoscând acolo un alt Guvernator de sistem planetar. Cum duhurile
apropiate în grad au cuno tin e i o str lucire asem n toare, prin deduc ie, îl cunosc i pe Guvernatorul
sistemului nostru.
Noi tim c Mo e sau Moise este întruparea unui fiu de Fiu de Dumnezeu, asemenea lui Ioan
Botez torul i Ioan Evanghelistul. Noi tim multe de fostele lor vie i omene ti pe acest p mânt, c ci
s-au întrupat de multe ori printre oamenii acestui p mânt. Dar putem vorbi oricui despre aceste
taine? Putem s v spunem tot adev rul? Nu, ci trebuie s vi-1 îmbr c m în haina concep iilor i
viziunilor voastre p mânte ti. Nu ne este îng duit revelarea adev rului pur i simplu. De altfel voi
nici nu a i primi adev rurile noastre, c ci nu pute i renun a la cuno tin ele voastre asimilate de când
v-a i n scut. A a fiind, trebuie s proced m delicat i treptat, vorbind numai celor ce prin gradul
lor evolutiv pot primi tainele noastre. Adev rul nostru nu vi se poate da decât dezbr cându-v de
prejudec ile voastre materialiste i adoptând religia Cerurilor, a întregii crea ii - religia iubirii.
Voi uita i c totul este în curs de evolu ie, de perfec iune, i ca atare biserica trebuie s evolueze.
Credin a se bazeaz pe cuno tin e, dar planeta — cu tot ce e în jurul ei — se perfec ioneaz , astfel
încât i câmpul cuno tin elor se l rge te. Cât o s r mân biserica împietrit în afirma ii care nu mai
sunt în concordan cu tiin a terestr , dar nici cu cea cereasc ?
O singur scuz au preo ii tuturor religiilor: neputându-se ridica pân la în l imea ideilor tiin ifice,
mul imea are nevoie de o religie simpl i materialist . Din acest punct de vedere preo ii au
dreptate, dar totu i, nu le mai este permis s fac afirma ii contrare cuno tin elor generale, determinând
pe omul cult s râd i s se îndep rteze de casa Domnului, transformându-1 în ateu.
Constatând aceast situa ie, Guvernatorii planetari au hot rât trimiterea de profe i care s lumineze
preo ii templelor. Omenirea acestui glob fiind pornit spre o mare spiritualitate, s-au creat numeroase
verigi între Cer i p mânt, mediumi prin care Cerul î i spune cuvântul i cheam inteligen a i
bunul-sim al mul imii c tre tiin a spiritual a Eternit ii i Infinitului.
Din centrul crea iilor, corul miliardelor de Creatori sun din trâmbi a lor mental în tot cosmosul:
„ Unul e Tat l. Unul e începutul tuturor crea iilor i a noastr . Numai Unuia i se cuvine toat , slava
i ruga voastr ".
Toate religiile trebuie s aduc sl vire i cânt ri unicului Creator al tuturor Creatorilor de lumi.
Numai El e în m sur s fac totul i s ne ajute în -mersul nostru. Nu e permis închinare i sl vire
decât unicului Creator. Astfel se procedeaz întotdeauna i fa de orice duh. Nu ne închin m
296 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Guvernatorului planetar, adic superiorului îngerilor acestui glob. Nu ne închin m Guvernatorului

solar, marelui Spirit, fost Isus, pentru c ^suntem fra i, copiii Tat lui ceresc. Toate duhurile, mari i
mici, lucr m la opera Unicului i cu to ii îi dator m smerenie i supunere. Nici unul dintre noi, orice
grad ar avea, nu poate face nimic de la el, ci numai din ordinul Tat lui i pentru opera Sa.
O religie minor ar putea argumenta în forma ei materialist astfel: „Pe Unul nu L-a v zut
nimeni. Eu cunosc pe Cel care a fost concret, i deci vizibil. Cum El nu face nimic cu de la sine
putere, ci numai autorizat de Tat l pe cale descendent , înseamn c m pot ruga Lui."
Dar o religie superioar recomand închinare numai Unului, iar nu celor ce slujesc pe Unul.
Ruga noastr este auzit i dat spre împlinire slujitorilor Tat lui. Din treapt în treapt ,
descendent, pân la mine, sunt ajutat prin reprezentantul Tat lui, un superior al meii, care-mi
împline te aspira iile în numele Tat lui ceresc. \
De i nu te adresezi Reprezentantului Unului, totu i El este responsabil de opera ce i-a încredin at-o
Unicul. El conduce nebuloasa ce I s-a încredin at, conform planului prezentat la plecarea din Sfera
divin . Totul a fost prev zut în acel plan, chiar i evolu ia celui mai mic duh.
în zadar te-ai ruga s i se îng duie s faci altceva decât ceea ce e prev zut în acel plan. Opera
i evolu ia ei nu poate fi oprit din mersul ei, dar poate fi întârziat sau gr bit .
Tu, praf mic pierdut în adâncul universului, ce vrei s mai ceri? Pentru ce lucru s te mai rogi,
când totul a fost prev zut în evolu ia ta? Po i totu i s te rogi pentru gr birea evolu iei tale spirituale.
Ruga noastr trebuie adresat Unicului, singurul în drept s primeasc ruga duhurilor de pe
miliardele de corpuri cere ti. Isus i Moise, Slujitorii Tat lui, nu au cerut s li se aduc Lor
închin ciune, c ci sunt Lumini prea str lucite i cunosc toare, ca s fi cerut ceea ce nu li se cuvine.
Dup dou veacuri de la plecarea Domnului, religia cre tin a suferit o alterare care a redus-o
la imagini i statui, dar ceva i mai grav: la uitarea închin rii la Unicul. A a s-a n scut pluralitatea
rug ciunii la toate statuile i, pe rând, la toate icoanele. Dintr-o simpl ornamentare a templului, s-a
ajuns la ruga f cut în dreptul acestor podoabe. Din spiritual , cum a fost pe timpul apostolilor,
religia cre tin a devenit materialist .
Din dorin a primilor cre tini de a atrage p gânii, romanii i grecii, obi nui i cu temple luxoase,
s-a ajuns la starea actual . Din aceast cauz , lumea cult nu mai acord aten ie templului, sau o
face din ipocrizie, mobilizat de curentul mul imii, nu din convingere.
De aici s-a n scut materialismul i ateismul de azi.

Gradele spirituale se dau din planet în planet

Metoda înv rii întrebuin at în lumea noastr este urm toarea. într-una din prelegeri se
anun ^anumite adev ruri. La întrunirea viitoare se repet aceste adev ruri i la ele se mai adaug
altele. în viitoarele prelegeri se face un rezumat din cele spuse, la care se mai adaug alte cuno tin e.
i a a, ca un cocolo de z pad , cuno tin ele se tot adun , se repet i se întregesc.
Popula ia acestui glob este format din individualit i de diferite vârste i evolu ii spirituale.
Duhurile tinere întrupate nu pot intra în leg tur cu noi. Duhurile adulte întrupate, auzindu-ne sau
citind despre noi, vor crede, dar superficial. Numai duhurile b trâne întrupate ne cred i doresc
leg tura cu noi; numai lor le dest inuim din lumile nev zute.
Evident, leg tura cu noi i fenomenele produse de lumea noastr sunt rare, fiind numite de
oameni „paranormale". Va veni o vreme, îndep rtat , când evolu ia acestui p mânt, pe de o parte,
i evolu ia popula iei lui, pe de alt parte, va fi atât de avansat , încât toat lumea va ti de noi,
va crede în cele spuse de noi, iar fenomenele „paranormale" vor deveni cât se poate de normale.
Se vor inventa aparate prin intermediul c rora ne ve i vedea sau ve i înregistra gândul nostru,
producându-v mirare, la fel cum predecesorii vo tri s-au mirat de aparatul radio. Pân atunci se
comunic , ici-colo, câte ceva sub form de pove ti sau legende. Cei mai ridica i le cred, cei necop i
râd i le resping ca fiind irealit i; îns le vor crede în alte întrup ri, când vor fi i ei mai preg ti i.
Vântul ia semin ele p mântului i le împr tie în toate p r ile. Fii tu, dragul nostru frate, vântul
ideilor noastre, sem nându-le asemenea unor semin e, în cele patra puncte cardinale. Unele vor
c dea pe piatr i se vor usca, altele vor c dea printre buruienile preocup rilor omene ti i vor fi
în bu ite, iar altele vor c dea în suflete curate, preg tite, i ca într-un p mânt bun, vor încol i i vor
da roade frumoase.
Cei ce ne-au cunoscut în alte timpuri se organizau în secret, i p strau tainele noastre sub
jur mânt înfrico tor. Au trecut vremurile acelea de grozav ignoran . Acum s-a mai l rgit câmpul
Comunic ri din Cer 297

cunosc torilor i moartea nu mai pânde te pe imprudentul dest inuitor. Totu i, trebuie s se tie c
dac prin p l vr geal nu- i mai pierzi via a, vei suferi amarnic dac ai r spândit neautorizat marile
taine cere ti.
Pe tine, care ai primit din cele mai sublime cuno tin e ale alc tuirii lumilor invizibile, te rug m
s le p strezi cu sfin enie, pentru ca împreun cu cele comunicate în viitor, s constituie un tot, din
care s se vad uria a oper a Sl vitului nostru Tat unic.
Toate duhurile care au acela i grad de evolu ie formeaz un grup mai mic, numit fascie. Totalitatea
fasciilor, de diferite grade constituie un partid. Fiecare fascie î i are programul s u de lucru. La
rândul lor, i partidele au treptele lor ierarhice. Unul e mai sus, iar altul - mai jos.
Lumea duhurilor este alc tuit pe grade ierarhice. Un grad se ob ine dup o vie uire de zeci de
mii de ani pe o planet . Am spus c pe P mânt exist patru grade de evolu ie: gradul duhurilor ro ii,
gradul duhurilor albastre, gradul duhurilor albe i gradul îngerilor. Evolu ia dintr-un grad într-altul
se face cu mare greutate. Po i s faci coala sau stagiul pe mai multe planete i s nu po i trece
dintr-un grad într-altul. Fiecare grad are mai multe subgrade sau trepte.
Noi, duhurile albe, am venit albi pe P mânt i am urcat în decursul celor aproape 26.000 de
ani una câte una treptele superioare ale gradului nostru de albi. Tot a a au venit i duhurile ro ii
i duhurile albastre, iar cei vrednici dintre ei au urcat trepte numeroase ale gradului lor.
Un duh ro u nu poate avansa pe nici o planet pân la gradul de duh alb. Evolu ia se face
treptat, c ci duhul asimileaz greu cuno tin ele, încorporându-le i f cându-le una cu fiin a sa.
Trecerea dintr-o treapt în alta se face în urma unui examen trecut ca om întrupat i apreciat
de superiorii partidului din care face parte duhul.
Studiile teoretice se fac mai mult în Cer, iar practica - pe p mânt, ca om trupesc.
Dac un duh liber sau întrupat a gre it, î i va pl ti gre eala, dar gradul nu i se va lua, nu va
fi retrogradat pentru nimic în lume. Nici îngerii, nici Guvernatorul planetar sau solar nu-i pot lua
gradul, deoarece a fost dobândit prin vie i nenum rate, pline de suferin e sau merite, petrecute pe
multe alte planete i a fost acordat de al i Guvernatori solari i planetari, de pe alte sisteme solare.
Terminând stagiul celor 26.000 de ani ai P mântului i facându- i sârgumcios studiile, duhul va
primi la plecare im grad nou, acordat de Guvernatorul nostru solar. Neîndeplinindu- i datoria, duhul
nu absolv cu bine coala acestei planete, i drept pedeaps nu i se mai adaug nici un alt grad peste
cel avut. Aceasta e Judecata cea mare i divin la care sunt supuse duhurile.

Oricât a abuza ca duh de liberul meu arbitra, acumulând gre eli peste gre eli, nu mi se poate
lua ceea ce mi s-a dat în numele divinului meu Tat . Luarea uneia din facult ile câ tigate prin
observa iile i practica vie ii de duh uman, în timpul peregrin rilor mele prin diferite planete, ar
echivala cu uciderea mea. Or nici m car Divinitatea creatoare nu i-a rezervat dreptul de a ucide
un duh. Tat l i-a rezervat numai pl cerea de a crea, decretând c nu va distruge nimic din crea ie.
Tat l ceresc a comunicat cândva copiilor S i, prin crea ie: „Eu v-am creat; Eu v iubesc, v
ocrotesc, deci nu v pot ucide. Dac Eu nu pot s v distrug, liberi sunte i s v desfiin a i voi din
lumea duhurilor, deoarece Eu am f cut legea înainte de a v crea pe voi".
Desfiin area ca duh înseamn întoarcerea noastr în Nirvana sau sânul Creatorului, f r s
termin m coala universului.
Grele sunt legile Creatorului, dar oricât de grele ar fi, trebuie s ne supunem, c ci numai
supunerea determin ordinea i ea, la rândul ei - progresul. Exist duhuri mai lene e, mai neatente,
c rora li se pare c via a este prea grea i legile sunt de fier. în disperarea lor, strig : „Doamne,
vreau s m întorc la Tine, c ci prea grea îmi este povara legilor Tale. Nu m mai simt în stare s
termin vreodat coala celor patra universuri!"
Tat l a îng duit revenirea înainte de timp a celor învin i de legile Sale, dar în acest caz ei î i
anuleaz tot ce au acumulat prin lungul calvar al vie ilor nesfâr ite, tr ite pe diferite corpuri cere ti.
„Legile Mele — spune Tat l — sunt f cute s dureze în vecii vecilor, dar nu pot împiedica
revenirea voastr la Mine, înainte de vreme. Nu pot împiedica pe marii Mei Fii divini centrali ca,
în interesul experien elor atât de necesare pentru Ei, s fac transmutarea materiei de oriunde. Eu
fac, f r s pot dizolva, deoarece legea. Mea M opre te s desfac ceea ce am ordonat s se fac .
Libertate le-am dat s recheme — la vremea ei — materia pentru a o preface, perfec iona i trimite
din nou în lume. Eu construiesc, dar nu pot d râma. Cei construi i de mine sunt liberi s tr iasc ,
dar nu sunt liberi s încalce legile Mele. Dac nu mai pot s se supun , legilor, liberi sunt s revin
în sânul Meu. Eu nu pot distruge nici unul din sistemele existente, pentru c nu au fost construite
de Mine, ci de Slujitorii Piei, Fiii Mei, Constructori divini din Sfera Mea. "
29S Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Orice materie se poate desface pentru a construi din nou, dar nu poate nimeni distrage un duh
individualizat. La finele existen ei acestui glob terestru, se vor destr ma mineralele p mântului în
duhurile minerale din care au fost alc tuite, dar nu se va putea distruge nici unul din duhurile
minerale, vegetale, animale sau umane.
Duhurile minerale conglomerate cu miliardele în mineralele p mântului, nu au con tiin a st rii
lor, i ca atare nu pot protesta c li se stric soarta, starea în care sunt scufundate sau orânduite de
Creatorii divini.
Duhurile vegetale, având o doz de inteligen , în eleg menirea lor i atunci când sunt distruse
trupurile lor, se pot revolta c sunt f cute s sufere, c li se stric mersul evolutiv.
Duhul animalului, având o inteligen i mai vie, sentimentul durerii fiind i mai puternic decât
la plante, protesteaz energic când trupul s u e ucis, durerea i protestul s u fiind transmise din
treapt în treapt , pân la Centrul creator.
Cu toate acestea, cu toat vitregia vie ii lor, duhurilor vegetale i animale nu le trece prin gând
ideea sinuciderii. Nici duhul mineral, nici cel vegetal sau animal nu doresc, în Cer fiind, s revin
în Centrul de unde au pornit la înv tur , pentru c nu au posibilitatea de a se descuraja. Numai
duhul uman, a c rui inteligen , memorie i voin e mai presus de a tuturor, disper i declar c
nu mai poate suferi rigorile legilor mereu înc lcate de el. Duhul uman nu se sperie de dispari ia
individualit ii sale în Nirvana, deoarece cunoa te axioma: Nimic nu se pierde în lume; deci- tie c
i acolo el va fi ceva.
Entitatea spiritual nu mai poate ie i din sânul Tat lui, ca s spun i altora cum e i ce se face
acolo. Când îl va cuprinde dorul de a tr i iar în lume, ca duh, i se va împlini dorin a, dar în acest
caz o va lua iar de la început, de la materia prim , trecând prin starea de fluid, gaz, lichid, mineral
etc. O serie lung , ce necesit atâtea sute de miliarde de veacuri câte stele sunt pe cer. în acest scop,
dup ce duhul va fi emis din Capul i Toracele Tat lui, Fiii S i sublimi din Mamar îi vor goli tot
con inutul memoriei, re inându-i tiin a aflat în timpul cât a tr it în Sfera-Cap. Din aceast cauz ,
Fiii divini, culeg tori permanen i ai con inutului memorial al tuturor duhurilor din Sfera central ,
au devenit cei mai mari ini ia i, cei mai adânci cunosc tori ai gândurilor i planurilor Tat lui central.
Dup ce duhul s-a c it de fapta sa necugetat i dore te s revin în sferele create, i se întunec
tot ce a aflat înainte, pe când fusese în lume, plus ce a v zut i auzit în sânul Tat lui, i acum, duh
nou-n scut, ca în primul ceas al existen ei sale de duh, o ia pe drumul f r de sfâr it al înv rii
în ve nicie. Devine un dumnezeu f r con inutul lui Dumnezeu, ridicânduse prin suferin la
tiin a i puterea lui Dumnezeu.
Fiul mamar care i-a luat acestui duh tot con inutul s u memorial e un mare cunosc tor. De i
mare, de i puternic, de i atot tiutor, Fiul mamar este smerit i supus Tat lui central. Ace ti Fii sunt
cu miliardele, dar nici unul nu spune ceea ce se petrece în Tat l, ce e în Tat l. Dest inuirea celor
aflate echivaleaz cu o tr dare, aducând distrugerea universului. Dar evolu ia Fiilor este atât de
înaintat , con tiin a Lor atât de luminat de frumuse ea operelor divine, încât Ei nu îndr znesc nici
s gândeasc la o asemenea nelegiuire.
Tat l ceresc s-a îngr dit de toate posibilit ile i a alc tuit astfel lucrurile, încât s afle imediat
ce unul ar începe numai s gândeasc la o asemenea tr dare, f cându-i cunoscut gândul. Divulgarea
tainelor cere ti este o fapt nespus de criminal , pentra c duhurile ar afla ceea ce nu trebuie s tie,
tulburându-le grozav con tiin a i producându-le o mâhnire de moarte i o suferin de nesuportat.
Ele se vor îngrozi de miliardele de ani cât mai au de suferit; disper de cât mai au de înv at, i
atunci ridic glas de protest ori blestem, c tre Cei ce i-au chemat la via f r voia lor.
Distra i suflete te, cer revenirea în Nirvana Tat lui. Lucrul acesta este bine tiut în lumea
noastr alb i angelic , i de aceea nu trebuie s spunem nimic înainte de vreme, înainte de timpul
hot rât de evolu ia cuiva.
S zicem c un duh a ajuns cu treapta sa evolutiv la num rul 20.001. Dac eu - cunosc tor
al unor taine aflate prin munca mea sau de la profesorii mei îngeri — îi comunic acestui duh taine
corespunz toare gradului evolutiv al num rului 20.002, cunoscând aceste fapte noi, duhul va deveni
un nenorocit. El î i va da seama c , de i înva de mult, nu tie înc nimic, o am r ciune îi cuprinde
sufletul i de la o vreme îi pare r u c a aflat aceste taine, ba chiar m va blestema c i le-am
dest inuit, mai ales c nu mi le ceruse. Din acest moment, sunt un gre it i am datoria s repar
aceast gre eal . Mi-am legat via a de a lui i trebuie s fac tot posibilul, prin mai multe întrup ri,
s -1 ajut i s -1 fac fericit, ca s -mi ierte gre eala i s - i uite nefericirea.
Dac eu, un duh alb, un mic duh fa de uria ii gânditori i înf ptuitori din univers, pot produce
atâta tulburare, dest inuirile str lucitoarelor Lumini ale Sferei-Mamar pot pricinui adev rate dezastre!
O lege domne te în univers: Nici un duh inferior nu trebuie s . tie tainele cunoscute de cel
superior. Dest inuirea misterelor aduce, implicit, blestemul celor mici.
Comunic ri din Cer 299

în momentul de fa , când î i dictez aceste idei, casa ta e p zit de jur-împrejur de un cordon

de mii de duhuri albe, subalterne mie, împiedicând orice duh albastru sau ro u s se apropie i s
ia cuno tin direct de la mine de cele ce- i comunic. Noaptea, dup ce v-a i eliberat de trupul
adormit i voi face i la fel; v îngr di i cu t cerea i nu vorbi i decât ceea ce e permis.
In cazul când, ca om, vei spune din marile taine ale Cerului, s tii c e ordin dat ca oamenii
care sunt întrup ri ale unor duhuri ro ii sau albastre, s râd cu hohot de tine i s te considere un
om c ruia i-a s rit un cerc de la doagele min ii, un om care i-a pierdut judecata. Un duh ro u sau
albastru întrupat, citind aceste rânduri, le va considera abera ii i va azvârli cartea cât colo, socotind
pierdut timpul afectat citirii acestor fantasmagorii.
To i oamenii a c ror treapt evolutiv nu le îng duie s primeasc i s asimileze asemenea idei
te vor considera ori un arlatan, ori unul care î i bate joc de lume, considerând-o proast . P rerea
lor e binevenit , c ci altfel s-ar sim i neferici i i ai fi r spunz tor de starea lor.
Marele Fiu divin, Guvernatorul nostru solar ar chema la Tribunalul S u treimic pe duhul care
a dest inuit taine cere ti unui duh mai mic, i i-ar spune: „Tat l nostru nu ucide. Tu ai distrus un
spirit, c ci el se va întoarce la Centru. De suferin a lui vei avea parte. Tat l central te condamn
prin Mine i de acum toat suflarea de duhuri nu te va. mai considera om. De acum e ti demon,
adic duhul cel mai r u de pe P mânt. Oriunde te vei duce, uciga ule de spirit, to i te vor ocoli.
S tii c nu te vei mai întrupa i de pe aceast planet nu vei mai pleca, pân la dizolu ia ei. "
Din acest moment, perispiritul demonizatului se va înnegri complet, având în dreptul ochilor
dou g uri ca para focului electric - dac a fost un înger, sau dou g uri albe - dac a fost un duh
alb. A c zut din gloria sa i a fost demonizat. De acum, nici un duh - cât de umil ar fi - nu-i mai
d nici un respect, chiar dac a fost odat înger sau duh alb. El nu se mai poate întrupa, nici nu
poate merge oriunde. Aceast via m rginit i hulit , purtând stigmatul hainei negre, poate dura
secole peste secole, pân când într-o zi, disperat, demonizatul se va prezenta Guvernatorului terestru,
cerându-i iertare i dreptul de a se întoarce în Nirvana Tat lui central.
Demonizarea se face numai în spa iu, în Cer. Un caz asem n tor s-a întâmplat i cu legendarul
arpe, care a dezv luit lui Adam i Evei secretul Tat lui. O poveste bun pentru copii, dup felul
cum a fost redat , nefiind permis s se spun mai mult la acea vreme neini ia ilor.
Domnul nostru Isus ne recomand mereu: „Ave i grij s nu-mi strica i pe vreunul din cei mici
ai Mei, c ci r u va fi de ei, dar mai. r u va fi de voi".
De oamenii care vor citi aceste rânduri nu mi-e fric , deoarece gardienii lor, drepta ii lor, au.
ordin sever s vegheze, f cându-i s nu în eleag , s nu le plac asemenea idei, socotindu-le
n scociri neroade. Dar ne este team de cei de la noi, de duhurile libere din spa iu, pentru c v zând
cine le spune, le vor lua în serios. Ei nu vor râde precum cei întrupa i, c ci vor ti c nu sunt basme,
ci Taine divine.

Cele trei mari acte ale vie ii umane

Duhul uman este o fiin cereasc . El î i va duce traiul în ve nicie numai în spa iile infinite
ale sferei crea iilor. N scut din voin a Creatorului, duhul este supus legilor Sale. Or una din aceste
legi cere ca duhul s - i fac coala vie ii prin toate mediile formate de Tat l în sfera creat .
Una din numeroasele medii este materia numit de voi fizic , adic cercetabil , analizabil de
voi în laborator. Fiind obligat s treac i s - i fac coala i prin aceste medii, duhul trebuie s se
întrupeze, adic s îmbrace un trup. Oricare ar fi consisten a, starea de concentrare a materiei unei
planete, duhul trebuie s cunoasc forma de via uman a planetei respective. A a fiind, el va trece,
rând pe rând, i se va întrupa pe aceste categorii de planete, f cându-se om trupesc.
Ca om trupesc, duhul va trece prin trei acte principale: 1. se na te; 2. alc tuie te o familie, adic
î i ia un partener de via cu care concepe copii; 3. dup îndeplinirea misiunii p r se te via a
trupeasc prin a a-zisul act al mor ii.
A adar, în timpul întrup rii sale, omul trece prin trei mari acte: na terea, c s toria i moartea.
Aceste trei mari evenimente intr în planurile de conducere ale Tat lui creator. Cum îns Tat l
are preocup ri multe i uria e, aceste faze ale evolu iei unui duh au fost încredin ate unui subaltern
al S u, mic i totu i - fa de duhul-om - foarte evoluat: Guvernatorul planetei pe care duhul-om
î i va face coala, unde se va întrupa.
Dar Guvernatorul planetar are i el atribu ii multiple, motiv pentru care a încredin at observarea
i desf urarea celor trei evenimente principale din via a trupeasc a unui om, celor trei superiori
300 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

îngeri ai marii comunit i din care face parte acel duh. Rolul lor este foarte important, pentru c
aceste trei evenimente se înnoad cu o mul ime de factori: ara unde se na te duhul, familia, starea
sa intelectual , trupul în care va tr i, condi iile sociale i materiale în care- i va desf ura via a etc.
Prin urmare, marii superiori îngeri ai comunit ii duhului trebuie s fac un studiu foarte adânc,
s vad trecutul duhului, calit ile câ tigate de el pân atunci, defectele de care nu s-a dezb rat înc ,
leg turile de iubire i ur , dar mai ales obliga iile contractate.
Superiorii comunit ii duhului trebuie s aib în vedere trecutul care se cere satisf cut i
viitorul care cere progres.
Problemele puse înaintea Forului suprem al comunit ii sunt multe, neb nuit de multe. Sub ce
sex se va întrupa duhul pe p mânt — b rbat sau femeie? S se c s toreasc ? Sati s r mân singur
- aspirând toat via a dup o vorb , o mângâiere, dup ajutorul unei so ii - ca pedeaps a unor vie i
nesocotite, când i-a torturat suflete te partenera de via , când a în elat-o, a sugrumat-o etc. Dac
se va c s tori, s aib sau nu copii, câ i i de ce sex? îi va vedea mari, ori îi va duce rând pe rând
în mormânt? In fine, va veni la rând al treilea factor, moartea. Când, la ce vârst , în ce condi ii, sub
ce form va fi t iat firul existen ei sale trupe ti?
Nici un duh nu se poate sustrage de la coala vie ii planetare. Toate, trebuind s se întrupeze,
vor fi silite s treac prin cele trei acte - na terea, c s toria i moartea - ce apar in legii Tat lui
ceresc. Celelalte condi ii legate de ele - s n tate, avere, constitu ia pl pând sau voinic a trupului,
suferin e morale sau trupe ti — sunt legate de trecutul duhului, fiind impuse de legile planetare
aplicate de reprezentan ii Guvernatorului planetar, de superiorii comunit ii grupului c ruia îi apar ine
acel duh. în fine, alegerea partenerului de via , admiterea în familia sa a altor duhuri - drept copii
ai s i - apar in duhului i se fac cu consim mântul s u.
Cât de complicat este via a uman pe p mânt! O sum deosebit de mare de fapte i condi ii
se au în vedere la alc tuirea vie ii unui om. Voi nu ti i ce de reguli i condi ii se au în vedere, ce
de studii se fac pân se alc tuie te planul unei vie i trupe ti, jos pe p mânt!
Iat o decizie important : Sub ce sex s se întrupeze un duh? Am mai ar tat c o categorie de
mari duhuri angelice ine o adev rat contabilitate în spa iu - câte duhuri s vin pe p mânt ca
b rba i i câte ca femei - pentru a se men ine un anumit raport între ele i fiecare s - i poat g si
partener. Ace ti mari p zitori cere ti î i spun cuvântul când e vorba de sexul ce-1 va lua un duh
preg tit pentru o nou via trupeasc . Alc tuirea planului unei noi vie i trupe ti este foarte dificil.
în fine, la ziua hot rât , duhul înso it de ghidul s u se prezint în fa a Forului suprem. Juriul
ia cuno tin de tot trecutul duhului i pe baza meritelor i a deficien elor sale, se pronun : „Te vei
na te în anul i luna x, te vei c s tori în anul i luna y i vei muri în anul i luna z". Dup ce ia
cuno tin de raportul mental f cut de duhul prezentator, care a studiat tot trecutul duhului, Juriul
adaug : „Te vei na te în ara, localitatea i familia respectiv . Te vei c s tori o singur dat i vei
avea trei copii. Vei muri, oprindu- i-se inima, la 52 de ani." Duhul va asculta aceast hot râre i
dac îi convine, va spune Amin.
Din acel moment, duhul pleac s - i preg teasc viitoarea via terestr , pe baza planului
stabilit de juriu, adic s - i aleag duhurile care îi vor fi so ie, copii etc. Dac planul indicat nu-i
place, el spune c nu-i convine, f r a motiva. în acest caz, juriul îl concediaz , r mânând în spa iu
înc o bucat de vreme. Mai târziu, schimbându-se situa ia jos i sus, se prezint din nou, iar dac
îi convine forma de via prezentat , va spune Amin, adic se supune întru totul hot rârii date.
Duhul este activ tOt timpul petrecut în spa iu. în aceast vreme, el contribuie la ridicarea fie a
semenului s u spa ial, fie a celor de jos, de pe p mânt. Aceast activitate a intrat în calculul juriului,
în vederea viitoarei sale întrup ri. Dac trecutul duhului ar fi notat cu nota 6 i activitatea sa spa ial
cu 10, ambele note intr în calculul marelui Sfat întrup tor. în aprecierea juriului întrup tor intr
nu numai faptele f cute în timpul întrup rilor, ci i cele f cute în spa iu, ca duh liber.
Toate ac iunile f cute de duhul întrupat în contra legilor, se numesc gre eli; iar toate faptele
f cute de duhul liber contra legilor Tat lui, Fiului i Sfântului Duh se numesc revolt . Se pl te te
greu^ gre eala comis în_stare de întrupat, dar mai amarnic se pedepse te revolta duhului spa ial.
în lumea noastr spa ial nu exist odihn . Toate duhurile sunt mereu la luciii, fiecare cu
specialitatea sa ori cu lucrul ordonat de cei mai mari. Toate au]a baz instruc ia i moralitatea, adic
înf ptuirea binelui i reprimarea r ului, oriunde s-ar produce. în lumea duhurilor lipse te activitatea
material .
Duhurile întrupate sunt active numai ziua, fa de lumea lor terestr , dar fa de lumea nev zut ,
sunt active i noaptea. Duhurile spa iale sunt ve nic active. Toat aceast activitate se înscrie în
arhiva ce o poart orice duh, i se înscrie i în arhiva planetei.
Juriul întrup tor judec zi i noapte, trimi ând mereu jos la întrupare, sub form de valuri, mii
i mii de spirite. Asemenea judec torilor p mânte ti, judec torii cere ti au i ei perioade de activitate
• Comunic ri din Cer SOJ

i perioade de repaus sau vacan . La anumite intervale de timp, reiau activitatea lor în cercetarea
i hot rârea formelor de via trupeasc . Dup ani i ani, când unul dintre judec tori termin coala
de judec tor, se retrage, fiind înlocuit cu un altul, i ia alt direc ie, continuându- i evolu ia ve nic .
în primele timpuri ale evolu iei unui duh ro u, planul viitoarei sale vie i trupe ti este stabilit de
juriu, iar duhul nu are dreptul s intervin . El nu poate spune decât da sau nu. Duhurile superioare,
cele albe, î i examineaz trecutul, i pe baza lui î i întocmesc o form de via trupeasc , un destin
prezentat juriului, care îl poate primi integral, îl poate reduce sau înc rca.
Cunoscând acum tot planul viitoarei sale întrup ri, duhul uman î i va aranja via a în raport cu
cele hot râte de juriu, r mânând ^s - i caute un duh, cu care s convin înc din Cer s -i fie so ie
pe p mânt, când vor fi întrupa i. In fine, tiind num rul copiilor i sexul lor, duhul va propune unor
duhuri cu care a avut leg turi strânse în alte întrup ri, s -i fie fii sau fiice, dup caz. Astfel, încetul
cu încetul, se orânduie te totul, pentru formarea noii familii p mânte ti.
în aceste alian e pot avea loc toate posibilit ile de combin ri evolutive.
S zicem c duhul viitor tat are evolu ia gradat cu num rul 200. So ia lui va putea avea
num rul de evolu ie 100. Primul copil va avea num rul 122, al doilea 199 i al treilea 150. în
aceast înjghebare tat l e superior tuturor i copiii sunt superiori mamei. în aceast privin , toate
combina iile sunt posibile. De exemplu p rin ii pot fi inferiori copiilor, ori so ia superioar so ului
i copiilor ei etc.
Din cauza acestor asocieri inegale, s-au v zut i se v d cazuri în lumea terestr când tat l e un
savant i copiii sunt nemernici, ori tat l e un descreierat i so ia sa o sfânt etc. Motive puternice
au determinat juriul s combine valori spirituale atât de deosebite între ele, având ca baz ridicarea
evolu iei spirituale a duhului inferior în compania duhului superior.
Totul este alc tuit drept i sublim, astfel încât s mergem cu to ii mai departe spre ara fericirii
i a perfec iunii absolute.

Imbr carea duhului cu apte înveli uri

Azi î i voi vorbi despre constitu ia duhului i leg tura sa cu trupul. Dar mai întâi, te rog s ui i
tot ce ai citit în c r ile oculti tilor despre constitu ia duhului.
La cei mai mul i oameni trupe ti, duhul este scufundat complet în trupul s u.
Duhurile evoluate nu pot rezista întunericului temni ei trupe ti, i din aceast cauz , în timpul
întrup rii sale, scânteia - cu o mic parte din perispirit - st deasupra capului.
Te vei mira i întreba: „Dar cum s stea o parte din perispirit în untrul trupului i o alt parte
în afar ?"
Da, dragul meu, gradul evolu iei spiritului dicteaz aceast dispozi ie.
Când te piepteni, te speli pe cap sau î i plimbi mâna peste p rul capului, treci cu mâna sau cu
pieptenele prin corpul duhului t u, r mas afar . Acum, când î i vorbesc, îndrept undele gândirii mele
spre aceast parte exterioar a duhului t u. Gândurile mele p trund prin perispiritul t u i ajung
pân la duh.
înveli ul-memorie din jurul scânteii constituie ceea ce tiin a voastr afirm a fi „incon tientul",
diferit de subcon tient sau corpul vital. înveli ul-memorie este arhivarul tuturor vie ilor tale anterioare,
în el sunt înscrise, acumulate toate cuno tin ele i amintirile vie ilor trecute, din care nu se poate
cerne nimic în con tiin a st rii tale de veghe. La drept vorbind, aceast arhiv etern ar trebui
numit supracon tientul, c ci este cu mult mai tiutor, mai bogat în cuno tin e decât a a-zisul vostru
„con tient", ce apar ine actualei voastre vie i trupe ti.
Partea duhului scufundat în trup înconjoar cu fluidele sale, mai ales sistemul cerebrospinal
i gâtul; iar prin intermediul m duvei, duhul se leag cu restul trupului.
Odat i-am spus c duhurile superioare au o form aproape sferic , cu o prelungire în partea
inferioar . în acest caz, partea intern a sferei înconjoar sistemul cerebral, iar prelungirea se leag
cu vârful s u în dreptul nodului vital al corpului vital, care inund cu fluidul sau cvasi-material
trupul.
Noaptea, duhul iese din trupul adormit, pentru hrana fluidic i pentru a vie ui câteva ore în
lumea invizibil , r mânând legat, printr-un fir fluidic, de bulbul rahidian, punctul prin care m duva
spin rii se leag cu encefalul. în trup nu mai r mâne decât jum tate din corpul vital, care iese i
el câteva minute, pentru a respira, primenindu- i materia fluidic uzat , apoi reintr în trup, conducând
ca un logof t mo ia încredin at de st pânul plecat în c l torie.
302 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Când iese din trupul s u, duhul este înconjurat la exterior de cealalt parte a corpului vital,
gra ie c reia p streaz forma trupului ce doarme. în timpul peregrin rii sale prin spa iu, duhul este
legat de corpul vital r mas în trupul s u, printr-un cordon fluidic denumit impropriu ombilical.
Celulele trupului au via a lor proprie, iar totalitatea miliardelor de vie i celulare constituie via a
trupului. Via a celulelor este stimulat de activitatea particulelor corpului vital. Când duhul va
p r si definitiv trupul, corpul vital va muri, iar moartea sa va aduce moartea coloniilor de celule
ale întregului trup.
îmboln virea corpului vital este urmat întotdeauna de îmboln virea trupului, în locul
corespunz tor îmboln virii corpului vital. Medicul terestru, prin fluidele fizice care înso esc
medicamentele administrate, vindec vehicolui vital care la rândul s u aduce vindecarea trupului.
Corpul vital nu apar ine propriu-zis duhului. El este o învelitoare de ocazie, luat o dat cu
întruparea. Corpul vital a fost aninat de elementele reproduc toare ale celor doi p rin i. Corpul
planetar este tiparul dup care se va forma corpul vital, iar corpul vital va orândui coloniile de celule
pentru a se forma trupul uman a a cum este el.
Am. v zut alt dat c scânteia n scut de Tat l este învelit în apte p turi fluidice, formate
fiecare din colonii de particule vii, din ce în ce mai pu in evoluate i mai dense spre exteriorul
duhului.
Reamintesc ceea ce am spus cu alt ocazie: scânteia sau duhul, propriu-zis a fost emis de Tat l.
Când am fost emis de Tat l, eram o sfer gânditoare, dar imobil ; nu tiam s m mi c, deoarece
nu aveam voin . Dup ce am stat în corpul Fiului, în Sfera-Respirator, am dobândit facultatea de
a voi. Mai târziu în Mamar am înv at s m mi c. Gra ie acestor însu iri am voit i am ie it singur
din Sfera divin . Eram inteligent de la Tat l, tiam s gândesc, dar nu puteam s fac nimic, deoarece
nu aveam voin . Din Tat l am ie it i am intrat în Respirator, iar de acolo, dup un timp, am intrat
în Mamar, i anume în zona Fiilor de Dumnezeu, prima zon a Mamarului.
Tat l, Sfera central a Laboratorului se dilat i contract . Când s-a contractat, m-a eliminat,
împreun cu miliarde de duhuri asem n toare mie. Ie irea din zona Divin în zona Fiului, a
Pectoralului a fost pentru mine un fel de moarte; am murit pentru Centrul divin. Apoi Pectoralul
s-a dilatat i cum nu tiam s m mi c, un anumit curent din sânul Pectoralului m-a adus pân
aproape de suprafa a sa extern . Când Sfera-Pectoral a început s se contracte, am fost expulzat în
Mamar i prins de unul din numero ii s i Fii divini.
Nemi cat, am stat în Sfera Tat lui i în Pectoral, dar acum, când am intrat într-un fluid mai dens
decât cel din Pectoral, i fiind lipsit de voin , am r mas i mai nemi cat. Atunci unul din Fii, unul
din Auxiliarele prime ale Tat lui, m-a înghi it - ca s zic a a - i am constatat c m mi c , m
amestec în corpul S u fluidic, iar la urm m învele te cu o cantitate din fluidul S u - colonie de
particule vii, pe care le^a luat la rândul S u ca hran din mediul. înconjur tor al Sferei-Mamar. Din
aceast hran , prelucrat în sânul corpului S u perispiritual, mi-a dat i mie o p rticic . Dup ce
m-a înf urat bine, am constatat c m pot mi ca, i prin voin a n scut acum în mine am ie it din
corpul S u. Dar imediat ce am fost afar , am constatat c nu mai tiam ceea ce cuno team pe când
eram în Tat l. Atât de mult mi-a întunecat memoria, încât nu tiam cine sunt i de unde am venit.
Dup aceea am fost trimis în zona a Ii-a a Mamarului. Aici, unul dintre Fiii de-al doilea grad
evolutiv, Sfintele Duhuri Divine, m-a înghi it i învelit cu înc o hain , apoi am fost eliminat i de
El. Dar s-a întâmplat cu mine o minune. Când am fost absorbit, gândeam, aveam voin , puteam
s lucrez, dar lucrarea mea era dezordonat , deoarece nu eram educat. Dup ce am stat în corpul
S u am fost atât de transformat, încât am devenit pasiv, supus i deci disciplinat. El era mai dens
decât Fiul dintâi, iar eu fiind f cut pasiv, n-am mai putut ie i prin propria mea voin din El, ci El
- prin voin a Sa - m-a expulzat în afar . Atunci am constatat c tiam s gândesc, c puteam s
voiesc i s lucrez disciplinat, adic devenisem în elept.
Pe când eram în Pectoralul Tat lui, eram numai gândire interioar , închis , inactiv , pentru c
nu-mi puteam exprima gândirea. în primul Fiu din Mamar, am devenit gândire activ , emi toare
de unde, clar nu puteam primi, deoarece nu cuno team pasivitatea. Abia al doilea Fiu din Mamar,
Sfântul Duh Divin, m-a înv at s prind undele i deci s în eleg gândul emis de semenii mei.
A adar întâia oar , pe când eram în sânul Tat lui, de i vedeam i tiam ce e acolo, nu puteam spune
i nu tiam ce exist în afara Tat lui meu. Pe urm m-ara pomenit cu facultatea de a^mi emite
gândurile. Acum a fi putut spune ce e la Tat l, dar nu mai tiam nimic, uitasem totul. în fine, în
al doilea Fiu am înv at s aud ce-mi vorbe te unul i altul. De acum am devenit un duh pe deplin
format, deoarece gândeam, comunicam i auzeam.
Mult vreme am petrecut în sânul Sferei-Mamar, în acest Rai ceresc. Acolo am primit o mare
înv tur , dar n-am putut în elege ce f ceau marii Fii din Mamar. Auzeam conversa iile lor, studiile
lor savante, dar eu - biet duh-copil, abia n scut de câteva mii de ani - nu puteam pricepe nimic.
Comunic ri din Cer 303

în Sfera-Mamar se preg teau toate materiile care constituiau noua nebuloas pe cale de a fi
trimis într-unui din cele patru universuri. Am cerut s fac i eu ceva, dar am fost refuzat, marii
Creatori de acolo spunându-mi: „Fiule, e ti prea ne tiutor. Tu aici nu po i lucra ceea ce tim noi
s facem. Uit -te, ascult i vorbe te cu cei de seama ta. Pe noi nu ne descoase, c nu putem s
te facem s în elegi. Du-te în lumile create i acolo ai s înve i tot ceea ce facem noi aici".
- Tat - am r spuns eu - vreau s m duc, ajut -m s plec.
- Bine, mi-a r spuns El i m-a condus pân în zona a IlI-a a Mamarului, unde am fost luat în
primire de Fiii divini ai acestei mari zone, care m-au îmbr cat cu a patra hain fluidic , haina de
drum sau haina cosmic .
O dat îmbr cat, am fost condus pân în zona a IV-a a Sferei-Mamar, unde alte str lucitoare
Lumini m-au îmbr cat cu a cincea hain fluidic , haina universic . G tit cu aceste înveli uri, ca un
fulger am str b tut celelalte zone ale Mamarului, din care cauz n-am putut s aflu ce se f cea i
cum era pe acolo. Am aflat eu mai târziu c opera iile cele mai însemnate ale crea iei se fac mai
ales în zonele periferice ale Mamarului sau matricei Tat lui.
De aici încolo, am alergat prin spa iile imense ale cosmosului i am v zut, în dep rtare, mici
lumini. Am întrebat pe înso itorii mei ce sunt acele frumoase lumini i mi-au spus c sunt stelele
sau sorii din univers.
Dup o vreme îngerul central, care ne înso ea, ne spuse: „Iat , am str b tut vreme îndelungat
cosmosul i acum intr m într-unui din universuri".
Am str b tut vertiginos prin oceanul fluidic al universului i de la o vreme am constatat c
mersul nostru s-a mai încetinit. Ni s-a spus atunci c am intrat în atmosfera fluidic a unui soare.
O, Doamne, cum l-am admirat! Ce mare era i ce frumos str lucea! Am v zut aici îngeri
asem n tori celor din Mamar, dar le lipsea ceva, c ci nu erau întocmai ca Ei. Dar printre ei am z rit
pe Unul care era aidoma cu Fiul mamar din zona a IlI-a. Ni s-a spus c e St pânul acestui soare.
Ne-am plecat cu to ii Lui. El ne-a botezat fluidic cu botezul S u cel sfânt. Apoi au venit
slujitorii S i i ne-au înv luit pe fiecare cu o pânz fluidic , a asea hain fluidic , i deodat nu
L-am mai v zut pe Suveranul acelui soare.
Un glas ne spunea: „De acum nu-L ve i mai vedea pe acest împ rat, pân nu ve i termina coala
planetei pe care ve i merge". Ne-am întristat i am început s plângem. Un înger solar ne-a spus
s avem r bdare, c vom avea fericirea s -L mai vedem. Apoi am fost lua i de un înger solar i
condu i pân la planeta pe care ne-am f cut prima coal planetar i unde am îmbr cat a aptea
hain fluidic .
Din în l imea atmosferei fluidice a acestei planete ne-am coborât c tre suprafa a ei i ne-am
îngrozit de ceea ce am v zut. Am plâns, c ci aici am cunoscut durerea. Am v zut tot felul de fiin e.
Am v zut pe omul trupesc lovind i omorându- i fratele. „O, Tat , sfânt Tat - am strigat din toate
puterile sufletului meu - nu mai vreau s -i v d, nu mai vreau s stau aici, cheam -m la Tine, Tat ,
nu mai pot suporta aceste groz vii!"
De atunci au trecut miliarde de ani! Ca un pelerin am str b tut din sistem în sistem i din
planet în planet . Acum tiu i în eleg rostul tuturor treptelor prin care El ne poart . Acum fac voia
Tat lui i îl iubesc pe ocrotitorul nostru direct, pe sfântul nostru St pân de aici, care ne îndrum
cu dumnezeiasca Sa în elepciune, ca s ne mântuim, pentru a ne întoarce din nou la Tat l.

Civiliza iile de alt dat - Potopul

-*\
Înainte de a comunica ceva unui întrupat, entitatea spiritual trebuie s -1 examineze i s vad
dac adev rul inten ionat spre a fi comunicat corespunde gradului evolutiv al duhului respectiv.
Dac întrupatul merit r spunsul la o problem necunoscut de entitatea spiritual , ea apeleaz la
o alt entitate, cunosc toare a subiectului respectiv, care va veni i îl va face cunoscut întrupatului.
în timpul somnului trapului s u, duhul uman î i face în spa iu analiza cuno tin elor con tiin ei
st rii sale de veghe, i constatând cât de pu in tie ca om trupesc, roag o entitate subaltern , sau
un prieten spa ial, s -i comunice, când va fi în trup, o anumit problem - cunoscut de el ca spirit,
dar necunoscut ca întrupat.
Cuno tin ele omului dintr-o via oarecare sunt în continuarea celor cunoscute în trecutul
îndep rtat. Din via în via omul tie tot mai mult, uiscând mereu scara evolu iei. Evolu ia sa e
în leg tur cu evolu ia P mântului. Exist o strâns dependen între dezvoltarea omului i evolu ia
P mântului, între evolu ia individului i evolu ia planetei. La rândul ei, evolu ia planetei este într-un
304 Din tainele vie ii i ale universului -A doua. carte 1
!
raport intim cu evolu ia astrului de care apar ine. Dup cum exist o leg tur strâns între individ,
planet i soare, tot astfel exist o leg tur între evolu ia colectivit ii i a guvernatorului ei.
Omul se na te, tr ie te pe p mânt, lucreaz la o oper oarecare i apoi moare. Omul ne tiutor I
crede c aici s-au încheiat opera i cariera sa. Adev rul este c el va rena te i î i va continua opera
anterioar , ducând-o mai departe, des vâr ind-o. De regul , dac într-o via i-a pl cut mult o
carier - de exemplu, medic - reiei i în alte vie i aceea i carier , pentru a o duce pe o treapt j
superioar de cuno tin e. A adar s-ar putea ca medicul de azi s fie cel de ieri.
j
Des vâr irea într-o carier nu se face propriu-zis pe p mânt, ci în spa iu, unde g se ti metode j
noi, cuno tin e noi, i când te reîntrupezi, gândind la ele, vin ca intui ii în mintea ta de om trupesc. j
Ele sunt o reg sire, o reamintire a ideilor câ tigate în spa iu înainte de întrupare.
Chiar dac ai ajuns la punctul de a avea leg turi de prietenie cu cei din spa iu, ei nu pot s - i
comunice cuno tin e ce trec de gradul t u evolutiv i, de regul , nici chiar cele ale gradului t u.
De exemplu, un duh întrupat a ajuns la gradul de a cunoa te toate problemele pân la litera M.
Oricare ar fi entitatea ce comunic , ea trebuie s in seama de regula stabilit în Cer: S comunice
acestui spirit întrupat doar cuno tin e pân la litera L, ha chiar pân la K. Gama cuno tin elor de
la L la M a necesitat mii i mii de ani, în termen mediu, aproximativ 10.000 de ani. De aici se vede
cât de greu se acumuleaz cuno tin ele în memoria unui spirit. Iat de ce este necesar repetarea
continu , ani i ani, a acelora i idei, pentru ca ele s se întip reasc pentru totdeauna în spirit.
Aceast durat lung de timp este cerut i de faptul c marii cunosc tori predau cuno tin ele
noi la un anumit termen. Nu se pune nici o grab în expunerea lor, dar nici entit ile spirituale nu
se prea gr besc s le memoreze.
înv tura are dou p r i: una teoretic sau abstract - ob inut în spa iu, i alta practic -
aplicat pe p mânt. Rezult c fiecare planet e un fel de laborator. în Cerul sau spa iul ei, se
concepe; iar pe p mânt se aplic cele concepute. Dup cum pe p mânt tot na ul are un na , tot astfel
i în spa iu orice maestru are un superior, un maestru mai tiutor.
Cuno tin ele date trebuie înv ate, pentru c vei da examen. Dup cum exist un Tribunal
moral, exist i un Tribunal tiin ific. Dup mari perioade de timp e ti chemat în fa a Tribunalului
tiin ific, i dac ai trecut cu bine examenul, i se atribuie un grad nou. Treci de la litera M la N.
Pe p mânt, un elev are nevoie de un an de zile s treac dintr-o clas într-alta. în Cer, ca s
promovezi de la un grad la altul, în cuno tin e, ai nevoie de 10-15 mii de ani. Dup cum un elev
nu poate memora un material ce trece de puterile sale intelectuale, tot a a duhul întrupat auzind de
cuno tin e ce dep esc nivelul s u evolutiv, nu simte nici un impuls pentru a le cunoa te. El refuz
s se ocupe cu probleme care nu-i fac pl cere i nu-1 intereseaz deloc.
Ne-am luat angajamentul s - i îmbog im cuno tin ele de om trupesc. Dar o facem treptat,
pentru c de i con inutul memoriei tale spirituale este foarte mare, dac am c uta s -1 transpunem
în memoria ta trupeasc , în con tiin a st rii tale de veghe, ar fi ca i cum am pune o bucat de
ghea pe un bec încins — ar plesni. Dac i s-ar da cuno tin e dintr-o dat , te-ai sim i entuziasmat,
fericit, i în exuberan a sufletului t u, ai comunica apoi i altora. îns ei nu te-ar mai putea în elege
i ar crede c i-ai pierdut min ile, c ai înnebunit. în marea ta bucurie, i-ai pierde echilibrul, i cei
nepreg ti i s primeasc acele cuno tin e te vor scoate din rândul celor „normali" i te vor trece în
rândul celor ce i-au pierdut min ile.
Cuno tin ele tale sunt în scânteia de deasupra capului t u. Din ea noi lu m i le transpunem
ceva mai jos. Prime ti treptat, te obi nuie ti cu ele i nemaifiind aprins, le acorzi toat importan a
cuvenit , asemenea savantului care nu st de vorb despre cuno tin ele sale cu so ia sau cei din jurul
s u, ci numai cu cei de specialitatea sa. ,
S nu crede i c inem ca lumea noastr s fie descoperit primului venit sau ca tainele lumilor
noastre s tulbure min ile nepreg tite. A adar, tiindu-te trecut de faza înfl c r rii, devenind mai
în elept, putem s - i spunem cu curaj din adev rurile cunoscute deja de spiritul t u, ca duh liber.

Voi considera i c lumea veche a fost scufundat în întuneric i omenirea actual se afl în
culmea civiliza iei, adic vi se pare c o civiliza ie ca cea actual nu a mai existat niciodat . Noi,
având Ia dispozi ie alte hrisoave, cunoa tem altfel decât cum crede i voi, ca oameni trupe ti. tim
c ceea ce se vede azi pe p mânt a mai fost alt dat , c dup cum au pierit civiliza ii vechi, va pieri
i civiliza ia actual .
Existen a oamenirii pe acest p mânt se în ir sub form de valuri. Dup o vreme lung de zeci
de mii de-ani, civiliza ia piere i se întroneaz barbaria. Aceast lume se ridic treptat în cunoa tere
i moralitate, ajungând din nou pe vârful valului civiliza iei.
Comunic ri din Cer JQ§

Explica ia acestui fapt, ne tiut de voi, este urm torul. Când un grup de duhuri i-a terminat
coala planetar , ele p r sesc aceast planet i în locul lor vin alte duhuri, de pe o planet inferioar .
Ele vor g si aici case, ma ini, obiecte - cu mult mai ingenioase decât ale voastre - r mase de la
valul de duhuri plecate, dar, ne tiind ce s fac cu ele, le las în paragin , d r p nându-se, ruginind
i pierind. Astfel zac sub p mânt palate i ora e ale valului plecat.
Omul-duh întrupat o va lua de la finele vie ii sale, din planeta de unde a venit, cu tiin a sa,
iar tot ce a g sit se va ruina, fiind p r sit, deoarece nu tie s le foloseasc .
îngerii tere tri ne spun c P mântul evolueaz pe cicluri. Dup o civiliza ie urmeaz o barbarie
i dup ea vine iar o civiliza ie i a a mereu mai departe. De la apari ia sa, p mântul vostru are mai
multe miliarde de ani, iar de la apari ia omului pe p mânt au trecut milioane de ani. Câte civiliza ii
s-au în irat în existen a lui! Câte civiliza ii zac în adâncul oceanelor ce au înghi it vechile continente,
unde presiunile, mi c rile, umiditatea, noianul întreg de for e au schimbat i distrus totul!
Tot îngerii ne mai spun c civiliza ia precedent a fost în unele privin e mai înalt decât cea
prezent , posedând diferite „ma ini" mai ingenioase. Ea zace azi în adâncul oceanului Atlantic.
Europa exista în timpul acela, dar suprafa a ei era mai plan , mai joas , acoperit de mla tini i avea
o clim nes n toas , motiv pentru care era nelocuit . Uscatul numit Atlantida, unde a înflorit o
civiliza ie str lucit , se întindea aproximativ din dreptul ecuatorului pân în dreptul Norvegiei. Avea
un p mânt fertil i o clim s n toas . O dat cu scufundarea ei, duhurile au plecat i civiliza ia ei
doarme i azi somnul de veci.
Noi, duhurile, venim i plec m, sub form de valuri, asem n tor berzelor voastre, care vin
prim vara i pleac toamna. Exist un supra-val, cel al iudeilor, al c rui durat de edere pe P mânt
este mai mare decât a noastr . Dar i ei pleac val dup val, de pe aceast planet .
Pieirea unei civiliza ii se datoreaz unor cataclisme. Or aceste cataclisme se produc cu o oarecare
regularitate, fiind datorate unor fenomene cosmice ce au loc la anumite epoci.
Cataclismele se produc datorit dilat rii i contract rii globului terestru. P mântul se comport
ca o fiin , adic respir , inspirând i expirând. Cauza acestei umfl ri i dezumfl ri se afl în Sfera
divin , Tronul Fiin ei supreme.
La anumite perioade mari de timp Sfera divin se dilat i se contract . Dilatarea Ei are
repercusiuni asupra tuturor corpurilor i mediilor din interiorul sferei-cosmos. Sfera central are o
dimensiune incomensurabil pentru no iunile voastre. Când Ea se dilat , preseaz fluidul cosmic,
care la rândul s u preseaz fluidul din sferele-univers. Sub ac iunea presiunii, sferele-univers devin
mai mici i mediul lor intern mai comprimat, exercitând o presiune asupra stelelor i planetelor din
interiorul lor. Prin urmare, fluidul din junii p mântului, oricât de fin ar fi, dac e silit s se
îndeseasc , exercit o presiune asupra globului trestru. Cum apa de pe suprafa a p mântului este o
materie mobil , fiind presat , se revars peste continente, care i ele se las în jos întrucâtva.
Adâncul oceanelor, fiind u urat pentru un moment de apa de deasupra, se ridic , fiind silit de
uscatul îngreunat de rev rsarea i presiunea apei. Prin urmare, cataclismele de pe suprafa a planetei
noastre au fost provocate de presiunea fluidului din jurul p mântului.
Aerul este invizibil, ca i fluidul. Dac introduci într-un tub de sticl aer i îl presezi printr-un
piston, se va vedea c el se strânge, dar de la o vreme nu mai cedeaz , i atunci ori respinge
pistonul, ori sparge pere ii vasului. Fluidul se comport asemenea aerului: se comprim , dar nu pân
la infinit.
Când Sfera central va începe s se contracte, fluidul cosmic se va destinde, sferele-univers vor
fi u urate din presiune, iar fluidul lor devenind mai rar, planetele i soni vor c uta sa se dilate.
Aceast dilatare are ca urmare o nou perturbare în relieful planetei. A adar dilatarea i contractarea
planetei are ca urmare na terea de noi continente, m ri i oceane. în general când se contract sfera
terestr continentele coboar sub nivelul apei. Când se dilat , ridic p mânturile acoperite de ap
i mai pu in consistente.
Calculul anilor dintr-o dilatare i o contractare nu se poate exprima decât prin ani solari. îngerii
P mântului spun c anul solar este timpul cât face soarele nostru un drum complet în jurul punctului
central al sferei universului nostru.
tim c soarele face un drum în form de elips , plecând de la periferia universului c tre central
s u, pe care îl ocole te i revine iar la periferie. Cataclismul se produce când soarele porne te de
la periferie spre centrul universului. începutul anului solar este momentul când el a ajuns la centru
i se termin când revine aici. Durata anului nostru solar ine aproximativ 75.000 de ani tere tri.
Noi, actualele duhuri, nu o s mai apuc m un alt cataclism, deoarece coala noastr e mai scurt
de 75.000 de ani i nu suntem aproape de acel moment. La acea vreme, vom fi instala i deja pe o
alt planet . Dar unii dintre evreii care au o coal mai lung , mai amarnic , pe aceast planet , vor
prinde acele vremuri, unii dintre ei vor avea un nou potop, adic o nou scufundare a uscatului.
306 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Preg tirea pentru plecare

i s-au dictat fel de fel de cuno tin e din lumea noastr . i se par noi, dar, ca spirit, le cuno ti
de pe când ai tr it întrupat prin India, Asiria i Egipt. La vremea aceea cuno tin ele i-au fost date
tot de misionarii Cerului, dar în decursul vremurilor, mi c rile sociale i r zboaiele au distrus
templele i tot ce se afla în ele. Papirusurile tale i ale multora s-au distrus, i astfel omenirea a
r mas iar în întuneric.
în unele locuri a mai sc pat ceva din aceste cuno tin e, perpetuate prin viu grai pân în zilele
voastre, sub form de tradi ii, îns for ele contrare au contribuit la pierderea lor.
Cei mai mul i din ini ia ii de atonei nu mai sunt azi în jurul acestei planete, p r sind-o de multe
veacuri. Unii din ei au r mas, pentru c înc nu au atins evolu ia complet , corespunz toare acestei
planete. Posesorii acestor taine profunde î i p strau cuno tin ele asemenea unor comori i nu le
comunicau altora. Dintre ei, au fost i unii evrei. Cuno tin ele s-au transmis celor ale i din neamul
lor, celor ce au dreptul la aceast înalt ini iere, dar pentru nimic în lume nu le comunicau vulgului
i nici vorb s fie spuse unui neevreu.
Din aceast cauz , Guvernatorul sistemului nostru a coborât din nou pe P mânt i a r spândit
în lumea întrupat Adev rul, care a luminat din veacuri lumea egiptean . Dar dup cum lumina
egiptean s-a stins treptat, tot astfel i înv tura r spândit prin ucenicii S i a fost pierdut de
reprezentan ii bisericii. V zând în ce întuneric se scufund omenirea, Domnul a îng duit s fie
reaprins candela lumin rii min ilor i în l rii inimilor. Astfel, tiin a revelat , tiin a ini iatic , se
r spânde te, iar voi, ini ia ii din alte veacuri, a i primit misiunea de a r spândi din nou, în lumea
voastr , cuno tin ele Cerului.
Voi a i cerut, sus la noi, aceast misiune întrucât v-a fost fric de faptul c , revenind jos ca
întrupa i, ve i zace în întuneric i ve i c dea în gre elile omului trupesc, i nu ve i termina evolu ia
acestui glob nici peste mii de ani. Domnul s-a îndurat de cererea voastr i, în interesul umanit ii
de jos, pentru ridicarea cuno tin elor ei, v-a acordat fericirea, ca oameni trupe ti, s lua i cuno tin
de tiin a sfânt a lumilor spa iale superioare.
Ceea ce fac acum este manifestarea îndur rii ce i s-a acordat, de a te lumina ca întrupat i de
a strânge materialul tiin ific care va servi ie i mai ales celor ce vor veni dup tine. Unul dintre
ei are misiunea de a revela taina nemuririi, într-o m sur mai mare decât tine, str duindu-se s
lumineze sufletele fra ilor s i, pentru ca devenind morali i f c tori de fapte frumoase, s - i gr beasc
ora plec rii de pe aceast planet . <
F r r spândirea acestor adev ruri, omenirea ar bâjbâi iar i veacuri f r num r în întuneric.
In spa iu, duhurile f g duiesc c atunci când vor fi jos, pe p mânt, vor p i pe calea vie ii drepte
i iubitoare. Dar când sunt în trap, fiind ne tiutoare de adev rurile cunoscute sus ca spirite, iar vocea
trapului auzind-o mai u or decât pe cea a spiritului, comit gre eli peste gre eli.
Ce se vor face când se va termina ciclul planetar? Nepriceperea, stagnarea din mersul progresiv
vor aduce fatal întârzierea plec rii. Dar pân când s fie a tepta i? Din nou s se rup valul în dou ?
în cei preg ti i - având posibilitatea s plece, i întârzia i - care r mân pe aceast planet , sau pe
una similar ca s - i termine coala.
Iat în elesul str duin elor noastre. Cu ajutorai ideilor noastre, omenirea se va ilumina i peste
una sau dou mii de ani vom pleca to i cei din grupul nostru, de pe acest glob. Ei, mult a fost, pu in
a r mas. Dup ce valul nostru i-a tr it etapa de 2(5.000 de ani pe aceast planet , ce mai înseamn
câteva veacuri?
Dragostea noastr ne îndeamn s -i salv m pe to i, dar din cauza liberului arbitra dat de Tat l
ceresc tuturor fiin elor din sfera crea iilor Sale, nu-i vom putea salva acum pe to i. Preocuparea
noastr principal este de a ilumina i preg ti de plecare cel pu in pe cei de pe treptele superioare
ale evolu iei, pe avansa ii no tri pe calea intelectual , dar mai ales pe cea moral . Domnul s le
lumineze calea, s nu se mai poticneasc în dramul lor, astfel încât la ziua cea mare a examenului
general, a examenului Celui Sfânt, s nu se ru ineze c nu i-au acumulat cuno tin e sau c au
atârnat de fiin a lor prea multe gre eli.
Cu cât via a voastr este mai cinstit , mai sfin it , cu atât v face i mai demni de a primi
cuno tin ele de la o entitate mai str lucitoare. Cuno tin ele date de aceste înalte somit i ale spa iilor
vor stârni uimirea i vor provoca umilin a celor mai mari savan i ai lumii voastre trupe ti.
Dac nu e posibil s v facem sfin i pe p mânt, cel pu in vrem ca pe mul i s -i facem s
în eleag pentru ce au venit în lume, scopul pentru care s-a creat tot ce se vede în jurul lor, s
în eleag c Tat l ceresc are nevoie de cât mai multe ajutoare pentru cucerirea Infinitului, umplându-1
mereu în eternitate cu sfere noi, cu universuri noi, pline de stele, sori i planete.
Comunic ri din Cer S07

Progresul e continuu, dar în valuri

JNu se poate contesta c omenirea merge din progres în progres. Dar dac ea a f cut pa i uria i
în ceea ce prive te studiul materiei, a dat înapoi în privin a cunoa terii Principiilor crea iei i a
Cauzelor prime.
Motivele sunt dou . Pe de o parte, prin via a ei din ce în ce mai îndep rtat de principiile
morale, omenirea a pierdut contactul, cu noi - lumea spa ial . Pe de alt parte, cunosc torii Principiilor
crea iei i ale Cauzelor prime, instructorii de alt dat ai lumii cere ti i trupe ti, nu se mai ocup
cu dest inuirea acestor taine, având acum preocup ri mai înalte.
în alte timpuri, oamenii erau condu i de preo i - profe i sau mediumi afla i în strâns leg tur
cu Cerul. Ei primeau de la noi cuno tin e i recomand ri, cum s conduc pe cei de sub ei. Religia
difuzat printre cei din jurul lor î i avea temeiul la noi i în ea erau explicate toate fenomenele
observate de oameni pe p mânt.
De la o vreme, ace ti preo i au fost atra i de bunurile p mântului, au alunecat treptat în bra ele
pl cerilor de tot felul, devenind oameni egali cu oricare dintre supu ii lor. Din acest moment,
mediumitatea lor s-a pierdut, prestigiul lor a sc zut i o dat cu ele i puterea de impunere.
In curând, conducerea omenirii a c zut în mâna regilor neini ia i, a potenta ilor din acele
vremuri, iar preo ii au r mas numai cu forma, practicând cultul exterior al religiei.
Din cele expuse s-ar p rea c numai omul trupesc a fost de vin . în realitate, regresul se
datoreaz i faptului c , la vremea lor, spiritele mult evoluate au p r sit planeta noastr , iar pe de
alt parte a intervenit i legea ciclurilor.
Legea ciclurilor const în faptul c dup o civiliza ie urmeaz o dec dere, urmat de un progres
treptat, pentru a se atinge din nou culmea unei civiliza ii. Atunci, nu mai exist progres? Ba da,
pentru c de i exist ridic ri i c deri, totu i, fiecare urcu se g se te pe un nivel superior celui
precedent. Constat m c linia trecut prin culmile tuturor civiliza iilor este ascendent , în decursul
milioanelor de ani ea urc mereu. Acest fenomen se urmeaz mai riguros în Cer, în lumea spiritelor,
i mai pu in în lumea trupeasc . Cred c e necesar s m explic.
Ascensiunea este continu în lumea spiritelor. Când au atins maximul evolu iei unei planete,
spiritele pleac pe o alt planet i în locul lor vine un val de spirite care, fiind încep toare pe
aceast planet , vor duce o existen mai simpl , mai nepriceput , când se vor întrupa pe suprafa a
p mântului.
Prin urmare, jos, pe p mânt, vor exista valuri-valuri de forme de via , iar în spa iu - un ve nic
urcu . Cum atinge culmea, cum a terminat coala unei planete, grupul de spirite o p r se te.
Iat un mic exemplu. Sfântul sfin ilor, Domnul nostru solar, coborât pe P mânt i numit Isus
Christos, a r spândit din nou cuno tin ele cere ti, pierdute de omenire sau tiute de prea pu ini
oameni. S-a întemeiat astfel biserica cre tin . Urma ii Lui, oameni în elep i, sfin ii P mântului, au
dus înv tura mai departe i biserica se înt rea i înv tura se r spândea. Dar treptat, din sfânt,
preotul a devenit un om simplu, iubitor de onoruri i pl ceri p mânte ti. Din acest moment, a
pierdut leg tura cu Cerul, nu a mai primit nimic de la oamenii spa iali i astfel înv tura a devenit
liter moart , înv tura exoteric a înlocuit-o pe cea ezoteric , profund , ocult .
V zând aceast situa ie, Guvernatorul solar a hot rât formarea de mediumi pe tot întinsul
p mântului, pentru ca anumite spirite s propage prin ei adev rurile cere ti. Iat în elesul apari iei
tiin ei revelate, marea i fulger toarea ei r spândire printre oamenii p mântului.
Din cele expuse rezult o urcare, o coborâre i iar o urcare; mai exact: dup o activitate urmeaz
o faz ceva mai sc zut , apoi una i mai sc zut , dup care începe urcu ul, la început mai domol,
pentru a termina cu o faz de înalt activitate spiritual . în rezumat, drumul acestei traiectorii trece
prin: activ, neutra, pasiv, neutru i iar activ.
La noi în Cer, mersul acesta se exprim printr-o axiom : Dup spiritele foarte active, se trimit
jos la reîntrupare spirite mai moderate - spirite neutre, c rora le urmeaz altele i mai pu in
st ruitoare - cele pasive. Când lucrurile par c s-au oprit din mersul lor, se trimit la reîntrupare,
spirite ceva mai tiutoare, dup care vor veni cele ce cunosc i pot mai mult decât cele trei
precedente. S nu crezi c acela i spirit trebuie s joace pe arena terestr acela i rol în eternitate
- de pasiv, neutru sau activ. Fiecare spirit va fi, rând pe rând, activ, pasiv i neutru.
Aceast axiom se urmeaz nu numai de individ, ci i de na iuni, biserici etc.
Dup regulile din Cer, în fruntea tuturor e biserica. Sub ea urmeaz na iunea. în fruntea bisericii
sunt cei ce au cerut i jurat în Cer c vor aplica jos principiile cere ti. In fruntea na iunilor sunt
conduc torii lor sociali. în existen ele lor, bisericile i na iunile trec i ele prin fazele de mai sus.
Dup o faz de activitate, urmeaz o faz de pauz , i tot a a mereu.
308 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Eu, care î i dictez acum, voi veni la o nou întrupare. Am dest inuit aceste taine pentru tine,
s le cuno ti, dar i pentru mine, s le cunosc i eu când voi fi întrupat. S-ar putea s -mi ruinez
tinere ea de timpuriu, iar mai târziu, la vârsta matur , s m fure gustul mânc rurilor delicioase sau
mirajul atrac iilor de tot felul. îns preg tit de tân r, voi putea înfrunta toate furtunile vie ii trupe ti.
i-arn pomenit destinul meu ca s -mi citesc propriile gânduri i, aflându-le, s prind curaj i
s înfrunt toate adversit ile venite de la cei nepreg ti i i ne tiutori ai p mântului.
Destinul fiec rui om se orânduie te în Cer, cu mult înaintea întrup rii. Ferici ii Cerurilor i ai
p mântului î i croiesc destinul, ca duh, chiar fiind în trup. Ce fericit voi fi tiindu-m , ca întrupat,
c am coborât s realizez o oper deosebit ! M rog ca Tat l s m înt reasc , s lucrez cu râvn
i s nu cad. Dac voi fi dârz i-mi voi urma destinul întocmai, voi fi unul din lumin torii neamului
meu. Voi fi un fericit, dar fericit vei fi i tu, tat mare, în Cer, de calea vie ii mele.
Multe din tainele Cerurilor sunt scrise prin c r ile voastre, dar nu destul de clar. Obscuritatea
lor a fost voit , c ci exist o regul în Cer care trebuie aplicat i pe p mânt: Cu cât este mai înalt
un adev r, cu atât el trebuie ascuns gândurilor celor nepricepu i.
Cei inferiori nu trebuie s - i fac o idee concret , clar despre Divinitate, tocmai ca s - i
urmeze în tihn evolu ia de inferiori. Ei nu trebuie s se conduc dup ra iune. Ra iunea apar ine
duhurilor albe, sentimentul apar ine mai mult duhurilor albastre, iar instinctul este busola duhurilor
ro ii. Cine se conduce dup instinct nu trebuie s tie de tainele Cerului. Cel ce se conduce dup
sentiment poate afla ceva din ele. Numai cine se conduce dup credin a luminat de ra iune le poate
aprofunda.
Din cauza inferiorit ii sale, vulgul e dispus s batjocoreasc Divinitatea. Dac i s-au f cut
cunoscute taine pe care nu se c dea s le cunoasc i insult Divinitatea, el va face un mare p cat,
i va suferi, dar pe lâng el va suferi i cel ce i-a revelat acele taine.
Pentru a nu se batjocori cele cere ti i pentru a se evita gre eala i rezultatul ei - pedeapsa, în
cazul duhurilor ro ii se recurge la parabole. Duhurilor albastre, fiind ceva mai avansate, li se vor
da sinteze cabalistice. Numai duhurilor albe li se d ocazia s cunoasc tainele Cerurilor, deoarece
ele, fiind pe trepte superioare în Ceruri, le vor acorda toat aten ia i în elegerea cuvenit .
Evreilor li s-a spus de mult i le-a intrat adânc în inim faptul c vorbirea neatent la adresa
Divinit ii este o blasfemie. Moise le-a f cut cunoscut c pronun area incorect a numelui1 Celui
Sfânt, al Tat lui ceresc, e o grav profanare, i constituie un mare p cat. Ba chiar a hot rât ca acest
nume s nu fie pronun at de poporul evreu, ci numai de marele preot, în fa a sfântului Altar.
De aceea î i recomand i ie, frate drag, ca tainele sfinte ce i-au fost dictate s nu le comunici
altora, ca nu cumva s fie negate sau hulite, i ca urmare, în mod indirect, s se aduc o mare ofens
Sfin ilor între sfin ii sferelor create i ale Laboratorului.

