BEBELU{UL INTELIGENT

100 DE JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA RAPIDĂ A BEBELUŞULUI

SIMONE CAVE ªI DR. CAROLINE FERTLEMAN

Traducere din limba englezã: ANCA FLOREA

 Cuprins
Introducere 6

Partea întâi

Apariţia bebeluşului
De la naştere la şase luni 9

Partea a doua

Etapa premergătoare
De la şase la douăsprezece luni 59

Partea a treia

Etapa mersului în picioare

De la douăsprezece la douăzeci şi patru de luni 109

Axa temporală a evoluţiei copilului 200 • Resurse 204 • Index 205

Despre autoare 207 • Mulţumiri 208
Introducere
J oaca este esenţială pentru ca bebelușul
dumneavoastră să poată deveni o persoană
fericită, creatoare și inteligentă. Studiile au
demonstrat că, practicând împreună câteva
activităţi simple, puteţi contribui la evoluţia
lui, pornind de la dezvoltarea abilităţilor
motorii fine și a capacităţii de a sta în picioare
sau de a merge, până la dezvoltarea creierului
și a vorbirii sau a modului în care interacţio-
nează și socializează cu cei din jur. Fără îndo-
ială, de cele mai multe ori este dificil să vă
găsiţi timp de joacă împreună cu cel mic și
este mai ușor să vă simţiţi vinovaţi, dar acest
lucru nu vi se întâmplă doar dumneavoas-
tră – niciun părinte nu este vreodată convins
că-și petrece suficient timp jucându-se cu
propriul copil.
Sperăm totuși că, odată ce veţi înţelege
importanţa jocului, veţi fi motivaţi să vă
jucaţi mai des cu micuţul dumneavoastră.
Atunci când veţi conștientiza faptul că anu-
mite activităţi contribuie la dezvoltarea
creierului copilului sau la tonifierea unor
clase de mușchi care îi folosesc la mers, veţi fi
6 INTRODUCERE
de acord că efortul de a atârna un carusel cu
jucării mișcătoare deasupra pătuţului sau de
a modela plastilina este merituos.
Această carte include multe activităţi care
necesită doar câteva minute, dar aduc bene-
ficii majore pentru dezvoltarea bebelușului.
Știm din propria experienţă (amândouă sun-
tem mame a câte trei copii) că vor exista zile
în care vă veţi simţi epuizaţi și nu veţi putea
improviza o sesiune întreagă de jocuri, însă
nu trebuie să vă faceţi griji. În fond, câteva
minute de joacă pe zi, atunci când puteţi,
sunt mai bune decât un maraton de jocuri o
dată pe săptămână. Chiar și atunci când
bebelușul se apropie de vârsta de doi ani, nu
va fi interesat să facă mai mult de cincispre-
zece minute aceeași activitate.
Nu este nevoie să staţi în permanenţă în
preajma copilului sau să-l supravegheaţi în
fiecare secundă când este treaz. Veţi constata
probabil că, după ce aţi parcurs împreună o
anumită activitate, bebelușul o va relua din
proprie iniţiativă, continuând să înveţe.
Urmăriţi-l mai ales atunci când se descurcă
excepţional de bine doar singur, fiindcă acesta
ar putea fi un semn că are probleme de auz.
Cartea este alcătuită din trei secţiuni, care
se adresează fiecărei etape de dezvoltare a
copilului: de la naștere la șase luni, de la șase
la douăsprezece luni și de la douăsprezece la
douăzeci și patru de luni. În cadrul fiecărei
secţiuni, activităţile sunt grupate estimativ în
funcţie de vârstă. Cum fiecare copil are pro-
priul ritm de dezvoltare, puteţi trece la
activităţile din stadiul următor, iar, dacă
bebelușului dumneavoastră îi place o anu-
mită activitate, lăsaţi-l să se joace cât vrea,
chiar dacă a trecut într-o altă etapă de vârstă.
Nu există reguli – atât timp cât se simte
bine, va acumula cunoștinţe.
În privinţa genului, veţi observa că foto-
grafiile prezentate înfăţișează atât fetiţe, cât
și băieţi, în text vom folosi însă formule de
adresare neutre, precum „copilul”, „bebelu-
șul” sau „micuţul”, tocmai pentru a demonstra
că aplicabilitatea este generală, activităţile
adresându-se în egală măsură copiilor de
ambele sexe.
INTRODUCERE
Nu trebuie să vă simţiţi obligaţi să parcur-
geţi fiecare activitate din această carte. Dacă
veţi încerca să faceţi acest lucru, joaca se poate
transforma într-o corvoadă. Suntem cu toţii
diferiţi. Dacă nu știţi să gătiţi, nu trebuie să vă
apucaţi de copt pâine. Dacă nu aveţi simţ
artistic sau îndemânare pentru lucrul manual,
nu daţi buzna într-un magazin cu produse de
specialitate. Nu sunteţi singura persoană din
viaţa bebelușului. Cu siguranţă, vor exista
bunici entuziaști sau prieteni de familie care
posedă anumite îndemânări și aptitudini.
Lăsaţi-l pe acela dintre dumneavoastră care
are abilităţi de bucătar să-i arate copilului cum
se gătește și pe artist să-și facă meseria.
Vă sfătuim să alegeţi activităţile care vă
atrag. Dacă vă veţi simţi în largul dumnea-
voastră, veţi fi mai relaxaţi, mai entuziaști și
mai răbdători atunci când vă veţi juca împre-
ună cu micuţul, iar acesta este lucrul cel mai
important. Astfel, atât dumneavoastră, cât și
bebelușul vă veţi bucura cu adevărat de tim-
pul pe care îl veţi petrece împreună.
Simone Cave și Caroline Fertleman
7
 Partea întâi

