Sunteți pe pagina 1din 80

tr;I

-:r

Dorin Borzea
l-:-

cEitfrMlcff
,,4 rr..\a: r,

i
IN
i
IE

I
I
I

I
I

ii

.l

Editura DACTA
'l
CLUJ.NAPOCA, 2OOO
l
I

I
,lt
FI
;l
I

I
-"r
I
i

Cuprins
l

1.2 lstoricul ceramicii in tara noastra


CAPIT OLUL 2 - MASE CERAMICE DE NTARE (PORTELANUL DENTAR)
Specificul materiilor prime ce intrd in compozi{ia por-felanului

2.1.2. Cuartul
15
16
2.1 .3. Feldspatul
16
Alte substanle ce intri in compozi{ia po(elanului 17
a4c Portelanuri dentare 17
Prepararea industrialS a maselor dento-ceramice 19
2.1.6.1. Plasarea maselor ceramice dentare in si temul oxizilor componenti 10
2.1 .6.2. Consiierente care stau la baza stabilirii compozitiei masel r cerarntce
2.1.6.3 Materii prinre utilizate..._........
CAPITOLUL 3 . SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO.MECANICI
AI MASELOR CERAMICE DENTARE
J- t Contractia maselor ceramice dentare ...
Dilatarea rnaselor ceramice dentare .. .
Duritatea maselor ceramice dentare
3.4 Rezistenta maselor ceramice dentare .
3.5. Culoarea maselor ceramice dentare ....
3.5.1. Condiliile ce se impun pigmentilor ceramici pentru mase._.
CAPITOLUL 4 . TEHNCLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE .., .
4.1 . lnstrumentarul gi aparatura necesara
4.2. Procedee de condensare.............................
4.3. Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare...,.......
CAPTTOLUL s - CARACTERTSTTCTLE ESTETTCE gt BtoLoGtcE
ALE CONSTRUCTilLOR CERAMTCE
5.1. Aspecte ale esteticii lucrdrilor protetice
5.1 1 Posibilitili de transmitere laboratorului a datelor legate de esteticd
tt Biocompatibilitate....,....-........
cAprToLUL 6 - ApLtCATilLE GENERALE iN STOMATOLOGT
cAprroLUL 7 - DtNTil ART|F|C|ALI DtN CERAM|CA... . .
7 .1. Avantaje 9i 50
72 Obtinere a din{ilor 5C
7.3 Sinterizarea dintilor ceramici ..-.-............... 52
7 .4. Propriet5tile din{ilor artificiali ceramici comparativ cu cei din rigini acritice 54

i::_ | - -- --
t:lI:;

em*ia i* olaatolaalz
4wnia Zc dlo.!ufo4g!!
CAPITOLUL 8 .RESTAURI\RI PARTIALE DIN CERAMICA -.......... 1.4.2 Metode utilizate in pregdtirea clinica
8.1. Avantajele gi dezavantajele acestor restaurAri ...55 9.1 4.2. 1. Tesutul gingival .......... 90
8.1,1. Avantajele principale....... 9 1.4.2.2. fesutul dentar .......... ... ..90
8.1.2. Dezavantajele AA 4 .2.3. Retractia gingivald .,. .91
8.2. lnlay-uri gi onlay-uri ceramice......... A.
o,
56 Amprentarea pentru coroane Jacket
8.2.1 . lndicatiile inlay-urilor gi onlay-urilor din ceramicb 9.1.6. Restaur5ri provizorii......... .... 92
........56
9-1.7 ... .. 93
5tJ Realizarea coroan elor Jackel din ceramic6 feldspat
8.2.3. Succesiunea etapelor de lucru in realizarea inlay-urilor gi onlay-urilor 9.2. .... .94
Sisteme ceramice actua le o<
ceramrce ..................... .... 56 I .2.1 . Coroana ..iacket intarite cu a lumin5..
8.2.3.1 Prepararea dintilor .....,....
. 9.2.2. Coroana aluminoceramicd .
8.2.3.2. Amprenlarea 9.2 3. Sistemul ln-Ceram
823.3 Modalitdti de rezrlizare in laboralor a inlay-urilor gi onlay-urilor ceramice ......58 9.2.3.1 Sistemul ln-Ceram Spinell
.
.
oa Coroane cin sticld ceramicd turnata
8.2.3.4. Proba reconstituirii .............. .............61 ^
Pregitirea restaurerii 9i a dintelui in vederea cimentdrii 9.2.4.1 Prepara!ia clinicd pentru restaurdri din sticld ceramica
..... .. 61 j
.
turn
8.2 3.6. Cimentarea 9 2.4.2. Ampren tarea...........-..
61
B3 Fatete ceramice..,................. 9.2.4.3. Restaurdrile provizorii
62
8 31. Avantajele gi de;tavanta.jele fatetelor laminate din mase ceramice..... 9.2.4.4. Proba coroanei din sticld-ceramicd turnati
63 s.2.4.5. Ciment rea...
8.3.1 1 Avantaje
.
64 otr 105
8.3.1.2. Dez a vantaje
inlipdrireb prin injectie
926 105
oaa Mase ceramice cu punct d tcpire scazut
lndicatiile si conlrainoicatiile... 107
9.2.6.1. Avantajele. sistemului
8.3.2 1 lndicatii........ ..... 69 108
9.2.6.2. Aplicatiile m a selor ceramice cu punct cle topire scdzut...
8.3.2.2. Contrarnd ica tii riq 9.2.7. Criterii d e evalu a re a sistemelor c e ramice actuale ..
8.3 3. Exanrinarea clinicd _........_... .............7O CAPITOLUL 1O - RESTAURARI METALO-CERAMICE 110
B,3.4 Prepararea clinicd pentru fatele iaminate ceramice ....................71 10.1. Aliajele utilizate in constructiile metalo_ceramice 111
8.3.4.'1 . Principii 10.1.1. 111
Clasifi carea a liajelor p ntru conslrucliile melalo-ceramice
8.3.4.2. lnstrumentarul nercesar ..........72 10.1.2. Compozilia aliajelor pentru metalo-ceramic5... 111
8.3.4.3. Preparatia feiei r,estibu1are.....,..........,,... 10.1.2.1. Aliaje nobile 113
8.3.4.4. Pregatirea suprafetelor proximale 10.1.2.2.
8.3.4.5. Preparatja suprafetelor orale_......,................ 115
10.1.3. Proprietdtiile aliajelor utilizate penlru restaurdri metalo-ceramice
8.3.5. Amprentarea 116
/6 10.2. Masele cerarnice utilizale in metalo-ceramicd
119
8.3.6. Realizarea fatetetor in laboralor .......... . ...........7B 10 3. Legetura rrretalo-ceramici ...
8.3.6.1. Prin ardere pe folie de platind ..-.... .... ......_.... / o 1 0.3. '1
lpoleza ldg5turii fizice ..
8.3.6.2. Realizarea de modele din materiale refractare 1 0.3.2. lpoteza leg5turii mecanice
121
8.3.6.3. Realizarea prin ntetoda turnarii .......... 7B
1 0.3.3. lpoteza leg iturii chimice........
122
8.3.7. Procedeele clinicr: de fixare a fatetelor ..,. .........,79 10.3.4. Evaluareal. legAturii metalo-ceramice
124
8.3.7.1 . Efectuarea probe,i ............. 79
10.4. P regitire a suportului dento-parodontar pentru reconstructii metaro-
8.3.7 .2. Tratarea suprafet,elor in vederea fixarii .,............._..... ceramlce
125
8.3.7 3. Fixarea 9i finisarr:a dl
10 41. Limite ceIvicale ale prep
cAprToLUL 9 - COROANE DE ]NVELlg CERAMlC .. . . 10 4.2. Consid erenle in realizarea amprentei
127
9.1. Tipuri de coroane ceramice Jacket....-........
10.5. Realizarei scheletului metalic....-
.......... g6 1 0.5. 1 Preg5tirea' capei metalice in vederea aplicarii ser c ramice
9.1.1. Avantajele coroanelor ceramice 87 128
10.6. Aplicarea masei ceramice pe suportul metalic
9.1 .2. Dezavantajele coroanelor ceramice B7 14.7
128
Cimentare! de probd gi cimentarea finald ......
9.1.3. lndicatiile coroanelor Jacket...........,. 129
B7 10.8. Defecte c;'pot surveni, cauze 9i remedieri ..._
9 1.4. Realizarea preparatiilor coronare B8 10 9 Alternativd'ale coroanelor metalo-ceramice....
9.14 Preparatia clinicd a dintilor.........
1
89 10.9.1. Coroanelet melalo-ceramice modificate...,..
......132
6
7
I

t.,
lgr
t
E.::

t4a*za e< aax-+aZ.e^a

10.9.2. Coroane met:llo-ceramice cu metal neturnat :3


"--/' 133
10-9.2.1- Avantaje 9i dezavantaje
10. 2.2. lndicalii, contraindicalii
,--l, .... 133 .
.....- 1 34
10.9.3.
Coroane galvano-cera mice
10.9.3,1. Avantaje gi dr:zav a ntaje
10 9.3 2. Etape de realizare a coroanelor galvano-ceramice
CAPITOLUL 11 - PROCEDEE ADEZIVE D ENTARE -
Adeziunea la smalt
MECANTSM $ OeZvOlrRRE.. .l
136
11.2. Adeziunea la dentind ..
11.2.1.
Gravare dentinei ..
139
Prefatd
11 .2 2 Uti lizdri clinice ale legdrii la dentini
142
1 1 .2.3. Te ndintele a ctuale
11.2.4. Adeziunea deintinard cu componenld unicd
CAPITOLUL 12 . TEHNOLOGIA avRNserA iru srorr,lRtoloctE. ...... 145 Fsle deosebit de dificit sa vorbirn azi despre materiale estetice
148
Cat egorii de e:chipament datorita, pe de o parte aparitiei unui numdr mare de astfet
BIBLIOGRAFIA 148 de materiale,
lb I iar pe de alta parte greutdtii setectarii gi ategerii cetui mai
bun
Restaurdrile dentare estetice au devenit o permanen{a in
activitatea medicutui stomatolog. ceramica dentara prin vechimea
-
tLtilizarii ei, prin calita{ile demonstrate in timp, prin progresele
fdcute
in domeniu - reprezintd unur dintre materiarere estetice cere mai
recomandate.
Nu intamprdtor este numita gi ,,regina materiareror dentare,,
ceramica dentard reprezinta un domeniu vast ar practicii
:;tomatologice, care s-a schimbat in mod impresionant in urtimur
timp. in reatitate, atunci cand existd o sisfem atizare adecvatd, acesf
bagaj de cunogtinle devine ugor de maniputat. Astfet cd provocarea
care a existat in pregatirea acestei cdr{i a fost de a crea o sursd
tinica, pe cdt posibit atotcuprinzdtoare gi compteta, de informa.e,
care sd fie prezentatd de o manierd accesibild gl ugor de transpus
in activitatea clin,ica.
cartea nu reprezintd o lucrare ce redd experien{a mea in acesf
domeniu, ci esfe rodul experientetor combinate ale multor autori
preocupa{i de aceastd problemd.
Prin efortul lor, am fost in mdsurd sa definesc ai sd descriu
starea actuald a ceramicii dentare gi s;i consolidez schetetut de baza
pentru practicianul stomatalog de maine.

..,.j',,.,.: . a-.;,r;-i.!. . 1.:ir.:: .il i,:-r:.'..-.- . i-.jn.,:j i::: ti). t:rl::r'.::r,-- :.i..:,:l" :-.-:--a.
ercrua ix at EZgpAS!"
cartea se adre:;eazd, in aceeagi masura, studentilor, medicitor
stomatologi, tehnicienil'or dentari. vor gasi in acest text lucruri practice,
llcAPrroLULl-TSTORTC
utile. noutali in dometniul materialelor ceramice, precum gi unele
Provenienla termenului de "ceramica" este greaca, de la cuvantul .,keramos,,
aspecle legate de utilizarea tehnicilor moderne in stomatologie (lut)- "Cer:amic5" este o denumire generalS folosita penlru obiectele confectionate
Pe masura ce profesiunea noastra intra in mileniut trei, din argildidar, in sens mai larg, porlelanul este incadrat tot in categoria ceramicii.
protectia dentara, mai etles cea esteticd, ofera o noud erd de safisfaclie Arta ceramicd este una dintre cele mai vechi arte. in timj ce originea ei
specificd nu poate fi precizatS, esle gtiut cd ceramica decorativd era cunoscuta de
gr de stimulare atat pentru medic, cat gi pentru pacient. prin textut de
vechile civilizatii (egiptenii, grecii, pergii).
faia am cautat sa contribui la acest lucru cu entuziasmul propriu. Gel mai nobil produs al ceramicii este portelanul, denumire data dupa o
imi exprim gratitudinea pentru toli aceia care m-au inteles, specie der scoicd, Porzellana cypres, care pr.ezintd o suprafatd neteda gi lucioasa,
asemenatoare cu portelanul.
sprtjinit gr ajutat i'n realizarea acestei carti Tehnologia de fabrica[ie a portelanului a fost descoperita jn China, inca din
Ma simt indatorat 9l doresc sa mut{umesc in mod deosebit anul 2697'i.Hr. Produsele din portelan chinezesc au ajuns in Europa prin intermediul
acelora care m-au incurajat gi cu rabdare deosebita au gtiut sd ma arabilor apoi, in sec.XV, prin navigatorii portughezi.
Primele experienle pentru oblinerea portelanului dateazd in Europa de la
sfaturasca in momentele dificite care au aparut pe parcursul redactarir
sfSrgitul sbc.XV, fiind efectuate la Venelia 9i in alte localititi ale ltaliei. in acest fel
Nu am nominalrzat pe nimeni deoarece ar fi lost o rista prea apare agarzisul "portelarr Medici", un produs asemdnetor faiantei fine. Se fac eforturi
lunga gt rn-am tenut sa nu omit pe cineva. rje obtiner,e a portelanului in Fran!a gi Anglia.
Descoperirea portelanului tare, asemdndtor cu cel chinezesc, se datoregte in
Europa iui JOHANN FRIEDERICH BOTIGER, in anul 1709. in 1710 ia f iintd manufactura
Autorul lui MEISSEN. La scurt timp dupd aceasta, apar gi in alte parti ale Europei fabrici de
porlelan, in 1717,|a Viena; in 172o,la Venefia; in 1744, in Rusia, iar apoi in Angtia
(Bow, Chelsea, Worcester). ln 1753 este fondata fabrica de la Sewes.

I .1 . Istoricul ceramicii dentare


incep6nd cu sec. al XVlll-lea, noul produs ceramic a inceput sd fi inlereseze
pe cei car:e se ocupau de realizarea unor substituenil dentari, pdnd acum acegtia
realizandu-se exclusiv din oase, fildeg, dinti de arrimale, produse vegetale.
lnitiatorul c.eramicii dentare u.i" rn farmacist din Saint-Germain.
DiJcHATEAU (1774\. El prezintd descoperireaAcademiei Regale de chirurgie (j776)
metoda fiindu-i re'f uzald. DUBols de CHEMENT contrnuS punerea la punct a metoder
:1i o comunica din nou Academiei de
$tiinte din Paris. Este considerat deschizdtorul
rle drumuri in realizarea din!ilor din portelan. Brevetul de fabricare il primegte in
1791, dupa ce se st4bilegte in Anglia.
ln Germania,nu s-au obtinut rezultate prea importante in aceasta privinti.
in America, pmltrou este cel care fabrici pentru prima data dinti de
;rorlelan izolati, iar H.. PEALE (1822), la Philadelphia, confeclioneaza dinti tubulari
rpi cu crampoane de platind; SAMUEL sTocKToN (n B2s) realizeazd dinli de portetan

lre cale industrialS.Acfste actiuni se materializeazain 1873, prin infiintarea renumitei


firme "S S. white Mahufacturing co" din Philadelphia de catre s. wHtrE. neporut
lui I]TOCKTON. Tot dcum ia nagtere in Anglia Fundatia "ASH"

11
L

l*
,9.
-Tl
I
Ca*a@ q 4t44.4/4lr?a2 I
| I
t1q<*za ta a.t-*_*t"Sr.
celor din Anglia gi Statere unite re-a u.rmat, p.|rio.oa destur de runge,
ra o
,
I
infiinfarea unor fabriciin Gerrnania, ca wenond Mai recent, o serie de firme au pus la punct mase ceramice intSrite cu
Hanheim, Hutschenreuter (1921 irag'3llo"=fi"v, H.oes (1910), dJ l.l
sub diverse denumiri, ca: Vitadur, De Tray Aruminous,
).
Amelior5ri are riehnicii dentare aduc gi itarienii FoNZr MAGGTolo El :iIl::' ,c_omerciarizate
Laclona universal, folosite in realizarea pun{ilor din portelan, de micd intindere_
o serie de autori au manifestat preocupdri in ceea c-e 9i din Noncy. ': I acest domeniu nu putem sd nu_l amintim pe Mc LEAN.
porfelanu-lui pentru refilcerea diferiteror defecte privegte intrebuintarea I 11.
chiar in ziua de azi nu s-a abandonat ideea obtinerii unor mase
de pe suprafetere drntiror. I , ,Nici
in 1837, ensrgzu]^!1_uneHv foroseei" ,i,"rii" care
defectetor. Mai rSrziu, in 1BBs, RoLLrN, iar apoi u"n"i'"outrr"tii u ::li1:: ,si corespundd din toate punctete de vedere qi sd intoc ,.:scd
I ()oroanele metalo_ceramice.
Metoda nu a fost extinsb.
""06;l'.."";
HrnasiiibSdlrui", procedeur. |
testarile de restaurdri totale din ceramicd se afld actualemente
KAISER 9i GRAHWINKEL (1930) au lncercat sd
iL - 9tl,u,erile 9i Cu toate acestea, insd, rezistenta, succesut pe termen lung
prin turnarea gi presanea po(eranurui, a9a-numit"a;;;*d;; obtna incrustatii ceramice I :: :.'::^.^"_.^l:l:-r"in aces{
;ito"ntong gi Neo- I sunl neconcludenle moment.
Eldentong", fird rezultate; meioda este atandonata. I ln 1982' Corpora{ia Coors Biomedical introduce por{elanul topit pe
un miez
O noud perioadi in ceea ce privegte utilizarea' maselor ceramice in I atumino-ceramic(CERESiORE).
stomatologie incepe ociatd cu introducerea amprentei
LAND este cer care gdsegte principiur de confec{ionare
gi a foriei de pratind 9i aur. L oenumrre€Se incearcd restaurdri ceramice pe metal neturnat, cunoscut comercial sub
coroanS RENAISSANCE _ o restaurare metaro_ceramicS.
ar inray-uri-ror din por{eran
9i matrice metalicS- in Europa, unul dintre eminen[ii promotori ai acestei
I ,de ,sistem
ma^terialele ceramice dentare a dus la apari{ia unor
JENKTNS^ (1898).
metode este I - , _- - I "lnglogiain
rmbunStdtite. rn acest sens, dupS ani de cercetSii pentru
sortimente
ln 1895, Dr..9- I ll_Tlleu adaptarea in
I.LAND pune la punct realizareacoroanei din portelan tip
Jacket' ars5 pe matritd.de_pratind, :l"i sticte"DrcoR"
I :j:-Tji:i.-g'^u :produsurui ceramice industriate binecunoscute "pyrocerom,,s_a reugit
in 1984, de cstre p. ADorA 9i D. GRossMAN,
II precum
cu ajuiorur cdreia se ajunge la restaurarea cat 111::1."^rea
mai apropiata de morfologia gi culoarea dinlilor naturali- gt multe alle sisteme total ceramice.
Dentistul PARMELY-BRowN introduce in 1BB4 confectionarea I
puntiror
denlare din porteran ,ars, pe o armSturd metarica
perfectionatS.gi forositii in 1934 de scHWANN din pratina-iridium, metoda I 1.2. Istoricul ceramicii tn tara noasfte
Din cere mai vechi timpuri s-au produs 9i pe pamantur tarir noastre
HrLDEBirnruor I
ln Germania, perioada in care coroana9i Jacket din portelan de ceramicd. Ceramica pictatd a neotiticutui (Cucuteni, Ruginoasa,
inflorire incepe in anii_1925-1g26, prin lucrdrile cunoagte o I :l:,T^.,r.-"_."_ l'?rr, pictat6 daco-geticd,
lui BRILL,
GATZKA (1949) a introdus metoda de ardere in vacuum
LEWIN,
9.a. I Arre9)'
t:
ceramica c6t gi cea a epocii romane in Dacia c6nstituie
adevarale..opere de art6, care rivalizeazd cu realizirile contemporanilo:. .din
a portelanului dentar, I alte
Dupd 1945' p-rin perfectionarea continud a metoderor
descoperirea frecventd a unor de prerucrare gi prin | oarli ale lumii (N. BUNTA, p. cyULAt).
noi, apar diverse tehnici de lucru, ca Sdp5turile arheologice efectuate in ultimele
-"r"
de exemplu Permadent, Micro Bond,""r"*ice I " . teritoriul patriei, numeroase vestigii ceramice doud
lntreg
decenii au scos la iveald,
ceramco, Ney, prisma, Degudent, Biodent- I f" dat6nd din epoca feudalismului
Herodor, Jelenko_ llmpurlu.Sl.din cea a feudalismului dezvoltat. Dintre aceste produse ceramice,
Un loc aparte lli rnult discutat in ultimul timp il
I din sec X1-XV.poartd influen{a tehnicii ceramicii bizantine. Apoi, in sec.XVl-XVill,
cele
metalice care, de fapt, reprezintd o etapd noui
ocupd constructiile ceramo- I remarca se
9i
in stomatologie- in 193€i, M. RrvouLT arde porteranur
modernd in utirizarea porteranurui I apusene,influenta teh'ricii orientale, dar gi influen{a diferitelor tehnici ale ceramicii
indeosebi a celei italiene (35).
t^Anl:ia in S'U-A.' primele incercdri in acest sens au fostcu fuziune mijrocie pe pratini I
N' a,UNTA 9^i P- GYULAI susfin in cercetdrile lor ci faianta fini s-a produs
PERLMANN, la Chicagt,. prin^arderea portelanului pe in 1948 de cdtre
efectuate I . . noastre incepdnd cu primul deceniu
un schelet de platina. I aln trnut
!ara al sec. al XIX-lea, aga incdt arta ceramicd
in 1945' PENTEL 9i SCHETMAN publicd rezultatele obtinute prin I Produs pasul c.u dezvoltarea pe plan european. Excep,tie face portelanul, care nu
s-a
fotosirea pe cale industriali decdt dupi unirea Transilvaniei cu Romania. Aceasta
aliajelor platind-iridium. I oeosebegte
SILVER' KLEIN, HowARD (1965) BRECKER (1965) fac dezvoltarea faianlei fine din fdrile vestice, in care po(elanul a apdrut
9i studii cu privire ra II inaintea faiantei, iar la noi intii a apirut faian{a fini, apoi portelanul.
aliajele folosite pentru lucrdri ceramo-metalice gi cu privire
ia tegitura ceramo-metalice.
RYGGE (1965) incearcd arderea pe aliaje de argint_paladiu,
fapt ce nu a I _ .. li l"j" lgm6neasca au apdrut ateliere 9i manufacturi la Bucuregti (1S04-1802)
putut fi pus in practicd. SlfS _Jiu(1827-1836); inMoldova, laPodul llioaei (1822-1832); inTransilvania-taBatiz,
I cltuj,
NALLY (1968) afirmd cd cele mai bune aliaje pentru aceste I purghiu, Cagin, Tileagd, Lunca-Sprie, Lipova. Manufactura de ta Batiz, prin votumut
tucrdri sunt
aliajele de aur-platind. | 9i calitatea produselor, se putea compara cu cele mai insemnate manufacturi de faiantd
I fine existente in prima jumState a sec-XlX in Austria, Ungaria, Moravia, Boemia etc.
I

I
I
rs
-..--1 I

i[::''r
4n*ia ia alaqaltlag+a
Cwoda etc alotalo(+?te
Atelierele de aici, pe ren{Ja fabricarea articoreror din faian[a
find, au meritur ca au
intreprins o munca de pi{)nerat, at6t la fabricarea portelanului
in lara noastra, cet CAPITOLAL 2
gi in efortul de a obline portelan exclusiv din materii prime
portelanului autohton la B;atiz ii revine lui FRANZ d,ANDRE
autohtone.
Meritul oblinerii MASE CERAMICE DENTARE (PORTELANUL DENTAR)
Acesta nu reugegte, insd,
sa. produca portelan pe scard industriala, deoarece
anul 1865 este ultimul an de
existenfa a manufacturii ,Cs l3 9.1;..
conform unei stalistici datand din anul 1919, in tara noastr; compozilia porlelanurilor dentare difera de cea a portelanurilor
existau 126 fabrici 1n ceea ce privegte proporlia materiilor prime industriale,
de cdramizi gi 11 intreprinderi de olarie gi sobe; nu
exista nici o intreprindere de portelan
utilizatein realizarea acestor mase.
componentii de bazd ai porteranuriror, incrusiv ai porteranuriror
9i faiant-. caolinul, feldspatul, cuartul, care se folosesc in proportii dentare, sunt:
in anur 1922,^incepe fabricarea porteranurui de diferite, in vederea obtinerii
cluj' iar in aprilie 1936 iia fiinta Manufactura Nationalamenaj ra fabrica,.rRlS,, din
de portelan de la TurcJa.
arrumitor tipuri de portelan. pe rdnga acegti componenli
pcrrtelanurilor dentare se mai adaugd o."ii"
de b"r., i;;;;;;;";i;
utilizand drept cambustibil gazul metan. de arte su'bstante, la: fondanti, oxizi
mr:taljci, ,agenti aditionali sau de flux.
La ProieEti' in arceragi an, incepe producerea de faian[a de
;1nita1e in 19a0 igi incepe acrivitarea fabrila;;;r;;.;o',1",n"n"; dinmenaj gi
faianri
"Crinul", din Timigoara.
ln anii care au trercut, ca urmare a actiunii de sistematizare 2.1. speciftcul materiilor pri;ne ce i.ntrd in compozitia porteranurui dentar
gi modernizare
a fabricii de ra cruj gi construirii noii fabrici de raArba
rulia (r971), productia, precum
gj calrtatea portelanului cresc rapid. 2.1,1. C,aolinul
ln ceea ce privegtr: porteranur forosil in stomatorogie. la noi
in tara, nu putem
in naturd, se gasegte sub forma unei rcci argiloase de culoare
volbi de un porteran dentar autohton. Aceasta nu inseairna geneial' in zecdminte, caolinul este impurificat alba. in
cir, practicienii nu au cu resiuri necaolinizate drn rocjle
utilizat lucrdri ceramice in refacerea protetice a arcaderor primare. Din aceste roci, prin diferite procese,
dentare; au utrrizat, insa, se disorvd siricatii de Na gi K gi rdmane
mase ceramice dentare s;trdine pentru coroane Jacket, argila propriu-zis6. cu formula AlrO. x 2SiO, x 1.1rg.
dinti artificiari gi fatere
prefabricate pentru conslructii conjuncte, in speciar pr"J""u
ui"'iir*"to,. germane v. BRANA (29) imparte'diferitere clotinLiri ce se gisesc in natura,
"Wenand" gi "De Tray,,. continutul in AlrO. in siare arsd, in: dupa
. ln urma progresurui pe pran mondiar, in ceea ce prive$te - caolinuri superbazice, cu continut mai mare de 40% Al,O,
dentarS. aparitia resraurdriror piin constructii ceramo_meiarice
in practica
ceramica - caolinuri bazice, cu conlinut intre 30_a02" O,p. "'" ' ,
stomatologici a incitat nLrmeroase cerecet6ri gi in tara
noastra aga incat s au - caolinuri semiacide, cll continut intre 15_30% At O
executat rucrari protetice ceramo-metarice cu materiare Mai existd 9i arte crasificari: dupa cantitatea
catedrei de Proteticd Dentarrd a Facuitatii de sromatorogie
de import gi in cadi.ul dupa capacitatea liantd elc.
;; ;;pr';lti,
dupi granuratie,
din Bucuregtr (E cosrA,
L ENE, St. DUMITRESCU, V IVAN) caorinur pur este arb, are o mare refractaritate, 17500c
formeazd o masd plasticd ce poale fi ugor modelata. amestecat cu apa
Totodatd, insemnate cercetdri cu rezurtate pozirive
au fost intreprinse in
ultjmii ani gi in cadrul. Disciplinei de Propedeutica btomatoiogi.a'u caorinur, ca malerie primd ceramica, este forosit pentru
Stomatologie din cluj-Napoc;a, in ceea ce piivegte compatibiritate'a Facuttbtij de materialului in fazele in tiale de prelucrur". -' a da plasticitatea
de fabricatie rom6neasc6, "fr.omtecos'$i masa ceramicd',Biodent,,din ; ;;;I'3;;:
intr-e
Dupa J SK/NNER, caorinur este adaugat porteranurui
terapia proteticd prin construclii conjuncte ceramo_metalice. R.F.G., pentru reactioneazd cu fruxur, o reactie pirochimica, ce se produce ca un riant 9i
ln momentur de fala, apricarea rucrdriror metalo-ceramice asigurS
in
rigiditatea produsurui. Toli autorii ir considera, insd,
timpur arderii gr
nu mai prezinta o ca un puternic opacifiant,
noutate penlru specialigtii stomatologi de la noi din f:l?pit in propor{ie'din ce in ce mai micd in complziria porleranuritor
lara. S-au infiintat laboratoare dentare l::::^"",:11"_r_t:.
care sunl dotate cu aparaturd modernd gi caie executa centare, tapt ce ii detqrmina pe unii dintre ei sa incadreze
portelanur'dentar in grupa
tuc'Jri-metato-ceramice.
ln cadrul Faculta!ilor. de stomatologie din tara se sticlei, aratdnd c6, in inJsura in care cantitatea de caorin
cerceteazj in continuare scade din masa ceramica
9i se urmdregte rearizarea de materiare n"oi, cum sunt il qi cregte cantitatea de Teldspat, aceastd masd
se indeparteazi o" f ortur"nul veritabii
aliajeler necesare pentru
aceastd tehnicS. Amintesc aici eforturire catedrei
de propedeuticd gi Materiare 9i dob6ndggte caract$ete sticlei.
+:,
Dentare de la Universitatea Timigoara, precum gi
Departamentur Je protetica
cantitatea df-caorin ce intrd in compozitia diferiteror tipuri de porteran
Propedeutica Stomatologica aie Unviersiiatii "criior" 9i (Jentar variaza intre in functie de divergi autori. proportia exacta nu este,
i eop",; iu9i. $'50%,
insir, data, ea constilairro un secret de fabricatie.
14
15
iri
li*.
tEi
[H::
1Z@.@ e4 4teat4lo?in
;
,'l AwZa u alawtz/zga.
2. 1.2. Cuar{ul
- 'Este un sio2 cristarizat, unur dintre cere mai rasp{ndite minerare, atat i; sd fie unicS' in scopul de a preveni modificdrile de formd
a elementelor modelate,
stare purd, cdt gi ca o componentd a murtor roci. Arituri precum 9i pdstrarea detaliilor morfologice, deosebit
d;e arte ;;;;;;;,' ;]ilii de importante pentru fizionomie.
se gisegte in granit, prlrfir, gnais. Dintre nisipuri, Feldspatul este acera care dd porteranurui dentar
cele monolninerale
- au un con!inut transruciditate.
de peste,95% cuar! (corespunzAnd, chimic, la 95,99y" Feldspatul ooate f| inlocuit in compozitia portelanurilor
S;dri. dentare cu ,,Nepheline
cuartur poate,fi transparent sau opac. Are o densitfe Syenite", compusd d n 50% ferdspat oe Na (arbit),
de 7 pe scara Mohs, temperatura de fuziune fiind in jur de 2,65 9i o duritate
gi 25% nepherinS. Este un minerar cu mai putina
)sz ruto.put J" r< (microcrina)
de 17000C. variatie in co.pozitie gi este mai
Pentru porteranurire dentare, cua(ur forosit trebuie
. colorarea
a evita produsului ars.
sd fie c6t mai pur, pentru pur dec6t feldspatii naturali. Acegti inlocuitori
sunt utilizati in unele fabrici din -...opa
gi de catre unii manufaciurieri din S.U.A. (34).
cuar!ur este cer care dd masei ceramice reJistenta, contribuie
transluciditatea ei gi-i rnentine forma in timpul arderii la
outonia'tlrnpLraturii de fuziune 2.1.4. AIte substztnte ce intrd tn compozitia portelanului
foarte inalte' La anumite temperaturi, cuartul suferi
transformjri, inregistreaza o Aici trebuie sd amintim agen{ii de frux, fondantii gi
cregtere-in volum, actio'ndnd in sens contrarfa{5 de
r Agen{ii de flux reprezintd unele substante adi{lonale oxizii metarici.
caolin gi feldspat, care contractd
masa odatd cu cregterea temperaturii. rotosite in scoput obtinerii unei
modificdri, in sensul micaorarii temperaturii
apdrut pubricate o serie de cercetjri, cum ar fi cere semnate de ardere 9i al scdderii coeficienri:i :i de
_ _ 1, de J. Mc LEAN expansiune termicS. ca agenti de flux se utilizeazi
9i A' BREUSTEDT (34), dat6nd din 196s, care considerd cuartur un silicatul o. titiu.uu de po:asiu.
ar corespunde intru-totul oblinerii unor mase ceramice materiar ce nu Aceastd adiugare se poate face fdra ca rezisten[a
dentare optime. in o si fie afectata
unui material mai bun, o serie de cercetitori gi-au inoreptat Fondantii folosifi sunt boraxul, oxidul de plurnb, carbonatul de sodiu,
"aui"r"u
care, s-a constatat cE miregte rezistenfa, dar sporegte atenli. u"rpru aruminei de potasiu, adiugate cu scopul cobordrii temperaturii carbonatul
de
opacitaiea. fiind substante cu o temperaturd de topire sub g000C. arciere, toate acestea
2.1 .3. Feldspatul o oxizii metalici. cu ajutorul lor se realizeazd gama de culori
ale portelanuriiorder;are.
Feldspatii surrt considerati drept cei mai rdspanditi silicati
pdm6ntului (50% din greu.tatea acestuia, din sc;oarta ,2.1.5. Portelanuri dentare
aprox.). Sunt componentii ceror mai murte
roci eruptive gi metamorfice. Dupd compozitia chimicd, in riteratura de speciaritate se discuta foarte murt pe marginea
grupe, respectiv ferdspatii se impart in trei termenurui
subgrupe: de "portelan dentar"' datoritS cantitStii mici de caolin
ce intrS in compozitia acestor
- feldspa[ii plagioclazi sau calco_sodici, mase, cantitate in rearS tendintd de scddere, panS
ra disparitie, ?n masere
- feldspa{ii ortoclazi sau potasici, dentare moderne, fapt ce determinS indepSrtarea ceramice
acestora de po(eranurire adevdrate,
- feldspatii cre potasiu 9i bariu, numiti gi hiarophani, care
apar foarte rar
apropiindu-le mai murt de sticre. Din acest motiv, poate
sunt mai indreptStiti cei care
in
naturS (,A.G BETEHTtN, 1953). folosesc termenul de "mase ceramice dentare,,.
Pentru masere ceramice prezintd importanld ferdsl>atii Av6nd, insd, in vedere cd forma crasicd
ortocrazi, care se
gesesc foartc rar in stare puri, apar srrh forma
Unor cristale de amcstcc. practica storratorogrci, e11 a.propiatS de poricranurde masd ceramicd, utirizata in
Feldspatii naturali constituie un amestec de albit NarO x adevdraI i.dustriar gi ca drn
AlrO, x 6SiO, gi aceastd formd crasici au derivat prin transiorm5ri
ortoclazi AlrO, :: SiO, -
clecursur-timpurui, masere ceramice dentare
cu scopuri oin" outinit" * in
IrO "
Feldspaiul conslituie componentur principar ar porteranuriror limbajul curent termenul de "portelan dentarl,.
moderne, s-a me'nlinut in continuare in
proporfia feldspatului fale de celelalte inqrediente dentare, iar
face ca aceste rrr"r* .ur.*i"f rJ compozi{ia chimicS a por{elanrrliri tare industrial, rtrrpd
dilere mult fata de portelanurile rnctrrstrtle e aproximaliv 55% caolin $TfINRFRG, ur ti.
Punctul de toprlre al feldspatului este cuprins intre 1100-13000C. r aproximativ ZS,So/o feldspat
Densitatea
feldspatului variazd, in functie de compozitia lui; la cer cu sodiu
duritatea se g5segte situata intre 6 gi 6,5 pe scara Mosh.
este de 2,sB -z,sg-, r aproximativ 22,5 o/o cuarl
Feldspatul are rolur de matrice ?n masere ceramice dentare, pentru argiii J FOLDVART dd urmdtoarea formuri pentru porteranur dentar cu temperature
gi cuar!. cu cat propor{ia de Naro fatd de Kro este mai nredie de fuziune:
mica, cu at6t temperatura e 407o caolin
de ardere a portelanulr-ri este mai yoasd pe de artd parte, forma potasici
o mai mare viscozitate :9i micgoreazd fluxul piroplastic, Curgerea piroplasticd
asiguri . 35o/o feldspat
trebuie t 25o/o cuarl
16
17