Cele trei categorii de duhuri

C_AI cât e mai b trân spiritul, bagajul s u de cuno tin e este mai mare, având putin a s reveleze
mai multe cuno tin e unui p mântean.
Orice spirit poate vorbi despre probleme simple: modul cum moare un om, impresiile avute
când a sosit în lumea noastr , felul cum î i petrece ani i veacuri existen a sa în spa iu.
Pentru a nu fi indu i în eroare asupra unor probleme mai dificile, v-am recomandat s cerceta i
aceea i idee în mai multe cercuri de revela ie - unde vi se îng duie - i s cere i explica ii asupra
lor. Dac r spunsurile date în mai multe locuri sunt identice, concluzia fireasc este s le crede i
ca adev rate.
Se în elege c în fiecare cerc de revela ie vor comunica entit i diferite. îns trebuie s ti i c
duhurile vorbesc când vor, cui vor i cât vor. Ele nu sunt instrumente oarbe, la dispozi ia p mântenilor.
Fiecare cerc î i are iubi ii s i cere ti i fiecare entitate î i are felul s u de a se exprima i câmpul
s u de cuno tin e. R mâne ca judecata voastr s cearn cele comunicate, _s aleag cele ce sentimentul,
logica, bunul-sim v vor dicta c ar putea corespunde Adev rului. în orice caz, s nu lep da i

1
nin" - Havayah - reprezint numele sacru rostit de marele preot o singur dat pe an. Când este întâlnit într-un text
sacru, nin* se înlocuie te cu Adonai sau cu diferite nume ce exprim atributele Divinit ii. Cabali tii consider c descoperind
adev rata pronun ie a acestui cuvânt sacru, muritorul de rând dobânde te cheia tuturor tiin elor divine i umane.
Tetragrama niî"P semnific Fiin a care este, a fost i va fi.
Comunic ri din Cer 3Q9

comunic rile cere ti, ci s c uta i s le controla i i în alte cercuri. Fenomenul este asem n tor cu
ceea ce se întâmpl când te duci într-o vizit i unul dintre musafirii gazdei expune anumite idei
ce i se par noi, necorespunzând analizei, criticii tale. Delicate ea cere s nu le comba i, s nu le
negi, ci s cau i s te informezi i în alt parte, dac ele sunt sau nu adev rate.
Exist no iuni i ac iuni cunoscute de toat lumea duhurilor. Iat , de exemplu, toat lumea
spa ial tie c fenomenul na terii este mai greu de p truns decât cel al mor ii. Despre asemenea
adev ruri nu mai încap discu ii. îns , de îndat ce se trece într-un domeniu ie it din comun,
subiectul intr în domeniul ipotezelor.
Cu cât un spirit - liber sau întrupat - este mai evoluat, câmpul ipotezelor devine mai restrâns
pentru el. :
Exemplele l muresc cel mai bine. Iat dou ipoteze: existen a Tat lui i a Fiului S u. Pentru
omenirea trupeasc , ambele sunt ipoteze. Pentru mul i dintre noi, numai existen a Tat lui este o
ipotez , pentru c nu e lâng noi ca s -L vedem. Dar existen a Fiului nu mai este o ipotez , pentru
c El a fost printre noi i l-au v zut toate duhurile la vremea când a p r sit Tronul S u solar i a
venit în misiune pe planeta noastr .
Nu se poate spune c duhurile nu au nici un sentiment fa de existen a Tat lui, pentru c exist
în noi to i, ca de altfel i în voi, o vag amintire despre Tat l nostru, de pe când eram în Sfera
divin . Dar ce de ani s-au scurs de atunci! în plus, noi, superiorii P mântului, îi auzim glasul.
Dar acum s intru în subiectul meu de azi. Evreii au tr it i evoluat ca noi, pe o alt planet .
La terminarea ciclului lor pe acea planet , au fost supu i unui examen pe care nu l-au trecut. Pentru
a înt ri oarecum spiritul lor, au fost readu i în Sfera divin , unde mediul i cuvântul Celor de acolo
le-au reamintit de Tat l i de ordinele Lui, dup care - o parte din ei - au fost trimi i pe P mânt.
în veacurile îndep rtate au purtat diferite nume, iar acum sunt cunoscu i sub numele de evrei,
iudei sau israeli i. în veacuri, evreii au tr it prin diferite ri i în vremurile existen ei marii civiliza ii
egiptene s-au reîntrupat i în Egipt, unii dintre ei fiind chiar preo i egipteni. îngerii P mântului s-au
întrupat i ei în sânul poporului egiptean, ca mari preo i. Unul dintre cei mai str luci i dintre ei a
fost Guvernatorul planetei noastre, întrupat sub numele de Moise, care s-a mai întrupat în Egipt, în
alte epoci i sub diferite nume: Hermes, Osimandias i altele.
Istoria ne prezint poporul iudeu ca fiind format din oameni înd r tnici, ne tiutori, sili i s
munceasc sub loviturile biciului, ca robi. Adev rul este c evreii n-au fost mereu robi în Egipt. Ei
au venit în grupuri din Orient, au tr it o vreme independen i de egipteni, formând elemente aparte
i reîntrupându-se chiar printre conduc torii egipteni. Atâta timp cât ara Egiptului a fost condus
de preo i, via a social era cuminte, bogat i armonioas , evreii au tr it foarte lini ti i în sânul
poporului egiptean. Ei aveau dreptul s tr iasc unde voiau i s - i exercite orice ocupa ie. Dar
spiritele superioare, care conduceau ca preo i poporal egiptean, au p r sit planeta. întrupându-se
spirite inferioare celor plecate, puterea a c zut în mâna oamenilor profani, a faraonilor neini ia i.
Din acel moment, începe silnicia i via a grea a evreilor, evolu ia cerând ca poporul evreu s se
separe de noile spirite întrupate în poporul egiptean.
Duhurile vin rând pe rând, în grupuri foarte mari, la reîntrup ri pe aceast planet . în timp ce
grupul î i face evolu ia, sosesc i semigrupele. Grupul este o mare ceat de duhuri venite din alt
sistem solar. Semigrupele sunt asocia ii de duhuri venite de pe alt planet a acestui sistem solar.
în afar de aceste dou categorii, exist în sistemul nostru solar o grupare sosit direct de la
Tat l, din Sfera divin . Ei vin direct pe planeta inferioar a sistemului nostru, deci niciodat direct
pe P mânt. Prin urmare, exist un grup de duhuri sosite direct de la Centru - încep torii evolu iei
planetare în sistemul nostru solar, exist grupul de duhuri care evolueaz din planet în planet i
grupul celor veni i din alte sisteme. Selec ionarea lor se face de îngerii solari, în numele Guvernatorului
solar.
Sosind din alt sistem planetar, noi, albii am fost repartiza i pe P mânt de îngerii solari. Duhurile
albastre trebuie s - i fac coala rând pe rând pe toate planetele acestui sistem solar. Duhurile ro ii
î i fac coala numai pe anumite planete ale sistemului nostru.
A adar trei categorii de duhuri vin s evolueze în acest sistem solar: virginii, planetarii i
solarii. Albii sunt de evolu ie solar , alba trii - de evolu ie planetar , iar duhurile ro ii - de
evolu ie subplanetar , întrupându-se pe planete tinere.
Evolu ia noastr , a duhurilor albe, se face din sistem în sistem. Evolu ia alba trilor se face rând
pe rând, prin toate planetele unui sistem, exceptând pe cele ale virginilor, iar duhurile ro ii, dup
ce vor face coala pe anumite planete ale acestui sistem, trebuie s se întoarc la Centra, de unde
vor veni ca alba tri, pentru a- i continua coala planetar . Numai terminând toat gama de planete
a unui sistem vor trece i duhurile albastre la Centru, de unde vor trece pe un alt sistem. Noi, albii,
dup ce vom termina studiile pe aceast planet , ne vom duce pe o alt planet a unui alt sistem
310 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

planetar. Prin urmare, evolu ia noastr , a albilor, se face din planeta unui sistem solar în planeta unui
alt sistem solar, iar nu din planet în planet , în cadrul aceluia i sistem solar.
îngerii planetari conduc lumile întrupate pe fiecare planet . Ei evolueaz din planet în planet ,
ca oricare duh planetar.
Grupuri mari de duhuri albe au sosjt pe aceast planet . înainte de na terea lui Moise, o mare
parte din ei a p r sit acest sistem solar. înainte de plecarea lor, poporul evreu a ajuns s se confunde
cu cel egiptean. La o vreme, aceste duhuri albe se concentraser , reîntrupându-se în ara Egiptului.
Cât timp au durat întrup rile lor în Egipt, evreii tr iau ferici i i se întreceau cu egiptenii în credin
i tiin . Dup terminarea ciclului ederii lor, acest grup a p r sit planeta noastr , reîntrupându-se
duhuri albe încep toare i duhuri albastre, care au preluat conducerea poporului egiptean. Din acest
moment, evreii încep s fie înl tura i, boicota i, asupri i, încep amarurile vie ii lor.
Tu te-ai întrupat de multe ori în ara Egiptului, atât în timpul primului grup, cât i în ceata celor
r ma i. Templele de la Theba i Memfis au r sunat de glasul multora dintre voi. O dat întronat
domnia faraonilor neini ia i i sl bind conducerea preo ilor, s-a produs o separare între evrei i
egipteni. Atunci s-a hot rât asuprirea evreilor. Primele semne ale tendin ei egiptenilor de a subjuga
evreii s-au remarcat cu o mie de ani înainte de na terea lui Moise. Cu cât num rul reîntrup rilor
din primul grup, al duhurilor albe evoluate, se împu ina, i evreii se înt reau în credin a lor,
egiptenii au început s -i persecute pân la supunerea la munci grele. Cu mii de ani înaintea acelor
evenimente, evreii au fost desconsidera i i de albii primului grup întrupat în ara Egiptului. Dar o
dat cu trecerea veacurilor, aflând taine de sus, au început s le respecte via a, avutul, credin a i
treptat i-au f cut amicii lor.
Când persecu iile ajung la culme, spiritele albe fac apel la conducerea planetei, la Guvernatorul
planetar. El se întrupeaz sub numele de Moise, coboar , se sacrific , f cându-se om i se ini iaz
în templele egiptene. Apoi îi scoate pe evrei din Egipt i îi a eaz în ara Canaanului. De atunci
evreul a fost separat de restul lumii i o nou grupare de albi î i face apari ia pe aceast planet ,
iar evolu ia - fa de evrei - se reia de la început. Vor trece din nou aproximativ treizeci de mii
de ani pân când se va stabili din nou o armonie între evrei i celelalte popoare.
Ciclul evolu iei raporturilor dintre evrei i celelalte neamuri este urm torul: la început - un
antagonism puternic; apoi - separarea evreilor de restul popula iei globului; specularea i în elarea
de c tre evrei a tot ce e neevreu, ca un resentiment n scut în urma neîncrederii i urii cu care evreii
sunt trata i. Atunci coboar divinul Solar, restabilind armonia, prin noua credin a iubirii de semen.
Acum tu tr ie ti epoca de lupt dintre duhurile albe nou sosite i grupul duhurilor albe ale
evreilor. Aceast epoc este antemerg toare armoniz rii. Va veni vremea încet rii ac iunii lor contrarii
i înl turarea sentimentelor voastre contra evreilor, ca autori ale unor fapte nesocotite. O armonie
fr easc se va instaura între aceste dou grup ri. Atunci, duhurile albe ale P mântului, terminându- i
coala acestei planete, vor pleca i ciclul se va relua.
Soarta duhurilor albe depinde într-o oarecare m sur de a duhurilor albastre i în foarte mic
m sur de a duhurilor ro ii. Duhurile ro ii formeaz vulgul, iubit de evreu. Evreul vede cu un ochi
mai blajin pe muncitor i ran, i din instinct nu este contra lor, fiindu-le du man numai din interes
i pentru moment. De aceea evreul se arat ca ap r tor al ranilor i muncitorilor. Conflictul începe
într-o oarecare m sur cu duhurile albastre. Dar du manii declara i ai evreilor sunt duhurile albe i
viceversa. Cu toate acestea, la sfâr itul ciclului, când se apropie timpul plec rii, duhul alb nu mai
are nici un resentiment, evreul bucurându-se de prietenia albului i astfel se împac cei doi adversari
seculari. Apoi ciclul începe de la cap.
Aceasta este misiunea evreului - s fie ghimpele, imboldul celorlalte neamuri - s mint , s
în ele, s tr deze, dar s fie model de solidaritate i credin adânc .

Soarele - Razele cosmice

C-u cât dragoste ne silim s v facem aten i, s v p trunde i de vremelnicia vie ii voastre
trupe ti! Toate puterile noastre spirituale le punem în joc, s în elege i ve nicia vie ii spirituale.
în comunic rile noastre v oferim toate genurile de cuno tin e i descrierea diferitelor forme ale
vie ii spa iale. Când avem un medium bun, v aducem un om simplu s v vorbeasc . De multe
ori am f cut apel i la for ele sublime ale lumii noastre, rugându-le s v spun cuvântul lor de
înalt în elepciune. Din compararea acestor comunic ri, dobândi i o no iune concret , despre ceea
ce poate face r bdarea i silin a omului, dac urmeaz în via a lui terestr linia dreapt a unei
Comunic ri din Cer 3//

conduite irepro abile. De la ignoran te ridici la cuno tin e uimitoare i de la o slab iradiere - la
str luciri orbitoare.
Voi vre i s afla i Adev rul într-o via terestr , care este o clip fa de eternitatea timpurilor.
Noi alerg m de milenii s -1 afl m. Noi cunoa tem starea sistemului nostru solar, Voi b nui i ceva,
dar nu ti i i dori i s afla i cum î i duc existen a planetele acestui sistem.
Exist planete - unele inferioare iar altele superioare - locuite de oameni trupe ti. Pe unele
tr iesc oameni înzestra i cu daruri spirituale, astfel, ei aud, v d i simt spiritele din jurul lor. Exist
planete populate numai de duhuri, fiind lipsite de oameni trupe ti. Au avut i ele cândva via
trupeasc , dar acum sunt pustii, iar în jurul lor exist numai spirite ca pe Luna voastr .
Trupul este materializarea corpului fluidic. P mântul pe care umbla i este materia noastr fluidic
- transformat i ajuns la ultimul grad de concentrare. Noi nu-i zicem materie fizic , pentru c în
starea ei materializat con ine i fluid psihic, invizibil vou , dar vizibil sim ului nostru general.
Voi vede i corpurile, numai dac sunt luminate, noi vedem radia iile emise de corpuri. Aceste
radia ii str bat pere ii tuturor corpurilor, oricât de opace ar fi, i astfel le vedem oriunde ar fi puse.
Din seria nesfâr it de radia ii distingem dou mari categorii:
1. radia ii cosmice - emana ii fluidice plecate din Sfera divin , inundând întregul cosmos;
2. radia ii astrale - emana ii emise de orice planet sau soare.
Lumea terestr crede c lumina solar pleac din soare, c l tore te prin spa iu sub form de
lumin i, ajungând pe p mânt, face ca voi s ave i lumin i deci posibilitatea de a vedea tot ce
exist în jurul vostru.
Realitatea este c lumina voastr din timpul zilei nu vine ca atare de la soare.
Ca prob de acest fapt este c dac v-a i urca în spa iu, a a cum putem noi s ne urc m, a i
vedea soarele ca orice stea - bineîn eles, mai mare, fiind mai aproape, iar în jurul vostru a i constata
o bezn complet . Privind în jos, c tre p mânt, l-a i vedea luminat din toate p r ile de o lumin
special , numit de noi lumin fluidic .
Intre p mânt i soare v d unde vibratorii, fascicule ondulatorii, sosind de la soare. Observ în
jurul soarelui lumina sa proprie. O asemenea lumin are i p mântul. Lumina ce înconjoar soarele
se prezint ca o aureol de jur împrejur, identic cu ea îns i. Când privesc p mântul, v d în jurul
s u lumina sa fluidic , dar în partea p mântului îndreptat spre soare, cu toate c i p mântul i
soarele se învârt^în jurul axei lor proprii, observ mereu o coad de lumin , ce d impresia c este
atras de soare. în c l toria sa în jurul soarelui, p mântul prezint mereu în partea dinspre soare o
coad , ca o comet . La toate planetele sistemului nostru întâlnim acest fenomen.
M-a duce mai departe, dar nu pot; nu avem dreptul i nici putin a s hoin rim prin sistemul
nostru planetar, decât în anumite misiuni i cu aprob ri speciale. Nici vorb s colind m dincolo
de sistemul nostru planetar. Slav Celui ve nic, c avem libertatea s c l torim în jurul planetei
noastre. Pentru noi e un dar divin c putem s mergem s ne îmb iem în oceanul fluidic ce
înconjoar planeta noastr .
Din globul terestru v d ie ind o lumin ce se îndreapt ca o coad c tre soare. în aceast
situa ie, p mântul se poate compara cu o minge pus într-o plas i inut de soare. Gra ie acestei
cozi, p mântul pare luminos pe partea îndreptat c tre soare. Dar pentru mine i partea opus este
luminat , dar nu atât de puternic ca cea dinspre soare.
Privind mai cu aten ie spre p mânt, spre partea sa opus soarelui, vedem un evantai de lumin .
Acest evantai nu este nici al p mântului, nici al soarelui. El vine din dep rt ri, din Sfera divin i
se vede cum este atras de p mânt, de partea sa opus soarelui. Aceast lumin cosmic este hrana,
via a duhurilor din jurul acestei planete i a tuturor, de pretutindeni. Ea este laptele cu care ne
hr ne te Mama noastr - Sfera divin .
Ajungând în dreptul p mântului, aceast lumin invizibil este supt de p mânt tot a a cum un
copil suge laptele mamei sale*
Dar observ m un lucru deosebit: în emisfera terestr îndreptat spre soare, lumina cosmic este
respins . Soarele trimite spre p mânt raze fluidice. For a de emisie a razelor fluidice solare fiind
foarte mare, resping oarecum razele cosmice ale Sferei divine din dreptul emisferei terestre îndreptate
spre soare.
Numai în dreptul spa iilor dintre planete, razele cosmice ale Sferei divine merg direct spre soare
i îl înv luie tot a a cum înv luie p mântul i celelalte planete. Dac am presupune c soarele nostru
n-ar avea nici o planet , razele cosmice ar sosi de jur-împrejuml soarelui i l-ar p trunde.
Razele fluidice solare resping lumina cosmic datorit atrac iei exercitate de planeta noastr
asupra razelor solare.
Razele solare au o anumit electricitate, iar razele cosmice sosite din Sfera divin au o altfel
de electricitate. Electricitatea Mamarului este alternativ - când pozitiv , când negativ .
312 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Electricitatea soarelui este constant pozitiv . Din aceast cauz , soarele primind razele cosmice,
uneori le va atrage, iar alteori le va respinge. Acest echilibru se va men ine miliarde de ani, pân
când soarele va deveni o planet .
Schimbul acesta între Sfera divin i soare nu este^atât de simplu pe cât s-ar crede, fiind tulburat
de influen a tuturor planetelor din sistemul nostru. într-adev r, toate planetele, primind radia ii
electrice, devin adev ra i acumulatori electrici. Soarele este asem n tor unui dinam uria , unui
generator care prin învârtirea în jurul axei sale, dezvolt mereu for a electric iradiat în jur. Acest
dinam este pus în mi care de razele cosmice sosite din Sfera divin . Via a acestui astru depinde,
deci, numai de aceste raze cosmice, f r ele, s-ar stinge, ar pieri.
Acelea i raze cosmice între in i via a planetelor.
Razele cosmicejsunt respinse între p mânt i soare. Aparent, razele solare par a fi mai puternice
decât cele cosmice. în realitate, razele cosmice sunt infinit mai puternice, ele inundând tot cosmosul,
pe când razele solare dep esc cu pu in împ r ia Soarelui. Soarele trimite planetelor razele sale,
dar i ele îi trimit pe ale lor, i astfel intervine al treilea factor fluidic, pe care îl vom numi raze
astrale. Prin urmare, avem trei feluri de raze electrice: cosmice, solare i planetare..
De îndat ce sosesc la suprafa a p mântului, razele astrale sunt transformate, oricum ar fi ele,
în raze electrice neutre.
Soarele este un dinam emi tor de electricitate pozitiv . P mântul i Luna sunt acumulatori de
electricitate negativ . Razele solare i cosmice sunt raze de energie. Razele astrale sunt numai
regulatorii de energie, contrabalansând electricitatea pozitiv a soarelui cu cea negativ a p mântului,
deci razele astrale echilibreaz energia din junii p mântului i a vie ii de pe suprafa a sa.
Am vorbit despre energie i via . Dar ce este energia i via a?
Ca s existe, spiritul are în el via . Puterea pe care o emit din mine ca s fac ceva sau s
gândesc se nume te energie. Vrând-nevrând am via , iar foi a emis ca s produc o lucrare oarecare
este energia.
S nu se confunde energia cu voin a spiritului. Voin a este starea automat a spiritului care d
o directiv energiei. Voin a este a mea proprie, pe când energia îmi vine din afar , de la Mamar i
Soare.
Ce departe este Mamarul de mine! i totu i, cât de aproape! E chiar lâng mine. Divinitatea
este aici, lâng mine i în mine, reprezentat prin raza cosmic , corp din corpul Tat lui, prin care,
f r tirea mea, El îmi trimite energie.
Dar nici Fiul nu m uit . Aceste dou raze p trund în mine i m polarizeaz , adic fac din mine
o ma in electric având doi poli.
P mântul, Soarele i chiar Mamarul au doi poli - unul pozitiv i altul negativ. A adar Mamarul
este trupul Divinit ii, apoi Soarele este trup din trupul Divinit ii, iar P mântul - trup rupt din
Soare. La rândul meu i eu, duh, sunt reprezentantul Divinit ii.
La na terea sa, copilul este întâmpinat i sc ldat de diferite raze. Astrul sau planeta aflat în
dreptul meridianului s u, are foi a cea mai mare fa de toate celelalte astre. Raza emis de acest
astm vine i produce anumite tulbur ri ale razelor solaro-cosmice. Din ac iunea lor reciproc se
na te o rezultant , care va intra ca o component permanent a întregului corp eteric al spiritului
întrupat. Cu aceast tampil va tr i spiritul întrupat tot timpul vie ii sale terestre.
Prin urmare, aceste raze astrale vor avea consecin e pentru toat via a întrupatului. Aceast raza
astral a stabilit o anumit leg tur i un anumit raport între corpul duhului i corpul vital al trupului
s u.
Astrologia celor vechi avea un fond de adev r. Ea este o tiin necunoscut de cei ce azi se
pretind astrologi.
Numai ini ia ii no tri cunosc datele astrologiei, numai ei cunosc ce reac ii i combina ii eterice
au avut loc la întâlnirea razelor cosmice, solare i astrale, cu ocazia venirii duhului în lumea terestra.
Din cele de sus s-a v zut c atât corpurile cere ti, cât i duhurile de toate categoriile sunt
polarizate. Omul trupesc are în fiin a sa energie pozitiv i negativ , la fel i corpul vital, planetar,
solar, universic, cosmic, duhual, fiular i t tar.
Razele cosmice, solare i astrale p trund prin masa p mântului c tre centrul s u, unde sufer
prefaceri. Astfel, razele solare p trunse în interiorul p mântului sunt transformate^ din pozitive în
negative i apoi eliminate i trimise soarelui. Raza astral încarc p mântul cu energie neutr . Sub
influen a acestei forte, p mântul absoarbe din exteriorul s u razele cosmice. Prin urmare, se produc
absorbiri de raze la suprafa a p mântului i prefaceri în centrul s u.
Aceste energii lucreaz unele asupra altora, producând o fr mântare de curen i în miezul
p mântului i apoi sunt emise sub alte aspecte sau tipuri de energii. Din reac iile acestor energii,
p mântul se comport ca un coip viu, electrizat.
Comunic ri din Cer _jyj

Lumina i c ldura de la suprafa a p mântului

Se tie c la suprafa a p mântului aerul este cald. Cu cât te înal i, cu cât te îndep rtezi de
suprafa a p mântului, aerul devine din ce în ce mai rece.
Se pune întrebarea: De ce la suprafa a p mântului, aerul este cald i luminos, pentru voi,
oamenii trupe ti?
La suprafa a p mântului - pe partea îndreptat spre soare - se întâlnesc razele solare invizibile,
de natur electric pozitiv , cu razele electrice negative ale p mântului. Din unirea lor, secund de
secund , se produc miliarde de scântei electrice microscopice, care în totalitatea lor permanent
formeaz lumina i c ldura terestr .
Prin urmare, lumina i c ldura fizic nu se produc decât aici, în preajma globului terestru. Mai
departe de p mânt e frig i întuneric pentru voi, dar pentru noi, duhurile, e lumin , pentru c înot m
asemenea astrelor într-un fluid universic luminos prin el însu i.
Lumina i c ldura perceput de voi nu vine de la soare, ci se produce aici, în jurul p mântului,
prin combinarea razelor electrice pozitive solare cu razele electrice negative terestre.
Voi numi i c ldur i lumin combina ia electric pe care o sim i i, dar nu o vede i. Noi numim
lumina i c ldura pur i simplu energie, energie de gradul a i energie de gradul b. Noi avem
facultatea de a aduna în jurul nostru aceste energii, pân putem zice c ne-am copt sub ele. Dar
de inem i tiin a de a ne r ci, sau desc rca de aceste energii.
Materia eteric a cosmosului este format din particule eterice, iar ele fiind corpuri electrice i
în acela i timp în vibra ie, sunt luminoase. Totalitatea particulelor eterice formeaz lumina, cosmic ,
denumit pe vremuri lumina astral .
Spa iile siderale ale întregului cosmos sunt pline de lumin invizib ochilor omului întrupat.
Am spus c pe partea sa opus soarelui, p mântul absoarbe raze cosmice, care dau via
planetei noastre. Dar pe partea îndreptat spre soare, p mântul prime te razele solare, contribuind
i ele la via a a tot ce exist pe p mânt.
Raza cosmic , supt de partea p mântului opus soarelui, nu se îndreapt direct, dup raza
p mântului, spre centrul s u, ci p mântul rotindu-se în jurul axei sale, o deviaz i astfel raza
cosmic face un circuit într-o singur direc ie, în scoar a terestr .
Raza solar , p trunzând i ea prin coaja p mântului, se întâlne te în adâncul p mântului cu raza
cosmic , producând o reac ie în urma c reia razele pozitive ale soarelui sunt transformate în raze
negative i apoi sunt respinse înapoi, spre soare.
P mântul e un acumulator i în acela i timp un transformator. Intre p mânt i soare se produce
mereu un schimb de raze. Un asemenea schimb permanent de raze eterice are loc între to i sorii i
Sfera-Mamar.
Noi, duhurile, ne hr nim cu raza mamar dar acumul m i raze solare.
Voi face i acela i lucru, dar invers, i în plus, în momentul na terii voastre, acumula i i raze
astrale sau planetare neutre.
Iat , printre alte cauze, pentru ce ziua, când sunte i scufunda i în trup, nu mai pute i comunica
cu noi. Raza neutr astral acumulat în momentul na terii voastre a produs un câmp electric,
asem n tor unui voal impermeabil, împiedicând v zul, auzul i sim ul spiritului vostru s ia cuno tin
de lumea spiritual a spa iilor.
Dup ce au f cut înconjurul lumilor i au ac ionat asupra tuturor corpurilor cere ti mari i mici,
razele cosmice se întorc în Mamar. Ele sosesc la fiecare soare, intr în masa lor i aici sunt utilizate
i transformate. Au intrat pure i ies impure.
Fiecare soare se dilat i inspir raze cosmice. Intrate în interiorul unui soare, razele eterice
mamare între in via a, activitatea astrului respectiv, dup care devin impure, fiind eliminate din
soare printr-un fel de expira ie, pentru a se întoarce în Mamar, de unde au venit.
Raza cosmic sosit din Sfera-Mamar i inspirat de un soare ar putea fi numit via , iar raza
cosmic respins sau expirat de soare ar putea fi numit nevia sau raz lipsit de energie.
Razele soarelui venite la suprafa a p mântului - fiind o emana ie - sunt oarecum, impure. Prin
natura lor razele solare sunt distinctive, d t toare de moarte, dac ar lucra singure.
S nu vi se par curioas afirma ia mea; acesta este purul adev r. Razele cosmice sunt
între in toare de via , iar razele solare sunt aduc toare de moarte.
Cât prive te puzderia de astre de pe firmament, ele nu pot între ine via a de pe p mânt, fiind
prea departe. Rolul lor este redus la neutralitate.
Sorii expir din corpul lor raze cosmice impure, care trebuie s se întoarc la Centrul crea iilor,
pentru a se purifica i a fi trimise din nou în lume, s între in via a de pretutindeni.
314 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Luna, satelitul P mântului, este i ea un acumulator ce absoarbe raze cosmice, care îns îi sunt
absorbite de p mânt. Din aceast cauz Luna nu poate avea via fizic pe suprafa a sa. Totu i noi,
duhurile, putem tr i în jurul Lunii, c ci de i, datorit slabei sale absorb ii, prime te o cantitate mai
mic de raze cosmice, aceasta ne este suficient s putem vie ui pe ea.
P mântul îi absoarbe Lunii via a sosit de la Centru, din Sfera-Mamar. Iat de ce nu orice duh
poate tr i pe Lun . Traiul pe Lun nu este posibil decât spiritelor conduc toare ale P mântului.
Acolo nu pot tr i spirite albastre i ro ii, ele s-ar sufoca din cauza cantit ii mici de energie cosmic .
Noi, albii, putem tr i pe Lun , pentru c de inem tiin a de a absorbi, de a ne hr ni ra ional cu
aceast materie. Noi tim cum s respir m i s combin m raza solar cu cea cosmic .
Dac Luna are o cantitate mic de raze cosmice în jurul ei, din cauz c în mare parte câmpul
s u electric, solaro-mamar, îi este atras de p mânt, în schimb soarele are în jurul s u o atmosfer
de raze cosmice la o mare presiune. Câmpul electro-magnetic din jurul soarelui nu poate îng dui
traiul decât îngerilor solari. Pentru duhurile P mântului acest câmp electric ar fi periculos, ne tiind
cum s se apere de influen a acestei uria e uzine electrice. Numai sub protec ia îngerilor solari, un
duh terestrian ar putea sta temporar în Soare.
Ce iad, ce foc, ce c ldur trebuie s fie în soare - a i zice voi - i cum de pot tr i duhurile
într-un asemenea mediu supus la mari for e electrice. Da, e c ldur i lumin pe soare, ca i pe
p mânt, ca rezultat al reac iilor electrice produse în jurul lui, dar i entit ile angelice de acolo au
tiin a s produc reac ii cu care s se apere de aceste ac iuni. Acolo unde v închipui i c nu exist
condi ii de via , îngerii duc o via negr it de fericit .
Focul lumineaz , dar nu este lumin , el înc lze te, dar nu este c ldur . Lumina este de natur
electric , iar c ldura este rezultanta combina iilor electrice de sens contrar.
Iar i repet ceea ce am mai afirmat. în Ceruri nu exist nic ieri noapte, ci numai zi. în spa iile
cosmice nu exist c ldur , ci numai frig, sim it de noi, dar f r s aib o influen asupra noastr .
Noi binecuvânt m pe Creatorul nostru pentru marea Sa binefacere de a nu fi f cut noapte i
pentru noi, care nu dormim i nu ne odihnim.
„Cum, voi nu dormi i niciodat ?" ne-a i putea întreba. Nu, nu dormim în sensul dormitului
vostru. Dar un duh, tot meditând, tot lucrând, se descarc de energia electric acumulat în corpul
s u spiritual, i atunci are nevoie de un moment de oprire, pentru a se înc rca cu energie venit de
la Mamar.
Trupul, vehicolul duhului întrupat are nevoie de somn pentru c spiritul, tot lucrând ziua, pierde
din energia sa i e nevoie ca în timpul nop ii s ias din trup, pentru a se reînc rca cu energie
cosmic . Laboratorul, Tat l central care îi încarc acumulatorul nu doarme, ci este ve nic treaz i
activ, trimi ându-i mereu energia Sa.
Materia planetei noastre este mereu distrus de razele solare i pref cut de marele transformator
- razele invizibile cosmice. Razele soarelui distrug mereu materia trupului omenesc. Credin a
voastr este c soarele este d t tor de s n tate i via , dar realitatea este altfel de cum crede i voi.
Mamarul ne trimite via . Diminea a, omul se de teapt i începe activitatea sa. El cade sub
influen a razelor solare. De diminea pân seara razele soarelui îi distrug celulele trupului. Noaptea,
sufletul absoarbe razele cosmice i reface, prin materializare, celulele trupului. Razele cosmice sunt
constructoare, iar razele solare - distinctive.
Ziua, razele solare distrug trapul uman, dar nu au nici o influen asupra duhului, el nefiind sub
legile materiei tangibile, sub influen a distructiv a soarelui. Asemenea corpului spiritual i trupul
se hr ne te noaptea, din ceea ce a consumat i asimilat ziua.
Dintr-un anumit punct de vedere i soarele între ine via a pe p mânt. într-adev r, dac ziua
soarele aduce moarte, noaptea razele sale acumulate contribuie la via a celulelor.
Spiritul este unitar, pentru c el se serve te pentru între inerea sa numai de razele cosmice din
Sfera-Mamar. Corpul vital este un dualist, deoarece se hr ne te i cu raze solare i cu cele venite
din Mamar. Ziua, coipul vital absoarbe raze solare, pe ca/e, noaptea, le combin cu razele cosmice
mamare i astfel se între ine via a celulelor sale vitale. în fine, trupul este trinitar, fiind hr nit cu
trei elemente. La men inerea energiei trapului, concur trei for e: p mântul - cu componentele sale,
soarele - cu razele sale i Sfera divin - cu razele cosmice mamare.
A adar omule, trebuie s consumi alimente, ca s ai foi planetar în tine. Trebuie s te mi ti
sub soare, ca s acumulezi razele sale, care vor reac iona la noapte asupra razelor cosmice. Nu
m nânci - mori. Nu te vede soarele - trapul i se reduce. Nu dormi noaptea - în curând vei muri.
Dac nu dormi noaptea, mii de globule ro ii din sângele t u vor muri, deoarece nu are loc
reac ia produs prin combinarea razelor cosmice cu razele solare acumulate în timpul zilei. Astfel
raza solar intrat în timpul zilei în globula ro ie, nu întâlne te energia cosmic , i r mânând
singur , distrage globula ro ie.
Comunic ri Jiu Cer
3/
5

Spa iile sunt pline de unde-gânduri

Când omul a trecut pragul vie ii trupe ti constat c a plecat din lumea iluziilor i a intrat în
lumea realit ilor. Cât a tr it pe p mânt i-au fost ascunse tot trecutul s u i toate cuno tin ele sale
anterioare. Revenind în lumea noastr duhul î i reia firul amintirilor, al nesfâr itului s u trecut i
intr în deplina posesie a cuno tin elor sale. Micile etape ale vie ii trupe ti se estompeaz i î i vede
irul lung al experien elor culese aici sau pe alte planete.
Spiritul vie uie te adev rata i nesfâr ita sa via numai în spa iu. Dasc lul urm re te cu r bdare
pe elevul din clasa a I-a primar , care înva s scrie. Cu r bdare îngereasc , îngerii ne instruiesc
pe noi, nepriceputele duhuri umane. Lumea angelic a P mântului este o lume de savan i, fa de
duhurile umane. Erudi ia lor este atât de vast , încât dac ar fi posibil s fie comunicat direct
vreunui savant de-al vostru, acesta n-ar pricepe o iot i ar r mâne cu gura c scat .
La anumite epoci i în anumite locuri, îngerii adun grupuri de duhuri albe i le comunic din
cuno tin ele lor. Duhurile audiaz , dar n-au dreptul s întrebe de ce e a a i nu altfel. Ascult i atâta
tot.
Dar i memoria noastr , a duhurilor albe, are o limit . Nu putem înv a dintr-o dat totul. Nu
ne r mâne decât s ne întreb m unii pe al ii, cei ce au audiat acele cursuri. Unul afirm , altul
combate, dac i s-a p rut c a re inut mai bine, înv ând din aceste comentarii i contradic ii.
La discu iile noastre asist câteodat i câte un înger, care se „amuz " de neîn elegerile noastre.
La timpul fixat îngerul va repeta din nou aceea i lec ie. Repetarea se face în Cer, ca i pe
p mânt, c ci ea este mama înv turii.
De multe ori suntem chema i s ascult m teze i antiteze, sus inute în mod contradictoriu de
doi îngeri. Aceea i problem este v zut i sus inut contradictoriu ca i în tribunalele voastre.
tiin a este una i aceea i, dar predarea ei se face sub dou aspecte.
Comunicarea Tat lui ceresc nu este propriu-zis o porunc sau o pedeaps - pentru c El a dat
copiilor s i libertate, liber arbitru, din primul ceas al cre rii lor - ci este o problem nou , pe care
s o studieze i s o aplice dup în elepciunea lor. Problema se refer la ceea ce trebuie f cut pentru
ca o planet sau soare s progreseze împreun cu f pturile ce î i duc traiul pe ele. Studiile i punerea
în practic a acestor noi probleme solicit mii de ani, iar rezultatele aplic rii ei vor fi aduse apoi
la cuno tin a Tat lui.
în afar de lumea suprem a îngerilor de pe planeta noastr , nici un duh uman nu aude,
frecven a undei-gândire a Tat lui ceresc. Câte convorbiri, câte cântece sau expuneri tiin ifice au loc
în momentul acesta pe suprafa a p mântului vostru! Toate umplu spa iile p mântului, trec pe lâng
voi, dar nu le auzi i.
Numai dac reglezi aparatul de radio la frecven a lungimii de und a unui anumit post radiofonic,
vei auzi din noianul de emisiuni radio, pe cea de pe frecven a aleas .
La fel se întâmpl i cu unda-gândire a Tat lui ceresc. Ea circul prin univers, dar toate spiritele
umane sunt surde pentru aceast und . Numai duhurile angelice i Guvernatorii de planete sau sori
o aud i îi în eleg sensul.
Tat l central a dat o nou problem -evolu ie. Ordinul a sosit. Guvernatorii solari i planetari iau
cuno tin i comunic lumii angelice de sub ei noua problem -evolu ie. Lumea îngerilor o studiaz
contradictoriu ani i ani. La discu ia îngerilor nu pot asista alte duhuri, deoarece frecven a undelor
de gândire a îngerilor este superioar celei a duhurilor albe i ace tia n-ar în elege nimic, sau mai
exact nu ar auzi nimic. Duhurile albe ar avea sentimentul c îngerii discut , dar nu vor percepe nici
o und -gând.
Când problema de pus în ac iune a fost pe deplin în eleas i g site mijloacele de aplicare,
îngerii adun spiritele albe în Lun , f cându-le cunoscut i lor noua etap evolutiv , ce trebuie
pusâ^ în practic în lumea trupeasc .
în lumea spa ial exist o regul : Ce aude un duh ro u este auzit i de superiorii s i - alba tri,
albi i îngeri, dar ceea ce aude un înger nu aude duhul alb i subalternii s i.
Prin urmare, spa iile universului nostru r sun de convorbirea Guvernatorilor solari, de glasul
îngerilor solari de pretutindeni, sau de ordinele îngerilor planetari, date duhurilor umane de pe
miliardele de planete. Aceste unde-gânduri trec pe lâng urechile p mântenilor, dar trupul lor
neputând prinde undele vibratorii înalte, nu au nici o cuno tin de ele.
Regula general este: Cel mic nu aude niciodat pe superiorii s i. Duhul inferior în elege
numai când superiorul coboar unda gândirii sale la vibra ia corpului duhului inferior.
S presupunem c duhurile albe ar fi în putin s aud unda-gândire a îngerilor. Evolu ia albilor
nu le-ar permite s în eleag problema-ordin dat .
316 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

S dau un exemplu. Un profesor se duce la ar s predea algebra unor oameni care nu tiu carte
i apoi pleac . Ce au în eles acei oameni? Nimic. Acela i lucru s-ar petrece dac un înger ar da
duhurilor albe ordinul, noua problem de evolu ie, a a cum a sosit ea; ei n-ar pricepe nimic.
Ordinul trebuie tradus, coborât la în elegerea duhurilor albe, pân la gradul evolu iei lor.
Aici, se cuvine o parantez : predarea înv turii jos, pe p mânt, de c tre dasc lii vo tri, este pe
treapta cea mai de jos la coala primar . Este ceva mai ridicat în liceu i cu mult mai înalt în
universitate. Trebuie s ti i c al turi de cei 40-50 de elevi din clasa primar sau secundar , stau
ciucuri mii i mii de duhuri ro ii, care caut s audieze i s memoreze înv tura dat duhurilor
întrupate, cuno tin e pe care nu au avut pân atunci ocazia s le înve e. Pe lâng elevii trupe ti,
v zu i de voi, ascult o puzderie de duhuri-elevi nev zu i. Ce de duhuri albastre audiaz cursurile
universitare, iar la conferin ele marilor savan i ai p mântului asist mii i mii de spirite albe, nu ca
s înve e, ci s controleze cuno tin ele acestor savan i - duhuri albe întrupate. Acum închei paranteza.
Una auzim noi pe Lun , alta auzi i voi pe p mânt. O, ce întunecat este bietul nostru frate, când
îmbrac haina de lut!
i iar i repet. Când un spirit superior se afl în preajma unui spirit inferior, acesta nu vede i
nu aude glasul gândirii spiritului superior. Nu-1 simte deloc, chiar de l-ar atinge, nu-1 vede i nu-1
aude, pentru c vibra iile spiritului superior nu pot fi primite i în elese de cel inferior. Numai dac
spiritul superior vrea s se fac v zut, auzit i sim it, coborând frecven a, num rul vibra iilor sale
pân la gradul celui inferior, vibra iile lor fiind egalate, duhul inferior îl va vedea, auzi i sim i pe
cel superior. A adar trec spirite pe lâng spirite i nu se v d. Duhul ro u nu va vedea niciodat pe
cel albastru. Duhul albastru nu va vedea entit ile spirituale albe, iar acestea, la rândul lor, nu vor
ti de prezen a unui înger. i a a mai departe.
Pe acela i principiu - Tat l ceresc, Fiin a suprem nu va fi v zut de nici un spirit. Numai când
El vrea poate fi auzit i sim it de str lucitele For e divine, aflate în slujba Sa, în jurul S u.
Cât de fin e duhul spa ial fa de omul trupesc! Când vorbe te un întrupat, duhul ro u de lâng
el spune: „O, ce tare vorbe te omul sta!" Duhul albastru compar vorbirea întrupatului cu strig tul,
iar pentru duhul alb, vorbirea întrupatului pare o adev rat detun tur de pu c . Ce s mai vorbim
de impresia f cut de vorbirea uman asupra unui înger! Este insuportabil , corpul diafan al îngerului
suferind de grosol nia vibra iilor vorbirii umane. Iat de ce spiritele superioare se îndep rteaz de
zgomotul infernal de la suprafa a p mântului.
Coborârea entit ilor superioare în sferele ro ii de la suprafa a p mântului este un adev rat
calvar, un mare sacrificiu, la care se supun din dragoste, pentru a- i ajuta fra ii în existen a lor
p mânteasc .
îngerii nu aud toate ordinele centrale, de pe toate planetele sau stelele. Exist o gam lung de
vibra ii-ordin. Ei vor auzi numai vibra iile-ordin referitoare la planeta, soarele sau universul lor.
în primul rând, ordinele sunt auzite de Guvernatorii solari sau St pânii sistemelor. Cum sorii
sunt de diferite grade de evolu ie, se în elege c anumite ordine vor fi recep ionate de Guvernatorii
de pe anumi i sori.
Guvernatorul sistemului respectiv va lua cuno tin i va în elege perfect sensul ordinului. Apoi,
El îl va face cunoscut îngerilor solari de sub El, i Guvernatorului planetei la care se refer acea
problem -evolu ie. Guvernatorul planetar îl aduce la cuno tin a subalternilor, a îngerilor planetari
i numai dup aflarea în elesului s u, ordinul va fi comunicat spiritelor albe ale acelei planete,
pentru a fi pus în practic , pe spinarea duhurilor albastre i ro ii din Cer i de pe p mânt.
Dup mii i mii de ani, acest ordin-problem de evolu ie se schimb cu altul. Schimbarea
ordinului-evolu ie este în raport cu progresul materiei ce compune planeta sau soarele respectiv.
Schimbarea materiei planetare i solare este în func ie de puritatea i evolu ia fluidului ce înso e te
ordinul-evolu ie.
Cine a contribuit la preschimbare în mai fin a acestor fluide? Tat l central - prin curentul S u
electro-magnetic, i Fiul S u, Guvernatorul solar - prin razele globului S u solar.
Fluidele unei planete evolueaz de la ro u la albastru, i de la albastru la alb. Planeta noastr
are momentan toate cele trei categorii de fluide. Exist planete care au un fluid cenu iu, inferior
fluidului ro u al nostru, dar sunt altele cu un fluid violet, trandafiriu, verde etc, superior albului
nostru.
Pe m sura evolu iei fluidului atmosferei Soarelui nostru, vor fi auzite ordine tot mai înalte de
cei de acolo. Când fluidul P mântului se va purifica i mai mult, oamenii trupe ti vor auzi glasul
nostru, ne vor vedea i sim i, captând cu to ii vibra iile noastre.
La anumite epoci, numai în mod excep ional i pentru anumite interese cere ti, fluidul fin al
planetei noastre i mai ales cel solar se pot combina cu fluidul corpului vostru vital, f cându-v
mediumi v z tori sau auditivi.
Comunic ri din Cer JJ

Intui ia

1 oate adev rurile cunoscute de voi pân acum, le-a i aflat de la noi. De multe ori, prin compararea
celor tiute, prin induc ie i deduc ie, prin puterea intui iei, duhul ajunge s descopere un adev r.
Dar ce este intui ia? Intui ia este puterea omului de a ghici adev rul, prin datele cunoscute de
duhul s u, i scoase la iveal prin ra ionament i pe calea analogiei.
Din adev rurile aflate de la îngerii no tri, i care zac în adâncul nostru, tim c în univers exist
patru feluri de planete: 1. planete solide, minerale - ca i p mântul vostru; 2. planete moi, lichide
- ca i carnea sau gelatina voastr ; 3. planete aeriene, gazoase - având pe suprafa a lor plante,
animale i oameni cu trup de natur gazoas ; 4. planete cu o consisten eteric sau fluidic .
Fiecare fel de planet constituie pentru vie uitoarele ce tr iesc pe suprafa a ei un mediu de
cultur conform legii: Fiecare planet î i va avea vie uitoarele ei, de aceea i t rie i f cute din
materia planetei pe care tr iesc.
A a fiind, deducem - i îngerii no tri ne-au confirmat - c în univers exist patru feluri de
umanit i, corespunz toare celor patru feluri de medii de cultur , sau de planete:
1. umanitate solid - cum sunte i voi, socoti i solizi dup prezen a oaselor voastre formate din
substan e minerale solide;
2. umanitate lichid - format din substan e planetare moi ca i carnea unei râme;
3. umanitate gazoas sau aerian - având trupul de consisten a fumului ce iese pe co ul vostru;
4. umanitate fluidic - cu un corp format din eter, asem n tor duhului de curând destrupat, de
aici, de pe P mânt, dar bineîn eles, de o densitate ceva mai mare decât coipul meu planetar, care
e tot un eter, dar cu mult mai rarefiat.
Oricare ar fi consisten a unui om, de pe oricare dintre aceste patru feluri de planete, el trebuie
s lucreze ceva, s nu stea, spiritul lui s fie mereu preocupat, pentru c din activitate decurge
aten ia i observa ia. Din ele duhul va deduce înv minte i se alege la cap tul unei serii de vie uiri
cu o sum mare de cuno tin e ce vor m ri capitalul adunat în seria nesfâr it a secolelor.
Nimic nu st pe loc în lume. Totul se mi c , totul este în activitate, dup care urmeaz un
progres, o ascensiunejpe scara cunoa terii i mai apoi a puterii. Repaus, edere, oprire nu exist
nic ieri i niciodat . în lumea fluidic nu exist decât munc i via ve nic . Acela i lucru în
lumile gazoase. în lumile lichide exist o activitate mai redus , dar nu exist moarte. Numai în
lumile solide exist fenomenul mor ii i repausul aparent al trupului - somnul.
Dac cineva ar întreba un duh: „Cine te-a f cut?", el va r spunde: „Tat l meu din Centrul
crea iilor m-a emanat. Nu-mi mai amintesc altceva, deci nu pot argumenta i mai cu seam nu pot
aduce dovezi, dar nu-L pot nega. Ra iunea care func ioneaz în mine îmi reveleaz c sunt fiu de
Dumnezeu, dar nu sunt Dumnezeu. V d ce exist în jurul meu i-mi dau seama c func ionez i
judec. Constat c duhul întrupat într-un animal are inteligen i posed un fragment de ra iune, dar
nu are intui ia mea de om, nu este ca mine. Duhul animal este tot o emana ie divin , dar este un
om incomplet. Duhul vegetal posed ca i mine inteligen , dar nu are nici intui ie, nici ra iune."
în rezumat: duhul mineral dormiteaz , duhul vegetal are inteligen , duhul animal are inteligen
i pu in ra iune, iar omul are inteligen , ra iune i intui ie.
Spuneam c Fiii divini ne-au redus din facult ile memoriei noastre divine, dar nu ne-au luat-o
cu totul. Cuno tin ele i memoria ne-au fost întunecate, dar memoria, ca facultate, ne-a fost l sat ,
i cu ajutorul ei vom înv a în ve nicie. Prin urmare, noi, duhurile, posed m inteligen , voin i
memorie. Cu ajutorul acestor facult i trebuie s lucr m, s conducem i s guvern m, în viitor, tot
ce va veni din infinit.
Infinitul este inactiv, noi trebuie s -1 activ m. Divinitatea n-a cuprins tot infinitul. S-a dilatat
i crescut într-una, dar nu a putut cuprinde decât o mic parte din infinit. R mâne ca noi, p r i din
El, s ne str duim i cu puterea noastr s lucr m asupra materiei din infinit, pentru a o preg ti.
Iat pentru ce Tat l absoarbe mereu particule din infinit, i le emite ca s umple crea iile Sale cu
globuri cere ti i fiin e de tot felul.
Toate purced din Tat l. Condi ia de via a corpului divin nu este identic cu condi ia de via
din infinit. Coipul divin tr ie te în mijlocul corpului Mamar, iar Mamarul este sc ldat la periferia
Sa de materia venit din infinit.
Dac particula emanat din Divin este corp din corpul S u, Divinul fiind perfect, emisul este
i el divin perfect. Particula divin venind în lume ar avea puteri depline - ca Tat l, de unde a
emanat - dar pentru ca nu cumva s strice armonia, ordinea divin din sfera crea iilor, i s-au redus
puterile. Dac ar fi r mas egal cu Divinitatea, particula divin s-ar fi crezut un al doilea Divin, i
atunci în univers ar fi existat doi Divini. Or, cum Tat l eman puzderii de miliarde de particule-duhuri,
318 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

ar exista miliarde de capi divini în univers, care nemaifiind supu i unei singure voin e, imediat s-ar
fi dezorganizat totul.
Divinul central conduce, clar nu- i impune Voin a. El a f cut legea i apoi a l sat liber arbitru
particulelor emanate din El. Slujitorii S i au grij ca legea s nu fie înc lcat . Iat printre alte
motive pentru ce particula divin , întru totul la fel cu Tat l, a fost deperfectat , l sându-i-se numai
atributul numit intui ie. Procedându-se astfel, particula divin , duhul nu- i va mai aminti originea
glorioas : c ' este o parte din Creator. I s-a l sat doar o amintire vag , o intui ie, care îl face s nu- i
uite cu totul Tat l, s nu-L nege pe Cel ce 1-a n scut.
Dar, în afar de facultatea intui iei, duhul mai are i facultatea de a ra iona. Particulei divine
nu i s-a extras decât vasta sa memorie divin . Acum, dup ce particulei divine i s-a ridicat memoria
divin , este trimis s lucreze, f r nici un pericol, în lumile create. Ea va lucra pe baza facult ii
sale de a ra iona, concentrându- i ra ionamentele asupra activit ii sale. Particula divin va zice: „Eu
nu sunt Dumnezeu, dar exist un Dumnezeu. Eu nu sunt Dumnezeu, dar Dumnezeu este ca mine.
Eu sunt f cut de Dumnezeu dup chipul i asem narea Sa i func ionez la fel cu El".
Tat l ceresc este o unitate, dar unitatea Lui este compus dintr-o infinitate de particule omogene
i perfect armonice între ele, lucrând ca fiind o singur gândire, sim ire i voin . Corpul Tat lui
este o asocia ie multipl . tiu c v este greu s pricepe i c Tat l este o unitate imens , compus
dintr-o multitudine infinit de elemente omogene. Din aceste particule ale Lui va emite, formând
corpurile cere ti i duhurile de pe ele.
Toate aceste elemente erau supuse unei singure voin e, când erau în corpul Tat lui, i supuse
vor fi i când vor fi trimise afar din corpul S u. Ele vor lucra în lume, în ve nicie, ca vr jite,
supuse unei singure voin e i, în acela i timp, lucrând unite în lumile create, cum au fost unite i
în corpul Tat lui lor. Fiecare particul emanat din Tat l va fi preg tit de divinii S i Auxiliari,
pentru o anumit misiune în lumea crea iilor.
Tat l conduce lumile în mod direct - prin voin a Sa constant , uniform , i în mod indirect -
prin Copiii S i superiori, de toate gradele, duhuri emanate i ele cândva din corpul S u divin, dar
ajunse prin evolu ie la mari glorii i puteri. Voin a Tat lui, care ine ca într-un cerc de fier totul în
lume, se nume te Lege.
Duhurile emanate din Tat l pleac în lume, v d, lucreaz , prefac, ajut la evolu ia materiei i
apoi, la un timp determinat, se întorc în Sfera-Mamar cu rezultatul ob inut, cu experien ele câ tigate,
din care Tat l scoate anumite concluzii ce-i vor servi în noile Sale crea ii. Tat l î i trimite copiii
în regiunile universului unde se afl corpuri cere ti solide i dup miliarde de ani se întorc cu to ii
la El. A doua oar îi trimite în corpurile planetare aflate în stare lichid , unde tr iesc miliarde de
ani i apoi iar se întorc. Din nou îi trimite - de ast dat în corpurile de stare gazoas sau aerian ,
unde înva o nou form de existen , i^ acumuleaz cuno tin e i legi noi i iar i vin s raporteze
rezultatul muncii lor. A patra oar Tat l î i trimite copiii în sfere aflate în stare fluidic , dup care
revin în sânul S u.
Cu cât copiii se ridic pe trepte mai înalte, ac iunea Tat lui se reduce. îngerii i Fiii de Dumnezeu
vor fi destina i s r mân în lume ca guvernatori a tot ce se va crea în viitor. Ei vor r mâne
Colaboratorii Tat lui, în aparen - exteriori Tat lui, dar în realitate - interiori Lui; contribuind la
cucerirea haosului i urcând i ei mereu scara puterii, cunoa terii i evolu iei nesfâr ite.
Când îngerii au atins ultima treapt a evolu iei angelice vor r mâne în Sfera-Mamar, unde -
fiind entit i mult cunosc toare ale legilor Tat lui i a modului S u de lucru — vor deveni Colaboratori
divini ai Tat lui lor, pentru crearea noilor materii i duhuri. Tot ce vede i în jurul vostru, tot ce
vedem i noi în mediul nostm eterat, se datore te prepar rilor i transform rilor continue ale acestor
divini Auxiliari ai Tat lui central, El având nevoie de Fiii S i în opera Sa grandioas .
Fiul-Mamar este aproape egal cu Capul, dar aceast egalitate nu-1 tenteaz s devin un alt
Dumnezeu. El este atât de evoluat i con tient de pericolul întron rii unei asemenea concep ii, care
ar distruge într-o clip întregul edificiu construit de Tat l în miliarde nesfâr ite de ani, încât se
ab ine chiar s gândeasc a a ceva.
Dintr-un început pân azi infinitul a fost cucerit i concretizat în patm mari unit i sau universuri.
Corpul divin s-a r stignit în infinit, pe o cruce format din patm sfere, infinit de mari, cele patm
universuri unde evolueaz nebuloasele în formare i sorii cu tot cortegiul lor. între cele patru
sfere-univers se afl materia infinitului, c reia, pentru a o deosebi de materia din interiorul celor
patru universuri, s -i zicem materie cosmic . Aceast materie este oarecum circumscris , separat
de restul materiei din infinit sau nonmaterie.
Noi suntem departe de T tar i Mamar, dar avem r bdare i înv m mereu, gra ie intui iei
noastre, care ne confirm c cele înv ate de la savan ii lumii noastre angelice nu sunt erori, nu sunt
minciuni, ci adev ruri pure. Prin intui ia noastr puternic verific m afirma iile lor.
Comunic ri din Cer
jj
g

Câteodat ridic m i noi o obiec ie. îngerul nu se sup r , ci ne r spunde blajin: „Fiule, dac
acum m-ai întrebat despre acest subiect, este pentru c ai ajuns la gradul când intui ia i-a permis
s se nasc în gândirea ta o asemenea întrebare. înc nu e ti în raport direct cu ipoteza emis de
mine pentru c nu posezi evolu ia necesar cuprinderii ideilor mele. R bdare, c ci i eu am avut
r bdare pân am ajuns la concluzia afirmat . Prive te la duhurile ro ii ale P mântului, care, auzind
de aceste înalte cuno tin e, vor spune: «Ce ne intereseaz pe noi de aceste idei? Ele nu sunt de nici
un folos. Vorbi i-ne mai bine cum se va putea vindeca lepra. C uta i s afla i cum se poate t m dui
cancerul, ca s fim mai ferici i când ne vom lua iar un trup. Acestea ne intereseaz pe noi. Ce s
facem cu ideile dumneavoastr abstracte? Dac dumneavoastr v plac asemenea probleme, pentru
c vi s-a albit pielea de albi ce sunte i, culoarea noastr ro ie cere s tim cât mai mult despre
sângele ro u al viitorului nostru trup. El mi-e drag i produc tor de s n tate i dulci senza ii
omene ti. Dumneavoastr , dragii no tri albi, a i uitat de binefacerile trupului vostru uman i acum
gândul vostru se îndreapt spre sfere înalte i via a noilor planete, unde ve i tr i. Gândul vostru
zboar tot spre Divinul central, departe de aici nu tiu câte miliarde de miliarde de kilometri. S
v ajute Dumnezeu s v vede i visurile împlinite cât mai curând, dar s nu ne uita i nici pe noi.
Ajuta i-ne s ne ridic m, s ajungem cândva s albim i noi ca voi.» Amin."