Apariţia bebelușului
De la naștere la șase luni
Dacă vă aflaţi încă în etapa în care vă priviţi cu mirare
nou-născutul, fascinaţi de fiecare mișcare și gângurit,
să știţi că în săptămânile care urmează veţi fi în
permanenţă uimiţi de capacitatea lui incredibilă de
învăţare. Jocurile amuzante și antrenante vor contribui
într-o manieră esenţială la dezvoltarea bebelușului.
Continuaţi lectura ca să descoperiţi cum îl puteţi
amuza în următoarele luni.
M ulte proaspete mămici găsesc cu greu
timpul necesar să meargă la toaletă,
să facă un duș sau să se spele pe dinţi. Dacă vă
recunoașteţi în această situaţie, atunci gân-
dul că ar trebui să vă faceţi timp și pentru
joacă vă poate da mari bătăi de cap. În pri-
mele zile, principalul obstacol în calea jocului
îl constituie faptul că bebelușul doarme
foarte mult, iar atunci când este treaz trebuie
să-l hrăniţi, să-l legănaţi ori să-i schimbaţi
scutecele, așa că o să vă rămână puţin timp
pentru joacă. În săptămânile și lunile care
urmează însă copilașul va fi treaz și activ pen-
tru mai mult timp și veţi avea așadar mai
multe ocazii să vă jucaţi. Între timp, încercaţi
să nu vă suprasolicitaţi. Chiar și un minut
petrecut împreună cu cel mic îl poate bine-
dispune, contribuind în felul acesta la
stimularea dezvoltării sale.
Din ziua întâi
Cu bebelușul vă puteţi juca imediat ce se
naște – născocind tot felul de strâmbături
sau punându-i în palmă un material moale
10
ori degetul dumneavoastră ca să-i stimulaţi
simţul tactil. Copilul îl va strânge în mod
automat, ca urmare a răspunsului reflex
înnăscut. În primele săptămâni veţi observa
că perioada cea mai potrivită pentru joacă
este după masă și somn, atunci când nu îi
este foame și nu este obosit. Un alt moment
bun pentru joacă este acela în care îi schim-
baţi scutecele, dacă micuţul este vesel. Dacă
este agitat, încercaţi să îl schimbaţi și să-l
luaţi în braţe cât mai repede posibil. De ase-
menea, baia reprezintă un bun prilej pentru
joacă, mai ales după primele șase săptămâni,
când bebelușul începe să se bucure cu adevă-
rat de această activitate. Dacă aveţi un căru-
cior poziţionat cu spatele către direcţia de
mers, puteţi face grimase și scoate sunete sau
puteţi „discuta” cu micuţul când sunteţi
afară. Atunci când copilul este foarte mic,
încercaţi să profitaţi de fiecare moment în
care este treaz pentru reprize scurte de joacă.
Nu e nevoie de ceva prea formal; o simplă
grimasă amuzantă în timp ce staţi la coadă
într-un magazin poate fi stimulatoare și
APARIŢIA BEBELUŞULUI
benefică pentru bebeluș. Am inclus în
această carte o gamă largă de activităţi sim-
ple. Încercaţi-le pe acelea care vi se potrivesc
și includeţi joaca în programul zilnic al dum-
neavoastră și al bebelușului.
Ce îi place bebelușului?
După doar câteva săptămâni, copilul este
capabil să vă transmită dacă îi place în mod
deosebit o anumită activitate, făcând ochii
mari sau lovind din piciorușe. După șase
săptămâni începe să zâmbească – dacă vă
privește în ochi și râde, puteţi fi siguri că îi
face plăcere să se joace cu dumneavoastră,
așa că puteţi continua. În cazul în care
întoarce capul sau vă evită privirea, e un
semn că a obosit și trebuie să vă opriţi. Alte
indicii prin care bebelușul vă transmite că
nu mai vrea să se joace sunt scâncetele, căs-
catul, trasul de urechi sau o atitudine gene-
rală care denotă lipsa de energie. Încetaţi
joaca în momentul în care primiţi asemenea
semnale, întrucât bebelușul vă transmite un
mesaj clar că a obosit. Dacă scoate limba sau
DE LA NAŞTERE LA ŞASE LUNI
îi tremură buzele, probabil înseamnă că s-a
speriat și va începe să plângă, așa că este
indicat, de asemenea, să vă opriţi. Puteţi
folosi feţele vesele sau pe cele triste
pentru a nota reacţia copilului la fiecare
activitate.
Bucuraţi-vă de fiecare clipă
Primele șase luni de viaţă ale bebelușului
reprezintă o perioadă uimitoare în ceea ce
privește salturile care se produc în dezvolta-
rea lui. Veţi asista la transformarea nou-năs-