<t.
I
I
I
I
4waia i+ alona.tob?ic I
?wwa i* o.toaala(o?ie
I
Majoritatea autorilor (1 13, 116, .148) dau urmetoarea formula pentru portelanurile I Pentru fiecare dintre aceste categorii existd un numer de trei
dentare cjasice: tipuri de mase
I ceramice, aplicate succesiv, in funclie de scopul urmdrit:
t 4-5o/o caolin I - masd opac6 (opaquer), reprezentdnd stratul de baza, iar in constructiile
. B1o/o feldspat I : ceramo-metalice _ stratul de legdtura
c 14-15% cuar! I - mase dentin5 (Dentin masse), cu care se realizeazd refacerea morfologiei;
R CRAIG (49) da urmdtoarea formuld pentru ceramica dentara: I se alege dupd culoarea doritd
o feldspat 81% - masd de glazuri sau email, pentru slratul extern
I
o cuart 15% I Aceste trei tiprri se deosebesc dupd diferenta de transruciditate
c caolin 4ok I
r pigmenli metalici < 1% I 2-1-6- Prepararea ind.ustriald a maseror dento-ceramice
Plec6nd de la aceste formule, masele ceramice moderne sunt modificate I Produsele ceramice utilizate in stomatologie igi formeazd
prin scoaterea completi a caolinului 9i introducerea altor substante WATTL gi BRILL structura ln urma
I unui proces termic, in caclrul c6ruia au loc o serie de tiansform
descriu un portelarr cu urmdtoarea compozitie. ari fizice 9i chimice,
I fie in faza solidS, fie cu aportul unor topituri. Aceste transform5ri sunt influentate,
o 89,50% feldspat I in mare mdsurS, de mdrimea particulelor.
o 3.80% cuar! I i1r consecintd, rearizarea unei compozitii granurometrice
. 2,70o/o carbonal calciu
de I ceramice rare c importantd deosebitd
optime a masei
. 5,00% sodiu carbonic I Dimensiunile ;i forma particureror au o infruenta hotar6toare gr
Mai recent, s-au introdus in practica stomatologica masele ceramice I proprietatilor legate de capacitatea de prelucrare, asupra posibilititilor asupra
aruminoase, care au in compozitia lor 60% Al,O.. de modelare.
I Diametrur particureror trebuie sa se inscrie intr-un domeniu
cu toate ci termenul de "portelan denlar" s-a inridacinat in practica reraiiv rarg, pentru a
I permite ocuparea a c6t mai multe goluri dintre particure, pentru
stomatoiogrcd, consider cd mai adecvat este termenul de "mase ceramice dentare" asrgurarea uner
I cornpactitati cat mai avansate gi formarea unor canale capilare
pentru masele ceramice nroderne, fapl pentru care, in continuare, voi folosi deschise, care sd
jnologre. aceasti I permiie evacuarea rapida a lichidelor de modelare.
term I
i"n functie de proportia
in care participa componentii in alcetuirea maselor 2.1.6.1- Plasarea maselor ceramice dentare ln sisternur oxiziror
I
ceramice dentare 9i punctul lor de fuziune diferit, se poate realiza o clasificare a componenti
I conform "Lexiconurui tehnic rom6n" 9i defini(iei datd de F.H. NoRToN,
maselor ceramice dentare- I portelanurile sunt mase vitrificate, transjucide, constituite
Daci in legdturdr cu compozitia maselor ceramice dentare parerile srrnt aproape exclusiv din
I alumino-silicati, obtinuti prin ardere la temperatura de 1200-14500
contrcversate, in ceea ce privegte clasificarea lor dup- punclul de fuzjune pdrerile de caolin, feldspati gl aite adausuri.
c a unui amestec
I
sunt destul de unltare (321,96,117.148) I L:a baza preparirii portelanurilor clentare clasice,
Masele ceramice denlare se impart, dupi acest criteriu, in: aga cum am mar aretat,
I stau urmitoarere mate'rii prime: ferdspatur, caorinur gi cuartur.
- mase cerami,se de fuziune inalta (1290- 13700c) Locur ror in diagrama
| ternari a acestor constituenti este prefigurat in fig.2.1
- mase ceramir:e de fuziune medie (1090-12600C)
I
mase ceramir:e de fuziune joasd (870-10600C) I
+ l
;:

Mai putem clasifir;a masele ceramice dentare gi in functie de scopul pentru *q


I t
care sunt utilizate in practica stomatologic6. Anume: i
I
mase ceramicr3 pentru realizarea d jntilor artificiali a fatetelor prefabricate,
9i I
pentru care, in general, se utilizeaza ceramica de fuzrune inajta. I i-- )
- mase c;eramir:e pentru realizarea coroanelor Jacket 9i a ;nlay-uriior 1,.' L
D
fizionornice, pentru care se utilizeaza ceramice de iuziune meoie.
- H I
mase ceramice pentru reconstruclii ceramo-metalice, unde se utilizeazd |;,*
ceramica de 1'uziune joasa, care sa nu depigeascd punctur de topire l" f'
.t
al aliajului pe care se aptica I
o
l:ig 2' 1 Locul maselor cerahrce dentare americane Cqalth
I
18 |
19
Ow:a Za aZre*lo*Zo
{ ?wta u atoa*a/q,tc
J
2.1.6:2- Considerente c,are stau la baza stabilirii compoziifui maselor ceramice Fondantii
La stabilirea cornpoziiiilor se are in veciere, in primuiira nci, concjiliile ce se . - Materiaiele care se introduc in masele ceramice cu scopul cobordrii temperaturii
impun produselor. la care apare topitura sau cele folosite in scopul ob{inerii, la o anumitd temperaturi
Din punct de vedere tehnologic, masele utilizate in scopuri dentare tretruie datd. unei cantitdti ma: mari de topiturS, se numesc fondanti. Acegtia sunt de doui tipuri.
sd indeplineasca urmdtoarele conditii: - fondanti propriu-zi9i: materiale cu temperaturd scizut5 de topire,
- capacitate buni de modelare; I de exemplu feldspatul;
- interval de vitrificare suficient de larg (pentru a asigura o bunA stabilitate - materialele care au temperatura de topire ridicata, care ?nsd, in prezen{a
la ardere); aitor compugi ai masei dau compugi ugor fuzibiri. Astfel, doromita,
- temperaturd scdzutd de vitrificare t calcarul, magneziul, carbonatii artificiali etc., se disociaz5 la tempe:-aturi
- contractie mic6 la uscare 9i ardere; ridicate, furnizdnd oxizi de carciu, magneziu etc. care, in sine, sunt
- rezistentd la gocuri termice, la temperaturi de 5_600 C; refractari, dar care, in prezenta unor oxizi ca SiO,, AlrO., FerO_ etc.,
- densitate mare (porozitate inchisd redusa); formeazi eutectice cu temperatura de topire scazute.-
- lipsa absorb{iei de apd (porozitate deschisd redusa), F el d spati i
- capacitate de lustruire 9i glefuire; Utilizarea lor in masele ceramice dentare se bazeazd pe doui caracteristici
- rezistentd buna la agenii chimici gi, in special, la atacul importante ale acestora, referiioare ta comportarea de ardere, anume:
acizilor. 9i
Conditiile de maisus s-au desprins in urma examinirii modului de realizare
- se topesc la temperaturi joase;
a produselor finite, reprezetate de proteze unitare sau plurale ceramice, precum gi
- se topesc treptat, intr-un interval de temperature, iar topitura formati
are vascozitate ridicatd, care permite mentinerea formei initiare.
regimului lor de utilizare dupd aplicarea in cavitatea bucali.
Se prezintd in blocuri sau bulgdri 9i, in vederea folosirii, se macina fin in
Principalele conditii impuse maselor ceramice duc la concluzia cd masele mori cu bile.
ceramice din care se poit realiza constructii protetice trebuie se se transforme, in La ?ncdlzirea maselor care contin feldspali, acestia se topesc, celeralte
urma unui tratament terrnic de scurti duratd, in produse compacte. fira porozitate componente ale masai - caolinul, cuar{ul - ramAndnd solide. Topitura feldspaticd
deschis5, cu pori inchigi mici gi rari, fird a suferi deformiri. reactioneazd cu celelalte componente, contribuind la fornrarea (azelor noi. in acelagi
concluzia se desprinde u$or, gi anume cd una dintre principalele materii timp, datoritA vAscozititii sale ridicate.lopitura feldspaticd menline stabiiitatea ir :nei
prime trebuie sd fie repre:zentati de unul sau mai multi fondanti, capabili sd formeze gi la temperaturi ridicate.
lopituri cu v6scozitdti ridir:ate. Fondanlii pot fi naturali sau artiiiciali, propriu-zigi sau Caracteristicrle cele mai importante ale feldspatilor sunt acelea care determind
care funclioneazS astfel numai in prezenta altor componenie ale masei. comportarea lor in cursul arderii gi formirii produsului, gi anume:
Pe 16ngd fondan{i, pentru ajustarea proprietdtilor specifice maselor dentare - temperatura de topire;
se folosesc ai alte materii prime, unele refractare: - vAscozitatea topiturii;
caolin. aluminS, hidroxid de aluminiu, cuart, alte nrodificatii cristaline ale -
capacitalea de dizolvare.
bioxidului de siliciu, Ortoza prezi.rt'd o topire incongruentd la 11800 C, temperaturd la caie se
altele opacizante, ca: transforma intr-o topiturd mai silicioasa 9i de inaltd vAscozitate, care corespunde,
- bioxid de staniu, bioxid de titan sau bioxid de zirconiu, materiare aproximativ, compozitiei 9 SiO. Al2O3, K2O 9i in leucit 4 SlO, x AlrO' KrO. Le,:citul
colorante, ca oxizi sau pigmenti ceramici etc. rdmdne dizolvat in topiturS, dand o fazd pSstoasd, care se mentine pind spre 1530c
C. cand se transformi intr-un lichid clar. in acest interval de temperaturd, topitura
i9i va diminua lent v6scozitatea, dar suficient de accentuat pentru ca sticla feldspaticd,
2.1.6.3. Materii Drime utilizate din ce in ce mai pu{in acida, sd aibd o actiune fondanta la 122s -12soo c. intre 1300
Materiile prime cilre participd la ob{inerea ceramicii dentare se pot impe4i in: gi 14000 C, vdscozitatea scade (fi9.2.2) 9i actiunea sa fondante este foarte eficace.
- subgrupa materiilor prime principale, care formeaza, in buni parte, masa produsului; Aceastd vascozitate prezintd un foarte lung palier de topire, care se intinde la
- subgrupa materiilor primr-' auxiliare, care se adaugd in cantitati foarte mici, cu scopul neuniformitatea temperaturii. El este deosebit de favorabil pentru o.bund comportare
reglarii unor proprietati, fie ?n stare nearsi (marirea palsticitdtii, a capacitdtii liante, a maselor la ardere. OrToza topitd poate dizolva bioxidul de siliciu, in conditiile 1n
a vitezei de cedare a apei etc.), fie in stare arsd (cuioare, vitrificare etc.). care acesta din urma va fi suficient de fin macinat gi sub forma de cuart

20 21

:lrsii
4wwa Zc olou<ale(o?ia
?,wua ix atcaalalo?cc

Cand granulele de bioxid de Topirea progresivd a feldspatului, asociatd cu dizolvarea cuartuiui fin, are
I siliciu sunt mai fine rie 10 microni, ca urmare o scedere rapldd a porozitilii gi vitrificarea maselor.
amestecuri omogene de feldspat, ortoza Albitul se comportd analog ortozei, dar are o capacitate mai mare de
gi cuart arate o scedere progresjva a dizolvarea a SiOr-ului. t./Sscozitatea topiturilor sale este mult mai redusd dec6t cea
vascozilatii, pana la un continut de cjrca a feldspatului potasic ai scade pronunlat cu temperatura; in consecinte, masele care
15To cuarl, pentru ca apoi, refractaritatea contin feldspat sodic sunt mult mai sensibile la deformari gi la diferenle de temperaturd.
sd creasce din nou (fig 2.3) ih naturS, nu exist5 feldspali, care sd corespunda compozitiei lor teoretice,
,gxi
Cdnd cuertul se introduce in ci sunt, db obicei, micAti gi con.tin diverse impuriteti.
L>X:'tc amestec sub formd de granule mai Amestecurile de feldspat sodic cu potasic se lopesc la temperaturi mai
grosiere, el nu se va mai dizolva sceizute, ihtermediare intre cele doua varieteti pure 9i cu intervale scurte de topire.
:\. _,
complet, ci va juca roiu j unui schelet. Marmura 9i creta - sunt adaugate maselor ceramice cu rolul de degresant,
s .ix-r! opundndu-se curgerii uner sticle mai la temperatura obignuita, gi de fondant, la temperalura mai ridicatd
putin silicioase. lpeste dsoo c;.
;) Din punctul de vedere al cornpozitiei chimice, ele contin carbonat de calcju sub
Alumina, oxidul de magneziu, diferite forme: marmura sub formi de cristale de calcit, iar creta sub forma unor
f d
;:
It
oxidul de calciu - diminueaza
vascozitatea ortozei, la concentratii nrici
depuneri de cochilii ale organismelor marine microscopice.
La incalzire, are loc disocierea carbonatului de calciu, care incepe ra pesre
t; $i o mdresc, cand continutul lor cregte. 6000 c gi decurge cu intensitate maxim5 la BgB0 c, cu micgorare de volum de jo_14ok.
,j ln prezenta caolinului. ortoza
QOao a
reactioneazd, in laza solidi, cu silicezr 3aCO. CaO + COz
:'
amorfd provenitd clin transformareer
\r metacaolinitului, inaintea temperaturir Formarea oxidului de calciu are ca urmare apari[ia unei actiuni fondante,
!t eutectice. el putdnd reacliona cu bioxidul de siliciu, cu oxidul de aluminiu
9i cu alti oxizi ai masei
ceramice, form6nd anumili cornpugi, care se topesr: la temperaturi ma' reduse decat
oxizii nereaclionali. Astfel, se manifestd rolul fondant al carbonatului de calciu in
masa ceramici.
Fig.2 2 Vascozitatea feldspatilor atcatint Dolomita - reprezintd un carbonat dublu de calciu 9i magneziu.
CaCO. x MgCO..
siub aspect ceramic, dolomitele se comporta analog cu calcarele. Dolomita
se disociaza in doud etape, astfel:
.-J /?&)

trrtg(COr), c MgO + CaCO. *


- > CO,
S
-4750
ao +
caco, Boo-9ooo c > cao + coz
(
qJ
\
a \ carbonatiiicarini - se gdsesc in natura, dar se produc ai sintetic.
ta'- carbonatul db sodiu, Narco. x 10 Hro pierde treptat apa de cristalizare
rQ
Fi este solubil in apd. Decarbonatarea sodei incepe la 4000 c la B52o c _ soda se
o5 6 a25
.;' 1:ope9te. Oxidul^ de sgdiu format reaclioneazd cu oxizii constituienti
ai maselor
r:eramice, fo.rmdnd,. rar;lemperaturi relativ scdzute, compugi care se topesc u9or.
carbonatul d$Fotasiu Krco. se comporta analog cerui de sodiu, punciere
Fig 2.3 Fuzibilitatea amestecului lur de transformare fiipd 4100 C 9i 8970 C.
22
23
,li.
!5
4
?@d@ aa alaqaArh?a2
4wta. a+ alaq*/ngnc
Boraxu!
NarB.O, x 10 HrO gi aci
-
anhidri-dE boricd, cornponent principal izori de Deosebit de periculoase, mai ales la
al uno incdlziri sau raciri bru$te, sunt
Anhidrida boricd are efecte pozi transform6rile ce se petrec cu varialia mare
tive asupra mu de volum.
stabilitSIii termice gi chimice , amelior6 Caolinul
nd proprietdtile mecanic e gi optice
tra nslucidita-tea gi transparenta 9i cresc6nd Minerarere argiroase gi caorinoase
ripsi ?n unere mase ceramice Din punct -
materii prime ceramice prastice _ pot
Ambele combinatii cu bor se obtin de vedere chimic, aceste minerare sunt
din minera
le naturalg 9i sunt solubile in apd
Acidul boric se d escompune alumino-silicati hidratati, ., ,n g.ud mai
mare sau mai mic de cristalinizare.
peste 600 C gi cu vi tez:d insemnata la incalz ire, incepdnd de la temperaturi de rn masere ceramice pretentioase, cum
la 2000 C, dupi reactia: qradul de alb este o caracteristicd ar fi por{eranurire industriare, unde
lmporianta, se utilizeazd, exclusiv, caolinurile.
H3Bo3 B98o c. Drept constituent mineralogic, la baza caotinului
> Bro. + qr6 I "rofiniJfifr6^"^"i-",O, x 2l1rO,
std
r;ub forma unorparticure extrem de mici, cu diametrur sub 10 mibrtni
Anhidrida borica^se tope$te la
temperatura scdzutd gi anume,
<;aorinur tormeaz'' in amestec cu apa, paste prastice gi barbotine, rn stare crudd.
Boraxul - N?r?.9, * i0'Hro la 5770 C. propriet5Ji de fasonare, respectiv, de care au bune
- se obtine prin topirea acidului boric cu curgere
intre temperatura de 430_5500 Clare loc pierderea
;:'f$1ffi,?i:":::i:l':"::t -oi"'Jotu1ii sub rorma unor cristare rnari, incorore, ci datd cu ea, a prasticitS{ii, cu formarea
metacaoriniturui:
apei de constiti ; gi,

::t*;::""r; i; r,:-j,]:i{:, t :!1,: S,?T:,:1, ::,i:'"Tii itfl il tr ?;? i:


.

cua4,,_,"{ii:,ililJ;:";J,:':y.,.,,.1:.y;:_i,.?:l:;,:ffJl1tT:f Al2o3- 2sior . Hro 430-5500 c


Al2O3'2SiOr+ 2Hrg
este o altd materie primii,.r..ni i"l"JiJi" Loricatia maseror ceramice dentare. Din i,:,
punctul de vedere al c'aracteristicitor
refractar' in cursur tratamenturui ceramice, cuartur este un degrasant tipic,
intre g70-gg00 c'
parfial, restul r5mdne ca atare, l.rn.,i"'"r maseror ceramice, cuartur se dizorvi
metacaorinitur se transform. intr-o fazS
spinelic, dupd reactia: cubica de tip
."0 ro.rna de granule, atacate marginal.
Foarte important este psllrns.rismur
a se prezenta sub anumite forrns, bioxidului de siliciu, proprietatea lui de
numite'modificatii". Acestea se deosebesc intre
ele prin structura crist,a-rina' r".,i;";r';l 2(Atro3 2Sior) 2Al2O3.35iO, + 5;9,
9i proprietatire fizice gi chinrice.
Relatiile de echilibru termlc
u*l.t"nt""n"rgi"
in sistemul Sio, sunt prezentate in fig.2.4.
Peste 10500 c, faza spinericd se transformd in
murit, cu depunere de cristobarit

3(At,O3. 3SiOr) 2(3AlrO3 . 2SiOr) + SSiOz

ot
tqikri lmpuritd{ile prezente in rocile naturale duc la formarea,
Ia temperaturi
1100-16000 c. a unei cantiti{i progresive de fazd richidi, iar la aproximalrv 1BoOc de
c.

,.-' Il n'|.'c
870 are loc topirea complerd.
Toate transformdrile enuntate au loc cu modificarea
:.^"^.ll proprietSlilor gi a volumelor. in cuisul tratameniurui-t"rn*""r retelei
'rilll'"'. cristaline. a
t qas
cucrl p
_ r,s./.) sts"c 1q2,7)
- r650c ( z_g1.>
, tJr._m t ll ceramice.
"'7(o,o c.-,./eEF ..
trebuie sd se tind seama de modificdrire ce se petrec
ai L fr;J"i";;
sd nu se provoace incilziri sau riciri brugte, nedorite. transformare,
(At /" . :. tti' 'C .!
't Fig.2.4 Pentru obtinerea unor mase ceramice dentare la nivel industrial
Transformdri ' :
se parcurg
:,i
*,o|)n,,, polimor-fe ale bioxidului
mai mulle etape in care se urmdresc toate transformarile
ardtate mai sus in vederea
siliciu. obtinerii produpitor fini{i (fig.2.5)
I de :i

T
fE 24
25
l;
B
; .-;r.:-,,:l a--
i: h':
1

(wrua ae aZaraalo(aaia
?w*a ec .ttzulologie

CAPITOLUL 3 _
SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO-MECANICI
SCHfHA IEHIVOT.OGIT] H^3TLOft CERAHICtr DTNTARL ! AI MASELOR CER.AMICE DENTARE
{
t
Masele ceramics dentare trebuie se aiba o serie de proprietiti pentru a putea
oep=zil : fi utilizate in practica stomatologice, proprietdli atdt mecanice, cat 9i biologice gi estetice.
t - Voi cduta se aret, in continuare, cateva dintre proprietalile fizice gi mecanice
.?- cupior

ffin_
;:

t- k.mtwrt:r ale maselor ceramice dentare, precum gi eforturile fdcute in acest domeniu, de-a
; - ;nJoblie de srilo, , lungul timpului, de cetre cercetetori, pentru ameliotarea unora dintre ele.
5- CqtoJo.
"E I
a-
jfl i
'i -
srlci
Ep@t). ,ir<ylrtehc 3. 1. Contractia maselor ceramice dentare
ir
fi:::-l
I
c - Lscty Contractia este un fenomen fizic. caractetizal ptin reducerea dimensiunilor
g
- citlo. unui obiect. contractia p,late fi liniard sau volumetricd gi se exprima in procente (%).
NI Pentru masele ceramice dentare, contractia reprezintd urrul dintre
-;:ltlll' D-
i -
ffieen;toiy
cupJa^ cx: {,-r:tta
.itf n - dezvantajele mari ale acestor materiale de consiructie protetrcS, ce se mentine incd,
"\1, -,iem te- wits cu ooci cu toate eforturile fdcute de cercetdtori in sensul diminuarii ei.
\Lft i t3 -- ,rx>trc a.J i: jt:,
Factorii care pot influenta contractia ar putea fi sintetizati. oupa P GREMAUX,
! ta
- {;!Lu .n,:,
..- u stol-' N A KREUTZMANN, E F. LEONE (96), astfet.
t- -t-; ':
/5- s,ili - granulatia rnasei ceramice dentare
V t7 - unCx1.'oiz:-t!-,'
tB- conFai !'f,a
- tehnica de :ondensare
- contractia de ardere, cea mai importzrntb formd de contractie.
-!" | ,,|!ie q-4>utu..
r: - - on bo icrto jt..x-ut<[r
f,nile CRAIG (1997) (49), aratd cd, prin folosirea maselor ceramice dentare cu granule
de marimi Si forme diferite, se reduce mult gradul de contrac!ie a masei respective.
M.asele ceramice, in compozitia cdrora se folosegte o singura dimensiune
a granulelor, spatiul liber dintre acestea este consideral de 4sok din volumul total.
Mrasele ceramice. alcattrite din granule de doua dimensiuni, au spatiul Iiber
t2
redus la 25"/o. lar acolo unde se foloscsc trei dimensiuni ale granulelor, spatiul liber
Jintre ele este de 22%
in mod teoretic, printr-un procedeu bun de condesare aceste spalii se pot
,,';-t *f y!'iql.
iilll
_e'.-,
i5 reduce. ln ultimul timp,.prin introducerea arderii sub vid a maselor ceramice dentare
I
s-au micgqrat mult spa!iile libere dintre particule, fira lrrsa a putea inlalura complet
, ,contractia datoratd ac4stor spalii {rxistente.
F- - --l /6
I Dupa N. A. KREUTZMANN (96), contractia volumetricd pentru masele Keramo-
.,1ti Jens atmo'sferice este de 40%, iar penlru Keradens vacuum este de 31 ,1%.
in literatura dp specialitate au fosl descrise o serie de tehnici sau metcde
,Je condesare, printre care amintim. vibrarea, spatularea, aplicarea periei,
lnagnetizarea, presarea sau combinarea a doue sau mai multe tehnici.
t') Toate aceste procedee urm6resc, in final, acelagi scop: inldturarea apei din
pasta de. porlelan, dup'f, ce a fosl aplicatd' pe matrita de platind sau pe scheletul
metalic at unei construptii protetice conjuncte. Viteza de lnldturare a apei este un
lactor important in cotldensare gi, bineinteles, indirect, influenteaza gi contractia
Fig. 2.5 Schema lehnolologiei maselor ceramice dentare
ulterioara a masei cerery-lice dentare arse.
26 27
C@e@ aa a/aa.<^falc?i,,

J' SKINNER (1'rz) considerd (Zw:ca aa atuzr. lg4


gi metoda de condensare a maseror ce, din punct ou uu$r" practic, compozitia Aga cum afirmd autori ca N. BARGHT (10),
ceramice ar avea ur( efect negrijabir G. CHRrsrrANSEr! (46), D.W.
contractiei volumetrice, aga dupd
"r. ."iur" din tabelul l: "ruorj ENGEN (58)' R-R. FAU.HER (63), M. MAReuEhrrE
(100), toate masere ceramice
q:ntafe au tendinta ca, ra ardere, sd ia forma sfericS, redu""r"" proor"Sndu-se
Tabel I directia masei mai mari. Din acest motiv, ra coroanere in
Jacket, masa se distanteaz5
Metoda de conden sare de prag. mai aies daci aici coroana este subtire
Con a c ti d e arde re volumetricd
contractd spre centrut
rnray-ur oin,nu."
vibrare
]:il:r.1"t"d
aratat cd, masere ceramice
"l;;;,;a"r"a
un spatiu-i.ntre.mitrile Si int;;. Experienta
38,1 cu o temperatura d'e topire joasa ar'un
spatulare l.Jo de contractie
38,4 rnai mare fafd de cere cu punct de topire inart. pand
aplicarea pensulei ra ora actuard
fdri condensare +b,s ceramicd dentara iipsitd complet de contractie. ^;;"r;';";;
41,5 Varorire procentuare prezentate de iivergi autori
ca R. BREU.TEDT (34)
J SKINNER (148) a modificarilor volumetrice pentru
unere mase ceramice crasice
A reies din tabelul lll.
BREUSTEDT (34) d5 urmatoarere varori
procedeur de condensare ra masa de contractie, in functie
Kera-dens-V"trrrl"uuro;,";;;," in taberur de
, Tabel lll
Masa ceramici Temperatura de ardere (0" c) in volum (%)
Tabel ll S.S. WHITE 1260 14-2A
Metoda de condensa re FLURODENS 1160-1180
Contra de ardere volumetrici 21.52
BIODENS 100
vibrare 1 27.52
33,12 T(ERADENS 060
spatulare 1
31,16
33,53 \/ITA 060
aplicarea pensulei 1
34,07
35,33 JENKINS 850
sugativare 3B
36,41
Din cere doua tabere rezurtS c5 vibrarea
contrac{ia cea mai mica, cu toate c5 este rnetoda care, totugi, da 3"2. Dilatarea maselor ceramice dentare
direrentete in ceea ce privegte contractia sunt
destul de mici. in func[ie de metodele in prezent, masere ceramice dentare sunt rivrate ca mase separaie pentru
o" aga inc6t combinarea a dou5 colet, margine incizard, corpur propriu-zis. pentru ca aceste
sau mai multe metode de condensare poate "onoun"are, mase se poat- fuziona
reduce contractia ra20-30%,dupa cum fdrd lensiuni, coeficientul lor de dilatare trebuie sd fie cdt
sus{in majoritatea autorilor (1 13). mai apropiat. Acelagi Iucru
Directia de ardere rdm6ne cea mai importanta este valabil gi in cazul maselor ceramice dentare arse pe rnetal.
ce se produce in timpu_l usc5rii, prin evaporarea Ea incepe p'n contractia Fiecare masd are o temperaturd {a care se gdsegte intr-un aga-numit .,echiribru,,
alcoorurui sau a apei din compozitie. al acidului silicic liber gi al oxizilor de metal.
o a doua faza de.contractie se produce ra temperatur"
arderea adausuriior org:rnice utiiizate .uiiu"t o" ooo-g000 c, prin in cazul, in care o mase ceramicd este racita brusc, ea nu mai are posibilitatea
p,roduce coniractia, datr:ritd eriminarii
in masa ceramicS. in timpul arderii se sd ajungd in stare de echilibru, corespunzdtoare temperaturii
bureror de aer, care, cu toata condensarea mai joase, aceasta ducand
facuta, mai r5mdn in rrrasa ceramica in la aparitia tensiuniror in structure, care, in final, vor duce la fisurarea
numar destul masei.
Dupd R. cRArG (49) contractia riniard u de mare. Coeficientul de dilatare a maselor cerarnice dentare este de aproxrmativ
aproximativ 140k penrru ceramica cu punct irazurate ar r,i de 7.ix10'6 (1).
de topire ""ru*rJ
cu punct de topire ridic.zrt- ceramica supragrazurata scazut gi de 11,5% pentrur cea
posedd un procentaj mai ridicar
de contraclie cu aproxirnativ B% pentru
categorii.
3.3. Duritatea maselor ceramice d.entare
"i,Out"
contrac{ia volumetricd esie cuprinsd intre Duritatea maselor ceramice folosite ?n practica stomatologica este destul de
de topire scizut Si 2B-3t4% pentru cea cu punct 32-57% pentru ceramica cu punct mare, depdgind duritatea smal{ului dentar. Pornind, deci, de la ace-astd
de topire ridicat. duritatea este consideratd ca unul dintre dezavantajele maselor ceramice
caracteristicd,
Pentru ceramica c.u punct de topire medie varorire dentare.
doua categorii amintite mai sus se situeazd intre cere Duritatea poate fi determinatS prin diferite metode. Unii autori aplica scara
Mohs, dupd care masele ceramice dentare au o duritate de 6,5 iar diamantul de 10.
2B
29

t*
{i,

?w*iq l* aiaatato/o?aa
Oruryia ic atoa<atolog+c
Dupa N .A. KREUTZMAN, V. tVAN (96), acest mod de
a exprima duritatea
nu este aplicabil in stonratologie, cercetatorii d eterminand
duritatea dupd metoda lVlasele Vita, cu temperatura de ardere joasd, la g30oc, au rezistenta de
folosita la metale (duritarte B rinnell), durilatea i mplic ta prezent6nd presiune rde 4600 kgicm2- Masele cu temperatura de topire inalta
valori ridicate ajung pana ra
comparativ cu alte maleriale, aga cum reie S 8000 kglcm, (113).
di n tabelul lV (96).
. c) Rezistenta ta indoire sau rupere- Forlele ce actioneazi asupra lucririlor
ceramice :dentare in cavitatea buc;ald nu sunt numai for]e verticale de presiune,
Tabel lV ci 9i
o serie de'fo4e orizontale, forle puternice care soliciti destul de intens lucrdrile
Materia I Duritate medie Brindell protetice.
Rezistenla ra indoire a maseror ceramice dentare este destur de micd,
Aliaj A urOK, 4,6% Cu fapt
B5 ce a determinat pe mulli autori sd caute o solutie in sensul cregterii rezistentei
Aliaj Aur platirrat maselor ceramice dentare. Meritul ii revine tui J.w.Mc LEAN (106),'""ru
240
Aliaj Cr-Co
Aliaj Dentina
2En oxidul de aluminiu (Ar-o3), ca materiar de intdrire in ceramica dentard, ";nl;;;L;
care se
55 rernarc5 printr-o cregtere evidentd a rezistentei la indoire.
Aliaj Smatt 260 F.H. NoRToN (117) afirmd ca, masele ceramice aruminoase sunt
Mase ceramicer den ta re de 2_3
418 or mai rezistente dec6t masele obignuite
in tabelul V sunt date cateva dintre valorile rezistentei la indoire Ia
Aga cum reiese <Jin tabelul de mai sus, utilizarea maselor ceramice cientare unele
mase ceramice dentare, dupd diferiti autori.
pentru refacerea morfologiei
9i f unctiei dintilor gi a rc delor dentare, v produc Testarea proprietitilor mecanice ale maselor ceramice dentare
este necesara
a brazarea neuniformd a d intilor a ntagonigti, d toritd duritatii mult
mai marr, comparativ gi impusd de utilizarea acestora in clinicS. Dinlre acestea, delerminarea
cu duritatea S maltului rezistentei la
compresie 9i indoire prezinta interes deosebit pentru lucririle realizate
din ceramic-.
3.4. Rezistenta maselor ceramice dentare Tabel V
Rezistenta r e pre;:intd un a din proprietatile mecanice
prin re.zi S tentd se i nlelege mdrimea import a nle a le maselor Masa ceramici Temperatura de Rezistenta la indoire
ceramice dentare.
fortei pe c a re o dezvoltd un Plelucrare {"C) m
malerial in vederea impierdicdrii desprinderii unei pJrti
din m sa respectivd Vita 930
n functie de direclia in c a re actioneaza diferitele forte deosebim: 507
a) rezistentd \A/iena nd
la tractiune, b) rezistenta a presiune, c) rezistent-
I
Ia lndoi \A/ienand
950 447 KREUTZMANN
a) Rezistenla la tractiune nu reprezintd importanfd practica prea 1 350 548
p e ntru lucrdrile dent a re ceramice a mare Hutschenreuther 1 350 502
v6nd in e dere fortele de
ce actioneazd asupra lucrdrilor protetice fixa te in cavit a teatractiune relativ reduse Vita 980 507
rezrstente esle mica, daloritil inevitabilel o r defecte
orale. Totuqi, aceaste Vita
de supraf a t5 a le materialelor ceramice 1 130 547 tLG
b) Rezistenla I a pres iune reprezinta rezistenta un ur corp pe care poate Wienand 1 350 430
opune fortele de presiune, fclrte ce actioneazJ vertical. o lvlase arse in vacuum
Aceastd rezistenta, pentru m a S e le
ceramice d e nlare, este mult S uperioara fortelor Biodent 100
m a S ticatorii ce se dezvoltd la nivelul 1 479
ap a ratului d ento-maxilar, precum gi rezistentei
la tractiun gi indoire, Rezistenta maselor
FlorodenS + 1 160 600 BREUSTEDT
ceramice dentare este in mare mesurb d e p e ndenta Keradens 1 060
de compoziti a gi strucutra internd, 621
de prezenfa golurilor gi a bulelor de er, care Vita 060
scad rezistenta maselor ceramice d nta re 625
Co ndensarea influenteazi re zi ste n ta a cestor
lucr;ri_ procedeul de a rder e I
are 9i el infl uentd a S upra r zistentei. i S copu l, in
care vitrificarea nu este completd, Dupd R cfiAtG (a9):
rezislenta sca de, fenomen ce apare gi daca masa I reziste,nta la incovoiere este intre 62-g0 Mpa (megapascali)
esle supraarsd
Un alt factor, care influenleazi rezistenta, este a reziste:nta la rupelre, frecare este de 110 Mpa.
modul de riicire. Daca se reaii-
zeazd o rdcire rapidd, cresc fisurile de I a suprafata gi
scad e rezistenta masei ceramice-
t rezistenla la trac$une este sub 34 Mpa.
Dupd SC HMITES (citat de 9), vatorite reziste ntei la presiune t rezistenla la coqpresie este de 172 Mpa.
int re 450-5000 kg/cmr, I a fel gi dupd SpENDLtNG sunt cuprinse t modulul de elast{Ditate 69 Mpa.
EN (citat de 49).
t duritatea este da6 sub formd de numdr KNOOP = 460 kg/mm2
30
31
Pcza*za ?* o,totalo/alze
a Aw:a e< aA*aalq:a
0 proprietefile termice ale portelanului i
i': ' - conductibiritatea-termicS de includ:
0,0030 cor/sec/c;r2 (0c/cm);
Nichel Gri
_ difuzibilitiate de 0,64 mmr/sec; Aur Pu
- coeficienli de expansiune termici liniard de |2,0 x 10.6/0C Staniu Atb
Titan
3.5. Culoarea ntaselor ceramice dentare ', -1
an Violet
Din punct de vedere ctinic, reoarea unei cuiori, c6t mai apropiata Ceriu Albastru-alb
culoarea din!ilor naturari existen!i in de F luoresce in izan ti Staniu
"uult"t", - in
orard
p'o p,.ietiriru oe oazt a e "u."
." apricd rucrarea
Uraniu
etic
3iil",ti!t;" ;ii,".li::t .::il:* s' " L,L," ro,. rizio n om ice
r