Trecerea materiei prime prin starea fluidic , gazoas , lichid i solid

Am spus alt dat c dac un om ar privi prin ochelari colora i, ar vedea cerul, soarele, plantele
etc. ca având culoarea lentilei ochelarilor s i, deci le-ar vedea altfel colorate decât cum sunt ele în
realitate. Din cauza trupului vostru vede i lucrurile ca i cum a i avea ochelari colora i, nu a a cum
sunt^ele în realitate.
în lume exist o singur realitate, o realitate a tuturor realit ilor, realitatea divin . Aceast
realitate nu o percepe decât Unicul, unul Dumnezeu. Urmeaz apoi alte patru realit i sau st ri ale
materiei: realitatea fluidic , aerian , lichid i solid - patru medii de cultur prin care va peregrina
spiritul uman.
St rile acestea se transform unele în altele. Luat în parte, fiecare constituie o lume de iluzii,
dar tocmai însu irea lor ne d ocazia s facem studii i s progres m. De aici rezult c mediul de
cultur al unui duh uman este cvadruplu. Tot ce se vede, tot ce exist în jurul vostru i în spa iile
siderale a fost f cut cu o substan , cu un eter emanat din Tat l creator. Acestei substan e prime îi
voi da numele de pasiv sau negativ , deoarece nu am un termen mai potrivit, cunoscut de voi.
Marii i str luci ii Auxiliari divini din Mamar au lucrat aceast emana ie sau substan prim
astfel ca ea s treac prin patru st ri - fluidic , gazoas , lichid i solid - când va fi trimis afar ,
din Sfera-Laborator în sfera cu crea ii. Re ine i bine: nu exist patrii materii deosebite, ci aceea i
materie trecut , prin patru st ri.
Divinul emite din sânul S u o materie sau emana ie pasiv , care se va transforma, printr-o serie
nenum rat de st ri de tranzi ie, pân va ajunge la starea solid . De la aceast ultim etap , evolu ia
materiei divine cere dezagregarea i retransformarea ei în materia, prim , fluidic , din care a purces
cândva.
A vrea s fac o precizare asupra celor patru st ri ale materiei. Solid este tot ce e tare. Lichid
este tot ce e moale, fie curg tor ca apa, fie gelatinos ca piftia sau carnea de pe oasele voastre. Pentru
noi, trupul unei meduze este în stare lichid . Gazos este tot ce tinde s se întind , s se r spândeasc .
Materia gazoas este ceva diafan pentru voi, dar pentru noi este atât de consistent , încât de
exemplu din fumul ce iese pe co ul vostru noi putem face o statuie, sculptând-o a a cum sculptorii
vo tri prelucreaz piatra sau o bucat de cear . Exist planete locuite de trupuri diafane, zise
gazoase, care nu posed decât t ria fumului vostru. Oamenii de pe planetele care au aceast a treia
stare, spirite umane întrupate în trupuri gazoase, au în jurai lor plante i animale cu o constitu ie
asem n toare trapului lor.
în afar de aceast materie pasiv , Tat l mai emite ulterior i o a doua categorie de particule,
o substan indivizibil numit pozitiv sau activ , materie destinat s fecundeze prima materie.
Din aceast materie pozitiv sau activ s-au f cut duhurile. Nou , duhurilor, ni se d câte o so ie
numit prima emana ie, materia pasiv sau negativ . Tat l face întâi so ia i pe urm m face pe
mine, so ul ei.
în mi gra iile mele îmi voi g si so ia transformat în patru st ri: fluidic , gazoas , lichid i
solid , trepte care constituie ceea ce se nume te involu ie.
320 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte i

Eu sunt unul, indivizibil. So iile mele viitoare, pe care le voi fecunda cu inteligen a mea activ ,
vor fi în num r de patru. ti i bine c noi, entit ile spirituale, nu suntem nici masculine, nici
feminine. De aceea nu ne putem împerechea între noi i nici na te copii. Numai lumea sau mediul
trupesc unde tr i i cere ca voi s fi i femei i b rba i.
Fiecare entitate, de la na terea sa, va anima aceea i materie sau emana ie a Tat lui, aflat sub
patru st ri. Prin urmare, tr ind prin cele patru st ri ale materiei, vom avea, pe rând, patru feluri de
percep ii cosmice i una divin . Când vom ajunge - Doamne, când? - auxiliari ai Tat lui central,
vom cunoa te realitatea adev rat , realitatea divin . Voi, oamenii trupe ti, ave i numai trei percep ii:
a solidului, lichidului i gazului. Noi, duhurile, avem în plus i percep ia fluidului.
A adar, din centrul T tar se na te materia pasiv . Din aceast unic materie se preg te te în
Mamar, de c tre Fiii divini, toat gama de fluide. Dup aceea am fost n scute noi, duhurile, formate
din materia divin , activ , indivizibil . Noi vom fecunda, vreme infinit de lung , cele patru st ri ale
acelea i materii pasive. Prin prezen a noastr , prin influen a i întruparea noastr în cele/ patru feluri
de forme de trupuri umane, contribuim la evolu ia îns i a acestei prime emana ii divine.
Noi, fluidicii, vedem semenele noastre, duhuri întrupate în materia solid , în plante, animale i
în fra ii no tri trupe ti. Toate aceste categorii de duhuri au rolul ca la timpul lor s fecundeze, rând
pe rând, una câte una din st rile materiei prime.
Eu sunt entitate spiritual . So ia mea este trupul îmbr cat la reîntruparea mea. So ia mea nu este
o femeie, ci un trup uman, fie c el se va numi doamn sau domn. Duhul animal i vegetal î i are
i el so ia - trupul în care s-a reîntrupat; iar duhul mineral are i el o so ie, pe care o va iubi miliarde
de ani i nu se va desp r i de ea decât la dizolvarea planetei. întruparea duhului mineral dureaz
de la începutul nebuloasei pân la revenirea ei în sânul Sferei-Mamar.
Vede i ce deosebire mare exist între concep iile voastre i ideologia noastr ? Iat pentru ce,
pentru majoritatea oamenilor, ideologia noastr a trebuit s fie ocult sau ascuns , i nu o putem
dezv lui nici azi oric rui nechemat.
Termenul de so ie are un anumit în eles în lumea noastr i un în eles diferit în lumea voastr .
La noi so ia reprezint prima emana ie a Tat lui. Voi zice i c se cunun robul lui Dumnezeu, Vasile
cu roaba lui Dumnezeu, Elena. Aceasta e ideologia voastr , a a vede i i a a în elege i voi. Noi
spunem la reîntruparea noastr c ne-am luat o so ie care nu e nici femeie, nici b rbat, ci a patra
stare a materiei cosmice. Noi spunem: Cunun -se robul lui Dumnezeu, spiritul X, cu materia
lumeasc de pe planeta aceasta, cu trapul uman pl m dit în pântecele unei mame. Va veni o vreme,
când el va trebui s divor eze de aceast so ie. Divor ul acesta voi îl plânge i i îi zice i moarte. Voi
plânge i pe cel divor at i câteodat î i plânge i el trupul de care s-a desp r it.
Dou vie i, dou concep ii. A voastr : Ce fericit sunt c am s m însor cu fata cutare. Iar duhul,
con tient de misiunea lui, zice: Trebuie s m duc s m unesc cu trapul meu, cu ego-ul cutare, cu
care voi petrece, pe p mânt, o via plin de suferin , petrecut în necunoa terea existen ei vie ii
eterne a spa iilor. Dou lumi, dou tendin e; una are ca scop procrearea iar cealalt coala vie ii.
Fiii divini din Sfera-Mamar percep realitatea divin deoarece sunt hr ni i cu explica iile date de
St pânul lor suprem, Tat l nostru ceresc. Eu, iubite frate, te hr nesc cu ideile mele, cu mentalitatea
noastr , ca rezultat al experien elor acumulate în decurs de mii i milioane de ani, în lumile pe unde
am tr it. Adev rurile comunicate constituie hrana sufletului t u, adev ruri pe care nu ave i putin a
s le afla i direct, prin sim urile voastre.
Nebuloasa pleac în stare fluidic din Sfera-Mamar i în final ajunge în stare solid sau mineral .
Planeta voastr a ajuns acum în starea solid , mai având materii gazoase i lichide. Exist în
sistemul acesta o singur planet lichid , ve nic acoperit de nori. Ea con ine pe suprafa a ei entit i
întrupate în trupuri moi, aflate în stare lichid . Trupurile lor nu au p r i solide, oase ca ale voastre,
în prezent, nu mai exist în sistemul nostru nici o planet constituit din materie aflat în starea a
doua, gazoas . Planeta cea mai apropiat de soare a fost odat în stare gazoas , dar s-a transformat
i de atunci au disp rut de acolo trupurile umane aeriforme.
P mântul, planeta voastr , a fost la începutul s u în stare fluidic , apoi a trecut prin faza
gazoas , lichid , i - în fine - a ajuns în stare solid . Paralel cu aceste st ri ale p mântului au fost
pe el, rând pe rând, întâi trupuri fluidice, asem n toare cu cele aflate acum în Soare. Pe urm ,
continuându-se involu ia, s-au format trupuri gazoase, lichide i, azi, solide, trupuri vizibile vou ,
având p r i tari sau minerale. Datorit oaselor voastre minerale spunem c sunte i solizi, i nu dup
trupul vostru c rnos, considerat de noi lichid.
Noi numim lichid, un trap îmbr cat de un duh uman, c ruia, de i f r oase, magnetismul
planetei îi permite s stea vertical i s se mi te într-o pozi ie vertical . Nu oasele tale, frate, te in
vertical, ci altceva. Nu oasele î i dau posibilitatea s te mi ti în pozi ie vertical , ci for ele electro-
magnetice ale p mântului i Cerului. Mortul are i el oase, i totu i dac îl pui vertical în
Comunic ri din Cer 32/

picioare el nu se poate ine drept i cade. Omul este inut vertical de o mic scânteie, asem n toare
cu cea care î i dicteaz acum. Dar la aceast for se mai adaug i for a aflat în p turile superioare
ale atmosferei fluidice terestre. Sus, departe de suprafa a p mântului, deasupra aerului atmosferei
voastre, se afl o zon de materie fiuidic de natur electric . Aceasta înconjoar ca o sfer globul
vostru i exercit o atrac ie puternic asupra spiritului întrupat. P mântul pe care se sprijin picioarele
tale are i el puterea sa atractiv . Astfel, zona fiuidic electric atrage spiritul în sus, iar p mântul
atrage trupul în jos. Din .combinarea acestor dou for e rezult verticalitatea trupului omenesc.

Ierarhia duhurilor planetei noastre

Dou lumi stau fa în fa : lumea spa ial i lumea trupeasc , fiecare având cuno tin ele sale.
Noi vrem s ne ridic m, dar nu putem f r s v ridic m i pe voi. Ridicându-v pe voi, ne preg tim
terenul pentru când vom fi ca voi.
Dup cum în lumea voastr când e ti bolnav te duci la medic, iar când vrei s - i faci o cas te
duci la un arhitect, tot astfel, lumea noastr are speciali tii ei.
Când vre i s afla i o anumit problem , de orice gen ar fi ea, nu v adresa i oric rei entit i,
ci chema i o entitate despre care ti i c , pe când tr ia pe p mânt, a posedat cuno tin ele respective.
In general, întrupatul ajuns la gradul de a primi cuvântul nostru trebuie s se serveasc de un
medium, dac nu este el însu i medium. Mediumul este un instrument al lumii spa iilor, i ca orice
instrument, trebuie acordat cu entitatea care vrea. s comunice prin el. In acest scop duhul mediumului
trebuie s -i câ tige bun voin a, mai întâi ca spirit în spa iu, i apoi jos, ca om trupesc. Mediumul
în stare de veghe este superior mediumului în stare de trans . Spiritul mediumului de trans vede
spiritul comunicant i îi aude vorbirea pe care o red prin graiul s u, dar la de teptare uit tot.
Pentru a fi un medium des vâr it, omul trebuie s aib , în starea con tiin ei de veghe, o mare
dorin de a servi i afla Adev rul.
Cele mai de seam opere umane f cute pe p mânt au pornit din intui ie, inspira ie sau au fost
dictate omului trupesc printr-un medium. Mai rar au fost dictate direct omului trupesc, doar dac
el însu i era medium scriitor, auditiv. în limbajul ceresc asemenea oameni se numesc genii - nu în
sens uman, ci în sens spiritual.
Geniul se izoleaz de lumea trupeasc i îi place s fie în permanent leg tur cu lumea
spiritual . El nu este un obsedat, ci un fermecat al lumii de unde î i prime te ideile geniale. E drept
c fa de restul omenirii geniul nu este un om obi nuit, trupul s u fiind îmbr cat de o mare entitate
a spa iului. El va emite idei, va face o lucrare genial , pe care ca om simplu n-ar fi putut s o fac .
Pe când era în Cer, aceast entitate a studiat i cunoscut perfect ideile i opera pe care s-a
angajat s o realizeze ca om întrupat. Dar o dat ce s-a întrupat, i s-au întunecat cuno tin ele
savante. De aceea, pe când se întrupa în vederea misiunii sale, anumi i medici cere ti i-au preg tit
coipul astfel încât s fie capabil s primeasc ideile cuib rite în mental de cei ce vor fi lega i de
el. Dac nu le va primi direct, ca medium, cel pu in s fie u or sugestionabil.
Orice se face pe suprafa a globului vostru nu este original. Totul se reproduce dup ceea ce
exist deja pe planete mai avansate. Pe planeta voastr , geniile vor reproduce, vor imita, dar pentru
voi, oameni trupe ti, opera lor va p rea original , deoarece ea se arat pentru prima oar pe globul
vostru. Voi nu ti i c opera respectiv a fost realizat de mii de veacuri i milioane de ani pe alte
globuri planetare, risipite în oceanul fluidic al universului nostru.
Numai Unul Dumnezeu creeaz originalul. El este arhitectul care a creat i creeaz în ve nicie
original. Ceea ce creeaz El nu mai are asem nare în întregul cosmos.
Exist o mare distan evolutiv între un geniu i un om de talent. Omul talentat nu poate crea
nimic care s par original omului terestra, ci imit doar, chiar dac reproduce admirabil ceea ce
a creat un geniu. Omul obi nuit nu e capabil nici m car s fac o imita ie de admirat. Dup cum
exist o deosebire între un om de talent i un om obi nuit, tot a a exist o deosebire între un talentat
i un geniu.
Geniul se na te pe suprafa a p mântului nostru la anumite epoci. Timpul guverneaz evolu ia
acestei planete, dar nu timpul vostru, ci timpul soarelui care v lumineaz . Mi carea soarelui pe
traiectoria sa este ceasornicul dup care entit ile angelice ale P mântului citesc i aplic pe p mânt
ideile lor evolutive. P mântenii num r anii de la un eveniment oarecare, pân când acel eveniment
este uitat, se poticnesc i reîncep num r toarea de Ia un alt eveniment, pe care cu timpul îl p r sesc,
pentru a relua un altul; i tot a a mereu. îngerii no tri nu pot s numere ca voi, cu ani tere tri, ci
322 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

au nevoie de un instrument precis i perfect - soarele, iar anii lor sunt ani solari. Când soarele
ajunge la un anumit punct al spa iului, trebuie împins evolu ia p mântului cu un pas mai departe.
La acest moment, coboar din lumea noastr un spirit care cunoa te în spa iu toat tiin a operei
ce o va face ca om trupesc.
Cunoa te i, din alte comunic ri ale noastre, c spiritele din spa iile P mântului se împart în
grupe numite partide - ca i la voi pe p mânt. Ei bine, fiecare partid are geniile sale.
Geniile i-au terminat evolu ia personal . Când coboar pe p mânt, ele fac opere sociale,
contribuind la ridicarea umanit ii. Nemaiavând nevoie s fac coala acestei planete, reîntrup rile
geniilor sunt cu mult mai rare decât ale celorlalte entit i spirituale.
Omul comun tr ie te pe p mânt, î i face coala i apoi moare. Dup un timp numele s u se
terge chiar din amintirea celor din jurul s u. El este o simpl unitate, catalogat în marele grup al
partidului din care face parte, este o oi a partidului s u. Toate oi ele partidului vor veni supuse
pe p mânt, vor lua un trup, ducându- i toiul pân la momentul indicat i aprobat de înaltul For al
partidului. Oi a va muri, trupul s u va fi uitat, iar rezultatul muncii sale - bani, unelte, cas etc. -
se va risipi în mâinile celor r ma i. Urcând la noi, va vedea cu am r ciune c bunurile i s-au vândut,
iar dup apte ani i oasele i-au fost dezgropate i apoi totul s-a uitat, totul a pierit. Peste cincizeci
de ani lumea abia î i mai aminte te de numele s u. S-a dus tot a a de necunoscut cum a tr it.
Deasupra oamenilor comuni, avem în partidul nostru treapta talenta ilor umani. Talentatul face
dou evolu ii: una personal , i alta pentru cei din jurul s u. Dup moartea trupului s u, se g sesc
uneori urma i care s -i ridice o statuie i lucr rile îi sunt pomenite în istoria rii sale. Omul talentat
a creat o oper semidurabil . Noi îi numim pe ace tia secoli ti, deoarece numele lor va fi pomenit
mai multe secole.
Deasupra talenta ilor vine a treia categorie de spirite, entit ile denumite geniile partidului
nostru. Ele mai poart numele de mileni ti, deoarece numele lor va fi p strat de umanitate mii de
ani. Opera lor va dura cel pu in una sau dou milenii.
Deasupra geniilor sunt sfin ii p rin i ai partidului nostru. Operele lor dureaz mai mult decât
ale geniilor, dar totu i, menite ca odat s se piard i ele din amintirea omenirii. Fiecare partid are
sfin ii s i. Ei se reîntrupeaz mai rar decât geniile aflate sub ordinele lor. Trec câteodat una sau
dou mii de ani pân când sfin ii p rin i coboar la întrupare, în afar de misiuni speciale, când se
pot întrupa mai curând.
în fine, deasupra sfin ilor p rin i stau superiorii întregului partid. Când nevoile partidului o cer,
se coboar i ei la întrup ri, pentru a stimula i lumina pe cei de sub ei, deveni i oameni trupe ti
pe p mânt.
V voi vorbi despre unul din superiorii unui partid - partidul francezilor. El s-a întrupat sub
numele de Jeanne d'Arc, i este patronul Fran ei de azi. Ca întrupat a f cut o oper ce nu se va uita
multe milenii. Numai când va dispare poporul francez se va uita opera lui. Ca entitate, Jeanne d'Arc
era activ , masculin , iar nu pasiv , feminin . De i trupul ales pentru întrupare a fost feminin, a
desf urat o via masculin . i-a ales un trup feminin pentru ca opera ei s fie cât mai durabil .
Pe vremea când Inchizi ia era la putere, nu era mare lucru s ucizi un b rbat pentru ideile sale. îns
arderea pe rug a unei biete fecioare, care a f cut fapte nemaiv zute în lume, a înduio at i cutremurat
sufletele oamenilor din acele vremuri, transmi ând cu evlavie, mai departe, opera i numele ei. Ca
om, a fost o biat p stori , dar când a sosit vremea, glasul nostru i-a r sunat în mental i a pornit
s - i împlineasc misiunea. Soarta Fran ei a fost schimbat prin interven ia ei, ap rându- i neamul
format din subalternii s i. ,
Conduc torii de partide cere ti sunt îndrum torii fra ilor lor umano-spa iali. în fiecare partid
ceresc exist aceste trei subdiviziuni ierarhice: gloatele, talenta ii, i geniile, deasupra lor, având pe
conduc torii numi i sfintele duhuri ale partidului.
Trei mari categorii de duhuri v stau la dispozi ie s le provoca i s v explice dac ideile ce
v st pânesc - aflate de voi din auzite, intuitiv sau transcendental - sunt minciuni sau adev ruri.
Cât tr ie te în coaja sa de lut, omul comun are o singur cale - indirect - de a cunoa te: auzind
sau citind. Adev rurile transcendentale nu-i sunt cunoscute, iar dac aude fugitiv fragmente din ele,
nu poate s i le însu easc , i nici nu se poate încrede în ele.
[
Omul de talent, în afar de calea auzului i v zului — a citirii, posed darul intui iei i al
inspira iei. Talentatul este inspirat, din când în când, de noi, cei de sus.
Geniul posed intui ia dezvoltat la culme, i inspira iile îi vin continuu de sus. în afar de
auzul i v zul trupesc, geniul aude i glasul nostru. Dându- i seama c este o fiin deosebit de
ceilal i, geniul simte nevoia s tac . Când a avut curajul s spun câte ceva, a suferit imediat ironiile
i epitetele batjocoritoare ale oamenilor comuni. De aceea geniile se servesc de mijloacele lor de
informare - considerate „paranormale" de omul comun - î i fac opera cereasc i tac.
Comunic ri din Cer 323

Omul comun tr ie te i munce te cum crede c e mai bine pentru el i familia sa. El nu- i
g se te fericirea decât în materia fizic , i nu poate p trunde în fericirea procurat de ideile lumii
noastre. Omul de geniu tr ie te în raport cu lumea psihic pe care o cunoa te. Unii din ei o aud,
unii o v d i, în fine, al ii o v d i o aud, a a cum auzi i i vede i voi, oamenii trupe ti. în lumea
geniilor exist o mare varietate, de la cei mai de jos, pân la cei mai uimitori. îns cu to ii tac,
pentru c au trecut prin experien a amar de a fi considera i anormali, ba chiar nebuni de oamenii
comuni. E drept c ei în i i, observând lumea din jur, constat c sunt diferi i de majoritatea
oamenilor i de team ca opera lor s nu fie compromis prin dest inuirile lor, prefer t cerea.
Geniul este o mare entitate în lumea cereasc , dar o dat ce se întrupeaz , nu-i place s fac
studiile p mântului care ar putea s -1 r t ceasc . Astfel, un Edison, un Marconi i al ii nu au vrut
s înve e la coala p mântului. Geniile devin autodidac i, se conduc prin inspira ia lor personal ,
citind doar c r ile inspirate de noi, care nu-i vor împiedica de la opera ce trebuie s o realizeze.
Pentru a nu- i demasca firea, geniile se izoleaz . Marile genii trec prin faze grele în copil ria
i tinere ea lor. Din copil rie ei devin mediumi auditivi, dar nimeni nu-i ia în seam . Mai târziu pot
dobândi i clarvederea sau mediumitatea vizual . La început aceste capacit i îi însp imânt , iar cei
apropia i îi batjocoresc i dojenesc. Dar mai târziu, la maturitate, in pentru ei ceea ce aud i v d,
p strând sub t cere aceste experien e, deoarece îi umplu de fericire i pornesc cu patim la realizarea
operei pe care le-o reamintim c s-au angajat s o finalizeze jos printre, oameni!
Toate marile genii ale P mântului au fost mediumi - Edison, Marconi, Kepler etc. Iat lumea
noastr ; cu noi pute i comunica, la fel cum vorbi i între voi.
Dup cum medicul nu poate dezv lui oricui misterul cuno tin elor sale, dup cum inginerul nu
poate face pe oricine s în eleag tiin a sa, nici noi nu putem spune oricui din tainele lumii noastre.
Nu trebuie s tulbur m cursul vie ii omului simplu. Dac un om de rând - a c rui evolu ie nu
permite cunoa terea lumii noastre - particip la o edin de comunic ri, edin a voastr nu mai
reu e te s fie rodnic , din cauza celui nechemat sau r u chemat. Trebuie s fim aten i i s
examin m în mâinile i mintea cui vor c dea adev rurile noastre. Nu ne e fric de geniile noastre,
pentru c ele lucreaz la opera cereasc la care s-au angajat. Tot fructul! cade din pom la vremea
coacerii lui. Noi nu vrem s lumin m decât pe cei ajun i la punctul s tie c exist lumea noastr .

!
Ideea este o fiin

1 at l ceresc a creat numai cu puterea gândului, tot ce vede i i tot ce nu vede i. La început
a fost cuvântul sau ideea i Dumnezeu era cuvânt i cuvântul sau gândirea era la Dumnezeu. La
începutul crea iilor nu a fost decât Dumnezeu, o sfer gânditoare. Prin gândirea Sa, prin imagina ia
gândirii Sale, a f cut treptat lumile, sferele cere ti cu toate podoabele i frumuse ile lor.
Cum duhul este copilul lui Dumnezeu, având în stare poten ial , de devenire, toate atributele
Divinit ii, se în elege c , în mic, i omul poate emite idei creatoare de forme fiuidice.
De i invizibile ochiului vostru, ideile sunt totu i materiale, fiind cele mai mari for e din univers,
pentru faptul c nici o alt for nu poate crea forme ca ele. Iat pentru ce noi, duhurile, con tiente
de valoarea ideilor, nu le putem r spândi oriunde i oricând, f r s nu ne expunem la asprimea
legilor universale.
Ideile noastre nu trebuie s cad pe orice teren, ci numai în oamenii cu sufletul ridicat din punct
de vedere intelectual, dar mai ales moral. Ideea este o fiin vie, pentru c se manifest i produce
efecte. De i sunt inteligente, totu i inteligen a ideilor esie extrem de redus , iar voin a lor aproape
nul . Din aceast cauz , ideea ia forma voit de emi tor, i str bate spa ii imense c tre o anumit
int , pentru a produce un anumit efect. Dac inta este un om trupesc, ideea îl va influen a, se va
anina de spiritul omului i va lucra ca o for , f cându-1 s . execute ceea ce a dorit emi torul. Vom
dezvolta cu alt ocazie aceast tez . '
Se pare c au început s - i fac drum i în lumea voastr cuno tin ele referitoare la puterea
gândului. Guvernele unor ri instituie cenzura presei, temându-se de lansarea unor idei de c tre
cunosc torii puterii gândului, politicieni f r scrupule, care prin puterea cuvântului lor pot ridica
masele omene ti i tulbura ordinea stabilit . Presa fiind cenzurat , ei nu vor mai putea sem na idei
produc toare de anumite mi c ri sociale. Dar cenzur exist i la noi, în plus, ea este ve nic . Dac
duhul î i permite s spun anumite taine, f r autorizarea prealabil a superiorilor s i, va fi aspru
pedepsit. Pe lâng fiecare duh care comunic cu lumea terestr st un altul - cenzorul s u, un duh
superior i mai experimentat. Cum încearc s spun ce nu trebuie, cenzorul îl opre te.
324 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Ideea este o fiin -cauz , produc toare de efecte sigure, dac e trimis într-un mediu de cultur
unde poate s germineze. Ea poate dura mult vreme, plutind prin spa iu, f r s moar , doar
vegetând. Noi, entit ile care venim în contact cu voi, producem idei i cunoa tem perfect puterea
lor. Ideile au anumite forme i culori, iar prin traiectoria lor, prin propagarea lor sub form de unde,
produc sunete auzite numai de noi. Prin urmare, ideile sunt sonore, colorate, au form i se propag
prin spa iu sub form de unde.
Fiecare idee este o unitate hieroglific , un simbol care cere mult timp pentru a fi descifrat i
a i se în elege con inutul. Duhul-copil a înv at greu ideile i mai ales în elesul lor. Voi sunte i
ferici i acum, pentru c cele mai multe idei au forma lor realizat într-un trup sau fiin concret
pe suprafa a p mântului. Zice i cas , mas , pom etc. i imediat ti i despre ce e vorba, deoarece
le-a i v zut din copil rie. Dar ce greu e s înve i ideile în mod abstract! Târziu, duhului-copil i s-au
creat din eter formele corespunz toare ideilor, ca s lege no iunea memorat de forma lor.
De câte ori s-a n scut din pântecele mamei sale, omul a trecut - foarte pe scurt - prin fazele
copil riei duhuale. De la na tere i pân pe la trei-patru ani, copilul aude mereu vorbe, idei. Mama
i le repet i ideile se prind de spiritul s u întunecat de pe tera în care s-a coborât. Cu ce greutate
spune el cele dou -trei cuvinte auzite mereu: ma-ma, ta-ta, pa-pa etc. Zi de zi, asimileaz idei i
cuprinsul lor intrinsec.
Ideile circul prin spa iu. în jurul fiec rei planete circul ideile omenirii i ale cetelor îngere ti
de pe acea planet , precum i ideile-ordin venite de la centrul sistemului respectiv, ori de la Centrul
divin. Fiecare planet î i are p ienjeni ul s u de idei, potrivit evolu iei sale i a entit ilor din jurul
ei. Fiecare soare are o alt gam de idei, în raport cu gradul s u evolutiv. Exist acum în preajma
planetei noastre multe idei, de al c ror con inut omenirea de jos nu are cuno tin . Dac toate ideile
ar fi cantonate la fel, pe un singur sistem ori pe o singur planet , n-ar mai fi nevoie s hoin rim
din planet în planet i din sistem în sistem, în lungul i în latul acestui univers.
Ideile care umplu spa iile interplanetare, interstelare i interuniversuri au o singur origine, sunt
emana ii ale Tat lui ceresc, întocmai cum am fost emana i noi, duhurile de toate categoriile. Cu alte
cuvinte, ideea divin este i ea o crea ie identic cu mine, duhul.
în afar de aceste idei de origine divin , exist i ideile produse de noi, duhurile de pretutindeni.
Ideile noastre sunt imita ii ale ideilor emise de Tat l. Ideile, vorbirea Tat lui br zdeaz spa iile
infinite ale sferelor create, trec pe lâng voi, dar nu le auzi i. Nu e de mirare, pentru c nici noi nu
le percepem. Ideea divin are o existen infinit i dup ce circul ani i mii de ani prin toate
sferele, se întoarce la divinul ei Emi tor, ca atras de un magnet. Ideile duhurilor circul numai în
jurul planetei ori a soarelui unde tr iesc i durata lor de existen este cu mult mai mic .
Rolul ideilor emanate de anumite For e divine este de a stimula i dezvolta inteligen a duhurilor
aflate sub guvernarea acestor For e divine. Prin urmare, ideea are puterea de a fecunda materia
spiritului unei entit i libere sau întrupate. Ideile divine fecundeaz inteligen ele tuturor copiilor S i.
Noi, duhurile, fecund m - cu corpul nostru duhual - trupul i corpul vital în care ne întrup m, iar
la rândul nostru, primim anumite idei-for de origine divin , t tar , care ne dezvolt inteligen a.
Din Centru a pornit nebuloasa. Din Central crea iilor pleac mereu fluidul necesar s in în
continu activitate nebuloasa i s fecundeze mereu materia ei. Dar al turi de materia de toate
gradele a nebuloasei, sunt fecundate necontenit i inteligen ele duhurilor aflate în sânul nebuloasei.
Fluidul divin care activeaz totul din sistemul i universul nostru este de trei feluri. Primul din
ele fecundeaz globurile de toate m rimile i evolu iile. Al doilea fecundeaz mediul fluidic dintre
ele. Al treilea fecundeaz inteligen ele tuturor entit ilor din jurul i de pe fiecare corp ceresc.
Toat materia pornit din Central creator trebuie stimulat în permanen de Tat l central.
B trânele voastre rostesc un mare adev r, când spun unei tinere fete: „S - i dea Dumnezeu, m iculi ,
i ie un copil". F r sosirea unui anumit fluid femeia nu poate concepe. Degeaba se vor „iubi" cei
doi so i, c ci nu vor avea bucuria de a strânge în bra ele lor un copila , dac nu le-a sosit o anumit
raz fluidic .
Din Central centrurilor nu pleac un singur fluid fecundator, ci o serie de fluide, fiecare fecundând
un anumit corp material sau duh. Fiecare corp sau duh are o anumit for de selec ie, extr gând
ce-i trebuie din multitudinea de fluide ce trec pe lâng el. Fecundarea se face special pentru fiecare
fel de materie - fizic , fizico-psihic sau psihic - f r nici o gre eal . Materia i duhul pare c
au un instinct de a atrage i re ine o anumit categorie de fluide necesare lor din marele curent venit
de la Central divin. Oricare ar fi natura acestui fluid fecundator, scopul, natura lui esen ial este de
a pune mereu în ac iune tot ce exist în natur .
Pasivitate, inactivitate nu exist nic ieri în cosmos. Prin acest curent, Tat l împinge la activitate
pe to i copiii S i, de pretutindeni. Prin ideile trimise, Tat l ne spune: „Eu, Creatorul vostru nu stau
niciodat i voi trebuie s lucra i ca Mine, necontenit. Dac v-a fi dat facultatea inactivit ii, nu
Comunic ri din Cer $25

a i mai fi desf urat niciodat progresul evolutiv". Activitatea ne este impus , i din aceast cauz ,
totul în natur se afl într-o continu prefacere i evolu ie. Progresul se face din clip în clip , în
eternitatea pe care mintea noastr nu o poate cuprinde. Acesta este misterul ce domne te în ve nicie.
Geniul nostru coborât pe p mânt nu este ceea ce se vede - un biet copila , ci un duh asistat
de noi la z mislire, la dezvoltarea în pântecele mamei sale i la na terea sa. Noi avem grij s -i
mediumiz m corpul, potrivit gradului s u i a misiunii sale. Mediumizarea începe cu simpla intui ie
trupeasc , apoi cu intui ia spiritual , dup care urmeaz auzul i, în fine, v zul spiritual
Marilor noastre genii li se acord i coroana mediumit ii - puterea, fascinatoare i vindec toare.
Un asemenea om va vedea lumea fizic , cu ochii s i, dar va vedea i cu spiritul în lumea spiritual .
Va auzi cu urechile sale vorbele semenilor s i, dar imediat va r suna în interiorul capului s u i
vocea spiritelor din jurul s u. Privirea, fiin a sa întreag va fermeca pe oricine va veni în atingere
cu el. To i se vor sim i ca vr ji i, atra i cu o putere de neînvins c tre el, iubindu-1 i admirându-1.
Când Cerul îi va opti, el poate s vindece anumi i oameni. Orbul va vedea, mutul va vorbi,
surdul va auzi, lepra, cancerul se vor scutura de pe trupul lor etc. Din gura lui cuvintele vor curge
dulci ca mierea, blânde i în elepte.

Adev rul deplin i adev rul redus

JDup cum înv mântul terestru î i are gradele sale progresive, de la clasa a I-a primar , pân
la cea universitar , tot astfel cunoa terea Adev rului are gradele sale. Adev rul cuprinde în sine o
sum de no iuni sau cuno tin e cu atât mai înalte, cu cât înaintezi în lumea spiritual . Acela i adev r
po i s -1 dezvol i cuiva diluat sau concentrat, dezvoltat sau restrâns.
Cine se roag în Tat l nostru: „ i ne iart nou gre elile noastre, precum i noi iert m gre i ilor
no tri", spune un adev r, dar un adev r restrâns, potrivit omului simplu. Dac ai urcat multe trepte
ale vie ii spirituale, faci cuno tin cu legile de neînfrânt ale Tat lui ceresc i din ele vezi c o
gre eal comis nu se poate ierta, oricâte rug ciuni ai face; ea trebuie isp it . Atunci afli acela i
adev r asupra gre elii în mod mai dezvoltat, mai amplificat. Din aceast cauz trebuie s studiem
fiecare idee. Studiind, constat m c fiecare idee are o evolu ie, adic un con inut numit cuno tin .
Or tocmai acest con inut evolueaz .
Am spus c totul evolueaz în univers - deci i ideile. Bineîn eles, unele mai încet, altele mai
repede; evolu ia nu este uniform . Spiritul mineral, vegetal, animal i uman evolueaz , dar fiecare
într-un ritm diferit, unul fa de altul. De asemenea, i suportul spiritului sau trupul mineralului,
plantei, animalului sau omului evolueaz în timp inegal. Chiar entit ile umane evolueaz în perioade
de timp diferite. Duhurile ro ii necesit un timp de evolu ie diferit de cele albastre i a a mai
departe. Evolu ia valului nostru ine aproximativ 25-30.000 de ani. Evolu ia sistemului nostru
planetar va dura peste zece miliarde de ani. Fiecare coip - mare sau mic - î i are termenul s u de
evolu ie. Spiritul mineral va fi înc tu at în corpul mineralului atâtea miliarde de ani cât va dura
aceast planet . Durata evolu iei plantelor este cu mult mai scurt ; unele i-au terminat evolu ia pe
aceast planet , disp rând ca forme. Terminându- i traiul pe aceast planet , unele animale au
plecat, l sând tiparul formei lor în straturile p mântului sub form de fosile. A adar fiecare regn î i
are durata de evolu ie.
în afar de ce este viu pentru voi - impropriu spus, c ci totul este viu - în spa iu circul viet i
numite idei. Am spus c ideea are o form i un con inut, iar con inutul ei se nume te cuno tin .
Dac m-ai întreba ce este o idee, i-a r spunde: o form vie. Ce con ine forma? O cuno tin . Ideile
sunt la fel? î i voi r spunde c nu. Fiecare idee î i are forma sa. Duhul va interpreta con inutul unei
idei dup gradul s u de evolu ie. S m explic.
Iau ideea cas . Toate ideile de cas sunt identice ca form , dar con inutul lor va diferi, dup
gradul de evolu ie al entit ii spirituale i, în general, al mediului s u înconjur tor. Casa este o
construc ie în care omul se ad poste te de intemperii. Bordeiul iganului e tot o cas ; locuin a
gospodarului de la ora e o cas mai confortabil , mai civilizat ; palatul marilor milionari e tot o
cas . Dac ar veni un om de pe o planet inferioar P mântului i l-ai întreba ce este o cas , el î i
va descrie o construc ie asem n toare unui bordei. O entitate de pe planeta noastr , întrebat de
ideea cas , î i va descrie construc iile frumoase din marile ora e. îns exist planete unde casa este
o construc ie cu mult mai artistic , cu dispozitive ce asigur un confort necunoscut înc aici.
întrebat ce în elege prin ideea cas , entitatea de pe planeta respectiv ar descrie o locuin prin idei
al c ror con inut noi, cei de aici, nu l-am cuprinde, deoarece nu am ajuns înc la gradul cunoa terii
326 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

unei asemenea case. Supuse unui examen referitor la ideea cas , trei entit i de evolu ii diferite emit
idei cu con inut deosebit. Entitatea de pe o planet inferioar nu a v zut i auzit decât de o cas
asem n toare unui bordei. Entitatea de pe planeta noastr va descrie casa expunând înf i area ei
exterioar i interiorul s u; descriere pe care entitatea inferioar , venit de pe o alt planet , unde
nu a v zut a a ceva, nu o va în elege nu va putea pricepe con inutul acelei idei. Ce s mai spunem
de ideea construc iilor fantastice de pe alte planete, mai avansate decât a noastr ? Ideea e un fel de
germene, care se dezvolt treptat, paralel cu evolu ia ei i a individualit ii umano-duhual .
Acum m întorc la adev rul propov duit de Domnul nostru Isus Christos. El a comunicat
ucenicilor S i rug ciunea dominical Tat l nostru. Dar s vedem cum au fost predicate înv turile
Sale^ cum le-au propov duit apostolii i cum au fost ele scrise.
înv turile Mântuitorului nostru au fost date apostolilor potrivit gradului lor de evolu ie. Nici
apostolii n-au fost de aceea i evolu ie. Mântuitorul a vorbit cu fiecare în parte i mereu le-a spus
unora un adev r mai dezvoltat, i altora un adev r mai restrâns. Misterul acesta l-au cunoscut i
evangheli tii, i ei au scris evangheliile potrivit gradului de evolu ie al omenirii de pe atunci, ca s
se poat cre tina sau boteza în ideile Domnului nostru, pream rit Lumin a sistemului nostru. Tot
ce s-a spus a fost conform mentalit ii de atunci. Celor de azi - i, mai ales, celor cu o evolu ie
personal mai avansat - li se poate spune con inutul superior al ideilor, deoarece evolu ia lor Ie
permite s afle f r nici un pericol de a se tulbura i f r nici o responsabilitate, pentru entitatea
care le-a prezentat con inutul respectiv.
Adev r gr iesc, când v spun c gre eala nu se iart . Dar de acest adev r nu trebuie s afle omul
de rând. Nu exist iertare când s-a f cut o gre eal . Legea e lege, e dreapt i ve nic , nici Tat l
ceresc neputând-o înc lca. Autorul legii nu poate înc lca propria Sa lege. Cine a f cut o gre eal
trebuie s pl teasc , pân la ultima centim .
Dar cui po i s -i spui mai pe larg acest adev r? Negre it, celui care nu mai are înclinare de a
mai gre i. Cel ce nu mai poate gre i poate s afle c gre eala nu exist i deci Dumnezeu n-are ce
ierta. Acest adev r este cunoscut de noi, dar nu îndr znim s -1 afirm m în orice cerc i oric rei
persoane venit acolo, deoarece nu ne permite evolu ia lor.
Voi genera i suferin e i dureri aproapelui vostru. Creatorul nu e vinovat de ac iunea voastr .
El, tiind cât de redu i sunte i, v iart , prin infinita Sa bun tate, dar de suferin a produs cum vre i
s v dezlege?
Cineva a ucis. Creatorul îl iart , pentru c îi tie nepriceperea. S presupunem c , venind sus
la noi, victima iart i ea, dar cu suferin a produs victimei cum r mâne? Se poate ierta? Da, ar fi
posibil, dac s-ar distruge efectul gre elii, dar nu s-a f cut o gre eal , ci o ac iune ce are un efect.
Ac iunea - în chip de cauz - poate fi iertat , dar cum r mâne cu efectul acestei ac iuni? Tat l i
victima iart pe uciga , dar trupul ucis se mai poate reface? Nu. Dac uciga ul nu poate învia trupul
distrus, efectul a a-zisei gre eli nu mai poate fi anulat.
Atâta vreme cât efectul ac iunii nu poate fi distrus, prin nici o for din lume, iertarea Tat lui,
a Fiului i a Sfântului Duh nu poate produce nici un efect, pentru c între victim i autorul crimei
s-a interpus efectul, care nu poate fi distrus în vecii vecilor. Efectul trupului ucis a r mas întip rit
în memoria autorului. Nu va fi uitat , tears din memoria sa spiritual decât în cazul când autorul
ar fi distrus ca spirit, ceea ce nu o poate face nimeni în lume. A adar, efectul neputându-se distruge
din memoria entit ii care a produs suferin a, rezult c ea trebuie s repare - prin iubire - suferin a
aplicat semenului s u.
S presupunem c Tat l terge din memoria autorului efectul ac iunii comise de el. Ca urmare
uciga ul comite crime la infinit i nu va mai evolua niciodat .
Omul care a gre it - producând aproapelui s u o pagub , insult , durere, crim - trebuie s
repare gre eala sa. între victim i autor s-a stabilit din acel moment un raport, o leg tur spiritual .
Nici autorul, nici victima nu se pot dezlega de leg tura nev zut , fluidic stabilit între ei.
Domnul nostru Isus Christos a recomandat s ier i mereu, de apte zeci de ori câte apte. Pentru
ce? Pentru c tu, victim , iertând pe cel ce i-a gre it, prin îns i acest fapt ai rupt leg tura stabilit
între tine i autorul gre elii. Nu mai e ti nevoit s vii, în alt via , în preajma autorului, pentru a-i
da ocazia s repare paguba, durerea, ac iunea produs asupra ta. Destinul t u e liber de acest raport.
Se schimb situ ia în ceea ce-1 prive te pe autor. El va c uta mereu s urm reasc reîntruparea
victimei sale, pentru ca într-o alt via s repare ac iunea sa. El trebuie s repare, ca s tearg din
arhiva sa scrisul faptei sale. Reparând gre eala comis , el se elibereaz de înregistrarea în memorie
a imaginii ac iunii sale, care, altfel, îl va ap sa în ve nicie. O dat ce va face un act oarecare de
iubire, se va terge din arhiva lui fluidic orice urm a faptei sale i de acum înainte. destinul s u
î i va urma calea. Legea Tat lui a fost satisf cut . Ura, paguba, durerea s-au transformat în iubire
— temelia existentei tuturor lumilor.
Comunic ri din Cer 327

Crearea plantelor, animalelor i omului

bilele acestea te-ai întrebat dac e permis unui spirit s se materializeze, s ia o form trupeasc
:
i s se înf i eze cuiva.
Trupul oric rei fiin e ce tr ie te pe suprafa a acestei planete, nu este altceva decât materia
acestei planete, transformat pân la gradul de a nu mai putea b nui c a fost p mânt.
Biblia spune: „Dumnezeu a luat rân i a f cut pe om". Da, ea spune un mare adev r, dar
voalat, atât de acoperit, încât bietul om crede c e o simpl poveste. Dar Biblia spune mai departe:
„Dup ce i-a dat forma de om, a suflat Duh divin asupra lui i 1-a f cut viu".
Primul om este materie planetar , transformat i pe urm vivificat de Divinitatea central ,
punând în el un duh. Dar Biblia de unde a luat acest adev r? De la noi, cei din spa iu.
Ceea ce a f cut Divinitatea atunci, azi ar fi o înc lcare de lege? Da i nu. Da, pentru ca ceea
ce s-a f cut cu milioane de ani în urm nu trebuie s se mai fac azi. Nu pentru c o materializare,
este un act experimental, permis uneori i în anumite locuri de pe suprafa a p mântului, de c tre
marile Lumini ale Cerurilor.
La începutul activit ii sale, planeta noastr nu era locuit de oameni. Ea avea în eterul din jurul
ei lumea îngerilor planetari i printre ei erau i îngerii solari, veni i din Soare s creeze trapul uman.
S ne întoarcem, cu gândul, la epoca de atunci - a crea iilor sau a materializ rilor.
In urm cu miliarde de ani, materia acestei planete trecea printr-o perioad de transform ri
chimice i fizice. Aceast materie nu putea de la sine s produc ceva. De aceea au venit entit i
spirituale, îngeri solari, care s creeze cu materia p mântului forme de plante, animale i oameni.
O dat cu dezlipirea globului eteric din nebuloasa solar - care, prin r cire, va da na tere Terrei
- o lume desemnat de Guvernatorul solar a plecat din Soare. O dat cu desp r irea P mântului din
nebuloasa solar , aceast lume vine s - i duc traiul în atmosfera fluidic a P mântului, identic la
început cu cea solar . Lumea de pe cea mai îndep rtat planet a acestui sistem vedea pe cer, în
afar de Soarele-Tat , pe un altul mai mic, copilul s u, fiu care nu se deosebea întru nimic, din
punct de vedere fizico-chimic, de tat l s u, Soarele. Anii se scurg cu milioanele i copilul începe
s ia alt aspect. Planeta începe s - i concentreze materia cea mai dens c tre central s u, astfel c
solidificarea a început de la centra, iar nu de la suprafa , cum se crede în lumea voastr , zis
savant . întreaga serie de materii s-a ordonat de la centra c tre periferie. Astfel, la centra s-a
constituit solidul, în jurai lui - lichidul învelit de gaze, i, în fine, la periferie s-a format p tura
general de eter planetar. Dup apari ia uscatului i a apei oceanelor, încep s apar toate fenomenele
de prefacere ale materiei zise inert , a vie ii mineralului, în vie i cu forme superioare.
Azi, oamenii fac pe P mânt coal . Pe vremea aceea, îngerii î i f ceau aici coala crea iilor,
îngerii nu vor uita niciodat ceea ce au f cut atunci, pentru c opera iile de crea ie, de materializare
le-au f cut milioane de ani, repetând mereu aceea i opera ie i perfec ionând-o din ce în ce mai
mult. Dup ce au trecut faza combina iilor fizice i chimice, faza de laborator, îngerii au început
opera iile lor de creare, pornind de la viet ile cele mai mici i mai simple, i anume cu plantele.
Când pe p mânt un elev descompune apa în oxigen i hidrogen i apoi le recombin , f când
apa la loc, el nu va uita în vecii vecilor c apa este compus din dou elemente chimice, pe care
va ti cum s le descompun i recompun .
Au trecut miliarde de ani de când îngerii nu mai fac experien e de materializare pe aceast
planet i cu toate acestea, ei le pot face oricând. Dar s nu se cread c ceea ce s-a realizat în sute
de milioane de ani se poate reface acum într-o clip . Dac , de exemplu, s-ar cere s se fac , acum,
un mamut, îngerii l-ar putea face, dar pentru aceasta le-ar trebui timp i mult munc . Apoi, ca el
s devin viu, ar mai trebui s aduc de aiurea un duh de mamut i s -1 introduc în forma mamut.
îngerii alc tuiesc forma material din materia zis inert a acestei planete. Dar ce este materia
inert ? Materia inert este mineralul, iar mineralul este o sum enorm de duhuri minerale, [alipite
unele de altele, fiecare având în jurul lor un grup de particule-via , ce formeaz fluidul mfneral.
S m explic mai bine. Pui pe o mas un bolovan. Piatra, ca orice în lume, este înconjurat de
fluidul s u mineral. Dac eu, cu puterea mea, defluidizez corpul pietrei, imediat întrupa ii de lâng
tine nu vor mai vedea nimic pe mas . Piatra a disparat deoarece i-am scos dublul s u, care inea
duhurile minerale alipite i care acum, dep rtându-se unele de altele, piatra, ca i corp solid, s-a
descompus în elementele componente risipite. Dac iei un asemenea bulg re de piatr i-1 sf râmi,
faci din el o f in . Pisezi aceast fain , pân o faci de o fine e deosebit . Bobul abia vizibil este
tot mineral, tot piatr , pentru c el are nenum rate forvispii de minerale, alipite unele de altele prin
puterea de coeziune a fluidului mineral ce îl înconjoar . Pe baza acestei vaste tiin e fizico-chimice,
îngerii pot crea orice piatr . în analele voastre spiritiste sunt amintite crea ii de pietre pre ioase.
328 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

îngerii au înv at, teoretic, în Soare modul de a crea din minerale forme superioare, pe care apoi
s le vivifice un duh. Dup ce au înv at teoria, îngerii tiu s o pun în practic . Oamenii pot afla
de aceast tiin , dar nu o vor putea pune în practic . în aceast direc ie oamenii pot înv a teoretic
de la lumea angelic , dar nu pot face ceea ce ei au creat pe Terra la începutul vie ii omene ti.
La început, planeta noastr a fost populat numai de lumea angelic venit din Soare. Al turi
de îngerii solari au sosit i subalternii lor - îngerii planetari. Sosi i pe aceast planet , ei au pus în
practic teoriile lor asupra materiei minerale prime a p mântului.
Nebuloasa acestui sistem planetar a pornit din Sfera divin , din Mamar, cu toat materia fluidic ,
ce a dat na tere prin concentrare mineralelor de tot felul, constituind i globul nostru p mântesc.
O dat cu nebuloasa, a sosit aici i toat gama de spirite: minerale, vegetale, animale, umane,
angelico-planetare i angelico-solare. Ini ial se mp din Soare, rând pe rând, planetele. Ele au trecut
treptat prin starea fluidic , gazoas , lichid i, în fine, solid -mineral . Chiar din primul moment
al dezlipirii nebuloasei globului nostru din nebuloasa solar , lumea angelic solar a trecut pe mica
noastr nebuloas terestr i a început opera lor constructoare, adunând particule fluidice, pentru a
transforma nebuloasa din fluidic într-un glob gazos. îngerii i-au continuat opera i din starea
gazoas ^au transformat materia globului nostru într-o materie incandescent , plurimineral , în stare
lichid . în fine, procesul a continuat i au alipit i mai strâns forvispiile minerale între ele formând
astfel mineralele p mântului, adic au transformat p mântul, dintr-un glob lichid incandescent,
într-un glob rece mineral.
O dat ce suprafa a p mântului s-a consolidat într-un amalgam de minerale solide, o alt
categorie de îngeri constructori încep crearea, materializarea formelor vegetale din materia mineral
a p mântului. Rând pe rând, anumite categorii de constructori fac forme animale, pân se ajunge
la forma om. Arhitec ii, constructorii care au f cut totul pe aceast planet , au încetat de atunci orice
crea ie, r mânându-le doar s perfec ioneze formele create, mai ales s le conduc via a.
Milioane de ani îngerii sosi i pe plaiurile noastre au f cut studii de materializ ri. Ei ne fac nou ,
spiritelor albe, descrierea opera iilor lor, dar termenii i cuno tin ele expuse sunt pentru noi adev rate
hieroglife.
„Noi - spun îngerii - facem încerc ri peste încerc ri i când practica noastr a dat cele mai
str lucite rezultate, elabor m Legea, opera iilor noastre. A a am lucrat noi. Vou , duhuri albe, v
spunem întâi teoria, pentru ^ca atunci când va veni vremea, s o scoate i din arhiva memoriei voastre
i s o realiza i în practic . încercând, ve i constata c himera teoriei noastre ia via , i se transform
într-o fiin identic cu omul trupesc. Pentru voi, aceast experien va fi verificarea teoriei înv ate.
Materia p mântului a fost transformat , combinat i condensat , iar din anorganic a fost
f cut organic . Greu a fost pân am transformat materia pân la punctul când a început s . activeze
singur , deci pân am f cut prima s mân . Bineîn eles, nu s mân a unei plante superioare - ca de
exemplu grâu — c ci aceasta este prea complicat , ci s mân a, sporul celei mai simple plante. O dat
s mân a f cut , am pus-o în p mânt, pentru a da na tere celei mai simple plante ce exist sau a
existat pe p mânt. Prin urmare, nu s-a adus nici o s mân de aiurea. Noi, îngerii, am adus numai
amintirea noastr din lumile pe unde am peregrinat i pe unde au existat aceste forme vegetale.
Am lucrat milioane de ani cu puterea gândului i am pref cut materia. Am f cut s mân i
p mântul a acoperit-o, dar nu a germinat. Atunci ne-am adus aminte c -i lipse te materia d t toare
de via — spiritul. Cu aceea i putere cu care am orânduit materia în forma semin ei, am chemat i
spiritul vegetal i l-am introdus în sânul semin ei. Arunci, sub razele electrice ale soarelui, sub
ac iunea nutritiv a mineralului - fra ii mai mici ai spiritului vegetal, i sub impulsul electro-magnetic
al duhului, s mân a s-a dezvoltat într-o plant , pe care o urm ream în dezvoltarea ei i o modelam
dup memoria noastr acumulat pe alte planete. A a am f cut prima plant . De acum înainte, ea
este o vietate care tr ie te, sufer , absoarbe hran i se reproduce. Planta are grij de acum s - i
fac urma i, c ci spiritul din ea conduce mersul vie ii formei în care a fost încorporat.
Ce pustiu era p mântul când am venit noi! Nici o vietate nu- i în l a capul spre cer, pentru a-i
mul umi Tat lui c i-a d ruit un glob unde s - i desf oare o parte din via a ve nic . P mântul era
un glob lipsit de o vegeta ie, care s -1 împodobeasc a a cum îl îmbrac azi. Dac noi n-am g sit
aici nici copaci m re i, nici flori cu splendide culori, nici fluturi încânt tori, nici femei frumoase,
aveam bucuria de a crea tot ce exista pe planetele unde am vie uit miliarde de veacuri anterioare.
Eram ner bd tori s punem în practic ceea ce înv aser m de la marile i glorioasele Lumini -
spiritele solare.
Auziser m noi adev ruri mari i adânci de la Domnii solari, cuno tin e ce ni se p reau minuni
de neîn eles, a a dup cum a i explica voi unui om simplu c trupul uman este alc tuit din milioane
de celule, molecule, atomi i a a mai departe. Te ascult bietul om dar nu pricepe nimic.
Un spirit naiv vine înaintea noastr i cu smerenie m întreab :
Comunic ri din Cer 329

- Sfinte st pâne, ai spus c acest P mânt, laborator divin, v-a fost dat de sfântul Guvernator
solar, cu aprobarea Tat lui ceresc. Spune-mi, te rog, st pâne, pentru ca s faci s mân a cea mic a
primei plante i-a trebuit un instrument, o lingur sau o bucat de lemn, în fine, ceva cu care tu ai
lucrat. Cu ce ai f cut mai târziu animalele i pe om, cu g urile ochilor, cu gura lui frumoas ?
- Dragul meu, noi suntem fiin e ca tine, fluidice i de form sferic , dup cum vezi. Nu avem
mâini i nici un fel de instrument cu care s lucr m. E drept c fa de noi, materia mineral a
p mântului e tare, ca o elul pentru un întrupat, dar am avut cu noi fluidul solar, un instrument mai
puternic ca orice pe acest p mânt. Al turi de el dispuneam de fluidul acestei planete - fluidul
planetar, i mai presus de acestea dou , aveam fluidul central divin, sosit mereu de la Tat l central.
Cu aceste trei for e negr ite am f cut ceea ce vezi pe acest p mânt, prin voin a i gândul nostru,
având în memorie modelul v zutAcândva i tiin a înv at în mii i mii de ani de la îngerii solari.
V d c ai un aer nel murit. î i mai explic, s în elegi. S presupunem c e ti duh întrupat i
ai o bucat mare de fier de 10-20 de tone i vrei s o a ezi pe un vapor. Ce vei face?
- St pâne, pentru acest lucra voi aduce o sut de oameni, o urnesc din loc i o urc pe vapor.
- Nu a a. Uit -te la acest mare electromagnet. Uite cum acest metal magnetizat i mi cat prin
electricitate se apropie de bucata de fier, o lipe te de el, o transport i apoi fiind demagnetizat o
las pe vapor. Nu a mai fost necesar nici o for uman , electricitatea 1-a mutat.
Electricitatea, dragul meu, este o for fiuidic sosit de la Tat l central i bifurcat în dou :
ramura pozitiv merge în soare, iar cea negativ în p mânt. Noi, îngerii, i dumneavoastr , oamenii
spa iali, poseda i aceast electricitate, ca de altfel orice fiin sau lucra din univers.
Tot ce vezi pe p mânt, toate au fost f cute de noi, îngerii constructori, cu puterea procurat de
aceste dou fluide: solar i planetar. Cu ajutorul cuno tin elor noastre câ tigate prin existen a de
miliarde de ani, posed m secretul de a transforma mineralele acestui p mânt în s mân sau form
corporal a oric rei viet i, având la dispozi ie puterea fiuidic solar i planetar . Electricitatea
captat de om prin dinamuri sau generatoare — aplicat i în cazul electromagnetului — este fluidul
nostru solar i planetar. Puterea electromagnetului care atrage fierul este gândul sau cugetarea mea."
Revin la întrebarea pus la începutul acestui capitol. Azi, materializ rile de plante, animale i
oameni sunt un p cat? Se încalc vreo lege? Acum pot s v spun: Nu, nu se încalc nici o lege,
pentru c ele sunt sporadice i existen a lor este efemer ; ca atare, nu împiedic cu nimic mersul
progresiv al P mântului. Dac materializ rile se fac rar i cu foarte mari greut i, sub pre edin ia
unor mari spirite, este pentru c se opune evolu ia social a oamenilor, care cere ca ceea ce s-a f cut
odat s nu se mai fac acum, diferitele forme de plante, animale i oameni reproducându-se acum
pe calea fireasc , sexual .
Azi nu se mai pot face materializ ri decât cu ajutorai unui întrupat numit medium de materializare.
S ti i îns c mediumul nostru, cu care se mai fac asemenea mari experien e, nu este un om
obi nuit, deoarece spiritul s u are un grad înalt în Cer, i apoi se deosebe te de ceilal i oameni prin
faptul c de ine o cantitate mare de fluid solar.
îngerul continu : „Când am reu it s facem prima plant , au r sunat spa iile sistemului nostru
planetar de bucuria noastr , a tuturor îngerilor. S vezi c din p mânt ai creat o form vie, care se
mi c , palpit , î i p streaz forma i tr ie te prin ea îns i - este culmea fericirii. O, Doamne - am
exclamat cu smerenie — mari sunt puterile Tale! Am v zut realizându-se cuvintele îngerilor solari.
Rând pe rând, mii i mii de ani, to i îngerii ne întreceam s facem plante mai frumoase, mai
complicate, mai viguroase i a a, încetul cu încetul - fiul meu - am îmbr cat uscatul i am umplut
m rile cu tot felul de viet i vegetale. Milioane de ani am urm rit cre terea plantelor i, cu puterile
noastre de atrac ie i respingere, conduceam via a plantei i o influen am mereu, ca s o perfect m.
Le ajutam în cre terea lor i mai ales supravegheam înmul irea lor, calea lor generatoare.
Când a sosit timpul, al turi de plante, cei mai înainta i dintre noi au creat forme animale. i de
aceast dat s-a pornit de la cele mai mici, animale microscopice, de la cele mai simple, spre cele
mai complicate. Am creat i de aceast dat cele mai simple animale acvatice i numai dup aceea
pe cele terestre, divizate cu vremea în zbur toare i nezbur toare. O, câte milioane de ani ne-au
trebuit s facem animalele! Azi ave i forme nenum rate de animale pe suprafa a globului vostru.
Toate au fost opera noastr .
A venit timpul s cre m forma uman , un mare eveniment de crea ie pe P mânt. Din acela i
p mânt din care facuser m plantele i animalele, am f cut i forma om. Când am izbutit s model m
forma uman , St pânul nostru, Guvernatorul solar, a coborât pe P mânt i El a întrupat pentru prima
oar în acea form uman un spirit cu rang de înger. Iat acum omul trupesc pe deplin format.
Biblia spune adev rul în în iruirea cronologic a crea iei viet ilor de pe p mânt i când spune
de om: «Dumnezeu a suflat peste om duh divin, dându-i via ». Da, pentru c s-a introdus un duh
în acea form ."
330 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Ierarhia în lumea duhurilor albe

Observa i via a semenilor vo tri i lua i în considerare i respecta i pe cei ce cred în Divinitate
i au o, conduit moral irepro abil . Nu v impresiona i de averea unora, de rangul social al altora.
Cel ce va crede în Divinitate, în lumea sfin ilor, în existen a lumii noastre, va fi împodobit cu
fericirea cereasc .
Pe frontispiciul cimitirelor voastre scrie: „Gloria p mânteasc , fericirea cereasc ". E un mare
adev r, neîn eles nici de cel ce 1-a scris acolo. Gloria p mânteasc este una, fericirea cereasc este
alta. Una se dobânde te pe p mânt i este efemer , iar cealalt — în Cer i este ve nic .
Cei mici doresc gloria p mânteasc , cei evolua i - fericirea cereasc . Cele mai multe entit i
spa iale doresc ca atunci când se vor reîntrupa, s se bucure de toate bunurile p mântului i de
gloria omeneasc , c ci, deocamdat , pentru ele este foarte greu de dobândit fericirea cereasc . Cine
se poate bucura, chiar întmpat fiind, de fericirea cereasc ? Numai cel ce a atins rangul de sfânt.
La exterior, sfântul e un om ca to i oamenii, dar toate gesturile, vorbele, dorin ele, întreaga lui
conduit dovedesc c e din ceata marilor Lumini ale spa iilor. El va tr i modest i retras, pentru c
rangul s u nu se poate împ ca cu agita ia i goana dup averi, onoruri, pl ceri materiale.
S nu face i confuzie între situa ia unui sfânt, i no iunea ce o ave i voi despre sfin i. Prin sfânt,
noi în elegem un spirit care a urcat trepte peste trepte în existen a lui plurimilenar pe aceast
planet sau pe alta. El a atins sau ob inut de la St pânul sistemului - dup recomandarea
Guvernatorului planetar — rangul de sfânt.
Rangul de sfânt este un titlu care confer în Cerni acestei planete dreptul la anumite atribute.
Dar acest rang nu înseamn c el a devenit infailibil. Nicidecum. E posibil ca într-o întrupare, s -1
prind mrejele vie ii p mânte ti, i într-un moment de sl biciune, de întunecare a con tiin ei sale,
s gre easc . Dar, într-o alt întrupare, î i va pl ti amarnic gre eala, pentru c el nu este un spirit
oarecare din lumea acestei planete, ci este o entitate care posed unul din titlurile supreme ale
ierarhiei umane.
Lumea spiritelor albe se împarte în: preo i, c lug ri i sfin i.
Primul grad este preotul ceresc, dar el nu trebuie confundat cu preotul p mântesc. Po i fi preot
în Cer i s nu fii niciodat preot pe p mânt. Urmeaz c lug rul spa ial, un spirit ce nu are nimic
comun cu c lug rul de prin m n stirile voastre. Deasupra rangului de c lug r urmeaz diferitele
grade de sfin i p rin i. Fiecare din aceste trei trepte are o mul ime de subtrepte.
Noi c ut m s influen m pe fratele nostru sfânt în Cer, îl supraveghem când este pe p mânt,
ca nu cumva s cad . Nu-1 p r sim un minut, deoarece o gre eal a lui atrage automat o stare
sufleteasc deplorabil pentru întregul grup de sfin i. Ne silim ca via a lui s fie un model de via .
Interesul i solidaritatea ne împing s ap r m pe fratele din grupul nostru.
Via a noastr e urm rit de mai-marii no tri, atât în Cer, cât mai ales când suntem întrupa i. De
diminea pân seara un membru al ordinului nostru st de gard pe lâng întmpat, inspirându-1 spre
bine i oprindu-1 de la gre eal . Când, prin neaten ie, cade un membru de-al nostru, o jale
nemaipomenit îi cuprinde pe to i din gruparea noastr .
Sfântul nostru a renun at de mult la fericirea material . Când ne întrup m, nu ne mai preocup m
de fericirea asigur rii unui trai în mare bel ug. Dar demnitatea ordinului nostru cere ca unul dintre
ai no tri, când se afl jos printre întrupa i, s nu duc o via mizerabil , neavând nici m car strictul
necesar. El va avea ce-i trebuie, f r s fie bogat. Numai când i se d o misiune important , i se
impune o s r cie complet , dar va fi pe deplin s n tos.