cutului într-un bebeluș zâmbitor și vioi,
care poate să ţină jucăriile în mâini, să
lovească din piciorușe cu putere sau chiar să
agite o zornăitoare. Copiii pot conștientiza
ce se întâmplă în jurul lor cu mult timp
înainte de a începe să vorbească, și asimi-
lează foarte multe informaţii pe măsură ce
înţeleg lucrurile pe care le văd sau aud.
Aveţi acum ocazia să măriţi potenţialul
bebelușului și să-i stimulaţi dezvoltarea
cerebrală, ca să poată deveni un copilaș cu
adevărat inteligent.
11
1 Strâmbături
Bebelușul poate imita expresiile faciale imediat după naștere, așa că vă puteţi
amuza privindu-l și făcând grimase din prima clipă. Ţineţi-l la aproximativ De ce aveţi nevoie
20-25 de centimetri de dumneavoastră, distanţa optimă de la care micuţul își l Un chip expresiv
poate concentra atenţia, apoi, timp de un minut sau două, scoateţi limba sau
deschideţi și închideţi gura. Bebelușul vede ca prin ceaţă, așa că trebuie să vă
mișcaţi încet și să exageraţi grimasele, ca să-i oferiţi timp suficient de răspuns.
Bebelușilor le plac feţele, așa că, dacă nu e adormit sau nu îi este foame,
micuţul va încerca să vă imite. În câteva zile, el va pierde acest reflex biologic
și, implicit, abilitatea de a imita expresiile faciale, dar o va redobândi după
aproape două luni. La șase luni o va face atât de bine,
încât puteţi începe să vă diversificaţi gesturile – încercaţi
să zâmbiţi, să-i arătaţi dinţii, să clipiţi ori să emiteţi
sunete în timp ce scoateţi limba. Puteţi încerca sunete
simple, cum ar fi „bâz” sau „ah”, ori sunete expresive, de
tipul „bau”, „ma” sau „pâh”, care vă vor face gura să se
miște într-un mod interesant pentru copil. La început,
bebelușul nu va putea să reproducă aceste sunete, dar îi
veţi stârni curiozitatea și vă va privi cu atenţie. Bebelușii
Beneficii
Dezvoltă relaţia părinte-copil
Jocurile bazate pe schimbarea expresiei feţei reprezintă un
mijloc extraordinar de a crea o legătură între dumneavoas-
tră şi copil, iar momentul în care micuţul vă răspunde este
unul magic. Aceste tehnici sunt în special benefice pentru
consolidarea relaţiei dintre tată şi copil, ţinând cont de
faptul că acesta nu poate interacţiona cu bebeluşul prin
alăptare.
Îmbunătăţește vederea
Nou-născutul are vederea foarte înceţoşată, putând identi-
fica numai formele mari sau umbrele. De aceea trebuie să vă
schimbaţi expresia feţei prin gesturi ample şi încete – spre
exemplu, deschideţi gura larg şi foarte încet, apoi închideţi-o
la fel de încet. Muşchii oculari ai bebeluşului încep să se dez-
volte imediat după naştere, aşa că orice mişcare pe care o
face încercând să vă urmărească îi va întări musculatura.
STRÂMBĂTURI
sunt atrași de lumină și de tonurile contrastante de alb și
negru, așa că, în timpul acestei activităţi, evitaţi să pur-
taţi o bluză în aceste culori, ca să nu-i distrageţi atenţia.
În jurul vârstei de șase săptămâni, bebelușul va
începe să vă zâmbească atunci când vă vede. Zâmbiţi-i
cât mai mult și urmăriţi dacă vă răspunde în același fel.
Zâmbetul de socializare este destul de rar la început, dar,
după câteva săptămâni, bebelușul va începe să surâdă în
prezenţa oricui.
Sporește puterea de concentrare
După două luni, vederea bebeluşului se îmbunătăţeşte şi
acesta începe să vă fixeze chipul cu privirea. Concentrân-
du-se asupra feţei dumneavoastră, copilul exersează contro-
lul asupra muşchilor oculari.
Comunicarea
În timp ce vă priveşte şi vă copiază expresia feţei, micuţul
deprinde primele cunoştinţe de interacţiune socială şi îşi
dezvoltă sensibilitatea faţă de indiciile non-verbale. Cu cât
studiază mai mult chipul oamenilor, cu atât mai uşor observă
schimbările de expresie. Aceasta este o etapă timpurie în
dezvoltarea limbajului, şi, pe măsură ce micuţul continuă
să vă privească mişcarea buzelor în timp ce vorbiţi, începe
să înveţe vorbirea articulată. În felul acesta, va continua să
acorde atenţie expresiilor feţei şi particularităţilor de limbaj
ale celor cu care interacţionează.
13