Pe 16ngd posibiritatea de a obtine


nuanta potrivitd, Este necesar ca aceastd AstSzi, cagriga tot mar murt teren in acest domeniu, pigmentii
nuan{5 sa aiba stabiritate timp. vir"r" ceramice dentare reprezintd materiare ceramici
.in
fizionomice care coresipuno acesio, pentru mase.
Variatele nuante existente.la centitiire
J".,curut. mai bine dec6t orice art materiar. Acegtia sunt compu$i chimici ai anumitor metare, care reactioneazd
nalurui" p^o, fi realizate prin addugarea prigmentiror,
'temperaturi ra
care trebuie sa fie rez:istenti la temperaturi ?nalte cu materialele ceramice sau sticloase, form6nd
inatte folosite in tehnta de realizare silicati, alumino-
lucrdrilor ceramice. Ac a silicati, aluminati, bora(i, boro-silicati, alumino-boro-silicati, solutii
sohoe oe siticati
s ;-"iiii li:J :i,X ; ; fi .:i l ; : :: i ", :f,H'J :: iu: ::
a oe oxz sau suspensi, ale unor metale nobile, colorate caracteristic
sam a rs
- oxizi de cobalt, perrtru nr"nt" de albastru;
1, :1 i :**i* J
-
oxizi de titan, pentu nuante de galben; 3.5-1. Conditiile ce se impun pigmen{ilor ceramici pentru mase
oxizi de fier, pentru nrn"i" de rogu, o sa reziste. firi descornpunere ra remperaturi cu cca.100oc mai mari decdt
- oxizi de crom, pentru nuanfe de verde, temperatura de tr-atament termic a masei;
- oxidul de nichel, pentru nuante de cenugiu. r Sd posede o bund rezisten{d chimicd fald de constituenfii masei
la temperatur.ile
Se pare cd nuanfele de roz sunt tele mai greu ridicate de ardere.
folosindu-se aurul coloidal - de realizat, in acest sens
r S5 fie c6t mai putin influentate de atmosfera din cuptor
Agentii de culoare Pot fi utilizati, fie introdugi
1n compozitia masei inainte r Sa aiba o refractaritate asemindtoare cu a produsului, pentru a nu schimba
de fritare' fie adduga{i ob1inei"" pro'*i de por{eran. Addugarea agen{iror de comportarea lui de ardere;
culoare inainte de fritare-dupa
se face'pentiu Jcu-i ugenti, care au puncturde fuziune o Sa aibd o mare putere de cororare, pentru a putea fi adiugati in concentratii
apropiat de cet al mas;.ei foarte
<io,ii,qal. mici; numai astfel propriet5tire de modelarer a masei nu voi fi afectate '
".r"rni""
Pe l6ngd aceste doua posibiritati o" adaugare a oxi;:ilor metalici in vederea
obtinerii nuantelor de cu.roare .i"r,ti,
n ui 9i procedeur de corectare a curorii. Sistemere oxidice in care acegti pigmenti i9i pot prasa compozitiire sunt
date
Acest procedeu este utirizat, in ap"ti"r, puntru "ii.ta redarea iin tabelul Vll.
pe dintii naturari, se rearizeaza prin pictlre, unor pete, care se gdsesc
D' BRATT-' (32) sintetizeazd'in tabelrrl r-lr-r nrai jog r'asei de dentine.
dup arderea
ttttlizati petttru individualizarea oxizii nret,rlrr-.i r-,i,rrr.,buuI
cromaticd a lucrarilor protetice r-erarrriue. Culoarca Sistemul oxldic
(ialben Ti
Tabel Vt o -Al2o3
cn
Oxidul metalic Culoa rea rezultati prin introducerea -brun Fer-o
oxidului in masa ceramicd Cr
Fier u
alben Cr o-F -Nio
Crom run -MnO
t Ve
t\ Cobalt stru -At
'| stru
4t: Iridiu Rogu-roz Au-Al
ii N
int Ro9 u-roz CrrO,-MnOr-CaO-Si o2
,is I Oran
l;lr'
J1 JJ
!

.t1
?,wwca Za a-to*aaoCogie
Ow*iq ia a-tarctalo?ie
concentratiire in oare se utirizeaza acegti pigmenti
sunt extrem de nrici gi
anume: 0'01-o'2% deoarece culorile trebuie sd
fie deschise pentru a fi asimilate unor CAPITOLUL 4 -
reflexii. Acegti pigmenti se adaugu, ca atare,
in timpul macindrii
bile Pentru a asigura rasp6ndirea c5t mai uniformS a pigmentuiui,frileror in mori cu
TEHNOLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE
in cantitati foarte mici, in toata masa ceramic6 dentard care se adauele
se poate aprica metoda fritirii
pigmentului intr-o sticla.
ln vederea realizdrii lucrarilor protetice din ceramicd este necesar
Pentru cororarea rnaseror ceramice dentare se unei pasle, rezultata din ameslecul pulberii ceramice cu un lichid
d realizarea
adauga frita colorata intr_o Mediul lichid este
astfer de proporlie, incat continutul de pigment indicat de producator. fie este comerciarizat odatd cu purberea
sd reprezinte aceragi procent. ulilizeaza apa bidistilata sau alcoolul. Unele produse mai noi sunt
ceramici, fie se
in privinta corordrii maseror ceramic! dentare, posibirirdtire livrate in tuburi
a fi epuizate' ci, dimpotriva, exjstJ inca numeroa.e
sunt departe de sr.rb forma de paste (ceramica IVOCLAR)
sorrtij;";;
alcdtuirea unor palete complete, pe nuante culori. ""i;; ;rre ar permjte
9i 4.1. Instrumentarul si aparatura necesard-
lnstrumentere indispensabire apricirii
9i mocierarii pastei de ceramrci sunt
o pensura fina din p5r de jder. mSrimea 0-2, necesarS aplic5rii primelor
ceramica. Mai este necesari o pensuld mai
straturi de
aspr- gi cje m5rimea 12- j4 pentru condesarea
pa,stei Cin ceramica prin rnetoda biciuirij
Pentni moCelarea pastei de cerami_ t
cA este necesara o spatula speciald cu maner J

zirnlat, cu care se va efectua modeiarea gi !


vibrarea in vederea scoaterii surplusului de
apa la suprafata, indepartata apoi prin
sugativare (fig 4 1)
ln vederea arderii maselor ceramice
sunt necesare cAteva suporturi refractare.
Pentru unele retuguri, ce lrebuiesc
efectuate pana la arderea finala, este necesar
un micromotor Ce tehnicd dentara, cu piesa
de mana 9i pietre diamantale. Dar, c;el mai
important in tehnologia maselor ceramice este
Fig 4.1
"curptorul de ars mase ceramice dentare,'(96)
A9a dupa cum masere ceramice au inregistrat, in decursur timprrrui,
o serie
de perfec{ionari, gi cuptoarele pentru arderea maselor ceramice au suferit o
serie
de modificari:, in sensul cregterii randamentului gi simplificarii procesului de
ardere
a rnaselor ceramice, astfel, incat s-a ajuns la cuptoare complet automatizate, cu
posibiliiate de progranpre a timpului gi temperaturii de ardere.
De Ia inceput, ,constructorii cuptoareror pentru arderea maseror ceramrce in
laboralor, au tinul cont de doud criterii importante: in primul rand,
de procedeul de ardere
gi, in al doilea 16nd, d'e nivelul punctului de topire al maselor ceramice
dentare.
i\-al
Dupa primul cr:iteriu, putem impdrti cuptoarele in:
a) :uptoare pentru progedeul de ardere in almosfera;
b) 3-proare penrru prooedeul de ardere in vid.

35
i

F'
h
's
ic
.i",

Ae;a*za ao o**a*laeeg

.n eaa*ia q aloaa.trl .qa


Dupa af doilea criteriu, cuptoai
Dintre cuptoarele cu vacuum amintesc.
rele se pot irfrparli in: .i ; Q cuptoare vacumatice. ayt_glate
a) cuptoare i4 care se pot arde masd i., cu o singurS camere de
ardere wENAND_
WACUM, BIO-MAT, VITA-VAKUMNIS, VITN-AUSTROM;i'
ceramice cu temperaturd de ardere IVOCLAR-PROGRAMAT. ""-,.1,
inalta, pan{ la 1350. C: o cuptoare vacuumatice cu doud camere de ardere:
BToDENT-srsro\,1AT
b) cuptoare pentru mase ceramice cu (Fig a.3), BtoDENT-StSTOMAT M
temperatura de ardere medie de 0 cuptoare cu programare erectronicS ca: N.y.D..
TRANST-vAc,
250" C; t BIOMAT-AUTOMAT|C, TVOCLAR PROGRAMAT p
I cuptoare automate .u.il::lair" prin radiatii infrarogii9scuFig
1
a.aj
c) cuptoare pentru mase ceramice cu tu"ngime
de undd micd: VtTA-tNFRAMAT_DENTAL
temperaturi de ardere joasd (pot fi 0 cuptoare vacuumatice automate cu camera de ardere
planificate pana la 1 150" C). VITA.VACUUM mdritd:
65 S.
Firmele produc-toare de Fig.4.a
mase ceramice dentare, ?n general, Toate cuptoarele amintite sunt incdlzite electric.
au produs $i cuptoare pentru arderea Cuptoarele pentru ars mase ceramice dentare
- camera de incilzire sau cuptorul propriu_zis; se compun din:
acestor mase. Denumirile sunt variate,
in funcfie de firmele producdtoare. - mecanism indicator de temperatura, iermocuplu;
- mecanismul de control;
Amintim unele cuptoare, mai
- pompa de vid pentru cuptoarele vacuum.
utilizate pentru mase ceramice arse
camera de incalzire are dimensiuni diferite, in- functie de scopul utilizdrii
in atmosferS: cuptorul Wienand tip D ei' pentru lucrdri mici sau pentru lucrdri mai voluminoase.
i"lr*r
Gig .2), cuptorul Vita tip 37. cuptorul este plasatd o rezistent5 pentru inc5lzirea ei.AceastS ""r"rei de Incdlzire
rezistentd poate
Huppert, cuptorul Jelenko gi altele di'aliaje diferite, in functie de temperatura de ardere a maseror fi confectionatd
Fig. .4.2 arderea maselor cu temperaturd joasd, poate fi utilizatS ceramice. pert!.u
o rezistenta dintr-un a,;aj
d.e nichet-crom, pentru mase ceramice cu remper"trrJ."oiu
Kernthal-ul
J;;;;;;" se utirizeazi
(aliaj de fier, aluminiu, crom), iar pentru arderea maselor
temperaturA inaltd, se utilizeazd rezistent6 de platind. ceramice cu
Mecanismur indicator de tempeiaturd este un pirometru
gi o unitat., 'e
termocuplu- Temperatura este indicata pe un miri-vortmetru gradat
?n gra,re F sa_ J.
ca termocuplu sunt forosite doud meiare diferite. de exempru pratina
ultimul timp, au apdrut cuptoare care folosesc drepi pirometru 9i radi,. in
o celuli fotoelec .A,
care ?ntrerupe automat curentur cand cuptorur atinge
o anumitd temperatura, iar c._;5
sciderea temperaturii Tn camera de incdlzire sub o anumite
limita, cuptorul intrS din
nou Tn functiune.
Mecanismur de.c.ontror. Temperatura maximS atinsd, precum
cregferii temperaturii sunt determinate de cantitatea de curent gi viteza
care'trece prin cuptor.
Cea mai simpla metodi de control a curentului este de plasa
a o rezistentd variabilE
in serie in circuit cu cuptorul.
.: O alta metodS de.control este intrerupStorul proportional in timp
i: .,
sau..lnfitrol,'
t.,
l.
l:{
11
tip este folosit la cuptoarele mai mari este un transformator
9i infinit variabil
lri Fig. a 3
Recent' datoriti progreselor inregistrate in electronica starii solide.
se
l,,i fol'f,sesc corectori de silicon pentru control-ul cuptoarelor.
I' 36
I
37
l'-
I
,rl i

4waia ec alotu.toCo?ic
?waia i* atoaatalo?ie
Cuptoarele actuale sUnl prevdzute cu sisteme electronice de reglare
temperaturii, de mdsurare a timpurui gi program automat pentru uscare, reincdrzirea condensarea prin urtrasunete cu a$a numitul aparar,,cAvrrRoN"
a lost un egec, datoritd producerii unor vibratii prea puternice (25 KH)
gi sinterizare- La acestea se regreazd numai programele de sinterizare, care aduceau lichidul
fdrd zr cu o vjtezd mult prea mare la suprafatd rdm6n6nd in urma tui poii.
mai fi comandate prin reglaj gi durata timpului aceasta depinz6nd de temperatura
de sinterizare R- CRA|G (4g) amintegte de aga numita atraciie copirare
pulberea de ceramici uscatb care erimind surprusur rearizata de
Cuptoarele vacuum sunt construite in aga fel, incat camera de incdlzire este de richid. pudra uscata de
inchisa intr-o camerd din ciare aerul poate fi evacuat. ce'amice esre apricatS cu o pensula pe o arie redus5 a masei
Pompa de vid trebuie sa aibd capacitatea de a evacua camera repede, pe masurd ce apa este at'asd cStre aria uscatd, particurere umede de ceramicd,
in umede sunt impinse
timpul arderii- Cuptoarele de ardere in vid prezinta gi o instalatie de control a vidului, unrale catre artere gi condensate. Acest procedeu este
repetat ori de cate ori se
fie cu ajutorul unui manometru de presiune. fie al unui vidometru cu mercur adauga amestec umed.

4.2. Procedee de condensare 4..3. Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare
in rearizarea rucrariror ceramice ca: coroana Jacket sau inray-uri, precum Modlificarile progresive ce au loc in timpul arderii
maselor ceramice
dentare
9i in realizarea feteteior din mase ceramice, direct pe schelete turnate, aplicarea au,fost impar.tite in faze sau stadii de ardere. in regdtura
i-partir" a in faze de
maselor ceramice se face sub forma unei paste. Pentru a evita a reduce
mai mult ",
ardere, parerile sunt impdrtite gi au evoruat gi ere in decursur
timpurui. cer mai
contractia, care survine in timpul arderii, esre necesari, pe Si
ianga arti faclori, o frer:vent, intdrnim impdr!irea arderii in trei faze, denumite ,,arderi
conciensare c6t se poate de buna. mijl;ocii
de biscuit joase,
9i inalte".
Prin condensare se urmdregte realizarea unur aranjament cAt mar compact
al
Dupa J SKINNER (148), aceste faze se caractenzeazd prin
urmatoarele.
pafticulelor inainte de ardere, prin eliminarea excesulur rie apa
din pasla de portelan. - faza de ardere joasd de biscuit: fluxurile curg printre particulele,
Ceie mai utilizate metode de condensare au fost sintetizerte de J. SKINER, lucrarea
arsS este rigidS dar foarte poroasS, av6nd o contractie
J E. JOHNSTON, iN: negtjabiJS.
- in arderea de biscuit medie, fruxul a curs pdnd cand particurere
- metoda vibrarii de pudra
au adeziune cornprete, rucrarea arsa fiind incS poroasd,
- meloda spatuldrii opac5, cu contrac-
tie evidentd.
- metoda gravitatiei in arderea de biscuit inartS, fluxur a curs compret, rucrarea
- metoda presarii o suprafa[d mai netedd, porozilatea abia este vizibili.
arsd prezintd
- metoda aplicarii periei. Dupd aceastd fazd
se poale realiza glazurarea.
Acesle melode pot fi utirizate ca atare sau pot fi combinate doua AIti AUtOri, CA J.F. JCTHNSTON,
sau trei- G MUNFORD, R W DYKEMA (CitAli dC 21, 0)
inldturarea rapida a apei este un factor important in condensare. Aga au ciescris aceste faze ale mcdificdrilor fizice ce au loc in
dupd timpul arderii in felul urmator:
cum aratd teorema lui tsernor;lli, cu cat viteza unui fluid este mai L Faza de biscuit.
mare, cu at6t este
mai micd presiunea lui, atunci cand apa este indepdrtatd din pastd
are o anumitd
viteza, in functie de spatiile dintre particule; aceste particule
se mobilizeaza spre
suprafata, unde apa are vite.za cea mai mare.
Un alt factor important este efectur tensiunii superficiare; in timp
ce apa se
retrage, tensiunea superficiald cauzeazd impachetarea stransa
a particulelor de pud16.
Nici una dintre metodere ardtate mai sus nu poate fi con:;iderati
perfect-
pentru a putea fi luata ca etalon.
Densitatea maximd de impachetare este obtinute atunci cend particulele
de
masd ceramicd au dimensiuni 9i forme drferite.
Din studiile elaborate de GAyKENS, rezulti cd cea mai buna
metodd de
condensare a particulelor ceramice este prin rizare cu pensd
o cu mSner zim{at gi
tamponare cu o sugativd.
ln aceste conditii, se obline numerur cel mai mic de pori cere
9i mai putine
incluziuni de aer.

3B
39
? -*za a+ ca*afolofu:z
.r ?wala q oto*<to(zeze
Pentru eriminarea bureror de aer, care sunt prinse in
influenfeazd'negativ, atit caritilire estetice, c6t masa arse gi care oxizii metalici addugati pentru culoare sau opacifianti.
reziste4" ,n"l.io.. ceramice, pe Faza vitroasa este predominante
l6ngi utilizarea unui procedeu de condensare 9i cat mai adecvat, s-au incercat in
pentru ceramica dentard 9i contribuie la multe din proprietdlile
caracteristice aceslor
ultimul timp mai murte tehnici de ardere. Acestea mase, legdnd de asemenea intre ele particulele cristaline.
au ca acop densificarea masei in timpur arderii, ceramica suferd mai murte schimbari,
ceramice. Aga sunt: arderea sub presiune, arderea intr-o
a,tmosferd de gaz rarefiat
(heliu) 9i arderea in ,yid. I
- prima schimbare incrude pierderea de apd
care a fost addugatd pudrei in timpur reari-
Dintre acester trei metode, arderea In vid este consideratS zdrii pastei' surplusul de apd este eliminat par{ial in
cea mai practicd timpu"l preincdlzirii. Modalitatea
pentru stomatorogie. prin arderea in vid numdrur de a efectua preincilzirea este importanti, atunci cdnd
de bure de aer este scdzut fati ea se realizeazd brusc se
de arderea in atmosferd (fig.a-S, a 6). vor produce vapori care duc la deterio rarea fizicaa
t masei
masa va fi introdusa in cuptor aici at6t apa liber6 cat gi ""r"rni"".
Drpd preincalzire
cea combinata sunt eliminate
in diferite stadii de incSrzire pdnS ce temperatura ajunge ra
- cea de a doua schimbare are loc pe masura
480. c.
ce temperatur" eat" ridicata, particurere
de ceramici fuzioneazd unele cu celelalte prin sinterizare,
sinterizarea reprezintA
orocedeul rdspunzdtor de topirea particulelor pentru a
constitui o masa continua.
in decursur acestei densificari schimbarea de vorum, aV,
este corelatd cu tensiunea superficiarE notatd cu din prime.re stadii
1, ctr vSscozitatea, notatd q, cu raza
particulei notata cu M 9i timpul de sinterizare notat
cu t, rezultd formula urmitoare:

AV 9r
A,o 4 rlp
Fig.4 5 Masd ceramicd arsd in atmosferd.
Dupd cum aratd aceastd ecuatie, cu c6t vdscozitatea este
mar scdzuta 9r
Transluciditatea va fi murt mai bun5, datoritd dimensiunea parricurei mai mica, cu atdt proportia de
numirurui scazut de bure densificare este mai mare.
gazoase:_rezistenta va fi gi ea mult mai De ajci, concluzia ci pentru ob{inerea unor constructii proteiice
bund (10). superioare pe ldngd procedeele de condensare, de importanta cu calitdti
Diversere componente are ceramicii amestecate ra f;i;;-;.;;;;,
constituiein doui faze principale. una este faza vitroasi de catre producdtor se procedeul gi programui de sinterizare a maselor ceramice.
iar cealaltd este faza cristalind.
Faza vitroas:i.formati in timpur procesurui de ardere proprietdti tipice
sticlei cum ar fi fragiritatea, modul de iraciurd nedirecticnard, are
curgere sub presiune
9i tensiune superficialS ridicati in stare fluidd. Faza cristalind cuprinde leucitul
9i

t(
Ii
i:
1'
Fig.4-6 Masd ceramicd arsd in vid.

40

L
.&

ewm:a ,e aloutolpgp
ewua t< a4o*atolo &
CAPITOLUI- 5 .- Nuanta reprezinta definirea curorii in raport cu curorire spectrare.
CARACTERISTICILE ESTETICE SI BIOLOGICE ln cazul persoanelor tinere nuanta tinde sa fie aceiagi la toti dintii exjstenti.
ALE COIYSIR UCTIILOR CERAMICE O data cu inaintarea in varsta survin deseori variatii de nuantd ca,uzald de factori
intrinseci gi extrinseci.
Saturatia (puritatea) reprezinta intensitatea nuantei, deci ea nu poate ex jsta
decSt in legdturd cu nuanta. satruatia esie calitatea nuantei cea mai susceptibila
Este unanim cLrnoscut ca functiire cere mai importante ale ADM sunt:
r masticalia de a se modifica prin o<idare, 'prin atbire
o fonatia in general saturatia dintilor cregte odata cu varsta.
. fizionomia sau estetica Luminozitatea reprezintd cantitatea de alb sau negru exrstentd intr-un
automentinere;t dinte Un dinte deschis posedd luminozitate ridicata, un dinte inchis la culoare
^o poseda o luminozjtate s,:azutd.
ln multe situatii functia fizionomicd trece pe primul plan ?n reconstructiile
protetice 9i Tn ultimut timp pacientii solicita din ce in ce mai Ea nu reprezinta cantitatea de culoare gri ci mai degrabd calitatea de
mult astfei ;;;";;;;;
constructi,re ceramice de toate tipurire se incadreaza perfect in stralucire pe o scard de gri.
sistemur
reabilitarii estetice a dintilor 9i arcadelor dentare, atunci cand Utilizarea luminozitdtii in stomatologia restaurativa nu implici adaugarea de
acesta este tulburat
dintr-o anumitd cauze. gri ci mai degrabd man pularea culorilor cu scopul de a cregte sau a descregte
Estelica reprezintd gtiinta care studiaza legitdtile generate ale relatiilor :antitatiile de cenugiu sau gri.
estetice ale oamenilor cu rearitatea. capacitatea omului de a Lumjnozitatea este factorul cel rnarimportant in redarea nuantei. in cazul
crea
frumosul. in Grecia antica estetjca a fost clefiniti crept,,arta perceptiei;. 9;; o;;;o; 'in care lumrnozitatea
se potrivegter, varialiile recluse in nuanta gi saturatie nu vor
De aici deriva
responsabilitatea foarte merre a rnedicului stomatolog in refacerea ir remarcate
acestei functii.
in stomatorogie fiecare practician trebuie sa invete ,a
incerce sa intereagd regire f izicii, fiziorogiei gi psihorogiei care guverneaza
"rJi,r:i"".";,"J;
fo^rmelor 9r culoriror cintiror naturari rpru.ur" aspira,
perceptia Relatia dintre culori
in mod no-rnrar, sa re reproduce A9a cum sunt ulilizate culoriile in stomatologie, ele posedd o relatie foarle
cet mai apropiat posibil.
strAnsa una cu cealalla- Relaiia dintre culori poate fi demonstrati cu ajutorul
unui
disc de culori.
5.1. Aspecte ale esteticii lucrdrilor protetice La obtinerea cuioriilor in cazul restaurdrilor dentare concurd relatia dintre
.in
Aparitia de nor materiare gi metocre prictica stomatorogicA obriga pe cer care c;ulorile primare, culorile secundare gi culorile complimentare.
practica restaur5ri in acest comeniir cunoagterea manipuldrii lunlinii, culorii, aspectului
9i formei-cu scopul c1e
1a
a crea o situatie mai estetica decat a existat in mod " culorile primare sunt rogu, galben 9i arbastru ere reprezinta gi baza srstemului
initial. culorilor utilizate in stomatologie.
ln redarea culorilor conslructiilor protetice estetice concura
o ."ri" olrn.',ii, Culorile primare posede o relatie una cu alta 9i ele alcatuiesc structura de bazd
lmportant in obtinerea unor refaceri estetice este folosirea
Lurnina naturalS esie multjdirectionald: ea releveaza structura
luminii gi umbrei. r disculur de culor.r.
gi
da dimensiunea de profunzime. A9a incdt comunciarea formei arunca umbre, care Prgmentii de oxizi
lnetalici
care sunt utjlizatj in ceramica dentara pentru rogu se
Restauririle dentare pot sd mimeie umbrere dintiror vecini cu se face prin umbra. ;lare ca sunt destril de limtiati, aga incat ei sunt substituiti prin roz.
aspect care sd se potrivea:;cd cu formele acestora, a*prr de a crea urr t' tculorile secundare provin din ameslecul dintre doui culori prlmare.
Manipularea umbrerlcr poate se laca placuti din punct rJe De exemplu prin ameslecul intre rogu gi albastru ia nagtere violetul, albastru
dintii artificjali care sunt meri putin reugiti vedere esietjc
c:u qalben realiteazA vbrd:le iar galbenul cu ro$u dau nagtere la portocaliu.
in functje
in i9,' 5, A H MUNSELL a creai un sistem numeric ordonat cle proportia culorilor primare dintr-un ameslec se va obtine nuanata culorii
a cutorilor, de descriere secundare.
care reprezintd inca standardur acruar. in ,"Lrf ,iri;;curoarea este
t ()ulorile complementare reprezinta culorile care in rnod direct sunt opuse una
divizatd in trei parametri: cu alta pe discul depuloare. O culoare primar5 este intotdeauna opusd unei culori
- nuantd secundare 9i inverry Prin amestecul unei culori primare cu una secundard.efectul
- saturatie
t;onsta din neutrali4area ambelor culori gi aparitia culorii gri. Aceasta reprezinta
- luminozitate
cea mai importantd relatie in cadrur utirizarii culoriiror dentare.
42
43
:]i
i!t

eae:@ ?a ataera/a?i:e
.,r C@:@ a* 4f4dcatol4gi.
Atunci c6nd o po(i une a unei coroa ne este prea gflbena, spalarea
cu violet care este culoarea complementare ,a galbenului uS Opacitatea
valproduce o zond in care
galbenul este neutralizat gi va a pare un grad
crescut de cenugiu, o luminozitate - ReprezintS
.
este difuzatd pe el.
proprietatea pe care o are un obiect de a refrecta
rumina care
m a i scizutS. Cunoscdnd aceste Iucruri
de bazi practicianul are posibilitatea si in restaurdrile estetice este obligatorie aplicarea unui
obtina culorile dorit e pe segmente de dinte aga incdt strat de material opac
sa fializeze constructii cat care sd impiedice transparenta matenalelor subiacente
m a inaturale. ca de exemplu metalul in
reconstructiile metalo_ceramice.
stratur de materiaropac nu trebuie ?ns. sd fie exagerat ca gi grosime
Sensibilitatea Ia culoare ,deoarece un strat prea gros ar duce la
un aspect cretos.
Dupd o fixare pe un ghid de curoare a unei nuan13 De aici decurge gi cantitatea de tesut dur dentar ce trebuie
un anumit timp ochiur 'in timpul preparaliei sa fie indepirtat
se acomodeaza si devine infiuen{at. Timpur in care
apreciat diferit de divergi autori DALE (51) ir
re proouce acest rucru este clinice.
d5 de 5 sec, r(oRBER (94 ) 3-4 sec.
Din acest motiv, este recomandai ca atunci c6nd se Transluciditatea
aleqe culoarea sd nu
se depdgeasci timpul rle 5 secunde in fixarea Este proprietatea pe care o au obiectere de a absorbii rumina.
unui egantion-6.-"rro.r", dupd care caracterur
este indicat s5 se priveasca ?n altd parte sau si se fixeze scurt translucid conferd naturale{e unei reconstructii dentare artificiare.
Acest lucru duce ra readaptarea vederii in cadrur porliunii o suprafatd albastra. AdSncimea sau profunzimea
garben-portocariu a
spectrului' Aceasti por{iune este cea mai utirizatd in stomatorogie aceast5 proprietate este o notiune speciard
in asortarea curoriror. care combind
conceptele de opacitate gi transluciditate.
Metamerisrnul ln cazul dinfilor naturali lumina trece prin srnalful translucid
gi este reflectata
Reprezintd po:sibiritatea de a arege curoarea in functie din profunzimea dentinei relativ opacd
de sursa de rumind Pe misuri ce examindm un dinte din arcada completa in relatie
utilizatS. Doud egantioane de curori diferite-pot
apare ca 9r aceigi
de lumini sau sd apard ca 9i curori direrite sub surse "r,o"ru
sub o sursi dinti noi percepem in mod incon$tient mai multe calitati a dintelui respectiv.cu ceitalti
de rumin5 diferite. Ele sunt
curoarea poate fi purd sau un amestec de douS curori. legate de culoare, dimensiune, formi vArstd
9i sex
Exemplu: verde pur sau amestec de albastru cu galben. Verdele Perceptia gi iluzia au un rol important in realizarea unor dinti artificiali
reflecta lumina in bander de verde. culoarea verde prin pur va acestea tinSnd de inclina[iile intelectuale gi artistice ale celui care
amestec va reflecta in banda modeleaza. Aga
de albastru gi cea de garben in nrod simurtan. Dace ?ncit prin iluzie se poate schimba dimensiunea forma unui dinte,
cere doud curori sunt expuse 9i de aici rezultand
la o lumind cu spectru totar ere vor apdrea simirare. o a9a numitd lege a fefei dintelui.
in cazut in care sunt expuse Aceast5 reg* este considerata ca cea rnai importante
la o sursd de lumind care nu contine radiatie in banda in moderarea
de albastru cele doud culori restauririlor dentare artificiale.
vor apare diferite in sensur c5 amestecur nu va mai
fi verde ci garben. Fa{a unui dinte care intereseazd in aceste situa{ii este fata vestibularE
Metamerismul complica alegerea culorilor restaurdrilor fizionomice atat
deoarece pentru frontali cdt gi pentru laterali. CAnd dintele este examinat
trebuie luat in considerare un numdr de factori care pot aceastE fatd este
infruenta acest rucru. delimitata prin unghiurile liniilor de tranzit care marcheazd trecerea de pe fata
De aici decurge concluzia ca alegerea culorii este un lucru deosebit vestibulard pe celelalte fe[e meziald, distald, linia coletului, margine incizald,
de
important 9i trebuie fdcutd, utilizAnd trei sJrse de
lumind_ La nivelul unghiurilor ce il formeazd liniile de traniitie incep umbrele.
in cabinetul de stomatorogie avem ra dispozi{ie trei surse de rumin6. acestea delimiteaza fala dintelui.
1. lumina diurni, naturali. in functie de pozifia examinatorului diametrul fetelor vestibulare este diferit
2. lumina provenitd de la lampa de lucru a unitului. pentru diferifi din[i.
3- lumina fruorescent6 utirizati ra iruminarea cabineturui. De exemplu, la o examinare din normd frontala sunt vizibile fetele incisivilor
Cea mai bund alegere va fi culoarea care este aseminitoare centrali gi-laterali in totalitate gi numai jum5tatea mezialS a fetelor vestibulare a caninilor.
in cele trei
surse de lumind- Un factor important este gi rocur unde pacientur in cazul dinfilor artificiali ei trebuie sa fie realizati in a9a fel lnc6t aceste
i9i petrece cea
mai mare parte din timp. Dacd lucreazi mai mult afari atunci fete vizibile sd fie egale chiar dacd ele in realitate nu sunt egale. portiunea in plus
alegerea culorii va
fi facutd prioritar la lumind diurn5, in cazur in care majoritatea trebuie sa fie in exteriorul acestor unghiuri aie liniilor de tranzitie, lucru admis din
timpului gi-r petrece
in incdperi cu iluminare fluorescentd culoarea va fi aleasd la aceasta lumina. punct de vedere estetic.