Mânuirea fluidelor

„Mi se pare c prin anul 1929, în casa unei familii onorabile i culte din Bucure ti, într-un
cerc^ intim, se ineau edin e spiritiste. Una din persoanele asistente era medium de materializare.
într-o sear , ghidul edin elor anun cercului c le va prezenta un fenomen frumos i le-a cemt
s sting lampa, dar imediat îi opri, spunându-le: «L sa i c sting eu lampa electric ». Se f cu
întuneric, f r ca cineva s se ridice din locul s u. Dup un minut de a teptare, s-a auzit c zând
ceva, cu un sunet surd, pe mas , de unde se rostogoli pe podea. Lumina se aprinse de la sine.
Asisten a observ , cu mirare, o mandarin pe covor. Au luat-o de jos i au examinat-o cu to ii i
nu puteau s - i explice provenien a i în elesul prezen ei ei. Prin mediumul aflat în trans , ghidul
Comunic ri din Cer 331

edin ei le spuse: «Desface i mandarina i mânca i-o». Cu o oarecare ezitare, au executat îndemnul
entit ii. Rupând coaja i desf când feliile, au observat - cu o mirare i mai mare - un sul mic de
hârtie. Au luat hârtia i, desf urând-o, au constatat c pe ea se afl desenat o cruce i cuvântul
«crede i». Pe când examinau buc ica de hârtie i cuvântul scris, întrebându-se cum a ajuns acest
bile el în mijlocul mandarinei, mediumul a început s vorbeasc : «Iubi ii mei, afla i acum ce
opera ie s-a f cut. St pâna casei a cump rat azi diminea a dou sprezece mandarine i le-a pus în
bufetul cel mare. Eu am pref cut una din aceste mandarine în fluid. în acela i timp, m-am dus în
biroul so ului - el nu era de fa - i am rupt un col de hârtie dintr-o coal aflat pe birou i apoi
am proiectat pe ea plombagin , creat din fluidul ce era în camer , i cu el am scris cuvântul avut
în mental. O dat scris bile elul, l-am r sucit i apoi l-am dematerializat. Acum, cu bile elul fluidizat,
am venit, a a strâns cum era, i l-am introdus în mijlocul mandarinei fluidice. Dup ce am f cut
aceste dou opera ii, am trecut mandarina prin pere i i u ile camerelor, pân la voi. Aici am
rematerializat mandarina fluidic , f când-o iar i cum a fost la început în bufet, plus bile elul din
interiorul s u, materializat i el. Dragii mei, noi, duhurile, putem transforma materia voastr
p mânteasc , corpurile voastre solide în corpuri fluidice i viceversa. Am vrut s vede i în aceast
sear un fenomen ce pare supranormal pe p mântul vostru i s v in o mic lec ie de fizic i
chimie cereasc . Acum verifica i cele ce v-am spus.»
Dup ridicarea edin ei, s-au dus în sufragerie i, descuind bufetul,^au g sit numai unsprezece
mandarine. Una lipsea - cea care le-a fost adus în camera de edin . în birou au g sit o coal de
hârtie cu un col rupt, unde se potrivea hârtia g sit în mandarin . A fost o demonstra ie frumoas
i interesant a celor din spa iu.
Intrebându-i despre acest experiment, amicii spa iali mi-au comunicat urm toarele:"
Iubite frate, cu alte ocazii ai aflat c , din când în când, din Sfera-Laborator coboar materia
prim , care - pe m sur ce se dep rteaz de Centrul creator - se tot concentreaz , formând în locul
unde se va na te un nou sistem planetar, o gam aproape infinit de fluide, gaze, lichide i solide.
Toate aceste prefaceri i diversific ri ale uneia i aceleia i materii prime au fost f cute de For ele
spirituale de diferite grade, marile Spirite, Creatori divini. i s-a mai spus c exist globuri în
diferite st ri ale materiei: fluidice, gazoase, lichide i solide, cum e globul vostru terestru. P mântul
are starea de echilibru permanent solid , fiind lipsit de st rile gazoase ale multor corpuri cere ti.
Pe globul vostru nu se mai v d nori de aur, argint sau platin . In jurul globului vostru se v d pe
cer numai nori de vapori de ap , forma i din dou elemente: hidrogen i oxigen. în soare, în
atmosfera solar , exist nori forma i din multe metale întâlnite pe p mânt.
în laboratoarele p mântului se poate topi aurul i face lichid, dar imediat ce ai ridicat vasul de
pe foc, aurul î i reia starea solid , o stare normal azi pe p mânt. Aur, platin , argint, toate metalele
de pe p mântul vostru se g sesc topite în masa soarelui în stare de echilibru natural. Nu orice om
a v zut aurul lichefiat. Mor milioane de oameni i ei n-au v zut decât aurul în stare solid . In tiin a
voastr s-a stabilit, teoretic, c orice corp din solid se poate face lichid i din lichid în gazos. Acum
ave i pân i aer lichid i se tinde s se ob in aer solid. Omul simplu tie i el c ghea a, prin
c ldura soarelui, se tope te în ap , iar apa se transform în aburi. Elevii din primele clase tiu c
prin r cire norii se prefac în pic turi de ap , dând na tere la b l i, lacuri, râuri etc, iar apa lor, prin
frigul iernii, se transform în ap solid sau ghea .
Fenomenele fizico-chimice din soare dau na tere unei temperaturi foarte ridicate. Din aceast
cauz , din masa plurimineral a soarelui se ridic aburi, formând nori metalici în atmosfera lui. La
oarecare dep rtare de soare, vaporii de diferite metale se r cesc i, condensându-se, cad pe suprafa a
globului solar, sub form de ploaie sau pic turi lichide de aur, argint, platin , fier etc. Pic turile lor
sunt grele i cad cu viteza gloan elor voastre. Asemenea fenomene s-au petrecut odat i pe p mânt,
dar globul nostru fiind foarte mic, durata i intensitatea lor a fost de scurt durat .
Noi, micile albine ale Tat lui, avem posibilitatea s realiz m chiar acum pe p mânt toate
fenomenele petrecute în mod firesc pe soare. Noi putem s desolidific m o portocal i s o aducem
la starea fluidic , sau putem crea un obiect oarecare din fluid. Se în elege c numai spiritele albe
pot realiza, în deplin cuno tin , asemenea fenomene de înalt fizic . Prin urmare, oricât de
complicat va fi materia organizat , ca i cea mineral sau neorganizat , putem s o dezagreg m
i s o transform m într-una din cele patru st ri ale materiei: solid , lichid , gazoas sau fluidic .
Ne vine mai u or s mut m un obiect, ridicându-1 i transportându-1 prin puterile noastre
fluidico-electrice, decât s materializ m sau s solidific m un fluid i cu mult mai greu ne este s
dematerializ m un obiect în fluid i apoi s -1 rematerializ m la loc. Dar, în fine, greu, u or - totul
ne este posibil.
Manifest rile de materializare sunt rare pe p mânt i când le producem, avem în vedere un
anumit scop: S facem coala unor anumite spirite din spa iu, ca s afle i ele cum se pot preface
332 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

materiile i cum s-a creat odat - de foi ele angelice - tot ce exist pe p mânt. A adar, fenomenele
produse în mediul material solar nu se mai produc aici, dup cum nici cele produse pe Lun nu se
pot realiza u or aici pe p mânt.
Noi, duhurile, cunoa tem multe taine, pentru c le-am aflat, studiat i practicat pe alte planete,
pe unde am petrecut coala noastr nesfâr it . Dar s revin la subiectul nostru.
Putem s dematerializ m o floare din Asia, de exemplu, i s o aducem pe masa voastr , pân
i cu rou pe ea. Cu puterea gândului meu i a corpului meu spiritual, care e un puternic electromagnet,
am dematerializat-o în fluid i o aduc aici în camera ta. Apoi, tot cu puterea voin ei i a imagina iei
mele, prefac fluidul în floare solid . Un asemenea aport se poate p stra pân se va ve teji planta
respectiv . De i mai greu, avem facultatea ca prin puterea imagina iei i memoriei noastre, s v
cre m o plant sau piatr oarecare, din materia fluidic a p mântului, pe care concentrând-o, o
transform m în plant sau piatr solid .
Ramura sau floarea rupt dintr-o plant oarecare, va tr i prin iner ia vie ii celulelor ce o compun,
dar dup câteva zile va muri. Se schimb situa ia când aduc o plant întreaga. In cazul acesta, aduc
trupul fluidizat al plantei i, în acela i timp, atrag dup mine scânteia divin a plantei, cu înveli urile
sale. O duc la locul dorit, unde refac planta fluidic în plant solid i, în acela i timp, introduc
duhul plantei în trupul ei. La fel fac cu o pas re, vierme, rac sau orice animal.
Când cre m o ramur cu flori, ea nu poate dura decât o perioad scurt de timp, câteva ore sau
zile, i apoi piere, pentru c nu ne mai este permis s cre m permanent, ceea ce s-a f cut odat .
Cu înalt autorizare putem s facem câte o piatr pre ioas care s persiste ani de zile i s o poarte
cineva la un inel, ca amintire de la noi. Asemenea materializ ri sunt foarte rare.
în general, facem materializ ri mult mai u oare: concentr m i transform m fluidul pân
constituim din el o mân plastic , uneori vizibil , iar alteori perceptibil , dar invizibil . Adic
putem materializa o mân solid , vizibil , dar care nu este mân trupeasc . Dac o asemenea mân
s-ar putea t ia, am vedea c nu curge nici o pic tur de sânge din ea. Putem crea un organ, ba chiar
un trup întreg, care va avea moliciunea pielii, t ria oaselor i c ldura animal ; va fi solid, dar nu
fiziologic, ci numai o materie fluidic solidificat .
De ce sunt rare materializ rile - fie par iale, fie totale? Pentru c nu ne este permis s speriem
lumea. Le producem cu scop tiin ific, în fa a cunosc torilor. Nu producem des asemenea fenomene,
ca nu cumva s vad i s înve e de la noi entit ile inferioare, care - în ignoran a sau r utatea lor
- ar face materializ ri pentru a speria i persecuta pe cei întrupa i. Numai înaltele entit i posed
aceast tiin . Când se execut asemenea opera ii, se iau toate m surile s nu asiste la ele nici o
entitate c reia nu-i este dat s afle asemenea taine. Materializ rile se fac în fa a oamenilor c rora
le este permis s vad asemenea prefaceri ale materiei. Numai noi, entit ile superioare, am ajuns
s mânuim fluidele i s lucr m cu ele tot ce vrem. Luna este laboratorul unde ni se pune la
îndemân , din abunden , materie fluidic , i unde putem lucra nestingheri i de nimeni.
Ceea ce ne este interzis s facem des pe P mânt putem face cu u urin i oricând în Lun , unde
nu suntem stânjeni i de entit ile inferioare, pentru c ele nu se pot sui pân acolo. Cât despre
spiritele sosite s - i fac coala pe P mânt, ori cele preg tite s emigreze pe alte corpuri planetare,
ele sunt cantonate în anumite regiuni ale Lunii, a a c nu asist la opera iile i studiile noastre f cute
în prezen a marilor for e angelice.
Luna e sediul lumii angelice i a spiritelor albe. P mântul e coala lumii entit ilor inferioare.
Ele nu pot fi excluse de pretutindeni, f r a produce în sufletul lor mâhnire.
Raritatea acestor fenomene este explicabil , P mântul nefiind locul ideal pentru asemenea
experimentali. In Lun , fiind un mediu prielnic, putem face tot felul de materializ ri i dematerializ ri,
crea ii de forme anorganice i organice. în Lun încerc m i reu im s cre m tot felul de viet i,
plante i animale de tot felul, i diferite modele de oameni. Bineîn eles, toate sunt crea ii fluidice.
Via a trupeasc , asem n toare cu cea terestr , nu este posibil pe Lun , nefiind aer i ap .
Pe când în jurul p mântului exist o atmosfer gazoas , în jurul globului selenar nu este decât
o atmosfer fluidic , la fel ca în Soare, exceptând c ldura lui. Soarele, Luna i P mântul sunt
corpuri sau laboratoare cere ti, unde entit ile fac studiile cerute de Tat l central. Desigur c studiile
f cute pe Soare sunt superioare celor f cute pe Lun i P mânt. Studiile f cute pe P mânt sunt
omene ti, iar cele de pe Lun sunt studii angelice.
Medicul lunar trebuie s cunoasc mult mai bine anatomia omului decât medicul uman. A a de
exemplu, i se ordon medicului lunar s construiasc , prin puterea gândului s u, un om din fluidul
selenar. Dac nu este savant cunosc tor al anatomiei trupului uman nu va putea crea o fiin uman
corect ; va ie i o caricatur de om. Astfel, îngerii de pe Lun cer: „F -mi un om f r piele, ca s
v d dispunerea venelor i arterelor trupului uman de pe p mânt". Numai cel ce cunoa te admirabil
dispunerea acestor vase va putea realiza re eaua cerat de profesoral angelic.
Comunic ri din Cer 333

Dragul meu frate, trebuie s studiem i cercet m întreaga crea ie de pe p mânt, de la cel mai
microscopic vie uitor, pân la om; de la cel mai f r valoare mineral, pân la cele mai dorite pietre
pre ioase: safire, smaralde, diamante. Cine tie câte milioane de ani ne vor mai trebui aici i pe alte
planete ca s tim ceea ce tiu prea sfin ii îngeri ai no tri.
Din când în când, coboar pe p mânt câte unul din ceata îngerilor, cu autoriza ia de a face o
mic demonstra ie, anormal pentru mediul de aici. Când materializarea este finalizat , la vederea
ei, cei din spa iu - duhuri ro ii i albastre - se minuneaz de înalta oper i devin dornici de a- i
ridica nivelul moral i intelectual i a- i gr bi astfel ascensiunea spiritual . Voi, oameni trupe ti,
când le vede i, r mâne i cu ochii mari i gura c scat . Privi i i nu v vine s crede i, i cu cât ve i
lua mai multe m suri de control, cu cât ve i fi mai riguro i, entitatea operatoare, de înalt vechime
i rang, va fi mai fericit de a vedea pe al ii admirând opera ei, impus de un înger planetar.
Acum, frate iubit, termin comunicarea de azi, spunându- i: Mâine pleci de aici, dar vrem ca
adev rurile comunicate de noi s poarte pecetea tiin ei. Nu vrem s c de i pe panta religiei sau
filosofiei. Religia este foarte bun i absolut necesar , p cat îns c ea, a a cum e predicat azi,
înc tu at în dogme, închide calea cercet torului. Filosofia e frumoas , dar ea te poart din ipotez
în ipotez i deci nu dovede te nimic. Noi vrem tiin i iar tiin , care s l rgeasc orizontul
cuno tin elor p mânte ti, prin probele v zute i produse de lumea noastr .

întâi a fost crea ia fluidic , apoi cea solid

tiin a p mântului sus ine c celulele trapului vostru sunt dependente unele de altele.
Eu afirm c nici o celul nu ascult de ordinul celeilalte celule, fiecare ducându- i via a i
munca independent una de alta. Este altceva c prin munca lor, celulele duc la un rezultat unic.
Prin tiin a noastr i urmând planurile celor mai mari ai no tri, modific m mereu mediul
înconjur tor al planetei, i ca urmare formele se modific i se perfec ioneaz . Dar oricât de numeroase
i diversificate vor fi formele, prima form - celula - se men ine aceea i.
O celul oarecare î i poate duce singur via a. Dar dac vrea, un Duh creator poate asocia sau
comuniza sub o singur direc ie dou celule. Instrumentul cu care Duhul creator poate face aceast
lucrare este fluidul electric.
Spiritul a luat dou celule i, lucrând asupra lor, le-a pus în imposibilitatea de a mai putea tr i
singure.
Iat în elesul acestui fapt.
Se tie c fiecare celul este înc rcat cu dou feluri de electricit i: pozitiv i negativ .
Spiritul, cu puterea evolu iei sale, va modifica distribu ia acestei electricit i în cele dou celule. El
va face astfel ca o celul s aib mai mult electricitate pozitiv decât negativ , iar în a doua celul ,
vecin cu ea, s fie mai mult electricitate negativ decât pozitiv . De acum cele dou celule sunt
robite una alteia, pentru c ele se atrag una c tre alta. Pe când celulele erau libere, fiecare avea în
interiorul ei cele dou electricit i, separate printr-un perete ideal de electricitate neutr . Acum
aceast for neutr s-a exteriorizat i s-a a ezat între cele dou celule. Din acest moment, cele dou
celule sunt inute în echilibru de for a median extern neutr i se atrag una c tre alta prin atrac ia
celor dou electricit i preponderente din interiorul lor. Din aceast cauz , celulele au fost silite s
se asocieze, s se comunizeze. Pe acest principiu s-a cl dit întreaga via armonic din universuri.
Cu alt ocazie, am spus c în Sfera divin exist corpuri, fiin e vii infinit de mici. Dar oricât
de mic este aceast vietate, totu i are un con inut, i materia din interiorul acestui con inut este
împ r it în trei. O parte este înc rcat cu energie sau facultate pozitiv , o alt parte are însu ire
negativ , i între ele se afl o cantitate de substan electric neutr . Cu aceast particul , infinit de
mic , cu aceast vietate, Creatorul a creat totul, deci i materia în starea a patra, numit solid .
însu i Creatorul este organizat dup modelul acesta, infinit de mic, dar plin de via a. Celula-via
este cel mai simplu corp din ve nicie i în tot Infinitul.
Dup ce a fost creat prima celul , primul vie uitor pe p mânt, s-au luat dou asemenea celule
i au fost asociate, comunizate. Cât timp celulele erau libere, moartea uneia nu influen a deloc
existen a celei vecine. Din momentul când au fost asociate, moartea uneia dintre ele va provoca i
moartea celei de a doua. Prin moartea celulelor, vie ile fluidice, particulele vii robite se vor separa,
fiind puse fiecare în libertate.
Cât au fost împreun , cele dou celule s-au hr nit i au crescut. De la un timp, ele au început
s se divid i au format astfel patru celule. Dup un timp, cele patru celule crescute s-au divizat
334 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

în câte dou i au format opt celule, i a a s-a urmat mereu, în progresie geometric . Astfel s-au
format marile i complicatele vie uitoare. în felul acesta se înmul e te totul în cosmos.
Prin asocieri continue s-a format o celul care e o colonie de vie i, particule, celule fluidice. Noi
avem corpul spiritual format tot dintr-o imensitate de asemenea asocieri. Dup modelul lumii
spirituale, duhul a creat celule vegetale, animale i umane, aici, jos, în a patra stare a materiei.
Tat l creeaz numai cu materia aflat în prima stare. Aici, jos, se lucreaz totul cu aceea i
materie, dar aflat în starea a patra. Omul coborât pe p mânt, are posibilitate s g seasc toate
felurile de materii, dezvoltate din treapt în treapt , de la simpl pân la asocieri de câte dou , patru,
opt i a a mai departe.
Cele dou feluri de electricit i pomenite au nu numai anumite propriet i, dar i anumite culori,
cea pozitiv fiind albastr , iar cea negativ - ro ie-g lbuie. Toate fluidele din univers sunt colorate,
au culori diferite, dup rolul jucat în univers.
Celula fluidic unic , particula-via venit din Infinit, este colorat i ea, jum t ile sale având
culori diferite, separate printr-o band infinit de sub ire de o materie colorat violaceu. Noi putem
atrage aceste particule, deoarece nu ne pot rezista. Le putem absorbi în corpul nostru, unde imediat
sunt silite s se asocieze în câte trei, deoarece corpul nostru nu e compus din celule simple, ci din
grupe treimice. Din aceste celule simple s-a f cut i se face totul, prin comunizarea lor la infinit,
însu i Tat l le absoarbe i le comunizeaz în trupul S u la infinit.
Existen a acestei celule prime este o raritate aici pe P mânt i constituie pentru noi mai mult
un obiect de studiu. Existen a ei liber nu este posibil decât temporar. Aici, totul este comunizat.
Cum fiecare corp î i are culoarea sa, noi suntem ajuta i, în studiile noastre, de culorile lor.
Celula prim sau particula-via ultramicroscopic am spus c este o fiin . Oricât de mic este,
noi, spiritele superioare, trebuie s -i studiem via a i manifest rile. Cum nu avem posibilitatea s
o studiem individual, suntem nevoi i s facem studii asupra asocia iilor ei. Celula fluidic ,
particula-via o g sim asociat cu multe alte particule vii, chiar în corpul celui mai mic microb,
care, deci, este o colonie de particule-via . Fiecare celul din trupul vostru este o vast colonie de
celule fluidice, particule-via , din lumea noastr spiritual . O globul ro ie din sângele vostru este
o mare colonie de celule fluidice, particule-via sau fiin e vii.
în ultim analiz , trupul vostru este o vast colonie de celule trupe ti, care, la rândul lor, sunt
asocia ii de mari colonii de fiin e vii, celule fluidice. Cu alte cuvinte, trupul vostru este format din
miliarde de individualit i, de fiin e vii infinit de mici. Celula fluidic , particula vie, constitutiv a
tot ce exist în univers este atât de mic , încât cel mai mic vie uitor de pe p mânt, vizibil doar cu
microscopul, e un elefant pe lâng ea.
Totalitatea celulelor fluidice, diversele lor asocieri formeaz fluidul. Fluidul e o materie, i
anume o materie divin format din asocieri de particule vii. Cel mai pur fluid dintre toate fluidele
umple Mamarul Sferei divine. El este între in torul vie ii din univers.
Rând pe rând, printr-o evolu ie lung , de-o ve nicie, aceste celule simple, divine, au ajuns s
aib diferite însu iri. Ele ne p streaz cuno tin ele agonisite în decursul nenum ratelor existen e,
constituind corpul nostru memorie. Tot o celul divin constituie foi a energetic ce ne permite
cugetarea. Bineîn eles, în scânteia sau corpul nostru divin ele se afl tot treimizate, c ci libere,
simple, nu se afl decât în Laboratorul divin.
Re ine i: Orice fiin , orice lucru, tot ce vede i în jurul vostru a pornit de la aceast mic
f ptur , particul vie, cea mai simpl via din tot cosmosul.
De la simplu urc m, chiar i noi, pe scara progresiv a construc iilor fluidice sau divine. Aceste
fiin e, infinit de mici, progreseaz , dar coala lor, la fel cu cea a duhurilor, se face prin asociere.
Unirea face t ria. Cu cât o colonie este mai numeroas , cu atât va atinge grade mai înalte de
evolu ie. Timpul necesar pentru a se ajunge la trepte superioare - e o alt problem .
Una din marile colonii de astfel de viet i ultramicroscopice este trupul îmbr cat de spiritul
uman. Fiecare din celulele acestui trup e o colonie de fiin e simple divine. Cât timp celula tr ie te,
colonia divin observ , înva i progreseaz . Când celula trupeasc moare, colonia se destram
pentru un moment, i apoi se regrupeaz i reîntrupeaz într-o alt celul trupeasc , pentru a- i
continua evolu ia.
Gra ie absorbirii i regrup rii de particule vii, trupul uman cre te mereu, de la ou pân la
maturitate, prin diviziunea i, deci, înmul irea i cre terea celulelor trupe ti. Celulele trupului uman
sunt colonii mereu reînnoite de particule vii, care, fiind avide de coala vie ii, vin s - i tr iasc via a
în trupul uman. Când trupul omului moare, coloniile, infinit de numeroase, se pun în libertate, dar
a teapt în spa iu ocazia s formeze trupuri noi, unde vor c uta s se reîntrupeze i ele, rând pe rând.
Prin urmare, i celulele fluidice, particulele-via trec printr-o continu reîntrupare, în vederea
studiului, al progresului, asemenea spiritului întrupat în mijlocul coloniei de celule trupe ti.
Comunic ri din Cer 555

Fiecare celul trupeasc are via a sa proprie; totu i, e robit întregului.

Dup cum ti i, omul este o trinitate format din spirit, perispirit i trup. Perispiritul - denumit
inexact de voi dublul sau tiparul - este format i el tot din particule-via , fiind o colonie de celule
fluidice, fiin e divine. Dar materia lui nu e simpl , ci compus . La Centrul creator aceste celule
fluidice, fiin e vii, sunt simple, deci separate. Din Sfera divin se tot asociaz în diverse feluri i
apoi sunt trimise în lume, pentru a constitui crea ia. Ceea ce face Tat l în Sfera divin , facem noi
aici, cu singura deosebire c El lucreaz cu materia divin simpl , iar noi lucr m cu materia divin
asociat i transformat prin evolu ie.

Una din cele mai importante celule ale trupului uman este spermatozoidul. De asemenea, el este
format dintr-o mare colonie de celule divine. Cunoscând ce face i pe unde merge, spermatozoidul
este cea mai inteligent celul a trupului uman. O for irezistibil îl atrage c tre sora sa - celula
uman numit ovul. De ce? Pentru c el este înc rcat cu electricitate pozitiv , iar ovulul - cu
electricitate negativ . Celulele divine care formeaz spermatozoidul sunt preponderent cu for
pozitiv , iar cele ale ovulului au mai mult o for negativ .
Prin unirea celor dou fiin e umane - b rbatul i femeia - se formeaz în corpurile lor un câmp
magnetic. înotând în acest câmp de for energetic , cele dou celule creatoare se doresc i caut
s se uneasc . Acest câmp magnetic s-a n scut datorit unui vârtej de particule sau celule divine.
Gra ie acestui curent, spermatozoidul este atras c tre centrul spiralei în mijlocul c reia se afl
ovulul. O dat ce spermatozoidul s-a atins de ovul, se confund în masa lui, se sacrific , în folosul
comunit ii de celule divine. Rezultatul fuzion rii acestor dou celule umane se nume te ou.
Ca orice în univers, celula-ou va începe i ea s se divid pe cale geometric .
Cine a f cut pruncul? tiin a spune c tat l i mama lui. în realitate, 1-a f cut Creatorul, c ci
dac El nu preg tea celulele divine sau fluidice, spermatozoidul i ovulul nu mai existau.
Voi ti i atâta cât vede i. Noi vedem dincolo de vederea voastr , cunoa tem realitatea profund
a fenomenelor. Când cei doi oameni se strâng în bra e i „se iubesc", veghetorii lor nu stau cu
bra ele încruci ate. Dac din anumite motive în destinul lor e prev zut s nu aib copii, veghetorii
anuleaz , distrug câmpul magnetic i defluidizeaz fiecare din elementele sexuale. Lipsite de foi ele
de atrac ie, cele dou celule sexuale r mân dep rtate una de alta i dup un timp mor. Examinând
cuplul, medicul uman constat c cei doi so i sunt s n to i, i nu tie nici el de ce nu fac copii. îns
veghetorii lor tiu, pentru c ei au contribuit la sterilitatea elementelor sexuale.
Dac în destinul so ilor e înscris ca ei s aib copii, cursul fenomenelor normale are loc, i de
acum începe marea oper a cre rii unui nou om. Spiritul orânduit s vin în sânul acestei familii
a i sosit la noua existen trupeasc . Depinde de trecutul s u, dac a venit la o via de bucurii i
mul umiri, sau la chinurile iadului vie ii terestre.

Propagarea Adev rului

Noi am avut mediumi superiori de când exist lumea, numai c activitatea noastr a fost cu
intermiten . Astfel, au fost epoci când am avut un raport foarte bogat cu lumea trupeasc , i au fost
alte timpuri când lumea trupeasc a r mas aproape în întuneric. Totul a decurs dup felul spiritelor
întrupate jos pe p mânt. Azi ne vine în ajutor tiin a oficial , care, f când descoperiri în domeniul
undelor, vibra iilor, ofer lumii întrapate posibilitatea s în eleag mai u or natura noastr constitutiv .
Sper m c în timpurile ce vor veni nu vor mai fi îndoieli în ceea ce prive te existen a noastr .
Unii dintre noi spun: „E mai bine ca fra ii no tri trupe ti s nu ne cunoasc deloc".
Da, a a este, din unele puncte de vedere, dar ne este mil de durerea voastr , cauzat de
ignoran a în care pluti i, de necunoa terea legilor morale, care conduc universurile. Mila fa de voi
ne îndeamn s ne rug m Tat lui ceresc, s ne îng duie s ne revel m i s v încuraj m în drumul
vie ii voastre plin de dureri. E drept c din alte puncte de vedere este mai bine ca omul trupesc s
nu tie de existen a noastr . A a, de exemplu, de ce s tie el c este vegheat în fiecare clip a vie ii
sale, c nu poate s vâr i nici o ac iune, oricât de tainic , f r s nu o tie martorul nelipsit, alipit
de fiin a sa, chiar în momentul conceperii sale.
Cu aceast ocazie, din nou, se va ridica obiec ia: „Dar atunci omul nu mai este liber". Ba da,
el este liber, dar are o libertate relativ . E liber s fac ce vrea, dar s nu spun la Judecat c nu
336 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

a fost sf tuit, c nu i s-a ar tat calea dreapt . Omul prime te o simpl sugestie, atât i nimic mai
mult, apoi e liber s fac ce va dori, cum va socoti el; este liber, pentru c , în definitiv, nu-1 vede
pe veghetorul s u; e liber s fac ce vrea, crezând c nu este v zut de nimeni. Dac s-ar ti v zut,
i-ar ascunde pornirile. Care ho ar mai fura, dac ar vedea pe comisar al turi de el?
Legea divin spune: Omule, s nu ucizi. De ce s sf râmi o via pe care nu e ti în stare s
o creezi? A a a spus Tat l, dar omul, nev zând pe Tat l, cade în p cat i comite uciderea. Actul s u
s-a înscris în perispiritul s u, în arhiva planetei i în plus este tiut de veghetorul s u. Acum mai
este posibil negarea? Urmarea este isp irea prin suferin e crude.
Spiritul liber, neîntrupat, nu poate comite asemenea ilegalit i, deoarece de i el nu vede pe Tat l
central, totul din junii s u îi demonstreaz existen a Sa. A adar spiritul gre e te foarte rar, pe când
întrupatul gre e te mereu i adesea încalc legile cele mai importante.
Via a trupeasc e un examen, prin care con tiin a spiritului este pus la încercare. Ea este
termometrul care arat gradul de în elegere al spiritului, t ria sufletului s u i supunerea sa fa de
For a Prim de unde a pornit odat . Reîntruparea este un act dureros, dar inevitabil, deoarece f r
ea nu se poate face nici un progres.
Cu cât cineva este mai apropiat de perfec iune, mai avansat din punct de vedere moral, tendin ele
sale de a c dea sunt mai rare. Pe m sur ce Forul superior vede c duhul întrupat are tendin a de
a nu mai gre i, i se permite ca în starea sa de veghe s ne cunoasc , s poat experimenta direct
cu noi, prin intermediul unui medium. Astfel, duhul va ob ine rezultate atât de bune, încât de i este
înc în haina de lut, înainte de a o fi lep dat, el a i intrat în lumea de unde a plecat, prin ideile
i facult ile sale spirituale.
Una din condi iile principale ca un întrupat s afle de lumea noastr i s se între in cu noi
este cur enia perfect , sfin enia vie ii sale. Nu e suficient ca cineva s citeasc ceva despre noi, sau
s asiste i s audieze cuvânt rile noastre, prin intermediul unor mediumi. Nu e deajuns s fie
convins de existen a noastr , ci trebuie s duc o via a curat , din punct de vedere moral.
Noi exist m. Majoritatea ne neag , iar o minoritate ne b nuie te. O infim parte de suflete
curate ne cunoa te perfect, ne cunoa te puterea i câmpul vast al cuno tin elor. Chiar dac a i avea
zeci de mediumi auditori-scriitori, v-am putea dicta cuno tin ele noastre din domeniul spa iilor, zi
i noapte, pân la infinit. Dar evolu ia uman terestr ne împiedic s le desf ur m, r mânând s
d m numai spicuiri, câte ceva din ele.

Forma corpurilor cere ti

Sunte i ferici i când auzi i comunic rile noastre, dar nespus de ferici i suntem noi, c ni se
permite s v ini iem în tainele noastre, în alc tuirea noastr social .
Vede i în jurul vostru c miliardele de stele i planete au forma sferic . Atomul vostru e sferic,
pic tura de rou de pe frunz tinde s ia tot forma sferic . Ei bine, dragul meu, forma sferic este
forma de baz a tot ce exist în lume. Forma sferic , asem n toare cu o portocal , o iau i spiritele
superioare. Sferic e i forma Tat lui ceresc. în jurul Sferei Tat lui ceresc se rotesc cele patru
universuri, sferice i ele.
Asem n tor - sau, mai exact, spre asem narea Tat lui central - este i trupul omului i al
animalelor superioare. Capul vostru este rotund i a ezat al turi de trupul oarecum oval. Ca i Sfera
divin , i trupul vostru are patru anexe, sau apendice - cele patru membre - corespunz toare celor
patru universuri, aflate în leg tur fluidic cu Centrul. De i omul are forma trupeasc cea mai
evoluat de pe aceast planet , totu i forma sa nu este perfect .
S reamintim în fug cum e construit corpul Tat lui. Tat l este o sfer mare denumit Sfera
divin . în centrul acestei sfere se afl o sfer mai mic , numit Capul Tat lui. în jurul ei se afl
o sfer mai mare, numit Toracele, Pectoralul Tat lui i, în fine, în jurul acesteia se afl o alt sfer ,
concentric cu primele dou , numit Mamarul, Pântecele sau Laboratorul Tat lui.
Pentru ca trupul uman s fie asem n tor cu forma corpului Tat lui, ar trebui ca sfera capului
omului s se afunde în mijlocul pieptului, iar sfera pieptului s se afunde în mijlocul abdomenului.
Atunci capul va fi central, în jurul s u va fi pieptul sau toracele, iar în jurul amândurora va fi
pântecele sau abdomenul. La patru puncte ale pântecelui ar r mâne cele patru apendice, mâinile i
picioarele actuale, corespunz toare celor patru universuri din jurul Sferei divine.
Azi, cele trei p r i ale trupului uman i ale animalelor superioare, sunt desf urate liniar, ca i
segmentele unei lunete deschise: capul - la extremitatea pieptului, iar pieptul - la extremitatea
Comunic ri din Cer 337

pântecelui. în viitor, capul se va apropia cât mai mult de piept, prin reducerea gâtului. Cu cât se
va apropia capul de centrul pieptului, omul va deveni mai inteligent. Ca prob de acest fapt, sunt
fra ii vo tri cu ira spin rii scurtat , prin apari ia cocoa ei dorsale, având centrul capului mai
apropiat de centrul pieptului. Din aceast cauz ace ti oameni sunt, în general, foarte inteligen i. Vor
trece multe mii, zeci de mii de ani, i capul omului va tinde s se apropie de centrul pieptului.
Dac ar mai tr i omul din miile de veacuri trecute, a i spune c este un monstru. Dac a i tr i
aici, peste sute de mii de ani, oamenii acelor vremuri, v-ar socoti mon tri. Spiritul evolueaz în
ve nicie, apropiindu-se de Gloria Tat lui. Dar al turi de evolu ia spiritului, exist i evolu ia formelor
trupurilor în care se întrupeaz spiritele, pentru a face colile planetare. îngerii p mântului, creatorii
formelor de plante, animale i oameni, lucreaz chiar i azi la perfec ionarea trupurilor acestor
fiin e, potrivit gradului la care p e te mereu globul acesta p mântesc.
Prin urmare, s nu crede i c tot ce vede i azi pe p mânt a atins perfec iunea, finalul evolu iei.
S nu crede i c s-a terminat coala evolu iei pentru formele trupurilor tuturor vie uitoarelor. Ele
sunt forme de tranzi ie spre forme mai apropiate de perfec iune, c utând mereu s se apropie de
forma sferic a Tat lui central.

Duhul pleac ne tiutor de la Centru i se înapoiaz în glorie spiritual

Cuno tin ele noastre sunt vaste în toate domeniile, atât din cele cunoscute de tiin a voastr ,
cât, mai ales, în multe domenii neajunse la cuno tin a voastr . Greut i insurmontabile i, mai ales,
ordine ne îngr desc, s v comunic m chiar i atât cât poseda i ca spirite libere.
în memoria ta de spirit sunt acumulate multe taine. Dar nici m car din aceste cuno tin e ale tale
nu- i putem revela totul acum, în existen a ta de om trupesc.
în afar de cuno tin ele ob inute prin observa iile i studiile noastre proprii, primim multe
cuno tin e de la lumea angelic . Ei nu pot s ne mint . Minciuna este cea mai mare dec dere moral
pentru un înger, preferând s - i arate ne tiin a în ceea ce plive te un subiect oarecare, decât s ne
spun o minciun . S mint pe un duh ro u este nedemn, condamnabil. S mint pe un duh alb este
imposibil, pentru c noi putem întreba al i îngeri i se va dovedi minciuna.
Minciuna este afirmarea unui neadev r. De multe ori, micii no tri fra i ro ii v toarn neadev rul.
Spiritele albe nu v pot min i, fiind con tiente c vor fi pedepsite.
Divinitatea, o fiin ca i noi, st în centrul lumilor create de Ea i de acolo conduce totul. La
na terea noastr , divinii Creatori ne-au voalat memoria divin i astfel am r mas numai cu o f râm
de memorie. La întruparea duhului, facem cu el la fel. De câte ori se întrupeaz duhul, legea cere
s -1 acoperim, s -i întunec m toat tiin a de duh, toate cuno tin ele sale despre tainele lumilor, a a
c , devenind om trupesc nu mai tie absolut nimic - cine este, de unde vine, pentru ce s-a n scut,
î i deap n via a terestr ca i cum s-a n scut pentru prima oar i va tr i pentru ultima oar .
Tr i i i suferi i influen a mediului vostru, al naturii i al societ ii, dar urm rim i înregistr m
sim urile i gândurile voastre, i ne d m seama de felul, de gradul gândirii i evolu iei voastre. Noi,
spiritele diriguitoare, ne facem coala pe pielea voastr . Prin noi Tat l ceresc este informat, ne tiut
de noi, iar noi ne inform m despre via a terestr prin voi.
Am s revin asupra duhului-copil, p rticica divin din Tat l divin.
Scânteia divin este expulzat din Capul divin i aruncat în Sfera-Mamar. Aici este luat în
primire de o prim categorie de mari Duhuri, care odat au fost i ele duhuri mici, ca mine. Ace ti
mari Auxiliari divini imperfec ioneaz copilul divin, îi voaleaz memoria divin . Aceast opera ie
este absolut necesar , deoarece particula divin - dumnezeu adev rat, n scut din Dumnezeul unic
- dac ar fi fost trimis în lume perfect , a a cum a fost n scut , nu s-ar fi putut men ine în sfera
crea iilor, fiind atras de marele Tot perfect - Dumnezeu. Ca urmare, toate sferele, toate crea iile
s-ar fi dizolvat imediat, tot ce a fost creat s-ar fi întors la marele Creator.
Pentru a se men ine totul în echilibru, a trebuit ca Totul s se divizeze în dou p r i: 1. o parte
a r mas pe loc, ca Perfect absolut; 2. a doua parte a fost trimis în lume ca imperfect absolut.
Aceste cuno tin e ale lumii noastre au fost dictate în toate veacurile marilor ini ia i ai no tri,
fie în vechea Indie, Persie, ori în templele egiptene, pe timpul lui Rama, Kri na i Hermes.
Tat l nostru planetar, întrupat în Moise, a dat poporului evreu din tainele vie ii i ale crea iei,
sub form de basm, potrivit mentalit ii omului de arunci. Astfel, le-a vorbit de na terea lui Adam
în rai, de via a sa fericit , de neascultarea sa - gustând din pomul binelui i r ului, i apoi gonirea
sa din rai. Raiul este sânul Tat lui, Sfera-Mamar de unde a plecat duhul în lumile create, ca s vad
338 ' Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

ce a f cut Tat l, cum le-a f cut i pentru ce le-a f cut. Aici, prin vie i infinit repetate, duhul a înv at,
îndurând to felul de suferin e. A adar, duhul e tot Dumnezeu, pentru c e corp din corpul lui
Dumnezeu. în jurul scânteii divine, Fiii S i divini i-au al turat fluide necesare form rii unui corp
sau vehicol duhual, prin ajutorai c ruia s poat c l tori prin lumile create, în vecii vecilor, pân
se va întoarce la Centrul creator, în plin glorie de Dumnezeu Creator.
Duhul plecat în lume are cuno tin a c e liber, pentru c libertatea este o for înn scut în duh,
ca i iubirea. Duhul tie c e fiul lui Dumnezeu, dar în lume, în crea ie, el nu trebuie s se considere
Dumnezeu. Fiii creatori divini din Mamar îl întreab pe noul-n scut, duhul-copil imperfectat: „E ti
Dumnezeu?" Iar el r spunde: „Nu. Numai unul e Dumnezeu." Din acest r spuns, Ei trag concluzia
c memoria duhului este bine înv luit , a fost bine imperfectat .
Prin Slujitorii S i, Tat l atot tiutor a transformat pe fiul S u în duh ne tiutor, i l-a trimis la.
coala lumilor ca s înve e i s redevin , prin el însu i, atot tiutor.
A sosit timpul s - i dezv lui i un alt adev r.
Divinul e unu, dar indivizibil; El nu se poate diviza. Ceea ce i-am spus pân acum a fost numai
s în elegi alte taine, pe care i le voi spune într-o alt comunicare. Cine i le însu e te pe toate
planurile - fizic, psihic, intelectual i moral - are tendin a de a redeveni Dumnezeu.
Fiul de aici, Guvernatorul nostru solar, a teapt de miliarde de ani tere tri rangul de Fiu divin
mamar, dar înc nu a atins apogeul reîntoarcerii împreun cu nebuloasa Sa în Mamar. Când va
ajunge în Sfera divin , iubitul nostru Guvernator solar, va porni iar i cu o alt nebuloas , spre o
nou evolu ie, pentru ca dup aproape o ve nicie, conducând sisteme din ce în ce mai înalte, s fie
ridicat la rangul de Fiu mamar. Când va termina ultimele trepte de Divin mamar, va reintra în trupul
T tar, devenind una cu El. A adar, materia divin sau trapul divin se reintegreaz din nou cu materia
Sa, care a f cut înconjorul lumilor de El create i s-a reîntors definitiv la Surs .
S nu crezi c cele spuse sunt cuno tin ele noastre; ele sunt studiile i cuno tin ele lumii
angelice de la noi i de pretutindeni. Aceste taine au fost tiute de apostoli, deoarece le-au fost date
de marea noastr Lumin - Solarul nostru întrupat i cunoscut de voi sub numele de Isus Christos.
Tainele acestea nu au fost scrise în Evanghelii, îns ne-au fost predicate nou , spiritelor albe, de
Guvernatorul solar, în timpul cât, dup destruparea Sa, a stat în preajma i atmosfera fluidic a
P mântului, înt rind adev rurile spuse de lumea angelic . Marile taine nu au fost scrise, dar va veni
odat timpul când lumea trupeasc s tie c divinul nostru Creator nu este un Dumnezeu pedepsitor,
ci un Dumnezeu plin de infinit Iubire. Când oamenii p mânteni vor cunoa te aceste sfinte taine,
noi vom fi deja pleca i pe alte globuri plutitoare în univers, pentru aflarea altor adev ruri cere ti,
i mai1 tainice.

tiin a revelat va lumina lumea

Viitorul va aduce multe prefaceri. Eu m voi reîntrupa în aceast ar i voi g si o mentalitate

diferit de cea actual . Avem posibilitatea s vedem tot trecutul unui neam i, din examinarea lui,
tim ce fel de1''entit i se vor reîntrupa în el i ce form de via a va avea, în general. Când voi reveni
aici, jos, voi citi aceste rânduri dictate de mine. Vreau ca, venind în lumea trapului, s nu fiu un
om de rând i nici ne tiutor în misterele naturii. Scopul vie ii mele viitoare este s desf or o
activitate intens spiritual , s primesc de la fra ii rnei de sus o ini iere integral . O asemenea ini iere
nu o posed pe p mânt decât foarte pu ini oameni i râvnesc s m num r printre ei.
Cred c la vremea când rn voi reîntrupa, biserica cre tin ortodox nu va mai fi dependent
de stat. Atunci ea va ie i din letargia actual i din exoterismul simplist de azi. Noi, mirenii, vom
desf ura mai cu spor tiin a revelat , initiatic , ajutând la ridicarea bisericii ortodoxe i str duindu-ne
s ini iem pe fra ii no tri preo i în adev ratele taine - înv turi ezoterice sau secrete ale lumii
spa iilor i a vie ii de pretutindeni. La lumina acestor adev ruri, preotul i biserica vor redobândi
prestigiul avut în veacurile apuse ale vechii Indii, Asiriei i Egiptului.
Tu tii, frate, c Tat l ceresc guverneaz în central sferei cu crea ii, divinul nostru Solar î i are
tronul conducerii în Soare, iar tronul Guvernatorului suprem al P mântului este în Lun .
Azi, biserica ortodox nu mai posed asemenea cuno tin e, cu toate c ele erau de inute de
preo ii egipteni timp de aproape dou sprezece mii de ani. Con tiin a st rii de veghe a omului e de
o miopie de necrezut. El nu vrea s tie decât ceea ce cunoa te sau a citit în lucr rile religioase.
Luminarea acestui întuneric al omului i, în special, al preo imii m intereseaz pe mine. Acesta
va fi programul meu de activitate. Noi, duhurile, vedem marea lips a bisericii cre tine. Ea nu
Comunic ri din Cer 339

posed cuno tin ele ini ia ilor altor neamuri. Din diferite motive i interese, vechile sinoade au
înl turat partea ezoteric a înv turilor cre tine. E drept c înl turarea p r ilor secrete ale
cre tinismului a atras preo imii o mai mare libertate de ac iune omeneasc , dar acest fapt s-a întors
în contra ei, azi nemaicunoscând nimic.
De la Constantin cel Mare, preo ia a devenit o carier , pe când în veacurile îndep rtate preotul
era un înv tor, un lumin tor, care tr ia din munca sa, dintr-o meserie oarecare, iar nu din capitalul
'de taine dobândite prin revela ii, din Cer.
Lipsa leg turii bisericii cre tine de azi cu lumea duhurilor, cunoa terea numai a cultului i
literelor celor câtorva c r i religioase au contribuit ca religia s r mân în urma datelor tiin ifice,
asupra c rora se îndreapt aten ia întregii omeniri. Omul trupesc are nevoie de templu, de biseric .
Ce s-ar face bietul om f r aceast mângâiere i speran ? Ce ne-am face dac întrupându-ne, am
fi lipsi i de c ldura sfintelor înv turi ale Solarului nostru?
In spa iu, unde am rangul de arhiereu ceresc, sunt în ceata celor ce posed multe taine. Când
voi fi jos, pentru toate comorile p mântului nu voi abjura de la ceea ce am f g duit sus: S
propov duiesc cuno tin ele ezoterice în lumea slujitorilor altarului. Ca s am un îndreptar al ac iunii
mele, am dictat aceste rânduri pe care, citindu-le, s am t ria de a forma i în lumea cre tin
asocia ii de ini iere, dup modelul preo ilor egipteni, asirieni i indieni - pe unde am tr it odat -
i a a cum au evreii în zilele de azi. Cunoa terea lumilor superioare, aceast activitate produc toare
de fericire, nu o voi pierde din vedere cât voi tr i. Evolu ia mea cere aceast activitate, spre fericirea
mea, a fra ilor mei cre tini i chiar necre tini. A venit vremea ca dup 1.800 de ani de întuneric,
biserica cre tin s cunoasc adev rurile înalte pe care le-a pierdut.
De acum înainte, fa de progresul tiin ific, de prefacerile na ionale i sociale aflate în perspectiv ,
i acest col al p mântului, ara aceasta, va deveni un loc prielnic pentru întruparea entit ilor
spirituale superioare, putând s se hr neasc cu mana Cerului, cu tainele m rturisite de lumea
invizibil .

Totul evolueaz

xvegret, iubitul meu frate, c nu pot - precum dore ti - s - i^ spun despre toate tainele lumilor
create, i în special despre tainele Centrului de unde am plecat. îmi ceri s - i explic cum se poate
ca din trupul Tat lui s plece încontinuu crea ii noi i El s nu se mic oreze sau chiar s dispar
la un moment dat.
Noi exist m, dar voi nu ti i nimic de noi. în toate veacurile, ne-am dezv luit numai florii
noastre spirituale: yoghinilor indieni, preo ilor egipteni, profe ilor iudei i primilor cre tini.
De la Centru vin ideile divine, precum i s-a spus. De acolo întreaga crea ie î i extrage cuno tin ele.
Tot ce vine de la Centru este deci Adev r. Centrul emite lumina necesar entit ilor spirituale
r spândite în diferitele crea ii ale Sale. Centrul spune mereu cele ce trebuie s se fac pentru ca totul
s progreseze, i nu spune niciodat cum este El.
întrebarea pus de tine, frate, o punem i noi lumii angelice, i doar ea poate r spunde, dac
crede de cuviin . în afar de executarea ordinelor primite de la Centru, care contribuie la evolu ia
duhurilor i a p mântului, apar inând tiin ei i religiei Cerului, noi, duhurile, ne mai ocup m i de
tiin a presupunerilor i compara iilor celor v zute i cunoscute, adic facem i pu in filosofie.
Divinul este Adev r, dar ne este imposibil s spunem cum este acest Adev r, din ce se compune
i cum lucreaz El, cu exactitatea Sa matematic . Noi nu putem face religie. Nou ne este rezervat
doar s aplic m Codul ceresc. Nu cel ce se roag Divinit ii, cel ce prosl ve te pe Creator i îl
recunoa te ca pe Tat l s u Creator este credincios, ci cel care se pune cu trup i suflet în serviciul
Tat lui central, al Fiului i al Sfântului Duh. E frumos s prosl ve ti pe Tat l, dar prosl vire f r
împlinirea celor spuse în Codul ceresc nu 1 are nici o valoare.
De la Centru ne vin ordinele. Ele ne dau o nou însufle ire în ac iunile noastre. Putem spune
i noi, ca i Domnul i Pream ritul, în vecii vecilor, fostul Isus, în ultima Sa întrupare pe P mânt:
„Eu nu voi face voia Mea, ci a Tat lui Meu din Ceruri".
Pentru c , slav Domnului, ne mai r mâne destul timp dup ce îndeplinim activitatea noastr
divin , ne punem diferite probleme spre cercetare i trebuie s ajungem la o oarecare concluzie.
Aceste concluzii nu sunt decât idei filosofice, iar nu ordine de executat. A adar, afirma iile mele de
mai jos sunt sinteza celor expuse nou de lumea îngerilor, care, gra ie evolu iei ei foarte înalte, este
în m sur sa tie i s ne dea o idee cât mai apropiat de Adev rul absolut.
340 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Iat o problem ce ne fr mânt pe noi, spiritele albe, dar preocup i lumea îngerilor: De unde
a luat na tere Primul Creator, sau Prima Fiin inteligent ? De unde a luat na tere prima materie?
De unde a luat na tere Animatorul materiei? Cine L-a f cut? Cum s-a f cut pe Sine Creatorul tuturor
celor v zute i nev zute? Probleme înfrico tor de tainice, pentru care nu primim r spuns de la
Centru. Atunci, ne fr mânt m mintea i mai întreb m pe îngeri, savan ii Cerurilor noastre.
Tat l ne trimite ordine, dar El nu ne spune unde se afl , înconjurându-se de un adânc mister.
Iepurele aude un zgomot, ciule te urechile i tie de unde vine. Noi, duhurile, auzim unda
divin , dar nu tim de unde vine. Ea vine de undeva, dar nu tim de unde, precum nu tim nici de
unde vine unda-gând sau apelul amicului care ne cheam , dac nu ne indic locul unde se afl .
Dup cum voi ti i s face i deosebire între vocea unui copil, a unui b rbat sau a unei femei,
tot astfel i noi putem ti, dup felul i lungimea vibra iei sale, c o und vine de la Centru, de la
Fiul sau de la Sfântul Duh.
Suntem în m sur s citim unda-gând a duhului întrupat într-un animal sau o plant oarecare.
Exist o gam foarte mare de unde, pe care le putem distinge foarte bine. în lunga noastr coal ,
un capitol special care trebuie înv at este cunoa terea undelor. Toat înv tura noastr plute te în
spa iu. Din spa iu o lu m, în spa iu o trimitem. Noi suntem deci un post permanent, transmi tor
de tiri i cuno tin e.
Nu po i face apel la Tat l, Fiul sau Sfântul Duh, ca s te l mureasc asupra unei probleme
oarecare. Chiar dac am face apel la aceste înalte For e divine, Ele nu ne-ar r spunde; atunci nu ne
r mâne decât bun voin a lumii angelice. Numai lumea îngerilor ne satisface marea dorin de a afla
tainele lumilor. îngerii ne dau numai no iuni potrivite în elegerii noastre, m rturisindu-ne: „Capacitatea
voastr de percepere nu v permite s le transforma i în dogme, ci s ave i doar idei-nuclee, cu care
s filosofa i".
Prin urmare, i filosofia este o necesitate, pentru c dac nu te poate lumina pe deplin, cel pu in
î i d o satisfac ie produc toare de o lini te - durabil sau trec toare - a preocup rilor tale suflete ti.
Fel de fel de probleme ne vin în minte i n-avem odihn pân nu primim o explica ie. A a, de
pild , tim c tr im de milioane nenum rate de ani, i totu i ne punem întrebarea: Oare Sfântul Duh,
de aici de la noi, nu va muri el vreodat ? Oare cândva, în ve nicie, nu va pieri i Fiul lui Dumnezeu?
i, grin deducere, mergem mai departe: Oare niciodat nu va sfâr i Tat l ceresc?
îngerii no tri ne aud i „se amuz " de asemenea întreb ri copil re ti. „Nu, fiilor - ne r spund
ei - duhul nu moare niciodat , iar materia este ve nic în transformare. Duhul e ve nic în ascensiune,
iar materia e în ve nic prefacere spre mai bine".
Ca s cuno ti legea circula iei materiei, î i trebuie multe miliarde de ani, pentru c nu o po i
în elege pe deplin decât v zându-i m car un ciclu de la Centru spre periferie i de la periferie la
Centru. Totul circul . Cosmosul se mi c într-una. Totul se mi c dup dou mi c ri: una de rota ie,
dublat de a doua, în spiral . Sfera universului se învârte în jurul axei sale i, în acela i timp, are
o traiectorie spiralat . Totul pleac de undeva i revine de unde a plecat. Totul pleac de la Centrul
crea iilor, se rote te în form de spiral , ajunge la marginea extrem a crea iilor i apoi revine pe
un alt drum la Centra, tot într-o mi care de rota ie i pe o traiectorie în spiral .
Din acest punct de vedere universul este interminabil sau indesfiin abil. Materiile universului,
globurile lui apar, tr iesc i dispar, dar în definitiv ele exist în ve nicie, pentru c pe când unele
dispar, altele apar sau sunt în cursul existen ei lor. Aceasta este înc una din legile ve nice ale
Tat lui.
Dac universurile nu pier niciodat , dac crea ia nu piere niciodat , nici Creatorul ei nu va pieri
în vecii vecilor. Totul se preface, totul circul , i cel mic, ca i cel mare. Aceast lege a circula iei
se aplic nu mimai materiei, ci i duhurilor, nu numai materiei fizice, ci i celei psihice. Duhurile
sosesc mereu din Centru în lumile create i se întorc la Centru, pentru a pleca iar i i iar i în lume,
spre o ascensiune în ve nicie.
Am spus c materia circul , având o mi care de rota ie i una de revolu ie, în spiral . Mi carea
stelelor, planetelor, precum i a nebuloaselor este tot de rota ie i revolu ie, având o traiectorie
spiralat . Pe aceast lege se bazeaz lumea îngerilor când ne vorbe te de Divinitatea central .
La plecarea ei de la Centru, materia are o for centrifug ; ea scade pe m sur ce se dep rteaz .
Dup un timp, aceast for se anuleaz i ia na tere în materie o nou for care, de aceast dat ,
o readuce c tre Centrul de unde a plecat. Rotindu-se a f cut acest drum, dar nu dup o traiectorie
circular , ci în spiral . Aceast mi care nu exist pentru voi, deoarece nu o vede i, iar observarea
ei necesit miliarde de ani. Trebuie s pleci o dat cu nebuloasa de la Centru, s ajungi la periferia
crea iilor, la centrul uneia din cele patru sfere-univers, i dup un drum egal cu o ve nicie s te
întorci la Central creator cu materiile ei ref cute, sub form de nebuloas , pentru a avea o idee
complet despre legea circula iei materiei, a prefacerilor ei i a drumului parcurs.
Comunic ri din Cer 341

Materia i duhurile fac drumul de la Centru la periferie i de la periferie la Centru, în form

de spiral . Omul trupesc este supus i el aceleia i legi a circula iei materiei i a ve nicei ascensiuni.
Cu p mânt se dezvolt trupul s u, i în p mânt revine, dar cu alte calit i decât la început.
Dac nebuloasa revine la Centrul de unde a luat na tere, la fel trebuie tras concluzia i în ceea
ce prive te Centrul centrului. Din concluzie în concluzie, se poate afla ceva. îns totul se bazeaz
pe ipoteze construite din no iunile primite de la lumea îngerilor, la fel cum savantul p mântului ar
da anumite no iuni copiilor din clasele primare, numai pentru a le satisface curiozitatea. Ei. în eleg
rostul întreb rii noastre i ne r spund, spunându-ne unele adev ruri ca nu cumva s credem c odat
i odat , duhul ar putea pieri. , , .
îngerii ne spun mereu: „Nimic nu moare în univers, totul se preface în mai bine, apropiindu-se
de perfect. Nu ai fost cândva duh ro u? Nu ai fost în alte planete duh albastru? lat -te acum, pe
aceast planet , duh alb. Mai semeni cu starea când ai început via a de duh? Când ai fost mic, când
erai duh ro u, aveai anumite idei închistate în fiin a ta. Rând pe rând, ai dobândit altele, iar pe cele
simple, ale stagiului de ro u, le-ai p r sit, le-ai eliminat. Treptat, memoria i s-a înc rcat cu idei i
cuno tin e mai înalte, i în stadiul actual de duh alb, posezi o vast comoar , aruncând toate ideile
inutile st rii tale trecute. Ai f cut i tu ceea ce face elevul de liceu, care nemaiavând nevoie de
abecedar, îl d ruie te, ca s nu mai ocupe loc în biblioteca sa."
Voi - duhuri întrupate, i noi - duhuri libere, suntem instrumente divine, fermen i divini care
fecundeaz , prefac materia, fie ea fizic , psihic sau fluidic .
Concluzia general este: Materia e transformabil , duhul e transformabil, deci i Tat l - care
e duh - este transformabil ca trup.
Pe m sur ce avans m, lep d m din ideile noastre, pentru c schimb m mereu mediul sau
coala evolu iei noastre, pe când Tat l, fiind pururea în mijlocul crea iei Sale, nu poate lep da nici
o idee din Memoria Sa divin , infinit , fiindu-i mereu necesar .
Noi prindem din spa iu o idee venit de la Centra, o examin m i dup o vreme o eliber m în
spa iu, pentru a fi prins de fra ii no tri mai mici, i prin intermediul ei, s se-ridice i ei în
cunoa tere. Prin urmare, memoria noastr este transformabil .
Existând legea circula iei i a ve nicei transform ri, existând via a ve nic a duhurilor i a
materiei, deducem c i Centrul este nemuritor. De i nu se mai comunic nimic de la Centru în
aceast privin , totu i, bazându-ne pe legile universale, dezleg m multe probleme i concepem
Divinitatea central . Dac totul pleac de la Centra, se preface, se perfec ioneaz i se întoarce la
Centra, pentru a pleca iar i i iar i, deducem c i Central divin este într-o continu prefacere.
Dar, deoarece nu avem o lege dup care s ne orient m, problema insolubil pentru noi este cea
a originii materiei prime. De unde a luat na tere materia prim , fie cea fizic sau psihic ? Nu putem
dezlega acest mister, pentru c nu exist o lege referitoare la ea. ;
Divinitatea se descoper numai prin Legile Sale. Ordinele sosite de undeva, glasul Cuiva care
ne ordon , ne arat c exist un Dumnezeu. Tot ordinele Sale, care se schimb din epoc în epoc ,
ne arat cum evolueaz materia din Mamarul Creatorului. Legea este izvorul dup care noi putem
ajunge la concluzii asupra celor aflate în Central cosmosului.
A trage concluzii în afar de ceea ce experiment m i în afar de seria de legi care domnesc
în lume, ar fi s vis m, s ne l s m condu i de iluzii. Multe taine, multe adev ruri am dedus, am
scos la iveal numai dup felul cum conduce Tat l universurile, în baza Legilor Sale.
— Eu sunt Ordinul auzit de tine. Eu sunt Dumnezeul t u. De Adine tu s ascul i.
- Cum e ti Tu, Doamne, Dumnezeul meu? - am întrebat.
— Eu sunt precum tu M po i concepe, dup felul cum func ionez, în baza unor legi
orânduite
de Mine. Eu sunt Cel ce te-am n scut i trimis în lume.
Duhul, gândind c Tat l nu î-a putut face altfel pe copilul S u, i tiind ce form i constitu ie
are el, i-a zis: Tat l e sferic i str lucitor, este o lumin ca mine, c ci El m-a f cut dup chipul i
asem narea Sa. Eu sunt sferic, sorii sunt sferici, planetele sunt sferice, sfera este forma geometric
des vâr it , atunci i Tat l este sferic. Cum ar putea Divinitatea s fac excep ie i s nu semene
cu crea iile Sale?
Din concluzii în concluzii, ajungem s afl m adev rul cuprins în no iunea numit Dumnezeu.
Ne fr mânt m mintea s afl m cât mai multe r spunsuri la întreb rile ce ne preocup . Sunt aici
lâng noi Fiul de Dumnezeu i Sfântul Duh, dar în van îi întreb m. Nici îngerii de lâng noi nu
ne spun totul; de aceea apel m la superiorii no tri, de la care mai afl m ceea ce cred ei de cuviin
s ne spun . ;
Concluzia este c Dumnezeu este etern. Materia pleac rând pe rând din Mamar i treptat se
întoarce în Mamar, dar sub un aspect diferit decât cum a plecat. Dup fiecare evolu ie, nebuloasa
se întoarce perfec ionat . Materia pleac i se des vâr e te într-una. Pleac spiritele, se întorc i
 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

pleac din nou pentru a se perfec iona, tot mai sus, în ve nicie. Divinitatea este o fiin care î i
des vâr e te într-una copiii, formeaz corpurile cere ti, coli tot mai perfec ionate, unde ^duhurile,
trap din trupul S u, evolueaz i devin din ce în ce mai sublime. Totul e o coal din ce în ce mai
înalt , în care lumile, duhurile i Creatorul se ridic din ce în ce mai sus, spre perfec iune.
Dac exist o lege a evolu iei aplicat atât atomului cât i nebuloaselor, aplicat atât spiritului
mineral cât i arhanghelilor, atunci însu i Autorul legii trebuie s se supun ei. Prin urmare, Legea
evolu iei este aplicabil i Tat lui ceresc.
Te uime ti când stai i meditezi asupra concluziilor îngerilor de aici. Ei spun: „Am tr it miliarde
de miliarde de ani de-ai vo tri, de am ajuns gradul înalt de înger, i de i tiu multe, declar c infinit
de multe mai am de înv at. A putea spune c tiu prea pu in".
Nici Sfântul Duh, niciFiul de Dumnezeu nu se pot l uda cu tiin a Lor divin ; i Ei m rturisesc:
„Multe ne-a spus Tat l, dar nu tim totul, mai avem înc de înv at".
Sfântul Duh evolueaz , Fiul de Dumnezeu evolueaz , deci to i i totul evolueaz , iar de sfâr it.
Legea evolu iei nu permite nim nui i la nimic s stagneze. învrednice te-ne, Tat , s ne întoarcem
în lumina Ta, ca s prosl vim în vecii vecilor în elepciunea i Iubirea Ta nesfâr it ! Amin.

Formarea Sferei divine

Din când în când, câte o mare Lumin a spa iilor coboar i se face om trupesc. Ea aduce cu
sine o vag amintire a ceea ce a studiat în spa iu, cuno tin e tiute perfect ca duh. Muncind,
trudindu- i mintea i fiind ajutat de fra ii s i de sus, prin sugestii, d la iveal ceea ce poseda în
Cer - idei, teorii i descoperiri noi. A a s-a întâmplat i cu ultimele cuno tin e referitoare la atom.
Nimeni n-a v zut atomul. El este o ipotez dus i mai departe, spunându-se c atomul este
constituit din dou elemente, numite electron i proton. Ce intui ie genial a avut Bohr, primul care
a descris constitu ia atomului, ca fiind format din aceste dou feluri de materii.
Ce sunt electronii i protonii? Sunt mici sfere de materie, asem n toare cu materia perispiritului
meu. Am spus i repet mereu: Tot ce exist - tiut i ne tiut, v zut i nev zut - a provenit dintr-una
i aceea i materie. Creatorul emite mereu aceast materie. Dar re ine i bine: Creatorul nu a creat-o.
Din acest punct de vedere, termenul de Creator nu corespunde realit ii. Un termen mai just ar fi
Emi torul, c ci El numai o emite, i nu o creeaz . Aceast materie a existat i exist din ve nicie.
Cum spiritul nu a avut i nu are odihn , scotoce te i caut s afle mereu mai mult.
Este greu de spus ce cuprinde în interiorul ei, acest Unul, aceast materie primordial , pentru
c nu putem analiza natura acestei materii-unu. Atâta tim, c acest unul este o fiin vie. Unul e
emis de Tat l, dar nu e Tat l în persoan . Constat m îns c acest unu are acelea i propriet i ca
mine, duh, copilul Tat lui, i deci - prin deduc ie - el este la fel cu Tat l. Unul nu este chiar Tat l,
dar e asem n tor cu El.
Bine spun Scripturile c Dumnezeu a f cut pe om dup chipul i asem narea Sa. Primul Adam
creat nu a fost pe P mânt, ci în Sfera-Mamar. Acolo, departe, în abisul Cerurilor, în Sfera divin
a fost creat primul duh, primul Adam.
Lumea angelic ne spune c particula-unu — a a simpl cum e ea — are trei atribute, sau
propriet i, pe care le vom studia mai târziu. Am spus c aceast materie este vie, deoarece a fost
fecundat , vivificat de Capul T tar. Nu toat materia prim , Unul din Mamar este fecundat .
în Mamar, exist dou feluri de materii-unu: 1. materia-unu fecundat ; 2. materia-unu
nefecundat de Tat l central. Materia nefecundat este râna din Biblie, cu care a f cut Dumnezeu
pe om, iar materia fecundat este cea cu care Creatorul a f cut duhul mineralului, vegetalului,
animalului, omului, îngerului sau al Fiilor S i Creatori.
Materia-unu e vie, are via , pentru c se mi c . Aceast mi care este voit i ra ional , deci
inteligent . Ea posed voin a sa proprie, independent de Emi tor. Materia-unu a fost emis astfel.
întâi, Capul - Sfera central a Sferei divine - s-a umflat, s-a dilatat. Materia Sferei a doua,
concentric , numit Pectoral, s-a strâns în unele regiuni, confundându-se oarecum cu Capul. în
acele regiuni Sfera central , Capul s-a alipit de Sfera a treia, concentric , cea exterioar , numit
Mamar. Dup aceea, din loc în loc, au ap rut în Sfera central o serie de proeminen e care au
p truns în adânciturile Sferei-Mamar. Prin aceste protuberante, Sfera-Cap a emis o ploaie de miliarde
de jparticule, sau scântei de materie-unu, în materia Sferei-Mamar, iar din Sfera-Mamar au intrat o
alt serie de miliarde de particule-mamare în Capul central. Prin urmare, s-a f cut un schimb de
particule-unu. în a doua perioad , Sfera-Cap se concentreaz , î i reia forma ini ial i astfel materia
Comunic ri din Cer 343

Pectoralului desparte din nou Capul de Sfera periferic , pe Tat de Mam . Apoi o nou emisie are
loc, i a a s-a repetat i se repet fenomenul pân azi.
S-ar p rea c în Sfera divin au avut loc dou acte: o dilatare i o contractare. în realitate, au
fost patru acte: o dilatare, o pauz , o contractare i s-a terminat cu o alt pauz . A adar, dou
activit i i dou pauze, sau mai scurt, o activitate i o pauz . Durata acestei activit i a inut ase
timpi, iar durata repausului un timp. Iat în elesul vorbelor din Biblie: „Dumnezeu a f cut crea ia
în ase zile i în a aptea s-a odihnit".
Prin urmare, cele dou Sfere cu poten ial electric diferit - T tar i Mamar - s-au unit i au f cut
un trup, ocazie cu care a avut loc un schimb de materii haotice între ele. Iat corespondentul în
Ceruri a tainei unirii celor doi so i pe p mânt.
Materia din T tar f r materia din Mamar nu este perfect . Nici Capul, nici Mamarul nu sunt
Dumnezei perfec i, ci numai împreun formeaz un Dumnezeu perfect. Capul nu este Dumnezeu
perfect, decât în stare activ , iar Mamarul nu e Dumnezeu perfect, decât în stare pasiv . în momentul
alipirii celor dou Sfere - T tar i Mamar - se formeaz Dumnezeul perfect. Numai din unirea lor
perpetu Dumnezeu va putea face tot ce vedem i nu vedem.
Ajungând în Mamar, scânteia emis de Tat l central este îmbr cat cu o materie din interiorul
Sferei-Mamar. Aceast scânteie este luat în primire de glorioasele Spirite din Mamar, numite Fii
divini, care - cum am mai spus - îi întunec memoria divin . De acum s-a n scut un duh.
Trei factori au contribuit la na terea unui duh: Tata, Mama i Fiul.
Exist miliarde de Fii divini în Sfera-Mamar, Lucr tori sublimi ai Tat lui ceresc.
Când iese din Capul central, scânteia este o materie perfect asem n toare cu materia Capului.
Intrând în Mamar, scânteia este luat de Fiii divini, care îi adaug ceva, o prepar i o formeaz
duh. în definitiv, s-ar putea spune c Fiii divini au creat duhul. Sfera divin - Macrocosmul - a
creat duhul, iar duhul - în ve nicia ce va veni - va face i el ceea ce s-a f cut cu el în Sfera divin .
Sfera-Mamar se alimenteaz mereu cu particulele vii de la exteriorul ei, cu materia haotic
aflat în afara Cosmosului, în Infinitul care înconjoar Sfera-Cosmos. Dar cum a ajuns aceast
materie în Sfera-Divin ? Ea a fost absorbit din haos prin învârtirea Sferei-Cosmos în jurul axei sale
închipuite.
Particula din Infinit, intrat în Sfera-Mamar, este apoi absorbit de Sfera-Cap, unde se asociaz
cu cele aflate acolo. Aici, aceste particule sufer o prefacere, o influen a mediului divin, i când
au devenit apte pentru viitoarea lor misiune, sunt expulzate din Sfera-Cap în Mamar. Particulele
haotice sufer o prim prefacere la Centru, în Sfera-Tatar, i apoi în Sfera-Mamar - Laboratorul
unde se prepar toat gama de fluide i mai apoi duhurile.
Din cele expuse mai sus, se vede c Dumnezeu este o unitate, o individualitate, i totu i este
compus dintr-o mas de individualit i simple, a c ror autonomie personal a disp rut. Dumnezeu
este o colectivitate perfect unitar , care se arat la exterior ca un Tot unitar.
Dumnezeu este Nirvana indienilor, în sânul c reia domne te fericirea des vâr it . El este format
dintr-o infinitate de individualit i, Spirite divine, ajunse la o treapt superioar a evolu iei lor. De i
fiecare Divin î i p streaz con tiin a individualit ii Sale, atât de înalt este în elegerea rolului
fiec ruia dintre Ei, încât acolo domne te o singur voin i un singur gând.
Fiul divin mamar este o treapt superioar a sc rii infinitei evolu ii parcurse de duh. Dup ce
vei atinge acest grad de evolu ie, po i spera s reintri în Personalitatea-Tatar , compus din miliarde
infinite de individualit i, cu o libertate perfect i egal , de care îns nu abuzeaz nimeni, pentru
c Ei sunt Zei perfec i, cunosc tori ai tuturor legilor. Ajun i acolo, Ei nu mai pot gre i, pentru c
se simt foarte ferici i, tocmai prin aceast asociere i munc în comun.
S-a sfâr it aici cariera duhului? Grozav problem ! Oare când Tat l revars miliarde de scântei
în Mamar, 11-0 fi rev rsând El i vreun Fiu divin, absorbit din ciclul s u anterior? Ba da - ne spun
îngerii solari — acest fenomen a avut loc i are loc i azi.
Acum tim c în interiorul Sferei-unitare-Tatare vie uiesc miliarde de individualit i sublime,
numite celule divine, toate absolut perfecte. Aceste perfec iuni, fiind legate prin legea iubirii de alte
particule-via , fra i încep tori, vor p r si de bun voie Sfera-Cap i vor intra din nou în Sfera-Mamar.
Aici se sacrific pentru mântuirea celor trimi i în sfera creat , i se las r stigni i, r pindu-li-se
sublima tiin i memorie. întunecarea este f cut de Fiii divini, care îi transform în Dumnezei
imperfec i, pentru ca apoi s plece, în roiuri, în lumile create cu puzderia de fra i mai mici.
Oare Dumnezeu este format dintr-o materie fix , stabil ? Nu. i El este format dintr-o materie
instabil , într-un ve nic progres. Materia ce formeaz Sfera-Cap are însu irea electricit ii pozitive.
Materia din Sfera-Mamar se comport ca o materie electric negativ . între^ aceste dou se afl
Sfera-Respirator, format dintr-o materie neutr din punct de vedere electric. întreaga Sfer divin
este format din trei feluri de materii: t tar , respiratorie i mamar , sau activ , neutr i pasiv .
344 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Electronul din atom este de natur mamar , protonul de natur t tar , iar între ei i în jurul
fiec ruia se afl materia neutronic . Electronul se învârte în jurul protonului, dup cum Sfera-Mamar
se învârte în jurul Sferei-Tatar.
Capul de Tat con ine numai materie psihic de natur activ , electric pozitiv . Mamarul are în
el mai abundent materie electric pasiv sau negativ . în fine, pe acestea le separ materia respiratorie
neutr . Dup cum Sfera-Tatar i Sfera-Mamar se afl într-o ve nic activitate, protonul pozitiv i
electronul negativ sunt într-o ve nic activitate. Electronii sunt într-o curs nebun dup protoni,
îns , nu se pot alipi sau contopi, fiind separa i sau scufunda i într-o materie neutr , asem n toare
cu materia Pectoralului, aflat între T tar i Mamar.
Str lucit minte a avut Cel ce a conceput atomul - infinit de mic, aidoma cu Sfera divin -
infinit de mare. Atomul este cea mai mic i simpl reprezentare a Sferei divine. Dup cum Capul
de Tat i Mamarul sunt pluralit i, tot astfel i protonul i electronul sunt pluralit i de particule
vii, fost haotice. Prin urmare, atomii nu sunt particule simple, nu sunt ultimii reprezentan i ai formei
i materiei.
Tat l exist din ve nicie, f r de început prin esen a sa. La început, El era o entitate neutr , o
particul haotic , f r mi care; era mic, ultramicroscopic, i atributul s u esen ial era gândirea.
Acestei entit i microscopice îi d m numele de idee. Ideea exist din eternitate i va exista în vecii
vecilor. La început, Tat l a fost o idee, un cuvânt, o gândire. Aceast mic particul divin , v zând
materia prim în care se scald , v zând lini tea i t cerea ce domnea din ve nicie în haos, s-a
întristat, c ci totul p rea mort în jurai s u, i a plâns amarnic din cauza acestei inactivit i, acestei
înfior toare nemi c ri i t ceri. Din acel moment, particula divin , din inactiv , începe s se mi te,
formând prin îns i aceast mi care un fel de curent, de electricitate. Urmarea activit ii, a gândirii
particulei divine, provoac pe vecinele sale la asociere, i mai târziu la organizare. încetul cu încetul
se na te o nou idee: solidaritatea. Particulele s-au apropiat între ele, s-au sf tuit, c ci erau fiin e
vii, inteligente i cu voin , i decid s se solidarizeze. Ele fac apel, cu gândirea lor, i un glas
mental r sun ca o trâmbi prin întinsul haosului, chemându-le pe toate la mi care, la o via
activ . Iubirea le cheam , i de la o vreme încep s se aglutineze între ele, formând o mas de
particule vii, egale în m rime, în elegere i voin , alc tuind astfel prima colectivitate social de
particule-via , constituind prima Sfer : Capul de Dumnezeu. Iat ziua întâia a crea iei!
Ceea ce numim noi Dumnezeu a luat na tere din asocierea ideilor din haos la chemarea primei
idei. Dac Dumnezeu m-a f cut pe mine, acum ti i cine 1-a f cut pe Dumnezeu: Ideile r spândite
în haos. Ele umpleau Infinitul asemenea particulelor de praf ce înoat prin aer, sau a particulelor
de n mol ce plutesc prin apa m rii. Haosul e plin i azi de infinitatea de idei, particule vii, simple
i fixate locului. în haos exist i azi idei simple, indivizibile, neasociate, neorganizate, precum i
o infinitate de idei pe cale de organizare.
S-a format primul nucleu, prima sfer , prima colectivitate de fiin e vii, active. Prin for a lor
atractiv , prin mila n scut în ele de starea surioarelor ce dormeau somnul mor ii din ve nicie, ele
au atras cu putere i alte particule vii, mai pu in active, organizându-le în jurul primului nucleu al
Capului divin, formând astfel Sfera înconjur toare, sau Mamarul. în fine, între Cap i Mamar au
fost a ezate ideile haotice originare, simple i neutre, care au constituit Sfera-Pectoral. Acesta a fost
începutul modest al Sferei divine.
Din acel moment, Sfera divina a absorbit mereu din haos materia haotic , formând din ea apoi
toat gama de fluide i mai târziu de duhuri, care au constituit sfera creat .
Azi ideile trecute prin Mamar i apoi prelucrate de Fiii divini devin materia eteric , prelucrat
prin evolu ie în duhuri; în definitiv, acestea vor fi întru totul la fel cu T tara i Mamara Personalitate,
adic o mic icoan a marii Sfere divine. Duhul este o mic reproducere a Sferei divine, din care
cauz a fost denumit Microcosm.