44 45

- __. .,t
I
4wwa i* alam,ta(o?ie e eaaia in claa^la(a?ie

Atunci cand nu putem sa realizam acest lucru prin unghiurile liniilor de tranzifie Alegerea nuantelor de culoare gi transmiterea lor laboratorului de relizeazd in
la o lucrare ceramice vom face uz de principiul artistic al culorii o parte a dintelui va mod obignuit prin intermediul cheilor de culori. Pana la ora actualS nu existd o cheie
fi colorata mai intunecat gi creaza iluzia unei fete mai mici comparativ cu cea reale. de culori ideala. degi unele pot fi foarte cuprinzdtoare, exemplu cea introdusa de
Aceste modificdri se refere doar la fata aparent5 gi nu la fala reale a dintelui. HAYASNI (1967) care p,)sede 125 de nuanle. Din nefericire, cheile de culoare frecvent
Conceptul de fata aparenta devine mai important atunci c€rnd ne referim utilizate gi care servesc drept standard pentru majoritatea maselor ceramice includ doar
la dintii laterali in raport cu incisivii. 15 nuante, aga incAt ele nu pot acoperi intreaga gamd a culorilor dintilor naturali
in redarea formei dintilor artificiali 9i mai ales a iluziilor drmensionale ale Aceste chei sunt prea restrSnse pentru definirea corespunzdtoare'a celor
fetelor vizibile au importanta 9i o serie de linii orizontale 9i verticale patru parametrii de culoare (nuanla. valoare, croma gi transluciditate).
Liniile orizontale sub formd de linii de coloratie cervicala, linii albe hipoplazice Unii prefera cheia 'cHRoMASCOP" (lvoclar) care in prezent oferit 20 de
sau margini incizale drepte, lungi creazd iluzia de lStime. Liniile verticale sub formd nuante 9i o dispunere practica pentru alegerea acestora. Deqi reprezintd un progres.
de ganturi extinse,.accentuate, liniile de structurare verticala dau iluzia de inaltime. aceasta se aflS incd departe de a oferi o satisfactie deplina (fig.5.1)_
Un alt aspect important in redarea esteticd al reconstructiilor ceramice il Cheile de culoare pentru ceramicd sunt cel mal adesea
reprezintd factorul de varsta- preparate dintr-un material ceramic care difera de cel utilizat
Dintii persoanelor in varsia au unele caracteristici: in pudre. Acest fapt cregte gansele de incidentd a metameris-
. sunt cu fetele netede); mului de pe urma c6ruia rezulti erori in asortarea culorilor.
. sunt inchigi la culoare, cu o luminozitate scizuti; Cercetarea spectrofotometricd intreprinsd de JAMANATO
. au g saturalie mai ridicata; (1992)asupra culorii dintilor naturzlli 9i a cheilor de culori este foarle Fig 5 1
. sunt mai abrazati. vizibilitatea lor este mai mica; marginea incizala este mai plate relevanta. Aceasra concluzioneazi ca cei mai rnulti dinti sunt de
nuanta A pe ch,:ia de culoare vlrA. o proportie ridicatd se incadreaza inlre A2
9i dreaptS;
o sunt mai lungi gingival unde de obicei se produc retractii_ gi A3,5, exista o proportie mica de nuanle B, c, D- La aceeagi concluzie ajunge
Dintii persoanelor tinere: 9i TOUATI (1998) (1 54) B0% din nuante fac parte din grupa A {tig.5.1 ).
. sunt mai structurafi; . Cu toati experienta, am putea spune redusd, a noastrd de numai 10 ani
. sunt mai deschigi la culoare; in domeniu constatdm aceeagi lucru, adica o incadrare deTo'k in nuantaA, pe locul
o posedd o saturalie rrrai scazutd; doi situSndu-se in cazul nostru nuantele de C.
. marginea gingivala erste situate de obicei la joncliunea Pentru alegerea culorii cat mai apropiate de cea a dintilor na'rurali 9i
ciment-small;
o au o margine incizal2i cu ambrazuri exprimate. transmiterea ei laboratorului se desprind urmatoarele concluzii.
Dinjii frumogi at6t naturali cat 9i artificiali trebuie sd fie armonizati cu
o SolicitAnd producdtcrilor sa elaboreze mase ceramice care s5 aibd curbe spectale
personalitatea pacientului. cu v6rsta 9i cu sexul. cat mai apropiate posibil de cele ale dintilor naturali.
a Alegerea culorii s5 fie facutB utllizand surse diferite de iluminat:
Sexul are 9i el rol important in reconstructiile protetice esietice. - lumina djurnd;
Dinlii la sexul feminin sunt mai rotunjiti, marginile incizale mai iranslucide - lumind prbvenita de la lampa de lucru;
cu eroziuni mai pronuntate, dau iluzra de delicalete. - lumin5 flucrescenta.
Dintii masculini sunt mai col!urogi gi mai rugogi, ambrazr-rrile incisive mai o Alegerea sa fie verjficate de o a doua persoand de preferat tehnicianul ceramist
uniforme, marginile jncizzrle nu au transluciditate. . Teslarea periodica' a acuitdtii vizuale gi in mod special a acuitaIii culorilor
o Alegerea nuanlelor sd se faci cu o cheie de culoare din acelagi material ca gi
cel din care sunt preparate masele ceramice dentare.
5.1.1. Posibilitdti de tr,ansmitere laboratorului a datelor legate de estetica o Limitarea cat maitnult posibil a cotordrilor de suprafata.
Exista mai multr: cai practice de a comunica datele obtinute la niveiul
cabinetului laboratorului cle tehnicd de.ntara. 5.2. Biocomp atibttttate
Forma 9i structura poate fi comunciatS prin fotografii intraorale. Mai nou Majoritatea p{blicaliilor de specialitate considerd masele ceramice ca fiind
aceasta se realizeazA prin tehnologie video de transmitere a irnaginilor intraoralei neutre din punct de vedere biologic. KELLY, in 1996, afirma cd nu existd nici un
Cel mai bine ins5 comunicarea formei se va face prirr modele de studiu, risc recunoscut pentruisSnatalea tesuturilor cu care vin in contact reconstructiile
machetdri din urmi a ace:stora 9i modele ale restaurdrilor prorrizorii. protelice din ceramica.,-Expunerea excesive la floruri poate sa ducd la o degradare

46 47
I
I
J
?w:a e* alonolot*in

chimici a suprafereror ceramice smartuite.


de placd datoritd rugozita{itor f;r;;b.-'" Acest rucru po{u r
f"uor,ra acumurarea CAPITOLAL 6 _
Toxicitatea eilementeror lirtr.oir. din
redusS' v' .ELEN'A aratd cd masere este extrem de APLICATIILE GENERALE iN STOMATOLOGIE
.*drtuita ""J*i""
necorespunzdtor poate
la unele modificari ra ""r"*i"" marginar prin ap'ari{ia
p"r;J;;rirr;i da nagtere
'iverur
cercetdri recente sustin cd iniroJu..reu inframatiiror.
gi mai ales a sticleror ceramice in practicd 4 noiror mase ceramice
lsisteme rntegrar ceramice) acumurarea de pracd pe Calitatile acestor materiale printre
suprafetele acestora. este mai car
rnclusiv pe smal{ul dintelui
iuorra o."at pe oricare art materiar de restaurare oferd avantaie unice ltilizdrii ro,.
^
gi biocompatibil;latea
n"."ii, in .,o*u-,oL'J,:o"t'"'esteticd
".t.u"r.
netede, a tensiunii superficiare La ora actuald masele
ceramice turnate. - ---- ,ltt
scszure Y' ;:r:int;::;t:,::i,.,.""J,""1;:""' :":',",L1: o restaurdri den{a.e; "u.u_i". pot fi utilizate in.
Aparitia inflama{iiror ra niverur parodonriurui
. parodontologie;
atunci cdnd adaptarea marginard margin4r se produce mai ares r ortodontie;
are legaturd cu bioconrp-atibilitatea a ruciariro,. este fdcuta defectuos, rucru care nu o implantologie,
materiatutui. l^ ,rii..nrllii o"i"g", de riscurrie
asupra sanSt.tii pacientiror ra
care ri se apricS reconstructii protetice se pune ?n in restaurdrile dentare se pot uliliza
discu{ie gi nivelul de radiatii ' la ccnfectionarea de proteze uniderirare:
" """.i.r"*Jteriate.
Materiile prime din care
_ incrustatii realizate prin
sunt re"tizrt" masere ceramice dentare au niveruri _ coroane de invelig .Jacket diferite tehnici 9i procedee;
extrem de scdzute de radiatii.
in 1981 s-a s^t1!ifrJ de Organizatia -
coroane rniXte metalo_ceramice
cd nivelurile de radia(ie in ..."L-il" ..iJntara
tnternationatd pentru Standarde (t S O.) dispozitiv€ corono_radiculare ceramrce.
producdtori peste limiterle existente'fu nu va trebui sd fie crescurd de . La confectionarea de proteze pi;.id;;;"
TotodatS se recomandS urmSrirea
rri*i", materiilor prime. - puntimetalo_ceramice
(pun{i)
permanentd q'rvsrurrr!
a nivelurilor de radiatie din - pun{i intecral ceramice
masele ceramice utirizarre in sto*utoro;;. ""'
Existenta unui.grad de risc JE punti adezive din ceramici
inhalare sau imbibare iisulard f. rr*, expunerii la prat de siticiu prin n Fa{ete ceramice care pot fi prefabricate
cum sunt tehnicienii dentari.care
;.i;;;;;rcatd chiar pentru grupe de risc ridicat o Dinti artificiali pentru proteze mobilizabilesau rearizate in laborator.
prezintd o expunere aproape zirnicd gr mobile.
Lucrdrile rearizate oin ceramici-nr.unt 9i continud. - pentru zona frontalj
bucal' Au o mare stabjlirate f"i; infruentate in nici un fer de mediur pentru zona laterald
;; ;;;ni,,
Tcate aceste carititi au dus r""pJrir*"" existenti in cavitatea bucari. o ln ortodontie
"n,rn,.,
rror"r"i',;l - confectionarea de brackets-urj ceramice
oin'pun"t de vedere
"u.".i." ;";;;,", pdnd in prezenr nepurand fi depaeite . in parodontologie:
, mas,eror
;:,:1" j,it;j?J;f
- pentru umprerea defecteror osoase. ceranrica
resoi-babild
pe bezade hidroxiopatitS
r ln implantologie orald:sau neresorbabild.
- pentru realzarea implantelor ceramice sau
acoperirea cu ceramic,
implantelor din titan; a
- implante dir oxicJ de zinconiu

{-
- 'tbtt
f--"' -

(wu;a ;c atotcaZol+V:o
?w*Za ?a otaulalo?ic
CAPITOLUL 7 - in general dintii cera mici sunt realizatiin gtante
metalice de obicei din bronz.
DINT]I ARTIFIC]ALI DIN CERAMICA re;:lizate sub formd de dou6 par{i cu posibilita te
de cuplare exactd.
Una din componente rep rezinld negativul fetelor
conlponen ta contine negativul fe{elo rve s tibulare
orale, iar ce la ltd
n partea $tantei cu fe{ele orale s e introduce un
pentru smalt iar peste aceasta se va aplica pasta strat sublire din pasta
Sub aceastd form;i de din!i artificiali ceramica a fost introdusd prima data de dentin d care formeazd corpul
in practica stomatologicd incd din 1825. dintelui, de culoare specifi c5. Tot aici sunt incorporate
Ei sunt obtinuIi pe cale industrialS prin tehnologia obignuitd a maselor inele mici din m tale mobil e cu continut de platind pentru
ceramice. Comercializarea lor se face sub formd de garnituri fie complete de 28 de a rezista le mperaturilor inalte de sinterizare
a ceramicii
dinti cate 14 pentru fiecare arcadd, fie garnituri frontale de 6 dinti gi laterale de B dinti n parte a gtanlei cu fe[ele vestibulare se aplicd BODY
pentru maxilar 9i mandibuld. un strat de pastd pentru sm a It de culoarea dorita
Sunt utilizati pentru realizarea arcadelor artificiale ale protezelor partiale gi nivelul marginii incizale un strat cev mai gros p ntru 9i la
cele mobile totale. a
a s s ura tran s lucid itate a acestei zone.
Cele doud RtNG
cornponente se unesc, vor fi prins e intr-o presa gi
incdlzite
pSna ce amest e cul de ceramica d e ntare
7.1. Aoantaje si dezaoantaje devine suficient
de dur pentru a permite manipuldrile ulterioare.
Avantajele dintilor artificiali din ceramicd sunt: Se face
d e fapt o ard ere "de biscuit". Fiec a re
r aspectul, culoarea, transluciditatea acestor dinti este identicd i:u a dintilor naturali
dinte anterior
morJelat supr a dim enslonat cu 115 penlru a permit
este
ENAMEL
gi au un efect fizionomic desoebit; e contractia
c m a ser ceramtce Fiecare dinte va avea un a sau
au stabilitate cromatici: doud
. structura compactd, impermeabili; deschizdluri tronconice care s e extind de la suprafala
linguald Fig.7.1
. densitate mare, rezistentd cunoscuta, eficienld masticatorie crescutd; la inelele din platind incoporate in masa dintelui (fig.T.1)
. pSstreaze D.V.O. nemodificatd. Din!ii laterali sunt model a !i9io btinufi dupi acelagi procedeu
dar fdrd inete
Dezavantajele din!ilor ceramici sunt legate de: metalice. R etenlia acestora se va asig ura prin caviliti
. sunt casanti: retenlive ei poartd numele
de rJinti diatorici
' se leagd mecanic de ba;la protezei prin in'rermediul crampoanelor cei frontali sau Dintii sub aceastd formd de biscuit sunt prasali in ringuri de cuart
cavitS!ilor retentive pentru dinti laterali; macrogranurar gi sunt prasati in cuptoare de ardere
. duritatea foarte mare duce la abrazarea dintilor ontagonigti; Fiec;are garniturd in functie de climensiunea
cu temperatura siti,np-r"gi"bil.
D nu permit individualizdri de formd, dimensiune sau ocluzole motiv pentru care dintilor gi culoarea lor
pro!,ram de sinterizare specific. primur stadiu vor necesita un
necesitd utilizarea simulatoarelor semiadaptabile sau adaptabile pentru montarea lor: de sinterizare urmSregte arderea
. compugilor organici gi a coloran{ilor vegetali. Dupd
sunt neeconomici avand un pre! de cost ridical; acest stadiu se ob!ine o masi
dace dintii artificiali ai arnbelor arcade sunt ceramici, rezultd un zgomot specific de parlrcule slab unite, poroasd rnulte microcavitdti.
' in stadiur ar doirea de ",
in urma contactelor dento-dentare. sinterizaru proJu"e densificarea prin topirea
felds;patului care se uneg,te cu particurere de""cuart
gi de caorin, in aceasta etapa
7.2. Obtinerea d.intil<>r artiftciali ceramici se produce o contractie ftneard de aproximativ jB%.
ln realizarea acestor dinli tehnologla este cea comund maselor ceramice
in general. Pudrele ceramice sunt cantarite gi mestecate cu un lichid format din apd
distilatJ care mai contine amidon, tragacont, sau alte maleriale organice, se obline
o masd chitoasd ce poate iii modelata cu ugurintd dupa necesitdti
Dinfii anteriori sunt compugi dintr-o portiune de bazi care este dentina de
qytoqrg specificS gi o porfiune mai translucida pentru smalt care acoperi suprafala
dintelui gi alcdtuiegte marginea incizala. Fiecare din cele doud nrase sunl colorate
diferit cu ajutorul unor coloranti vegetali, care se vor arde la temperaturi scizute
gi nu afecteazi culoarea finald.

50
51
?,w:a * ato-raZ"lo:p
a"

7.3. Sinteri-zarea,. d.in{ilor ceramici 'i ewa u alo*atzlz?iz

O problemd .destul de importantd in:.tehnologiN maselor ceramice Primul stadiu de sinterizare este efectuat in atmosfera la aproxiamtiv
9800C.
reprezentaiS de'procedeul de sintetizare respebtiv inltr sau vid Al doilea stadiu in care are loc Ai contrac{ia este ficut in vid care
ltig.7-Z, 7 se mentine
p5n5 ce are loc topirea feldspatului gi se produce contractiarn"."i-""r"*i"".
ln stadiur trei se intrerupe vidur gi sinterizarea se face ra presiunea
atmosfericS norma15.
Din cauzd c5 vidul nu este absolut, mai existd inca un numar
ridicat de !:ule
mici sferice diseminate Tn spaliire interstitiare are masei ceramice.
La sf6rgitul stadiului doi c6nd aerul este lSsat sa pitrundd in cuptor
el are
un efect de comprimare asupra acestor spatii prin intermediul ceramicii
semitopite.
Acest fapt dd nagtere la o ceramica densd, relativ lipsita de pori.
Un alt procedeu de reducere a buletor in timpul sinterizarii este utilizarea
principiului difuziunii.
in stadiur doi, cer de densificare, in cuptor poate fi introdus un gazdiiuzibir,
exemplu Heliu, la o presiune scazute. Acest gaz este captat in spatiile
interstitiale
in locul aerului' din cauzi c5 diametrul lui molecular este mai mic dec6t reteaua
Fig.7.2 Fig.7 3 de ceramica, sub preziunca acesteia prin corrtractie, el difuzeaza la exterior.
o alti metodd cunoscut5 este sirrterizarea sub presr'ne. ceramica arsi
La dintii sinterizati irr atnrosferi.se poate ohscrva rrn grarl mare de ingtobare in acrin stadiul trei de sniSltuire el este sinterizat rntr-un cuptor amplasat
a bulelor de acr in rnasa ceramici (fig.Z.a) ermetic
intr-o capsulS de presiurre, iar preslunea este mentinuta la .l
S-a calcrrlat ci ceramica sinterizatd in atrnosfer;l contine pand la 6,320 ,55 Mpa in decursur
rdcirii la aroximativ 9800- Acest fapt determind o reducere a hrrleror de aer in
qolttri Acestluctuttulrumai cAdeternrin5orugozitateaccentuat6irtunci cinddintclc
ditrtctrsiune;i densitatea cerarrticii sd fic asamandtoare cu sinterizurcu in vid
trebuie glefurt, dar inl'luenteazd nefavorabil propritdlile optice ale ceramicii. sau
gaz difuzibil. sinterizarea sub presiune este economicd gi cu rezultate
bune in
producerea de dinti artificiali ceramici.
ln decursultimpului s-au facut numeroase cerceteri in ce privegte c1esterea
calitdtilor dintilor ceramici. Odatd cu introducerea noilor metode de sinterizare s-a
oblinut atdt o structurd fin5, cAt gi transluciditatea corespunzdtoare. Cerceldrite au
fost extinse gi asupra dispersiei pigmen{ilor care a fdcut posibile ob{inerea unor dinti
cat mai asemandtori cu cei naturali.
odatd cu ameliorarea in densitate 9i culoare a rezultat $i o cre$tere de
aproximativ 50% a rezistenlei la impact. Un dinte artificial obtinut prin'sinterizare in
vid va rezista la o energie de impact de 300 g/cm in cu 200 g/cm pentru
acelagi dinte sinterizat in aer. "ornp"raii"
Din punct de vedere al expansiunii termice producerea dintclui artificial
din ceramici cste destul de complexd. Existd conrponenta metalic5 care are o
expansiune ridicatS, incorporatd in vederea. fixdrii crampoanelor, o ceramicd
Fiq.7.4
penlru corpul dlntelul (dentina) de expansiune medie gi portiunea de smalt cu o
expanstune scdzutS.
Ct-rt.rrpozitiile diferite sunt astfel formate tncdt sa echilibreze iensiuni{e
Spaliile de acr dcvin sferice in decursul sinterizdrii sub influenta tensiunii termice ale fiecdrui strat cu scopul rte a ob{ine rezistenfd maximd la compresie.
superficiale gi se extind odatS cu cregterea temperaturii, din acest motiv s-a trecut in ultimul timp pentru din{ii laterali se utilizeazd un nou tip de ceramici mai
la combinarea sinteri:zdrii in atmosferd gi in vid. rezistentd la gocurile termice. Acest tip nu poate fi utilizat pentru dintii frontali din
ciluza insertiilor metalice cu expansiunea termici ridicatd.
c-
JL
5J

p
?,w*a i* a.4o*a-tcb.g4
?rcaia u otenatolz?te

7.4. Proprietdtile dintilor artifici.ali ceramici comparatiu CAPITOLAL B


cu cei din rdsini acrili.ce RESTAURARI PARTIALE DIN CERAMICA
Din!ii din rdsini acrilice Dintii din ceramica
Au rezistentd mare; o Sunl foarte duri; in acest capitol sunt cuprinse acele restaurdri care au un contact partial cu
Nu sunt casanti; r Friabili; clintele reconstituind morfologia acestuia afectata
Au rezistenta scdzutd la abrazie; o Au rezisten\a mare la abrazie., de diverse cauze.
Sunt insolubili in lichidele bucale, in . Sunt inerti in lichidul bucal; nu suferd Acestea sunt:
oarecare mAsurd se produc mad{ba! !0!d1[jl!n dimensionate: - inlay-uri
volumetrice: - onlay-uri
o Tem peraturile S_Ee_z-U_tg delermina distor- r Distorsiuni survin numai la temperaturi - fortete ceranrice
siuni fluide sub presrune ia rece; inalte; nu sufere deforman sub fortele
masticatorii;
a Legatura chimicd cu t>aza protezei o Leqdtura cu baza protezei se face numai
tl.1. Aoantajele si dezaoantajele acestor restaureri
prin retentii mecanice:
a Au aspect natural care poate diminua in . Aspectul natural este foarte bun $i de tl.1 .1 . Aoantajele principale
timp; du@14
Sunt nezgomotoii la rnchidere;
Avantajele principale conslau din:
o Pot apare sunete caracteristice in timpul 'l' 0 esteticd deosebitd.
functiilcr. Masele ceramice ofer5 un aspect estetic neegalat ince
a Obtinere, prelucrare, inclividualizare gi . Real;zare mai complexe prelucrarea de nici un alt material.
lustruire -U5palej determin- indepartarea slratului de qlazura: 2- O excelenti durabilitate pe termen lung. Masele ceramice au o rezistentd
la
a Prezinti porozitate strUcturald, poale . Slructura compactd optim integratd abrazie cat 9i stabilitate coloristica, o rezistentd foarte buna la absorblia
produce reactii asupra te:suturilor mci. Oe licnioe
bio log rc. 3. lntegritate marginali- Restaurdrile din ceramicS fixate pe smalt au o foarte buna
integritate marginala.
4. c:ompatibilitatea cu lesutul moale. ceramica este materialul cu cea mai
bune
compatibilitate cu tesutul gingival.
5. S'acrificiu minim a tesutului dur. in cazul fatetdrilor reducerea de tesut dur
este minima

1.2- Dezaoantajele
Dezavanlajele acestor restaurdri sunt:
1. Timp mai lung peritru rearizare. sunt necesare mai multe etape clinice gi tehnice
2. Pretul de cost. in corn'paratie cu restaurdrile similare din alte materiale reclamd
preturi mai ridi:ate1 pentru pacient.
3. Fragilitate. Aceste'restaurdri din ceramicd se dovedesc a fi putin rezistente la
anumite gocuri.
4. Nu pot fi reparate- Aceste restaurdri in majoritatea cazvrilor sunt dificil de
rcparat, uneorr chiar irnposibil.
5. Uneori redarea cul6rii este dificili. Degi aceste restaurSri sunt stabile coloristic,
asortarea nuantelor la cele existente pe dintii vecini gi omologi pot fi uneori I
dificile. Totodata mpdificarea culorii este.imposibild dupd cimentare.
6. lmposibilitatea de; a cimenta de probi restaur.lrea_ Spre deosebire de
restaurdrile de acelagi gen traditionale, cele din ceramica nu pot fi aplicate
provizoriu in vederea unor evaludri ulterioare.

55
?wCa a+ ot*aZatagt<z

8.2- Inlag-uri .i' ewn<a i* uaoa^tolog?


;i ct nlag-uri
lnlay-ul este o protezd
ceramice !
succesiunea etapelor cle realizare a acestor
afo rmei gi volumului substan!eiunitard care are drept scop reconsttuirea gi
refacerea generar comunS cu a oricSrei proteze reconstruc{ii protetice este in
din puncl de ved ere calitativ Poa dentare pie rdute EI reprezinte
o obturatie superi clinice cu cele tehnice de laborator
*iti* gi se bazeaz5 pe arternarea etaperor
te fi realizat di n metal mase plastice,
lnlay-ul ceramic a fost introd us
A ceste inl ay-ufl erau ftjalizate in secolu I XIX ca gi reconstituire ceramica Dupd examenul clinic gi stabilirea pianului
terapeutic se trece la administrarea
prrn giefuirea unui bioc cerarhi e steticA anesteziei corespunzetoare dintelui pe
o folie dep latinat adaprtatd la preparati c sau prin ardere p e care se lucreaz6.
d clinicS. 8.2.3.1. prepararea
od atd cu introd ucerea dintilor
de ceram ici a fos t mult limitatd.in 1 908 a cimenturilor silicate utilizarea inlay_urilor r Prepara{ia clinicd este'asem5ndtoare
cu cea pentru inlay-urile
n 1946 prin introduce rea rSginilor, metarice. Deosebirea constd in rearizarea 9i onlay-urile din aliaje
erau considerate,,materialul criiice in practica ltomatologicd, acestea unor pereti
cavit.fii. Unghiurire interne vor fi pregdtite rotunjitl -o"i" ugo,- diu"rg"nti spre baza
estetic de el ectie", in scurt tim p
a;a av6nd in ve dere nr-.ajunsuril e acestor materiale
s-a constatat c5 nu este de acest gen fiind fix6 in cavitate n, .-unt
15
riil ;il;" ca restaurarea
n"c..are gan{uri de'retentie'sau pereti paraleri.
ln ultim ii ani ai d eceniului Vlll au fost introduse recbnstituirile ' Este obrigatorie asigurarea ,nri spagi,
o.Lrur i" Jls ;;.;;;';Lcru
materiale compozite topolimeriza b ile
fo p a rtiale din de fapiur ci adaptarea ocruzari sb u"rice
dupd cimenta.. g.
"""ota esre impus
Onlay-ul ?n ulti mul timp a fost incadrat de a reduce murr qr,osimea ceramiciipri" posbiritatea
de coroa nd partiala. in mod curent in metoda acoperirii, luAnd numele sub presiunile masticatorii se vor frJlturu. zone surrriri
el es te executat prin tu rna re din aliaje o "rrriari";i;;;;;'i#ste
Astazi, se pot realiza onlay-uri metalice Limitere preparatiei nu vor fi bizotate;;;lr,
vederea refacerii morfolo giei cerami ce pentru dintii laterali , premolari, molar.r, in nu crea portiuni subtiri de cerarrrca
va practica margini" drepre
acestora gi redarea aspectului estetic.
fe{e le ocluzale a acestor dinti Se refac chiar ;T[;:,i?i,:?-"ut,,u1", '" ";;d"l;"i;; cap ra cap cu
o ln cavitSlire profunde cu un strat de dentind
sub 0,5 mm care acopera purpa se
8.2.1. Indicatiile va_ realiza protecfia acesteia cu
1' ltaU_yri.t2r
Distructii coronare
si onlag_urilor
d.in ceramica .- de
hidroxiJ de calciu.
2' pe dinti frontali gi laterali pentru
Reconstituiri oe rlintii r"Grjri restaurare estetica. ;,;:iligl5l,,?l1rr"t'" baz5 din ionomer de stictd pe suprferere denrinare si
mare comparativ cu compozitere c lndicatie importantd. Nu se vor utiliza materiale
"i'jJrudiriiut"..nuiraportatia cd acesta va interfera cu materiarur oe rixar. ce contin eugenol din cauza
:
'+
3?"::":f.lll;;"roiri:l;}#'i;'#Jlontur rJsia;'rerire de acoperire
a'ectiuni are dinriror raterari ra pacienfiicare r
de compozite auto gi foto pofimerizaOiie.- a]n]#r;;;';.;Hi'ce reprezenrar
Dupd verificarea preparatieiin sulcus se va
iljTi""::JTjecu refuzd amargamur
gingivatd (fig. 8.1, B_2).'
introduce cu ateniie un fir de reiractie

8.2.2. Contraind.icatii 8.2.3.2. Amprentarea


Pacienti care prezint5 bruxism. o
] Nu pot fi aplciate pe, din{i rnici
Amprentarea recomandata este amprenta grobara
in trei timpi. Materiaiur de
:3 ca dimensiuni. amprenti trebuie sa fie de cea mai buna caritate,
in acest ,"Jp pot utiriza
:H6'#:.1:;?1" lesutui oentaiJur'este insuricient pentru a reatrzao =u
retentie
1 Pe din[ii cu pere(i sau vestiburari subtiri.
s Pacien[i cu obiceiuri.ringuari
uilio""e
""r;;;;;;;;-
creionului, pipd, roaderu" ungl-,iiloij. i,]Jlll",,"n.ri (exempru: inrerpunerea

8.2.3. Succesiunea etap<zlor de lucru tn realiz


D a ro ri i j g g e ...i. i"; G'
t5 une
tipul inlay-urilor era recomandatd i; ffi? :3t #::{ i::r::y#;,";::;#,;:
numai in Lavitetire de crasa a V_a, pe
unde nu se aplici direct for{e fetele dinterui
*"iti"ltorii"
Astdzi acest rucru nu mai esie-uaiaoir
in toate tipurite de cavitiiti 9i inray-urire ceramice pot fi apricate
f ,-f f ,"rifl'il, V
"f"i" avem
Mai mult dec6t,at6t astizi posibititatea sd realiz6m 9i oniay-uri ceramice
pe din{ii taterati, grupul premot"i, r.noi";"" "
Fig.8.1 Fig.8.2
56
E2
,J-li
1
:,ii

4w*ja ta tta@"ta/qid
?wada ?* otaaa-talo?ie
masele siliconate de consistenta
diferita, tiocauciucurile. in general Restaurarea este arsd direct pe un model tipar refractor,
eliminand folia de platina.
poate fi ulilizat orice material de ln
aceastd situatie arderile'repetatllrni dificile ooate
scoasa din tipar. iertaurarea a fost
amprenta folosit pentru lucrari fixe "e
coroane, punti. Au avantajul unor contacte mai exacte gi absenla spaliului creal prin
. Preparatia clinica dupd ampren- utilrzarea foliei de platina.
tare se va obtura provizoriu, Dezavantajur metodei consta in dificurtatea pentru tehnician
reiugare a suprafetelor inter_proximale (fig. g.3, B.i. 8.5). de adaptare gi
amprenta fiind trimisa laboratorului
3. Prin turnare
8.2.3.3. Modalitdli de realizare ln
aceast6 categorie intrd restaur5rile di n sticlS ceramice
turnate, se
in .laborator a inlay-uritor gi reali zeazd o machetd din ce a rd care va fi
ambal atd 9i turnatd ca orice lucrare
onlay-urilor ceramice obtinutd prin acest procedeu. pentru realizare a unei
asemen e a restaurAri este
Laboratorul are rnat neces a rcal a bo ratorul sd dispund de aparatu16 specificd,
multe posibilitati de realizare a Acest procedeu elimini necesita tea sinterizirilor repetate,
Fig 8.3 acestor reconstituiri. nu poate fi obtinutd dec6t pri n picturi externS (detalii in culoarea insa
cap. 9.2.4 _ Coroane
1. Prin sinterizare pe ceramice din sticla ceramicd
folie de platina metoda cunos_ tu rna ti)
cuti gi la realizarea coroanelor 4. Sisteme de prelucra-
de invelig ceramice prrn re aulomala a maselor ceramice
metoda clasicd. Folia de platina ln practica stomatolc_
are o grosime de 0,025 mrn gi
gic- au fost introduse mai recent
este adaptata perfect sistemele CAD-CAM (Computer
la
preparalia clinicd reprodusb Assissted Design- Computer
pe
model dupS amprenta primita Assissted Machining). Ele i.eprezin-
din cabinet. Ceramica ta procedee de proiectare 9i
esle prelucrare asistatd pe calculator.
aplicate pe matrila din platind
gi impreund sunt introduse in lnceputurile acestui
Fig. 8.4 sistem a fost in anii 1970, prin
cuptor pentru sinterizare. DURET in FTanta.ALTSCHNLER
Acest procedeu de in S. U A,, MOR MANN 9i
utilizare a matritei de platind BRAUDESTINI in Etvefia.
permite introduceri succesive Lucrdrile lui MORMANN
pentrU sinterizare in urma au dus la desvoltarea slslemului
probelor pe model a inlay-ului CAD-CAM CEREC-SIEMENS.
9i adaptdrii acestuia mai ales Acest sistem permite medicului
stomatolog sd facd o #nprentd
Un dezavantaj al opticd a preparatiei, cu ajutorul
metodei rezidd in spaIiul care computeru lui sd proiecteze restau-
rdmane intre structura dentara rarea. Apoi aceastd rgstaurare
9i inlay dupa indepartarea foliej cste prelucrata dinlr-un' bloc de
de platina Tn vederea cimentJrii. material ceramic. 'l

Acest spatiu reprezinte un loc Redarea morfologiei,


Fig. 17.5 cu potenfial cariogen. ocluzale 9i adaptarea
2 Utilizarea de modele refractare nive I tre bu ie fe
ntrebuintarea acelstor modele refractare reprezinti procedeul clasic prin p
metod d de realizare a in azi cea mai frecventa :u freze gi pietre
lay-uril or gi onlay-urilor c ram tce d te in
sistemul CEREC I
Fig. 8.6
5B
59
:i;r,::i-
?wia aa afa@Co/agf;e
ewq:a Z* alos<ztolo?a