în Infinit, ideile sunt libere, independente unele de altele, i ca atare trebuie convinse s se
asocieze, pentru a deveni puternice i atot tiutoare. Urmând a a, în ve nicie, Sfera cosmic se va
m ri din ce în ce mai mult, în dauna materiei-via din haos.
Dar^de unde, când i de Cine au fost produse aceste particule, sau celule vii? Mister i iar
mister! îngerii ne spun c numai în ve nicia viitoare, când vom ajunge în sânul Tat lui, vom elucida
acest mister profund.
S-a întrebuin at termenul de idee pentru aceste mici viet i, particule vii, aflate în haos. îns ele
nu trebuie confundate cu ideile emise de om când gânde te, sau cu ordinele-gânduri ale Tat lui
ceresc. Aceste idei sau gânduri sunt altceva, i ne vom ocupa de ele cu alt ocazie.
Comunic ri din Cer 345

Divinitatea munce te s cucereasc , prin iubire, prin legea solidarit ii, miliardele de miliarde
de particule vii, risipite pe întinsul Infinitului; s le atrag , l mureasc i'supun suprema iei Sale.
Tat l este Templul sfânt care caut s adune oi ele din haos, pentru a le pune în circuitul marelui
curent al evolu iei ve nice.
In concluzie, Infinitul e plin de particule vii i inteligente. Ele nu circul , ci sunt sta ionare. Din
acest punct de vedere, aceste particule - numite idei - se deosebesc de ideile ce formeaz gândirea
duhurilor - libere sau întrupate - pentru c acestea din urm c l toresc prin spa iu, p trund i ies
din duhuri, c l toresc ve nic prin univers, str bat prin tot i toate, producând efecte incalculabile.
Am adoptat cuvântul idee doar pentru în elegerea problemei Sferei divine. în realitate, ele sunt
fiin e care au existat înainte de a fi luat na tere trupul lui Dumnezeu, existând i azi în haos, în
starea primitiv în care au fost din ve nicia f r de început.
Duhurile umane nu v d aceste fiin e prime ce umplu Infinitul. Numai uria ele Forte ce constituie
Sfera divin au facultatea de a le vedea. Mintea omului nu- i poate face nici o idee de jnicimea lor.
Atomul este atât de mic încât nu-1 pute i vedea cu nici un instrument creat pân azi! închipui i-v
aceste viet i, aceste particule haotice, materie vie cu care începe orice crea ie, cât de mici trebuie
s fie, dac într-un atom intr mii i mii de particule ale haosului.
Toate aceste particule au fost în ve nicia infinit de un singur fel, toate au fost vii, vibrante, dar
erau neutre sau inactive, fixate locului din vecii vecilor. Azi, din cauza influen ei Sferei divine i
a întregului cosmos, adic a sferei ce cuprinde tot ce s-a creat pân acum, unele din aceste particule
- cele din preajma cosmosului - s-au des elenit din nemi carea lor, a început s lic reasc în ele
un strop de activitate, trecând din starea neutr în starea denumit de noi pasiv . în fine, unele din
ele au ajuns la o con tiin mai vie, la o activitate intern i extern mai dezvoltat . Pe aceste
particule le numim active.
Particulele în care a început a miji o mic activitate, s-au asociat într-un mic glob str lucitor.
Acesta e începutul, care va deveni uria a sfer de mai târziu: Sfera divin , Laboratorul creator a tot
ce se tie i nu se tie.
Primele crea ii sunt modeste i oarecum imperfecte. Dar observându-se mereu rezultatele, s-a
ajuns la forme superioare. Din analiza vie ii primelor crea ii, s-au elaborat regulile, s-au statornicit
legile, pentru ve nicie. De atunci, totul se conduce dup aceste legi. Cu cât vor trece mai multe
miliarde de veacuri, cu atât Centrul va crea un grad mai înalt de perfec iune, i deci legile prime,
legile de baz , vor avea anexe din ce în ce mai complexe. Tot a a ca în lumea uman , Legile prime
constituie Constitu ia crea iilor.
La început, o singur particul a sunat din trâmbi a ei mental peste oceanul infinit, chemând
la via i activitate pe surorile sale. Dup veacuri, o a doua a r spuns la aceast chemare plin de
iubire. în fine, dup o vreme s-a alipit la cele dou i a treia. Prima asociere a fost o treime, alc tuit
prin dragoste, mil i în elegere. Din acest moment s-a instituit Legea, iubirii i Legea asocierii.
Ini ial, fiecare particul era liber . Prin asociere, ele au pierdut libertatea, dar, în schimb, au
sim it o mare mul umire prin faptul muncii lor în comun.
Dar, ce este iubirea? Iubirea este un schimb de substan e între dou individualit i. Alipirea i
schimbarea reciproc a unei anumite cantit i de substan , din corpul lor se nume te iubire.
Materia haotic , redus la prima ei stare, a fost i este o materie neutr . Când soarele nostru
ajunge de la centru la periferia universului, atrage c tre sine din spa iul interuniversic particule
haotice, în anumite st ri de asociere. Ele se g sesc în atmosfera solar , i deci i înjurai p mântului.
Soarele i, indirect, p mântul, absorb din haos puzderie de fiin e haotice, particule divine, care
în eternitatea viitoare vor deveni divinit i. în timpul c l toriei soarelui c tre centrul sferei-univers,
izol m aceste particule haotice dup care le absorbim în corpul nostru perispiritual i c ut m s le
deprindem s se asocieze câte trei într-una. Dup mii de ani de r bdare i munc , reu im s facem
din ele unit i treimice. Corpul meu angelic1 este astfel organizat, încât iau cuno tin imediat c
a intrat în mine o asemenea particul haotic , pentru c prezen a ei m întristeaz . Aceast particul
haotic liber vede i simte, dup puterile ei. Imediat ce a intrat în mine, particula haotic vine în
contact cu particulele corpului meu spiritual, care sunt de aceea i origine cu ea, dar în mine sunt
organizate, adic grupate pe baza formulei trei într-una, unindu-se printr-o iubire continu . Particulele
mele simt particula haotic i m întristez. Triste ea mea este trec toare, deoarece îmi dau seama
de contribu ia adus , prin iubirea mea, la educarea fra ilor mei încep tori în via a crea iei. Contactul
lor cu coipul i gândul meu plin de iubire pentru ele le determin , dup o oarecare vreme, s se
treimizeze, dup chipul i asem narea Tat lui, Fiului i Sfântului Duh.

Comunicarea provine de la o entitatea spiritual ce are rangul de înger.

346 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Prin urmare, noi, îngerii, i voi, duhurile umane albe, educ m mereu materia haotic . Pân la
întoarcerea soarelui la centrul universului, noi am i treimizat aceste particule vii active. Ele înva
s se iubeasc i s se asocieze câte trei la un loc.
Materia haotic num rul-doi, cea care va deveni materia duhual , formând scânteia sau duhul,
nu o pot asimila sau organiza, nici dac a fi Fiu de Dumnezeu. Ea urmeaz s evolueze pân la
forma de particul activ , când va fi transformat sau întrebuin at pentru constituirea unui duh.
Cele trei particule vii, treimizate, formeaz acum o nou fiin care, servindu-ne ca hran ,
contribuie la repararea corpului nostru duhual.
Asocierea acestor trei particule a dat na tere la începutul începutului Personalit ii-Cap. Ele au
absorbit mai apoi din haosul înconjur tor alte particule, pe care le-au organizat, a a cum le absorbim
i le organiz m i noi, pentru a ne putea hr ni corpul spiritual i a-1 face nemuritor în vecii vecilor.
Acum s facem o sintez a celor spuse. în Cap predomin materia activ , num rul-unu. în
Mamar predomin materia pasiv , num rul-doi. Desigur c expresia predomin a stabilit deja în
mintea ta c i în Cap se afl materie num rul-doi, precum c i în Mamar se afl materie num ml-unu,
adic fiecare are câte ceva de la cealalt Personalitate. Toate celulele din Mamar sunt organizate,
pentru c imediat ce sunt absorbite, Mamarul le organizeaz pe baza formulei treimice. Opera ia
aceasta se face spontan, de la sine, f r nici o interven ie sau for . Celulele din Mamar constituie
pentru Sfera divin un fel de hran sau man divin . în fine, Personalitatea neutr , Pectoralul, a
chemat i cheam mereu din haos materie neutr pe care o organizeaz tot treimic. Aceast materie
neutr hr ne te i m re te Sfera Pectoralului, i îmbrac cele dou elemente constitutive ale atomului
- protonul i electronul.
Atât corpul duhului uman, cât i cel angelic se hr nesc cu aceast man divin din Infinit, care
o dat intrat în duh se organizeaz .
Prin activitatea, prin gândirea mea, din aceast clip am eliminat, al turi de gândurile mele
proprii, i o parte important din corpul meu. Cu toate acestea nu sl besc, nu pier niciodat , pentru
c în momentul când elimin aceast man , care înso e te cugetarea mea i formeaz „cuvintele"
mele, absorb i asimilez altele de aici, din aceast atmosfer ; cu alte cuvinte, din spa iu.

Reîntruparea este un examen necesar colectivit ii

De la o vreme constat m c i p mântenii au ajuns s dibuiasc , pe ici-colo, din cuno tin ele
duhurilor. E firesc s fie a a, pentru c evolu ia acestui glob permite omului trupesc s tie cu mult
mai mult decât acum 25.000 de ani.
Un anumit val de duhuri întrupate i destrupate va atinge peste câteva veacuri, în ciclul prezent,
apogeul s u, din punct de vedere tiin ific i moral. Când aceste duhuri - ce populeaz în diferite
locuri suprafa a p mântului i atmosfera lui fluidic - vor termina cei 26-30.000 de ani de coal
planetar , vor emigra i în locul lor vor veni duhuri inferioare, de pe o alt planet . Atunci, via a
simpl i primitiv se va însc una din nou pe aceast planet .
Cunoscând evolu ia ciclic i în spiral a civiliza iilor, noi afirm m: pe acest glob au mai fost
multe civiliza ii, pr bu ite rând pe rând.
Evolu ia duhului se traduce printr-o voin dârz de a înainta prin înv are. Pentru c Divinitatea
nu poate conduce pe fiecare duh în parte, s-au constituit grup ri, colectivit i sau partide, de la cele
mai mici, pân la cele mai mari.
Colectivitatea aduce dup sine fericire, iar individualismul - nefericire.
F când parte dintr-o grupare sau asocia ie duhual , fiecare individ constituie o celul a acelui
grup. Grupul este interesat ca individul s progreseze. De aceea îl supravegheaz i-1 ajut pe cât
îi este posibil.
O dat ce duhul s-a asociat unui grup, conduc torii lui, dar mai ales vox popidi, care reprezint
mul imea, stau cu ochii pe duh, s vad cum are s - i duc via a trupeasc - o prob a voin ei i
t riei con tiin ei sale. Dac duhul are un grad mai înalt în partid, este urm rit cu o aten ie deosebit ,
v zându-se dac mai merit treapta sau pozi ia ocupat în grupul lor.
Pozi ia unui duh- în sânul partidului nu dureaz la infinit. Ea se poate pierde, prin c derea la
examenul întrup rii. Duhul c zut la un examen, nu este înc retrogradat, ci este supus la o întrupare
i mai grea. Dup câteva reîntrup ri nefericite i nefinalizate cu succes, pozi ia sa e pierdut .
întrup rile au în vedere mai ales evolu ia moral . Nu se fac reîntrup ri pentru avansarea
intelectual . Când e vorba de adunat cuno tin e, ele se pot ob ine mai bogat i mai clar în spa iu.
Comunic ri din Cer 347

Toate cuno tin ele lumii trupe ti provin din lumea noastr . tiin a noastr este cu mult superioar
celei mai înalte tiin e de pe p mânt.
Prin urmare, ceea ce folose te partidului este avansarea celulelor sale, din punct de vedere
moral i spiritual. Abnega ia, moralitatea, iubirea de semen sunt pârghiile avans rii fiec rui spirit.
Toate aceste însu iri se ob in prin lupte i suferin e grele, în mediul social unde duhul s-a întrupat.
Moralitatea nu se poate ob ine decât pe p mânt. în Cer neexistând tenta ii, spiritul nu are
condi iile care s -i pun la încercare t ria sufletului. Meritul spiritului este când, fiind întrupat, deci
ne tiutor de existen a Tat lui i a lumii spa iale, ne tiutor c e supravegheat de veghetorul s u i
de o ceat nesfâr it de duhuri, de membri partidului s u, duce o via moral , demn , con tient
de rostul s u în lume.
Osândit în ocna c rnii, tiindu-se singur, duhul î i d drumul pornirilor i gândurilor sale. în
spa iu duhul e cuminte i î i ascunde gândurile.
„întrupeaz -te, frate - îi spun cei din partidul s u^— s te vedem ce faci, i mai ales s - i citim
gândurile ascunse cu grij în forul t u intern spiritual. întrupeaz -te, i când vei gândi în urma celor
v zute i auzite, noi î i vom citi gândurile, i vom ti pân la ce grad de evolu ie a ajuns voin a i
con tiin a ta i dac mai meri i gradul de sfânt ob inut pân acum. în spa iu, unde ne cunoa tem,
e u or de în eles iubirea i ajutorul reciproc. Mergi, frate, jos, s te vedem atunci când fiind i noi
oameni trupe ti i necunoscu i, cum te por i cu noi, cât iube ti tu pe om, care e gradul milei tale."
Reîntruparea este un examen necesar pentru ridicarea individului spre spiritualizare.

Construirea mineralelor, vegetalelor, animalelor i a omului

In general, dup vârsta de optsprezece ani omul începe s se ocupe de idei pragmatice, de
problemele p mânte ti. Aproximativ dup vârsta de patruzeci de ani, iar al ii chiar dup cincizeci,
omul începe s se ocupe i de problemele sau ideile spirituale.
Duhurile mari întrupate sunt preocupate chiar de la vârsta de optsprezece ani de problemele
spirituale; citesc, se intereseaz de ezoterism, ocultism, magnetism, religie etc.
Aceast preocupare timpurie pentru subiectele de dincolo de via a trupeasc denot o înalt
evolu ie. Noi, lumea superioar , îi urm rim în existen a lor pe ace ti întrupa i i îi men inem sub
focul sacru al ideilor noastre spirituale.
în lumea noastr , ca în a voastr , ideile sunt de dou feluri:
1. abstracte - nu le putem experimenta, primindu-le de sus;
2. concrete - avem posibilitatea s le punem în practic , de exemplu: mânuirea, analiza, sinteza
i diferitele combin ri ale fluidelor.
Ceea ce e concret la noi pentru voi e abstract. Noi, spiritele, ne vedem, sim im i auzim. ti i
voi ceva de prezen a i convorbirile noastre, de cele ce facem în jurul vostru? Nu ti i. Totul de la
noi e ca inexistent pentru voi. Fenomenele lumii noastre sunt pentru voi probleme abstracte.
în decursul vie ii sale, treptat, duhul întrupat se lumineaz asupra multor probleme, în func ie
de vechimea sa i de mediul s u uman, iar noaptea când trupul s u doarme - în func ie de mediul
ceresc unde se scald .
S cit m un pasaj din Biblie: „Dumnezeu a f cut pe om din rân ". A a înva omul care nu
trebuie s tie^mai mult. Omul simplu râde de aceste cuno tin e, c ci anatomia, biologia, geologia
îi arat altfel. întrupatul aflat în leg tur cu noi, cunoa te adev rul referitor la crearea trupului uman,
fenomen petrecut i acum în alte p r i ale universului, pe alte planete.
Evolu ia noastr spre Divinitate cere s cercet m i studiem mereu. în lumea noastr nu e ca
în a voastr , ca s credem f r s cercet m ceea ce auzim. Noi trebuie s experiment m cele aflate.
Tat l meu ceresc de aici, Guvernatorul planetei noastre, ne spune: „Tu cuno ti tot ce ai v zut,
auzit, sim it pân acum, r mâne ca prin proba experien ei tale s p strezi pe veci ceea ce ai înv at".
Luminile noastre, mai-marii no tri, ne spun: „înainte de a fi fost creat primul om - nu ca al
vostru, ci mult mai primitiv - au existat pe P mânt anumite entit i care au plecat, nemaiputând
evolua aici, nemaig sind aici condi ii de evolu ie".
în Mamar se face corpul spiritual perfect, aidoma cu trupul divinului Tat . Dup ce corpul
spiritual a fost f cut perfect, r mâne s i se fac aici, pe p mânt, i trupul p mântesc. Dar cât timp
se cere pân se face o fiin vie - omul trupesc! Exist planete risipite în universul nostru unde
acum se face pentru prima oar un trap de om; i se fac mai întâi, din fluidul acelei planete, corpul
vital, i apoi - cu p mântul, cu mineralele acelei planete - i se face i trupul.
348 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Reu ind s fac o asemenea construc ie uman , oricât de pocit ar fi, îngerul este pe deplin
fericit când vede c dup ce a introdus spiritul uman în acea form , ea începe s se mi te, s
tr iasc , s în eleag , pentru c aceast construc ie este o oper grandioas . Pân a ajuns s fac
acest trup de om, îngerului i-au trebuit miliarde de ani, înv ând s fac mai întâi o form de plant ,
apoi peste alte milioane de ani - un tipar sau trup de animal i, în fine - trupul uman.
Darwin a crezut c omul se trage din maimu . El a întrev zut filiera evolu iei, dar n-a cunoscut
adev rul. Adev rul este c omul a fost construit de îngeri superiori, îngeri constructori, la fel ca
pe planetele unde acum se însc uneaz pentru prima oar primii oameni. Lumea angelic a construit
trupul, unde î i va face coala spiritul uman. Aceast fiin uman va evolua pe diferite globuri, în
diferite sisteme, i duhul s u va urca treapt cu treapt gradul de om, supraom, înger, Fiu de
Dumnezeu i a a mai departe. Va urca grade, dar el tot om va r mâne. Fiul de Dumnezeu este tot
om, nu este Dumnezeu în persoan , ci este un om divinizat sau îndumnezeit.
Exist planete unde chiar acum îngerii construiesc din materia ei fluidic fel de fel de minerale.
Acele planete sunt în prima lor faz de solidificare, iar îngerii constructori de acolo sunt cei mai
de jos din seria constructorilor de forme de via . Pe alte planete, aflate pe o treapt superioar ,
îngerii constructori încep construirea seriilor de forme vegetale. în fine, exist planete unde, pentru
prima oar , se construiesc forme animale. A face o form în care s s l luiasc un spirit animal
e o oper mai grea, mai complex decât a face o form de plant . Aceste forme animale nu pot fi
f cute decât de îngeri savan i, mae tri în preg tirea din materia acelei planete a esuturilor, aparatelor
trupului animal. In fine, exist planete unde o categorie i mai înalt de îngeri constructori creeaz
forme trupe ti de om.
în afar de aceste patru trepte de crea ii angelice - minerale, vegetale, animale i umane -
exist planete superioare unde omul este într-atât de perfectat, încât el vede, simte, aude îngerii din
spa iu, din atmosfera fluidic ce înconjoar planeta respectiv . El este un înger întrupat, care st de
vorb cu îngerul destrupat. Forma i materia trupului s u sunt cu mult mai evoluate, mai fine, decât
cele întâlnite pe p mântul nostru.
Toate sistemele solare, toate planetele sale trec prin urm toarele faze. Nebuloasa primitiv ,
marea nebuloas se va divide, rând pe rând, pentru a da na tere la nebuloase mai mici, la sori
m run i. Materia fluidic trece în stare solid , prin opera de prelucrare a îngerilor constructori de
minerale. Când opera lor a fost terminat , intr în ac iune a doua serie de îngeri, care tiu s fac
trupuri de plante. Planeta avanseaz , i cu ea - întregul sistem. Urmeaz ca îngerii cunosc tori în
construirea formelor animale, s fac întregul regn animal, timp de sute de milioane de ani. In fine,
când timpul a sosit, î i încep opera îngerii constructori de trupuri umane; bineîn eles, nu ca ale
voastre de acum, ci cu mult mai primitive.
Toate au pornit de la eterni provenit din fluidele plecate de la Tat l. Materia preg tit de Tat l
pleac într-unui din universuri i îngerii o prelucreaz , f când din ea toat gama de vie uitoare
întrupate.
îngerii au aflat tiin a construc iilor de tot felul de la Tat l. El tie s fac orice lucrare de
pretutindeni, în cele patru universuri ale Sale. Tat l a creat odat în ve nicia ce a trecut, acum El
nu mai face nimic, construind totul numai prin Copiii S i majori.
Tot ce exist pe P mânt a venit de la Tat l. Cel ce examineaz pe om, examineaz pe Tat l, care
nu are forma de om, dar are tot ce exist în om. Tot ce e într-o râm se afl în Tat l. Râma este
o parte din Tat l, dar nu este la fel cu Tat l prin forma sa. Râma e o vietate a p mântului, o form
imperfect înc , f cut de o anumit categorie de îngeri - ferici i când au reu it s o fac , s o vad
tr ind i reproducându-se.
Spiritul de orice grad vine din Tat l. Materia care va servi de pârghie sau form spiritului a fost
trimis din Mamar. Din Mamar pleac fluidul, din T tar pleac scânteia sau superfluidul. Materia
trebuie s evolueze, dar singur nu este capabil . Duhul trebuie s evolueze, dar nici el nu poate
s stea prin diferitele planete, sisteme sau universuri f r învelitori materiale, f r materie. Unul
ajut la evolu ia celuilalt.
Omul este ultima treapt de perfec iune a formei animale. Treptat, devenind tot mai apropiat de
perfect, duhul p r se te gradul uman, pentru a se urca pe treapta sau la rangul de înger. Ce mult ne
mai trebuie nou , oamenii P mântului din faza actual , pân s devenim oameni perfec i! Dar ce
lung este calea pân s devenim îngeri!
îngerii lucreaz mereu asupra formei voastre, pentru a v des vâr i. în vederea acestei perfec iuni,
îngerii îmbun t esc condi iile de existen ale planetei: aerul, apa, p mântul, mediul înconjur tor,
pentru ca opera de modificare asupra trupului s le fie mai u oar .
Nu tot ce construiesc îngerii, în decursul sutelor de milioane de ani, este perfect. Câte dibuiri,
câte imperfec iuni, câte gre eli au f cut i ei! Dar observând c un spirit silit s se întrupeze într-o
Comunic ri clin Cer 349

form incorect nu poate evolua, cercetând defectele formei, caut s fac o alt form , în care
spiritul corespunz tor s se simt mai bine i s poat progresa.
Fiecare mineral, fiecare element chimic a avut un anumit autor. Exist serii de îngeri creatori
de minerale. Fiecare fel de plant este f cut de o alt treapt de înger creator de plante. Formele
de plante nu sunt nici ele f cute de acela i înger constructor, ci rând pe rând, de îngeri din ce în
ce mai îndemânatici, mai tiutori. Acela i lucru e valabil i cu seria de animale.
Când pe o planet s-a terminat toat gama de minerale, îngerii constructori de minerale p r sesc
planeta respectiv . De asemenea, când pe o planet s-a terminat toat seria de plante i altele nu
se mai pot face, îngerii constructori de plante p r sesc i ei acea planet , pentru a se duce aiurea,
unde au posibilitatea de a construi plante superioare. La fel procedeaz , rând pe rând, îngerii
constructori de animale i oameni.
Ceea ce se petrece cu îngerii se petrece i cu duhurile. Nemaiavând forme mai evoluate în care
s - i fac coala planetar , duhurile pornesc pe alte meleaguri, iar planeta r mânând f r duhuri,
dispar i formele. Astfel planeta p r sit se reduce la faza prim , când era lipsit de vegeta ie, via
animal i forme umane, r mânând numai duhurile minerale. La o vreme, planeta î i va pierde
magnetismul, i din acel moment mineralele se vor dezorganiza, spiritele minerale, forvispiile fiind
puse i ele în libertate. Fosta planet se va transforma într-o pulbere, din care o parte va fi atras
de al i sori, iar o alt parte se va fluidiza i întoarce la Centru, de unde a pornit cândva.
Nebuloas a venit din Sfera divin , i nebuloas se întoarce. Ea a trecut printr-o serie nesfâr it
de faze, care au constituit tot atâtea coli pentru toat gama de duhuri: minerale, vegetale, animale,
umane i angelice, de toate felurile. Cu cât soarele i planetele derivate din ea îmb trânesc, cu atât
devin o coal de o treapt inferioar .
Duhul evolueaz , urc din ce în ce mai sus, iar materia planetei unde a vie uit devine, de la o
vreme, tot mai neprielnic stadiului ajuns de spiritele ce o populeaz , Duhul avanseaz , materia se
retrogradeaz , iar planeta - terminându- i misiunea sa de coal - se va dizolva, întorcându-se la
Centrul creator.

Crea ia Centrului
/\
Intr-o alt prelegere, am spus c Sfera-Tatar se dilat i se atinge, din loc în loc, de fa a intern
a Sferei-Mamar. Sfera-Tatar face în aceste puncte de contact protuberante pe suprafa a sa i,
corespunz tor lor, se creeaz adâncituri pe suprafa a intern a Sferei-Mamar. Aceast dispozi ie
fiind îndeplinit , din dreptul protuberantelor Sferei-Tatar sunt aruncate scântei, absorbite de Mamar.
Când trece din T tar în Sfera-Mamar, scânteia îmbrac materia neutr a Respiratorului. Prin
acest fapt scânteia, parte din Dumnezeu, cu toate calit ile i puterile Tat lui, devine o individualitate,
un Dumnezeu în miniatur . Ie ind din Sfera-Tatar, particula devine o entitate separat de Tat l.
în Sfera-Tatar scânteia era o celul a Tat lui. De îndat ce a ie it din Colectivitatea-Dumnezeu
i s-a îmbr cat cu haina substan ei din Respirator, scânteia a devenit un candidat de duh. Ajuns în
Mamar, scânteia este îmbr cat cu materia mamar i, în acela i timp, este dememorizat .
Sfera divin , denumit i Dumnezeu, este compus — dup cum am mai spus — din trei corpuri
sferice, care se învelesc unele pe altele, fiecare fiind format dintr-o anumit materie: materia
t tarului, materia respiratorului i materia mamarului.
în ansamblul ei, Sfera divin se comport ca o fiin supraeteric , format din dou p r i: una
fecundatoare - pozitiv i masculin ; i alta fecundat - feminin i negativ . Adic aceast Fiin
- uria ca dimensiune, mai mare decât oricare din cele patra universuri - se autofecundeaz ,
corespunzând din acest punct de vedere unei fiin e hermafrodite de pe p mânt. Sfera-Tatar fecundeaz
Sfera-Mamar, iar dup mii i mii de ani petrecu i în Sfera-Mamar, scânteile primite i preparate de
Fiii divini sunt trimise în unul din cele patru universuri.
Aceste celule divine, aceste scântei-dumnezei, nu au nume, pentru c sunt miliarde nesfâr ite.
S lu m un exemplu, pentru a face în eles acest anonimat. Regele vostru prive te poporul. El nu
cunoa te numele fiec rui cet ean în parte. El în elege i vede în fa a sa o colectivitate de indivizi:
poporul român. Poporul este un termen, f r a spune un nume propriu de individ. La fel i cu
duhurile. Ele sunt asemenea nisipului oceanelor, f r num r. Nu au nume, dar se disting între ele
dup culoarea lor.
Culoarea unui duh este în leg tur cu evolu ia sa. Astfel, duhurile P mântului — s-a mai spus
- se împart în trei categorii mari: ro ii, albastre i albe. îngerii P mântului au culoarea alb aurie,
350 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

iar sfintele duhuri au, pe lâng culoarea îngerilor, anumite decor ri sau semne, care le indic rangul
în ceata îngerilor. Exist planete unde duhurile-oameni au culori verzi, albastre, violacee etc. Entit ile
de pe fiecare planet sau soare au culorile lor i semnele aplicate pe culorile lor, indicând tot atâtea
trepte, chiar în sânul aceleia i categorii de spirite.
Nu po i da un nume unui duh, ci tii c este dintr-o anumit categorie. Când prive ti o ceat
de vr bii, tii c sunt vr bii, dar cum s le spui pe nume la fiecare? Nu li se poate da decât numele
grupului din care fac parte. Jos, la suprafa a p mântului, fiec rui duh întrupat i se d un nume. în
spa iile infinite nu mai este posibil s se dea fiec rui duh un nume, ci cel mult numele grupului
omogen format de acele duhuri: îngeri, arhangheli, serafimi, ofanimi etc. Prin urmare, Rafael,
Mihael, Gabriel etc. nu este numele unei entit i, ci numele gradului unei serii de îngeri.
Tat l nu se mai ocup de evenimentele ce se vor petrece într-un sistem solar oarecare. El d
delega ie Guvernatorilor solari i planetari ca în numele S u i dup legile Sale, s conduc evolu ia
acelui sistem planetar.
Venind într-una din sferele create, pentru a îndeplini opera la care au fost trimise, duhurile
superioare sunt silite s se asocieze câte trei la un loc, pentru a forma o for treimic .
Trei entit i conduc pe fiecare din miliardele de sori. Trei entit i conduc miile de miliarde de
planete de pretutindeni. Ve nic, o trinitate conduce totul. Aceast trinitate este înconjurat de un
cordon fluidic, care, virtual, le oblig s lucreze totdeauna împreun , dând o singur directiv .

Pe când erau r spândite în ve nicia anterioar , libere prin haos, celulele divine erau individualit i
cu aparen de corpuri moarte, f r via . Când au auzit chemarea primelor trei celule, care au
format primul Nucleu divin, au început s se mi te i s se asocieze i ele câte trei, înconjurându-se
cu un fel de substan lipicioas , emanat de prima treime. înconjurate cu aceast substan , au fost
atrase de iubirea nucleului Tat -Dumnezeu, i astfel diametrul acestui nucleu a crescut prin cre terea
num rului celulelor sale. Aceast cre tere se continu mereu.
Azi, Sfera-Tatar este incomensurabil . Ea absoarbe i emite mereu celulele divine. Unele din
aceste celule au misiunea s contribuie la perfectarea sferei cu crea ii; altele sunt trimise ca misionari
la marginea cosmosului, ca s atrag - prin convingere - din haos particule haotice noi.
Scânteile ie ite din T tar au dou roluri de îndeplinit: ori pornesc în lumea creat , ori vor chema
pe surorile lor din haos.
Cât timp celula divin este în interiorul Sferei-Cap, lucreaz în armonie cu celelalte miliarde
de celule divine, la marea oper a evolu iei, a tot ce Tat l creeaz . De îndat ce a ie it din Sfera-Tatar
i s-a sustras legii colectivit ii, ea devine o for liber , activând cum i se va p rea mai bine.
Odat , la începutul începutului oric rei crea ii, trei celule sau particule din haos s-au unit,
pentru prima oar , prin dragostea ce au sim it-o una fa de alta. A a a fost la început. De atunci
a trecut o ve nicie. Azi condi iile s-au schimbat, prin infinita evolu ie. Când o celul divin supus
i în eleg toare iese din Sfera-Tat , este îmbr cat cu o.anumit hain în Mamar - dac e destinat
s prelucreze materiile din universuri, i este îmbr cat cu alt hain - dac va pleca s lucreze
direct asupra particulelor din haos.
în al doilea caz, i se las scânteii toat puterea i în elegerea c este Dumnezeu.
Cât dragoste, cât în elegere i cuno tin despre opera grandioas a crea iilor trebuie s aib
acest mic Dumnezeu, liber i individualizat - parte din Torul - pentru ca el s nu devieze, s nu
se înfumureze, s nu lucreze în afara Voin ei centrale, a colectivit ii Capului de Dumnezeu. Numai
aceast dragoste i în elegere poate aduce rezultate sublime. O r zvr tire a celulei divine destinat
s lucreze asupra particulelor din haos poate produce rezultate incalculabile, distrugând într-o clip
toate universurile, totul dezintegrându-se i particulele întorcându-se în haos, în starea lor primitiv .
Aceast nenorocire s-a întâmplat odat , în ve nicia ce a trecut. Din aceast cauz , Tat l - cât
e El de în elept i bun - se teme de nechibzuin a vreuneia dintre celulele Sale.
Prin asocierea particulelor haotice s-a format Tat l, i El - prin chemarea particulelor haotice
i organizarea lor - a creat universurile de pân azi.
O anarhie, în mas , a duhurilor din cosmos poate face s piar universuri, ipunând în pericol
Divinitatea central . Armonia tuturor contribuie la progresul totului. Azi legea le ine pe toate ca
într-un cerc de fier. Cine se abate de la legile care contribuie la progres, cade imediat sub sanc iunea
suferin ei. Cea mai mic înc lcare a codului ceresc se poate transforma, prin repetare, în anarhie sau
r zvr tire. De aceea cea mai mic gre eal este prompt urmat de pedeaps , pentru a se imprima
adânc i pentru ve nicie în con tiin a fiec ruia c orice abatere atrage dup sine suferin a, conform
legilor stabilite.
Comunic ri din Cer 351

Evolu ia se face individual, dar i în colectiv

Verbul este Mântuitorul nostru, St pânul sosit în acest punct al universului cu nebuloasa Sa,
primit în Mamar, pentru a o prelucra i perfec iona. Nebuloasa i-a fost dat spre a servi i propriei
Sale perfec ion ri. Materia P mântului, desprins de miliarde de ani din nebuloasa solar , este a
Lui. Când ne întrup m, ne facem una cu Verbul, deoarece trupul în care ne afund m este materia
condus de El, de miliarde de ani. Materia e pus în slujba Lui, dar i pentru evolu ia noastr . El
este Mântuitorul nostru, în materia Sa ne întrup m ca s facem coal .
Iat în elesul cuvintelor Domnului:,, Lua i, mânca i din aceast pâine - acesta este trupul Meu;
lua i, be i din acest vin - acesta este sângele Meu ". într-adev r, ele au derivat din materia P mântului,
sunt duhuri ce fac parte din materia pus sub conducerea Lui.
Prin liberal nostru arbitra am ales acest sistem solar. Sosi i aici dintr-un alt sistem solar, ni s-a
indicat planeta unde s ne întrup m, ca fiind cea mai potrivit gradului nostru evolutiv.
Pe Solar ni s-au dat toate indica iile. Am zis Solar, i nu soare, pentru c una e soarele, i alta
e Solarul. Soarele este astral vizibil ochilor vo tri, iar Solarul este globul fluidic, unde troneaz
Verbul solar, Guvernatorul acestui sistem planetar. Solarul, fiind fluidic, este invizibil pentru voi.
Pe P mânt ne facem evolu ia spiritual i material , ca spirit liber i întrupat. P mântul este
pentru noi un laborator, unde studiem i facem experien e cu materiile sale fluidice, gazoase, lichide
i solide. Când se întrupeaz , duhul se supune evolu iei acestei materii. Ce de ani pierde duhul la
începutul întrup rii sale, pân î i construie te casa-trup, prin care va tr i ani de zile pe p mânt!
Spiritul, tr ind în sânul trapului s u, îl îmbib , purific i influen eaz cu fluidele sale. întrupându-se
miliarde de duium, ele prefac materia acestui glob, îl perfecteaz .
Prin urmare, duhul e colaboratorul Guvernatorului solar i al Tat lui ceresc.

tii c duhul î i face evolu ia, întrupându-se mereu, veacuri necurmate. Afl acum c evolu ia
se face numai în stare de duh liber i numai în Cer. Aceasta nu este o regul , ci o axiom .
Duhul întrupat nu- i face evolu ia, ci conlucreaz doar cu cei din spa iu, lucreaz la o oper
comun împreun cu cei din mediul fluidic. Cei din spa iu fac coal , iar întrupatul e un colaborator
coborât în sânul materiei, o sond prin care spa ialii studiaz i prefac materia.
Precum Mamarul î i pune materia la dispozi ia marilor Entit i, pentru ca ace tia s - i fac
evolu ia, la dispozi ia duhurilor se pune materia sau laboratonxl numit planet . O entitate se întrupeaz
în acest laborator i alte trei entit i spa iale — drepta ul, stânga ul i cel-de-cre tet — conlucreaz
cu ea. Cele trei entit i protectoare nu prea intervin cât timp omul e sugar, pentru c mama îl ine
în preajma ei, iar drepta ul i stânga ul mamei pot face oficiul drepta ului i stânga ului copilului.
Când copilul a început s se îndep rteze de mama lui, când el a început s ia oarecum ini iativa,
trebuie condus, i intervin protectorii s i spa iali. Pe m sur ce cre te copilul, ac iunea drepta ului,
a stânga ului i a celui-de-cre tet este mai activ . Cu cât materia trapului se preface mai mult,
activitatea asisten ilor spa iali este mai încordat , mai tiin ific .
Din acest motiv, asisten ii protectori se schimb la fiecare din etapele vie ii trupe ti. Adic cei
trei asisten i din tinere e au înlocuit pe cei din copil rie, iar la rândul lor vor fi înlocui i cu al i trei,
când tân rul va fi b rbat, i a a mereu, pân la destrupare.
Sugarul trece în faza de copil, apoi de elev, adolescent, tân r, b rbat i b trân. Mereu alte
gânduri i sim uri, mereu alt material corporal, mereu alte modalit i de func ionare ale diferitelor
sale organe. Din copil rie pân la b trâne e se în ir o serie de fenomene fizice, fiziologice, psihice
etc, constituind material de studiu i conlucrare.
Cei trei protectori i îndrum tori spa iali nu sunt numai a a al tura i de un întrupat, ci sunt
lega i de el printr-un cordon fluidic, stabilit de superiorul grupului sau colectivit ii din care fac
parte aceste patru duhuri. Din aceast cauz ceea ce simte întrupatul simt i ceilal i trei din spa iu
lega i de el. De o pl cere se bucur i ei, de o durere sufer i ei. Când se face o opera ie
chirurgical întrupatului, toat durerea lui o va împ rt i, vrând-nevrând, i celorlal i trei spa iali.
Teoretic, s-a spus c exist trei colaboratori spa iali, care concur la studiul terestru al întrupatului.
în realitate, nu este numai o treime - un drepta , un stânga i unul-de-cre tet - ci o asocia ie din
fiecare. Vor fi mai multe entit i de-dreapta, de-stânga i de-cre tet.
Am mai vorbit despre rolul celor trei îndrum tori i colaboratori. Drepta ul spune: „A a e bine".
Stânga ul nu impune, ci arat c mai exist i o alt cale. Tras de o parte, împins de alta, bietul
întrupat r mâne s aleag în virtutea deplinei sale chibzuin i. Dup o zi întreag de conlucrare, vine
352 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

examenul a tot ce s-a f cut peste zi. Examenul se d în fa a celui-de-cre tet. El va judeca faptele
executate, iar nu inten iile sau ideile ce au fr mântat spiritul în timpul zilei.
Ideea, ca idee static , nu are nici o foi în lumea topeasc . Fiind pus în ac iune, ea se
transform în for dinamic . Cât timp tr im în spa iu, c ut m s punem în practic ideile Tat lui
i ale Verbului. Dup ce ne-am întrupat, c ut m s fim în acord cu ideile Tat lui, sau ideile
spirituale, dar în acela i timp i cu ideile referitoare la materia Verbului, ale Purt torului de cuvânt
al Tat lui.
întrupatul a venit cu ideile sale teoretice din spa iu i caut s le pun în practic aici jos,
deoarece se refer la materia de aici. Am spus c evolu ia se face în spa iu, dar acolo ea nu este
complet , deoarece se face asupra substan ei t tare i mamare, aflat în stare fluidic .
Toate ideile referitoare la spirit, se numesc idei spirituale sau masculine. Toate ideile referitoare
la materie, de orice grad, se numesc idei materiale sau feminine.
Analiza ideii, cercetarea i urm rirea ac iunii ei se face de spirit, care o fecundeaz . Spiritul
combin ideile masculine cu cele feminine, ca s vad urm rile acestei combin ri. Spiritul vine din
spa iu cu idei cere ti spirituale, dar se întrupeaz s vad ce se va petrece când, coborât în trap, în
materia planetar , va c uta s aplice ideile spirituale sau cere ti asupra materiei. Adic ce urm ri
vor fi când va împreuna ideile masculine cu cele feminine.
Rolul întrup rii este s ofere spiritului posibilitatea de a pune în practic ideile cere ti, aplicându-le
asupra materiei globului p mântesc. întrupatul este un sacrificat, scufundat în sânul materiei globului
terestru, în folosul fra ilor din colectivitatea sa, pentru ca cei din Cer s - i fac studiile prin el.
Sacrificiul acesta nu poate fi etern. De aceea s-a pus un termen duratei sale, dându-i-se libertate
duhului întrupat prin actul numit moarte. Moartea înseamn terminarea calvarului, a sacrificiului
f cut de duh fa de colectivitatea din care face parte. Dar în loc ca fra ii s i de sacrificiu s se
bucure c unul dintre ai lor s-a eliberat din materie, ei îl plâng. S rmanii, cât de ne tiutori sunt de
tainele cere ti!
Dac sacrificiul a fost pe deplin îndeplinit, duhul va culege la finele vie ii trupe ti roade
frumoase, de care se vor împ rt i i ceilal i colaboratori ai s i. Evolu ia se face în mod colectiv,
întrupatul s-a sacrificat benevol în folosul colectivit ii spirituale din care face parte, pentru c tie
c altul va face mâine la fel.
Uneori drepta ul i stânga ul se schimb între ei, f când ambele coli, adic a aplic rii ideilor
de dreapta i de stânga.
O idee este considerat de dreapta când e în sensul legilor universale, i o idee este considerat
de stânga când e contrar legilor cere ti. întrupatul, drepta ul i stânga ul fac o treime: unul propune,
altul contrapropune i întrupatul dispune, dar în urma deciziei întrupatului to i trei vor ajunge la
suferin sau fericire. i
în concluzie, nici un duh nu evolueaz individual, ci numai în colectivitate, ca i Tat l ceresc
împreun cu miliardele Sale celule divine, infini i Dumnezei.
Dup ce întrupatul i-a terminat sacrificiul, este l sat câtva timp liber, s se întremeze, s se
odihneasc i s mângâie pe cei l sa i jos. De la o vreme, superiorii, g sind c a stat destul, îi
ordon s reintre în activitatea cereasc , s fecundeze ideile cere ti.
în Cer, ca i pe p mânt, unii alearg dup o pl cere trec toare, urmat de mult i îndelungat
suferin , pe când al ii se angajeaz la o durere temporar , ca s se bucure de o fericire prelungit .

Ciclurile evolutive
>\
In universurile sferei create, exist trei mari grade de sisteme planetare, care sunt corespunz toare:
1. Sfântului Duh; 2. Fiului solar; 3. Tat lui central.
Evolu ia cere trecerea de la planetar la solar i de la solar la divin.
La începutul crea iei sistemului s-a trecut invers, de la starea nebuloas sau divin , la cea solar
i de aici la cea planetar . Dup ce, prin involu ie, planeta a atins starea fizic cea mai solid , începe
urcu ul, evolu ia, ascensiunea spre divin.
In prima perioad , pentru transformarea nebuloasei într-un glob solar, au lucrat Divinii. Dup
ce i-au terminat opera au plecat la Centru. Au urmat îngerii solari, lucrândja construirea planetelor.
Când i-au terminat opera, au p r sit planeta i s-au întors în soarele lor. în fine, aceste planete au
fost luate în st pânire de îngerii planetari. Prin urmare, Constructorul divin a fost înlocuit cu
constructorul solar, iar el a fost înlocuit cu constructorul planetar, sau mai bine zis j lunar.
Comunic ri din Cer 353

Din divin , nebuloasa a coborât mereu, miliarde de ani, pân la starea planetar . Apoi planeta
a început urcu ul spre divinizare, i via a de pe ea va progresa într-una, pentru a deveni i ea divin .
Din Tat l a pornit nebuloasa. Ea era îa început cas divin , unde lucrau îngerii divini, Constructorii
centrali. Dup trecerea a multe milioane de ani, nebuloasa ajunge la gradul de a se preface în soare.
Din moment ce nebuloasa a luat consisten a de soare sau astru, Constructorii centrali s-au
retras, opera lor fiind terminat . Sub conducerea Fiului a r mas aici lumea constructorilor solari. Ei
au început opera cre rii i evolu iei solare.
De la o vreme, s-au desprins diri soare, rând pe rând, planetele. Pe fiecare planet s-au stabilit
constructorii planetari. Când o planet a fost gata, constructorii solari s-au retras pe soare, pentru
a continua opera lor solar , pân la terminarea sau disolu ia întregului sistem.
Prima planet desprins din soarele nostru este acum la o distan foarte mare de el i este
invizibil vou . Dep rtându-se mereu, va ie i din sfera de atrac ie a soarelui. Efluviile solare
nemaiputând lucra asupra ei, materia sa mineral se va dezagrega i preface în pulbere cosmic .
Aceasta va fi soarta, rând pe rând, a planetelor din sistemul nostru planetar. O parte din pulberea
lor va c dea pe alte corpuri planetare, pentru a- i termina evolu ia mineral neterminat înc , iar
o alt parte se va fluidifica i întoarce în Centru, pentru a fi întrebuin at , dup o prealabil
prelucrare, la crearea de nebuloase noi, sisteme siderale, sori sau sisteme planetare.
To i sorii i planetele sunt muritori, creându-se în locul lor al ii, superiori.
îngerii solari au prezidat la desp r irea Lunii de P mânt. în sistemul nostru Luna este o forma iune
de gradul al treilea, P mântul - de gradul al doilea, iar Soarele - de primul grad.
Toate forma iile de gradul al treilea din întregul univers n-au posedat i nu vor poseda niciodat
via trupeasc , ci numai duhual . Ele se vor dezagrega înaintea corpului din care s-au dezlipit.
De la dezlipirea Lunii din p mântul pe care c lca i, au trecut multe milioane de secole.
Dup ce planeta a fost terminat , a venit s - i fac coala pe ea lumea angelic planetar . Ceva
mai târziu au început s vin pâlcuri de duhuri, de toate categoriile, ca s - i fac evolu ia. De la
începutul sosirii lor, via a acestor duhuri a fost mereu îndrumat de lumea angelic planetar , cu
sediul pe Lun .
Dup dezlipirea Lunii, P mântul a devenit sediul duhurilor sosite din toate p r ile universului,
ajunse la gradul acestei planete. Primele duhuri umane au fost din cele inferioare. Treptat, în
decursul miliardelor de ani, ele s-au ridicat pân au ajuns spirite superioare.
în definitiv, trei mari categorii de duhuri umane au venit pe P mânt:
1. diavoli tii; 2. fiuli tii; 3. divini tii.
Diavoli tii sunt spirite inferioare. Negrii din Africa, Asia, Australia etc. ar corespunde azi
acestor feluri de spirite. Fiuli tii sunt spirite mai evoluate, având, ca oameni, o religie i o credin
în for ele Cerului, crezând într-un Dumnezeu. Divini tii sunt spirite întrupate, posedând cuno tin e
profunde despre alc tuirea universului, via a de pretutindeni i legile din natur . Divini tii sunt
ilumina i i mul i dintre ei au leg turi directe cu cei din spa iu.
Via a omenirii pe P mânt i a tuturor planetelor din univers nu se continu într-un ve nic urcu ,
ci se desf oar sub form de cicluri. Dup ce s-au perindat pe suprafa a planetei cele trei categorii
de duhuri întrupate, terminându-se ciclul divinist, un cataclism m tur , distruge toat civiliza ia
omenirii diviniste, i în locul ei vine un val de diavoli ti. De acum seriile se urmeaz mai departe,
trecând prin fiuli ti, i se termin cu divini ti, dup care un nou cataclism terge orice urm de înalt
civiliza ie a divini tilor.
S nu se cread c la un moment oarecare al vie ii p mântului se g sesc pe el numai divini ti ori
fiuli ti. Pe lâng duhurile majoritare se afl , în minoritate, i din celelalte categorii. De exemplu, în
vremea divini tilor majoritatea oamenilor o formeaz cei adânc credincio i i în permanent
leg tur cu Cerul, cei mai mul i fiind chiar mediumi auditivi. Dar printre ei se afl , în minoritate,
diavoli tii i, ceva mai mul i, fiuli tii. La fel se întâmpl i în epoca fiuli tilor i a diavoli tilor.
Legenda lui Noe nu e o poveste goal , lipsit de adev r. Noe a fost o realitate, un om divinist.
Se în elege c nu piere toat via a animal , vegetal i uman cu ocazia unui astfel de cataclism.
Iat în elesul real al fiin elor salvate de Noe prin corabia sa.
Cataclismul s-a dezl n uit prin for ele venite din Sfera divin . Apele oceanelor au inundat în
câteva clipe continentul, m turând aproape totul din calea lor. Dup câteva zile, apele au intrat în
matca lor i lini tea mor ii domne te pe suprafa a p mântului. în urma cataclismului aproape to i
oamenii s-au destrupat. Spiritele divini tilor au pornit spre Lun , i de acolo c tre Soare. Dup ce
au dezbr cat haina planetar i solar , s-au îndreptat spre alte meleaguri, c tre al i sori ai universului.
Noe împreun cu al i divini ti au sc pat de cataclism, deoarece i-am avertizat noi, cei de sus.
Celorlal i divini ti, de i erau în leg turi cu noi, nu li s-a spus nimic despre potop, pentru c a a era
orânduit s se întâmple, ca s înceap un alt ciclu.
354 Din tainele vie ii i. ale universului - A doua carte

Cel din urm ciclu divinist a fost descris în legenda lui Noe. Atunci a început ciclul diavolist,
aflat acum pe sfâr ite i va începe un nou ciclu - ciclul fiulist. El va dura aproximativ 360.000 de
ani, dup care va urma un nou ciclu divinist. Astfel, ciclurile se vor urma mereu, pân la moartea
acestei planete. Dup Biblie, s-ar crede c potopul lui Noe s-a produs acum câteva mii de ani.
Adev rul e c de la cel din. urm cataclism pân azi a trecut cu mult mai mult timp decât cum
în elege omul din Biblie. Ultimul potop s-a petrecut într-un timp foarte îndep rtat.
Din cele de mai sus, se deduce c majoritatea oamenirii actuale apar ine ciclului diavolist.
Fiuli tii formeaz o mic mas , iar divini tii sunt extrem de pu ini.
Divinistul nu se preocup de de ert ciunile vie ii trupe ti. El este idealistul p mântului, c utând
s se adape din izvoarele nesecate ale tiin ei cere ti i oferind, întrucâtva, norme de conducere
celor din jurul s u. Fiulistul ine calea de mijloc dintre spirit i materie, iar diavolistul este un
materialist feroce, un egoist f r seam n.
C tre sfâr itul ciclului diavolist, aproape to i conduc torii mari i mici ai popoarelor sunt
fiuli ti. în ciclul prezent al diavoli tilor sunt pu ini divini ti - mediumi de toate categoriile, inspira i,
mari gânditori i mistici - fiind pierdu i în marea mas a diavoli tilor atei sau ignoran i.
Treapta cea mai de jos a diavoli tilor formeaz triburile negrilor din Africa, Brazilia, Australia.
Cu toate acestea, fiecare trib are un divinist, superiorul socotit înv at, medic i vr jitor.
In întreg universul se lucreaz la fel. Oricare ar fi rangul spiritual al duhului, când se întrupeaz ,
trebuie s înceap cu abecedarul. Omul nu poate s reia înv tura de unde i-a întrerupt-o în via a
trupeasc precedent .
Acum pot exclama: Iubite frate, ciclul diavolist e pe sfâr ite i va începe cel fiulist! Noi nu mai
apuc m ciclul divinist care va urma, c ci pân atunci vom fi pleca i pe alt planet a unui alt sistem
solar, unde vom g si ciclul divinist, pentru a ne continua studiile. Nu vom mai edea aici, deoarece
nu mai putem a tepta câteva sute de mii de ani, cât va dura ciclul fiulist, pân abia s se arate la
orizont perioada divinismului, necesar evolu iei noastre.
Din cele expuse mai sus, s-ar p rea c via a pe P mânt i pe alte planete asem n toare ei, se
face pe perioade^ sau cicluri, care urc i coboar i c , în definitiv, nu exist nici un progres, c
totul st pe loc. în realitate, ciclurile evolutive urmeaz în a a fel încât nici un ciclu nu începe de
la aceea i treapt ca i cea precedent , ci ea revine cu ceva mai sus. în definitiv, toate ciclurile devin
din ce în ce mai evoluate, a a încât forma de via a trupului i a tuturor fiin elor se va manifesta
sub un alt aspect, mereu superior, mereu în progres. Totul este împins înainte de legea evolu iei.
P mântul nostru - ca i miliardele de corpuri cere ti - se afl mereu pe drumul ve nicei perfec iuni.

Totul s-a n scut din particule haotice

Fericit omul care lucreaz din toate puterile sufletului s u, pentru avansarea colectivit ii din
care face parte.
Eu sunt unul, sunt o celul divin îmbr cat cu o hain nealterabil d ruit de Cei din Respirator.
Peste aceast hain mi s-au pus dou înveli uri, f cute din materia mamar . Prin urmare, am plecat
din Sfera divin învelit în trei haine divine.
Pe când eram în haos aveam libertate deplin . Pe baza acestei libert i, i azi a putea s -mi duc
singur via a. îns , experien a ne-a dovedit c e de preferat via a în colectivitate, c ci în sânul ei po i
avea ajutorul, t ria i fericirea, pe când stingher nu po i nimic, deci nu ai parte de nici un spor. Am
fost liber s aleg singur tatea sau s intru în asociere cu al ii. Gra ie acestei libert i, am examinat
ideile care circul în lume i am f cut, într-un fel sau altul, dup cum mi-a dictat con tiin a.
Entit ile spirituale au avut, au i vor avea întotdeauna dou idei, relativ la orice problem :
ideea A i opusul ei, ideea B. Teologic vorbind, ideii A i s-a dat numele de r u i ideii B i s-a dat
numele de bine. Nu exist bine i r u, ci dou idei egale, dar opuse. Aceste dou idei opuse au fost
i sunt necesare, pentru c din ele iese lumin în spiritul oric rei entit i. Trebuie s te arzi, ca alt
dat s tii s te p ze ti de foc. Trebuie s fi fost cândva bolnav ca s pre uie ti s n tatea.
Datorit acestei libert i i a ve nicei experiment ri, urc m scara spre Divinitate.
Doamne, ce de experien e trebuie s facem, ca s ajungem la în elepciune! Chiar Divinitatea
prim a trecut prin aceast lung , ve nic experien , ajungând s - i stabileasc seriile de legi, care
acum conduc lumile create. Divinitatea nu cere de la copiii S i nici o grab în studierea ideilor
contrare. Spa iul este infinit i durata o ve nicie. Duhul are timp destul s tot studieze, pentru a se
l muri într-o problem oarecare, cum e mai bine: s aleag i s execute ideea A sau ideea B.
Comunic ri din Cer . 355

Toate experien ele le facem pe rând, miliarde de ani, pe diferite planete i sisteme planetare,
asupra tuturor formelor de via i felurilor de materii, dar nu putem avea o tiin complet , pân
nu coborâm la starea materiei celei mai dense, a materiei planetare. Iat necesitatea întrup rii.
Numai având un instrument terestru, putem lucra asupra materiei terestre.
îns i Divinitatea studiaz Adev rul. Ea are mereu în fa a Sa noi probleme, metode i st ri de
progres, dar vrea s - i verifice concluziile prin particulele emanate din Ea, prin copiii S i pleca i
în lume. Rezultatul experien ei miliardelor de copii pleca i în crea ie, ofer Divinit ii posibilitatea
de a se încredin a de juste ea vederilor Sale. Astfel Divinitatea î i controleaz observa iile i hot rârile.
Din haosul infinit s-a format Divinitatea. Miliarde nesfâr ite de secole solare i-au trebuit Divinit ii
s evolueze pân a ajuns la stadiul actual, aflat în ve nic prefacere, pentru c evolu ia nu are sfâr it.
în mod direct, dar mai ales prin celulele divine plecate din Cap, Tat l cheam mereu particule
haotice, cu care creeaz globuri cere ti i umple infinitul cu crea ii. Spa iile sunt pline de apeluri,
de idei al c ror con inut cre te mereu, prin aplicarea lor în existen e din ce în ce mai evoluate.
Tot ce e spirit i materie a provenit din Tat l i, la urma urmei, totul s-a n scut din haos. Haosul
e originea a tot i toate. Particulele haotice stau nemi cate din ve nicie. Gândul lor se împac cu
starea lor de iner ie, pentru c nu cunosc starea de fericire tr it într-o colectivitate. E r u - zicem
noi acum - dar pentru ele e bine. Binele st rii noastre de acum corespunde binelui st rii noastre
de atunci i de acolo. Ambele cuprind aceea i no iune. Numai prin compararea uneia cu cealalt se
poate vedea deosebirea. Datorit necunoa terii unei alte st ri, am stat locului o ve nicie în haos. în
acele vremuri era bine acolo pentru noi. A adar binele e relativ i nu are o limit superioar .
într-o bun zi, a ap rut, a â nit al turi de ideea A i ideea B. Din acel moment, s-a n scut
dorin a de a încerca, de a experimenta i aceast nou idee. A a s-a n scut prima asociere. Acesta
e începutul crea iei.
Voi crede i^c întâi a fost binele i apoi a venit r ul. Adev rul e altul: întâi a fost r ul, i apoi
a venit binele. întâi a fost ideea A - ideea izol rii, a independen ei, i apoi a venit ideea B - ideea
asocierii, a muncii colective. Dou idei, dou st ri, bun i una, bun i cealalt , dar opuse, una
fiind superioar celeilalte.
Multe miliarde de ani i-au trebuit particulei haotice pân s în eleag c ideea B e de preferat
ideii A. A i putea râde de afirma ia mea: „Cum, pentru o idee atât de simpl i-a trebuit particulei
haotice o ve nicie?" întocmai. Lumea a râs de Columb când printr-o mi care a pus oul în pozi ie
vertical , zicând c a a ceva oricine poate face.
Acum vi se pare un lucru neînsemnat, dar când te gânde ti c particula haotic vie uia de o
eternitate într-o anumit stare, se în elege c i-a trebuit un timp foarte mare ca s se nasc în ea alt
gând, relativ la o alt form de existen . Azi lucrurile merg mai u or, pentru c asupra particulelor
haotice se exercit o chemare, argumentându-li-se fericirea vie ii în comun. Colectivitatea propag
mereu respectul libert ii, avut de particula haotic în Infinit. Via a în comun nu e o constrângere,
ci o necesitate n scut dintr-o convingere. Niciodat un duh nu poate fi constrâns, ci numai convins;
altfel, el ar putea reclama libertatea avut în haos, cerând întoarcerea în el.
Via a spa ial ne-o tr im în grupuri, iar în via a trupeasc suntem oarecum înclina i spre o via
mai mult individual . Dar totu i cât de cât, suntem porni i spre colectivitate, c ci familia ce este?
neamul ce este? rasa ce este? Tot colectivit i. i apoi întrupatul nu se afl mereu în compania celor
trei colaboratori din spa iu? Asocierea, cât de mic , aduce posibilitatea de progres. Iat în elesul
cuvintelor Domnului nostru: ,, Iube te pe aproapele t u, iube te pe du manul t u, c ci cu to ii
sunte i fra i, pleca i din acela i Izvor de via ".
Via a izolat , solitar , are ca urmare multe neajunsuri, dibuiri prin întunericul vie ii p mânte ti,
urmate de multe suferin e. Din suferin ele oamenilor, noi, duhurile libere, extragem lec ii i toate
spiritele se conving de necesitatea vie ii în comun. Iat de ce v iubim i, pe cât putem, venim în
ajutorul vostru, pentru c avem con tiin a solidarit ii, care ne ajut în progresul nostru infinit.

Apari ia omului pe p mânt

In vremurile îndep rtate ale existen ei acestui glob, dup ce a ap rut toat seria de plante i
animale, î i f cu apari ia i omul. înf i area lui era mult deosebit de a omului de azi.
Ce u or e de gândit i zis: A ap rut omul.
Dar cine î i poate închipui ce oper grandioas a fost crearea trupurilor primilor oameni. La
timpul oportun, au coborât din Soare str lucite duhuri îngeri constractori, care, prin cuno tin ele lor
356 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

savante, au materializat din materia P mântului mai multe trupuri umane, i dup ce le-au des vâr it
trupe te, s-au întrupat chiar ele în aceste forme umane. S-au creat astfel mai mul i indivizi, care au
tr it ca oameni, ducându- i existen a pân la adânci b trâne i, fiind supu i tuturor legilor omene ti,
deci i procre rii.
Pe când primele forme umane au fost crea ii - sau, mai exact, adev rate materializ ri - spiritele
solare urm toare s-au întrupat în trupurile produse de preceden ii generatori umani. Dup o serie
de genera ii, constructorii solari au p r sit P mântul, dup moartea trupului lor, întorcându-se la
centrul solar, de unde au coborât.
Ca descenden i ai lor, au urmat la întrup ri îngerii planetari, constituind pe p mânt o lume
divin , pentru c de i erau oameni, totu i se bucurau de facultatea mediumic de a vedea i auzi
lumea duhurilor. Oameni trupe ti erau, i totu i aveau puterea duhurilor.
In fine, a sosit timpul retragerii îngerilor tere tri i au urmat la întrupare, în trupul noului prunc,
duhurile umane. Astfel s-a n scut omul veritabil, trup animat de un duh uman. Dar ce simplu, ce
ne tiutor era acest om! Era un cvasi-animal. în elepciunea marilor duhuri constructoare ale centrului
solar a hot rât ca, mii i mii de ani, s tr iasc înc printre ace ti s lbatici un mare num r din lumea
duhurilor angelice. întrupându-se ca oamenii, îngerii î i conduceau i instruiau neferici ii lor fra i
ignoran i.
Prin urmare, la acea vreme lumea terestr era format , în majoritate, din duhuri umane, iar
printre ele se aflau întrupa i i îngerii.
Azi, lumea întrupat , în majoritate, este animat de duhuri umane.
Pe m sur ce omul progresa mental i era în stare s se conduc singur, lumea angelic solar
se retr gea, pân n-a mai r mas întrupat pe p mânt nici un înger solar. Azi îngerii solari mai vin
la întrupare, în misiuni, când au de îndeplinit crearea unor curente noi de idei, care s duc omenirea
cu un pas mai departe pe drumul evolu iei.
Au trecut mii de veacuri, iar trupul omului s-a mic orat, dar a devenit mai complex i mai fin,
mai ales sistemul s u cerebral. Gra ie acestui minunat instrument, duhul poate face descoperiri noi,
l rgindu- i mereu câmpul cuno tin elor umane. Pe când înainte î i ducea o via cvasi-animal ,
muncind i folosindu- i mintea numai pentru împlinirea n zuin elor animale, acum mintea omului
scotoce te adâncul m rilor i al cerurilor, asociaz ideile, le combin în fel i fel i deduce adev ruri
noi. Un num r foarte redus de oameni, îndr znesc s se înal e de la preocup rile pur materiale în
specula ii metafizice i metapsihice, deci în sferele spiritualit ii.
Veacurile se scurg, trupul se va perfec iona, duhul dispunând de instrumente din ce în ce mai
bune. Dar vine i vremea declinului, când urmeaz o u oar degenerare, accentuat în decursul
timpului. Ca urmare, duhul va suferi, c ci î i va exercita mai greu facult ile înalte, având un
instrument din ce în ce mai imperfect. Totul se na te, evolueaz i moare, pentru a se des vâr i.