Sistemul CEREC il mai 8.2.3.4- Proba reconstituirii


acluzale a restaurdrii:,prin acest s Aceasta se face cu mult6 atentie gi se are grija s- nu se fo4eze inserarea
realiza gi coroane (fdg. S.6). ei in preparalia clinica.
Materialul ceramic utilizat Nu se va utiliza presiunea ocluzald gi nici interpunere de obiecte strdine
M-G C.) sau un material ceramic pentru presare in vederea adaptdrii in cavitatea preparati. Acestea pot duce la
il, fracturi gi fisuri a piesei protetice.
,Jj
Un alt sistem pentru Pentru a putea adapta corect reconstituirea in cavitate este utile folosirea
ii
.i. preparare de inlay_uri, onlay_ sprayurilor colorate de proba (occlude-spray). Dupd adaptarea corecta in preparatia
clinica se verificd marginile care trebuie sd fie ciit mai etanga posibil.
ri, uri, cq;'oane gi punti ceramice . Se verificd etangietatea la nivelul pra$urilor gingivale, p"ni., o mai corecta
este sistemut CELAy (fig.S.7i apreciere se poate efectua gi o radiografie.
(SIERS gi cotab.1994, citat ' Se verificS punctele de contact cu dintii vecini utilizdnd in acest scop mdtase dentara.
de 32). o K ASCHHEIM 9i B.G. DALE (51) iirterzice ajustdrile ocluzale in acest moment
Acesta este un aparat
de probd a reconstituirii.
' se rra verifica g evalua culoarea in raport cu cea a dintelui pe care se aplica
de prelucrare prin glefuire a precum gi a cel:rlalti dinti existenfi.
blocurilor ceramice dupi un
model realizat din mase 8.2.3-5. Pregdtirea restaurdrii gi a dintelui in vederea cimentdrii
compozite fotopolimerizabile. a se vor cu16ta su:prafe{ele interne ale restaurerii cu ajutorul jetului de apd gi apoi
El nu este cuplat la calculator se va degresa cu acetoni sau alcool.
Fig. 8.7 (fis.8.B).
a Suprafetele interne vor fi gravate cu acid fosforic 37o/o timp de 15 minute, dupd
care se spal6 bine 9i se usucd.
Aparatul are doua a Se va aplica apoi un agent de cuplare - silan dupa instructiunile d.': de
componente una de explorare_ prod ucdtor.
scanare gi una de prelucrare. La nivelul cavitatii bucale se izoleazd dintele prin aplicare de diga (Kofferdam)
Restaurarea realizall din compozit a Se va degresa dintele gi usca cu jet de aer.
fotopolimerizabil este plasatd pe o Se graveazd smallul cu acid fosforic 37% 1S secunde.
componenta de explorare a Se spala acidul timp de 20 secunde utilizSnd spray-ul de ap6 gi aer
a
aparatului pe cea de prelucrare
a Se usucd prepa:ati cu aer.
a ln cazul in care avem porliuni de dentini neacoperite de obturatia de bazd se
se fixeaz5 un bloc ceramic. va aplica un Bonding.
Sistemul utilizeazi un se aplicd apoi adezivul peste intreaga suprafatd a preparatiei precum gi pe
procedeu de glefuire secvential '
suprafata internd a reconstituirii.
merg6nd de la treze cu
I granulalie mare ia freze cu 8.2.3.6. Cimentarea
,
a
I
granulatie din ce in ce mai find. Penlru cimentare se utilizeazd un ciment cu polimerizare dublE auto 9i
t
: Prelucrarea se realizeaz| fotopolimerizare. se folosegte acest ciment deoarece sursa de lumind nu poate
Fig. 8.8 aproximativ in 15-20 minute. pdtrunde in totalitatea suprafetelor interioare. Cimentarea cu cimenturi obignuite nu
este indicati in aceste situafii deoarece in decursul timpului acestea se pot dizolva
Prin aceasti rnetodd se modeleazd in totalitate in saiivd gi se pot produce carii. Totodat5 in urma cimetarii pot rdmane margini
reconstituirea inclusiv sunt
redate detaliile anatornice vizibile la locul de contact al reconstructiei cu dintele care dau un aspect inestetic.
9i morfologia fetelor ocluzale. . Se prepard cimentul din r5gind compozitd 9i se aplic6 in cavitate.
in acest sistern se utitizeazd ceramica VrrA,
VlrA sunt blocurire cEREc sau brocuri rN-.ERAM brocuri asemindtoare cu cere . Pozitionem restaurarea pe dinte 9i se preseaza digital, r59ina in exces se elimind
ceramice aruminoasd
Dupi realizarera reconstituirii in laborator ea-va fi.trimisE cu ajutorul unei pensule inmuiatd in adeziv. Este necesard aceasta imersie in
a fi probatd. in cabinet pentru adeziv a pensulei pentru a impiedica smulgerea cimentului ln momentul indepdr-
tdrii 9i creearea de cavita{i marginale la locul de unire reconstructie-dinte.
60 61

. -'-*t
,fr+

Cw*ia t* olowa.telog4
?,aaia te a,ta*alo/o?te
' surplusul de ragina la nivelul fetele proximale se indeparteazd cu alutorul
firulur posibilitatea
de mdtase. a de tratare a suprafetelor ceramice prin dezvoltarea gamei
. 9e trece apoi la folopolimerizarea rdginii iimp de 40 secunde. de geluri acide corespunzitoare maseror ceramice utilizate gi a agJntiror
' s.urplusul de rdgina coinpozita se va erimina cu aiutoiul'ilzeror gr pietreror de cuplare silanici:
diamentate pentru finisare. e ameliorarea adeziunii la struclura dentara datoritA progreselor inregistrale
' Dupa indepdrtarea surplusului se trece la adaptarea ocluziei cu ajulorul pietrelor in sistemele de fixare la dentin5 9i smal!;
diamantate de finisare. r
. Finisarea gi lustruirea suprafelelor pe care s-a intervenit se face perfectionarea maselor compozite utilizate in fixarea faletelor:
pietrelor diamantate foarte fine. o pasta de lustruit oin partiLrr" cu ajutorul
dimensiunea de la 2-5 microni, isntrumente din cauciuc u'Uraziu ou
de diamant cLr
diferite
Aceste afirma!ii rdstoarnd toate conceptere anterioare care spun forme. -
: : :J li I, ",

"u3,.1,
j'J',
tot in aceastd perioadi,
il,X'"T:"J
":".:ni' :""'o "jil t opo I i me r i zab ir e

cd orice a anilor'80, au apdrut primere rdsini


interventie asupra suprafetelor smaltuite din ceramica atrag o reini-iu.ere compozite cu polimerizare dubla foto gi auto;
pentru o noud smaltuire. in cuptor
- disponibilitatea naturald a cimenturilor compozite, care sunt corespun-
Cercetirite ficute in acest sens de DALE, 1993 (51), KELLy, 1996 zaloate, in mod remarcabil, pentru fixarea do restaurari fine.
(87)
Tou-ATt 1999 (r57) prin anariza ra microscopur erectronic j;"ii;;;;"ctrograficd, au . progresele legate de evolutia procedeelor clinice prin:
pus in evidentd o suprafatd neteda dupd luslruire, uneori $l
superioard ceiamicii smdltuite. - introducerea concepturui de preparatie crinicd pentru fatete gi
Acesl Iucru dovedegte un progres deosebit in tehnorogia ,;;t,
gi posibilitalea de a intervenii intraoral pentru retuguri, ;;;i;;;;i;;; seturi de freze diamantate speciare a cSror forma gi granulatie
ad-aptdri gi finisari ullerioare.
sd faciliteze preparaliile pentru fatete;
- stabirirea procedeeror de preparatie crinica cum ar fi pozitia gi
8.3. Fatete ceramice configuratia marginiror, spatiur ocluzar minim admisibir;
Rdsfoind riteratura de speciaritate din trecut observdm preocuparea _ stabilirea procedeelor pentru fixare optimd.
specialigtilor_ in. vederea aspectului estetic al dintilor frontali. Toaie acesre progrese 9i ameriorari in tehnorogie au avut o succesiune
rnca din 1886, LANrf a rearizar o coroand JACKET torar rapidd 9i au conlribuit la def inirea utilizarii fatetelor laminaG
o folie de platini. ceramicd ars5 pe drept o metode moderni
pINCUS gi valoroasS.
in 1938 a.utirizat un procedeu originar, care nu era invaziv, pentru
actorii de ta Ho[ywood, modificdnd aspectur esteticienta, in conformilate cu o cercetare statistica facuta de catre pETER
aplicare de fatete lemporare din rSgini. Mai t6rziu, tot
i; .;;p;; de firmare, prin de la Llniversitatea din zirich, procentul de insuccese nu este
SCHORER
el utilizeazS fatetele din mase mai rnare de 5% pentru
ceramice-care erau apricate. pe dinli fird o prepar"ri; p;;;;;G.'iceasta o perioadd de 5 ani, valoare foarte asemdndtoare cu cea a coroaneror
metoda metaro_
cosmeticd a avut murte neajunsuri aga inc6i a iost abandonataia ceramice mull mai utilizate in practic6.
metode similare din acea vreme. de artfer gi arte
Aceragi procentaj scdzut de egecuri este sustinut de c6tre
conceptur modern de fatete raminate ceramice gi colaboratorii (i999) dupd o expeiiente in domeniu de 10
rouATr (154)
urmdtoarelor trei descoperiri: a fost posibii gratie ani.
. gravarea smat{ului db catre BUONACORE (1955); Alegerea maseror ceramice gi a materiareror compozite de fixare
este
guvernata de urmdtoarele obiective:
introducerea rdginilor Bls-GMA de cdtre BowEN in anii ,60
r' tratarea suprafelei ce:amice ai secolului nosrru;
gi posibiritatea de regare a ei care aiost conceputa
o cregterea proprietitilor mecanice:
de cdtre RocHETTE_in.anur t973 9i confirmJta urterior o ameliorarqa biocompatibilitatii,
CALAMTA gi STMONSEN (1984).
do H.RN (1983), o imbunatdtirea proprietdtiloroptice;
ln afard de aceste trei descoperiri principare au fost inregistrate r m5rirealongevitatii.
progrese importante cum ar fi: gi arte
r evolutia continuE a metodelor de laborator. t
- rearizarea fafeteror Iaminate ceramrce pe o matrice din platind. B.3t-1. Auantajere si dezaoantajere
- obtinerea maseror de ambarat pentru ceramica fa(etelor Iaminate d.tn mase ceramice
cu un grad ridicat . Aceast6 terapie proteticd consti, in cea mai mare parte,
de precizie. porliiunii vizibire a smallurui dinterui printr-un substituent
din inrocuirea
- crearea de noi materiare ceramice cu proprietdti mecanice,
este fixat intim la tesutudle dentare subiacente conferind
din masd ceramicd, care
optice
9i esletice din ce in ce mai bune. aslfel proprietdti mecanice,
optice 9i biologice as#nanatoare cu cere are smarturui dentar.
Acest smart de
62
OJ

t,'t.
r:i:!.

?@:@ A. aa%tala?ac

?wca a+ atoaa*laae
care depind de culoarea,...
i subjacent, de materialul
un smal{ artifical ceramic ales, cimentul de fixare
utilizat, gi addncimea preparatiei,
t' 8.3.1.1. Avantaje d) Durabilitatea
a) Metodd de trata_ Aceste lucrdri rezistd
ment minim invaziv
foarte bine la ac.iiunea mecanicd,
Aceasti metoda utilizea_
ze,o prqparatie minim5 a dinte_ chimica 9i sunt biologice.
lui cu respectarea marginilor Unele sisteme cera_
gingivale gi limitata in cadrul mice, exemplu DICOR gi
smaltului dentar, respectend El\4PRESS, care ulilizeazd
Fig 8.9 astfel principiile mecanice, culoarea de suprafati cu timpul
parodontale, functionale gi daloritd abraziei mecanice
estetice. Ea pdstreazd integri_ a Fig.8.10c
acestui strat po: si_gi schimbe
tatea lesutului parodontal, cire
culoarea. Acest lucru se int6mpld
reprezintS unul din avantajele
principale ate metodei mai ales la cei care ulilizeazl
1fig. S.Sy. paste de dinti fluorurate-
b) posibilitatea de e) Transmistia !uminii
modifiga.re. a formei pozitiei gi Prin u:ilizarea cera_
aspectului micilor dentinare cu saturatii
Uneori forma gi pozrtia variate, precum gi ceramicb
dintelui poate fi afectatd de cauze traaslucidd sau opalescenti,
functionale sau estetice. prin este posibili realizarea de
utilizarea faletelor ceramice avem constructii cu grosimea
posibilitat:a sd schimbam forma moderatd prin stratificaf,e sau
Fis.8.1oa de exemplu un canin intr_un segmentare laterald care sd
incisiv lateral (fig. 8.10a, b, c). reproducd toate caracteristicile
Avem posibilitatea ajustdrii lungr- Fig. 8.11a
smaltului natural ca de exemplu:
mii dintilor respectend regiru pr;poitiiior.. crdpaturi, fisuri, opalescentd.
ln caz de malformatii ugoare putem Cimentul de fixare ideal
(ealiza o aliniere corecta.
este cel care redd culoarea
Textura de suprafatd prin fatetele dintelui subjacent 9i sd nu
ceramice laminate poate fi iransformaia -in
mod permanent, elimindnd orice displazie, serveascA drept ecran opac.
Oistlorjg a- smatfutui gi inlocuirea Fateta va trebui sd transmiti in
t"irlriri
nes5ndtos fdrd afectarea straturilor subiacente mod progresiv lumina pe
sandtoase (fig. e.11 a, bi. suprafata ei, culoarea finald va
c) Culoarea reprezenta atunci rezultatul
Fatetele laminate reprezintd tratamentul numErului de raze reflectate gi
.
de electie ?n ameliorarea sau schimbarea absorbite in totalitate de cdtre
Fig.8.tOb culorii
dintilor cu discromii. Cu toate acestea au unele materialul ceramic, cimentul de
fixare 9i dinte.
Fig 8.1 1b
bz+

65

$.,
**

4wo<a 2c a.ladolorte
C@e:@ ca ala&lo(a?ae

O alegere necorespunzatoare a masei ceramjce masa prea opaca, un Amprentele sunt ugorde
ciment compozit de fixare insuficient de translucid. vor duce la blocarea transmiterii realizal. lndiferent de numirul de
luminii gi va apare o reflectare mult mai mate a luminii cu aspect de gri sau alb fatete pe care trebuie s5-l reali-
opac destul de nenatural (fig. 8.12). zdn ele pot f i realizate 9i aplic:ate
in ,loua gedin!e Nu reclamd
aplicarea de lucrari provizorii.
8.3-1 .2. Dezavantaje
a) Preparatia clinica
Rea lizarea preparatii lor
clinice rru trebuie sa fie vdzuta
''sinrplist" De fapl aceste
preparatti reclamd, o mare Fig. 8.1sb
rigur-ozitate 9i mult antrenament, deoarece ulterior nu mai pot fi efectuate
rectificdri.
Preparatia reclamd un instrumentar special cu profiluri, diemetre gi granulatie
spec;iale Aceste preparalii mai mult decdt orice ait tip de preparatie, reclam6
experienta 9i abilitatea de a realiza reductii ale tesuturilor dure de 0,3_0,5
mm.
b) Rezultateleestelice
a b Uneori acestea sunt greu de realizat mai ales atunci cand dintele subiacent
Fig 8.12 este cu o discromie avansa:d 9i fateta este subtire. Acelagi lucru se.intampla
in
situatiile in care dintii restaur-ati sunt incdlecati,
Acelagi aspect poaie apare Si in cazul coroanelor Jacket necorespunzetoare c) Procedeele de iixare
cu toata grosimea mare a stratuluri de ceramicS. in acest stadiu de iixare, cea mai micd gregeali insemnea zd ratare rie
f) Reactiile tisulare iemdiata sau mai tardivS.Acest fapt reprezinta un dezavantaj principal
Gradul redus de posibilitate de iezare tisulara in timpul preparaIiei al fatetelor
laminale iar procedeul de
clinice, amprentSrii, pozitionarea marginilor de regulS supragingival, ugurinta de tixare are o importanta vitald. ,: , -:7 '
conlrol gi acces la margini prin periaj reprezinid factori care ccnferi un prognostic fftrli1il,
bun pentru lesuturile paradontale in cazul acestor procedee de faletare. Majoritatea
d) F racturile
' :':t:li
Probarea acestor fatete ,, , ,; ,iiiiri.
autorilor relaleazA un respuns tisular desoebrt, comparand utilizarea fatetelor
anterior {ixarii !or este o etape
ceramice cu restaurarile proietice
traditionaie aplicate in acelagi
deos;ebit de dificila datorita
fragilitatii lor, cea rnai micd
conditii de igiend $i ulilizare neatr:ntie poate genera fraptl-
(f ig. 8.13a, b) .*j* .,,h,1*
rarea (fig.8.'1 4).
g) Executie raPida 9t in acest stadiu {Ce
simpla probd, nu se vor exercita
Terapia prin fatete presiuni mai ales cAnd avem
laminate este execulala de fatete din mase cerangice
regula sub o anestezie ugoarS, feldspatice care sunt mult rnai
in majoritatea cazurilor lara fr agile
decAt cele de tipul Fig. 8.14
retrac!ii gingivale, cu reduclie PTIC sau EMPRESS.
de lesut dur minima gi 4ull Uneori e pot prridfice traitiiferl? f-[dt'elor chi ar dupd fixarea lor; in g0%
ln cazun: ac e stea apar I a
mai rapid decdt pentru alte fi'/elul:'ma?Oidii sau unghiuri lor incizale. Cele mai multe
dintre: f ractr.rri se dato reazd gXosimii
neadecvale a acesto r margini sau unor parafunctii
Fig.8.13a lucrari protetice. Foarte rar se produc despri,nderi de falete.dacd s unt bine fixate

66 67
I;F!
&{2+b-;:*!., .-.. ^
t?wza Z+ aZc-ato/.3.g
e@dq@ H 4l4ed^col4gae
.1

Pentru evitarea acestor neaju nsuri este importfrt ca preparatia sa 8.3-2. IndicatiiLe si contraindicatiile
astfel proiectatd inc6t forlele de indoi re se fie cdt mai pttine, faletele ceram
reziste mult mai bine la for{el e de presiune Este util sd subliniem ce in prezent mai ales contraindicatiile
{fig. 8.15 a ,b). Degi reparatiile, stabilite prea rigid pentru aceastd metodd de tratament i" nu trebuie
aceste situatii sunt posibile prin utilizarea materialelor ;;;;;rutie cer mai
este";r;
cornpozite este preferabii bun exemplu este adeziunea la dentina care in prezent
sd se efectueze o noud fa teta limitarile
accesibiia gi contrazice
clasice, care indicd numai legarea la smalt.

wr 8.3.2.1. lndicalii
o Defecte sau anomalii de culoare:
t - melanogeneza imperfectd
_ medicatie _ tetraciclind
_ imbdtrdnirefiziologic5
_ traumatisme
_culoare extrinseca (ceai, cafea, tutun)
.€ o Anomalii de formd.
i'ii
\li.til
tit
- microdontie
Y E - dinti cu form6 atipic5 (incisivi malforrnati, dinti temporari
persisrr,.rti)
t . Structuia ancrmali:
j _ displazii, distrofii, eroziuni
4 :

I
- abrazie mecanici sau chimicd
I

i ' :ii _ fracturi


I o Maipozitii:
...'^.,# @:', _ dinti rotiti
-.ld$sfiHsr ,\ dinti cu modificdri de angulatie
\ e Cazuti indiviCuale Ce fatetari:
Fig. B.1Sa Fig. B.1Sb - diastema
- canin in pozitia incisivului lateral
e)Problemele tehnice de laborator - fatetd orari ra niverur caninurui pentru refacerea pantei
Realizarea tehnicd la nivel de laborator reprezini6 o sarcind dificila gi - fafeti peste coroanE ceramicd cu fracturd partiald de ghrdal
reclamd multd abiltiaie existdnd doud mari neajunsuri. - in situatii de cregtere a dimensiunir verticale a fetelor vestibulare.
o stabilitatea in diferife de manipulare;
o dificultatea de a realizaetape
proportia corectS a pudrelor pentru stratificare 8. 3. 2. 2- Contraindi catii
cu o grosime intre 0,7_0,3 mm. . Dinti devitalizati:
f) Modificari de post_ardere _ sunt cu timpul casan{i 9i supugi la modificdri de
o culoare
Practic nu exista nici o posibilitate de retugare a fatetelor laminate din ceramicd Ocluzie necorespunzdtoare:
feldspaticd, din cauzd cd materialuI ceramic scos de pe suportul lui fie folie de platind, - overbite pronuntat
fie masS de ambalat, nu mai poate fi ars din nou. Masele ceramice FMPRFSS lps 9 Parafunctii:
(lnvoclar), precurn gi masele DUcERAM-4FC (Ducera) pot fi retugate in orice moment. - bnrxisrn sau alte obtceiuri vicioase
r Morfologie coronard necorespunzdtoare:
d Lucrarile provizorii
- coroand crinicd micd 9i ingustd, exmepru incisivi irrferiori
Realizarea delucrari provizorii nu este obligatorie. in cazul unor reduceri . lgien- dentara deficitard
accentuate de margini incizale, sc pot realiza asemenca lucrari. in accstc citualii, r SuprafatE de srrralt insuflcientd: .
cimcntarea provizorie a lucrJriior treb,ule facuta fara sa detenoram mecantc sau chimic
o contraindica{ie rerativi $i care azi nu mai poatc fi iuatS in
lesuturile de sustinere $i atentie nu se vor utiliza cimenturi pe baz6 de eugenol. considerare deoarece aieziunea ra dentini esre posif:ri1-
flB 09
Zznala Z* o-la'xa4o(o+ic
?,erc*ca Cx otectalola?c c

8.3.3. Examinarea clinice in afara de cele arState mai sus se pot utiliza gi
Orice tratament protetic necesite o examinare clinicd prealabila. Este alte metode ca de exempru.
t, rrachetdri in ceari cu scop diagnostic;
esential ca practicianul stomatolog sa dovedeasce ce este un "bun ascultdtor" a' efectuarea de fotografii - din fa[a gi profil,
permilendu-i pacientului sd-gi faca cunoscute opliunile lui. Totodata acest contact t' modele de studiu:
initial sd fie suslinut de un chestionar medical 9i estetic bine condus de medic. . analiza imaginilor pe computer.
Dupd aceasta etapd initiala, se poate trece la examinarea propriu-zisi Atunci c6nd urmdrim aprecierea esteticd trebuie
in care se face evaluarea statusului odontal gi parodontal al dintilor ce urmeazi urmdtoarele considerente:
sa tinem seamJ de
s6 fie fa!eta!i. r forma fetei
Pentru a avea succes este important .existenta unui parodontiu sanatos. r dimensiunea buzelor
. Examinarea ocluziei . vizibilitatea coronard gi gingivala
Av6nd in vedere fragilitatea acestor restaureri este necesara o - in repaus
examinare amdnuntita a ocluziei pacientului pentru a nu extinde faletele pe por[iuni _ in vorbire
de stress ocluzal. _ in timpul r6sului
Orice teniativd de stabilire de dimensiuni diferite fatS de cele existente in . armonia gi proportia
caz de atritie sau de bruxisme, comportd riscuri 9i se abordeazd cu precautie. _ liniei cervicale
Factorii ocluzali trebuie sa fie luati in considerare chiar 9i atunci cand - liniei marginilor incizale
faletele nu sunt aplicate pe fetele orale sau marginile incizale. _ Iiniei buzeior
. Examinarea parodontiului marginal o cuJoarea dintiior
Degi marginile latetelor sunt situate adesea la distan!a de parodontiul _ nuanta
marginal, starea sanetdtii acestuia este obligatoriu sd lie apreciata. O slabd igiena
- culoarea
dentarS, inflama!iile gingivale, retrac!ii gingivale vor trebui rezolvate inainte de _ cromatica
aplicarea fatetelor ceramice. _
. Apreciereaesteticului transluciditatea
_ textura gi luciul
in examinarea clinica realizatd va trebui sd apreciem aspectul estetic al o forma dintelui
dinlilor corelat cu forma fetei, dimensiunea buzei, al pozitiei acesteia pe dinti in
decursul diferitelor migcari (fig. 8.16). Toate acestea vor trebui sd fie fdcute din dimensiunea (proporlia inaltime : ldtime)
normA frontala gi laterala. marginea incizald
contu rul
evaluarea formei
analiza ocluziei statice gi dinamice
dispuqerea spatiala a dinlilor.

+
8.:J.4. Preparatia crinicd pentru fatete lami.nate
ceramice
8.3.4.1' Principii I
Pentru o integr{re perfectS, esteticd,
biologica, functionala preparatrle
lrebuie sd indeplineasca urmetoar"r* prr",pli
r stabilizare: de bazd:
intdrire; l
!
a retentie;
I
Fig. B.16 a aderziune

70
71
(Zwea * aL-aZ"/o*2
t?a**ia a* ataz<aZzZae<:a
Atunci cand ne bazam doar pe adeziune, ftra a iE n consi d e
factori vom avea insuccese fie irnediate, n. trrJiuu 8'.3.4.3. Preparatia fetei vestibulare
Aig.'{ 1 7 ).
H' Aceasta manopere incrude indepdrtarea uniformd
vestibulard in medie de 0,5 rnm.
rn cazur de discromii accentuate se poate cregte
a tesuturui dur de pe fata

.!
0.7 0.8 mm. Nu se recomandi o preparatie cu o ad6ncimea pdna ra
;l
addncime mai micd de 0.3 mm
;!
.1t Preparatia va fi fdcuta
r1l. cu cele doue freze indicate
1{
T.F.C, care traseazd ganturi de
:a' l 0.3 mm gi T.F.C, de 0,4 mm.
frasarea gantuiilor se face
orizontal cu o dispozitie
cervicalS, mediand 9i incizald.
$antul cervical va fi de 0,3 mm
adincime, iar cele doui mediarl
b c gi incizal de 0,4 mm {fig. 8.19).
Fig 8.17 Portiunea de smalt
8.3.4.2. I nstrumentarul necesar restant va fi eliminatd prin
Pentru realizarea preparatiilor clinice este necesar sd glefuire cu o frezd conicd cu
instrumentar abraziv cj.-r:31: utilizdm un anumit
ogtggr"a pr.iiilr preparaliei
este forma instrrrmenrurui. granulatie mare cu v6rf rotunjit,
Mul(i autori LUSTTc (1:_79i, can_aER'ri9Sr; .-ru preocupat frezele T.F.Ca $i T.F.C1.
isntrumentelor utirizate in preparatiire crinice pentru de rationarizarea
(154)a introdus un set de optiru;;L;;;t-a"te proteze'fixe. ToUATT (i985) Aceastd pregatire
care pbrmit o efectuare in siguranta trebuie s5 tind seama de conver_
a preparafiilor pentru fatete (fig. B.1B).
Acest set inc{ude: genta dubla a acestei fete.
- doud freze pentru reductie bilaterald La nivelul margrnii
- douii_freze pentru reductie de smalt(T.F.C,, T.F.Cr) cervicale se va face o p.eparare
(T.F:C-3 9i preparare de margini oblic5 (ganfren), care rnesoara
9i T.F.C.). 0,3 mm obtinuta cu ajutorul
- dou5 freze pentiu preparare ocluzald (T.F.C. T F.Cu)
- dou:i freze pentru finisare (T.F.C? gi T F C^)i 9r frezei T.F.C3, T,F.Co. aceaste Fig 8.19
margine va fi juxtagingivald sau
ai( iil:l'.1 ( i{.:ii91.:19 Str4lgl
Cele doud freze
profunzime (T.F.Cr gi
sunt prevdzute cu etaloane care
de
T.F.Cr)
foarte ugor subgin,, vala. Nu se recomandi plasarea
profundd a marE iin sulcusul gingival. in general.
fatetele ceramice pernit ca marginea supragingivald
'w ls:-?
i*Ti';'

servesc la ghidaream vizuali- sa ramind invizibild din cauza proprietalilor optice w f

6 zarea gi cuantificarea r:educfiei ale lor (fig.8.20).


de smal!. Ele au o extremitate Aceastd abordare mai putin invaziva reprezinta
:E
rotunjiti un mare avantaj al acestor restaurdri. Beneficiul consta V,'
f,, TFC n TFC. 9i pot trasa gi marginile. il- ;
in faptul cd multe din neajunsurile protezelor tradifionale
{q'iii"i Existi 9i alte metode pot fi climinatc.
E{
l, , pentru monitonzare'a adAncimii cum t,
t_

Hs
dlj
lli-
&
B
ar fi de exemplu o frezd diaman-
Pentru trxare sunt preferate marginile supra-
gingivalc din urmdtoarele motive:
i;
jjrr.:.i 11
il,r,
rll:l F{
ii ,t
tata sferici (K,:rnet 40 I 314009) - suprafe{ele de smalt crescute;
iti,a,,. ^6a crr care se traseazi ca 9i ghid un - currrbaterea nial u$oara a umrditdtii, !i., \
gant de 0,4-0,5 mm in smalt de - confirmarea vizuald a adaptarii
Fig B.1 B aceaii manierd ca arrterior. rna rg ina le;
,€,
Fi*t. 820
72
e*a** ta etoataha.:c,
€w*:a in dorc€alz?ie
- marginile sunt accesjbjle frnrsarii;
- accesur ugor asupra marginiror prin procedeere obignuite de
- contactul interproximal reprezinta o caracteristici anatomicd care
igiend dentara. esle extrem de greu de reprodus;
O margine oblicd rotunjita la acest nivel este considerate drept preparatie - impiedici deprasarea dintiror intre gedinla de preparare gedinta
9i
ideald deoarece permite: de fixare mai ales atunci cdnd nu se utilizeazd restaurare provizorie;
- reducer€)a profilului natural dentar; - simplificd procedeul de proba;
- se evitd supraconturarea in zona cervicale: - elimind ajustarea clinicd a punctelor de contact, care sunt deosebit
- o ugoarii identificare $i reproducere in raborator ra niver de de compricate in cazur unor astfer de mase ceramice fine;
amprentit gi mociel: - simplifica procedeele de fixare gi cele de finisare;
- rezistenla la fracturd in timpul pozitionarii de proba gi a fixarii - permite un acces mai bun in timpul igienizirii (periaj
dentar,
- insertia mai ugoard la fixare. utilizarea firului de matase dentara).