în esen a sa, duhul este format din trei particule

P mântul este o mas de duhuri, asemenea miliardelor de planete, sori, stele i comete, din
întreaga sfer a crea iilor. Aerul, apa i mineralul sunt aglomer ri infinite de candida i de duhuri.
Totul în univers este f cut din duhuri.
Acum s vedem cum a luat na tere un duh. în esen a sa, orice duh se compune din trei p r i,
din trei particule vii, ce formeaz un tot. Ele au fost alc tuite sau asociate de Creator din particule
vii, absorbite din cosmos. Creatorul prime te continuu aceste particule ce au evoluat miliarde de ani,
i din ele creeaz mereu duhuri. Ele îi sosesc din sfera cosmic unde i-au f cut coala, evolu ia.
Se pune întrebarea: Cum au luat na tere odat i odat aceste particule materiale infinit de mici,
i totu i vii?
Toate marile lumini angelice r spund: Particulele vii au provenit din Infinitul ce înconjoar
sfera cu crea ii sau cosmosul, dar Cine le-a f cut, e un mister.
S insist m pu in asupra acestei taine a tainelor.
Toate stelele i planetele din cele patru universuri, v zute i nev zute, i toate felurile de eterni
formeaz , împreun cu Sfera divin sau Laboratorul lumilor, o sfer uria , denumit cosmos.
Aceast sfer , cosmosul, plute te ca un balon în Infinit sau Haos. Acest Infinit nu este gol, ci, la
rândul s u, e plin de o pulbere neînchipuit de dens , format din particule infinit de mici.
Sfera-cosmos este inimaginabil de mare, dar fa de Infinit, e cât un atom fa de universul
nostru, i poate compara ia e insuficient . Prin urmare, de o parte se afl Infinitul, i de alta Finitul,
 Comunic ri din Cer 357
alc tuit odat din materia Infinitului. îns i prima Divinitate creatoare a luat na tere din una din
aceste particule ale Infinitului.
Nu v tulbura i la citirea acestei afirma ii, ci pune i r bdare i citi i mai departe.
! Particulele din Infinit sunt vii, pentru c se mi c , sunt inteligente i gândesc în interiorul lor.
I Dar vibra ia lor e dezordonat , neputându- i exterioriza gândirea, pentru a produce un lucru oarecare.
I Din aceast cauz , particulele vii din Infinit nu au o int , un scop, nu urm resc un drum, pentru
\ a progresa. Ele par a fi ve nic sta ionare, r mânând în aceea i stare în vecii vecilor.
; întrev d în mintea cititorului gândul c expunerea mea este o specula ie filosofic . Nu, frate,
I noi nu filosof m, noi experiment m cu aceste particule vii, cu aceast materie vie, i scoatem din
I ea înv minte. Ca atare, noi facem experien e, parcurgem coala vie ii sau a naturii. Vou , neavând
i posibilitatea s prinde i eterul i s experimenta i cu el, nu v r mâne decât s crede i în cele spuse
; de noi. Nou nu ne este permis recomandarea din religiile voastre: „Crede i nu cerceta". Ori de
! câte ori avem posibilitate, noi trebuie s cercet m. Dac am putea, am cerceta îns i Fiin a
creatoare
j i conduc toare a cosmosului. Dar tim c aceast Fiin suprem , adorat de to i, pentru c ne-
a
I chemat la via i con tiin , este format din acelea i esen e de particule vii, haotice ca i noi.
! Neputându-ne duce pân la Sfera central a Laboratorului - ca s vedem din ce fel de materie
I e constituit Creatorul - i pe de alt parte neputându-ne duce pân în adâncul Infinitului - ca s
I analiz m îns i particula vie, a a cum este în starea ei primordial - ne mul umim s studiem
toat
i gama de materii concentrate i eteruri de tot felul, ce formeaz planetele, sorii, fiin ele i duhurile.
I Din analizele mereu repetate de mine i de miliardele de duhuri, analize duse pân la
ultima
! expresie, am constatat, în mod constant, c ne întâlnim mereu cu aceea i particul vie, cu acela i
' element-num rul-unu, care umple din eternitate Infinitul. De aici concluzia: Via a este pretutindeni,
' P mântul este viu, Soarele este o unitate compus din elemente vii, universul formeaz o unitate
I vie, întregul cosmos este format din Tat l cu copiii S i, de toate vârstele.
\ Greu, foarte greu cuprinde mintea omului ideea c o particul infinit de mic este dotat cu
| anumite însu iri i cu via . Din acest motiv asemenea taine nu pot fi comunicate oricui, deoarece
! omul nu a fost preg tit prin nici o idee asem n toare, pentru a în elege asemenea adev ruri.
i Parc v d în mintea voastr întrebarea: „Cum e cu putin ca o infim particul material s
;
aib inteligen ?"
i Ca întrupa i, ave i dreptate, pentru c nu cunoa te i nimic dincolo de materia vizibil . Dar
;
marile Lumini ale Cerurilor afirm cu des vâr it hot râre i certitudine c particulele vii ce
umplu ; Infinitul sunt viet i cu facult i în stare latent , inteligente i gânditoare, c via a e
pretutindeni;
corp lipsit de via nu exist nic ieri în lume, nici în Infinit nici în Finit sau cosmos.
\ Din aceast materie-unu, prin concentr ri multiple, se vor constitui, în eternitate, particule mai
mari, numite duhuri, care vor gândi ordonat i vor produce efecte, manifestând o energie cinetic .
Voi înota i într-un noian de mistere. Cu timpul ve i evolua, tiin a noastr va p trunde tot mai
mult în tiin a terestr i ve i ajunge s v minuna i de fenomenele de la noi. Voi sunte i instrumentele
noastre, pentru c prin voi, prin trupul vostru ce se compune i descompune, noi urm rim procesul
materiei-unu în lumea voastr terestr .
Am spus c via a este pretutindeni i moarte nu exist . Iat un exemplu din care se va vedea
!
c aparen a în eal întotdeauna. Aerul, când este lini tit, nu se vede i nu se simte. Din aceast
cauz s-ar putea spune c aerul e o materie moart . Omul simplu nici nu are o no iune despre
existen a lui. Numai când aerul va trece din starea static în stare dinamic , producând ceea ce se
' nume te vânt, va impresiona sim ul tactil al omului, iar acesta va spune c aerul e viu pentru c
se mi c i produce efecte. Aerul mort a dat na tere vântului viu. Cu alte cuvinte, o dat cu gradul
de dezvoltare al inteligen ei omene ti, se schimb i p rerile sale asupra tot ce exist în jurul s u.
;
în concluzie, materia din jurul nostru este un agregat de particule vii, de inteligen e produc toare
i de idei sau gânduri, i care determin efecte.
Particula din Infinit are prin ea îns i o energie poten ial , care - trecând în lumile create -
devine o energie dinamic , devine cauza a diferite efecte. Din aceste particule-unu, Tat l
creator
: formeaz mereu unit i treimice, care încep s vibreze din ce în ce mai accentuat, mai rapid, pe
m sur ce ele progreseaz . Prin concentr ri multiple, aceste particule treimizate vor da na tere la
toate corpurile din natur .
Infinitul este cariera sau comoara din care Divinitatea ia mereu materie prim , pentru a crea
duhuri, atomi, molecule, planete, stele, universuri.
 învârtindu-se în jurul axei sale, ca i P mântul, sfera-cosmos produce o absorb ie, asem n toare
unui dinam. Din aceast cauz , particulele din Infinit sunt atrase în interiorul sferei cosmice. Cum
universurile se învârtesc în jurul axei lor, fiecare univers absoarbe, la rândul s u, particule haotice
din câmpul cosmosului. în fine, Sfera divin sau Laboratorul, având i ea o mi care de rota ie, cu
358 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

o vitez enorm , absoarbe particulele haotice din interiomi universurilor. ederea particulelor haotice
prin aceste patru sfere - Infinit, cosmos, universuri i Laborator - dureaz o infinitate de miliarde
de ani, ele progresând din treapt în treapt . Dup terminarea unei game infinite de forme de via ,
particulele haotice ajung - în fine - în pragul de a se face din ele un duh. Astfel, particulele haotice
au trecut din Infinit în cosmos, din cosmos în univers, i din univers în Sfera divin .
De acum, particula vie începe o nou carier . Ea va deveni o unitate con tient i doritoare de
perfec iune. In acest scop, particula ajuns cu evolu ia pân în pragul devenirii de spirit sau duh,
este absorbit de Sfera-Mamar, de unde este atras de Pectoral i apoi de Sfera central a Laboratorului,
adic de Tat l. Tat l adun trei particule din aceast pulbere vie, evoluat în miliarde de ani, i prin
puterea Sa le alipe te una de alta, formând un tot, numit spirit sau duh.
Ca s cunoa tem ce este în jurul nostru, trebuie mai întâi s ne cunoa tem pe noi în ine. Aceast
unitate treimic , f cut de Tat l meu ceresc, este esen a din care sunt format eu, duh. Ce putere, ce
gândire, ce în elepciune are Tat l ca din trei unit i, particule vii, s fac o unitate tot infinit de mic ,
dar perfect , mai în eleapt i mai puternic decât fiecare din ele, putând acum lucra asupra materiilor
din jurul ei, ba chiar i asupra semenilor ei. Divinitatea a luat o unitate din Infinit i a combinat-o
cu o alt unitate din Fiin a Sa, provenit cândva tot din Infinit, i la aceste dou a ad ugat înc o
unitate, a treia, absorbit din Mamar, formând din toate trei o unitate treimic , numit duh.
La unul, particul -energie din Infinit, s-au ad ugat dou particule, tot din Infinit, dar prelucrate
de divinul Creator. La unul, energie haotic neutr , Tat l a ad ugat pe unul — particul activ
provenit din Sfera-Tatar i pe unul - particul pasiv provenit din Sfera-Mamar. Unul din Infinit
a dat na tere unui Unu finit, unei fiin e vii, care s-a unit cu unul activ de la Tat l i cu unul pasiv
de la Mam , formând un tot, o unitate, ceva mai mare i de o inteligen perfect .
Pe când inteligen a neutr a haosului producea la locul ei de origine, în Infinit, o mi care lipsit
de el, ajuns în câmpul cosmosului, într-un nou mediu, ea vibreaz ordonat, ritmic, cu unde egale,
în timp egal. Gra ie acestor particule-unu - simple, microscopice i independente unele de altele,
ce vor evolua i deveni puzderie — întreg cosmosul vibreaz uniform. Cu for a produs de aceast
infinit totalitate de vibra ii, Creatorul a creat, creeaz i va crea în vecii vecilor totul în lume.
Duhul tr ie te într-o ap vie, ce umple universurile.
Particulele din Infinit având o gândire^ interioar i o mi care dezordonat , activitatea lor nu se
putea traduce prin nimic în exteriorul lor. în schimb gândirea unului treimizat, adic a duhului, este
o gândire ordonat , producând efecte voite. Noi, duhurile, putem produce orice ac iune, baza i pe
inteligen a, voin a i puterea noastr , numit energie cinetic .
Noi suntem mereu sub puterea infinit a Tat lui nostru, iar materia-unu, sub toate st rile ei, este
sub puterea inteligen ei i voin ei noastre. Pentru a progresa, Tat l ne provoac la munc , prin
fluidele Sale electrice i magnetice, iar noi punem în mi care ordonat inteligen a particulelor-unu,
venite din Infinit. Totul se înl n uie, toate ac ioneaz pe scar descendent , unele asupra celorlalte,
cele superioare asupra celor inferioare.
Spiritele de curând n scute abia se mi c , deoarece n-au cunoa tere, n-au siguran , deci
vrând-nevrând au tendin e de oprire, de ezitare, de pasivitate. Cu cât un duh este mai b trân, cu atât
este mai luminat, mai tiutor, mai sigur, mai tare pe voin a sa i mai activ.
Spiritele tinere, pasive, sunt atrase de materie i în special de materia solid . Dup evolu ii
milenare, duhul tân r tr ind, suferind, studiind materia de toate treptele - de la solid pân la eterul
cel mai diafan - înva , se spiritualizeaz , i nu-1 mai atrage materia inferioar .

Particula sosit din Infinit a fost atras mai întâi în cosmos, de aici în univers, pân la globurile
solide. Dup ce a devenit din unu trei i din trei nou - adic s-a asociat în unit i din ce în ce mai
mari, pentru a forma gama nesfâr itelor materii eterice - a dat na tere duhurilor; unit i treimice.
Pute i s v face i o idee câte unit i treimizate se afl în piatra unui diamant ce împodobe te
un inel? Nu! Sunt miliarde!
Toate unit ile din univers au provenit din unul - sosit din Infinit - pe cale de concentr ri i
apoi prelucrate în unit i organizate.
Cei de jos, de sub noi, instrumentele noastre, coordoneaz activitatea noastr cu a lor i noi
urm rim, în ve nicie, procesul compunerii i descompunerii materiei-unu, nemuritoare i în ve nic
prefacere. în Centrul divin se petrec toate desfacerile i asocierile, în vederea noilor crea ii, tot mai
perfec ionate. Minunile petrecute acolo nu pot fi cuprinse de noi, darmite de mintea voastr , bie i
întrupa i. Unul, particula din Infinit, se combin într-un anumit mod cu celelalte dou - pentru a
forma un duh mineral, i într-un alt mod - pentru a forma un duh vegetal, animal, uman, angelic
Comunic ri din Cer 359

etc. Tot unu-treimic e în toate cazurile, dar asocierea celor trei particule este f cut în diferite
moduri. La exterior nu exist nici o deosebire între un duh de piatr sau de înger, ceea ce le
deosebe te este numai orânduirea lor interioar .
Organizatorii centrali - T tarul i Mamarul, cele dou colectivit i de mari Duhuri - a eaz în
interioml duhului cele trei particule, într-un anumit mod, dup inten ia de a forma un duh oarecare,
trimis s activeze într-un anumit mediu al sferei create. De aici marea gam de duhuri minerale,
vegetale, animale, umane, angelice, Fii de Dumnezeu etc.

Duhul inferior este dominat de lene intelectual , dar aceast lene de gândire îi d în schimb
posibilitatea unor mari activit i materiale. Pasivitatea intelectual canalizeaz energia virtual a
treimicei forte spre materie. Cu cât duhul este mai b trân, mai evoluat, activitatea sa intelectual
este mai intens , îl atrage spre spiritualitate i îl îndep rteaz de materie. Duhul inferior va fi fericit
sim ind efectele materiei, iar duhul superior caut s domine materia. Duhul inferior mai întâi pune
în mi care energia sa asupra materiei înconjur toare i pe urm vede ce efecte s-au n scut, iar duhul
superior tie c stârnind o anumit cauz , va ob ine efectul corespunz tor. Punând în joc mai întâi
tiin a, i pe urm energia sa, duhul superior comand materiei, de la cea fin pân la cea mai dur .
Duhul inferior este robul materiei, duhul superior creeaz anumite forme de materii. Omul inferior
reu e te la întâmplare s finalizeze o lucrare. Omul superior reu e te prin cunoa terea cauzelor care
duc la reu it .
De aici concluzia c exist dou feluri de oameni: 1. pasivi; 2. activi.
Pasivul, duh întrupat, pu in evoluat, îl cuno ti pentru c îl atrag pl cerile produse de materie.
Activului, duh evoluat întrupat, dac Divinitatea îi ofer în calea vie ii materie din bel ug, el
o pune i la dispozi ia semenilor s i; el tr ie te i pentru al ii.
Omul inferior poate face avere, pentru c îi place, o iube te din toate puterile sufletului s u, dar
în aceast acumulare de avere este ajutat de duhurile inferioare. Dac în destinul omului superior
e prev zut s aib avere, pentru a putea realiza opere sociale, aceast avere i-o punem la dispozi ie
noi, duhurile superioare.
Pasivii din lumea voastr , sunt pasivi i în lumea noastr , oricât de inteligen i ar fi, c ci
inteligen a nu înseamn neap rat i un grad înalt de evolu ie. Se poate ca un salahor, un ho , un
arlatan s fie foarte inteligent, foarte iscusit; cu toate acestea, puterea de gândire, de concep ii
înalte, abstracte, îi este foarte redus .
Duhurile superioare se întrupeaz des numai în cazuri de misiuni speciale; în general ele, fug
de via a din mijlocul materiei dure i a am girilor ei. Duhul inferior e doritor s vin cât mai curând
la reîntrupare, ca s aib parte din nou de case, bani, onoruri, pl ceri, fr mânt ri politice. Omul
superior alearg dup hran spiritual , cump r o carte, particip la conferin e, urm re te emisiuni
cu con inut ezoteric, caut s afle, s înve e mereu. El nu are nevoie s fac coal pe pielea lui,
ci culege înv minte din suferin ele celor nepricepu i.
Pasivul înva suferind, activul înva cugetând i studiind suferin a pasivului.

Lumile se conduc prin puterea sugestiei

Cuno tin ele lumii cerurilor sunt ca o comoar încuiat cu multe lac te. Dac nu posezi cheia
nu vei afla aceste cuno tin e; iar aceast cheie se g se te numai în lumea noastr superioar .
Materia exist pretutindeni. Ea se arat pe o scar infinit de condens ri i poate fi numit în
fel i fel de chipuri. Voi, întrupa ii, analiza i cu sim urile voastre materia terestr din jurul vostru.
Noi vedem, sim im i analiz m materia din jurul nostru. Dar duhul care face aceste dou analize
este unul i acela i.
Coborând din Sfera central , duhul îmbrac hain dup hain , din ce în ce mai groas , mai
dens . Din cauza ultimelor sale haine terestre - cea vital i mineral - duhul nu mai are posibilitatea
s - i vad corpul spiritual. El nu- i va vedea decât trupul, haina periferic .
Dup cum întrupatul nu- i vede corpul spiriual, tot a a duhul nu vede un spirit superior, mai
fin decât el. Dup cum omul, nev zând duhurile, spune c ele nu exist , tot a a un duh inferior,
nev zând duhul superior i neauzindu-i vorbirea, va spune c deasupra sa nu mai exist alte grade
de duhuri. De ce? Pentru c el nu poate percepe o materie superioar . Din aceast cauz , duhul
360 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

superior conduce duhurile inferioare, care nu i se pot opune, pentru c nu tiu de prezen a lui,
nev zându-1, nesim indu-1, neauzindu-i vorbirea spiritual .
Dar cum conduce un duh superior pe unul inferior? Prin sugestie. Sugestia nu este un ordin,
ci un îndemn, un imbold, tradus în duhul inferior sub form de idei sau cuget ri.
Un duh oarecare opte te unui frate mai mic idei inaudibile. Aceste idei r sar în fiin a duhului
inferior i el crede c e propria sa gândire. în lumea p mântului asemenea idei n scute în sânul
duhului se numesc sugestii sau porniri. Sugestia este ideea unui duh superior - deci invizibil -
transmis unui duh inferior. Sub impulsul acestui imbold, inferiorul pune în lucrare gândirea respectiv ,
crezând c e propria sa cugetare.
De multe ori s-a întâmplat unui om din lumea trupeasc s simt imboldul de a face o ac iune,
i dup ce a f cut-o, îi pare ciudat c a putut s fac un lucru contrar naturii sale.
A a este organizat universul: superiorul îl conduce pe inferior. A execut sugestia lui B, f r s
b nuiasc influen a lui B. La rândul s u, B execut imboldul gândirii lui C, f r s tie c este
manevrat prin jocul ideilor, tot a a cum i el sugereaz duhurilor de sub el. i a a se procedeaz
descendent, din treapt în treapt .
Ierarhia spiritual se poate compara cu o scar . Cel din vârful sc rii vede toate duhurile de pe
toate treptele de sub el. Cel de pe ultima treapt nu vede nici un duh aflat pe treapta superioar ,
decât pe cei a eza i pe aceea i treapt cu el. La rândul lor, cei de pe penultima treapt v d pe cei
de pe ultima treapt , dar nu v d pe cei de pe treapta superioar . Fiecare duh, de pe una din treptele
mijlocii, va constata c cel de sub el este surd i orb fa de toate duhurile de pe treptele mai înalte.
La cap tul inferior, pe ultima treapt a acestei sc ri se afl omul trupesc.
Duhul întrupat tr ie te, gânde te i lucreaz . El crede c lucreaz dup propriul sau imbold sau
reflectare. în realitate, lucrurile sunt în a a fel stabilite de Divinitate ca omul s se conduc în via
i dup sugestiile transmise de cei doi veghetori ai s i - cel de dreapta i de stânga - idei pe care,
fr mântându-le în sinea lui, s scoat din ele o concluzie tradus printr-o ac iune. Gândirea omului
este rezultatul fr mânt rii a trei idei, iar concluzia extras din cele trei idei i voin a aplic rii ei sunt
proprii omului.
Dac omul ar fi un simplu instrument i ar executa numai ceea ce i se sugereaz , el nu ar mai
fi responsabil de actele sale. Dar el prime te numai îndemnuri, r mânând s le analizeze prin
judecata sa, i dac i se vor p rea rele, s le resping i s fac numai ceea ce îi dicteaz con tiin a.
Prin urmare, hot rârea i voin a omului îi determin responsabilitatea.
întrupatul, asemenea duhurilor libere din spa iu, nev zând pe nimeni în jurai s u i primind
sugestii, crede c ceea ce îi trece prin minte este propria sa gândire.
Inferiorul vede pe superior numai când acesta va îmbr ca fluide inferioare, i îi va auzi glasul
când superiorul î i va coborî vibra iile gândirii la vibra iile gândirii inferiorului.
Pentru în elegerea acestui fapt voi lua un exemplu din lumea voastr p mânteasc . Pe tele nu
vede bine decât în ap . Dac se afl în adâncul apei, pe tele nu va vedea bine pe omul care se scald
sau se plimb cu barca pe suprafa a acelei ape. Iar dac va scoate capul din ap , pe tele va vedea
i mai r u pe omul ce se plimb pe malul apei.
Toate categoriile de duhuri sunt orânduite în zone sau sfere concentrice în jurai p mântului. în
atmosfera aerian i eteric de la suprafa a solului, tr iesc duhurile plantelor i animalelor. Ceva mai
sus, tr iesc duhurile oamenilor s lbatici i treptat, mai sus, spiritele umane evoluate prin sentimente
i intelect. Cele din vârful piramidei vie ii terestre conduc totul de sub ele, prin puterea sugestiei,
împingând duhurile spre progres.
Unul este Tat l ceresc. Unul este Fiul S u, Guvernatorul i St pânul acestui sistem planetar.
Unul este Sfântul Duh al P mântului. Câte trei conduc în sferele lor de activitate, dar Sfântul Duh
conduce în trei feluri, ca: 1. Sfânt Duh pozitiv; 2. Sfânt Duh negativ; 3. Sfânt Duh neutru.
Sfântul Duh pozitiv cere supunere, prin puterea sugestiei, conducând spre fericire. Sfântul Duh
negativ conduce tot spre evolu ie, dar pe calea durerii. Sfântul Duh neutra aprob i calea fericirii
i calea suferin ei, conducând pe ambele c i ce duc spre progres.
Ideea conduce totul. Din gândire s-au format lumile. Cu ideile prime - primele particule vii -
a început crea ia. Prin idee sau sugestie se conduce ceea ce s-a creat.
Nu numai omul e condus prin sugestii, dar i duhul mineral, vegetal i animal. Nimic i nimeni
nu poate fi condus prin for , deoarece, cu cât viet ile sunt mai de jos pe scara evolu iei, cu atât
sunt mai înd r tnice, mai puternic ancorate în iner ia lor, deci au putere de opunere.
Ne r mâne atunci lucrarea pe calea nev zutului, a sugestiei, a ideilor emise de duhurile superioare,
invizibile i insesizabile.
Divinitatea nu vrea, nu poate ordona prin reprezentan ii s i, pentru c a stabilit legea deplinei
libert i. Dac ar fi s se ordone, ordinul ar fi comentat i mai la urm poate chiar respins. i apoi,
Comunic ri din Cer J^J

când vrei s le dai ordin, cum s o faci, dac nu te v d? Iar dac te faci v zut, te consider egal
cu ei i nu se supun ordinului.
Divinitatea a considerat c e mai bine ca duhul inferior s nu tie de existen a unei lumi
superioare, dar s primeasc de la duhul superior s mân a gândirii, crezând c ceea ce s-a n scut
în mentalul s u e propria sa idee, i s zic : „Iat , mi-a venit o idee; ia s o pun în lucrare, c ci
e minunat ." El crede c e ideea sa, dar în realitate execut o idee, o gândire furi at în duhul, s u
de un duh superior, nev zut.
In lumea duhurilor se sugereaz , i nu se comand ca în lumea voastr trupeasc , unde, în urma
ordinelor, se culege opunere i revolt . în Cer nu se ordon , ci numai se sugereaz .

Particulele vii a - alfa, j3 - beta i y - gama

Infinitul e plin de pulbere haotic . Pe tot cuprinsul Infinitului st pâne te o t cere înfior toare
i im întuneric des vâr it. Fiecare particul st ca pironit locului, dând impresia c e o materie
moart . Aceasta e numai aparen a. In realitate, toate particulele sunt vii, pentru c au o palpitare,
o u oar m rire i mic orare a volumului lor sferic. Toate sunt inteligente, deoarece gândesc în sinea
lor, i totu i nu tiu ce exist în afara lor, de jur-împrejurul lor.
De unde au via aceste particule infinit de mici? Dar mai presus de toate, Cine a f cut aceast
materie vie a Infinitului? Noi nu tim. Poate marii Zei Creatori din Sfera-Laborator s tie. Poate
c numai Tat l ceresc tie cum s-a f cut Infinitul, nem rginirea sa f r de sfâr it i ve nicia sa f r
de oprire. Noi atâta tim: Particulele din Infinit sunt vii i nu fac decât s se umfle i dezumfle.
Noi nu putem s ne ducem pân în mijlocul Infinitului, pentru a studia particulele vii la locul
lor de origine, dar deducem însu irile lor dup studiile f cute asupra particulelor nou sosite, proasp t
absorbite de universul nostru. Lu m o particul vie, o privim, i orice am gândi sau face, ea r mâne
nesim itoare. Dac n-am vedea-o c se dilat i se contract , adic se mi c , am zice c e ceva mort.
Aceast particul vie i gânditoare, care se mi c , palpitând ca inima omului, s-a zis c e în
stare neutr sau în stare poten ial , fa de mine, o inteligen în mi care. Eu m deplasez i
ac ionez asupra a tot ce exist în jurul meu, deci sunt în stare cinetic .
Dac cercet m mai am nun it, descoperim alte particule vii, care - fa de ac iunile i gândirea
noastr - par s aib o oarecare reac ie, par s în eleag ideile ce i Ie adres m. Pe când particulele
neutre nu voiau s se supun voin ei mele, acestea par mai docile. într-adev r, dac iau o particul
neutr i o a ez într-alt loc decât unde se afla, v d c de îndat ce am sl bit-o de sub puterea voin ei
mele, ea revine imediat la locul ei ini ial. De aici concluzia c are o voin a sa proprie, în felul
s u. Dac ne adres m acestei a doua categorii de particule, mai sus amintite, constat m c sunt mai
supuse, c ci unde le a ez m, acolo r mân. De aceea, acestor particule le-am dat numele de ascult toare
sau particule pasive.
In fine, printre particulele vii se g se te o a treia categorie de particule, care par nu numai c
simt, aud i în eleg tot ce exist în afara lor, dar caut s produc anumite manifest ri. Acestor
particule rare li s-a dat numele de particule active.
Din cele sosite în universul nostru, deducem c în marele Infinit ce înconjoar sfera-cosmos,
cel pu in în vecin tatea lui, se afl trei feluri de particule: 1. particule neutre - reprezentând
majoritatea; 2. particule pasive - o minoritate; 3. particule active'— foarte rare.
Oricare ar fi stadiul lor, toate particulele se mi c , toate se dilat i contract , deci sunt într-o
ve nic vibra ie. Cine determin aceast vibra ie? Aceast vibra ie se na te din faptul c particula
gânde te, concluzie dedus din îns i fenomenul petrecut în noi, duhurile. In momentul când nu
gândesc deloc, volumul meu spiritual r mâne acela i. Când gândesc, constat c încep s m dilat.
De îndat ce am început s concep o idee, volumul corpului spiritului meu se m re te, pân atinge
un maximum. De la o vreme, sunt gata cu gândirea mea i deodat m destind, în mod brusc. Prin
acest fapt, am emis din corpul meu ideea conceput .
Pentru fiecare fel de idee, trebuie s m dilat într-o anumit m sur . Ceea ce fac eu când
gândesc, face i i voi, întrupa ii, când cânta i. într-adev r, când ave i de gând s da i o not mai
prelungit , absorbi i o mai mare cantitate de aer în pl mâni, umflându-v pieptul. Când vre i s
emite i o not mai scurt , inspira i o cantitate mai mic de aer, i deci pieptul se umfl mai pu in.
în mi carea mea de destindere brusc pot s penetrez o alt entitate spiritual , aflat în acela i
mediu cu mine. Dac aceast entitate este sincronizat cu mine, va ti ce ani gândit i va în elege
como ia mea, pe care, involuntar, o va repeta i prin aceasta o va transmite mai departe. Eu voi
362
Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

mi ca pe a, a va mi ca pe b, b va mi ca pe c i a a mai departe, vibra iile se vor transmite pân

la marginea universului, pân la materia haotic ; iar aceasta nu va mai r spunde la vibra ia sosit .
Mi carea vibratorie a particulelor vii din haos se datore te faptului c aceste particule gândesc.
Gândind, materia din interiorul particulelor se mi c , mi care exprimat la exterior prin m rire i
mic orare de volum; desigur, f r nici un fel de emisie. Numai particulele ajunse în stadiul de a fi
active pot emite din interiorul lor o por iune din materia corpului lor, por iuni-idei corespunz toare
ideilor noastre i care pot fi primite i în elese de particulele pasive. Prin acest act, volumul corpului
acestor particule vii se va mic ora i mai mult. Aceast reducere de volum se remediaz prin faptul
c particulele active absorb ideile emise de alte surori gânditoare. Substan a ce compune particulele
este aceea i. Ideile emise au aceea i compozi ie cu substan a emitentului i, ca atare, ideile fiind
reabsorbite, se va reface echilibrul primordial.
Din cele expuse pân acum, rezult c exist dou sfere incomensurabile chiar i pentru noi:
1. sfera-cosmos -finitul, format din Sfera divin i cele patra sfere-univers; 2. Sfera-Infinit.
Sfera-cosmos este cuprins în Sfera-Infinit, plutind în mijlocul ei.
Cu alt ocazie am f cut o compara ie spunând c sfera-cosmos este inimaginabil de mare, dar
fa de Infinit, e cât un atom fa de universul nostru. Lumina str bate spa iile cu o vitez de
300.000 kilometri pe secund i totu i razele fluidice ale luminii unei stele au nevoie de un milion
de ani pentru a c l tori de la marginea universului pân la P mânt. Cosmosul sau finitul este mic
fa de Infinit, cu toate acestea finitul, prin dimensiunea lui, este un adev rat infinit, chiar i pentru
noi, duhurile. Cosmosul e relativ mic, dar str luce te de lumin în bezna Infinitului haotic.
Cu cât un duh este mai tân r, are o talie mai mare, în schimb lumina sa e redus , iar vibra iile
sale sunt rare i brutale. Cu cât un duh este mai evoluat, corpul s u este mai mic, dar mai str lucitor,
vibrând cu o und foarte scurt , abia sim it , dar propagat cu mult mai departe decât vibra ia
duhului inferior.
Revin la poblema emiterii ideilor. Ce proces adânc se înf ptuie te când gânde te un duh! Dar
minunea se produce când ceea ce gânde te duhul, în forul s u interior, este emis în afar i aceast
emisie este în eleas de un alt duh.
Când a fost creat micul duh, încep torul vie ii de duh, a fost luat de anumi i Fii divini din
Mamar i înv at cum s se umfle i dezumfle, cum s inspire i expire idei. De pe când era în haos,
duhul avea posibilitatea s gândeasc în interiorul micului s u corp, dar nu tia cum s - i exteriorizeze,
s - i comunice altora gândurile. Duhul treimizat - n scut prin asocierea unei particule din Infinit
cu una din T tar i una din Mamar - a stat în Mamar, întâi s înve e s se umfle - acum fiind o
treime - i abia dup mii de ani de umfl ri i dezumfl ri, ceea ce f cuse o ve nicie i în haos, a
ajuns s tie s emit o idee. Au urmat al i mii de ani ca s înve e nu numai s emit idei, ci s
fie capabil s le i primeasc . Gândirea e o art des vâr it , o adev rat minune a Divinit ii.
Toate particulele din haos palpit , se umfl . Dar cum ele sunt foarte dese, apropiate între ele,
toate dorind s se dilate, rezult c atunci când unele se umfl , silesc pe vecinele lor s se dezumfle.
Cum dezumflarea atrage nevoia dilat rii, înseamn c în haos, aceast pulsa ie se face cu mare
greutate, cu mari piedici i deci cu suferin . Iat c suferin a exist de la începutul începuturilor,
i este legat chiar de existen a fiin ei.
Aceasta e via a particulelor haotice: una trage într-o parte, alta într-alta - o mi care dezordonat ,
c ci una se umfl ridicându-se, pentru c acolo e ceva mai liber, alta în timp ce se umfl coboar ;
una c tre dreapta, alta c tre stânga; una înainte i alta înapoi. Prin urmare, în haos e o via de mare
strâmtoare, înghesuial . Cât e Infinitul de infinit i totu i particulele haosului nu au loc suficient
pentru mi carea lor, nu au libertate deplin .
Din aceast cauz , s-a produs i se produce i azi urm torul fapt: dac în aceast mi care de
umflare dou particule se ating mai pronun at, se produce fenomenul aglutin rii sau alipirii lor. Se
unesc dou particule între ele i apoi de ambele se alipe te o a treia. S-a format astfel un corp
asem n tor cu o mur , un golomoz de trei particule haotice. Particula-mur , ajuns acum ceva mai
mare decât particula liber , unic , începe s fie atras de sfera crea iilor, de cosmos. Particula-mur
se va strecura printre particulele haotice, alergând c tre locul care o cheam , o atrage.
Din trei particule haotice libere, din trei a (alfa), s-a f cut o particul -mur , o /? (beta) treimic .
Din trei a s-a n scut un /?. Beta treimic merge c tre spa iul dintre cele patru universuri, sau spa iul
cosmic, c ruia s -i zicem acum spa iu f3 (beta). Sosit în spa iul j3, particula /? constat c spa iul
cosmic, spa iul /? este tot atât de plin ca haosul, i aici particulele /? sunt foarte numeroase, foarte
dese. Cum necesitatea de a se umfla e mo tenit , fiind necesar gândirii lor, ele continu i aici s
se dilate i contracte.
în spa iul (3 se g se te o materie aflat într-o continu vibra ie. Din cauza necesit ii de umflare
i a lipsei de spa iu, se întâmpl i s-a întâmplat i aici ca trei particule J3 s se ating , i iat -le
Comunic ri din Cer 3g$

i pe ele c se aglutineaz , formând un corp mai mare, botezat, pentru în elegerea fenomenului, cu
numele de y (gama). Aici intervine acela i fapt ca i în Infinit. Particula y este absorbit de sferele-
universuri i introdus în interiorul lor, numit spa iu y (gama). O dat format , particula y se
strecoar printre particulele J3 i intr în câmpul unui univers. Universurile cuprind, în interiorul lor,
o infinitate de mici corpuri y, care în realitate nu sunt decât aglutin ri de nou particule a haotice.
In interiorul universului, particulele gama sufer o anumit preparare, ce le face susceptibile de a fi
absorbite de Sfera divin sau central .
Dramul urmat din Infinit a fost urm torul. Particulele a devenite j3 au intrat în sfera j8 -
cosmos. Aici particulele p, devenind particule y, au intrat în sfera y - una din sferele celor patra
universuri. în interiorul acestor sfere-univers, duhurile din jurai sorilor i planetelor au luat în
primire particulele y i au exercitat asupra lor o anumit influen , preg tindu-le plecarea spre Tat l
ceresc. Când totul a fost gata, particulele y au fost atrase din nou, în sfera /? - cosmos, i de aici
în Sfera-Laborator, pentru a fi perfectate i transformate în materii eterice. în ve nicia viitoare,
aceste materii eterice vor da na tere la duhuri, încep torii vie ii spirituale în sfera crea iilor.
Particulele a, haotice, aveau mi carea lor. Particulele j3, cosmice, execut acelea i mi c ri de
umflare i dezumflare, dar din cauza diametrului lor mai mare, au un alt ritm. In fine, particulele
y, universice, sunt supuse aceleia i nevoi de dilatare i contractare, dar datorit diametrului lor i
mai mare, pulsa ia lor este mai rar , mai înceat decât a particulelor a i /?.
Ajunse în Sfera-Mamar, particulele y sunt oprite din vibra ia lor, desp r ite unele de altele i
preg tite fiecare pentru o nou form de via . Din ele se va face prima materie a crea iei, prima
treapt a seriilor nesfâr ite de eteruri. Dup ce vor evolua i urca toat gama de eteruri, vor fi atrase
c tre centrul T tar, unde sunt deprinse s judece, s ra ioneze, s concluzioneze. Când vor fi pe
deplin formate, capabile ca din dou premise s extrag o concluzie, Centrul le va elimina.
Prin suflul S u divin, Tat l le-a înv at s judece, dar deoarece gândirea lor este tot intern , Zeii
din Mamar le vor înv a s exteriorizeze aceast gândire, s fie auzit de cei din mediul ambiant,
s fie în eleas de to i cei din jur. Astfel, fosta particul a din haos, dup ce a colindat lumile o
eternitate i a atins ultimul grad al materiei eterice, va fi transformat prin treimizare în Sfera
Tat lui, într-un duh gânditor, un pui de duh, pe care îl a teapt o carier f r de sfâr it, devenind
în eternitatea viitoare, dintr-o particul a, întunecat i ne tiutoare, un duh str lucitor de o lumin
necuprins de mintea omului; de la ignorantul des vâr it, cum era în haos, evoluând pân la
savantul Creator de fiin e i materii.
Aparent sunt lucr ri simple, dar taine adânci se ascund în toat aceast oper divin . Toate
fenomenele divine au pornit de la Unul, începutul începuturilor. Unul Dumnezeu a dat na tere
lumilor pe care le conduce, iar noi le admir m. El este Q (Omega) tuturor celor care vor lucra în
ve nicie, pentru a cuceri Infinitul i a-1 umple cu noi crea ii.

în Cer se face teorie, iar pe p mânt - aplicarea teoriei cere ti

Omule, nu po i s ^ faci coala pe acest glob p mântesc, f r s nu te supui reîntrup rilor i iar
S nu suferi prin ele. în traiul t u vei întâmpina nenum rate piedici, greut i i adversit i. Nu e
posibil s lup i singur contra lor i s le învingi, decât asociindu-te cu al ii, f când o comunitate
puternic . De aici, împ r irea oamenilor în popoare i na iuni. Fiecare colectivitate are destinul s u,
linia sa de evolu ie, trasat de la Centra. Fiecare individ dintr-o colectivitate este ca roti a unui
mecanism de ceas. Defectarea unei roti e va d una întregului mecanism.
Conduc torii marii asocia ii urm resc i noteaz toat activitatea i pasivitatea unui individ.
Activitatea unui factor al colectivit ii poate fi pozitiv ori negativ . Se zice c o activitate este
pozitiv , când ac iunea desf urat de un individ a avut un rezultat bun. Când o experien sau
ac iune nu a dat nici un rezultat bun, se zice c a fost o activitate negativ . De asemenea, se noteaz
timpul când duhul nu a întreprins nici o lucrare, adic a fost inactiv sau pasiv. Când individul sau
unul din elementele colectivit ii lucreaz , el are în fa a sa tot ce s-a experimentat de c tre to i
factorii componen i ai acelei colectivit i, fie cu rezultate pozitive, fie negative. Fiecare colectivitate
are un dosar al activit ii sale. Acesta este codul existen ei sau cartea înv turilor colectivit ii.
în Cer, fiecare colectivitate are înv turile sale. Fiecare membra al colectivit ii va cerceta
aceast carte a înv turilor colective i pe baza ei se va orienta în activitatea sa. Cartea aceasta
cuprinde toat experien a f cut de fiecare membra al colectivit ii, oglindindu-se în ea toat
în elepciunea ce se desprinde din suma acestor experien e.
364 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

A pleca dintr-o colectivitate i a intra în r-alta, ar fi o nebunie, pentru c , în primul rând, duhul
va fi considerat un dezertor, fiind dispre uit. în al doilea rând, fiecare colectivitate î i are înv turile
i legile sale, extrase' din activitatea milenar a individualit ilor ei, pe care duhul fugar nu le
cunoa te i nici nu va ti s le interpreteze. Iar în al treilea rând, pentru c fiecare colectivitate î i
are ierarhia ei proprie, iar duhul nou venit, va fi b nuit i considerat un tr d tor, ca atare, orice grad
ar fi avut în comunitatea sa, nu se va ine seama i va fi a ezat pe ultima ei treapt .
Dup cum exist deosebiri între oameni, tot a a sunt deosebiri i grade ierarhice între colectivit i.
Fiecare colectivitate este a ezat pe o anumit treapt a evolu iei. A a au luat na tere na iunile. A a
a luat na tere i poporul român.
Dou sau mai multe colectivit i se asociaz între ele pentru ajutor reciproc i formeaz o
colectivitate mai mare, numit familia comunit ilor respective. O asemenea familie este familia
latin , format din francezi, belgieni, italieni, spanioli, portughezi, români i roman ii din Elve ia.
Superiorii acestor mari familii sunt într-o continu în elegere cu îngerii P mântului. Fiecare
mare colectivitate î i are cartea experien ei sale i o lege divin opre te ca o colectivitate sau un
individ dintr-o colectivitate s aib acces la cartea altei colectivit i. Fiecare colectivitate î i are
experien a sa, dobândit prin dureri i sacrificii. Divinitatea impune ca fiecare comunitate s - i fac
studiile pe experien ele proprii, f r s se orienteze dup experien ele f cute de alte colectivit i,
pentru c Tat l vrea s compare i s vad la ce solu ie a ajuns fiecare, referitor la o tez elaborat
de Centru.
Dup cum la coal nu se permite elevilor s copieze unul dup altul, nici colectivitatea nu
permite membrilor ei s comunice altei comunit i rezultatul experien elor sale. în acest scop s-a
s dit în fiecare colectivitate sentimentul îndoielii de ceea ce tie cealalt , un sentiment de r ceal
desp r ind comunit ile între ele. Astfel se explic faptul c evreii au Talmudul, cu adev rurile i
supersti iile lor, pe care îl ascund cât pot, ca s nu ia cuno tin de el i alte neamuri.
Fiecare individ al colectivit ii contribuie cu un mic aport de cuno tin e i experien e, f cute în
timpul întrup rii sale. Duhul întrupat repet mereu aceast munc de Sisif, pentru c atunci când
va fi sus, s verifice faptele sale la lumina cuno tin elor cere ti.
Uneori duhul sau spiritul î i însu e te anumite idei, care se închisteaz atât de tare în el, încât
nu se mai poate scutura de ele, constituind o piedic în evolu ia sa ulterioar . Pentru a se dezb ra
de aceste idei fixe, duhul trebuie s se întrupeze, s vin în lumea vie ii practice i s constate, prin
propria sa experien , c ideea respectiv are un alt în eles, iar nu cel cu care s-a obi nuit. Rutina
este du manul progresului.
Duhul a f cut odat o experien , fericit sau nefericit , pozitiv sau negativ , i se înc p âneaz
s spun c acela este adev rul. I s-a demonstrat c e în eroare, dar el r mâne mereu la aceea i
p rere. Atunci e silit s se întrupeze i s treac prin aceea i experien , ca s vad mai bine
adev rul referitor la problema respectiv . Numai acum are ocazia s vad acel adev r sub un alt
aspect, pentru c acum nu va mai fi o deduc ie mental , interioar , ci rezultatul analizelor tuturor
factorilor care pun în eviden acest adev r. Duhul, ca duh, se poate în ela în p rerea lui, dar
experien a f cut ca întrupat îi lumineaz mentalul, în ceea ce prive te o anumit problem . Trupul
este un instrument admirabil în mâna duhului, c ci cu el afl , treptat, adev rurile eterne ale universului.
întrupându-se, duhul pune în practic toate conceptele sale spirituale asupra lumilor. Noaptea
va concepe planuri, iar ziua va c uta s le traduc în opere concrete. Punând în practic ideile sale,
duhul va culege o experien relativ la o cuno tin a sa. Conduc torii supremi, b trânii colectivit ii,
cunosc adev rurile prin experien a lor personal , dar copiii de sub ei nu pot cunoa te tot adev rul.
Adev rul nu se poate înv a din teorie, ci numai prin practica lui.
Ideea vine de sus, de la Centru, dar ea trebuie s fie interpretat . Dac tot ce e sus este i jos,
nu înseamn c tot ce e jos este i sus. Principiul este la fel, dar forma e organizat în mii de feluri.
Cum ai s descifrezi principiul din forma necunoscut ? Principul e simplu i limpede ca apa de
izvor, dar forma e tulbure, ca torentul mun ilor.
Tu tii c în Dun re tr iesc pe ti. Iat un principiu. Dar cum sunt acei pe ti? Fratele spa ial
cunoa te pe tele ca idee. Dup cuno tin ele sale, va face un pe te i îl va pune în apa Dun rii, dar
nev zând niciodat un pe te, nu i-a tiut a eza unde trebuie aripioara codal sau cele pectorale i
abdominale. Pe tele va tr i un timp în ap , dar nu va ti s se mi te, pentru c nu a fost construit
cum trebuie. Principiul, ideea teoretic , a fost tradus în practic , dar nu a reu it la prima încercare,
îi vor trebui duhului vie i peste vie i trupe ti, ca s pun un num r corespunz tor de aripioare i
acolo unde trebuie, realizând un anumit fel de pe te ce tr ie te în apa Dun rii.
Omul afl mai întâi principiul, ideile teoretice, în spa iu, i apoi are nevoie de vie i de suferin ,
pentru ca v zând, experimentând în aceast lume, ideea s i se fixeze adânc i pentru ve nicie în
mica sa sfer spiritual . B trânii comunit ii supun pe cei de sub ei la întrup ri, pentru ca prin
Comunic ri din Cer 365

propriile lor suferin e s câ tige cuno tin e, adev ruri pure, prin îmbinarea teoriilor cere ti cu practicile
p mânte ti.
„Nu e destul, fiule, s înve i cele predate de mine - spune un mare duh unui duh mai tân r.
Purul adev r auzit de la mine, nu poate s - i in nici cald, nici rece, pentru c tot ce tiu, am înv at
prin mine însumi. tiu c nu te îndoie ti de cele ce- i spun, deoarece îmi cuno ti gradul i cuno tin ele
vaste dobândite prin experien e. Dup ce am pus în aplicare o anumit idee i am constatat c
adev rul ce mi s-a spus este aidoma cu cel aflat de mine, nu am mai uitat acel adev r, i nu-1 voi
uita în vecii vecilor."
Orice idee, oricât de mic ar fi ea, trebuie s treac prin alambicul suferin ei, altminteri ea nu
are nici o valoare, r mânând o idee rece, teoretic . Divinit ile centrale cer pentru toate duhurile
examenul greu al învierii din moartea ne tiin ei. Nu examenul teoretic, nu colec ia de idei n scute
i închistate în mintea ta de duh, ci examenul ob inut prin sacrificiul repetat al vie ii trupe ti; deci
se cere reîntrupare. Nu se cere tiin culeas de prin foile c i ilor, ci tiin a culeas prin firele de
came ce au tremurat pe tine, tot timpul vie ii tale trupe ti.
Numai mâncând o b taie ai o idee just despre ce este b taia.
Ce fric de om au, de pild , gândacii de buc t rie, cum fug ei în toate p r ile când îl v d. Fug,
pentru c de mii de ani omul îi tot ucide i spiritul lor ine minte aceast atitudine. A a se dobânde te
experien : prin durere, prin moarte.
„Nu vei fi un bun medic - spun b trânii cerieni - dac tu, ca medic, nu sim i mila, durerea
bolnavului t u. Nu e ti bun medic, dac pe bolnav îl doare i pe tine te las rece. Nu e ti sfânt în
Cer, dac trecând pe lâng un orb, nu i se tope te inima de mila suferin ei sale."
Dac nu te întristezi i nu suferi o dat cu durerea altuia, înseamn c nu cuno ti bine ideea
durerii, sau o cuno ti numai teoretic, i va trebui s cobori în valea plângerii, s devii om trupesc
i s suferi pentru a ti ce este durerea.
Domnul nostru Isus Christos nu putea s vad durere f r s nu-i cad lacrimi din ochi de mila
celui suferind, ragându-se Tat lui central pentru vindecarea lui.
Dac nu po i s te bucuri de bucuria altuia, dac nu po i s plângi, s suferi de suferin a altuia
ca de propria ta suferin , înseamn G nu cuno ti bine aceste idei, sau le cuno ti doar teoretic i
mai ai nevoie de multe întrup ri, ca s treci prin ele, astfel ca înv tura ta s fie des vâr it . Tot
a a, pe rând, va fi cu toate ideile i problemele vie ii ve nice.

Orice duh transmite i recep ioneaz idei

Trupul omului se poate compara cu o s mân , iar spiritul corespunde germenului sau
embrionului din el. S mân a evolueaz pentru a da posibilitate germenului s se dezvolte îiitr-o
viitoare plant . Materia semin ei s-a pref cut sub influen a mediului înconjur tor i a efluviilor
plecate din embrion, iar embrionul s-a dezvoltat sub ac iunea nutritiv a miezului semin ei. Unul
a ajutat pe cel lalt. Acela i raport exist între trup i spirit. Spiritul evolueaz i contribuie la
evolu ia materiei trupului s u. Evolu ia unui spirit depinde de trupul s u.
Uneori trupul este inferior valorii sau puterii spiritului, i bietul duh este nevoit s - i duc traiul
într-o cas inferioar . în aceea i situa ie se afl melcul. Ar vrea el s se deplaseze mai repede, dar nu
poate, fiind nevoit s - i duc în spinare casa. Dac trupul este greoi i de proast calitate — ca
pedeaps a destinului - bietul duh e nevoit s se supun imperfec iunii instrumentului s u.
La evolu ia spiritului nu intervine numai calitatea trupului s u, ci i influen a mediului familiar,
i, într-o oarecare m sur , influen a mediului na ional. In fine, nu se poate trece cu vederea nici
influen a neamurilor sau a rilor ce înconjoar neamul s u.
Iat câte împrejur ri, stau ca bariere în calea bietului duh. în aceast stare, în aceast închistare,
programul duhului ar fi foarte lent, dac n-ar interveni lumea noastr , dac nu v-am lumina, nu
v-am revela tainele lumii ce v înconjoar .

în vremurile ce vor sosi lumea va fi uimit de progresele realizate în medicin , fizica i

astronomie. Nu va trece mult timp i fizicienii vor inventa un aparat capabil s perceap undele
gândirii duhului, revolu ionând lumea, prin consecin ele spirituale i tiin ifice. Mare „minune" a
fost captarea undelor radio, redarea imaginilor i sunetelor înregistrate pe un film etc. Dai" s
366 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

recep ionezi printr-un aparat gândurile unui duh liber sau întrupat întrece orice imagina ie. Totul se
reduce la orânduirea unor componente electronice i dispozitive, care s capteze vibra iile rapide i
scurte ale undelor gândirii omene ti.
în elege i greu mecanismul emiterii cuget rilor, dar i mai greu în elege i c aceste forme-gând,
aceste hieroglife, p trund într-un alt duh, care le vede, le interpreteaz i le în elege.
Cel ce gânde te este emi torul, cel ce prime te este receptorul. Eu, emi tor, am posibilitatea
s tiu dac m-a în eles sau nu receptorul meu, pentru c dac el a în eles vorbirea mea, va gândi
aceea i cugetare i mi-o va transmite, ca un fel de ecou al gândirii mele. Ecoul sosit îmi d tirea
c interlocutorul m-a în eles. Dac nu-mi va sosi acest ecou, voi ti c cel c ruia m-am adresat nu
m-a în eles, deoarece fiind de o evolu ie inferioar cu a mea, nu a în eles con inutul ideilor ce le-am
trimis, nu a tiut s citeasc semnele, neputând reflecta instantaneu i automat gândirea comunicat .
Pentru mine, acel duh este ca un surd pentru voi. Poate în via a voastr s-a întâmplat s întâlni i
un om surd. Nu cuno ti defectul s u i i te adresezi, îi vorbe ti, iar el r mâne nesim itor, nu- i
r spunde nimic, pentru c nu a auzit cuvintele tale. La fel se petrece i când un duh superior se
adreseaz unui duh inferior. Duhul inferior nu va vedea nici o form i nu va auzi nici o vibra ie
eteric , fiindu-i invizibil i inaudibil . Din cele expuse, se în elege c fiecare duh transmite idei
i, în acela i timp, le recep ioneaz .
La voi înva cine vrea i cine poate. La noi se înva încet, dar se înva torul i pentru o
ve nicie. La voi se înva din c r i, iar noi înv m numai din memorie. Fiecare superior este un
profesor pentru un inferior, iar elevii s i devin profesori pentru cei inferiori lor, i a a, din treapt
în treapt , pân la cel mai simplu duh. Legea progresului impune ca entitatea superioar s lupte
din toate puterile sale la ridicarea entit ii inferioare. Dac în univers nu poate exista egalitate, se
cere^munc de la toat lumea, pentru ca evolu ia întregului spre perfec iune s se fac mai rapid.
în lumea duhurilor nu exist egalitate, dar la munc suntem cu to ii egali, fiecare muncind dup
puterile sale la opera de crea ie a unicului Tat . Noi lucr m la opera P rintelui nostru, relativ la ceea
ce tim, dar, la fel ca voi, dorim s cunoa tem cât mai mult din tainele operei Sale.
Lu m un subiect i îl analiz m, îl întoarcem pe toate fe ele i din toate supozi iile i premisele
ipotetice i prin analogia existent în toat crea ia, extragem concluzii apropiate de adev r.
Omul trupesc ne este mereu punctul de reper în studierea universului, pentru c el este o copie,
în mic, a ceea ce în mare, exist în univers. Dac în unele privin e dou sau mai multe p reri nu
se potrivesc, aceasta nu provine din ne tiin , ci din eroarea de a interpreta faptele prezentate de
natura înconjur toare.
Noi muncim i studiem. De i avem la dispozi ie eternitatea, nu ne este permis s ne pierdem
timpul. Prima i ultima noastr preocupare este înv area. Ni se spun, ni se propun de îngerii no tri
diferite cuno tin e, dar de cele mai multe ori suntem l sa i s ne chinuim singuri, s afl m adev rul
prin induc ie i deduc ie, prin compar ri i analogie. La noi e ca i cum cineva de la voi ar vrea
s înve e latina f r dic ionar. Pentru a cunoa te sensul unui cuvânt, duhul trebuie s -1 descopere
prin intermediul cuvintelor deja cunoscute i aflate tot prin cercet ri. De multe ori trebuie s
descifr m gândirea unui superior, c ci gândirea sa nu are totdeauna echivalent în catalogul
cuno tin elor noastre. Greutatea cea mare const în faptul c pe când la voi cuno tin ele se refer
la lucruri concrete, la noi toate ideile sunt abstracte; în plus, de multe ori con inutul no iunilor nu
prea ne este cunoscut. Iat de ce studiile se fac cu greu i în decurs de mii de ani.
Ce u or e la voi. în câ iva ani ob ii bacalaureatul, iar dup al i câ iva ani ob ii licen a sau
doctoratul. Examenele voastre se trec mai u or decât ale noastre, pentru c sunte i cei ce s-au chinuit
mii i sute de mii de ani cu înv area în spa iu, a a c atunci când duhul coboar la via a trupeasc ,
are în desaga lui spiritual o mare cantitate de no iuni, cu care se ajut la în elegerea a ceea ce înva
în lumea voastr .
Particulele a de la începutul începuturilor, primele particule vii, haotice, devenite duhuri, au
ajuns foarte departe, au un capital infinit de cuno tin e, dar sunt în elepte i nu se laud cu imensitatea
tiin ei Lor. De la Ele ne sosesc legile. Centrul formuleaz legea i periferia o analizeaz , o verific
i apoi transmite Centrului comentarii referitoare la aplicarea ei. Centrul prime te aceste p reri i,
pe baza majorit ii tuturor p rerilor, modific legea. Aceasta în teorie, c ci în practic legea este
absolut just , micul duh neavând toate elementele de judecat ale Divinit ii. Legea s-a n scut din
cele observate i verificate mai întâi pe îns i Fiin a Ei, pe propria Ei substan , a a c îi cunoa te
perfect puterea i influen a. Din aceast cauz , legea, o dat stabilit , nu se mai modific niciodat ,
cel mult prime te aplica ii noi. Pentru a în elege scopul i folosul unei legi, trebuie s studiem ani
i ani. Legea e fix , dar studiile sunt variate, pentru c tiin a e în raport cu gradul de evolu ie al
entit ilor spirituale. Legea e general pentru tot universul, tiin a este personal i în raport cu
cuno tin ele fiec ruia. Adev rul absolut îl cunosc numai Cei din capul existen ei i al crea iei.
Comunic ri din Cer _5i57

Legile Centrului sunt cunoscute în întreg cosmosul. Legea este una i universal . tiin a este
multipl i local . Din tiin extragem sinteza ei -filosofici crea iilor, care în definitiv nu este nici
lege, nici tiin , ci cuno tin e elaborate prin analogie.
Spre exemplu, datorit înclin rii axei p mântului fa de orbita sa, deci fa de soarele de care
depinde, în zonele temperate ale p mântului exist anotimpuri. Concluzia este c în tot universul,
pe toate planetele cu axa înclinat pe orbitele lor i fa de soarele lor, vor exista patru anotimpuri:
prim var , var , toamn i iarn . Procedând astfel mereu p trundem misterul în care s-a înconjurat
Tat l nostru din Ceruri. A a am aflat ce este materia, de câte feluri e, cum a luat na tere etc.
Oricât am scotoci tainele Naturii, nu am avansa prea mult f r ajutorul înaltelor somit i angelice
ale spa iului nostru. Astfel am ajuns s posed m cuno tin e profunde despre tot ce exist în univers,
i pe care nu le putem dezv lui oricui.
Savantul vorbe te cu familia, cu servitoarea i cu studen ii s i, dar fiec ruia i se va adresa în
mod cu totul diferit. Natura vorbirii sale este potrivit cu persoana c reia i se adreseaz . Aceea i
atitudine o avem i în spa iu. într-un fel vorbim cu duhul mineral, ceva mai sus cu duhul vegetal
i pe o not mai ridicat duhului animal. Pentru ca duhul mineralului s m în eleag , cobor
vibra iile gândirii mele pân la nivelul s u, cobor no iunile pân la nivelul în elegerii sale. Dac el
îmi va reproduce gândirea ce i-am trimis-o, înseamn c m-a în eles.
S nu v mira i c m în eleg i cu duhul din piatr . E firesc s gândeasc i el, pentru c orice
duh gânde te, fiind alc tuit din cele trei particule ale Infinitului, care erau fiin e gânditoare. Duhul
are în elegerea, gândirea i voin a sa. Acest lucru se poate deduce i de voi, duhuri întrupate, c ci
dac duhul mineral nu ar avea voin i cuget, cum i-ar fi putut organiza materia într-o form de
cristal?
Lua i o sare chimic oarecare, o pune i într-un vas cu ap i ea se tope te. A disp rut din ochii
vo tri, i totu i particulele ei sunt acolo, în vas, i cu anumite mijloace le pute i constata ca fiind
acelea i ca înaintea dizolv rii. Noi, pe lâng fenomenul dizolv rii sesizat de voi, am sim it în fiin a
noastr o anumit senza ie de pl cere sau durere, suferit de duhul mineral când s-a dizolvat
substan a ei.
Voi lua i g ina i îi t ia i capul, pentru a face din ea mâncare. în momentul mor ii, ea încearc
o spaim i o durere neînchipuit , înso it de o emisie de gânduri, o chemare de ajutor i cerere de
îndurare, de mil . Fluidul corpului ei spiritual a vibrat puternic. Aceste vibra ii s-au propagat prin
spa iu i mi-au impresionat fluidul corpului duhual. Am sim it toat durerea ei, i am citit în duhul
meu tot apelul de ajutor, mil i iertare. Din cauza trupului vostru, al materiei sale grosolane - nu
sim i i, nu primi i gândirea ei din acele momente. Noi, fiind duhuri libere, sim im toat durerea, de
oriunde ar veni. Din acest punct de vedere, suntem nefericite fa de voi, pentru c ne impresion m
de toate suferin ele voastre, ale animalelor, plantelor i mineralelor.
Cu cât entitatea are un grad mai înalt de evolu ie, cu atât e mai cunosc toare, dar este mai
sensibil la valurile de durere ce se ridic de pe suprafa a globului unde î i face coala vie ii.

Sfera divin i familia uman

IVIateria din Infinit, particula a, absorbit de sfera-cosmos va ajunge cu timpul la Centrul

transformator, în Laborator. în drumul ei spre Centru, am spus c particula haotic este absorbit
de universurile fizice, iar aici este întrebuin at de marile duhuri, pentru diferitele lor opera ii.
Uria a for de atrac ie a Sferei centrale cheam la ea mereu particule haotice, care în prima
etap se adun în sânul Sferei-Mamar, de unde trec în Pectoral i T tar, unde vor suferi anumite
prefaceri. De la o vreme, preaplinul con inut al Sferei-Tatar gone te materia preg tit înapoi în
Mamar, i de aici, va peregrina spre unul din cele patru universuri, sub form de mase mari de
materii i duhuri, formând ceea ce numi i nebuloas .
Din expunerile f cute pân acum s-a în eles c Dumnezeu nu este un mo cu barb alb , ci o
Asocia ie infinit de Duhuri divine. De asemenea, Mama sau Mamarul nu este o personalitate
feminin , ci tot o Asocia ie de Entit i divine. Ambele Asocia ii divine urm resc un scop comun,
împ r indu- i rolurile i munca, una lucrând ca o For activ , i cealalt ca o For pasiv .
între aceste dou mari Asocia ii, am spus alt dat , se afl o a treia Asocia ie, numit Respirator,
pentru c prin mi c rile ei, materia prim preg tit în Mamar i prelucrat de Tat e trecut înapoi
în Mamar, pentru ca mai apoi de aici s fie trimis în unul din cele patru universuri. Prin urmare,
Respiratorul este o Asocia ie de Divinit i care fac leg tura între cele dou Asocia ii mari - T tar
368 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte.

i Mamar. Dac Tataml, are rol de asocia ie activ , iar Mamarul - de asocia ie pasiv , Respiratorul
joaca rolul de neutru.
In definitiv, Sfera-Laborator este format din trei sfere concentrice. Când Sfera central , T tarul
este activ, Respiratorul este neutru, iar Sfera periferic , Mamarul este pasiv sau primitor. Dup
aceea Mamarul devine activ-negativ, Respiratorul r mâne tot neutru, iar Tataml lucreaz ca o for
pasiv-pozitiv , adic El prime te. Activitatea T tarului i a Mamarului alterneaz , iar Respiratorul
r mâne centru de suspensie al pârghiei unei balan e, dând ajutor atât T tarului, cât i Mamarului,
dup trebuin , pentru a se putea face schimbul de materii necesare, în vederea noilor crea ii i chiar
a propriei lor evolu ii. Respiratorul o dat ajut la trecerea materiei prime din Mamar la T tar, i
apoi ajut la trecerea înapoi în Mamar, a materiei prime prelucrate de T tar.
Acestei Sfere uria e, compus din trei Asocia ii într-una, i s-a dat numele de Dumnezeu. Ea este
Dumnezeul tuturor religiilor de pe p mântul nostru. Acestui Laborator infinit, acestei uzine uria e
a crea iilor, ne închin m noi, duhurile. Acestei For e vaste i neînchipuite ridic m osanalele noastre.
Duhurile de pe miliardele de planete i sori se pleac cu smerenie acestui Centru creator, pentru
iubirea ce o poart întregii Sale crea ii, operei Sale. Acolo este tiin a tiin elor, acumulat din
eternitate. De acolo porne te puterea infinit ce ine cosmosul închegat într-un tot. De acolo pleac ,
din timp în timp, materia ce va da na tere unei nebuloase, cu tot ce-i trebuie pentru ca într-o
perioad de zeci de miliarde de ani s dea na tere la tot ce exist , de la fluidul num ru-unu pân
la piatr , i de la plant pân la om. Acolo e Lumina ce lumineaz lumile. De acolo am luat i eu
na tere cândva, în noaptea ve niciei trecute, pentru ca dup ce voi face lunga mea coal , s devin
unul din cei mai mode ti colaboratori din ceata f r num r a divinilor Creatori ce alc tuiesc acest
Centru atotputernic.
Acesta e purul adev r cunoscut numai de duhurile superioare. Orice alt concep ie referitoare
la Dumnezeu este omeneasc , nereal , potrivit ignoran ei omului trupesc.
Dar acest Adev r nu trebuie f cut cunoscut omului simplu. El trebuie l sat s cread c exist
o singur fiin , mare cât infinitul creat, care conduce cu puterea lui infinit miliardele de corpuri
cere ti. Dac vei îndr zni s spui omului simplu adev rul, dac vei distruge din inima sa divinitatea
cu chip de om b trân i adânc în elept, îi vei tulbura mintea i concep ia despre dumnezeul atotcreator,
i nu- i va mai g si un sprijin în existen a sa terestr .
Omul simplu cere Tat lui ceresc s -i dea ceea ce crede c îi lipse te. Ini iatul tie c Central
creator nu a pierdut din vedere absolut nimic i c totul a fost prev zut i acordat, pentru ca duhul
s - i fac coala perfec iunii în eternitate. Noi tim c nu ne este permis s cerem, c ci totul ni s-a
dat. Ruga noastr este numai de mul umire i sl vire a infinitei For e creatoare, a uria ei Asocia ii
de trei-una, ajuns la cele mai înalte cuno tin e i la o des vâr it for creatoare i conduc toare
a tot ceea ce vedem i nu vedem, a tot ceea ce tim i nu tim.
S-a repetat de veacuri c omul a fost zidit dup chipul i asem narea Divinit ii. Mare adev r
s-a spus, dar nu s-a tiut adev ratul s u în eles decât de ini ia i. Asem nare exist , dar nu în sensul
aparen ei exterioare, a trupului, ci în sensul constitu iei intime a omului. într-adev r, trupul omului
este fomiat din organe, organele din esuturi, esuturile din celule, iar celulele din molecule, respectiv
atomi. Atomul este cea mai mic form din lumea fizic . El este animat de un duh, numit duh
atomic. Doi sau mai mul i atomi formeaz o molecul . Molecula este condus i ea de un duh,
numit duh molecular. Duhul molecular are sub sine o mul ime de duhuri atomice. Dou sau mai
multe molecule, reunite la un loc, formeaz o substan sau un mineral condus de un duh i mai
evoluat decât duhul molecular, numit duh mineral. O asocia ie de mai multe substan e chimice d
na tere unei entit i organice numit celul . Celula este condus i ea de un duh, numit duh celular,
ce ocup o treapt superioar duhului mineral. în definitiv, celula este o sum de duhuri atomice,
moleculare i minerale. O sum de celule formeaz un organ, iar totalitatea organelor formeaz
trupul omenesc. Trupul omului este o sum uria de duhuri atomice, moleculare, minerale i
celulare. Peste aceast infinitate de duhuri se afl duhul uman. De aici rezult c trupul uman este
o asocia ie de diferite grade de duhuri. Prin urmare, omul reproduce în mic Asocia ia de Duhuri ce
constituie Sfera-Laborator, divinul Creator.
Omul terestru este azi împ r it în dou sexe: masculin i feminin. Ambii î i duc traiul unul
lâng altul, întregindu-se i ajutându-se reciproc. Unul e mai mult cu gândirea, cu voin a, deci cu
ini iativa. Cel lalt - cu gospod ria, cu prepararea a tot ce necesit via a. Din via a lor în comun se
nasc copii, câte trei constituind o unitate social , numit familie. Tata este factorul activ, mama -
factorul supus, pasiv, iar copilul - elementul neutru, iubind i pe tata, i pe mama.
în aceast trinitate copilul constituie factorul de leg tur al tat lui cu mama, f când unirea lor
i mai puternic . Ca om, tat l este o asocia ie de duhuri, mama - o alt asocia ie de duhuri. în fine,
fiul, fiind i el om, este o alt asocia ie duhual . Aceste trei asocia ii constituie familia.
Comunic ri din Cer 369

Ei bine, Sfera divin sau Laboratorul corespunde, în totalitatea ei, familiei umane. Sfera exterioar
corespunde mamei, Sfera central - tat lui, iar Sfera intermediar - copilului.
Sfinxul e un personaj enigmatic. El a interesat totdeauna omenirea i o va mai interesa i în
viitor, pentru c arat ceva i totu i nu spune nimic, te pune pe gânduri i nu- i reveleaz taina
formei sale. Tot ce e sfinx atrage. Se tie c enigmaticul fascineaz , necunoscutul preocup . Iat de
ce omenirea dore te s cunoasc misterele operelor Tat lui ceresc. Acum, când datorit tiin ei
omenirea a în eles tainele Naturii, Cerul încuviin eaz s i se reveleze câteva din misterele ce o
înconjoar , s se ridice pu in v lul ce acoper opera Tat lui creator. Se reveleaz pu in, pentru a nu
se tulbura prea mult mintea omului, care altfel tia i credea. Se d pu in lumin acum, pentru ca
lumina prea puternic a profundelor taine s nu orbeasc bietul ne tiutor i, în loc s -i lumineze
mintea, s i-o r t ceasc , râzând în r t cirea sa de alc tuirea sublim stabilit de Creator. Dar noi,
duhurile conduc toare ale planetei P mânt, mul umim i pentru pu inul permis.
Slav ie, Doamne, slav Celui dintru în l imi pentru c ai permis s lumin m spiritul închis
în trup al fra ilor no tri! Amin.

Boala duhului

O a duh, fiin a mea a fost f cut de Creator din materia avut la dispozi ie i venit din Infinit.
Cunoscând materia din care sunt constituit, voi ti din ce a fost constituit universul, pentru c din
aceea i materie am fost f cut i unul i altul.
Duhurile superioare sunt datoare - tocmai prin rangul sau treapta atins - s cunoasc aprofundat
chimia, fizica, anatomia i fiziologia corpului unui duh. întocmai cum în lumea trupeasc , pentru
a vindeca pe omul bolnav, medicina trebuie s cunoasc anatomia, fiziologia i patologia trupului
uman, duhurile superioare sunt obligate de evolu ia lor s tie totul în ceea ce prive te buna
func ionare a corpului duhual.
A nu cunoa te acest capitol din marea tiin a vie ii înseamn a r mâne în urm cu evolu ia.
Trebuie s ne str duim, s observ m, s examin m structura corpului nostru, pentru a putea scoate
concluziile ce ne duc la cunoa terea adev rului constitu iei noastre.
Dar pentru c eu, duh, nu m pot studia pe mine însumi, voi c uta s examinez un semen al
meu, i cum toate duhurile suntem alc tuite dup acela i plan, voi ti în mod indirect din ce sunt
format.
Dup cum în lumea trupeasc un om se poate îmboln vi de o boal oarecare, tot astfel se poate
îmboln vi i un duh, din care cauz el nu mai poate s - i urmeze studiile evolutive. In virtutea legii
solidarit ii, noi trebuie s facem tot posibilul s -1 vindec m, pentru ca el s nu devin o povar
pentru întreaga noastr asocia ie.
Lenea este una din bolile ce afecteaz unele duhuri. Voi considera i lenea ca fiind de natur
trupeasc , provenind dintr-o proast alc tuire a sistemului cerebral, a trupului uman. în realitate,
lenea î i are originea în corpul spiritual, fiind o deficien a duhului. Cu alte cuvinte, lenea este de
natur spiritual , iar nu trupeasc . A fi lene înseamn a fi lipsit de voin , a nu poseda pe deplin
aceast facultate principal a spiritului.
în lumea spa iilor nu exist repaus, toat lumea studiaz i lucreaz . Dar în aceast activitate
general constat m c unele duhuri progreseaz , i altele nu. De aici rezult dou feluri de activit i:
pozitive i negative. Al turi de aceste dou st ri normale, mai exist o stare anormal , i anume de
inactivitate sau stare neutr . !
Fire te, ne-am pus întrebarea: De unde aceast lene, aceast lips de voin ? c ci la noi lenea
nu e „congenital ", ca la voi. Neutrul nostru e un duh ce gânde te, dar gândirea sa nu e tradus în
afar prin nici o ac iune. El nu este un activ i nici chiar un pasiv. Nu este activ, pentru c nu emite
nimic; nu este pasiv sau negativ, pentru c nu prime te nimic din exterior. Or un asemenea element
- care nici nu emite, nici nu prime te r- este un element stagnant în mediul nostru duhual.
Dar legea solidarit ii ne oblig s -1 ducem i pe el în cârc ; din aceast cauz , îl consider m
o nenorocire pentru gruparea noastr i de aici toate sfor rile pentru a-1 îns n to i.
Noi, c peteniile marii noastre asocia ii, c ut m s descoperim problema stagna ilor no tri, s
vedem cauza pentru care nu mai func ioneaz normal, ca toate duhurile. în acest scop, îi trimitem
la reîntrupare i constat m c r mân în acela i stadiu ca în spa iu. Chinui i de ideea de a-i vindeca,
suntem nevoi i s le cunoa tem structura, alc tuirea corpului lor, care vrând-nevrând, ne va duce la
cunoa terea particulei a din Infinit.
370 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

M-ai întrebat, frate, dac începutul crea iei - deci i al duhului - a pornit de la materia sau
particula neutr din Infinit. Ei bine, î i r spund c ai întrev zut bine aceast ipotez : Particula
neutr este începutul oric rui început. Neutrul a devenit pasiv sau negativ i negativul a devenit
activ sau pozitiv. Pentm voi e greu s face i o deosebire între pozitiv i negativ, din punct de vedere
al activit ii. Om activ i om pasiv sau negativ este tot om, tot duh, dar cu manifest ri deosebite.
Exist împrejur ri când omul poate trece de la o stare la alta, într-un moment cât o str fulgerare.
In urma examin rii acestor trei st ri din lumea voastr i a noastr , ne-a fugit gândul la alc tuirea
materiei din Infinit i tiind ce s-a petrecut i se petrece i acum acolo, am ajuns la concluzii care
ne duc la cunoa terea modului de a face dintr-un duh neutra unul activ, spre binele asocia iei
noastre.
Ajutorul acordat unui om în lumea voastr - fie el orfan, bolnav sau neputincios - are la baz
un interes. în lumea noastr ajutorai este obligatoriu, fiind dictat de legea iubirii i a solidarit ii.
Superioritatea unui duh liber sau întrupat se arat prin gradul de iubire manifestat fa de
celelalte duhuri libere sau întrupate.
Studiile noastre cuprind orizonturi infinite. Voi crede i c suntem preocupa i numai de latura
moral i tiin ific a duhului, pentru ca el s evolueze. Afla i c suntem preocupa i i de îngrijirile
medicale ce trebuie s le d m bolnavilor no tri cere ti. Psihiatria abia este cunoscut i practicat
la voi, dar la noi are aplica ii multiple. Voi crede i c numai trapul uman este supus bolii; afla i
acum c i duhul este supus cauzelor externe, care îi tulbur func ionarea normal . Dup cum v
duce i la medic ca s vad ce ave i i s v prescrie un anumit tratament, duhurile bolnave vin la
noi - superiorii lor, pentru a-i trata i scoate din starea morbid în care se afl .
Printre alte boli, la voi exist i „nebunia". S rmanii „nebuni"! Medicii vo tri, necunoscând
cauza bolii, îi chinuie în diferite chipuri, i de nu îi trimit în lumea noastr , r mân în aceea i stare
dement . Iar dac are loc vindecarea, nu au determinat-o ei, ci noi, cei de sus. Când vin în lumea
noastr , „nebunii" devin neutrii no tri. Ca i particula neutr din Infinit, nici ei nu vor primi nimic
din afar , nu vor emite nimic din interiorul lor duhual, ci vor fi juc ria celor din jurai lor.
M aflu într-o situa ie dificil , pentru c din lips de termeni potrivi i, sunt nevoit s revin.
Activul emite, este un fel de post emi tor. Pasivul prime te, este un fel de post receptor. Neutral
este Bolnavul care nici nu emite, nici nu prime te. A fi activ înseamn a fi superior. A fi pasiv
înseamn a fi într-o stare de inferioritate. Neutra înseamn a nu fi nici una, nici alta. La începutul
începuturilor materia din Infinit era neutr , adic într-o stare de inferioritate. Pe atunci nu exista nici
activitate emi toare, nici activitate receptoare, ci domnea o lini te etern . Din aceast lini te
înfior toare s-au n scut lumile, cu muzica lor divin . M refer mereu când la Infinit, când la duh,
ca pe unul s -1 explic prin cel lalt. Un duh neutra nu este lipsit de inteligen , dar, de i vrea s - i
pun inteligen a în func iune, nu poate, nu tie s o exprime corect. Este întocmai ca i cum ai vrea
s scrii pe a, dar mâna scrie b. Materia a a Infinitului, fiind neutr , nu putea func iona, pentru c
nu tia. De i era vie, nu putea da semne de via , de inteligen a ei.
în lumea voastr , dac mu i un obiect - o piatr , un scaun - va r mâne acolo în ve nicie, pân
când o^nou for îl va muta i din acel loc. Din acest fapt voi deduce i c el nu are via , c nu
e viu. în luniea noastr , constat m c jdac iau o particul activ sau pasiv , o pot urni din locul
ei pentru c ea se supune voin ei mele. în schimb, particula neutr o pot muta din locul ei, dar îndat
ce o las, revine la locul de origine. A adar neutrul - ar zice unul de la voi - are instinctul de a reveni
la pozi ia ini ial , de unde a fost sustras. Din acest punct de vedere, neutrul este un element ce nu
poate evolua, pentru c nu poate fi sustras din mediul s u ambiant. Dac de pild a avea puterea
de a aduce aici o particul neutr , din Infinit, a constata c imediat ce ea ar fi sl bit de sub puterea
mea de re inere, se va întoarce fulger tor în Infinit. De aici concluzia c neutral este o fiin
inevolu ionist , sau - în tot cazul - greu de urnit, de a i se schimba starea.
Pe când în Infinit exist o lini te des vâr it , în finitul cosmic este o mi care f r oprire. Totul
din interiorul finitului se mi c . Fiecare element din interiorul cosmosului are dou feluri de activit i:
pozitiv ori negativ , între care, în anumite locuri i momente, se interpune materia psihic stagnant ,
fie ea uman sau animal . Opera început de Creator la Centra o continu m noi în universurile
create. Noi suntem colaboratorii Creatorului. Nu toate duhurile sunt colaboratorii Tat lui central, ci
numai cele active. Cele pasive sunt colaboratorii no tri, în calitate de receptori ai cuno tin elor
noastre, iar stagnan ii formeaz nefericitul balast, care ne împiedic ascensiunea. Noi tragem de ei,
ei trag de noi i avansarea se face cu greu. Iat de ce trebuie s -i vindec m neap rat.
Ceea ce se petrece în Infinit se petrece azi în finit. Precum Tat l central nu poate activa f r
materia prim din Infinit, noi nu putem avansa p r sind pe cei ce ne-au fost da i s -i vindec m.
Povara aceasta ne-a fost dat de Tat l ceresc pentm a cunoa te legile Sale fundamentale. Guvernatorul
central ne pune la îndemân tot materialul didactic necesar studiilor noastre. Nu putem s ne
Comunic ri din Cer ^JJ

plângem c n-am putut înv a, pentru c n-am avut condi iile necesare înv rii. Nu putem invoca
scuza c nu putem s ne ducem în Infinit, ca s studiem materia de acolo. Nu putem zice: „Cum
s înv m, Doamne? Cum s evolu m, dac nu avem la îndemân materia de studiu?"
Pentru înl turarea acestei posibilit i de obiec ie, Tat l ne-a dat materia gata preparat , pân Ia
faza de co (omega), dar acesta nu func ioneaz normal. Curios, dar a a este. Cea mai perfec ionat
materie pe scara evolu iei este duhul, dar acesta poate s ajung s func ioneze anormal. Aceast
împrejurare ne-a dat ocazia s facem studii, i dintr-un duh anormal s facem un duh normal;
dintr-un neutru, care activa numai în sinea lui, s facem un activ sau cel pu in un pasiv. Aceast
oper a noastr este o reproducere - desigur, pe o alt treapt - a ceea ce s-a f cut odat i se face
i azi, ca particula neutr s fie scoas din starea ei, trecut mai întâi în stare pasiv i mai apoi
în stare activ . Tot ce se face la periferia cosmosului i de Tat l, în Laboratorul S u, facem i noi
aici, în lumea noastr , dar pe când acolo se lucreaz cu o materie simpl , aflat în faz primar ,
noi lucr m asupra unei materii avansate, perfec ionate.
Am spus c nu toat materia din Infinit este azi neutr . Unele din particulele ei sunt pasive i
altele active. Prin urmare, i materia Infinitului a suferit în decursul eternit ii o evolu ie, c ci se
g sesc acolo trei forme de particule: neutre, pasive i active.
Legile Tat lui central, aplicate în tot finitul, nu au nici o putere sau aplica ie în Infinit. Particula
Infinitului nu se supune legilor Tat lui, pentru c , dup cum am spus, dac o iau dintr-un loc i o
duc în altul, î i reia locul ini ial imediat ce înceteaz puterea care a mutat-o. Particulele din Infinit
au tendin a de a se eterniza în pozi ia ini ial , dar aceast tendin nu s-a putut men ine în vecii
vecilor. Dac ar fi fost a a, lumile i noi, duhurile, nu ne-am fi n scut niciodat .
Pentru ca un duh neutru s poat s - i schimbe starea, trebuie s intervin o împrejurare ori o
for exterioar care s -1 sileasc s - i dea seama, s simt ce e în afar de el, i s treac din starea
de indiferen în care se afl , într-o stare de în elegere a ceea ce se petrece în jurul s u. Ei bine,
tot astfel trebuie s se fi petrecut i în trecut - i se petrece i azi - pentru ca o particul neutr
s devin activ .
într-adev r, tot Infinitul e plin de o pulbere de particule vii. Ele sunt atât de dese, încât spa iile
dintre ele sunt extrem de reduse. Din cauza densit ii lor i a unor curen i ce exist acolo, particulele
sunt împinse, mânate de ace ti curen i, care, în definitiv, provoac o frecare între ele. Particula
neutr con ine în interiorul ei, ca germen, facultatea de a deveni activ . Azi împins , mâine alunecând
i frecarea repetându-se la infinit, ajunge o vreme când germenul facult ilor sale se pune în
func iune i particula neutr începe s - i dea seama de starea în care se afl . Dac particula neutr
tr ia din ve nicie, dar nu în elegea ce se petrece în jurul ei, acum începe s se orienteze, s priceap
c exist i alte viet i, identice cu ea. Din acel moment se na te ideeo. sau legea solidarit ii,
înscris în ea, ca germen în con inutul s u. A adar frecarea este cauza de tept rii ei.
Azi, în afar de curen ii veni i de undeva de la periferia Infinitului, dac se poate spune astfel,
mai exist o presiune exercitat asupra materiei Infinitului de c tre îns i sfera cosmic . Materia
finitului sau sfera crea iilor se dilat , se m re te mereu. De câte ori se dilat , de atâtea ori preseaz
materia Infinitului. Aceast presiune cre te din ce în ce mai mult, pentru c sfera finitului se tot
m re te ca volum, prin materia absorbit din Infinit. Sfera crea iilor tinde s cucereasc Infinitul,
s ajung la marginile Infinitului. Particulele din Infinit opun rezisten împotriva acestei presiuni.
La fel se petrece i cu un duh bolnav de neutrit .
într-adev r, duhul neutru se opune din toate puterile sale de a fi scos din beatitudinea lui.
- Ce fericit sunt în aceast stare - spune duhul neutrii întrupat.
- Frate, iat , acum e ti întrupat i lumea te consider nebun i trapul t u a devenit obiect de
studiu al fra ilor t i medici - îi spunem noi.
- Fac ce vor cu trupul meu, dar s m lase s cuget în interiorul meu, c ci a a îmi place.
Nu-1 putem l sa, pentru c evolu ia ne impune s -1 salv m. Dar nici nu-1 putem scoate rapid
din toropeala sa, c zând în starea neutr a materiei din Infinit.
La început - deducem noi - materia din Infinit a fost toat neutr , dar con inea în ea, poten ial,
facultatea de a intra în activitate, fie ca receptoare, fie ca emi toare. Ea nu a fost scoas din starea
ei primitiv decât for at de o împrejurare exterioar corpului ei, împrejurare sau cauz ce func ioneaz
acum normal i este reglat de cronometrai central - sfera finitului, care, prin mi c rile, ei provoac
materia Infinitului la o reac ie. Fenomenul repetându-se o ve nicie, în fine, a de teptat în interiorul
particulei haotice o mi care, o activitate.
Acest fenomen se petrece azi. Dar cum a luat na tere, la început, prima activitate?
Ini ial, prima activitate a luat na tere din chiar modul cum este constituit materia din interiorul
particulei vii. Cine a creat aceste particule vii? Acesta este misterul misterelor. Eu, duh, simt foarte
mic pe lâng voi, întrapa ii, dar cât de mic este particula vie din Infinit! Eu sunt o minune a
372 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Creatorului meu, dar ce minune este particula din Infinit! Ca duh, corpul meu perispiritual posed
un num r de miliarde de particule vii. Din aceast afirma ie a mea, a i în eles cât de mic este o
particul vie din Infinit. Ce minune se- afl în interiorul lor, cât de minunat este alc tuit materia
acestei infinit de mici viet i, dac se mi c în interiorul s u, gânde te, simte i voie te.
Dac ele sunt atât de mici, cât de mic trebuie s fie spa iul dintre ele. în acest spa iu ultramic
circul un alt fluid, i mai mic. Acest fluid formeaz curen ii pomeni i mai sus. în aceast neînchipuit
lips de spa iu, se pare c materia haotic a Infinitului se sufoc . Cât de ferici i sunte i voi c ave i
atâta spa iu între voi. Cu cât materia e mai fin , cu cât e mai mic , cu atât e mai deas . De aceea
ea se sufoc . Dac materia din haos nu era atât de deas , nu lua na tere crea ia.
în ziua când particulele din Infinit s-au unit între ele, în grupuri, i au dat na tere crea iei
num rul-unu - A' (Alfa prim), s-a creat spa iu mai mare. Unirea a creat spa ii mai mari între
particulele unite. Unu s-a unit cu unu i cu unu, i au format o unitate. Prin unirea lor, s-a creat în
jurul lor un spa iu mai mare decât înainte. Activitatea lor a devenit colectiv , s-a confundat, deci
uniformizat, încât la exterior au dat impresia unui singur individ.
Lipsa de spa iu a dat na tere colectivit ii. Individul nu s-a desfiin at, dar a renun at la prerogativa '
de a avea.fiecare un spa iu cât de mic în jurul s u; în schimb, comunitatea a dobândit în jurul ei
un loc mai mare de ac iune. Cât timp particulele au fost libere, exista o anumit for magnetic
între ele, între substan ele lor interioare. Din moment ce s-au aglutinat, raportul de for e dintre
glomerulele create s-a schimbat, a devenit mai mare.
Voi pune i în seama Creatorului toate legile care domnesc în cosmos. Evolu ia voastr de pân
acum a cerut s crede i astfel. în realitate, Legile cere ti nu sunt ca legile p mânte ti. Legea a luat
na tere din nevoia de via , din cauza condi iilor de via ale colectivit ilor. Colectivit ile nu au
putut tr i - i nu tr iesc nici în prezent - decât sub anumite condi ii, sub anumite forme de via .
S dau un exemplu. Dac spre binele meu am executat o anumit mi care, individul b, de lâng
mine, va face i iei aceea i mi care, pentru c i lui îi va face bine. Individul b va provoca pe c,
c pe d, i a a la infinit. Prin urmare, cu to ii ne mi c m la fel, involuntar, uniform, în aceea i
caden , pentru c tuturor ne place. Dac aceast mi care este necesar , imperioas , o vom executa
cu to ii mereu. Din acest moment, ea a devenit o lege i nu mai putem tr i f r ea. Legea s-a n scut
dintr-o nevoie a vie ii.
Tat l, împreun cu Colaboratorii S i, a studiat toate formele de activitate ale crea iei Lor i din
studiul f cut, pe cale de interpretare, au emis Legea. A a a constatat Tat l, i Colaboratorii S i, c
e r u s ucizi, s furi etc, pentru c dai na tere la reac ii rele care te vor împiedica în evolu ie.
Evolu ia ta este legat de a colectivului; deci prin actul t u, vei împiedica avansarea colectivului.
Vede i c legea nu a fost decretat pur i simplu, ci scoas din experien a colectivului. O dat
legea f cut , ea va servi de norm duhurilor inferioare, pentru ca ele s fie scutite de nefericiri, de
încerc rile f cute odat de marile Duhuri creatoare - Tat l i Colaboratorii S i.
Legea e aspr , dar garanteaz ordinea i progresul în via a crea iei.
De câte ori se plânge neevoluatul c superiorii îl pedepsesc prea aspru. El uit de actele sale
i nu în elege c suferin a sa a luat na tere automat, ca un efect sau reac ie a înc lc rii legii, a ordinii
stabilite. îns prin suferin se ajunge la bine, la perfect, la în elepciune. Dac nu era nepl cerea,
suferin a neutrilor din Infinit datorit lipsei de spa iu, nici azi n-ar fi luat na tere finitul sau sfera-
cosmos.. Nefericirea din Infinit a dat na tere finitului.
Particula neutr are un anumit diametru, s zicem a. Particula pasiv , din cauza activit ii sale
interne, mai accentuat decât la cea neutr , se m re te ca volum i ajunge cu diametrul s u pân
la m rimea b. în fine, particula ajuns în faza de activitate pozitiv i-a m rit volumul i mai mult,
ajungând pân la diametrul c. Activitatea crescând a determinat m rirea particulei.
Când particula era în repaus etern, avea dimensiunea cea mai mic - m rimea a. Când a devenit
receptoare, a dobândit m rimea b, iar când din receptoare a devenit emi toare, a ajuns pân la
m rimea c. M rimea c este dublul m rimii a. Prin urmare, activitatea cere o dilatare interioar .
Activitatea interioar i curen ii extrafluizi haotici au determinat, la început, fric iunile particulelor
haotice, care au sfâr it prin crearea începutului de crea ie. Cele mai mici forme de viet i libere
unele de altele exist numai în Infinit. în sfera celor patru universuri totul este asociat. Aici, chiar
cea mai mic crea ie este o asociere de particule haotice. Particulele sosite în univers sunt asocieri,
spa iile dintre ele sunt mai mari, fie c vin din Infinit, fie c vin preg tite din Centrul creator.
Noi, duhurile, avem spa ii suficiente între noi, dar suferim în mi c rile noastre pentru c ne
frec m de materia eteric ce umple interiorul universului. Voi crede i c noi tr im în Nirvana. Nu,
nici noi nu suntem ferici i pe deplin. Numai gra ie tiin ei noastre putem evita multe din nepl cerile
mediului în care înot m i ne mi c m. înv tura e mama fericirii de pretutindeni.
Vai de cel ne tiutor, dar mai nenorocit este cel ce nu poate înv a, fiind bolnav de neutrit .
Comunic ri din Cer 373

Fric iunile produse între particule sau celulele Infinitului dau na tere unui curent electric,
neînchipuit rnai fin decât electricitatea grosolan n scut în univers.
Orice fiin se mi c , întrucât are via , tr ie te. Mi carea este de dou feluri: fizic i psihic .
Când eu m mi c de la Bucure ti la Paris, am f cut o mi care fizic , dar când cuget ceva, fac
în interiorul meu o mi care psihic .
Oricare ar fi felul de mi care, exterioar sau interioar , fizic sau psihic , se produce electricitate.
Când citi i sau medita i la ceva, pune i în vibra ie celulele sistemului vostru cerebral. Mi carea
lor interioar i exterioar d na tere la electricitate, care se. exteriorizeaz i o pute i constata i
m sura cu anumite aparate înregistratoare. Din activitatea unei fiin e se na te ceva în interiorul s u,
i acel ceva - rapt din interior i eliminat în afar - este viu, pentru c produce anumite reac ii în
vecinul de al turi, sau mai îndep rtat.
Foarte încet am înaintat în aceast expunere, pentru c e greu s zide ti ceva ce nu se sprijin
pe cuno tin ele voastre. Toat greutatea provine din faptul c voi nu vede i i nu sim i i ceea ce
vedem i sim im noi. S ti i c exist materii invizibile nou , i pe care cel mult le sim im. De
multe ori aceast materie invizibil ne sup r . Atunci trebuie s o studiem, s g sim un mijloc ca
s nu ne mai supere.
Când v doare capul, lua i un piramidon sau un alt preparat. Noi ne vindec m de o suferin
oarecare cu ajutorul inteligen ei i tiin ei noastre, ori f când apel la superiorii no tri îngeri. Când
am gre it ceva, superiorii ne pedepsesc, aplicând asupra noastr anumite materii invizibile chiar
nou . Durerile voastre trupe ti sunt cumplite, dar suferin ele noastre psihice sunt negr it de atroce.
De multe ori ne ducem la mai-marii no tri, le spunem c suferim în anumite medii i întreb m
cum s facem ca s nu mai suferim.
Ei ne r spund: „Studia i cauzele care v produc aceste efecte. Nu v putem da leacul de-a gata;
pune i-v inteligen a la lucru, nu o l sa i s cad în neutrit , i astfel ve i sc pa de suferin ".
în încheiere, v spun: Un curent circul mereu prin materia interioar a unei particule haotice.
Gra ie mi c rii acestui curent interior, particula e vie, are via prin sine îns i. Datorit acestei
mi c ri, se na te în interiorul particulei haotice electricitate, pe care o va elimina.
Circuitul electric poate fi numai la interior sau poate fi i exterior. El poate fi pozitiv sau
negativ. Oricum ar fi, via a sau mi carea interioar va da na tere la electricitate emis în afar .
Aceast emisie sau excre ie constituie materia curentului de care am pomenit c circul printre
particule. Celula haotic absoarbe aceast excre ie vie, se hr ne te cu ea i, la rândul ei, emite i
ea o alt excre ie. Particula vie se hr ne te i hrana sa este excre ia vecinelor sale. Cum materia ce
compune orice particul haotic este aceea i, se în elege c particulele emise au i ele aceea i
compozi ie, deci pot hr ni orice alt particul . Schimburile se fac continuu, pentru c materia tor
este omogen . Prin urmare, particulele gândesc, activeaz , dar nu se epuizeaz , nu mor, pentru c
dau i primesc mereu, fiind nemuritoare.
Din cauza curen ilor intracelulari ai particulei a, a lipsei de spa iu i a presiunilor exercitate de
sfera finitului, s-a n scut în sânul particulelor haotice o con tiin a suferin ei, a nefericirii, i de
aici dorin a de a trece în sfera crea iilor, unde cred c vor avea parte de un spa iu mai mare. De aici
s-au n scut asocierile. Pe m sur ce asocierile vor cre te, spa iile se vor m ri i deci starea de
fericire i progres va fi mai mare.
Tat l central a asociat scânteii mele - aceea i din ve nicia de când m-am n scut - miliarde de
grupuri de particule, fost haotice, pentru a m servi, iar eu, la rândul meu, s le educ. Ele constituie
perispiritul meu. Ceea ce fac eu în mic face Tat l cu noi to i, copiii S i, formând cu noi to i un bloc
- El i trupul S u.

Creatorii centrali

JVX întrebi dac cele dou sprezece sfere^ concentrice sau zone ale Mamarului sunt desp r ite
prin bariere formate din anumite substan e. î i r spund c nu exist nici o delimitare între cele
dou sprezece sfere ale Mamarului, doarm , pe m sur ce înaintezi de la periferie spre centru,
mediul fluidic este din ce în ce mai fin. îns exist o delimitare reala la exteriorul Sferei divine,
desp r ind-o de materia cosmosului.
Dac între zonele din Mamar nu se g sesc frontiere, în schimb, în fiecare zon se afl anumite
categorii de mari Duhuri, denumi i în termeni generali Fii de Dumnezeu, Creatori. Se în elege c
nu to i au acela i rol spiritual. Cu cât ace ti Fii de Divinitate sunt mai mici în grad, se afl mai la
 ^74 Din tainele vie ii ,;i ale universului -A doua carte

periferie, unde fac o lucrare mai simpl . Cu cât sunt mai c tre centrul Sferei-Mamar, au ranguri mai
mari^ i ca urmare fac lucr ri mai complexe.
In Sfera divin exist o ierarhie de Fii de Dumnezeu. în seria lung a acestei ierarhii se disting
trei mari grupe:
1. în regiunea botezat arbitrar Cap de Tat , se afl cele mai mari Divinit i din Sfera divin ;
2. în Sfera-Respirator se afl a doua mare grup ;
3. în Mamar se afl a treia grup .
Prin urmare, în Sfera divin m rimile sunt la centru, iar cei mai mici stau c tre periferie.
Trei grupe formeaz Sfera divin i totu i nu exist în nici una un st pân suprem, dup cum
în lumile create nimeni nu poate afirma c exist un st pân peste toate Sfintele Duhuri.
De i sunt plurale, lumile conduc toare sunt astfel organizate încât formeaz o unitate prin
gândire i voin . A a de exemplu, dac vei întreba pe unul, zece sau o sut de divini Creatori din
regiunea Capului, asupra unui anumit subiect, to i vor r spunde absolut la fel. Tot a a i cu Fiii din
lumile create. Toate Sfintele Duhuri vor sim i i vor lucra la fel, pentru c planul le este cunoscut
i evolu ia personal le dicteaz acela i fel de gândire, având acelea i cuno tin e i supunându-se
acelora i legi.
Unitatea nu const în existen a unei singure fiin e, ci în ac iunea lor unitar . O unitate cereasc
este o reuniune de miliarde de duhuri supuse acelora i legi, lucrând în acela i fel i pentru acela i
scop, deoarece planul cunoscut, evolu ia i cuno tin ele lor, le dicteaz acela i fel de gândire.
Unitatea spiritual este o reuniune de unit i individuale, identice din toate punctele de vedere.
A dori s înt resc aceast afirma ie printr-un exemplu. Oceanul Atlantic scald la apus cele
dou Americi, iar c tre r s rit - Europa i Africa. Umplu o sut de sticle cu apa oceanului de pe
coasta american i alte o sut de sticle cu apa de pe coasta european . Le examinez i v d c din
punct de vedere chimic, este ap în toate sticlele. Cele dou sute de sticle con in una i aceea i
substan - apa Oceanului Atlantic. Ceva mai mult, apa tuturor oceanelor, lacurilor i râurilor, cea
de la suprafa a p mântului, ca i cea de sub straturile p mântului, toate fac o singur unitate - apa.
în Sfera divin se desf oar o munc foarte complex . Cei de la Centru prepar duhurile, iar
cei de la periferie prepar fluidele, care prin concentr ri i combin ri vor forma materia sorilor i
a viitoarelor planete. Când toate fluidele au fost adunate, când s-au terminat toate combin rile lor,
preg tindu-se toat lumea duhual , de la mic la mare, cu to ii sunt expulza i din. Sfera divin ,
formând ceea ce tiin a oficial nume te o nebuloas . La început nebuloasa se prezint sub aspectul
unui nor f r form , fiind înconjurat de sfintele Duhuri solare i planetare care au asistat la
preg tirea ei în Sfera divin .
Uneori se întâmpl ca materia nebuloasei, a noului astru-copil, s se disocieze i s se întoarc
la Centru, ca atras de un uria magnet. Acest fenomen provine din faptul c Guvernatorii acestei
cor bii a lui Noe au fost slabi în cuno tin ele Lor teoretice i în puterile Lor. Au înv at Ei la Centru,
i-au încercat puterile în Mamar, dar când. au plecat la ruxa cu nebuloasa, nu au mai putut-o ine
sub foi a Lor ca la Centra, i s-a sustras st pânirii Lor. în acest caz, nebuloasa - fiind în totalitatea
ei o fiin vie, compus dintr-o infinitate de viet i - revine la Matc , unde este pus sub o
conducere mai experimentat , i expulzat din nou în lumile create.

Tat l periferic

Din cele descrise am v zut c marile For e cere ti nu pot dest inui unui om din tainele Cerului
decât atât cât permite Cerul, evolu ia omului i a mediului s u înconjur tor. Dac trec peste acest
comandament sunt pedepsite de mai-marii lor. Dar chiar unui fericit muritor nu i se poate da tiin a
Cerului decât treptat, pentru c altele sunt cuno tin ele cere ti i altele cele p mânte ti.
Tr ind în lumea trupeasc , omul ia cuno tin de lumea din jurul s u prin intermediul sim urilor
sale. Cum aceste sim uri sunt f cute s înregistreze numai materia terestr i fenomenele din sânul
ei, se în elege c omul nu va putea ti nimic de materiile eterice mai fine. La aceasta se adaug i
faptul c materiile solide, lichide i gazoase sunt conduse sau supuse influen ei materiilor eterice.
Din aceast cauz , înregistrarea i analiza fenomenelor fizice i chimice sunt gre it interpretate. Prin
urmare, tiin a uman , fiind bazat pe concep ii gre ite, nu poate fi exact .
S zicem c a fost elaborat o nou teorie uman . Toat lumea o examineaz i o g se te bun ,
ingenioas . Trec anii i un alt savant, în urma mai multor experien e, constat c prima concep ie
a fost gre it . Din acel moment, toat lumea p r se te vechea concep ie i adopt noua interpretare,
Comunic ri din Cer jye

noile date tiin ifice. Dar un alt savant va veni mai târziu i o va d râma i pe aceasta. E firesc s
fie a a, întrucât a aflat de factori noi care intr în constitu ia materiei i o in sub influen a lor.
Astfel, stau fa în fa dou tiin e:
1. tiin a duhului întrupat, a omului trupesc - redus i în parte eronat ;
2. tiin a marilor Forte cere ti - cuprinzând întreaga crea ie i exprimând purul Adev r.
Adev rul se d treptat. Având în vedere acest precept, s-a spus pân acum c Cel ce a f cut totul
- v zut i nev zut - este Tat l ceresc, avându- i Tronul împ r tesc în mijlocul Sferei divine.
Azi p im ceva mai departe spunându-v : Divinul Creator, Fiin a suprem , care a f cut îns i
Sfera central cu toate miliardele de Creatori de acolo, se afl în Infinit, în afara uria ei sfere a
tuturor crea iilor. De acolo El ordon cele ce trebuie s fac marii Creatori din Sfera central . De
acolo pleac ordinele care umplu câmpul cosmosului i al celor patru universuri.
Odat , în eternitatea dinaintea timpurilor actuale, la începutul începuturilor, n-a existat decât
Infinitul i materia ei haotic . Din sânul acestui Infinit i din aceast materie haotic s-a ivit
Dumnezeu. El i-a ales un punct matematic în sânul Infinitului unde a început prima Sa oper .
Toate religiile p mântului vorbesc de existen a lui Dumnezeu, dar nici una nu d cel mai mic
indiciu de natura, atributele i sediul S u. Ca s poat deveni Auxiliarele P rintelui lor, marile
Duhuri trebuie s tie cât mai mult despre El. Duhurilor li se spune mereu de c tre marile Lumini
cere ti - îngeri, Guvernatori planetari i Guvernatori solari - cum a fost odinioar , cum este acum,
Cine a f cut totul, cum s-a f cut lumea, unde este Fiin a care a conceput, concepe i conduce totul.
Dar asemenea taine nu se pot a terne azi i aici, în paginile acestei c r i. Ele sunt prea sfinte pentru
a fi citite, discutate i comentate de cei nepreg ti i.
Din cele descrise pân acum, ai în eles c fiecare din cele patra universuri, ca i Sfera-Laborator,
au la periferia lor o p tur de materie eteric , fiind delimitate de restul Sferei cosmice. De asemenea,
Sfera cosmic are la periferia sa un hotar, o barier de o anumit materie eteric , ce o delimiteaz
de restul materiei haotice a Infinitului.
Atât de sublim le-a orânduit divinul Tat , încât nici unul din sorii sau planetele, care plutesc
în sânul universului nu poate ie i din interiorul sferei-univers. De asemenea în a a fel sunt intuite
i conduse cele patru universuri, încât nici unul nu poate p r si sfera cosmic i s peregrineze prin
Infinit. De la mic pân la mare, toate corpurile cere ti sunt fixate în pozi iile lor, mi cându-se pe
traiectorii des vâr it orânduite. Iat pentru ce nu orice duh poate p r si zona sa de evolu ie. Iat
pentru ce numai noi, duhurile albe ale P mântului, putem s ne ridic m pân la Lun , unde asist m
la înaltele studii i prelegeri angelice.
Nu se poate îng dui, oricum i oricând, unui duh s vagabondeze din planet în planet i din
soare în soare. Când, cu ocazia unor prelegeri, ne ducem în Lun , trebuie s dezbr c m - dup cum
am mai spus - o parte din haina noastr fluidic planetar . Când va sosi vremea, vom dezbr ca de
tot acest înveli planetar i ne vom duce în Soare. i a a mai departe, dezbr când pe rând toate
înveli urile universice i cosmice, ne vom întoarce de unde am plecat, în Sfera divin .
Din Infinitul ce înconjoar sfera cosmic , vin ordinele care circul prin Sfera-Laborator i cele
patru universuri. Noi, duhurile, cuget m, dar cugetarea noastr nu ne apar ine; ea este a Tat lui
ceresc. Cugetarea noastr este transcendental , aprioric , iar nu aposterioric , deoarece ideile nu
sunt crea ia noastr . Noi nu facem decât s atragem ideile din spa iu, s le citim i s le în elegem,
s le „fotografiem" i apoi s le d m drumul. Ideile nu au fost create din experien a noastr , ci din
experien a unei Fiin e uria e, colective, c reia voi îi zice i Dumnezeu.
De acolo, din infinit, n© vin mereu valuri de idei, care circul la anumite timpuri i pe o und
a c rui con inut este vizibil, audibil. i inteligibil numai de marile Lumini. Cei ce le aud, sunt r pi i
de farmecul resim it la ascultarea lor. Aceast vorbire divin este uneori emis i pe o gam de unde
inferioare, pentru a fi auzit i de îngerii solari i planetari.
Odat am îndeplinit i eu, cu smerenie i dragoste, o misiune, întocmai cum mi s-a poruncit.
Pentru râvna, depus în lucrarea încredin at , sl vitul nostru Guvernator solar m-a binecuvântat,
ordonând unui înger s -mi ridice haina planetar . R mas la exterior numai cu haina solar , am avut
negr ita fericire de a percepe i eu unda Tat lui divin, destinat numai îngerilor solari i planetari,
îmi lipsesc cuvintele pentru a v face s în elege i sentimentul încercat atunci, auzind glasul Celui
nev zut. Atunci am în eles dragostea nesfâr it i supunerea oarb a miliardelor de Creatori divini,
din Sfera-Laborator, pentru Cel aflat în Infinit i invizibil chiar i pentru Ei. în acele momente, îmi
p rea c sunt chiar în fa a Celui atotputernic.
Cum s v fac s în elege i aceast senza ie de fericire? Am s încerc s fac o compara ie,
închipui i-v c ave i în fa un aparat de televiziune adaptat unui aparat de radio. Dac pe iubitul
vostru frate de la Berlin îl vede i pe ecranul din fa i îi auzi i vorbirea, ave i impresia c sunte i
chiar în fa a lui, la Berlin.
376 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Ei bine, minunea aceasta omeneasc , venit din tiin a Cerului, v va umple. de mirare i
pl cere.
Cel ce a auzit i v zut ideile Celui infinit i nev zut va sim i cea mai negr it fericire i va fi,
în vecii vecilor, robul smerit i iubitor al Celui ce conduce totui cu iubire, al Celui ce este atât de
în elept, încât prevede totul, i iube te atât de mult, încât sufer de suferin a celui mai mic fiu al
S u, pierdut în imensitatea crea iei Sale.

Am început s - i vorbesc despre Tat l suprem. Spuneam c El este nev zut. De aici ideea celor
mai mici ai no tri, c dac nu L-a v zut niciodat nimeni, poate c nici nu exist .
Noi c ut m s le înl tur m aceast presupunere, spunându-le: „Fiule, noi auzim vorba Tat lui
suprem, i dac ne vorbe te, înseamn c El exist . Unde este, vei afla la timpul t u".
Dar tot ne tiin a lor îi face s le treac prin minte c Tat l suprem, nefiind v zut de nimeni,
poate c nu e f cut din materie; numeasca-se cum vre i: substan , esen , chintesen etc.
Noi le spunem: „Tat l suprem a f cut tot ce vede i în jurul vostru, iar nimicul nu poate face
ceea ce exist ; deci El este f cut din ceva, pentru c nimicul nu poate func iona, activa. Oamenii
trupe ti nu ne v d pe noi, duhurile; de aici - credin a lor gre it c nu exist m. Cu toate acestea,
vezi i tu c tr im i evolu m. Oamenii întrupa i care cred în existen a noastr , nev zându-ne,
b nuiesc c suntem imateriali, i tu vezi bine, fiule, c suntem f cu i din ceva: din eter, din particule
vii treimizate. Vezi tu îngerii? Nu-i vezi, pentru c materia lor e mai fin decât a ta; de aici, e ti
înclinat s spui c ei nu exist , i totu i noi st m de vorb cu ei i dup cum te v d acum, a a îi
v d i" pe îngeri; a adar, i ei sunt f cu i din materie. Din materie este f cut i Guvernatorul nostru
solar, din materie sunt alc tui i i Cei din Sfera divin . Concluzia fireasc este c i Cel ce ne-a
chemat pe to i la via a i con tiin a deplin este f cut din materie."
Nic ieri în lume nu am întâlnit imaterie care s func ioneze ca materie. Totul din lume fiind
f cut din materie, nu se poate concepe ca Cel mai mare peste to i s nu fie f cut din ceva, cât de
fin, dar din ceva concret. în fa a acestei argument ri nimeni nu mai poate spune nimic.
Spa iile prin care plutesc miliardele de corpuri cere ti r sun de cuvintele Lui: „Eu am creat
duhul i i-am dat posibilitatea s evolueze. Cu ajutorul Meu, voi to i - de la mic la mare - tr i i,
dar trebuie s v iubi i i s progresa i".
La început, finitul era mic, avea un volum mic. Eternitatea se scurgea, iar finitul absorbind
mereu materie din Infinit a crescut, luând propor ii din ce în ce mai mari, i va cre te în ve nicie.
Centrul finitului se organiza i din el porneau crea ii ce înconjurau Centrul organizator. Dar Cei
organiza i^de Tat l la Centru, când au ajuns la perfec iune cu atot tiin a Lor, au trecut în jurul sferei
finitului. încetul cu încetul, Creatorii finitului, Cei care l-au organizat i m rit, au trecut afar ,
departe de sfera finitului, i au cuprins astfel o arie infinit , din Infinitul înconjur tor, constituind
cu to ii o form sferic i înconjurând finitul.
Primul Tat ceresc, Creatorul Prim, este azi o uria Sfer , ce cuprinde în sânul S u „mica"
sfer a crea iei. Trupul Tat lui este deci un Infinit, iar în acest Infinit plute te cosmosul cu cele cinci
sfere ale crea iei Sale.
Sferic este particula din Infinit, sferic sunt i eu, duh, sferice sunt miliardele de planete i sori,
sferice sunt cele patra universuri i Laboratorul central, sferic este Cosmosul întreg. Trupul infinit
al Primului Tat ceresc este i El tot sferic, de o m rime de neconceput pentru mintea omeneasc .
Este infinit de mare! Un Infinit intern, plutind într-un Infinit extern, periferic.
Sfera infinitului Tat absoarbe din Infinitul periferic materia haotic , îndreptând-o c tre Sfera
central sau Laboratorul crea iilor. Acest Trup divin se dilat , se m re te mereu, m rind spa iul
interior din sânul S u. Din aceast cauz , materia îndesat a Infinitului periferic se îndreapt din
toate p r ile spre Sfera Infinitului intern.
„Copii - ne spun îngerii planetari i solari — ceea ce auzi i acum de la noi, v par basme sau
idei filosofice, dar nu suntem pu i s ne pierdem timpul încurcându-v min ile, ci gr im adev r.
Tat l periferic gânde te i ordon , Fiii de Tat de la Centrul creator pun în lucrare, iar Sfintele
Duhuri, Guvernatorii stelelor i planetelor, conduc mai departe corabia Lor, cu tot ce se afl în ele,
c tre perfec iune. Externul, unul Dumnezeu ordon , Centrul se supune i lumile iau na tere."
Pe planeta noastr exist trei For e conduc toare. Pe Soare sunt de asemenea trei For e
conduc toare. în Sfera central trei mari Duhuri conduc ve nic. O treime conduce marele i micul.
Pân acum v-am spus c Centrul este Tat l, pe Soare se afl Fiul i pe planete - Sfântul Duh.
Sfânta Treime a Tat lui, Fiului i Sfântului Duh conduce i una sunt în conducere i supunere fa
de Lege. Acum, cercul în elegerii voastre l rgindu-se, pot s v spun c Tat l este Perifericul din
Comunic ri din Cer 377

Infinit, Fiul este tot ce cuprinde Central sau Sfera divin , iar Sfintele Duhuri sunt to i Guvernatorii
corpurilor cere ti, dar Una sunt - trei într-una - prin scop, voin i supunere fa de Lege.
Gânde te adânc, cititorule, i vezi profunzimea alc tuirii sublimului nostru Tat . El, Puterea
puterilor, Infinit n scut din infinit, punând mai presus de to i i de Sine ascultarea, Legea. Ia aminte
i te smere te omule, c ci El este totul i tu tr ie ti în El, care e supus Legii statornicit de El.

Departe de sfera cosmosului, în adâncul Infinitului, la periferia finitului - se afl Gloria duhurilor
de pretutindeni. De acolo porne te cugetarea, foi a creatoare, atributul gloriosului Tat , Logos-ul
S u. F r aceast cugetare1 nimic nu s-ar fi putut crea. Prin for a cuget rii Sale toate astrele î i
urmeaz drumul. Prin puterea gândului Tat lui glorios, toate corpurile cere ti se in în echilibru.
F r aceast gândire, noi am fi ca p mântul f r lumin . Cugetarea gloriosului Tat este motorul
care mi c totul: universurile, stelele, planetele etc. Datorit acestui Izvor nesecat de gândire, ia
na tere orice fenomen. Din eternitate, gândirea, aceast energie uria , pleac mereu din Fiin a
Tat lui i se revars în imensul ocean fluidic în care înoat toate crea iile, asemenea unor insule.
Cu învoirea Sfintei noastre Treimi, marile duhuri ale P mântului stau în Lun , ascultând
cuvânt rile venite de Ia periferia finitului. Au existat i exist mari i sfinte duhuri - chiar întrupate
fiind, ca oricare om trupesc - c rora li s-a acordat de c tre Sfântul Duh al P mântului privilegiul
s aud , la anumite timpuri, vorbirea Primului Tat , de la periferia finitului.
Din timp în timp, r sun imensele spa ii ale cosmosului de vorbirea Celui nev zut. Ferice de
cel ce s-a f cut demn de a fi d ruit cu harul auzirii cuvântului gloriosului Tat periferic.

1
Prin actul gândirii Saie, B lp} Ein-Sof, Infinitul, iese din Menuha, din repaus, din starea Sa ascuns , i
canale numite Sefirot, S]1D creeaz .. Prin f ] J Ein-Sof revars fi "IU Orot - luminile for ei Sale. Pe m sur ce se
t li t l i i îndep rteaz de Sursa lor, str lucirea acestor lumini se atenueaz , dând na tere la J11V orot
- coji, lumea material perceput de omul trupesc.
Deoarece Tat l periferic este dincolo de orice percep ie, gândire, sentiment i inteligen , nu exist nici un nume pentru El.
Cabali tii îndr znesc s -L numeasc C]1D |nS Ein-Sof - Infinit.
Sfânta Treime a Tat lui, Fiului i Sfântului Duh este format din P]1D pN Ein-Sof, Tat l, Gloriosul periferic, care cuprinde
în Sine pe Fiul aflat în Sfera central sau Laborator. în jurul Sferei centrale se rotesc cele patru sfere-univers cu nenum rate
sisteme solare conduse de Guvernatorii solari i planetari - Sfinte Duhuri.
în Sfânta Scriptur , Divinitatea creatoare poart numele de DTI^H Elohim, în traducere înseninând Entit i superioare,
Creatori divini - Arhitec ii Cerului i p mântului.
Datorit m rimii sale incomensurabile, infinite pentru con tiin a uman , sfera cosmos, finitul sau sfera creat este numit
infinit.

— Infinitul
378 Din tainele vie ii i ale universului -A doua carte

Enun urile Tat lui, Fiului i Sfântului Duh

JLa marginea finitului se afl P rintele ve niciei. Noi tr im în trupul S u, ca puiul în g oacea
lui. Totul se mi c i evolueaz în sânul Lui. Nu putem merge la El, dar El ne vorbe te despre Sine
i opera Sa. Prin difuzarea gândirii Sale, afl m de operele Sale.
Micul duh de pe treptele inferioare ale evolu iei trebuie în tiin at c Cineva 1-a creat, trebuie
s -I aud glasul, ca s în eleag c Cineva a f cut Legea, i el trebuie s munceasc în virtutea ei,
pentru ca din slab s devin tare i de la lumina unui opai s ajung la str lucirea orbitoare.
Dup cum Tat l extern difuzeaz pe cale de unde gândirea Sa, tot astfel i Tat l intern comunic
tuturor din crea ia Sa. La fel Guvernatorii solari i planetari gl suiesc lumilor apar in toare lor, cele
ce s-au f cut i se vor mai face. Aceste comunic ri sunt imbolduri, îndemnuri ca s vad micul duh
c divinii s i Superiori lucreaz în veci la ridicarea, m rirea i perfec ionarea operei Tat lui ceresc.
Perifericul Tat difuzeaz lumilor: „Eu absorb din Infinitul extern particulele vii i le îndrept
c tre Centrul creator, c tre Creatorii Mei". La auzul acestor cuvinte, c dem pe gânduri, i din
gândire ajungem la supozi ii ce aproape ne întunec mintea.
Medita iile noastre sunt întrerupte de valuri noi de unde-gând: „Eu sunt Cel ce sunt, Eu sunt
Cel de la periferia operelor Mele".
Dup care auzim Logos-ul Autorului a tot ce s-a creat pân azi: „ Eu sunt unicul vostru Dumnezeu.
De ce?"
Trece o bucat de „vreme" i din nou imensitatea spa iilor e str fulgerat de o nou und -gând:
„Eu sunt unul Dumnezeu", i iar se aude întrebarea: „De ce?"
Aceste cuvinte se repet într-una, toate duhurile evoluate le aud. Din sfert în sfert de or duhul
aude mereu, de ani i mii de ani, în eternitate, acela i enun : „Eu sunt unicul vostru Dumnezeu".
în asemenea condi ii, pentru aceste duhuri nu se mai pune niciodat întrebarea dac mai exist sau
nu un Creator, c ci El se afirm însu i, în vecii vecilor. Iar întrebarea mereu repetat : „De ce?" se
adaug , ca s r mân în mintea duhului i s analizeze de ce Tat l este unicul Dumnezeu din cele
ce vede i a aflat pân atunci, de ce exist i trebuie s existe un unic Dumnezeu.
în afar de unda plecat de la periferia finitului, se mai aude, din or în or , o alt und -gând,
plecat din Centrul Sferei divine: „Eu sunt Fiul Tat lui. Din Sfera Mea pornesc toate crea iile. Mie
îmi sosesc toate Unurile trimise de Tat l Meu, care sunt treimizate i transformate astfel în a (alfa)
tuturor crea iilor".
Din zi în zi se aude o a treia und -gând: „Eu sunt St pânul acestui sistem. Eu sunt A (Alfa)
i i2 (Omega) i locuiesc pe Soare ".
în fine, din lun în lun , porne te de pe Lun o alt und -gând: „Eu sunt St pânul acestui
P mânt i m aflu pe satelitul s u ".
Vou ceasul v indic ora, iar lumina i întunericul v determin ziua i noaptea. Calendarul
nostru ne spune ora, ziua i luna cereasc , indicate prin undele-gânduri ce str bat spa iile pe arii din
ce în ce mai mari. Acestea sunt dovezile indiscutabile ale guvern rii de toate gradele, orânduite de
unicul Dumnezeu.
Spa iile r sun de unde-gând, pe frecven e din ce în ce mai ridicate i, în aceea i m sur , pe
game din ce în ce mai complexe, mai bogate. Ele sunt normele de conducere date de unicul
Dumnezeu Guvernatorilor planetari, normele mai înalte date Guvernatorilor solari, i - în fine -
norme i mai sublime, necesare Celor din Sfera central .
Cuvânt rile Tat lui pornesc de la simplu la complex, adresate pentru toat crea ia, de la cele mai
joase entit i pân la cele mai înalte. Ele pornesc de la 3 cuvinte: „Eu unul Dumnezeu'".
Apoi se exprim prin 6 cuvinte: „Eu sunt unicul vostru Dumnezeu periferic".
într-un grad superior, cuvântul Tat lui este i mai bogat exprimat, prin 12 cuvinte, apoi prin 48
i a a mai departe, pân la cursuri întregi.
De când exist P mântul nostru, de peste trei miliarde de ani, se aude mereu, în zona lui
fluidic , cuvântul Tat lui unic, aten ionând duhul de existen a i legea Sa.
Mari i ferici i sunt Conduc torii de planete, stele i Cei din Sfera central , dar au o mare
responsabilitate i cu o mare aten ie trebuie s - i desf oare activitatea.
Tat l trimite o prim und -gând Fiilor S i din Sfera-Laborator a lumilor. A doua o adreseaz
Guvernatorilor solari i a treia este destinat Guvernatorilor planetari.

Se subîn elege sunt.

 Comunic ri din Cer 379
Toate aceste ordine i înv turi trebuie înv ate pe din afar , memorate, în spa iu neexistând
c r i. Diviziunea muncii exist pretutindeni în Ceruri, ca i pe p mânt. Atunci, unul auzind, al doilea
ordonând punerea în execu ie i al treilea primind raportul punerii în execu ie, ar urma ca unul s
nu tie de activitatea celuilalt. Dar nu se întâmpl a a, pentru c cele trei For e sunt legate între ele
printr-un cordon ce face din ele o for unic . Rezult c cel ce a auzit tie ce a ordonat al doilea,
iar al treilea cunoa te cele auzite de cel dintâi, i ordonate celui de-al doilea.
Sfânta Treime solar comunic îngerilor solari, pe în elesul lor, cele sosite de la Tat l periferic.
Cum majoritatea îngerilor au i ei diferite misiuni de îndeplinit, nu to i au luat cuno tin de cele
comunicate de Guvernatorul solar, i atunci urmeaz ca cei care au auzit direct de la Guvernatorul
solar s comunice i celorlal i fra i îngeri solari. La fel se petrece i cu îngerii planetari.
Pe p mânt omul î i are pl cerile i bucuriile produse de mediul s u ambiant: câmpul cu florile
sale, muntele cu p durile sale, marea cu valuri-le ei etc. în spa iu, duhurile superioare se bucur de
muzica sferelor cere ti, produs de mi carea lor prin sânul oceanelor fluidice, de feeria culorilor
fluidelor i, mai presus de toate, de Cuvântul unicului Dumnezeu, precum i de tainele Lui.
în decursul veacurilor mereu se ridic , unul câte unul, v lurile ce acopereau misterele operelor
unicului Dumnezeu. Duhurile superioare nu mai sunt atrase de nimicurile lumilor planetare. Ele
sunt fericite s tot afle i s lucreze la opera de crea ie a Tat lui, fiind con tiente c prin munc vor
ajunge la fericiri i mai mari.
Elanul lor spore te când aud pe Superiorul îngerilor acestei planete spunând: „A tept s se
termine evolu ia acestui glob, ca s m duc lâng Domnul i St pânul meu solar ".
La rândul S u, Fiul Treimic solar spune îngerilor S i: „A tept fluidizarea acestui sistem, trup
din trupul Meu, pentru a-l preda Fiului divin din centrul Sferei divine i apoi M voi prezenta
eternului Meu Tat , pentru a-i expune tot ce am f cut pentru El. Dac voi trece cu vrednicie acest
examen, voi fi trecut în ceata Fiilor S i din Sfera-Laborator. Dac nu voi fi fost întru totul conform
instruc iunilor Sale —primite în cei aproape dou zeci de miliarde de ani, cât va dura sistemul Meu
- M va trimite din nou cu alt nebuloas în univers, pentru alte multe miliarde de ani, ca un semn
c îmi mai lipse te ceva din tiin a conducerii unei mari împ r ii cere ti.
tiu c . sunte i ferici i c sta i. în preajma Mea, dar fericirea ce o voi resim i când voi fi. între
Fiii Tat lui, în Sfera central , va fi cu mult mai mare decât a voastr . O iubire necuprins de
mintea voastr M atrage cu putere c fre Cel ce este Tat l Meu i al vostru.
în decursul miliardelor de ani de când conduc acest sistem, am fost de multe ori la Tat l Meu
i acela i l-am g sit întotdeauna. Cum este Tat l Meu nu v pot gr i, v pot spune doar c El nu
seam n cu Mine sau cu voi, pentru c este Unul. Unul este Dumnezeu, dar ca form El nu
seam n cu Fiul sau cu Sfântul Duh. Ruga i-v i lucra i pentru El, ca s ajunge i s -L vede i i
voi cândva.
Din El a purces Fiul i prin Fiul a purces Sfântul Duh. Din El a purces micul duh mineral, prin
Fiul s-a format i prin Sfântul Duh, din nebuloas , s-a închegat piatra acestui glob.
Fi i ferici i c sunte i ve nici ca Tat l i ve i ajunge cândva s sta i la dreapta Lui".

Referitor la cuno tin ele predate de îngeri, ei nu pot aduce nici o dovad spre încredin are, dar
ne spun: „Frate, întreab pe cel mai mic duh al acestui p mânt dac a auzit i el ceva ca venind
de undeva, din spa iu, i vezi c el î i va spune: «Eu am auzit unda a, b i c. Am auzit unda-gând
din Lun , unda-gând din Soare i unda-gând din Centrul creator». Tu, care auzi o serie de unde-gânduri
mai mare decât el: a, b, c, d, e, f, g, crezi ceea îi spun lui, pentru c tu ai auzit i undele neauzite
de el: d, e, f, g. Eu, conform gradului meu de înger, am auzit undele-gând a, b, c, d, e, fi g, h, i,
j, k, l, ni, n, o. Tu întrebând duhurile inferioare ie, vei constata c undele auzite de ele - a, b, c
- sunt un fragment din undele auzite de tine - a, b,\c, d, e, fi g. Dac aceste verific ri au confirmat
c undele sunt recep ionate în func ie de gradul evolutiv al duhului, de ce s nu crezi în exactitatea
undelor auzite de mine, dar înc neauzite de tine? Iar dac ai îndoieli, mai întreab referitor la cele
ce i-am spus i pe al i fra i îngeri i vezi ce- i vor spune ei".
Neîncrez tor, dar cu r bdare, am întrebat în stânga, în dreapta i to i mi-au spus la fel; deci cele
comunicate de înger sunt purul adev r.
Acum îmi continui expunerea.
Printre alte comunic ri, gloriosul P rinte de la marginea finitului spune: „Plutesc în materia
Infinitului extern. Sunt sc ldat la fa a Mea intern de materia finitului. Nici o alt creatur nu are
forma Mea. Eu sunt Dumnezeul vostru, dar nu exist un al doilea ca Mine, c ci pe când voi sunte i
aceea i i plini, în sânul Meu înoat crea iile Mele ".
380 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte

Divinul Tat periferic este sferic, mijlocul s u fiind umplut cu o materie haotic ce a suferit o
prim transformare i în care înoat Sfera central i cele patru universuri.
Biserica cre tin afirm c unul este Dumnezeu, dar în trei persoane. Ea a în eles gre it adev rurile
revelate în alte timpuri. Tat l este numai Unul, i iudeii afirm acela i lucru.
într-adev r, însu i Tat l difuzeaz în lume: „Eu am creat în lume pe Fiul i pe Sfântul Duh, dar
Ei ca Mine nu sunt".
De aici rezult c omul nu este f cut dup chipul i asem narea Tat lui, ci este la fel numai cu
Fiul din Sfera-Laborator, despre care tim c e compus din trei p r i, ca i omul, din trei particule
ce formeaz o unitate: spiritul.
Am spus c trupul Tat lui este permeabil, permi ând materiei Infinitului extern s intre în finit,
dar nici o crea ie din sâiiul Tat lui nu va putea ie i din Tat l, pentru a se pierde în Infinitul extern.
Asemenea for e exist în sânul Tat lui, încât El -absoarbe materia haotic a Infinitului extern i
o trimite spre Sfera divin sau Sfera-Laborator, care o absoarbe în interiorul ei. Aici, Fiul transform
materia haotic , preg tind-o pentru crearea unei nebuloase, pe care apoi o va expulza din sânul S u,
întocmai cum mama î i na te copilul. Pe m sur ce se îndep rteaz de Sfera divin , nebuloasa se
învârto eaz . La o vreme, a ajuns atât de dens , încât se anuleaz for a de respingere a Centrului
i se echilibreaz cu for a de atrac ie. Din acest moment, nebuloasa r mâne intuit într-o regiune
a spa iilor unde î i va duce traiul i î i va desf ura evolu ia. Punctul unde a ajuns a fost determinat
de calitatea materiei ce formeaz nebuloasa. Dup o vreme nebuloasa se transform într-un sistem
solar. Dup miliarde de ani, sistemul va începe s se dematerializeze i din acest moment va începe
c l toria sa, tot pe un drum spiralat, materia sa fiuidic fiind atras de Sfera central .
Newton a constatat for a de atrac ie a p mântului, i a denumit-o gravita ie, dar nici el nu a tiut
din ce cauz exercit p mântul aceast for . Nu i-a trecut prin minte c for a magnetic a p mântului
se datore te faptului c el este înf urat de un uria circuit eteric, de natur electric , transformându-1
într-un uria magnet. Tot gra ie acestui circuit se produce i învârtirea p mântului înjurai axei sale.
Devenind astfel un uria magnet, p mântul atrage la sine tot ce este pe suprafa a sa i în jurul s u,
propor ional cu densitatea materiei respective.
Sfera Tat lui periferic se rote te i Ea în jurul axei sale închipuite, creându-se un sorb, ca la
orice dinam. Gra ie acestui fapt, Ea absoarbe din Infinitul extern materia haotic ce trece prin pere ii
corpului S u i o împinge mai departe spre centrul S u.
A fost odat , când gloriosul Tat era mic i plin la interior. El i cu alte Entit i glorioase de
mai apoi au hot rât s fac un gol în mijlocul Lui i golul s-a f cut. Creându-se acest gol, materia
din Infinitul extern a început s exercite o presiune asupra acestui Corp sferic, gol la mijloc. Pentru
a face fa acestei presiuni din afar , Sfera gloriosului Tat a început s se roteasc . Prin aceast
mi care, pe de o parte s-a înl turat presiunea din afar , iar pe de alta se absoarbe materie haotic .
îns , trebuia s existe ceva la centrul Sferei care s contrabalanseze presiunea venit din Infinitul
extern. Prin urmare, Tat l a ales un punct material central al Sferei Sale i în acel punct a început
s îngr m deasc o materie, o combina ie din materia Fiin ei Sale i o parte din materia din afara
Sa, din Infinitul extern. Pentru ca rezultatul s fie i mai mare, a dat acestei mase centrale o mi care
de rota ie. De acum, Tat l absoarbe materie din Infinitul extern i o trimite Sferei centrale. Din
aceast cauz , Sfera central cre te i tinde s se apropie de fa a intern a Sferei gloriosului s u
P rinte, asemenea copilului în pântecele mamei sale. Sfera intern deveni Gloriosul intern, sau Fiul
S u.
Când nu exista Sfera intern , gloriosul Tat gândea, pl nuia, dar cugetarea Sa era intern , nu
se putea verifica i realiza în afara Lui. De îndat ce a creat Sfera central - compus din materia
trupului S u combinat cu materie din Infinit - Gloriosul Tat gândea, iar planurile Sale se realizau
de cei din Sfera central , de Fiul S u.
Dar pentru c Centrul primea mereu materie trimis de Tat l, Sfera Fiului se tot m rea i ar fi
ajuns s se contopeasc cu fa a intern a Sferei Paterne. Pentru a se înl tura aceast împrejurare,
Tat l a îngr m dit materia haotic inut într-o anumit faz , formând o zon izolatoare, separatoare
între Tat l i Fiul, între Sfera Gloriosului extern i Sfera Gloriosului s u Fiu intern.
La o vreme, Fiul s-a dezvoltat i perfec ionat atât de mult, încât a început s preg teasc în
sânul S u prima nebuloas . Când a fost pe deplin alc tuit , a eliminat-o în spa iul dintre Tat i Fiu,
i astfel a luat na tere prima stea, bineîn eles imperfect , ca orice început, i inexistent azi, deoarece
de atunci a trecut o ve nicie. A urmat a doua, a treia nebuloas i a a mai departe.
O dat sistemul solar creat, Fiii de la Centru au desemnat pe Unul dintre Ei, pe cel mai tân r,
s conduc acest sistem planetar, i astfel s-a instituit pe ele a treia persoan , Sfântul Duh.
întâi a fost unul, apoi doi i, în fine, au devenit trei: Tat l, Fiul i Sfântul Duh. De atunci sorii
s-au înmul it, Sfera central s-a m rit i Tat l a ajuns o Infinitate.
 Comunic ri din Cer
Joi

Dac materia absorbit din cosmos are aparen a c este moart - deoarece nu se mi c de la
sine, dintr-un loc în altul - materia din afara Sferei gloriosului Tat , din Infinitul extern, este, într-
adev r, mai degrab moart decât vie, c ci a a m rturise te El în unele din difuz rile Sale: „Eu
plutesc într-o materie lipsit de mi care i voin , pe care o absorb în sânul Meu i o vivific, i'din
acest moment devine materia vie a finitului".
Din aceast materie vie, Fiul confec ioneaz toate viet ile de pe toate globurile cere ti, de la
fluidul fizic pân la mineral i de la duhul.mineral pân la arhangheli.
Din cele spuse vi s-ar p rea c acum ti i totul. Nu, frate, exist multe taine pe care nici noi
nu le tim. Aici am f cut doar o sintez foarte sumar a cuno tin elor noastre, c ci înc omenirea
terestr nu a ajuns la punctul de a lua cuno tin de tainele mai profunde. Când timpul va veni, se
vor da lumii cuno tin e mai înalte. Am dorit, frate, ca la lumina acestor adev ruri omul s vad
calea, s nu mai r t ceasc i s nu mai întârzie în c l toria sa spre fericirea cereasc .