8.,7.4.5. Preparatia suprafetelor orale


8-3.4.4. Pregdtirea suprafetelor proximale
Prepara!ia clinica a suprafetelor orale este legata de i nterpretarea
diferitd
Prepararea aceastor suprafete incepe odatd cu preparatia de pe fata a autorilor in legaturd cu p6strarea sau nu a marginiror inciz ale.
vestibulara gi cu cea a marginii cervicale. in prepararea aceslora trebuie in perioada anilor,g0 a existat tendinta pistrarii acestei margini
avut in cu
vedere doua principii: scrcpul conservdrii tesutului dentar, dar marginea incizal i pastratA
trebuia
r pastrarea puncteior de contact; sd fie suficient de groasd. in urma cercetdrrlor crinice facute. s-a constatat
cd in
o amplasarea marginilor pesle aria vizuala if ig. 8.21). ac{tste situatii fracturile faletelor sunt
fre,;vente aga incSt s-a trecul la acope_
ia.jtr .4ff/ Preparatia acestor rire,a acestei margini cu faieta ceramicd,
w *#-
w suprafete este efectuate
#
w1,E
cu de'venind un procedeu de elecfie.
\4/
,w frezele T.F.C3 gi T.F.C". Acest lucru oferii numeroase
AdAncimea indepartarii stratului avantaje ca:
i l
de smalt poate merge aici mai o se evitd fracturile unghiurilor; tw
mult deoarece acest stral esle r calitdtile esletice sunt superioare; (a)
I

mai gros_ o permite schimbarea morfologiei fetei j

La nivelul punctelor de
vestibulare; )
r faciliteazd modificirile de pozitie;
contact se va executa un canal . ne dd posibilitaiea unoi- ajustdri ale
rotunjit fdrd sd distrugem ocluziei;
punctul de contact, respec- o proba fatetei este'mult u$urata;
",-
tandu-se o inclinare vestibulo- o se poate face o pozi!ionare a marginii
orald. Aceste prelungiri inter- in afara ariei de .impact ocluzal. J)

Fig.8.21 proximale vor crea o angrenare Reduclia marginfi in.:izale trebuie (b)
sd asigure existenta unui strat ceramic in 4
9i proprietifire mecanice arr: rateteror rixare pe .:?i" [l?:::t""-t;t;"":i13;li:';: gror;ime de cel putin 1 mm, ln cazul
fetele proximare trebuie sd fie mereu ghidata de considerenle caninilor 9i incisivilor ceptrali acest strat Fig. 8 22
estetice.
. in silualiile in care punctul de contact este distrus din diferite cauze va
trebui ca marginea
va li mai gros de 1,5-2'pm (fig. B.2Z).
si fie trasata cat mai mult inspre fata orald, iar grosimea fateter Extinderea preparatiei pe suprafafa orara va depinde numai de
situatra
in acest loc va cregte. clinica. oriunde aceastd extin_dere este posibila, trebuie avut in vedere
De ce este necesard pdstrarea contaclelor interproximale? .a 1-11urgin;"
Este preferabil preparaliei si fie situatdrra distanld de aria de impact ocluzar.
sd fi-e pdstrate aceste puncte de contact daca
situatiile clinice permit acest lucru din Linia de delimitae este trasatd cu ajutorul unei pietre diamantate
urmdtoarele cauze: de forma
sfer c5, cu scopul de a treea o margine ugor concava,

75
? -4aea@, a4 4f444t4/a?4
?w:a a+ alqzlet,,4.,e
,.f
-
t lnainte de a trece Cerinle de laborator
i, realiz afea amprentei dup Va trebui stabilit din ti mp ce fel de model se va realiza. Fie un model
preparaiea s uprafelele d cu
bonturi mobil e, un model duplicat sau un model din masd refractard. in functie
se verifjc 5 grosimea. ocluzia de
modelul ales se va alege 9i
pozitia'de insertie 9i pozi{ia materialul de amprentd precum
marginilor, viitoarei fatete gi tehnica de amprentare.
{fig. 8.23, 8.24a.b. 8.25}. in mod normal poate fi
utilizat un material de amprentd
f;, t standard pentru proteze fixe,
B-3-5- .Amprentarea siliconi, poliesteri.
Cei mai corespunzdtori
.pentru efectuarea unei
reslaurdri protetice fie ea gl o gi considerati ca material de
fa{etd laminatd ceramicd electie pentru amprentare in
este asemenea situatii sunt polivinil
necesarS o amprentare cdt mai
siliconii hidrofiii.
exacti a preparatiilor clinice care
sd permitd obtinerea unui model
Sunt preferali pentru
exacticitatea lor, reproducerii
de lucru. Fig. 8.24a Preparatia ctinicd a din{ilor maxilari.
fidele a detaliilor, precum
Alegerea materialului gi gi proprietitilor mecanice
a metodei de amprentare este remarcabile, o stabilitate
impusS de: foarte bund.
. cerinte clinice; Nu pot fi utiliza{i
o cerinte de laborator. pentru asemenea ampren-
Cerinte de ordin clinic te hidrocoloizii reversibili
Acestea sunt legate de 9i ireversibili.
pozitia marginilor fa{etei, in Ca tehnicd este
situatia in care marginea preferatd amprenta dubti
gingivalS este situatd intra- cu materiale de vdscozi-
sulcular apare necesitatea tate diferitS.
retractiei gingivale inainte de
Atunci c6nd mar-
amprentare. ginea cervicald este plasalS Fig. 8.24b Prepara{ia clinicd a.dintilor mandibulari
O atentie
speciala
trebuie acordatd zonelor reten-
tive care cel mai frecvenl. se
intdlnesc la nivelul ambrazurilor.
Acolo unde sunt
asemenea retentivitati vor fi
preferate materiale elastice cu
proprietdli speciale, pentru a
evita orice rupere in momentul
trl Fis. 8.23 detagarii amprentei. Fig. 8.25 Aspectul dupd aplicarea fatetelor.
4
!\ 76

.:.'-, ,j r1.., _.- - :li-:.r_ i ,-l--_ -, r-'


.,r i- l:a';':
-) E!
&t,,
I
I
?.mrua c* akorula(aqLc I
I €*Z r,< *_t, _".te _AZ"!eg!e
intrasulcular' evidentierea acestora se face cu ajutorul firelor de retraclie
de trpul
Ultrapack' Ultradent Nr'1 sau 2' Acestea vor fi introduse cu grija in t't"" puni'-u i u..t.7. procedeele clinice de fixare a fatetelor
a evita sangerarea. Este preferabit ca acestea sd nu fie impiegnate cu o'iverse I Fixarea fateteror reprezintd cjeseori cer mai important gi probrematic
stadiu
I o,n u"""rr;;;;-.;;;;;r"tiilo, o" acest gen.
nffiT"Jy,::::,',",:""ffjiT:i";::lf"r?ii;"i,x'l:ffi::":"'"' hemostatica i I Aici sunt incruse in mod ooienrrit trei stadii principare:
Amprentarea propriu-zisa se face dupa o indepdrtare a ftrelor de retracrie,
"
dezinfectia prepara!iei gi uscarea ei. Este lnjectat siliconul fluid cu ajutorul
,"ring,i,
{ - ;:1:r:"t:i;rl"r3i"i"r,
crmentarea
peste care se aplicd portanrprenta cu silicon de vascozitate crescutd. I - 9i finisarea.
materialuluiamprenta este detagata, spalatd gi dezinfectata, apoi trimis6
Dupa ori"za I
ruuorutoirirl I u-t t.1t- Efectuarea probei
Reductia tisulara este destul de mica, sensibilitatea posloperatori"
scizutd cu ioate acestea majoritatea autorilor recurg la restaurdri provizorii uriu I neprezinta una din etapere cele mai importante gi am putea spune
dericate
au un rol mai mull estetic Ele pot fi reaiizate prin metode dlrecte utilizdnd
;;"r;; I eroba fatetei sau fateteror se face cu mare atentie fara
sd verificam
matenate relatiile o" o"iu.r". a""1, lr.r, este impus de fragilitatea lor. 9i
compozite' metode indirecte cu aceleagi materiale. Restaurarile provizorii I
cu ajutorul unur ciment temporar' dar care sd nu contind eugenol. ""rii
r'r"i" I obiectivele din acest stadiu de probd sunt:
de a examina pozitionarea fatetelor 9i relalia aceslora cu dintii
II
vecini;
pentru a verifica culoarea;
8'3'6' Realizarea )'atetetror in laborato, - determinarea cutorii cimentului de fixare;
Fatetele laminate din ceramica pot fi realizate in laborator prin |
una din verificarea adaptarii fiecdrei fatete.
procedeele de mai jos I Preparatia clinice este curdtatd mai inlai suspensie de piatr- ponce fina
l ^,a0a Aceasta suspensie se poate aplica cu ajutorulcucupelor din
1 1t cauciuc, rnstrumente
la maxirrum orice imprdgttere sau improgcare, evilzndu-se
8.3.6.1. prin
ardere pe fotie de ptatind astfel
I iJ::;J::tfitn:J:o'"
Acest procedeu ?l vom intalni 9i la realizarea coroanelor ceramice
Pe modelul de lucru esle adaptata o iolie de platind foarte tip Jacket I vor trebui curState gi zonele de contact cu vecin ji cu ajutorul
subtire. ceramica este benzilor
aplicata prin pensulare pe suprafata foliei impreuna sunt introJul";; I metalice
- - abrazive subtiri.
ardere Dupd ardere' faleta este probatd 9i ;;;;rr;; I ;";;; ;;;;o"r. se va spdra dintere cu apa pentru indepdrtarea
| ,rmelo,. de piaira ponce, Nu se indica utirizarea periiror penlru
Utilizarea acestei metode permite arderi " _-
c,,^^^-;.,^ gi
rdori succesive _ spdrare deoarece
la marginile proximale' Un dezavantaj al metodei este acela
un acces mai ugor I " oecranga
not sangeriri.
ia orpal"l"oar,"i*
foliei de platind intre dinte 9i fafeta este un spatiu care din punct I Fa-tetele t-rebuie.sa fie gi ele curdrate, in mod normal aceasta
manoper;
ram6ne nesigur gi reugita dir;cutabila' ;; ;";; ;;,"i; I este rearizatd ta nivelut laboratorului. se poate verifica ecest tucru
examjnand fateta,
suprafata^ de conract cu dintele trebuie sd fie mata.
I
B's'6'2- Reatizarea de modete din materiate rerractare
este azi una dintre cete mai uritizare in reatizarea I ,por ,rp,lXa"::;,'r,l,"rll:":itfjffi'J;"T,',"r'::l:ii"r:;ri:t:J^l';tffi1"",:;;::,X;
laminate t:;fi,,""J"todd rareteror
I o"rr,o"r curatd.
.u_".:"" ,":;, fine adeziune
"
devine dificila arderea repelatd a fatetei dupa ce ea e se va incepe cu dintii
a fost scoasa de pe moder. I gi fir:care fatetd va fi prdbatd cu atenrie.
Totodata' ajustarea marginilor proximale esie
dificila pentru tehnician. Atragem ateniia {supra fapturui ca in acest stadiu asupra fatetei
8'3.6.3. Realizarea
f exer'citatd nici un fel de presiune' Ajustarile vor fi fdcute c,
nu trebure
prin metoda turndrii S. alrtorui pietrelor albe :.,i:,

Aceas,d*niJ:ffi''3i:::ni:.;:;t#mwx!"":j-:;:ili:"J:il::',ix,"i3
I rvtserv'v vqr rwu'o"rd
picturd exterioa16, cu neajunsurire
ei.
P- " - "--":- - *r*lildi[i$f::xl*Jii,:""#::""l:*:[fi;ffi#[l,,:
F oiuru,," ou.trii"jiri"ira"
,#j,

7 B
$
*,
7s i,,.
::

J .,.*#ff
' ':'-+'s
i'

:,
?.@aa Z& 4tos4t4l6?a
f
t Utilizarea ;apei sa u glicerolului pot t Aw*ia * z**-t-l+.-
f multi autori (48, 49,74,78, sd amelioreze adezi
I 154) prefera utilizarea unui suprafetelor in vederea fixdrii
p
Heracus-Kulzer) aceast a face sitcon Ai:: i
ca
: nu afecteaz5 cu nirnic aspectul fateta laminatd sd ad ere de dinte, Pentru fateta laminati
deci estetica
Dup ete rminarea procedeelor de probS
Verificarea culorii gi alegerea cimentului de
,, 9i dupd ce gravaiea a fcsi
d, la nivelul laboratorului se trece la elimina rea pastelor
fixare solubile in ara
ozitele de probd Ce pe suprafa{i. Dup6 s p5l area atentd
Nuanta finald a faletelor cu apd de robjner
dupd fixare va depinde de: blcool, fatetele sunt i mers a te intr-o baie d e solvent volatil gi
- culoarea masei ceramice; nete penlru cdteva minute. in cazul i n care procedeul sunt tratate cu
- culoarea dintelui subjacent; i la niveiul laboratorului.
de
el trebuie efectuat respect6nd indica[iile
gravare a fosl
- culoarea $i grosimea cimentului material c rmic necesitd o substan ta dife rit5, o
producatorului
compozit de fixare. . concentratie
limp diferite pentru gravare. i n mod traditi onal gravarea estegi penoao.-
ilj
llii faretetor uuriii."t!"in timpur probei tuAnd in
culoarea :il[il:" ".t. efec:_=:i
ii, d produsele dis ponibile in comert
Pe baza a nalizei fdcute va
o eroare minim5 d e culaore trebui ales un c iment compozit 'gelul de biflorurd d e amoniu 10% pentru sticlele ceramice;
a mas r ceramice, fie u nul s uficient apt sa gelul de acid florhidric Z-10% pentru cel lalte a teriale
masc a discromia dintelui
ln cazul unui din te care nu reclamd
de opac
'Du pd Mc. LEAN (1980) (106) gra varea este mobligatorie, cermic
elimind microfrsurrre
estimeazd cd nuanta fina l5 o m odificare importantd de e, precum gt anumite defecie d e pe suprafata internd,
printr-un proces de
10% de cu loarea cimentului
de culoare depinde 8 O% de
culoarea masei re pa(ial5. Gravarea ajuti de asemenea
la cregterea umectabilitdtii si
de fixare 9i loak de culoarea procesul de curd[ire
n situa{iile in care e s te necesard dintelui
culo area finald este cons ideratd o modificare importantd de
10% de cimentul cornrpozit ci depind e TOok de culoarea masei
qi 2O% de dinte Acest e procente izarea
tn care au fost respectate sunt valabile in
regulile d prepa rati e clinici gi DupS ce fa{eta a fost gravati gi perfect curS{atd,
a fatetei ce ramtce de realiz a rea pe suprafata ei interni
esle aplicat un strat fi n de agent de cuplare, silani
NIXON 1990 (1 16) S cu scopul de a cre a o'leg-turi
ciment care sd m asoare u.gereazi pestrar ea unui ..;pa{iu chimi c5" intre cimentul cornpozit de fjxare gi
ceramicd
substantial
0, 1 mm sau chiar 0,2 mm permif6nd Agen{ii ce cuplare silanici sunt variati in raport
ma S care a culorii dintelui a stfel o mai cu
compozifia lor chimicd (cu unul s a u doi cornponen{i)
s5 se bazezepe opacitatea
iil:::ott"'d sau transtuciditatea 1 gradul lor de hidrolizd
"orpo.irt!
Atun ci cdnd
o acliunea lor in timp.
cimenturile de fixare sunt in strat fin in jur de 0.1
diferentele d e nlln a ta gi
tran s luc ici it a te s unt n esemnificative,
:. Unii autori sustin existen!a unei corelaIii intre gradul
de hidroliza al silanului
compozit de fixa re are o influenti in ioncluzie fl adeziunea cimenturui compozii care poate ii caracterizatd astfer:
Printr- o realia;:re tehntc6
relativ red usd a supra cUlorii finale o in cazul unui grad ririicat de hidroliza, va
snrveni frautura ct:azlva in cadrur masei
dentini opacd SA u translucid6, corecta a tatetei ceramice in sensul ulilizdni : ceramice, fapr care indicS 0 eficacitate ridicatS
i a agenturui de cuprare.
indeplinincl toate cerintele pentruculoare a d intelui poate fi modificata cum pe misurE ce are loc evaporarea silanului
odatd cu trecerea timpului. deci prin
va alege crmentul compt-rzit o huna t ransml ic a luminii. irr at:este s inibitrSrrrre' fraciurire ar deveni in mare m5sur5
cel mai transl ucid pentru a vita moclific6rite de naturd adeziva.
la nivelul intcrfe de NICHOLLS (j986, 19BB) a accentuat.
fei
De aic i se despri nde concluzia
ci pentru a ma s ca culoarea m ? atunci c6nd o ialeti laminatd silanizatd a fost contaminatd in pre a labil cu salivj
unui dinte, cel mai cor,ect iaccidental sau in decursul probei) o gravafe cu acid
este sd se intervi nd in stadiul de fosforic 37.k limp Ce
9i cat mai pufin posibil in perroada realizare tehnica a 15 secund e, va restau ra complet calitatile
de alegere a cimentului compozit .' 9anizarea cu 7 zile mai inainte de gedinta de silanului
Astdzi in cele mai multe de
fixare nu diminueazd calitatea leg5turii
de probi, cu rol ul de verificare seturi de fixare p entru fatete se gdsegte
o Aces te observa{ii aratd cd trata rea s uprafe{ei, gravarea
inainte de cim entare a efectu lui cimentul ur compozit gi culoarea gi silinizarea. pot fi
&aizate in laboralor, tot ce mai trebuie facut in cabinet
consta din gravarea cu acid
hc*orrc a suprafetei interne a fatetei laminate, pentru
a reactiva agentul de cuplare.
BO
Bl

{rry
-,t
I Lr- e

€w*a ea atos<ala/z?;e
?.ru*:a ?* a,lo*aZolo?<:e
b) Pentru dinte t' Ct atentie deosebiti o vom
Ca 9i la nivelul fatetelor gi suprafala dintelui va trebui curdtata pentru acorda ajustdrii ocluza-
eliminarea urmelor de paste solubile fn apd. le, erori minore la acest
Smalful va suferi o gravare timp de 15-30 secunde cu ajutorul unui gel de nivel vor duce la fracturd.
acid fosforic 32-37%. Dupd gravare se va spala suprafata bine cu apa gi se va usca. Ajustarea se va face atAt in
Adezivii dentari din noua generatie aderd simultan la smalt 9i la dentina. intercuspidare maxirnd c6t
Toti produgii vor fi aplicali pe suprafata care este u$or umectatS, deci nu trebuie gi in migcdri de propulsie gi
fdcutd o uscare perfectS. latera litate.
a Pentru ajustare ocluzale
8.3.7.3. Fixarea gi finisarea vom utiliza freze diamantate
Alegerea cimentului compozit a fost fdcutd inca in cadrul probei preliminare. cu bandd rogie in cazul
Este necesard alegerea unui ciment suficient de fluid incat sd evitdm retugurilor mai importante gi
apdserile excesive in timpul fixdrii, pentru eliminarea riscurilor de fracturare freze cu bandd galbend pentru
Dintii grava!i 9i curatali, vor fi izola!i interdentar cu benzi fine, pentru a evita cele mai putin importante.
refularea in aceste zone' a cimentului compozit. in cazul marginilor cervicale greu O Ajustarea va fi efectuatd la
abordabile, se pot aplica fire de retractie. Aceasta va cel putin 10-15 minute dupd Fig. 8.27a
fi fdcuta inainte de gravare pentru a evita hemoragia. fi>rarea ultimei falete gi va fi
Peste suprafa!a dintelui se aplicd un prirner facutd obligatoriu sub jet de i.,':; ..i,
gi se usucd faleta, apoi se aplic5 pe suprafata ei apa. Dupd efectuarea ajustd-
cimentul compozit ales. rii, ariile pe care s-a intervenit
Fatela este apoi pozitionata cu exactitate 9i vor fi din nou lustruite.
se exercitS o presiune ferma de intensitate medie. a Pacientii vor trebui exami-
Mentinerea ei in pozitie corectd se face cu nati din nou dupd 2-4 zile
ajutorul unei piese speciale (Accu-Plocer, Hu-Friedy) de la cimentare pentru a ne
convinge de indepdrtarea
sau printr-o sferd de ceard montald pe un mdner din totalS a surplusului de
Fig. 8.26 material plastic (fig. 8.26). ciment de fixare 9i pentru
Benzile sunt detagate in directie orali, iar surplusul de compozit este verificarea ocluziei corecte. in
eliminat cu ajutorul sondei sau o pensuld. acesl momenl se pot realiza
Pentru polimerizare complet- este necesar un minut de folopolimerizare pe gi fotografiile postoperatorii.
toate fetele dintelui (se utilizeaza de regula doua lampi) surplusul ce compozit va fi a ln cazurile in care s-au
indepdrtat de preferin{a utilizand lame de bisturiu gi benzi fine de metal. Atunci cand produs modificdri de ocluzie
sunt necesare interventii cu piese rolative putem utiliza pietre diamantale de turbind sau este suspectal de b.ruxism Fig. 8.27b
in banda galbend sau freze din carbund de Tungsten pentru finisat (fig. B.27a,b). este necesard purtarea unei
Toate zonele atinse cu instrumente rotative vor trebui lustruite cu instrumente guliere nocturne.
din cauciuc Ai in final cu pasta de lustruit. in realizarea cimentarii urmdtoarele +
aspecte se dovedesc utile: Concluzii
o ln situalia in care dintele gravat a fost contaminat cu sAnge sau salivi, va trebui Fafetele laminate ceramice rdm6n restaurdrile protetice care rdspund cel mai
repetata gravarea 10 secunde pentru reactivarea suprafetei. bine principiului pro!ez6rii estetice actuale.
o Toate seturile de materiale de fixare sunt previzute cu un catalizator pentru a le transforma Ele sunt neofensive y'r:ntru lesuturile moi, parodon[iu, evitd utilizarea structurilor
in produse cu polimerizare dubla (foto 9i auto). Nu este necesard aceasta polimerizare metalice gi posedd bLne calitati estetice.
dubld deoarece faletele sunt subtiri 9i permit fotopolimerizarea. Aceste materiale De asemenea ele reprezinti restaurari protetice care permit conseryarea unei
fotopolimerizabile'sunt in general mai stabile decdt cele cu polimerizare dublSl proporJ ii importante
) ln cazul unui numdr mai mare de falete este recomandabil sa se inceapd pozifio- {e smal! natural.
D upd cum subl iniazd Mc LEAN "aceasla reprezintd prioritatea principali
narea cu cea mai distal;i, asigu16nd in acesl mod un ghid prin care avem posibilitatea t
re trebuie sd fie respe
modificirii cimentului cornpozit de fixar.e daci este cazul in beneficiul dintilor maj vizibili. $ata, smaltul n a tural uman fiind, deocamdata, cel mai bun
material restaurativ"

B2
t

C@:@ a al6ealaLy4

i ?.wia a+ ataz<aZe/opZc
Aceeagi autori au fScut un studiu asupra egecuriror
produs aceste egecuri- Studiur a curpins gi cauzeror care au
170 pacienti cu 1024 fa{ete apricate pe
perioadd de 10 ani (intre 19g4-1994j. o
Egecurire survenite sunt redate ?n taberur rX
Egecuri de
ordin Egec u ri
Nr. cazuri Nr. cazuri
mecanic biologice Egecuri estetice Nr. cazuri
mat
rezu Ciobirea sau 18 Sensibilitate
fra ctu ra re a
10 Margini vizibile:
-proximale 30
$r tn -cervicale 1B
face Fisuri 0 lnfiitratie de 15 Produse de dintele 40
secre t ii
subiacent
Fraclufl la 2 Carii
probS gi frxare 0 Produse de
raminate ';r;T?$rl;f ,ii::;'.t"maiizate direritere erape din codur rixerii ra{eteior compozilul de fixare
f,

Fracturi Necroze
functionale 0 Produse de masd ?8
ETAPE M A T E RIALE UTI LIZA T E
1
ceramicS gi metoda
-ce rv ica Ie 17
Curdlarea p reparaliei Praf de piatra ponce + ape.
COMENTARII -ocluzale 1
de realizare
clinice a dintelui. Elimini orice impuritate de pe decimentari
faletei laminate. dentard
Agent de indeoirtare a impuritS- contami- TOTAL
+ tratament u Itrasonic. 34(3.3%)
25(2.4%l 121(11.8%)
Proba fatetei ndrilor in timpur
Se realizeaz5 cu fateta uiectata. Se verifica adaptarea corectS
efectul estetic. alegerea comoo Deficientele a!'etate in tabelul de mai sus pot
G ravarea taletei Cu flu
zilului de fixare ce pot survenii ?n orice stadiu sau etapd de lucru. fi atribuite unorcauze murtiple,
rntervalul de timp Creazd retentie micro-mecanicj
(ea
va d rnde de materialul ce famtc. Ele pot surveni ?n:
Ume ctare suprafetei nte rne a fatetei stabrlegte leS"ItTe-ch-j-Lt ' etapa de serec(ionare a cazuriror: dinti cu discromii foarte marcate, bruxism,
CU SI me ntine 2 minute a por SC intre masa ceramicd gi compo- o in timpul preparatiei clinice: pozi{ia forma
U
zrtJl de fixare 9i marginilor, grosime insuficient-,
Gravarea dintelui
Cu acid fos foric 37o/o p entru smalt o in etapa de apricare a rucririror temporare rdu
(30 secund e) Si pent ru dentind Creazi retentii mrcro-mecanice. ajustate, ciment necorespunzalor:
(1 5 secunde
o in etapa de probd gi manipulare: fracturi accldentale;
)
Depunerea de pnmer p€) Se depune in 4-5 straturi gi se lasi ' etapa de alegere a ciemntului de fixare: opacitatea
dinte Si fatete. 30 secunde pdni se usuci. Este produsul ce realizeazd
legarea intimi intre dinte
o in timpul fixdrii: m.anipurare gregitd, utirizarea acestuia, grosimea lui. saturatia,
unor produgi necorespunzatorr
Pozitio n3rea gi fixarea u ciment comnnTit
com masa.eram pentn r fixare;
it. fateta este fixata tn pozitie r in etapa de comunicare intre pacient, medic ai tehnician: in{eregerea gregitd a
co re cte benzile sunt trase in
directie linguali. dorintelor pacientului, transmitere defectuoasS a datelor
Elimina rea materialului in Cu ajutorul periutelor. lami de bisturiu cdtre laboratorul de tehnicS.
EXCES Se urmdregte curdlarea Progresur existent ?n prezent in domeniur materiareror
fir de metase. benzi de materiat materialului compozil inainte de de realizare a acestor l-rcrdri protetice, deasemenea
ceramice, a metoderor
fotopolimerizare. o selecfie judicioasa a cazurilor
Fotopolimeriza rea pentru asemenea tratament au redus semnificativ
Cu fateta mentinuti tn po zi! corecti procentur de egecuri.
Pentru a aigura o prizd complec- Luate impreund egecurire de ordin mecanic
se t ace fot op olimerizarea cu dou5 ti, lumina trebuie se fie aplicati ai cere de oroin bioiogic in
40-50 (s€cunde ) cercetarea autorilor amintili se ridici la un total de
Finisa rea faletelor din pdrti diferite. 5g cazuri respectiv 6yo valoare
cu be nzl abrazive, treze din Tung sten, procentual egald cu egecurile lucrdrilor de tipul
Fin rsarea se va face dupS o coroanelor metalo_ceramice.
pretre dramantate CU bnade peiroadd de 10 minute de la fixare. ln prezent pro,:entajur de egecuri estetice nu dep5gesc procentajur
oricdrui
alt tip de restaurare ceramicd.
B4
B5
2,*na i+ a4ou,lo(oaic (w*ia ec alau<a,Co(oqe

CAPITOLUL 9 -^ 3. Coroana JACKET produsa prin turnarea unui miez de alumind (lN - Ceram, Vita);
COROANE DE INVELIS CERAMIC 4. Coroana JACKET produsa prin metode mixte; un miez turnat din sticla ceramicd
9i ulterior cdptugit cu nasA ceramici de tip Vitadur N. (sticla lui Willi);
5. Coroana JACKET din sticlS ceramicA turnatd; (Dicor sau Dicor Plus, Deutsply-
Caulk);
6. Coroana JACKET din ceramica intarita cu leucit, presata la caldu16 (lPS Empress,
Coroana de invt:li9 ceramice reprezinta o proteza unitare estetice gi este lvoclor):
cunoscutb din anul .1 886. Cand a fost produsa pentru prima data de citre LAND. 7 Coroana JACKEI "de fuziune joasa" - un miez de ceramicd feldspatica ulterior
Ea a fost numite coroand JACKET, termen care s-a p5strat gi in zilele noastre cdptugit cu un material ceramic cu punct de fuziune scdzut la 6600C (Duceram
Obtinerea acestei coroane ceramice s-a realizat prin arderi succesrve a LFC. Ducera).
maselor ceramice pe o matrite din platina inter-un cuptor. Metoda a fost extinsd apoi
9i asupra realizerii inlay-urilor gi onlay-unilor din ceramici. 9.1 .1 . Aoantajele coroanelor ceramice
O inciden!d ridicatd de egecuri prin fracturare a acestor lucrari protetice a - Rezultatele estetice deosebite. Transluciditatea restaurerilor totale din ceramicd,
dus la abandonul lor temporar. dau satisfaclii estetice din cele mai mari.
in decursul anilor'60, aceste coroane destul de fragile au fost amelioraie de - Bicompatibilitatea. Ceramica smdltuitd are o suprafald lucioasd 9i este materialul
c6tre Mc LEAN care a reugit sd le creascd rezisten!a mecanicd prin intarire cu alumina. cel mai biologic din toate materialele utilizate in stomatologie.
Coroana JACKET din ceramici aluminoasd a fost considerata ca gi coroana - Asigur6 sAnatatea parodontald. Prin realizarea unui prag drept amplasat
de referinti estetica aproape 2O de ani. subgingival, materialul de la acest nivel este in cantitate mai mica decAt la
Ameliordrile inrergistrate in domeniul maselor ceramice. a materialelor restaurarile metalo-cerarnice. in acest fel se asigurS o sandtate parodontalS perfecta.
refractare pentru modele 9i amblat, precum 9i in domeniul metodelor de fixare au
condus la dezvoltarea impetuoasd a restaurarilor total ceramice sau cum le numegte 9.1.2. Dezaoantajele coroanelor ceramtce
prof. BRATU (32) "Sistenre integral ceramice". - Rezistenld scdzutd. Sunt mai putin rezistente dec6t coroanele metalo-ceramice,
Sistemele de fixare actuale cresc rezistenta mecanica, proprietdtile estetice, fracturarea lor este destul de frecvent6;
proprietd!ile de transmisir: a luminii. - Linnitarea utilizdrii lor in zoria frontal6. Cu toate ca unii producatori, ca exemplu
Aceaste metodd a restauririlor total ceramice a fost institutionalizatd dupd materialele Cerestore gi Dicor, sus!in ce pot fi utilizate Qi pe dinti laterali;
progresul inregistrat prin aparitia 9i cjezvoltarea fatetelor cerurni"" laminate Ia - Nu pot fi realizate pun{i. Cu exceptia unor cazuri speciale de edentatii mici in
mijlocul deceniului 9 anii 1980. zona frontald.
Coroanele JACKET fixate prin materiale compozite reprezinta in momentul - Se cere prezenta tesutului dentar corespunzator pentru dintele pe care se aplica-
de fatd tratamentul de eleclie pentru dintii frontali c6nd acegtra nu pot beneficia de Deoarece este necesar5 o reductie uniforma a tesutului dentar in vederea
terapie prin fatete ceramice datoritd urmatoarelor considerente. otrtinerii unei grosimi adecvate a coroanei. Acest lucru nu este prosibil in situatiile
r Calitdli optice asemdndtoare cu cele ale dintrlor naturali; urror disliuclii coronare accentuate.
o Marginile gingivale gi reflectia diluzd a luminii la acest nivel asigura aspectul - lntegritatea marginilor acestor coroane este greu de realizat prin tehnicile de
sdn5tos al tesuturilor parodontaie inconjuretoare. laborator.
Aceastd metodd nu este inci larg utilizatd, preparatia pentru aceste coroane - Duritatea foarte mare. Produc abtazia dintilor antagonigti. Din acest punct de
JACKET ceramice solciita precizie, sigurantS. Metodele de fixare utilizate, mai ales cele vedere de viitor se do\,iedesc a fi coroanele din sitclS ceramici turnatS. Cercetdrile
de legare la dentina sunt nesigure in ce privegte efectele negative asupra puipei dintelui. recente aratS cd ele ss uzeazd in acelagi ritm cu structura dentara.
- lmposibiltiatea utilizdrii lor pentru fixarea protezelor partial mobilizabile. La aceste
coroane nu se pot apJi:a atagamente sau culise de preicizie sau semiprecizie
Aceste materjale nu p'ot fi folosite pentru toate sistemele cje restaurbri protetice.
9.1. Tipuri. de coroane ceramice JACKET
lntroducerea de rnateriale ceramice noi, in ultimul timp, a dus la aparitia 9.1.3. lndicaliile coroanelor JACKET
mai multor tipuri de coroarne JACKET. , .:: :
Atunci cSnd aplic{m asemenea proteze dentare pe langa examinarea clinicd
1. coroana JAcKET clasica din ceramicd feldspaticd arsd pe folie de platini; obignuita, o atentie speciale se cere in examinarea relatiilor ocluzale.
2 coroana JACKET din c;eramicd feldspaticd ars6 pe un suport refractor (Fortune; Materialele ceraryrice sunt iasante, au o rezistentd crescutd la compresie
Williams; G.Cera, G,C; OPS classic, lvoclor; Lamina, Shofu),
9i scazuta la indoire. :

B6 B7
HI
"q
"1 I
?eza*Ca a+ .aZo.t<tolzaze
I

..in
'o 'Pe'dinti
general sunt indicate, j ewwaa Z< alou<aza6gu.e
frontali cu..distrucfii coronare I

o Dinti iu de intjndere
coroane ct.inice .,;fi";;;i';;'i;tt.; r,, I mica, :r,,., I necesar sd se faca inainte
de inceperea oricSrei pregStiri
r La pacienti cu o,:luzii normale ,.raro..5lt" dentare
fara"'O '.{
. amprente 9i modele de studiu;
r inregistrarea rapoartelor
o,a,if,l:"#,f :):TJ:t:i:l,iii jilLJ,:?:H::.::i"?:;:,xi,i!l"til5,1i
I

ocluzale;
o stabilirea culorii dintelui in
::
':l Acegti dinti vor trebui examinati r fotografii dac5 c-auz]'9i a drnliror existenti in
ri lor' -ln cazur ciind distrucli"-"oro."ra';;*;:t.
cu aten!ie gi evaruat r'o"rt"
o,n" prognosticur r este posibil o" luanta;
cavrtatea bucald.
:

poate s5 rdm6n5 un s'poit p,rin preparafia radiografii. "r"ghij


fragir r.i"J"ia r-urpr,"u ajungel" crinicd necesard se pentru cd este
vorba de coroane JA.KET
,ui,.,,u,n""ll'l"ooo.ont,. l;.;;;i[ o"r"nio"rua camerei care sunt constructii protetice
:;,r.i:, J,ffilnn""o,o,,n- iJ"i,"
!:
,. parcursut preparatiei ctinice
oi"iti ii.;;;;;i ." '"'.. .,., de murre ,"i:"J;,;:i:,::?'ii,:T:-ptu.tu.u" ,"ni,'i'lr,'Jtion",. ,n'"i",.n"^,
",iuii", rundamentar
La dintii c,evilari va trebui s5 indepSrtSm 9.1.4-1- preparalia ctinicd a
': gi evitarea dispozitiver,r,. obturatiire din amargam precum dintilor
.orono-r-uolJri"iu .n",u,ice Aceste lucrurr sunt necesare ln cazul acestor proteze fixe, alegerea
J: datoritd trnaruciditStii.accentuate instrumente Ior pentru preparare
dupd cimenrare. deci .orouneto. JACKET care vor tmportanle. lnstrumentu.t folosit este
" reprezl^ia i" dupd cum
;"-;;' ";;
="t"ti.rr'"J""lt*t"r spune TOUATI (156) o
:

poaie ;;,;'ui""r""":, pretungire a mAinii ctinicianutui,


,se i:."rl"r:l ;";;';;;";ne
gi marginite dintetui st6tp, adaptanou'lJ"' in pracricd ideile, modeldnd formcte
1.
0:
I'
-' " "H;:#i' :f:",n "'
o'J',, o rN -i.,,.n
" ","
o p t.l"
situatiilor clinice particulare.
"r.,
$l
- Acestea sun-t decisive in idnicatia
sau nu a coroaneror JACKET, pe misura progreselor ffi
?nregistrate fffi
ii: ::,3:;:,:'.,1:&??,':ri ::":Eg:":t"-;l""ventd 'aportul
o art; coriireindicatiebruxismur
penrru in domeniut biomateriatelor, .u
oo."iua'91'i W
- starea p"roJontirlui ocluzal de cap la cap. evolulie a instrumentarutui TOUAff
Reprezinta un factor decisiv in aregerea recent a fdcut o grupare a intregutui Al-Zj
de importanr gradur9i,tlc. r.tru.1i! acestor coroane. Este deosebit in::trumente cerute penlru aceste
set Oe
presdtirea unui praq drepr ;;;'"",:. in acesre ,'ii""tii-JJ-r"tracrii gingivare in coformitate cu scopul urmirit.
preparAri,
aceste situatii in care pragur
de r,i,n#,',ai*" p*r;.;";;;',;;;"
p."i" i' .il[,,i, pentru purpd in pentru prepararea
", .
e n t ru o
".'"i" ra niverurjonctiunii
-";;;';';'nsmart_cement este . unui dinte in
iJr"i?".1' Jri n" ?til, o nJ ro-"u,." n.. i; e ce s rd a ce a s re
vederea acoperirii lui cu o coroand
JACKET
",.ou
- Culoarea ditttelui subiacent
i
sunt cerute doar doui sau trei freze
Discromiile accentuate de diamantate_ Cea mai importanta
diferite cauze sau dispozitive OintrJ
infruenta curoarea tinura corono_radiculare aceslea este freza dc
ffJil;"a:rrr "'Jonrtructiei
pr.otetice dacs nu sunt ruate preparatia i;""?J"':' ::T:,;:
Fig. 9 1

' materrral ceramic mai putin


transtucid gi utitizarea de dentind
JA(IKET este util sd aibi urmdtoarea
:i""t"";:ilunui ugor configuratie (f ig. 9.1):
' 5:?ttg?^:linicS sd fic racuti irr aga rer incat reducria de tesut r estc necesar un prag in unghi
drept, sau un prag
dur sd fie minim irr ganfren ad6nc, de aproximaiiv
r si se utilizeze cin e unghiuri gi margirri rotunjite; 1,2 mm;
pentru ;;"i;:;:, ::ry:ij":?;;
prepara{ trebuie obliqatoriu ,,j ,i,,i?,ji; raborar,rrurui, cu,ac,,ea . :i[_)atiu ocluzal de cel pu{in 1,5 mm.
.; r," in."iiu;in dinrerui
tiga de laLrorator, Aceste praguri in unghi drept sau in
9.1.4. Rea.lizarea prepara(iilor -
ad5ncit vor fi realizate cu instrumente
ganfren
cs,76n;r7s specifice (fiq. g.2).
lnalnte de inceperea
care lrebuie si re inrelliutru,.,preoatirii dinteiri sa acordim arenfie inf.rrrratiilor pe
.frezA in Pentru pregdtirea fetei orale este necesara o
fr:rrrri dc para, granulatia aceslor irezF
alte tntormatii rrtire medicrrtLri 'r-"",rrrl""i-.,.r",terii rur rabora'torutui, precum gi cuprinsd intre Z0-140 p Fre:;r pnntru este H
gi p;uic*ni"iri i" reiul aces.la prtem pf.1u vu aveJ
,nurt" gregeli. ,liarnetru dc cel putirr 1 mm.
"uii, Fig 9?
88
B9

--l_, l)
:i:1.!