Nu tim multe despre gloriosul nostru Tat , pentru c nu l-am v zut, dar îi auzim poruncile ce
r sun prin Ceruri, din vecii vecilor. Poruncile Lui nu sunt ordine pe care dac nu le îndepline ti
imediat, vei fi pedepsit. El vorbe te Fiilor S i de la Centrul creator, iar Fiii S i de acolo comunic
ordinul primit, Sfântului Duh, c ruia i s-a dat dreptul i puterea de a pedepsi.
Tat l vorbe te în elep ilor, iar Sfântul Duh - nerozilor, care neascultând de legile Tat lui,
Sfântul Duh va da ordin s fie pedepsi i. Sfântul Duh controleaz cohortele de îngeri de sub El, iar
El este sub controlul Fiului, care raporteaz Tat lui de .punerea în lucrare a ordinelor Sale.
Dup cum am spus, ordinele gloriosului Tat fiind prea abstracte, prea concise, trebuie interpretate
de Fiul, iar acesta le comunic Sfântului Duh. La rândul S u, Sfântul Duh trebuie s le comunice
pe în elesul îngerilor, care le vor pune în execu ie.
Ordinele Tat lui constau în înv turi, în norme pentru noile etape ale evolu iei fiec rui sistem
solar sau ale fiec rei planete. Tat l tie în ce moment, la ce etap a evolu iei a ajuns orice corp
ceresc, pentru c e în tiin at de miliardele de Colaboratori care urm resc mersul vie ii lor.
El tie absolut tot ce se petrece pe fiecare planet , întrucât pentru fiecare sunt mii i milioane
de ochi divini care îl informeaz .
Cu ajutorul miliardelor de miliarde de Colaboratori, Tat l tie în orice secund tot ce se petrece
în sfera crea iilor. A a se explic faptul c divinul Tat vede i tie tot.
El nu tie ce se petrece în Infinitul extern, din afara Lui, pentru c nu are nevoie s tie i pentru
c aceast împ r ie mut nu este sub dependen a Legilor Sale.
Tat l este Lumina ce radiaz tiin a tiin elor. De la El pleac via a i El o îndrum pe c r rile
legilor Sale. Cu drept cuvânt, El este Calea, Adev rul i Via a.
Oricât de infinit de mare este Tat l, El ine seama chiar i de suferin a unui fir de iarb , a unui
bob de nisip, pentru c e opera Lui, pentru c au fost preg tite cu o parte din Fiin a Sa,
Particula moart i întunecat a Infinitului extern, a Infinitului f r lumin , trecând prin trupul
Tat lui, a primit ceva de la El, i din acel moment din întunecat a devenit luminoas . Aceste
particule durau în Infinit, izolate, separate unele de altele. De îndat ce au trecut în Infinitul intern
al Tat lui, ele au fost luate i unite la un loc, câte trei, printr-o substan a trupului gloriosului Tat .
Astfel, din trei individualit i libere a f cut un glomerul de trei particule, o unitate treimic .
înainte de a fi unite, treimizate, Tat l le-a preg tit în vederea scopului urm rit: uneia din ele i-a
dat puterea de a lucra ca o for pozitiv , pe cea de a doua a influen at-o s activeze ca o for
negativ i, în fine, pe cea de a treia a l sat-o a a cum a venit din Infinitul întunecat, adic neutr .
Desigur, în mintea cititorului se va na te întrebarea pus i de noi: „De ce o fi procedând astfel
Tat l, p rtinind pe primele dou - oarecum îndumnezeite, iar pe a treia nu?"
Ne-am întrebat pentru c nu tim profunzimea în elepciunii Sale divine.
Procedând astfel, Tat l a vrut s dea na tere unei viet i perfect capabile de evolu ie, i în
acela i timp s -L în tiin eze automat de p rerea ei, unic i totu i pornind de la trei p reri.
Dac pe toate le-ar fi f cut de un fel, n-ar mai fi avut o p rere deplin , o judecat complet ,
pentru c ar fi lipsit compara ia, nu ar mai fi fost o afirma ie, o nega ie i deci o controvers .
Divinitatea a vrut s - i fac un instrument perfect, o unitate divin , care s rezolve orice problem
prin trei judec i.
Dar Tat l este trinitar? Nu, El este numai Unul, ca i particulele din Infinit. Prin acest fapt,. Tat l
se deosebe te de toate f pturile Sale din sfera cosmic , entit i care toate sunt treimi, treiuna.
382 Qin tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Din cele expuse pân acum, s-a v zut c Infinitul extern este întunecat, nemi cat i compus din
particule separate, ce au aparen a de a fi lipsite cu totul de via , pe cât vreme Infinitul intern este
luminos, plin de mi care, deci i de via , i compus din particule treimice.
Infinitul extern, unicitar nu simte nevoia divinului Tat , dar El simte o mare iubire pentru
Infinitul extern, din care s-a n scut cândva. Gloriosul Tat , foi vie, iube te aceast materie ce pare
moart i dore te s o cheme pe toat la o via deplin i activ , s o fac i pe ea luminoas i
fericit .
Ajuns în Infinitul intern, particula haotic sau unitatea treimic format din trei particule ale
Infinitului' extern, se exprim astfel în noul mediu. Particula pozitiv a acestui glomerul treimizat
spune: „Sunt sigur c acum am ajuns în trupul Tat lui". Particula a doua, cea negativ , spune:
„înclin a crede c am ajuns în trupul Tat lui, dar poate sunt în alt parte". Iar cea de a treia, particula
neutr , î i spune i ea p rerea: „Nu cred c am ajuns în trupul Tat lui. Eu cred c sunt tot în Infinitul
meu extern, de unde am venit, pentru c în întuneric eram acolo i în întuneric sunt i aici".
Din spusele acestei mici viet i, rezult c periferia extern a Infinitului intern e tot atât de
întunecat ca Infinitul extern.
Gloriosul Tat e fericit la auzul acestor trei p reri, deoarece constat c a f cut o vietate
corespunz toare principiului sau comandamentului S u divin: Chiar dac este în sânul Tat lui,
glomerula treimic s nu vad pe Autorul, pe Tat l ei.
Una din marile principii ale Tat lui este ca nici o creatur a Sa s nu-L vad . El dore te ca orice
duh, orice crea ie a Sa, s -L iubeasc i s -L doreasc , dar s nu-L vad . El vrea s fie ca mirele,
în veci a teptat i nev zut, pentru c ;mireasa, dac îl va g si i îl va vedea, î i va pierde iubirea
ce i-o f urise fa de cel mult a teptat. Tat l se ascunde, vrea s fie nev zut de lumea creat de
El, dar vrea s I se aud glasul, astfel ca s fie fermecat cel ce va auzi vorbirea Sa.
Tat l veste te lumii create: „Eu sunt cel ce am fost, sunt i voi fi". • '
Tat l este o fiin dorit i c utat în ve nicie, pentru c fericirea nu mai produce fericire decât
cu condi ia s n-o atingi niciodat . Femeia cea mai frumoas din lume este cea n scut doar în
imagina ia ta, f r s-o vezi i s-o atingi vreodat . Cea mai iubit Fiin din toat Sfera crea iilor este
Tat l, pentru c nimeni nu poate s -L vad .
Tat l este iubit pentru c El nu face decât bine i nu ur te nici un duh. Oricât de nenorocit ai
fi, orice i s-ar întâmpla, nu po i s -I atribui nefericirea ta, pentru c El nu are nici un raport direct
cu copiii S i. El spune în veci: „Eu fac a a i sunt fericit. Face i i voi la fel i ve i fi ferici i".
Iar noi, copiii S i, r spundem în cor:' „Vom face a a, Tat , dar unde e ti Tu acum?" El r spunde:
„Aici, sunt lâng voi". Iar noi nu tim ce s mai credem, de nel muri i ce r mânem.
Tat l nu pedepse te pe nimeni pentru înc lcarea Legilor Sale. El d numai sfaturi: „S fie a a,
s face i a a". Sfintele Duhuri observ p strarea ordinii i înc lcarea legilor, i numai Ele pedepsesc.
Acum, iubite frate, î i voi dest inui una din tainele de care nu s-a mai scris nic ieri pân acum.
Aceast tain i-o împ rt esc cu învoirea Tat lui, a Fiului i a Sfântului Duh.
O dat pe an, lumea duhurilor albe este convocat de Sfânta Treime a P mântului la o sfânt
liturghie ce are loc pe Lun . Acolo, toate duhurile cuvioase sunt înconjurate de anumi i îngeri cu
un fir fiuidic, f când din to i un m nunchi de duhuri. Reprezentantul Tat lui, din Sfânta Treimea
P mântului, începe liturghia divin , aducând prinos de dragoste i smerenie Unicului Dumnezeu. în
fine, se prosl ve te Fiul central i Sfântul Duh de pretutindeni. Rug ciunea mental o urm rim i
noi în gând, fiind lega i de îngeri, iar îngerii - de Sfânta Treime a P mântului. Dup terminarea
sfintei liturghii, îngerii cânt în cor cântece de adorare Celui nev zut. In fine, Sfântul Duh
binecuvânteaz toat asisten a, în numele Tat lui, Fiului i Sfântului Duh, din care i El este unul.
La aceast sfânt liturghie asist i duhul fostului iudeu, chinez, român etc, to i câ i au dreptul
s asiste în aceast sfânt biseric din atmosfera fluidic a Lunii.
Apoi toat suflarea de duhuri st în t cere i deodat se aude un glas divin: „ V iubesc, v
iubesc, v iubesc, c ci voi sunte i copiii Mei". Urmeaz comunicarea Tat lui, auzit de to i cei
prezen i, pentru c suntem una cu îngerii i Sfânta Treime fiind lega i prin cordonul fiuidic. Corul
cânt din nou i acum se aude i glasul Fiului de la Centru. în fine, corul cânt a treia oar i sfânta
slujb se termin , iar noi suntem descordoniza i, fiecare mergând la treburile noastre, plini de
fericire c am auzit gr ind pe Tat l, Fiul i Sfântul Duh. Lucreaz i iube te i tu, frate, ca venind
aici s fii între noi, s auzi i tu cuvântul Celui de la periferia finitului.
Momentul acestei sfinte slujbe este calculat cu mare precizie de savan ii no tri îngeri, pentru
c datorit unei erori s-ar putea întâmpla ca Sfântul Duh s fac slujba i r spunsul Tat lui i al
Fiului s nu se aud , ele având loc la un anumit termen fix.
Sfânta liturghie e în leg tur cu vorbirea Tat lui. O asemenea slujb face i Fiul în Sfera
central , în asisten a divinilor Creatori de acolo. Cu to ii, înal osanale Unicului Tat nev zut.
 Comunic ri din Cer JJ^J

Dup ce termin ei, Sfântul Duli solar, împreun cu îngerii S i, face slujba de închin ciune
gloriosului Tat . In fine, numai dup terminarea slujbei lor încep Sfintele Duhuri planetare slujba
lor. O dat pe an se face aceast sfânt slujb în tot cosmosul i succesiv se aude cuvântul Tat lui,
al Fiului i al Sfântului Duh, fie El solar sau planetar.
Cei mai pu in st ruitori, neavând dreptul s participe la aceast sfânt liturghie, vin la noi, ta ii
lor, se spovedesc i se roag : „Sfinte p rinte, spune-ne i nou cuvintele sfinte ale Tat lui, Fiului
i Sfântului Duh, ca s fim i noi p rta i fericirii voastre".
Frate, sile te-te din toate puterile sufletului t u s nu gre e ti, iube te pe to i i iart tuturor care
î i vor gre i, ca s fii demn s te urci în Lun i s auzi cuvântul Tat lui nostru din Ceruri.
Propov duie te tuturor s nu mai fac groaznicul p cat de a blestema pe cineva. Dac a i avea zece
obraji, oferi i-i pe to i s fie p lmui i i scuipa i de cel r u, i totu i s -1 ierta i pentru fapta lui,
deoarece nu tie ce face. Dac î i va gre i cineva, spune-i în gând, în casa ta, deci f r tirea lui:
„Frate, eu te-am iertat, Domnul s judece fapta ta". Cel ce blestem , cel ce r spunde cu r u, se face
pe sine judec tor i judecata omului este nedreapt . De aceea ierta i i iar ierta i, ca s nu v c i i
mai târziu, v zând suferin a aproapelui vostru, din cauza neiert rii- voastre. Mai bine s v c i i c
a i gre it de l-a i iertat, decât s v pâr r u mai târziu c nu l-a i iertat. Pentru fapta lui s -1 judece
cei din Cer, c ci judecata lor e dreapt . Dar mai ales nu blestema i, c ci de blestem va suferi cel
blestemat, iar blestemul se întoarce i asupra celui ce a blestemat. Vinovatul va ti c ai fost f r
mil i te va urm ri cu ura lui, pentru c te-ai instituit în judec tor nemilos.
De câte ori î i gre e te semenul, aminte te- i rug ciunea Domnului: „ i-mi iart , Doamne,
gre elile, c ci i eu am iertat pe ale fratelui meu". Zi aceasta de trei ori, pomenind pe cei ce i-au
gre it, i se va lua not în Cer de declara ia ta. în zilele viitoare, vei trece pe lâng cel ce i-a gre it
i vei vedea minunea Legilor divine: el î i va ie i în cale, î i va zâmbi i poate chiar î i va cere scuze
sau iertare pentru fapta sa. Face i a a, fra ilor, i va fi bine de sufletul vostru în Ceruri.

Am spus c Tat l este periferic. El trimite c tre centrul finitului o fiin treimic format din
trei particule haotice. în drumul s u, acest glomeral treimic s-a asociat cu alte dou glomerule,
formând o unitate i mai mare, compus din de trei ori trei particule haotice. Aceast nou particul
este absorbit de Sfera central a Fiului, pentru a preg ti din ea materia diferitelor crea ii.
Dup moartea unui sistem planetar, Conduc torul lui se întoarce la Centrul creator cu toate
cetele de duhuri avute sub ordinele Sale, de la cel mai mic duh - duhul mineral, pân la îngerii
solari. Fiul central examineaz evolu ia duhurilor aflate sub ocrotirea Solarului i dac va fi g sit
c i-a îndeplinit cu vrednicie misiunea, se va comunica gloriosului Tat periferic.
Guvernatorul solar va pleca la Tat l periferic, unde va primi binecuvântarea i va fi înaintat ca
Fiu divin mamar, bineîn eles, cel mai mic în grad. Dup miliarde de ani, Fiul mamar va urca, treapt
cu treapt , pân în preajma Capului divin. Când a terminat cu bine i aceast etap , va intra în Capul
divin al Fiului.
Termenul de cap nu e just, întrucât nu este propriu-zis un cap, ci o conducere. în realitate,
aceast Sfer din Centrul Sferei-Laborator este o reuniune de capete, de duhuri, de Fii de Dumnezeu,
cei mai evolua i Fii din Sfera-Laborator.
Sosit în Cap, Fiul va înainta prin toat filiera Fiilor centrali de Divinitate i când a atins i aici
Ultima etap , va ie i din Capul divin i se va îndrepta c tre periferia finitului, unde va depune un
examen. Dac îl va trece cu vrednicie, se va al tura celorlal i Fra i glorio i, ce formeaz trupul
gloriosului Tat , devenind de acum un Colaborator în uria a Sa oper de conducere a tot ce s-a creat
pân în acel moment.
în rezumat, Fiul solar devine Fiu mamar, acesta - Fiu t tar sau Divinitate central , în fine,
acesta se înal în grad i devine Colaborator al Tat lui periferic.
Din trupul gloriosului Tat a plecat cândva, în noaptea eternit ii trecute, revenind în chip de
Celul , în trupul Tat lui periferic. A devenit Colaboratorul Tat lui, primind de acum înainte
particule-unu, particule neutre sosite din Infinitul negru sau întunecat, preg tindu-le i apoi
treimizându-le pentru a face din ele materia Infinitului luminos.
Din aceast expunere se va în elege c nici incomensurabila Sfer a Tat lui glorios nu este
format dintr-o singur personalitate, dintr-o singur fiin - c ci ce fiin ar cuprinde infinita Sfer
a Infinitului intern? - ci dintr-o infinitate de Divinit i, care prin str lucirea Lor, prin nesfâr ita Lor
în elepciune i putere, fac Una cu Toatele, constituind Una prin ac iunea, voin a i sim irea lor. O
unitate perfect armonic i indisolubil , o unitate în care în vecii vecilor sunt robi i unul altuia.
Aceast totalitate formeaz Fiin a gloriosului Tat extern. '.
384 Din tainele vie ii i ale universului — A doua carte

Unul a fost la-început, apoi doi i, în fine, trei. Aceasta este prima treime. Din acest modest
început, prin evolu ia fra ilor veni i mereu din Infinitul mort, s-a format o Sfer vie, luminoas , care
a tot crescut, încât a ajuns un Infinit. Ea cre te mereu i azi. Rând pe rând, dup o evolu ie egal
cu ve nicia i dup ce devin perfec i, fo tii copii ai Tat lui vin s se al ture primului lor Tat , fiind
egali în m rime i constitu ie cu El, contribuind la cucerirea Infinitului extem.
Azi, aceast infinit reuniune de str lucite Duhuri este atât de savant organizat , încât Fiecare
are o atribu ie, Fiecare conduce un anumit departament al cosmosului. Totul e prev zut i tiut.
Unii prepar materia venit din haosul extern. Al ii împânzesc spa iile celor patru universuri cu
anumi i curen i nutritivi. Al ii peregrineaz prin sferele create i controleaz cele ordonate. Ace tia
sunt ochii Tat lui periferic, care - dup cum se afirm - este aici i în tot locul, i vede totul. Prin
Ei, Tat l periferic tie tot ce se petrece în fiecare col al crea iei Sale.
în fine, al ii comunic în cor, pe o aceea i gam , cuvânt rile-ordine r spândite - dup cum am
v zut - în Sfera central i la Guvernatorii solari i planetari.
A adar, For a conduc toare solar împreun cu cea planetar , fac una. Centrul e considerat
.num rul doi; departe, la exteriorul sferei cosmice, a finitului, se afl num rul trei, i to i trei - Tat l,
Fiul i Sfântul Duh - fac împreun For a treimic de lucru, ca trei într-unui.
Din cele expuse se vede ce departe este un Guvernator solar de Tat l S u, El fiind înc un duh
mic în grad, pe lâng Fiii de Dumnezeu din Capul central al Sferei divine. Fiii de Dumnezeu din
T tar, sau Capul Sferei centrale, sunt Fiin e des vâr ite, asemenea Tat lui glorios, ce i-a chemat
odat la via din Infinitul întunecat, i locuiesc acum lâng Tat l Lor i fac una cu El, din toate
punctele de vedere. Iat , frate, ce perspective ne a teapt . Dar când vom ajunge i noi acolo? în
ve nicia viitoare. Doamne, Tat , ajut -ne s devenim i noi cândva Colaboratorii T i. Amin!

Dou abisuri stau fa în fa : unul sferic, luminos i plin de via , i altul infinit, întunecat i
lini tit ca moartea. între ele se afl Fiin a gloriosului Tat , format din dou feluri de celule, unele
permanente i altele temporare, în trecere ca orice c l tor.
La dreapta Tat lui, sau c tre interiorul S u, stau glorio ii S i Fii, cei mai evolua i Ta i ai lumilor
create; la stânga Sa, sau în afara Lui, st lumea nemi cat , aparent moart . Tat l sau glorio ii S i
Fii conduc cosmosul. Ei dirijeaz Sfera central . Cu- adev rat, ace ti mari în elep i, b trâni înc rca i
de ani cât nisipul m rilor, au ajuns în Nirvana indienilor i acum fac una cu Tat l lor i al nostru.
Ei trimit nesfâr itele lor unde-gânduri prin interiorul întregului cosmos. Acolo domne te împ r ia
ideilor abstracte i fericirea ve nic . Acolo nu se desf oar nici o alt activitate, decât gândire.
Acolo este Excelsior dup care ofteaz to i Fiii de Dumnezeu din Sfera central i toate Sfintele
Duhuri din cele patru universuri. Acolo m voi întoarce i eu odat ; când - nu are importan , dar
tiu ^sigur c acolo voi ajunge.
în afara trupului Gloriosului se întinde în toate p r ile lumea nemi c rii eterne a întunericului
i a mor ii. Hr nindu-se cu aceast materie, cu aceast lume moart , Gloriosul o învie. Divinul
m nânc lume moart i prin acest act o treze te la via . El este Creatorul a toate, El este d t torul
de via . în interiorul S u e via i numai via . Moarte nu exist nic ieri. Piatra, lemnul, sticla,
pielea - totul cuprinde via a. Apa, aerai, p mântul - toate sunt f cute din particule ce au via
ve nic . Tat l d via din ve nicie, iar ceea ce a înviat odat nu a mai dezviat niciodat .
Iat de ce trebuie s sl vim în veci pe Tat l nostru din Ceruri.
Am spus c dincolo de Fiin a gloriosului nostru Tat se afl , în Infinitul extem, ceva, pe care
- din lips de alt termen potrivit vorbirii voastre - l-am numit materie; dar pentru voi nu e materie,
deoarece ideea voastr de materie se leag de no iunea lipsei complete de via . Or acolo, în Infinit,
se afl acel ceva care de i are aparen de moarte, totu i în sinea ei are via .
Unii, mai pu in cunosc tori din lumea noastr , au spus c în afar de gloriosul Tat nu mai
exist nimic; cu alte cuvinte, spa iile infinite ale Infinitului extern ar fi goale. Aceasta nu se poate
admite, deoarece cu acel ceva i din acel ceva gloriosul Creator a f cut totul. Din nimic, chiar Tat l
- binecuvântat fie numele S u - nu ar fi putut face ceva. Prin urmare, în afara Sferei trupului
gloriosului Tat se afl Infinitul extern, plin de ceva — lipsit de lumin i mi care, ceea ce i-a
determinat pe unii s afirme c e mort. De aici ideea c lumina e via i întunericul - moarte.
Acestea sunt cuno tin ele sorbite în Lun de la marile lumini angelice lunare i solare. Tu ai
ajuns s în elegi pân unde te-am luminat eu. tiin a mea a ajuns pân acolo unde pot s pricep de
la un înger lunar, iar cuno tin ele sale pân acolo unde a putut s în eleag de la un înger solar.
Pe lâng îngerul solar trec acelea i unde-gânduri ca i pe lâng mine, dar el le vede i le pricepe.
Eu nu le aud, iar când le aud, nu le în eleg, fiind pentru mine un fel de algebr abstract . Le privesc,
Comunic ri din Cer 385
le analizez, dar nu le pricep, nu le pot concretiza, pentru c ele nu r scolesc în mine nici o
cuno tin , nici un sentiment. Ca s pricepi o idee, trebuie s o po i transforma în ceva concret, pe
care fiin a ta s o simt i, sim ind-o, s o po i analiza, defini; ca urmare, s o po i în elege.
Ideea trebuie s aib un ecou în fiin a ta, s - i produc un sentiment. Din cauza acestei sim iri
deosebite, i fericirea oamenilor este de diferite nuan e sau intensit i. Unul se va sim i fericit
auzind cele comunicate acum de mine, iar altul, ascultându-le sau citindu-le, le va arunca cât colo,
pentru c nu-i vor face nici o pl cere, ba chiar îl vor plictisi. Nu po i pricepe ceea ce nu po i sim i.
Nu oricine poate în elege o idee. Autorul care a emis-o în lume urm re te un anumit efect i
a trimis-o c tre un anumit punct al spa iului, cu o anumit destina ie. Numai aceia sau numai acela
c ruia i-au fost destinate aceste idei le va prinde i în elege. Iat de ce pentru to i ceilal i aceste
unde-idei r mân hieroglife.
Am spus c în trupul Tat lui periferic exist miliarde infinite de duhuri, de.glorio i Dumnezei;
Din acest trup de Tat pornesc curen i de idei,.împânzind spa iile cosmosului. Unele duhuri divine,
celulele Tat lui, emit idei mai simple, altele emit idei mai complexe, care par unora dintre noi
imposibil de în eles. De i toate ideile sunt transmise pe una i aceea i limb universal , totu i unele
dintre ele cuprind o asemenea asocia ie de idei, încât nu produc efecte, sim iri, sentimente, decât
în anumite duhuri din imensitatea crea iei.
Nu po i în elege ceea ce nu sim i. Sentimentul, sim irea precede cugetarea, în elegerea.
Duhul de piatr ce anim elementul cel mai solid nu simte orice, dar în elege ceea ce simte c
se petrece în jurul s u i cu fiin a sa. El în elege numai ceea ce a sim it. Dac se întâmpl la fel
cu toate duhurile din cosmos, tragem concluzia c prima opera ie f cut de Tat l când absoarbe
particulele din Infinitul extern e c le vivifîc , le d via , adic din nesim itoare le face sensibile.
In bezna Infinitului extern se afl o materie vie, dar aparent moart . E vie, dar nu simte nimic
din afara ei, nici cât simte duhul mineral când sf râmi piatra, când o pui la foc sau o dizolvi.
Cu alte cuvinte, în Infinitul întunecat, în Infinitul-Nu sau ]) (Ayin), cum i se spune în Zohar,
se afl o materie, o substan , un ceva, care - în definitiv - nu e mort, pentru c poate fi f cut s
simt , s devin sim itor.
De aici concluzia c Infinitul extern este plin cu un fluid neorganizat pe care gloriosul Tat îl
transform sub radia iile Fiin ei Sale infinite i îi d facultatea de a sim i.
Gloriosul Tat absoarbe din Infinitul extern fluidul întunecat, sau - mai corect - fluidul-nu, pe
care îl face un fluid-da, sau fluid luminos. Acel ceva ce exist în Infinitul extern este întunecat, un
întuneric viu, transformat prin puterea Tat lui într-o particul luminoas , vie i sim itoare.
Cu aceste particule vii, sim itoare i f cute glomerule, Tat l a umplut cosmosul. Nic ieri în
cosmos nu este întuneric. Peste tot, pân la marginea extern a finitului, exist o mare de lumin ,
lumea duhurilor sc ldându-se într-un ocean de materie luminoas .
Dar totu i, i noi, duhurile, avem no iunea de întuneric. De unde avem aceast no iune, când
peste tot vedem c exist lumin ? De la voi, duhuri întrupate.
Voi spune i c e zi sau noapte, ave i aceast no iune de întuneric, care e un fenomen astral.
Trupul vostru, a a cum este el constituit, v face s vede i fenomenele solare de zi i de noapte.
Acum nu vezi, deoarece - zici tu - e întuneric, e noapte. Când î i va adormi timpul, vei veni iar
sus printre noi i vei vedea lumina ve nic .
Lumina cea mai splendid o vedem când ne dep rt m de p mânt. Departe, unde fluidul e pur,
p mântul se arat în toat str lucirea sa. Din aceste dep rt ri, privind la p mânt, îl vedem luminos,
dup cum vede i voi noaptea Luna pe cer. Toate corpurile mari sau mici au lumina lor, sunt prin
ele însele luminoase, iar gratie acestui fapt, noi, duhurile, le vedem. ;
Noi înot m într-un ocean de materie luminoas mai subtil decât materia corpului nostru i mai
pu in luminoas decât lumina corpului nostru duhual. Acest fluid luminos îmi d posibilitatea s v d
tot ce exist în spa iu i s v d la mari distan e, dac m izolez.
Noapte sau întuneric nu exist în spa iu, ci doar lumin ve nic . întuneric exist numai pentru
voi, datorit trupului vostru ce împiedic duhul din interiorul s u, s vad lumina fluidului universic.
O dat ce î i vei p r si trupul, nu vei mai spune c e zi sau noapte, pentru c nu vei mai avea
ochi care s - i dea percep ia fenomenelor electrice produse între soare i p mânt. Aici vei vedea cu
tot corpul t u duhual materiile i duhurile, dar nu pentru c ar fi luminate de ceva, ci pentru c ele
însele sunt luminoase.
Când cobor la voi, v d mai bine noaptea decât ziua, pentru c ziua lumina electric n scut la
suprafa a p mântului, din combinarea razelor eterice ale soarelui i p mântului, îmi ascunde lumina
voastr proprie. Acum, când lumina becului electric î i lumineaz camera, te v d mai pu in clar
decât dac ar fi întuneric. Te v d luminos nu numai pe tine, ci i hainele de pe tine. Fiecare corp
î i are lumina i culoarea sa deosebit .
 I
I
386 . Din tainele vie ii i ale universului - A doua carte
i

Dac se a eaz în fa a mea duh lâng duh, nu mai v d nimic dincolo de ei, corpul lor duhual j
constituind o barier opac . Printr-un orificiu r mas pe lâng sau printre ei, pot vedea tot ce e j
dincolo de ei. Prin urmare, exist i la noi opacitate. Dar dac nu pot vedea când sunt înconjurat de
duhuri, în schimb aud perfect, chiar dac sunt împresurat de o sfer de duhuri; aud undele
gândirii, de oriunde ar veni, ceea ce înseamn c ele trec prin corpul duhurilor.
Dintre auz i v z, deducem c v zul ne apar ine, pe când auzul, percep ia vorbirii, a cuget rii
sosite de undeva, nu ne apar ine; adic vorbirea, cugetarea, sose te sub form de unde-gânduri, intr
în mine i o simt. Cu cât aceast sim ire este mai puternic , cu atât suntem încredin a i c ne-a fost
trimis de un duh mai evoluat, de o for spiritual mai mare.
Tot ce este viu e luminos i este cu atât mai luminos, cu cât e mai evoluat.
Lumina poate deveni instrument de pedepsire a duhurilor rebele, a celor nesupuse ordinelor ce
li se dau. Duhul recalcitrant este înconjurat de o ceat de duhuri puternice i orbitoare. Lumina,
energia emis din corpul lor, produce o anumit transformare - o stare anormal - în corpul celui
vinovat. Din acest moment, duhul recalcitrant nu mai vede nimic; a orbit spiritual. Nemaiv zând
nimic în jurul s u, este cuprins de o adânc disperare i supliciul acesta se prelunge te pân ce
duhul gre it cere iertare i f g duie te supunere des vâr it legilor i mai-marilor s i. Numai la
perspectiva acestui chin, oricât de rebel ar fi un duh, î i revine i se supune ca un miel. A adar,
exist i în lumea noastr orbire.
Iar acum, dup un ocol atât de mare, termin acest capitol, spunându- i: O dat ce particulele
haotice intr în trupul gloriosului Tat , venind în contact cu Zeii de acolo, sunt pref cute, devin
luminoase i sunt reunite în glomerule de câte trei, începând s se mi te. în mi c rile lor se ating,
se freac unele de altele, i din mi carea lor intern i extern s-a n scut via a i lumina lor.
Mi carea lor este cauza luminii i a vie ii lumilor, a tot ce exist în sfera creat .

Cele trei zone ale Gloriosului periferic

La exteriorul lumilor se afl prima For , despre care i-am vorbit de atâtea ori.
Nu prea tim cum e Centrul creator, dar despre Sfera periferic cunoa tem i mai pu in.
Despre aceast infinit For ni se spune prea pu in, i neputând verifica, le consider m ipoteze.
Eu i le spun ie i voi desigur le ve i considera paraipoteze. îns , un lucru e cert: în Sfera periferic
materia este cea mai simpl , iar c tre interior devine din ce în ce mai complex i mai dens .
Ni se mai spune c , din punctul de vedere al consisten ei, Centrul sau Sfera central este fa
de Periferie ca piatra fa de eterul corpului meu. Cugetul admite, i realitatea este c materia merge
din concentrare în concentrare, de la materia cea mai fin pân la piatra c lcat cu piciorul de câte
ori am fost întrupat.
Omul simplu nu admite decât existen a a ceea ce vede i simte. Un om superior constat c ,
pe lâng el i în el, exist fiin e invizibile i insesizabile - noi, duhurile. La rândul nostru, nu vedem
i nu sim im materia prim , i cu toate acestea am fost f cu i din ea; Tat l a creat din ea tot ce se
vede i nu se vede.
Noi cunoa tem multe, dar cum s vi le facem cunoscute, când nu le-a i v zut niciodat ? Multe
ni s-au afirmat de îngeri, dar le-am asimilat greu, deoarece nu le-am v zut niciodat . Ce greu îmi
este în momentul de fa s - i vorbesc de Tat l nostru periferic, de substan a din care e alc tuit i
modul cum e organizat, când eu însumi nu L-am v zut, ci numai L-am auzit i mi s-a vorbit de El.
Din cele descrise mai înainte, admitem logic c materia cea mai simpl din eternitate este
materia a (alfa), ce umple Infinitul întunecat sau extern. Ea este atât de mic i fin , încât îngerii
no tri ne spun: „Particula a este atât de mic , încât nu reprezint nimic pentru voi". Din acest
motiv cabali tii descriind Infinitul extern, spun c acolo nu exist nimic, JJ Ayin (nu).
Totu i, pe baza celor relatate de îngerii no tri, de Sfânta noastr Treime, de îngerii solari i de
Guvernatorul nostru solar, eu afirm c acel nimic de acolo este un ceva, invizibil chiar i duhului
ce percepe eterurile cele mai fine. Dar dac nu e perceptibil nou , duhurilor albe, desigur c
materia a este v zut i sim it de marile Forte cere ti aflate în centrul Creator, i mai ales de
Luminile orbitoare ce compun trupul Tat lui periferic.
Din aceast realitate, din aceste particule vii unicul Tat a creat materia j3 (beta), din care au
derivat apoi rând pe rând toate materiile cosmosului.
Despre materia as-a zis c e moart , pentru c e nesim itoare i nu se mi c . O prim condi ie
a vie ii este mi carea. Or aceste particule ale Infinitului întunecat nu se mi c . Numai când materia
 Comunic ri din Cer gj

a a Infinitului întunecat a trecut dincoace, în interiorul Sferei perifericului Tat , a început s se

mi te, s învie, devenind luminoas . Mi carea a dat na tere vie ii i ca efect al vie ii, a urmat
lumina. ^ .
De aici, inversând judecata, s-a zis: în Infinitul întunecat nefiind mi care, nu exist via .
Aceast materie f r via a fost absorbit , vivificat i apoi trimis Centralul, pentru a fi
preg tit , iar de acolo - trimis în lume pentru a constitui crea ia.
Via a se bucur de mi care, iar spiritualitatea - de gândire. S nu se uite c gândirea nu este
totuna cu judecata. Cristalul este f cut din milioane de duhuri, care toate gândesc, dar nu pot înc -
judeca. Gândirea lor se traduce pe în elesul vostru prin ceea ce voi numi i instinct. Gândirea simpl
a dul ului inferior îl îndeamn s fac a a i nu altfel, f r a produce în forai s u interior un proces
complex de gânduri care s duc la o judecat .
Sfera infinit de la periferia finitului luminos este format de un infinit num r de Glorio i. Ei
transform materia întunecat a Infinitului extern în materie luminoas . Din a fac (5, care umple tot
interiorul finitului. S-ar p rea c aceast lucrare este foarte u oar , dar de fapt este o oper uria ,
necuprins de mintea noastr , deoarece din ceva mort trebuie f cut ceva care s palpite, s fie plin
de via . Din ceva nemi cat, trebuie f cut ceva care s se mi te de la sine putere, din ceva ne tiutor
— o fiin care s vad , s aud i s simt tot ce exist în jurai s u. Minunea aceasta — minune
i pentru noi - const într-o opera ie savant , dar natural a Glorio ilor, prin care pun ceva din
Fiin a lor în particula a din Infinitul extern, ceva care s o cheme la via , i astfel, din nemi cat
i nesim itoare, s fie vie, s simt i s se mi te.
Trecând momentele grele ale na terii, mama e fericit când strânge în bra e copilul adus în
lume. Dar cât de ferici i sunt glorio ii Colaboratori ai Tat lui, când dintr-un nimic, din ceva mort,
fac ceva viu. îngerii no tri ne spun: „Fra ilor, nu v pute i imagina ce bucurie simte Divinitatea când
vede aceast trecere de la moarte la via . Ce preocup ri minuscule avem noi i ce opere grandioase
s vâr esc Ei."
La gradul ajuns, evolu ia cere s ni se dea cuno tin e despre tot ce a creat Tat l, dar ele nu sunt
decât sinteze concentrate, socotindu-se c înc nu avem nevoie nici noi s cunoa tem mai am nun it
tainele cere ti. Am fi ferici i s tim i noi cât tiu îngerii, de i nici ei nu posed pe deplin
cuno tin ele referitoare la tot ce a f cut P rintele ve niciei. Numai Sfânta Treime solar este posesoarea
marilor taine, în toat splendoarea lor. Dar Ea nu are timp s stea cu noi de vorb i s ne in mereu
'la curent cu cele ce sufletul nostru avid dore te s cunoasc .
Savan ii no tri profesori ne-au mai spus: „Acest mare sublim i sfânt Periferic este format la
rândul S u din trei Sfere concentrice i suprapuse. Prima Sfer , cea extern , are misiunea de a
absorbi materia a din Infinitul extern. A doua Sfer este sediul unde Glorio ii prefac materia moart
în materie vie. Urmeaz Sfera vecin cu finitul luminos, Sfera a treia, unde materia vivificat ,
îmbr cat în haina vie ii, este educat s se mi te într-un anumit fel. Pe când la început mi carea
era condus , ulterior, particula - ca i copilul care înva s umble - este l sat s se mi te singur .
Astfel, din nevia a trecut în via i constituie de acum materia luminoas a finitului.
De acum, materia pref cut i concentrat se îndreapt c tre Central creator, frecând prin st ri
din ce în ce mai dense. Plecarea de la Periferie la Centra d particulei vii impresia pe care o avem
când coborâm din zonele noastre diafane i trecem prin straturile din ce în ce mai dense ale eterului
din jurul p mântului nostru.
Ajuns în inima Sferei centrale, în regiunea numit de noi Cap de Tat central, pe lâng via a
ce o primise, particula prime te i spiritualitate, adic facultatea de a gândi, sub forma cea mai
simpl . Odat dobândit aceast facultate, particula vie simte un puternic impuls s se întoarc la
Cei ce i-au dat via . De aceea reia dramul c tre Periferie, str bate finitul luminos, trece, ca printr-o
sit , prin cele dou Sfere interioare i ajunge în Sfera extern , unde prime te binecuvântarea. I se
d o anumit destina ie, înscriindu-se în ea un anumit destin pentru a constitui materia num rul-unu
a viitoarei nebuloase.
De acum particula face din nou dramul c tre Centra, iar în Mamar este asociat cu alte infinite
duhuri de toate treptele, cohorte de fra i mai mari, având în frunte cele trei uria e For e, Sfânta
Treime solar . Apoi pornesc cu toate în unul din cele patra universuri, pentru a constitui o nou
crea ie, pe lâng sutele de miliarde de sisteme solare."
în interiorul universului, stelele sunt ca nisipul m rii. Ceea ce au descoperit astronomii p mântului
este nimic pe lâng ceea ce vor mai afla.
Lumea noastr superioar ne spune: „Ai s tr ie ti i ai s vezi multe pe lâng cele ce ai v zut,
c ci puterea creatoare a Tat lui - binecuvântat fie Numele S u - este infinit . Degeaba î i mai
fr mân i mintea, exist forme pe care nici nu po i s i le închipui i exist legi ce i s-ar p rea
absurde, i totu i, totul e sublim, c ci a pornit din gândirea lui Excelsior."
388 Din tainele vie ii i ale universului - A doua carie

Tot ce auzim despre alte lumi v comunic m i vou , iar vorbele noastre se transform în
legende, prin intermediul con tiin ei voastre. La noi e lumea „visurilor frumoase", la voi - lumea
„realit ilor triste", dar ceea ce e vis i poveste în lumea noastr e o realitate în împ r ia gloriosului
Tat ceresc.

Totul tr ie te în sânul Tat lui

Iar acum, frate, o mic recapitulare.

Prive ti în dreapta, în stânga, în sus, în jos, înainte i în urma ta, i vezi materii i fiin e care,
în definitiv, sunt compuse toate din particule pline de via . Totul e viu.
Spiritul - întrupat sau neîntrupat - ar vrea s vad pe dragul nostru Tat , a a cum tu vezi omul.
întrupat, adic tu fiind de o parte i El de alt parte. Dragul meu, acest lucru nu va fi posibil
niciodat , în vecii vecilor.
Odat globula ro ie din sângele trupului uman a auzit de o fiin numit om. în dorin a de a
ti unde se afl omul, ca s -1 vad , a întrebat pe surorile sale i pe globulele albe unde o fi locuind
acest om, ca s se duc acolo, s vad ce fel de fiin este.
Al turi de globula ro ie i alb , în sânge se afla i microbul. Acesta, auzind conversa ia globulelor
sanguine, s-a amestecat în vorb i le-a spus: „Nu mai c uta i nici un om de care spune i c e bun
i iubitor. Nu cred s existe nic ieri în lume acest om".
Atunci toate globulele au r spuns în cor: „Exist un dumnezeu, acesta este tat l nostru i el, în
lumea sa, se nume te om".
Dar microbul r spunse: „Dac ar exista acest dumnezeu, despre care voi a i aflat c se nume te
om, Ade ce nu are el mil de mine i v las pe voi s m mânca i?"
într-o zi, un om a fost cuprins de somnul mor ii i a înghe at. Dup o vreme, microbii s-au v zut
afar din trupul s u i acum au z rit omul, dar o dat cu el au observat mai mul i oameni. Atunci
i-au zis: „Cât vreme eram în om, c utam pe om i nu-1 g seam, acum uite c în loc de un singur
om, vedem o mul ime de oameni".
Din toate vremurile duhul se întreab i descoase i pe al ii de lâng el: „Unde o fi Dumnezeul
nostru, P rintele creator?" El nu tie c se afl chiar în trapul lui Dumnezeu.
Frate, î i afirm c noi tr im în acest Infinit, trupul lui Dumnezeu, tr im cu to ii în chiar Fiin a
lui Dumnezeu. Despre cât de mare este El nu ne putem face nici m car o idee palid . Eu, tu, noi
to i, suntem nimicuri fa de planeta unde tr im. Dar p mântul, fa de soarele în jurul c ruia se
rote te, este ca o s mân de mac fa de un pepene verde. Fa de steaua Antares, m re ul nostru
Soare este ca o s mân de mei fa de un dovleac. Ei bine, universul e plin de miliarde nesfâr ite
de asemenea uria i ai cerurilor, ca Soarele nostru i ca Antares. Dar Sfera central , unde se afl
împ r ia Fiilor de Dumnezeu, mai mare decât oricare din cele patra universuri, cât de mare s fie?
Dar finitul luminos ce cuprinde întregul cosmos? i, în fine, Sfera gloriosului Tat , care înconjoar
la periferie acest finit luminos, la rândul ei cât de mare o fi? Mintea î i st în loc i nu poate
cuprinde, nu poate s - i imagineze cât de mare este aceast Sfer , acest Trup a lui Dumnezeu, în
care plutesc celulele Sale, miliarde de corpuri cere ti.
Doamne, P rinte, mari au fost faptele Tale, sublime au fost concep iile Tale. Iart -ne c noi, fire
de praf pierdute în Infinitul T u, Te c ut m s te prosl vim.
Din cele spuse, ai în eles, frate, c totul este spirit, totul este format numai din duhuri. Totalitatea
celor mai savante i mai puternice Duhuri, a celor mai iubitoare Fiin e, formeaz Sfera periferic ,
ce ne învele te pe to i i c reia voi îi zice i Dumnezeu Tat l.
Unul a fost la început, Unul s-a n scut din pulberea haosului infinit. Nici o putere mental nu
va putea imagina un num r de unit i de ani-lumin care s ne apropie de acea eternitate, când Unul
s-a ridicat din lumea t cerii de mormânt i a frigului mor ii i a devenit viu. Acestui Unu, acestui
Prim între primii ve niciei, ne închin m i îl sl vim, c ci prin dragostea Sa, prin puterea Sa ne-a
chemat pe to i la via i azi form m cu to ii Sfera tuturor crea iilor. Azi, acel Unu Prim este pierdut
în infinitatea Urnirilor Colaboratori, afla i în jurul S u, i cu to ii formeaz Sfera gloriosului Tat
de la periferie.
Toate duhurile - de la mic la mare, de la duhul pietrei pân la Sfintele Duhuri ale miliardelor
de planete i stele, de la Fiii centrali i pân la glorio ii Ta i periferici - to i cânt m i aducem slav
Celui ce s-a n scut i nu a avut martor pe nimeni în Infinit. Acest Unu a f cut apoi pe Fiii S i, iar
Fiii au f cut Sfântul Duh. Glorio ii Ta i sunt la periferie, Fiii de Dumnezeu sunt în Sfera creatoare
 Comunic ri din Cer 389

de la centru, iar Sfintele Duhuri conduc Via a de pe sori i planete, i cu to ii împreun - Tat l, Fiul
i Sfântul Duh - formeaz Una, în ceea ce prive te aplicarea Legii, care este mai presus de to i i
toate.

Gloriile spirituale ale unicului Tat divin

hi timpul s încheiem comunic rile noastre. Este suficient pentru vremurile pe care le tr i i. în
esen , s-a dat explica ie multor fenomene i situa ii în care se g se te Crea ia în stadiul actual.
Despre tainele Unicului s-ar putea scrie mii de c rti i tot nu se va putea reda seria de fenomene
petrecute secund de secund în jurai vostru, în întreaga sfer creat .
în esen , starea de fapt este urm toarea.
La periferia a tot ce s-a f cut de c tre Unicul, din primul moment al crea iei Sale i pân în
zilele acestea, se afl cele mai str lucite Duhuri, cele mai glorioase Crea ii. Ele exist de o infinitate
de veacuri - necuprinse de vreo minte omeneasc , i nici chiar angelic - evoluând într-o durat
de timp inimaginabil , de o ve nicie, din eternitate.
La rândul lor, nu toate Entit ile glorioase au aceea i vechime i deci nici acelea i for e. Din
aceast cauz , am distins trei categorii de Glorio i, de Duhuri supreme. Unii sunt la periferie,
formând zona extern a infinitei Sfere a glorio ilor Creatori. Ei sunt vecini cu Infinitul întunecat,
cu Infinitul unde nu se vede nimic, cu Infinitul unde se pare c nu mai exist nimic. Acestora le
vom da num rul zece, ca fiind Coroana Crea iei Unicului f r nume, sau cu nume Sfânt, necunoscut
mul imii. Spre interior urmeaz a doua Sfer , a doua zon de Glorio i, mai mici în grad decât Cei
dintâi, care îndeplinesc o alt categorie de ac iuni, Glorio i desemna i în anumite texte sacre cu
num rul nou . In fine, în interior urmeaz o a treia Sfer concentric , m rginindu-se sau
învecinându-se cu finitul luminos. Infinitatea de duhuri care compun aceast a treia zon de str lucite
For e divine execut o alt serie de lucr ri, de un ordin i mai sc zut decât primele dou . Acestora
li s-ar putea pune num rul de ordine opt.
Periferia crea iei Unicului cuprinde trei mari categorii de duhuri, cele mai mari, mai sublime,
mai puternice Forte spirituale din tot ce exist azi. Aceste trei categorii .formeaz Prima Treime,
Prima For , Primul Triunghi, ce conduce lumile existente i creeaz pe cele viitoare. •
A doua Treime, a doua mare categorie de Duhuri, simt Cei ce formeaz , în bloc, Sfera divin .
Exist i aici o infinitate de Duhuri creatoare. S-a aplicat i în Sfera divin principiul diviziunii
muncii, i aici exist o ierarhie în sânul c reia distingem trei mari trepte: Cei de la centrul Sferei
divine, denumi i, în bloc, Capul divin sau T tarul; Cei din jurul Lor au constituit ceea ce am numit
Pectoralul; în fine, Cei din afara Lor, Cei ce la un loc au constituit a treia parte a Sferei-Laborator
i c reia i-am dat numele de Mamar sau Abdomen.
Pe când în Treimea Glorio ilor periferici Cei superiori erau în afar , în a doua Treime de Duhuri
creatoare, Cei superiori sunt la centrul Sferei creatoare, iar Cei mai mici în grad sunt la periferie,
fiind a eza i invers decât în Sfera primei Treimi.
Dac am pune num rul de ordine ierarhic i aici, am da nota apte Celor din Cap, ase - Celor
din Pectoral i cinci — Celor din Mamar. în num rul sau nota ierarhic cinci nu intr decât cele dou
prime categorii de Duhuri mamare, adic Cei ce desperfectau sau f ceau imperfecte spiritele-copii
i Cei ce le dezvoltau puterea de a fi supu i i în eleg tori a ceea ce vor auzi i vedea în lumile
create.
Urm toarele trei trepte de Duhuri Fii de Dumnezeu sau Creatori ai Sferei-Laborator constituie
a treia Treime de str lucite Duhuri divine. Ele vor fi notate cu numerele patru, trei i doi.
în fine, în categoria num rul unu, sunt Cele ce creeaz nebuloasele.
A adar exist trei Treimi, care fac nou ranguri de Forte creatoare, iar a zecea, cea mai de jos,
lucreaz la concentrarea materiei prime, pentru a forma din ea începutul noilor lumi materiale.
Prima Treime este Sfera Glorio ilor, Sfera gândirii celei mai sublime, Sfera b trânilor Ta i
spirituali. Sfera central este lumea Fiilor de Dumnezeu, Sfera crea iilor fluidice i a duhurilor. în
fine, cele patru universuri constituie lumea crea iilor materiale - a sorilor, cometelor, planetelor etc.
- lumea Sfintelor Duhuri. în lumea aceasta nu locuie te nici un Fiu de Dumnezeu, Conduc torii
sorilor i planetelor fiind to i Sfinte Duhuri, cu grade diferite, dup vechimea lor.
Dac în decursul acestor comunic ri Guvernatorii solari au fost denumi i Fii de Dumnezeu, am §
"facut-o pentru a învedera gradul Lor superior fa de Guvernatorii planetari, care, în definitiv, tot
Sfinte Duhuri sunt, dar pe o treapt evolutiv inferioar .
 391

Ultimul meu cuvânt

Iubite cititor, m voi sili s fac un rezumat chintesen ial al celor expuse în acest tratat. Te rog
s m ier i dac nu voi putea s în ir în mod neîntrerupt fenomenele cere ti petrecute în ve nicia
trecut i prin care s-a ajuns pân la crea ia actual .
Din cele expuse, s-a v zut c totul a provenit din Infinit, din haosul plin de particule vii,
particule de via . De acolo au pornit i pornesc i azi pe drumul evolu iei ve nice aceste viet i
inimaginabil de mici, sfere-gânduri numite idei sau cuvânt.
Odat , cândva, în eternitatea trecut , Infinitul era plin de particule numai de un singur fel.
Ve nicii peste ve nicii au trecut, i din cauza desimii lor s-au produs atingeri i frec ri între ele. Din
aceast cauz s-a n scut în sânul lor o mi care ce a adus cu sine o con tiin , o via a lor proprie,
de natur electric .
Ajuns în acest stadiu, particula s-a bucurat de alte forte i a avut o alt situa ie fa de semenele
ei. Ea trecu din prima stare - neutr , în cea de a doua - pasiv .
Dup o vie uire egal iar cu o ve nicie, procesul petrecut în prima categorie de particule, cele
neutre, s-a deraiat mai departe, iar energia n scut în interiorul particulei s-a exteriorizat de aceast
dat sub forma unei por iuni infinit de mici, din îns i substan a ce o forma. Aceast particul avea
i ea via i for electric în ea. Totalitatea acestor particule a constituit un fluid, o esen , o
chintesen , care circula printre particulele neutre din care s-au n scut.
Din acest moment, particula haotic a trecut într-un nou stadiu, a devenit activ .
La o vreme, în haos se g seau - i se g sesc i azi - trei categorii de particule: neutre, pasive
i active.
Ele se deosebeau i se deosebesc între ele dup activitatea lor, dup gradul lor de sensibilitate
i mai ales dup puterea lor energetic . Pe când particula neutr e o fiin care tr ie te i cuget
în fonii ei interior, dar nu simte i nu tie nimic de existen a lumii din preajma ei, particula pasiv
a devenit o vietate care, pe lâng atributul vie ii, are con tiin a c mai exist i o alt lume în
vecin tatea ei.
în fine, particula activ nu numai c simte, cuget , aude i vede lumea înconjur toare, dar a
ajuns la gradul de a- i exterioriza gândul, recep ionat i în eles de particulele pasive.
La începutul începutului, o particul activ a devenit con tient de noaptea adânc i t cerea
de mormânt ce domnea în infinitatea Infinitului, i se n scu în sânul ei dorin a de a chema la
con tiin i la via activ i pe semenele ei. Mii i milioane de ani, ea strig cu glasul gândului
c tre abisurile Infinitului.
Dup o „vreme", înc o particul î i reveni din somnul cel de veci, i auzind glasul chem tor
al primei sale surori, pomi c tre ea i i se al tur . Astfel, dintr-o unitate s-a n scut o dualitate.
De acum, într-un cor, amândou î i cheam iar i surorile, mii i mii de secole, cât nisipul
m rii.
în fine, o a treia particul a devenit con tient de chemarea ce se f cea peste adâncul întunecat
i rece al abisurilor, i veni i ea s se alipeasc celor dou surori, formând astfel prima trinitate.
Aceasta a fost prima zi a crea iei.
Iar i se în ir miile i milioanele de secole, i iar i una câte una dintre particulele active vin
s se alipeasc de prima Trinitate, în vederea unui scop comun i activit ii cu spor pentru rede teptarea
surorilor din adâncul haosului, ce p reau c duc o via moart . în felul acesta se formeaz cu
timpul o sferul de fiin e haotice, o vast asocia ie de particule vii. Acesta a fost începutul form rii
Sferei Glorio ilor divini.
Aceasta a fost ziua a doua a crea iei.
Mereu soseau particule vii, i de cum veneau, se i alipeau celor preexistente. Cu timpul, unele
particule - cele dintâi - au trecut de la periferie la centrul sferei. Aici, spa iul fiind mai larg, au
putut s se mi te, s vibreze mai în voie i din aceast cauz s-au sim it mai fericite. Auzind de acest
lucru, particulele de la periferie au venit pe rând la centru, pentru a verifica i sim i i ele aceast
senza ie, iar în locul lor se aliniau cele ce soseau mereu din Infinit.
Particulele adunate la centru s-au aglutinat într-o sfer central , constituind începutul modest al
sferei denumite impropriu, Sfera-Cap divin.
Pe m sur ce se m rea Sfera central , chiar de la începutul form rii sale, a început s se
roteasc în jurul propriului s u centru. Din aceast cauz s-a n scut o for de absorb ie, care a f cut
ca al turi de particulele active - sosite mereu s constituie cele dou grup ri - s fie absorbite i
392 Din tainele vie ii i ale universului

particule ce se l sau convinse s fie chemate, atrase, adic soseau i particule pasive. Ele treceau
printre particulele Sferei periferice i se adunau în jurul Sferei denumit Cap divin, formând cu
vremea o a doua sfer — concentric cu cea dintâi — denumit Mamar.
Din cauza felului de activitate intern a fiec reia din particulele ce formau Capul divin, el se
comport în totalitatea sa ca o for electric pozitiv , iar totalitatea particulelor ce formau Mamarul
se manifestau, în bloc, electric negativ.
De la o vreme, Sfera periferic , a Glorio ilor, pe lâng particulele active i pasive, a început
s atrag din Infinit i particule neutre, trimi ându-le la centru, unde au fost orânduite între Cap i
Mamar, formând o a treia sfer , denumit Pectoral. Aceast a treia sfer se manifest din punct de
vedere electric ca fiind neutr .
în acest stadiu se g sea o sfer mare la exterior — Sfera primilor Glorio i, în mijlocul c reia se
afla o sfer mai mic , format -din trei p r i: Capul divin, Toracele i Abdomenul, N sc torul sau
Mamarul. în ansamblu, acestei sfere interne i s-a dat numele de Sfer divin , Centru divin sau Sfer -
Laborator.
Aceasta a fost ziua a treia a crea iei.
într-o faz ulterioar , dup mii i mii de veacuri, For ele vii ale Laboratorului au format din
particulele vii sosite mereu din Infinit o materie vie, care a fost eliminat în spa iul dintre Sfera
central i Sfera periferic . Ea a constituit primul fluid, primul eter, prima materie, cu care în
ve nicia viitoare se vor face toate, de la care vor pomi toate crea iile. Ea a fost i este i azi baza
tuturor materiilor i duhurilor.
Acest eter a evoluat în decurs ^de o infinitate de ani, i din eter a devenit un supraeter, sau din
eter fizic a devenit un eter psihic. în fine, particulele acestui eter ai; vibrat din ce în ce mai repede,
au evoluat din ce în ce mai sus, pân la ultimul termen al evolu iei lor. Din acest supraeter
ultraperfec ionat, Centrul creator a f cut mica treime numit duh sau spirit. Acesta a fost primul
duh, prima form spiritual ce va deveni în veacuri duhul des vâr it, dar, totu i, învelit sau îmbrobodit
în c m i fluidice. Acesta a fost duhul mineral.
Din asocierea duhurilor minerale i din condens ri din ce în ce mai puternice, s-a ajuns la
formarea minei'alului. Mineralul este o materie vie, format dintr-o asociere deosebit de mare de
duhuri minerale. Piatra, oricare ar fi ea, de i pare nemi cat i nesim itoare, în realitate este o
materie vie, o sum infinit de viet i-duhuri, constituite, în ultim analiz , din particule vii venite
din haos i pornite pe drumul ve nicei evolu ii. La început a fost o asocia ie de duhuri mai rarefiate,
formând un glob fluidic, o planet eteric .
Aceasta a fost ziua a patra a crea iei.
Aceast planet a tr it, a evoluat i s-a întors la Centrul care o crease. Aici materia ei a fost
preg tit pentru a forma din ea o alta planet , mai compact , cu duhurile, eterurile i supraeterurile
mai condensate, mai consistente — planeta gazoas . In fine, din treapt în treapt s-a trecut la
planeta lichid i apoi solid .
Dup ce aceste planete solide i-au terminat evolu ia - care, în esen , este reproducerea tuturor
faptelor anterioare, plus o faz nou - începe procesul invers, adic solidul devine lichid, acesta -
gaz i, în fine, gazul se preface în eter, întorcându-se la Centrul creator.
Opera se continu mai departe. Din nou pleac din Sfera creatoare duhuri, eteruri psihice i
fizice, pentru a forma de aceast dat planete unde s apar i fiin e vegetale. Pe când primele
planete solide erau pustii, lipsite de orice vegeta ie, pe acestea începe forma de via vegetal , care
le îmbrac cu o hain de verdea , cu tot felul de plante. Duhurile vegetale care anim aceste plante
sunt fostele duhuri minerale, promovate pe o treapt evolutiv mai ridicat .
Când traiul acestei planete s-a terminat, ea pleac la Centru, de unde, cu materia sa pref cut
i preg tit pentru o nou form de via este trimis în spa iu, pentru a da na tere unei planete
acoperite cu vegeta ie, dar ad postind pe suprafa a sa i regnul animal. în fine, în continuarea
acestor trei feluri de planete - dup întoarcerea în Sfera-Laborator - a venit rândul cre rii planetelor
care, pe lâng plante i animale, s fie populate i cu forme umane.
Duhul a trecut prin minerale, vegetale i animale, ob inând rangul de duh uman.
Acum se încheie a cincea zi a crea iei.
De atunci, Sfera Glorio ilor cheam mereu particule vii din Infinit i le dirijeaz pe drumul
crea iilor. Num rul crea iilor a crescut, fiind create miliarde, sute de mii de miliarde de sori, planete
i sateli i ai lor. Totalitatea lor constituie universul.
Na terea universului încheie a asea zi a crea iei.
Azi, în jurul Sferei divine exist patru universuri, a c ror totalitate formeaz un tot numit
cosmos.
De acum încolo se continu în veci evolu ia sau a aptea zi a crea iei.
Ultimul meu cuvânt jpj

Din descrierea mea, s-ar p rea c unele particule haotice au evoluat, cutreierând prin gama
nesfâr it a st rilor de eteruri i duhuri, iar altele au stat numai la Periferie sau la Centrul creator,
în realitate, toate particulele ce au constituit Sfera Glorio ilor i Sfera Divin , rând pe rând, au
pornit din Sfera lor respectiv i au intrat, pe rând, în ciclul evolu iei nesfâr ite.
Azi, Sfera Glorio ilor cuprinde tot ce poate fi mai sublim, ca o ultim faz de prezent, cel mai
înalt stadiu actual al evolu iei f r de sfâr it. Pentru a în elege i mai bine acest final sublim, voi
spune c duhul-om a evoluat o ve nicie i a ajuns - dup ce a peregrinat printr-o serie de planete
de diferite grade de evolu ie - la gradul de înger planetar.
Cu acest grad, el a trecut din planet în planet , prin toate gradele principale de planete, i a
ajuns Guvernator planetar.
Când a terminat coala conducerii unei planete, a fost promovat la rangul de înger solar, i,
trecând din soare în soare, a ajuns Guvernator solar.
Drumul evolu iei se continu în ve nicie. Guvernatorul solar va conduce o serie de sori, trecând
prin toate gradele principale de sori ale celor patru universuri, când va fi trecut ca factor Creator
în Sfera divin . Aici,. El va fi un modest Lucr tor divin, creator de fluide fizice. Apoi, Constructor
de fluide psihice, va trece prin etapele de Creator de forvii, Divinitate creatoare de forvispii i, în
fine, Creator de duhuri, dup care va intra în Capul divin.
Dup milioane de ani de evolu ie, va trece de aici în Sfera Glorio ilor periferici, de unde va
conduce tot ce s-a creat pân azi.
Nu ne putem face nici o idee despre cât timp a trebuit de la prima Idee din haos, de la primul
Cuvânt, de la primul Dumnezeu, pân azi. E o ve nicie necuprins nu numai de mintea omului, dar
nici chiar de marile Foi e angelice.
Totul a provenit din particulele vii din Infinit, totul este creat i va fi construit i în viitor din
aceste fiin e vii, ultramicroscopice.
Totul a fost organizat de primul Nucleu de asocia ie divin , de modesta sfer de la început. Cu
vremea, globul acesta a devenit o sfer infinit de mare, un adev rat Infinit. Ea este Sfera Glorio ilor
de la marginea exterioar a finitului luminos, Azi, exist un finit ce plute te în sânul unui Infinit.
Sfera Glorio ilor divini i întreaga Sfer a crea iei, format din Sfera central cu cele patru
universuri, este condus dup norme fixe, numite Legi.
în fruntea noianului de legi se afl Legea asocia iei sau a Iubirii, iar anexa ei este Legea
evolu iei, care duce totul - Centrul creator i sferele create - din ce în ce mai sus, spre perfec iunea
f r de sfâr it, spre des vâr irea în ve nicie.

Iubite cititor, dac am putut face pu in lumin în sufletul t u, m voi sim i fericit când voi fi
SUST Dar dac cele scrise aici i s-au p rut vis ri sau fantezii, î i cer iertare c i-am tulburat ideile
i i-ai pierdut timpul cu citirea acestei c r i.
îns , î i afirm, în fa a lui Dumnezeu, c tot ce am scris nu e de la mine - c ci i eu sunt un
om ca orice om - ci sunt ideile, gândirea celor din lumea t cerii, din lumea luminii eterice.
Vor veni dup mine al ii, care vor sem na idei i mai înalte, profunde i sublime. Ceea ce n-am
putut face eu vor face urma ii mei, c ci a a e legea firii, legea evolu iei.
î i mul umesc P rinte c m-ai învrednicit s m achit de ceea ce duhul meu a promis înainte
de a Veni în lumea trupeasc . Amin.
 Cuprins

5 închinare
7 Precuvântare

PRIMA CARTE
11 Existen a lumilor invizibile
15 Corpul fizic al omului
15 Trupul
19 Corpul vital
24 Centrele de activitate ale corpului vital
34 Corpul planetar sau terestrian al omului
36 Func iile corpului planetar
42 Corpul solar i corpul mental al omului
50 Moartea
54 Actul mor ii
70 Concluzii '
71 Judecata, via a i ocupa ia duhului
71 Judecata duhului
73 Via a duhului în spa iu
76 Ocupa ia duhului în spa iu
83 Reîntruparea
92 Argumente aduse în sprijinul legii reîntrup rii
98 Probele reîntrup rii
104 Procesul reîntrup rii
116 Regresie hipnotic
120 Destinul omului
121 Influen a gândurilor, dorin elor i faptelor în formarea destinului
129 Destinul colectiv
131 Când î i termin omul existen a terestr ?

A DOUA CARTE
135 Comunic ri din Cer
135 Se cere t cere ini iatului
137 P mântul este scena, iar oamenii sunt actorii
138 Cerul trebuie s aib leg turi cu omenirea trupeasc
139 Omul evolueaz pe mai multe planete i sisteme solare
142 Combinarea fluidelor
145 Totul a provenit din concentrarea fluidului primordial
147 Materializarea din Tibet
148 Omiil a trecut prin trei faze în existen a sa pe P mânt
150 Duhul î i construie te viitorul sistem cerebral confonn destinului s u
153 Duhul nu mai revine pe urmele evolu iei sale
155 Trecutul i viitorul
156 Fiecare om are un veghetor
157 Visul
160 Idei despre crea ie
162 Ierarhia cereasc
164 De ce a venit pe P mânt marele Guvernator solar
165 Combinarea i asimilarea fluidelor
166 Evolu ia duhurilor planetare
167 Din ce este format un fluid
169 Pretutindeni exist via , deoarece pretutindeni exist materie vie
171 Evolu ia de la piatr la om .
173 Cititorii gândurilor
175 Fotografierea entit ilor spirituale
175 Omul trupesc este instrumentul entit ilor spirituale
177 Cauza activit ii
178 Copil ria duhului
179 Opera materializ rilor
183 Producerea sunetelor i vorbirii directe a duhurilor
186 P zirea legilor aduce fericire, înc lcarea lor - nefericire
188 Templul tiin ei cere ti H
189 Este posibil evolu ia entit ii spirituale în Cer, f r s se întrupeze?
192 Duhul-copil ' ' *•' ;.
193 Rug ciunea poate înl tura legea divin ?
194 Iart gre eala semenului t u!
195 Despre timp i spa iu
197 V zul, auzul i sim ul duhului - ;
198 Scânteia divin este o unitate indivizibil •
199 Crearea premerg torilor duhurilor
200 în tiin area Tat lui divin despre tot ce se petrece în cosmos
202 Forvispiile
202 Forvispiile i duhurile s-ar putea vedea
204 Cei trei Guvernatori
205 Conducerea P mântului
206 Lumea spa ial a P mântului :
208 Botezul i cordonul fericirii
213 Judecata i pedeapsa
215 Omul trupesc este instrumentul de studiu al duhurilor cere ti
217 Lucrarea Sfintei Treimi - ;. ' >-.
218 Ac iunea duhurilor
220 Moartea spa ial "
221 Gândirea
222 Ocupa iile duhurilor întrupate
223 Crearea duhului ' • .',: '
225 Rolul drepta ului, stânga ului i al celui-de-cre tet --.
227 Conducerea popoarelor
230 Adev rul î i are gradele lui
230 Evolu ia ideilor
233 Cauza i efectul corespunz tor
234 Urm rile înc lc rii legilor cere ti
236 Formarea ini iatului
237 Ideile sunt" for e
239 Despre fluide '
241 tiin a Cerului
242 Luna. Plecarea din acest sistem
244 Suferin a este pârghia evolu iei
246 Evolu ia se face în grupuri
247 Cosmosul - crea ia ' ' ' ' •'
249 Mi carea i via a: soarelui - '
;
251 Constitu ia soarelui " '
252 Sfera divin
254 Duhul uman trece prin mai multe feluri de întrup ri
255 Sfera divin
257 Plecarea duhurilor de pe planeta noastr
259 Atractivul i electrivul - magnetismul i electricitatea
262 Duhul cu cele apte înveli uri
264 Exist specializare i în Cer
265 Activitatea divinului Tat central
269 Diferite categorii de eteruri
272 Eterul magnetic
273 coala duhului se face prin memorare
275 Legea fizic i legea moral
277 Liberul arbitru
279 Dou for e concur la evolu ia entit ii spirituale
280 Mecanismul gândirii
283 Omul e un mic univers
285 Cele mai bune lec ii sunt câ tigate prin dureri
289 Visele
291 Asocierile spa iale
294 Activitatea duhului este înscris în el
295 S sl vim pe unicul Tat divin
296 Gradele spirituale se dau din planet în planet
299 Cele trei mari acte ale vie ii umane
301 îmbr carea duhului cu apte înveli uri
303 Civiliza iile de alt dat - Potopul
306 Preg tirea pentru plecare
307 Progresul e continuu, dar în valuri
308 Cele trei categorii de duhuri
310 Soarele - Razele cosmice
313 Lumina i c ldura de la suprafa a p mântului
315 Spa iile sunt pline de unde-gânduri
317 Intui ia
319 Trecerea materiei prime prin starea fluidic , gazoas , lichid i solid
321 Ierarhia duhurilor planetei noastre
323 Ideea este o fiin
325 Adev rul deplin i adev rul redus
327 Crearea plantelor, animalelor i omului
330 Ierarhia în lumea duhurilor albe
330 Mânuirea fluidelor
333 întâi a fost crea ia fluidic , apoi cea solid
335 Propagarea Adev rului
336 Forma corpurilor cere ti
337 Duhul pleac ne tiutor de la Centru i se înapoiaz în glorie spiritual
338 tiin a revelat va lumina lumea
339 Totul evolueaz
342 Formarea Sferei divine
346. Reîntruparea este un examen necesar colectivit ii
347 Construirea mineralelor, vegetalelor, animalelor i a omului
349 Crea ia Centrului
351 Evolu ia se face individual, dar i în colectiv
352 Ciclurile evolutive
354 Totul s-a n scut din particule haotice
355 Apari ia omului pe p mânt
356 In esen a sa, duhul este format din trei particule
359 Lumile se conduc prin puterea sugestiei
361 Particule vii a — alfa, J3 - beta i y - gama
363 în Cer se face teorie, iar pe p mânt - aplicarea teoriei cere ti
365 Orice duh transmite i recep ioneaz idei
367 Sfera divin i familia uman
369 Boala duhului
373 Creatorii centrali
374 Tat l periferic
378 Enun urile Tat lui, Fiului i Sfântului Duh
386 Cele trei zone ale Gloriosului periferic
388 Totul tr ie te în sânul Tat lui
389 Gloriile spirituale ale unicului Tat divin
391 Ultimul meu cuvânt