?wua ta alaaa.toto?ie

Principii generale in realizarea preparatiei


Aceste principii sunt dictate de proprietatile
mecanlce ale materialelor ceramrce:
- rezistente mare la compresie;
- rezistentd scezuta la indoire;
-lipsa de elasticitate.
Din acest motiv preparatia trebuie sd includa
un prag nebizotat de 1,2 mm o reductie incizala sau
ocluzale de 1,5-2 mm, cu unghiuri f ine rotunjite
I if ig. s.3 ).
I
t
I Conturul general al dintelui pregatit trebuie sa
I
I
I I fie cat mai asernanetor cu cel al dintelui natural, conferind
I
I
I t ceramicii o grosime uniformd. Fig.9.4c
I I
t t t Din acest motiv, pregatirea dintelui se va face Aceastd dispunere faciliteaza etapele de am prentare, de
in dubla convergentd a suprafetei vestibulare gi orale ve rifica re
-**___ +I ___ a restaurdrilor provizorii, cele de proba a coroanei ce le de fixare gi finisare
Fig 93 ifig.3.4a. b. c). ln aceste situatii se pot utiliza fire de suturd din
malase 0 sau 00 cu scopul oe evicjentiere a zonei sulculare
9.1.4.2. Metode utilizate in pregatirea clinica 9i prolectia ei in timpul preparatiei. in cazurile dintilor cu
discromii, din(i devitalizaii, marginea cervicald se va pozitiona
9 4.2.1. lesutul gingival
1
mai profund in sulcus din considerente de ordin estetic.
Penlru coroane JACKET aplicate pe dinti fara modificari de culoare,
9 1 4.2.2 Tesutut dentar
extinderea preparatiei nu irebuie sa fie profund in sulcus. Marginea cervicald se va
termina ugor sub conturul gingival de pe cele patru fete ale dintelui. Prepararea dinlilor se va face sub anestezie.
Unii autori (83, 87, 94, 100. 140, 154, j63)
recomande pregetirea unei jumSteli de dinte
1fig.9.5l
-Wi Reductia se va face la nivelul marginii incizale cu
':;aj '*s 1,5-2 nrm. lncorporarea pragului profrrnd in sanf ren va f i
in rnedie de 1,2 mm (fig. 9.6i. H
1 rnin
Fig 9.5

--ts
r-l\:
\\ 2 rim

',)
'r'. )
Ei\
K
B\
Fig. 9 4a Fig 9 4b
Fig I6
90 g1

&iia,:;.,.-
?,uaola a atqta*/oay2g

I C@e:@ u aZa@talalac
Pregdtirea suprde{elor vestibulare
$i orale. r.,. sunt preferat p-ortamprentele metalice.
Sec{ionarea "if canal" cu perforatii.
proximale (fig.9.7).
supra portamprenta trebuie sa-fie pre'gatiia
i. pr"""'Loir cu un materiarcuadeziv.
toate acestea,
pe fata orali supracingular o. amprenG cere mai utiri.utu in acest
se va face scop sunt siticonii
o^ "on.i.tu.["li;:1,,?j: de
inguslare progresivd c0 6_Bo cu scopul creSLrii Tehnici le de amprentare diferd in functie
retentiei 9i stabilizdrii. a operatorului. Su nt fo losite in specia d e materialele utilizate gi preferintele
I tehnica d e amprentare
Reducerea excavati sub:ingular sau dubld in doi ti mpl dubla int r-un singur timp
adecvatd relatiei ocluzale. ln prima itua{ie, tehnica
Pentru finisarN sunt utilizate freze dar reclamd o oareca re experientdcu a mestec dublu intr_un timp este simpli, rapidi
diamantate cu bandd rogie. Se are grija in ; Materialul de a mprenta de v6scozitate
acelagi i depus nivelul preparatiei sc5zutd prin intermediul siringii
timp sd se rotunjeasca toate ungnirlriie I
clinice avdnd grijd ca sistemul este
Fig.9./ ,"oprf fie in contact permanent cu preparatia. portam de evacuare al s ringii S a
de a reduce punctele slabe din mar. ", I prenta
I aplica pe cAmpul protetic peste pasta siliconici
incdrcat5 cu siliconul chitos se
3. Retractia gingivala
9. 1.4.2. ""rurnlia.
Metoda de am prentare dubld in care a fost depu s 5 la nivelul preparatiei
O cerintd preti minard pentru orice proced eu
de retractie gingivald conste j realizatA cu un silicon ch itos care dup5 doi timpi cuprind eo mprentd initialj
tn prezenta de
lesut parodontal sindtos care sd permiti retractia reversibila I prin indepd d eta Sare spalare gl u care
rtarea suprafe telo r retenlive, zonele este pregdtitE
tesutului gingiv al 9i care sd nu producd a :
t i nterdentare
leziuni a marginii gingivale ln timpul doi se pregdtegte un
Atat retraclia orizontald cdt gr cea verti initiala gi se re a plicS amprenta pe material siiico nic fluid, se aplic5 in amprenta
materialului de cald va permite pitrunderea cempul protetic
amprentd i n grosime
suficienta a acest nivei D upd priza materialului
in cazul sdngerdrii in urma prepara{iei I

este necesar si se am6n realizarea


verific t5 amprenta va fi detag a ta, spdlatd,
dezinfectata gi
retrac{iei s ingivale in situa tia in care ampre nta esie consideratd
$i amprent a rea cu cdteva zile.
D intr e numeroasele metod e de retractie nivelul
laborato rulu iinsotiti de o fig e corecte e
a va fi trimisd la
e leitrochirurgi ca15, gingivald existent in vederea realizd nt ace stei constructi care contine toate datele necesare
chiuretaj circular al gingiei, fire d retractie r protet rce, amprenta arcad
tehnicianutui
raporturile e i antagoniste
Pe ntru coroanele JACKET cea m interarcadice si
corespunzetoare metodd este uttlizarea firelor
de
retractie 0,1 mm. Firele de retractie pot fi impreg_ 9.1.6- Restaurdri prooizorii
nate sau^ neimpregnale, tesute sau impletite. j Apricarea acestor lucrdri este absorut
l necesard in situatia in care executam
Se recomandd folosirea firelor impletite I
! ""1"i:;/,.t"KEr.
t Acesre restauriri p,;;;;;;
impregnate deoarece sunt mai ugor de pozitionat
I
- biologic.
";-;;;.rj;;;";i
oin oo,a morive:
9i apticat, pdstrdnd epitetiui ;onciionbf Si
I
atagamentele supracrestale intacte. I Factorul estetic ii permite continuarea activitatiilor sociale
Se pot utiliza fire Ultrapak sau Ultradent $r cre$te increderea acestuia in tratamenit]i ale pacientului
Biorogic, prep_aratia clinicd esie -f,rotejata,
care sunt impregnate cu Hemodent (solutie Lxecutat.
Fig. 9.B tamponata de cloruri de aluminiu) par'dontale ia nrvelui preparatiilor se eviti cxtensra
tfig_ 9.S). intrasulciaie 9i se pastreazd contactere {esururiror
indepSrta rea acestor fire se face inainle Avand in vedere-importanta u"".tor.u.t"urdri ocruzare.
la si de luarea amprentei. Unii cliniceini 57,69,93, 154, 163) preferd ru"rii"*" mulli autori (1, 22,31,51,
un fir de mSta S e pentru
sutu rd in fundul s ulcusului gingival pe parcursui r"""r coroane provizorii in raborator chiar
prepara!iei gi efectudrii amprentei, daca uli/izarea lor este limitatd f,
pentru a impie dica orice sAngerare ,n",-Ooui sdptimdni.
provizorii sunt coniectionate de
i"r.oporiio.t?.uJolle regutd din rSgini acritice
9.1.5- Amprentarea pentru coroane JACKET
rn afard de coroanere provizorii
sd redea cu maximum de exactitate detaliile
protetic. fiTJ."lt:Jjebuie sunt campului restauriri provizorii obtinute in cabinet, rearizate in ra.borator pot fi utirizate gi
i";;;; i; ;;;il;#:e necesare portamprente, materiale de amprenta qi o existente gi comerciaiizaie de iii..rl utitizano unur din numeroasere materiare
Dupd obtinerea coroaneror provizoriilrJcr.atoure de asemenea materiare.
Alegerea portamprentei se face in mod indiferent de procedeur utirizat,
standard existent in orice cabinel. obignuit din-setur tle portamprente ,cestea vor fi cimentate provizoriu,
ci,n"ntu"r"a se va face cu un ciment care
nu contind eugenol. sa

ot
93

4Y
t

?wua t* a-toata"to/a?ie
Ow*a en a4aqalolo?;e
in acest scop poate fi utilizat de exemplu: Logenol (Dentsply-Caulk), n, se sinterizeazd corespunzdtor. At6t condensarea particolelor c6t gi regimui
de
Freegenol (G.c.), Temp-Bond N.D. (Keer), cimenturi provizorii lipsite de eugenol. sinrerizare infruenteazd in mare mdsurd proprietatiire masei
ceramice, de aici va
Acest lucru este necesar in vederea cimentarii finale a coroanelor JACKET re,zulta calitatea finald a coroanei JACKET
care se face cu un ciment compozit. Ceramica este un material casant cu proprietati elastice reduse
gI rezistenta
sc;azuta la tractiune. Din acest motiv, aceste coroane dupS
0 perioadd de timp se
9.1.7- Realizarea coroanelor JACKET din ceramicS. feldspaticit vor deteriora prin fracturare.
Aceste restaureri pot fi realizate la nivelul laboratorului fie pe modele Aceste fracturi sunt legate de microfisurile existente pe
refractare, oblinute prin,Cuplicarea modelelor de Iucru, fie prin utilizarea foliei de
a coroanei, survenite in decursul sinteriz6rii gr a procesului de suprafata
racire'in
inlernd
functiei masticatorii' coroanele sunt supuse unui stress continuu, timpul
platinS cu o grosime de C|,025 mm, care este adaptata exact pe bont (fig.9.9 a,b). aceste microfisuri
se vor deschide gi se vorpropaga in grosimea masei ceramice
Atet modelele refractare cat 9i folia de platina men!in pasta ceramica, spre suprafatd, odata
ajr:nse aici coroanele se ,ror fractura.
oblinutd prin amestecul pudrei ceramtce cu apa distilata sau un alt lichid special, Au fost utirizate gi s-au preconizat diferite procedee de reducere
pastrandu-i forma dat5, pe parcursul procesului de sinterizare. prin fracturare a coroanelor JACKET. Acestea constau a egecurrlor
pentru coroanele total
ceramice
in utilizarea unor mase pentru miez din ceramica intdrita cu
arumina care a dus ra
dezvoltarea coroanelor ceramice aluminoase. Ulterior, au
ceramice gi procedee mult mai moderne in cadrul sistemelor
apirut gi alte mase
total ceramrce sau cum
le denumegte prof. Bratu (sisterne integral ceramice).

9.2. Sisteme ceramice actuale


Aceste materiare moderne au o utirizare variatd in: erectronrcd,
auto, avlaticS, laser gi alte domenii. Acestea pot fi materiale motoare
-_t:
cu oxizi sau fdrd oxizi,
Dispozitivere elecrronice au ca bazd nitrura de aruminiu
sau nitrura
carbura de siriciu este utirizatd ca materiar ceramic semiconcjuctor, de bor.
Fig. 9.9a Fig. 9.9b la ogrinzire speciale utirizate in spatiur cosmic. Anumite rasere pentru precum gi
producerea
fascicolulut se bazeazd pe cristale optice din material ceramic
de exemplu granatul de
Pasta ceramicd de nuanta adecvata esle aplicata pe nrodelul refractar sau ytr'u gi aluminiu. componenle a motoarelor auto avioaneror
9i sunt-laftugite cu nitrurd
folia de platina cu ajutorul unei pensule fine in straturi succesive, primul strat fiind de titan sau carburd de titan cu scopul cregterii rezistentei la
uzurd a acestor parti.
de opaquer, apoi stratul de dentina gi in final smaltul. La ora actuald materialele ceramice utilizate in stomatologie
sunt foarte variate.
Dupd aplicarea fiecdrui strat se va face o vrbrare manuald cu spatula cu in tabelur X este redatd varietatea de sisteme ceramice care ne stau ra
d ispozilie.
scopul condesdrii gi obtin'erii unei mase dense. Se indepbrteazi surplusul de lichid
prin sugativare cu un gervelel absorbant. Stratul de dentind este aplicat in surplus
gi modelat conform morfologiei dintelui. Se va face sinterizarea masei ceramice g.:>,.1. Coroana JACIIE-| in6ritd cu alumtnd
conform graficului termic specific masei utilizate. A fost introdusS de catre Mc LEAN gi HUGHES in anur 1g65, se
Dupa rdcire coroana poate fi adaplata 9i retugatd in ce privegte forma, caracterizeaza prin utilizarea unui material ceramic cu rezistenta
crescuta, ce contine
dimensiunea, adaptarea. cris;tale de alumina topitatn proportie de 50% din greutale,
.;;"
La sfargit se va face o ardere finald, in acest stadiu contractia este minima. pes;te care se aprica o ma'sd ceramica adecvatd din punct
de ";;*;r;;;,;;;;
vedere ar expansiunii
terrnice. pe suprafata vestiburard grosimea acestui miez este
Pe tot parcursul tratamentului termic este necesar sa se respecte c,r"slgrr,?e o" aproxr',"tiv 0,5 mm
deci de grosime redusd, p.jntru a permite apricarea de ceramicd
temperaturii la nivelul cupi:orului cu 1000C/minut. Este necesar acest lucru O-aoale;dd ouignuita cu scopur
satisfacerii aspectului estetic- se sustine cd aceastd coroand
ceramica este un material slab conducator termic, ridicarea bruscd a temperaturii din cerarnica aluminoasd
eslr: de doud ori mai relistenta ra fractura decdt una din ceramicd
obignuiti.
de sinterizare poate sd topeascd stratul superficial mai repede decAt cel interior care Transruciditatea -:este insa rimitata din cauza cristaieio,.
de alumini.
94 otr
1..

N\
T,zbel X
Ii
l$
t^,
lr
RESTAURARITE l*
IA

if
]t
Din po-telan topit pe
m3ta saL metaloceramice Total-ceramlce

(o

:eldspat ce Din sticla


Feldspatice
cera m icd Cu miez

cu leucit cu leucit cu leucit cu mtca de de


ridicat (Empress) de magnezie
scezut (Dicor) alumina '
irltipaiitd ^
(Cerestore)

aluminoase cu capa turnate


(Jacket) (ln-Ceram)

::l{liM
:;;iri.:i$[
-
[g $,,:;-33;,3fl_-d:
; at eji;= dl ff r ' : i = 1.a.6 YC. N.0, ri_ m
i;fi,gi.
N)

igig i l*$iij, + A9
F! i: +Tl:lfi i' ;'ar qf
F F
d{ 6'8ffs g
"! ls; ; i5x : fi: a; ii:
b
lrfi;r:;;ggrsiffrfigg
e
i
g.

ti s ilB s
+ a3x;Ffr!**nrdsi;3E$f;
if i; i;s { $; ## $g; r 95sI#sF:P:F=*8#gf3"
s g gH
! il 5,i gE; ; fi-: FP-.*3$3
A
i;i; H Fa a 6'g **E.o^"{3 i3':SR gsnF
islPb iE,isi
i,Zi . tg 0.d plEfr =Iq? ifi
qF$iIs
09=,. 9 = _ _._i g:g:si^ i'
g:'; 3 3 : g_="**stqE S ff t:q a !
g':EsE ;:.iR 3=o:xG
; C;+i "-'s; A* s-::9; q I R6 s 3R .:3it;r::a;i
q..:3:Y3ixc-
u
i-lFE if,i5if if qi g3r $ii o---=-^ Iogl3F
oc
(o
gi;ir+l.'art 1[ii*rfrr:I I :R
H q r s sg€ g fi 5 s, i
3
..1
aE35qs,aF,oa PlgE=t'
oX jo rol j.-r
eh,; t'59
_c.f ijg;^
$:'a* 1SA5[;atAl "' -';ro ;-- -,ild o, R P"6'
*'ai="'r gq6- i;sXq#:S:-9 gv IoX,s3xo,+ ;=RI a-i
g3,3Hq.3H;Il vfr'' ;H
;if ii'E'* qqfr
;b$,39-* f,HsEi;dF3s
q ."Q98na;;:
= # ;,39*qp.;i;'
q
S6'.3gaa;frpt i: 3o
-ilP96:!,D',-=+g
€-;;i,6,H
s:*o ol o :Pil,=,^,f ailt'or
-.
-J
6c! ;!
diHg .oil I ;o :t-cor'=;s;6
i;d'Ei::;i; -,6. ;:
a=9" 3n
:E:'= En i s: 3:5mIPd3&12
q 3;;0q;qiu' :r.!:i:#[: Fs
=d-.:+'=TJ9€
0 tPsd,qg=s; !;
6,o oN N
ll
Pe9* =X di b' .CPb-ob,y=',*
;.3; e[ r< o. 60; d^q te
:;H'qq;'F$ N,p :l D' i.c
A*cn{ o3 ^ - eIoX?#3i o -6; 'x[i3 cd=ool
Ri
i$

x,qo.", ;-,o I 6 !E qgso!a;g q 1; gs33' i!5 oX


o,o rogoi = sl ;'=
it'
r^

1{:€ E? b'n A$;}5lt$ -


B Es qff;ga :: FS
l$

:H*e H3. 3 ; B sSgrsirx ;' sd qf A#H :A H: i$

F
Owaia ?a atoatatd(dez

Se adauga gi restur de pudra gi de aceasta data se rasi ra urtrasunete


7 minute 9 2.3.1. Sistemut tn_Ceram Spinell
din care in urtimur nrinut se aprica vacuum pentru a erimina burere de
aer. A doua generatie din acest sistem
Solutia de alumina astfel obtinut- se aprica pe moderur de ghips cu ajutorur in esenta are aceleagi
unei procedee de
pensure. Apa se erimina prin actiunea capirara a ghipsurui poros,
fapt care preparare ca gi originalul. Singura
diferen_
impacheteazd particuiele intr-o retea dens- gi rigida. td este modifrcarea compozitiei pentru
a
Miezul de alumind este apoi introdus in cuptorul lnceromat (vlrA coRpoRAT|oN) pulea realiza un miez mai translucid.
9i sinterizat dupS un program special. Miezul poros este preparat clintr_o
Acesi ciclu impune o incarzire rentd de aproximativ 2oclminut pana ra 1200c pudra de alumina-magneziu care dupi
pentru a erimina apa gi agentul de regare- o cregtere brusci a temperaturii sinterizare formeazd acea retea poroasd.
duce
ta fierberea apei gi a liantului pr.oducand fjsuri in schelet. Acest tip de materiai posedd o
stadiul al doilea de sinterizare include o cregtere a temperaturii cje aproxiamtiv structurd cristalind specifica consideratd
un
"spinell" (aluminat de magneziu,
2Occ/minut p5n- ra 1i2ooc pe parcursur a z ore cu scopur de a procuce MgAlrOo).
apropierea particulelor gi o contractie minimd a aluminei. contractia este Capa poroasd este infuzata in
de moci secundar cu o sticla care are rolul
0,2%. in feiul acesta se realizeazd o retea poroasd. de a produce o substructura mai Fig. 9.11a
Acegti pori de aluminE sunt umpruti cu o sticla de alumina siricat de rautcn translucidd pe care va fi aplicatd
(LaAl-C.Sio.) masa ceramici Vita Atpha gi
Sticla esle amestecata cu apa 9i apricata pe suprafata e>:terna a miezurui moclelata restaurarea finala-
cre
aiumina cupa care in aceragi cuptor se incarzegte pana ra 11oOoc timp Acest mateilal pentru
cre
4.6 ore mie,: nu are rezistenta sislemului
- Sticla se topegte gi patrunde in pori prin difuziune original dar au fost relatate valori
capilard. Pentru lucrari unitare sunt suficiente 4 ore, ale rezistenlei la indoire de pana
pentru punti insd 6 ore. la 350 MPa (154 )
- Surplusul de sticid este indepirtat prin sablare Datoritd acestor calitdti
cu particule de alumind (fig. 9.10). lndicele de mecilnice mai reduse este indicat
refractie a sticlei de infuzie este apropiat cu cel al in special pentru inlay-uri gi fatete
aluminei, fapt care da nagtere la un nriez total laminate ceramice, coroane
ceramic extrem de rezistenl. aplicate^ pe dinti vitali.
ln prezent exislA o a treia Fig. 911b
- Ultima etape este aplicarea ceramicii aluminoase
Fig.9.1O (Vitadur Alpha Vita) pe acest miez cu care generalie, care contine oxid de
se
modeleaza forma finala a restaurarii. zirconiu 33% care se afla in
perioada de testari, in curand va
Acest produs posed6 bune proprietSti estetice, spre deosebire
de pudrere fi cornercializata. {
utilizate in procedeele meterlo-ceramice, ele nu contin leucit.
Exactitatea marginilor, Acest produs are proprietdti
obtinutd prin arderea initialS nu se va modifica in timpul celorlalte estelice mai reduse dar a crescut
arderi repetate.
Poprietatile mecanice are miezurui de rn-ceram permit rezistenta mecanicd, fapt qentru
cimen larea ra aregere
fie traditionala, Iie cu ajutorul compozitelor. care esle recomandat in executia
componentur de bazd penrru rn-ceram este oxidur de aiuminiu. puntilor 9i sistemeior Oe imbOili_
Nuanla rui
este similard cu dentina, exactitatea gi ugurin!a de pentru dintii laterali.
utilizare il face sd fie materialul
preferat
pentru coroane gi punti de intindere mica (fig. Cele trei formule pipt fi
9.il a _ c). mb inate 9i utilizat sistemul cel
Din anul 1g93, se comerciarizeaz6 un al doirea produs,
mai transrucid, care ai ilv a ntajos intr-o sitrJatie
se bazeazd pe oxizj de aluminiu de magneziu.
9i clinicEr da ta
Fig. 9.11c
9B
99
*ii;+.--:
ffil v.*rwEf
:-.-ir.:t>;,
'i.ais
I
i
(lwea e* aZoatalo-:Z:e Aw:a ao aa*alolq":"
I
I
i
in urmdtoareJe situatii ;l Tiparul realizat din masa de ambalat cu liant fosfatic este incalzit in mai
t-
i-F'
o stent6' mecanicft ,,.'
lt
,l multe etape gi menlinut in final,la 900'c cand este apt pentru turnare:
care dintii centi sufere de discromii accentuale;
1l
Restaurarea turnatd este dezambalatS gi in acbst stadiu ea apare clara
- pentru realiz:area puntilor dentare; il 9i transparentd.
- in cazurile de parodontopatie in vederea solidarizdrfi. dintilor fera substructurd in continuare se realizeazd un tratament termic pentru ceramizare Sunt
. eliminate tijele de turn.are, reambalatd gi tratati termic timp de mai multe ore intr-un
metalice (fig- 9.12a,b). regim prestabilit.
ln aceastd etapa se produc cristale de masd ceramicd cu mici in cadrul sticlei.
Restaurarea se dezambaleazi 9i se glazureazd cu o solu[ie coloratd in
functre de cerinte; acest lucru se realizeazd la o temperaturi mai coborata.
a) Rezistenla
Structura cristalina a acestui material diminud posibilitatea de propagare a
fisurii din cauz\ cE structura retelei absoarbe fortele de presiune.
o grosime corespunzdtoare de 1 rnm pentru fetere raterare gi 1,5-2 mm
ocluzal reduce la minimum posibilitatea de fracturd datoritd fortelor laterale sau
fortelor de rupere. Din acest motiv, ele sunt indicate gi in ronb- r"terali pentru
premolari gi molari.
b) Abrazivitatea
Fig.9.12a Fig.9.12b Este unanim recunoscuti duritatea materialelor ceramice gi uzura pe care
acestea o produc asupra arcadei antagoniste.
g.2.4- Coroane din sticld ceramicd. turnatd Coeficien{ii de duritate gi, implicit, potenfialul de uzure ale materialetor din
sticlS ceramicS turnatd sunt asemanitori cu cei ai smallului dentar.
. Preparat in scopuri dentare, produsur din sticra ceramicd turnatd, DlcoR Din cauzd cd aceste constructii sunt colorate prin picturd exterioard, abrazia
a fost introdus ca mallerial de restaurare rezistent, stabil din puncl de vedere fizic, la nivelul suprafetelor ocluzale poate duce la pierderea culorii, in functie de pozitia
neabraziv, biocompatibil, cu posibilita[i de cororare uzuali, cu bune proprietdti de dintelui pe arcadd poate prejudicia esteticul.
izolare termicd. Din acest motiv, se evitd aplicarea acestor lucrari la cei cu bruxism.
Aceastd sticlii ceramicd turnati a fost introdusa in 1973 de catre Grossman. c) Absorbtia luminii gi refraclia
in compozi{ie intrd 9i Or.KrO.MgO gi cantititi ,eduse de AlrO, (bauxiti), ZnO, Faza Coroanele realizate din sticlS ceramicd turnat5 ca 9i dintii naturali permit
cristalind a materialului eite compusa din iruoromicd tetrasiticica (KrMg, sLoroF.) transmisia luminii in totaiitate sirre deosebire de construcliile metalo-ceramice care
care asiguri rezistenl.a la fracturE, Este rrnul iJirrlie r:ele rrrai transtr_rcide Sisteme blochcazi accasti transmisie.
dintre toate sistemele total cerarnice. Ceramica convcntionala cu o structurd cristalini neorganizatS, la irrtirrrprli:re
Pentru realiz;zre'a unei restaurSri din acest material trebuie se trecem prin refractd aproximativ 25% din lumina disponibila, iar ceramica opacifianta chiar mai putin.
urmdtoarele etape: Sticla ceramici refractd 75% din lumind din cauzd cd forma ei cristaline
1. machetarea din ceard conformd cu morfologia dintelui organizatd are un in'Jice de refractie asemdnetor cu cel al smaltului dentar.
respectiv: Printr-o coloratie corespunzetoare coroanele din sticlS ceramici turnate pot
2. turnarea la o stare sticloasd; fi identice ca aspect cu dintii naturali.
3. ceramizarea pentru transformare intr-o sticlE ceramicd cristalinS; d ) B oco m p ati b.i itate a
4. nuantarea prin aplicare de coloranli exlerni. i I

O cercetare recent6 aratd ci sticlele ceramice turnate au cea,r,ai redusa


depunere de placa pe suprafatS, chiar mai micd decdt smaltul 9i cimentul din{ilor
Un avantaj deosebit al acestui sistem constd tocmai in posibilitatea de naturali (51).
turnare a lui. Acest fapt esle dat de suprafata extrem de netedS, tensiuned superficialS
Macheta este ambalatd gi se realizeazd un tipar special. Turnarea se scdzutd 9i a respingerii electrostatice a materialului.
realizeazd cu ajutorul unui aparat de turnare centrifugal electric. Din punct de vedere clinic, raspunsul parodontiului marginal gi aspectul
Blocul de sticlS este inc5lzit la aproximativ 1300"C intr-un creuzet special acestuia este deosebit pe de o parte datorita amplasdrii margir.rilor gi a reflectdrii
de carbune. corespunzdtoare a Iuminir.

100 101

ir.,
ewwia cc otd:Jg4Q4lggk
4wsna i* a4oaala(ogie
e) Amplasarea marginttor
Extensra subginllivala a restaurarii se va face sub forma unui prag Pentru preparare sunt utilizate pietre diamantate de granulatir diferite gi
drept
sau !
forme diferile (cilindrice, rr)tunde, tronconice, flacara).
in prag drept rotunjit- Acest mod de rearizare a pragurui permite o adaptare I

corecta $: I
Preparatia dintilor laterali
eiimind erorile din punct de vedere tehnic atat clin partea mediculuic6t gi
a tehnicianului. Se va face o reducere a tesutului dur cu 1,2-1,5 mm pentru fetele vestibulara
Nu se recomanda pragul bizotat deoarece acesta extinde preparatia
subgingival. Are i qi orala 9i 1,5-2 mm pentru fetele ocluzale.
inconvenienrur unei retrac!ii 9i a unei amprent-ri subgingivare mai
complicate. Este necesard o reducere mai mare pentru fetele ocluzale in vederea
o prelungire a preparatiei in sulcus poate duce la lezarea integritdtii I
I
biologice a parodontiurui marginar, igiena zonei este greu de intretinur,;r re;:istentei acestei fete la fortele masticatorii.
final compromis prin aparitia inflamatiilor grngivale, pungi parodonlale.
r;;; i;;;; ,
I Limita cervicala in ambele cazuri se va face in unqhi drept intrasucular. Este
De aicj rezulti I necesar sa plasam pragul in intregirne pe structura dentarS sJndtoasa. plasarea
superioritatea coroanelor din sticla ceramicd turnatd fatd de coroanele I
metalo- acr:stuia pe zone cu ciment, baze sau obturatii metalice nu vor asigura o irrchidere
ceramice care soliciti un prag oblic bizotat. in cazul coroanelor metalo-ceramice.
suportul meialic nu permrte o adaptare perfecta pe un prag drept.
i
petfecia irnpotriva microinfiitratiei.
Totodatd in,cazul i
unui prag drept gi rentetia pe bont este scdzuta a coroaneror metaro_ceramice. I
I
f) Nuantarea
,
Pentru sticl a ceretmicS turnala, col o rantii folositi contin m i putini I
op cifianti t
pnm a ri (bioxid de titan, zirconru, staniu) decAt ceramic
pentru baza. Prin alegerea I
I
.- culorii gi variatiil e de intensitate la drferite niveluri ale
restaurarii devine posibild nuantarea corespunzetoare. :

Sticla ceramica turnata este apta Ce a


absorbi lumina de la dintii vecinr, de la materialele
de umplutura creeAnd astfel un .,efect de cameleon" Fig Fig 9
(fig. 9.13a,b). Colorantii sunt aplica[i
9.14a 1ab Fig 9.14c
9i argr in
cuptor in straturi succesive. pe langd acest mod de Toate suprafetele preparate vor trebui sa fie netede, rotunjite, fine, evitandu-se
colorare, se pot realiza modificari ale culorrr cu unglhiurile ascutite unde s-ar putea pr.oduce fracturi a coroanelor (fig.9.14 a.b.c).
ajutorul chiturilor de coloranti pnn picturi externa.
Fig. 9 13a
Culoarea nu se modifica in urma arderrlor 9242 Amprentarea
multiple datorita temperaturii mai joase folosite Va trebui evident ata preparatia pAnd la
pentru colorare 9i smaltuire decat cele utilizate niv,:lul pragului prin dilatare a sulcusL.rlui cu ajutorul
ia
turnare sau ceramizare. firelor de dilarare.
Acest lucru permite un numar neljmilat cje
arderi cu scopul de a adiuga sau a modifica culoarea.
Amprentarea se poate face cu orice mate-
g) Densitatea radiograficit rial de amprenta standard. ifig. f.i5). Amprentarea
Coroanele din sticld ceramicd turnata sunt a nrai fost descrisd in capitolele anterioare. Nu se
radiotransparente gi permit examinarea radiologica ind cb metode specifice fn afara celor cunoscute. Fig. 9.15
a integrititir marginale, a grosimii cimentului gi
Fig 9 13b
suportuiui biologic subjacent.
a
9.2 4.3. Restaurdrile provizorii
Trebuie sd fie realizate cu multd atentie, sa fie exact conturate
92 4'1 P_reparatia ctinica
pentru restaurari clin sticra ceramica turnate 9i bine
ada,ptate. Sunt realizate djn acrilate sau alte rSgini. Aceste restaurdri provizorii vor
Pentru aplicarea unor asemenea constructii
corespunzdtoare a coroanei clinice. este necesard o inaltime actiona pentru proteclia structurii dentare preparate, pentru mentinerea pozitier
Preparalia dinlitor frontali dintelui pe arcadd. De mare importantd este pestrarea preparatiei la nivelul pragulur.
Reducerea dintelui prin indepdrlarea in cazurl c6nd aceaslS port'une nu este protejata, !esutul gingival va prolifera in zona
1 mm pentru felele vestiburlare gi proxi'mate, j,5tesutului dur tr ebuie facutd cu pra'9ului gr va face greoai6 proba coroanelor, in final va suferi adaptarea cervicala.
mm incizal $j 1 5 mm palatinal Cinrentarile aceslor constrr-,ctij provizorii se va face cu cimenturi care nu contin
102
10:l
?.wq:a Za alozxalob?;z
E i

eugenol. AceastS rnSsurS ecwda €a alcaZalo9te


necesara pentru a evitaiinterferenta eugenorurui
_este
produsul de cimentare delinitivd cu Aceste remedieri are curorii care urmeazd
din ragina compozitd.,r nu modificd dimensiunire coroanei
Suprafetefe exterioare pot fi umectate' cu J din sticra ceramicd turnatS, din acest motiv
?mpiedicd adeziunea cimentului pe
ilrnon, o micropericuta car"e se pot reariza arderi nerimitate in
cuptor.
suprafata restaurarii provizorii gi poate indepdrta
ugor cirnentul de pe aceste suprafete. .;
9245.Cimentarea
g 2 4.4. Proba coroanei Pentru fixarea restaurdrilor cin sticla
ceramicd turnatd,
materialul de eleciie
din sticla ceramica turnatd ' este un ciment compozit cu dubrd porimerizare
inainte de procedeur de nuantare, este important (auto gi rotopotime"riz"ai"i" " "' '
sa rearizSm un strat r sunt comerliarizate sortimente de asemenea
cimenturi transrucide si opace,
superficiat. atb opac, care se forqpaza in decursul in mai muite nuante care s5 nu infiuenteze
:: [::,f,#iform, sradiutui negativ efectur estetic finar.
DacS pe prarcursur probei gi adaptarii prin grefuire Grosimea pericurei de ciment este de 10 p
pentru cere transparente de
aceasta pericuiS este panS ra 25 p pentru cere nuantate.
indepdrtatd va suferi nuantarea, respectiv
Iuminozitatea..coroana Au o rezisten{5 ra compresie de .1 0.00c $i
iar refacerea culorii mai ales pentiu nuantele va aperea pdtatd, ' la 18 000 kg/cm2' ele sunt biocompatibiie gi ociata polimerizate panS
deschise este deosebit de difici15. sunt insotubile in apa.
Pentru a corecta aceaste situatie. se poate Modaritatea de cimentare este cea descrisS
excava suprafata vestibulard .: ceramice. in capitorur 8.3.7. ra fatetere
gi ?n aceasti zonS se va sinteriza o ceramicd
ferdspaticS (de exempru Vitadur_N,
Dicor-plus).
Aceastd metodd a dat nagtere la un procedeu Concluzii
"coroana lui wirri Gras" care clinic standard denumit I
,rrnu"re avantajere sticrei turnate cu cere are ceramicii t in cazur coroaneror din sticra ceramicd turnatS putem
feldspatice' Dezavantajul acestei coroane I
t obrne restaurdri
estetice cu un aspecr narurar. Buna ror adaptaren..'"rginura-gil".,Jl"ra
este duritatea mare caracteristici ceramicii I
feldspatice gi cbrazarea clirrfilur antagonigtr.
I si reprezlnte o alterrativd fatd de r"c c"
metalo_ceramice. "te
o alta posibiritate de remedLre Lste incercarea de cororare
i "ororn"l.
Prin aceste calitdti dublate de
cu coloranti gi opacifianti pentru ceramicS felclspatica. de suprafate 1 ameliorarea tehnorogiilor de cimentare se vor
care se pare cd dau rczultate satisfjujtoare (5 se pot inccrca receranriziri extinde indicatiilc gi aplicatiile acestor lucriri proteice.
I).
Atunci cdncrmodificErire pentru adaptare sunt importante este mai
se repete coroana gi s5 fie rearizala de ugor sd 9.2.5. fntipd.rirea prin injectie
dimensiuni exacte. ceramica l'P.S. Empress produsd de firma lvoclar
Unii autori {r51) recomanda proba gi adaptarea este oceramica feldspatica
cSnd ele sunt in numdr mare in zona acestor resraurari, rrai ares intdritd cu reucit (40-so%). cristarere de reucit pot
frontard, sE se facd inainte de ceramizare pentru sd creasce rezistenta ra rupere
a evita neajunsurile amintite anterior ir matricei sticrei ferdspatice de maniera sticreror ceramice
r:eramicile aluminoase inldrite prin dispersie
de tipur Dicor sau
La probd se aplici coroanele pe dinte gi se exercitA
digitala- Se va controra adaptarea cervicara o ugoara presiune Avantajere ceramicii r.p.S. Empress constau
cu ajutorur unei sonce. punctere de in urmdtoarere.
contact cu dintii vecini sunt controlate cu - permit orice fel de constructie;
un fir de metase dentari. se poate verifica
corectitudinea punctelor de contact cu ajutorul pudrei indicatoare utilizatd si in - excelente proprietdti mecanice;
adaptdrile ocluzale. 9i
- deosebite proprietati optice;
in cazul in care contactur ripsegte se pot efectua - foarte buna adaptare marginala.
ardere de ceramicd de aditie. corectiire necesare prin
in rearizarea lor se utilizeaze metoda obignuit- de
Adaptarea ocruzard se rearizeaza cu ajutorur rearizare a macheteror
hartiei de contact in doua din cear5 gi ambarate intr-un materiar speciar. Acestea
culori' Unde este necesar se intervine cu sunt prasate intr_un cuptor
ajutorul frezelor diamantate de granulatie impreund cu brocurire de Empress gi sunt incarzite
fina gi se indepdrteazd conlactele premature. rent ra aproximativ 1200nc
Acolo unde s-a intervenit, culoarea se arpoi tiparur este pozi:ionat ra partea de jos
pierde 9i apare o nuantd gri-sticroasd. a sistemurui de intipar:re prrn injeciie
Dacd aceasta se considerd a fi o probremd la o temperatura de aproximativ 11500c, iar brocur
estetici, coroana poate fi arsa din nou de sticra ares este pozi(ionat
cu un strat subtire de cororant pe porliunire in camera de sus pentru intiparire sub o presiune aproximativ
corespunzStoa re interven tie..
de 0,4 Mpa
i'iq. f.i6 a i).
104
105
e eza'*ca Z* ato*alo(o?ie
ewoua i.. oroororolo1""

Fig. 9.16a Fig. 9 16b Fig.9.16i


Lingourile sunt livrate in mai multe nuante
restuarea pot fi utilizate Coue metode . Restaurarea rar pentru a obtihe
poate f i turnata la
dimensiunile e,i finale 9i ulterior
colorate gi glazuratd. Sau poate fi
intiparitd o capd peste.care se
adaugd ceramice pentru obtinerea
morf ologiei gi n uantei f inale a
resta u ri ri i .

Flestaurarile obtinute din


Fig.9.16c Fig. 9.16d
aceste mase sunt foarte translucide,
rezistentele la rupere prin indoire
au fost cotate la 16C-1BD Mpa
(fig. 9.17)
Fi7.9.17
scdzut
e topire scezut s-a fdcut in primul
de titan. Pe ntru a ajunge I

9.1 6e Fig. 9.16f


ffi;,.:_:;.i
,"a:r,
:T
G€fi:6G
G G''I=

Fig 9 169 Fig 9.1 6h


Fig. 9.1 I
106
C@aa aa ataetala4a

Pe un tipar de rnas A refractari din


Duce sinterizeazi u n strat ea<*ia q alwZahfic
de masd cera mice stand aid -DUCERAM,
reat ceramic o
grosime de 0 (fig. 9.19a,b,c).

Fig. 9.19a
Fig 9 19b
Fig 9.20a
Fig 9.2Ob

Fig.9.tgc
.. sinterizarea se rearizeazd ra 9800c. capa
este separatd de suportrr refractar Fiq
prin sablare cu oxid de aruririrriu 9.20c
o"-so p crpa se apricS pe moderur de gips gi se
trece la realizarea coroanei prin arderi
iucce.iue a maselor.uiu,i.'',"" cu punct de
topire scdzrrt llatoriti oifercnloi J;;r;;;;irrd
(9800c) 9i cere cu nung! oe tcjpire.-scit,]ii6oo"clde sirrrerrzare a masetor standard
rrscul de fracturare a rnarginilor ," poi f*;;r;;r, reperare rdrd
lfig. 9.10!,o,c,d,e).
9.2.6.1 Avantajele sistemului
- o..adaptare marginala perfecta;
- utlttzarea mocJelelor din gips;
- nu necesild echipamente
- permtte modificdri gi arderispeciale;
repelate;
- are o actiune abrazivd asemSnStoare cu cea a dintitor naturari;
- calitdti estetice deosebite cu o asemdnare perfectd cu dintii naturari -,,rtj. t;:titli,
Fig 9.20d
108
109
,1: _: -::

&
€wwlq Za otoutolo?ie
ewrua ?* otorctolog<e
C/IPITOLUL 1O -
RESTA(IRARI M ET,ALO-CERAM ICE

Restaurdrire totar ceramice dau satisfactii deosebite


estertic dar pacdtuiesc prin fragilitatea lor. din punct de vedere
Restaurdrile din metal au rezistentd dar nu
suni
caritatire estetice are maseror ceramice pot sa fie estetice.
$i tenacitatea rnetareror.pentru a obtine restaurari care sd"o,nuin"t" cu rezistenta
aserndnator cu drntii naturali cat por.JJ'"tat un aspecr
9i proprietdti mecani.e fourte-Jr-n"
Fig. 9.20e Restauririle metarc-ceramice au fosi introduse o"
decursur timpurui, s-au adus o serie ce imbunaratiri 35 ani in
"p-rJrn"tiv
atat.ro"ir"lriri metaIc cat gi
9.2.6.2 Aplicatiile acestor mase ceramice maselor ceramice utilizate in aceste sisteme. Ele
sunt io"rr" riu"uulil utitizate astazi
- fatete laminate sub forrna de coroane metalo-ceramice unrtare gi punti
oentaie
- inlay-uri, onlay-uri Aceste restaurdri metaro-ceramice au devenit porioir" o-e'o]terite inlinceri.
: coroane Jacket total ceramice perfection ari. giaii'" ,r,natoareior
- in situatiile inr care sunt solicitate mase ceramice foarte transparente :
1 pi-ezenta de mase ceramice gi aliaje
care teateeaze o leqalura puf ern jca.
- in situatiile unde se cere o oparescenta crescuti leie- s-rini mai l
2 materiare ceramice 9i aliaje cu coefrcrentl
"."i?""i,.ry'.iu u"pun.irn.
I

corespunzdtoare decdt Empress sau ln_Ceram) i termica;


- aceste _m_ase nu pot fi folosite pe dinti cu dsicromii pronutate 3 rearizarea materiareror ceramice cu punct de
- nu pot fi folosite in zone unde se cere o rezistenta crdscut-a1a fracturit I
4. fuziune scazut:
aparitia ariajeror care nu se deformeaza ra tempe
- mai pot fi utirizate pentru reparatii ra niverur i""rgi;ir;;"iroun"to, 4

I maselor ceramice.
r"rril'dJ'toprre a
metalo-ceramice 9i a coroanelor ceramice obignuite. :
-t

9.2.7. criteriile de eoaluare a sistemelor ceramice actuale


a
t
in realizarea restaurdriror metaro-ceramice ne intereseazd
)1 - aliajele metalice utilizate in acest urmdtoarere
Aceste sistenie de evaruare incrude: estetrca, rezistenia,
- masele ceramice folosile in acest caz:
i

pretul de marginara,
!gylilrf.-qe .r.9a)i1gre. Dupa lguati 9i "oipt"r""materiateie j
- legdturametalo-ceramici sistenr;
ceramice ^"9^s!_:i
DlcoR, EMpRESS. rN-cE RAM 9i N- cE RAM'sprr,rElr-inoeprinesc
"oraU.-fid4),
I
I

aceste criterii in grade variabile.


r
toare i

^ Estetica fiecdrui sistem variaza in primul rand in raport cu gradul


de lranslucidjtate. 10'l ' Aliajele utirizate 'in constructiire metaro-cerantice
I
I
ln general, masele DICOR surrt considerate ca fiind cele mai 1
Ariajele pentru restaurdrile metaro-ceramice
translucide dintre toate sistemele I
ceramice ln ordine a gradului de transluciditate urmeaza EMpRESS,-lN-Cf
t urmdtoarele calitdti.
lrebuie sa indeprineasca
nnfU SpINELL.
Din punct de vedere al rezistentei pe primur roc se situeaia misa I - si fie rigid, sQ nu se deformeze:
IN_CERAM.
Celelalte mase au rezistentd mai scdzuta. I
- sa nu-g, schintbe culoarea.
I
Adaptarea acestor sisteme totar ceramice se t
- sa aibi posibiritatea rearizdrii unei reg-turi rezistente
general, adaptarea este c'respunzatoare crinic pentru inscrie inrre z5-r5 pm. in I
cu ceramica:
to"G sisiemere. I
- trebuie sa posede bune proprietati
Ugurinta in rearizete este variabird in functre ou rnuiuriui. irocedeere de
.turnare pentru t
I
riecanic; ;i" r; coeficient de
masere DrcoR 9i procedeere de intipdrire jrin in;eclie masere expansiune telmicd asemdndtor
EMPRESS trebure s5 respecte efapele de realizare.r-rtri.i"i", _ sd fie biocompatibil gi rezistent lacucoroziune
al ceramicii.
"
va putea^obtine o adaptare, rezistentd gi estetica aOecuata.-iv' in'retut acesta se
,

rn cazul restaurarilor din.lN-CERAM, trebuie avut griji


la realizarea dispersiei 81o.1 1. Clasificarea aliaj elor pentru constructit metalo_ceramice
de alumin5 gi la aplicarea capei pe moOeiui Oe gips. t Au fost facute
ln qeneral. oricare din'aceste sisteme pot Jsigura restaurdri [.
tgoua
mai'r multe clasificdri a acestor aliaje.
clasifica ri care in gen{ral sunt a S em5 ndtoare. Md voi opri asupra a
tuturor acestor criterii daca
parcursul realizarii tehnice.
." ,.tpi.ia'plo".iou"r" de pregdtire 9icorespunzatoare
manipurare pe :CRAIG ( 49) care imparte aceste aliaje in ali je
Una este cla sificarea fdcuti de
nobil e unde prinde 6 tipuri de aliaj
nenobile cu trei tipuri (tabel Xl, tabet Xll)
i
110
111
I
I
Ewatia ie aloaabdo,74

a)
o
q) (7u*:a e+ uosata/oq;e
F 5-.6 o F o
fD
.c66=-3 o
@ o
o o o { N i Oalti clasificare este datd
qJ @ o O o de Zinne r gi colab. in "Esthetic
o c:tO- @ o
@ @ (o o
t 9i Asche im (51) apd ruti in 1 Dentistry" a lui Dale
o c
o @ @
N @
N @ 6 q) acest scop in aliaje nobile 993 in SUA, care imparte
c N
o a liajele metali ce
CU gi nenobile sistematizate utilizate in
o o ?n 7 grupe redate
0) s
o O O c 3 Tabel Xilt Aliajele in tabelul Xill
]O metalo_ceramice
o;^
O
o O
o O o
o
q) i
O o O
o
cd contine
o ou @ O
'(U
:
(U cs
O
N
O
N
O
N
O
s a) 2 o
CI
O O Grup- Metat ncbit argint Sensibilitate
Tipul de portelan
(coeficie ntui de Grosimea
OD o O (c,:loare tehnicd
p
c4 F ,o
5
t verde) expansiune Culoare minimd
o sl o termicj a metalului
f, o N N o- O O 96-98% Nu
o) O Scdzutd
-.c c G O Obi$nuit Aurie
o
lYo-: a o c o
c) 2 80% Da 0,5 mm
AJ
a Scizutd Obignuit
0) f o
*i L;
@-
c
U) j (q
o o ) a
f
c O
53-60% Da Medie
Atba 0.5 mm
o O O Ridicat
o uo s i o 90%
Albd 0,5 mm
o o- o Nu Scdzuti 5CaZU t sau
o
3)
o
(J- .;' a)
o ob AtbS 0,5 mm
f
(9
O O c 0% Nu
AJ
o O
(D
o Ridicatd Obignuit
o c N Alba 0.4 mm
A) o .a o oo/. Medie
o N N
Nu
o < 3-: O o c c N spre inalte Obignuit
o o 'o a O O Atbe 0,5
o O mm
O a)
(a @ 78-88% Unele contin
-CJ o Medie Scdzut sau
c
0 (D
o
-
o o obign uit
Atbs 0,5 mm
q)
o o o
o
G
$
c
: N
o @ o
a)
o o
L O
- O
O
I O. t.2 Compozitia ati4jelor pentru
o o- ;€ o @ c) E
AJ tr a
o o O @ metala_ceramice
tr o o
N @
o O C
N N 10.1.2.1 Aliaje nobite
LU
€8 o
@ o
a
o N
a)
$
c
o
Dupa CRATG (49)
3 v o O a)
tr
o
E o N
c o o o O
@ de aur care a fost^introdus
a) 6 C O O Acesta prirna datS in acesr procedeu.
t""*;;
G
v)
co G
.9 o o o
o .U LU
"#ff;t;:i:j
u>
'5 '-7J E
o =e U (v . ;;, J5, ;: i i ft pi| ;:il i:i,
J;", . u
o - c
O D
o
f,
o
o m O Ll O
" T:11",,,:,,8.,1i e n, d e

a
q)
f
.g s
o
G
.o
p
o
e
a)
.c
o
J
o
'6.
o
'c
o
(o' i n a c e s r iJi ?j ilil"J, 3"."""j{1;"fi ;J: J :Jil: i":,',;?,i ",:' Jff j;:;,'J
:lT ; ; ",;
G 1:) o o (D N
$ o E O Tratamentul ternic optim
'-o
f f
.f .J (b = O O este ra 550!c timp de
c f f ! D 30 minute ceea ce da o
l!
o o
o
i-o
o6
='
c
o c
.c
o c
f
e
G
a
!
so
a o
o
a N
o o @
;:"1,"L",i.:,13;1311 ';i:;":::ii;""';;';;"
in practiJ;;i'i,..,
se rea,rzeazj
r)
o JC
o o o O O
O Jipul 2 gi ttgul 3 confin *,,,, _^,
O U
o
.qc
l
o
oP
J
o
o
.s
! E
e
b
O
E
o r";uruil;-6r;*"# :::ffi: !111,,, ",'
dec€it tipur 1
,sE
0) 0 O O N O tratia de palaiirr la 3B-4501,. se datoreazd cre;terii in
conccn.
6o 6 !
o .! T .g'
o iar uet n^ ,,^u1t'lui
<- t: <E (-)

o
a .=
F
a N
X
a)
o
;
t =o
, it"ii:;"';,;:.t,#:l:,:j5
Aceste ariare ma.i conrin in
H !'T[i*::i fi;",:" i;;11::: ::,!"tJ:":::
R .rtr ! J o;"0;;;;; de 209" srbsrante de adirie
c0
t- F
z
.U o F ' cosrror, galiu, cobalt. care infiuente"ri,10".,'"ntllt ca rndiu.
rJ
. gi favorizeazA legElura metalo_ceramrca, p_p,iliJt,:;il. ffi cresc rezrstenra
t,otiaU scad temperatura
112 Oe toprre.
3
1 113
?,wrua ic ala*ala/o?ic

Tipurile 4.5.6 sunt aliaje pe bazd de paladiu. Tipul 4 este un ariaj de


paladiu-argint. Argintul poate cauza o modificare in verzui a culorii masei ceramice. pentru masele cu
numar
-coeficient de contracfiernic. Aceste ariaje au fost reaiizate
de Paul cascone d"l?.liIT?
Tipul 5 conline paladiu, cupru gi galiu. i.i. J"r""*"''"io co. i.
alizrj i s-au adus imbund,tili;lin;;lJ ,nas, acesrui
Tipul 6 reprezinti aliaje de paladiu-cobalt. Cuprul din tipul 5 9i cobaltul din
tipul 6 pot produce oxizi de cuioare inchisd la suprafata care poi fi dificil in :acest fel devenind mai compatibil ;;;;i";;; coeficientutui ""rl-rijid-ii
de exoar lermicd,
oe masiai ' cu masete ceramjce obisnrit.rsirne
mai ales la nivelul marginilor restaurdrilor. aliaje-", ,]r"'.t"li"ri"'iii#'%u"'o"u,udiu Ere
Dupa DALE 9i /\SCHHEIM (s1) ,,.r,.,atou,.ucjTou,n[r.,1,lfot,"oe au
Grupa 1 cuprinde aliaje nobile de culoare galbena care au fost elaborate _ patadiu
in anii '50. _ aur O_2o/o76_8B%
Compozitia lor este: - argint 0-1%
- aor 84-86% - metale neprelioase
. 12_22%
- platina 4-10% Ele sunt extrem de dure ceea ce le confera
- patadiu 5-7ok .^+-.^
se toarna- la rel de bine ca
eiJiayere o"
c
sr"t ri;;U".''#Ji: ji#tJiJ,frii#3:l:.r55,::
- metale neprelioase 2-3% Ace:ste aliaje "rr. ., r4oiit"'t"a,maselor
sunt cele mai compatibire
Ele posedd o rezistenta mai scazuta
a la presiune. sunt
ra presiune- us de turnat
Sunt ugor gi Multe din aliajele no-bll: de- ceramic; existente.
q;;r"ii iip'.rriirearizate de producdiorii diferiti

aliajele nobile albe; au apdrut mai recent, ele contin:


9t'-1? t,-u;|;I"tto 101 22 -Aliaje nenobite
or':l:Y?,.'A::^^ se ,ntain[lea:'H:l:'i;:%t:,Jii":?X",?J:l[:ffi:* restaurdri mera,o ceramice
- arglnt 14-16'k raig (49) le sistemarrzeazd in trei
^_i^r^_r:la presiune mai mare, un pre[
Ele au proprietdti mecanice bune cu rezistenl6 tipuri:
cLt'e pe Ouzi Je nrchel:
decostmai scazut.Argintul poatecauzauneleneajunsuri deculoaremaselorceramice. ] cele pe Oaza Je cobalt;
Acesle aliaje au fost realizate de catre Joseph TUCCILLo in anul 1976. ij -_ cete be oai; JJ tit"n.
Grupa 3 - cuprinde aliaje de paladiu-argint; in compozitia tor intra: : Compoziiia l;;;.;j;;
- aur oo/o ' in tabetut Xlt.
' de cr'rm cu Aliajele p" u"tJJJ nicner ceie-pu'i"ta
- platind o* 9i
scopul oe a imiiloic".or'otir'n'uJ.;;;i"," de cobalt contin cantitati mari
- paladiu 53-60vo
ggr, sau titan tott"u.a rt[nl iu!p^""ti" de.nicher care contin aluminju
Ti.A; ;;;"1';!i' ,-"ri.t"nr" ariajurui.
; {:iil":3"i,"Jiioase 1o% ,
Beririur
::i:',:#':""!T::ii:j+;r'.",::j 0,, to'nr,-,uujt'-." iiin.ip"r;in
maaa^ ^^ h,,^^ ^ -. ##di'"'J#:.d"
coeficientul de expansiune termlc5 este mai ridicat, necesit6nd o masd ceramicd , Arialere p" L"ta"o" cobart utirizale in metaro-ceramicd sunt diferite
de

grupa a fost introdusa de clyde lngersol of william-s Gold lnc in 1975. !incai irtitizarea rui in:;;;i ;;p u"
Grupa 4 - din aceasta grupi fac parte aliajele de aur paladiu; ele au ititan a lonstructiilorr"turo-Ju'r"mice
- i,ifi1i""r"" componentei
urmstoarea se i"lt" rtiii" Irocedeul turndrii metarice din
"rugt".
u"""If;-?l;" toJuln"- .r-
irnt .opi"rJ ,uu sau piocedee
vederea obtine-J 'i"
- paladiu 3B-4s% -exacte Poate fi utilizai titanul.pur "r""riol-lr-oiir..".,",.
sau aliajul de litan-aluminiu-vanadiu .up"
- brgint 0% ot'pa 5' Aliaje din ni;hel-c;or
- mdtate.nepretioase'r0%
se piepaia rior, uu proprietafi mecanice bune, sunt aliaje cu o exac-titate i . ""t"'#irimato"rea compozilie:
f,i_^_-:
otmensionalS dupa lurnare. Coeficientul de expansiune termicd Lste mai scdzutd I $. :l:H'r:?rt?i :
decst al celor din grupele 1,2,3. Din acesi rotiu,
.orputibiliiarea .r;";;;;;;;i; g ffiilj?ir?"n* '
-
114 :
i t ts
I
I
$;F€ iE *
P. oJ
3 oJ(o
-0J
a
OJU
nlI N
J' 'J J'
€--r ; --Q;,t Eeo, ,^Ad.-
a 9o:iJ rc
or c ot: c
l$
- - oJ'Y or
L L _L:{,0
o o l'P--'e I
ol^v 6 r - uJ
+o! o o'il
c$<\ 9 N o,^ ^ -'
-^-:J,r', c ,a93-:5;',
o "!
of,D: n!6^u)
'=iffi :e $
" or,- Yl --
rp:.Ha
0)D(D; I o ^ oi'q, iffii$$$;firyiffiif$iFfFfff $ifrufi$fg$
i0s$ 3q.l
11 =re, N Y F o ;:-
O: iiEE
:iq=*
u (D (L S qc
- =O(D
^i.6
ar
= Y.
'fr=[iii-*;g; l[rAq;'Ht
.? or'i'e a: ng€F
(ueGO Ia +P(
= olr''1i
Cl
c fi !'q= {3ir E0b"g g 'n
aa;i a!:i dji ilj or*3-
l* Y 0){O'-
'".9
g
=o a 3"eg-3
N Yc.i --6 c
;, Tp
*l d'i $:€td F
iF'"ia N.'a* ;# :s :X ;16'g-
":N' pE iriN,
:.,0E X. 2
gE
O)
o--c, o o
o:Pff
=OO=
ON: (u
91.:
c^ o'c,: i€- *$;
d
*${ ?i
il Fi
qi Eg3,3:
frrE=.
i
+ cJ,'=.
(9 aFO

oo---
o o.:. o
O o,,
-
A

6
F fic*S il€
J

;&$;;
rl)e ui oe)
s.3Fl
d -F fiHt3
oJ-G-'
-,oC;
6;-:
.
'- 5P.
,r, *18
a
_..8c{.I_,
(Lr
^\, = -
==,
Or
:3 Stri^6 Y.1J I o vO
r$
-jO
@ul
ru;0J
_^.)0J
xd
r[ fl;
8qq0
Hgl'n
acDo i9 EP 6.q,.Eg
U
:aDo oG :e qi:l
o -l:'l
C
os-=
=ID
O S! o,o
c: SA €E-€n
E.; 3o
P,A19
s:F J=* #gSS
.i .'l
Tabe' xiV. Proprieta{rle aliajetor dir, metale nobile care -. *...ilr{
sLtnl utilizate pentru restaurari metalo-ceramice

Tipu
Rezistenld de R ezis ten td Duritate (DpH,
I

de
rupere la elastica 0.2% Modul elastic E In ega tie in kg/mmz
Den sitate
lial
?ntirdere, finali (sau limita de (N4Pa x 10r) ck) (Diamond
a (in g/cm3)
(MPa) curgere) in VPa Pyramid
Ha rdness)
48 0-500 400-420 90-9 6.5
175-180 '1
8.6
700-730 { IO- I I / 8-12 210-230 41 E

?
6 50-6 B0 qt s-izs 100-105 8-1 0 210-230 13.8
4 5 50-7 30 400-52s 95-1 17 10-'1 5 1 B5-235 10,7-11,0
! 690-1 300 5s0-1 I 00 94-97 8-10 3 50-4 00 1 0,6
6 793 572 120-125 25 210-235 11 0

Tabel )iV. Froprietatile atiajelor din netale neprelioase care


sunt utitizate pentru restaurdrile metato-ceramice
Rezistenld de
Rezis tenta Modul elastic Du ritate
Tipul in ti ndere Elugalie Temperatura
e astice 0,2% (DPH Dens ita te N\
finald (MPa) (MPa x 103) (%) de turnare
in kg/mm2 (in g/cm3)
(in IA
"C) R
N ichel 400-1 000 255-7 3A 150-210 8-20 21 0-380 l$
7 ,5-7 ,7 1 300-1450
b,
CoLrall 520-820 460-640 145-220 6- 15 330-465 l.
7 ,s-7 ,6 1 350-1 450 th
tc

Tita It
1 242-896 17 3-827 103-114 ti\
10-20 125-353 4,4-4,5 1 i00-l 860 IN
lt
r::
:rF'!

(w*ia h aloa<aloto?ie
4w*1a ia eZo*afo(aaie
Din cauza temperaturiror de topire mai joase
9i a rluritatii mai scazute,
aliajele nobile se toarni gi se prelucreazd mecanic mai ugor decat 10.11. Masele ceramice utilizate tn metalo_ceramicd.
cere nenobire.
Dificultali la turnare prezinta titanul datoritd temperaturii inalte
de topire De
Masere ceramice utirizate in tehnorogia metalo-ceramicd
in legaturd cu arderea maselor ceramice pe titan mai sunt unele lucruri de pus fapt
indeprlineascd urmdtoarele cenn[e: trebuie s5
la punct, o trebuie sd redea morfologia gi culoarea dintilor
cum ar fi legatura metalo-ceramicd in special legat de oxidarea suprafetelor
de naturaii;
R' Wang 9i K.K Fung (165) aratd ca datoritd tempeiaturitor inattetitan. r sd aibi temperaturi scdzute de sinterizare:
de
aplicare a ceramicii pe titan 850-gB00c, factorii care afecteaza regatura ' ere vor avea un coeficient de expansiune termice compatibir cu cer ar metarurur
titan_
ceramica sunt: pe care se aplicd;
- apantia unui strat de oxid de titan Ia temperaturi o trr:buie sd reziste in mediul bucal;
- aderen[a oxidurui de titan autoformat pe substratulinalte;
de titan; o s2i nu influenteze negativ nici un element
- legarea prin topire a oxidului autoformat cu ceramica; ccln tact.
component al A.D.M. cu care vine in
- tensiunea generala in decursul ricirii rezultata din cauza lipsei
de potrivire Aceste mase ceramlce cunt compuse din faze
in expansiune terrmici ra niverur interfetei ceramicd-oxid de titan. amorfd vitoasi cristaiine intr_o matrice
Referitor ra apritia r:xidului de titan pe suprafald ra temperaturi
inarte se Ele contin in primul r.and SiO' 8203, Al2O3 gi KrO
datoreaz6 oxigenului care se dizolva ugor in solventul titan.
chiar o cantitate micd (tabel XV).
de oxigen dizolvat in titan este in mdsurd sa modifice in mod impresionant
proprieta(ile Tabel XVl. Compozitia maselor cerarnice
titanului gi sd cauzeze friabilitatea acestuia. in mod termodinamic, arse pe aliaje me talice (dupd Craig, 1996)
echilibrul riloxigen
se bazeaz5 pe diagrama Eilingham, care, intre 7000c gi 10000c Compozitie BIODENI- CERAMCO
recrama o presiune U.M.K. BIODENT CERAMCO
parliala a oxigenului intre 10'30-10-os atmosfere.Aga incat pentru OPAQ BG? OPAQ CO OPAQ 131 oENrtruA gozz
a.impredica oxidarea DENTTNA 169
excesiv6 la astfer de nivere de presir.rne scazuta, devine imposibir
in mod practic de sior
%
realtzal prin intermediul sistemelor de vid existente astazi 52 52 .4
pentru ceramicS. cer mai obignuit oxid pe suprafata
la nivelul cuptoarelor CaO
t 1,65 15 15
62
titanurui, de pe urma oxidarii 1

la temperaturi ridicatd.- este Tior. Degi in crusta cu oxizi 9.6 8


de titan au fost identificati 65R 3
9i alti oxizi, ei sunt mai putini de'1%. pentru o restaurare din titan_cerl"mi'Jj,;;r;; 3 01 259
din Tio, este cea care trebuie sd serveascd drept vehicur pentru 3.22 0 16 5, 16
regatura. 49
Formarea de crustd rre oxizi de titan in exces, neprotectoare 15

in momentul aplicarii ceramicii, reprezinta cauza principald 9i neacerenta B


0.09
1.09
104 0.08
a neformarji unei leqdturi
ce13mo-metalice rezistente. KO,
Pentru a rezorva aceastd probrema, s-a trecur ra reglarea c
de titan 5i a unei cruste de o:rid aderent. Procedeul include formarii oxiziror 4 31 3,54 3,24
5. B5
ilodificarea suprafetei
restaurarii prin acoperirea acesteia cu un erement care
se serveasca drept bariere La masere ceramice utirizate in acest scop se
in calea difuziunii oxigenului. adauga opacifianti gi
r diferiti pigmenti cere mai noi rrase ceramice contin
Pentru acest scop, cromur se pare a fi materiarur promitator, cantitSti importante de Na"o
un strat dens de oxid de crom, posedd sorubiritate scazutS er rorrneaza jgi grupdri hidroxilice
+
de o energie de activare ridicata in decursul temperaturii
in oxigen, are nevoie j in rearizarea acest<ir rriase ceramice, un punct critic important
de oxidare inalta gi totodata ir reprezinta
este gi ieftin. de expansiune termicd ridicat pentru
Exista doua metode de depunere de acoperire, metoda
i :3''::':i :ffi'"Tffi:,'r;::ricient a corespunde

bombardare gi o metodd mai veche gi murt utirizatd, de ejector sau Acest rucru
a deverlit p'rsibir prin adaugarea de oxizi
depunere pun guruu"i.are, deci unei fa;te cu expansiune ridjc.ata leucit (KAlSi;O6). de potasiu gi formarea
galvanoplastie- pe titan pur, cromur nu poate
fi depus prin g"iuuniiuru. De aici s-a Masele ceramice realizate in acest tef cit'taza
trecut la depunerea lui prin combinarea celor cristalind gi faza de matrice
doua metode; la inceput se depune sticroasa, da o transparentl asemdndtoare cu
un strat prin ejectie urmatd apoi de glavanizare. cea a dintiror naturari. pigmentii gi
ln felul acesta s-a ajuns ra rezurtate bune in opacifiantii redau culoarea re'sta:.rrdrii. spre deosebire
de celelelalte mase ceramice,
pe titan ce privegte regarea ceramicii ele se topesc ta temperaturi mai joase prin aceasta
dislorsiune a capei metalice su:iacente. diminuand potentialul de

118
119
I
x

/?w:a e* aZa*ato/ogne
Aru*ia Z+ a6wta{o:U2
Oxidul de socliu
9i cel de potasiu din matricea sticloase sunt factorii
rispunzdtori pentru . coborarea temperaturiror ce topire Nici una din aceste cercetdri nu au sesizat modificdri
i; de 930_9BOoc.
La ora actuald prin introducerea grupdritor rrioroxriice;;,gi a ceramice ca rezultat al arderilor repetate.
ale aspectului maseior
temperaturi au fost coborAte p6nd la 6600C. Naro Nu au putut fi incriminate nici alte cauze care ar influenta
""u"i" culoarea restaurarii
Datoritd densitdtii lor crescute, masele ceramice produc metalo-ceramice pe parcursul procesului tehnologic
abrazia dintilor cum ar fi: iichidul utilizat pentru
antagonigti- Aceasta se accentueaza atunci cand realizarea pastei. gradul de condensare ar pudrei,
suprafatareste-rusp;;a;i;;,;; temperatura de ardere.
unei prelucrdri necorespunzdtoare. ceea ce este important pentru aceste restaureri il reprezint6
ceramica cat gi metalul trebuie s5 posede proprietdti faptul c5 at6t
S-au realizat rnai recent mase ceramice care sunt mai putin care sd permita o compatibilitate
abrazive pentru fizicE 9i chimicd
antagonigti, ele au o rezistentd crescutd la compresie,
fapt ca permite utilizarea lor
gi pe suprafetele ocluzarle ale restaurarilor
Masele ceramice utilizate irr tehnologia metalo-ceraririci
au o rezrstentd la
I 4.3. Legatura metalo-ceramicd
intindere de 35 Mpa, r;a compresie de 860 Mpa, ra cea mai importantd cerintd in
forfecare o" izo vp" si I rearizarea rucrdriror metaro_ceramice o
reprezinta posibi itatea de regare strdnsi qi de rungd
f:llslenta la fortere orizo'tare de 60 Mpa. Dupa craig (49), J.R. KELLy gi coraboratorii
(87) in 1996 au adus unere rdmuriri in regaturi
duratd a maseror ceramice le
cu masere ceramice arse pe metar. suportul metalic.
Se specifici rolul leucitului in comportamintul termic in decu'sur
timpurui au fost enuntate mai murte ipoteze in
al maselor ceramice utilizate ce privegte
pentru metalo-ceramicd. mecanismul de legare al maselor ceramice prin ardere
directa pe scheletul rnetali.
Mineralul cristalin care este leucitul a fost introdus in ceramicd pentru
restaurSri metalo-ceramice cu scopul reducerii la 1O.3.1. Ipoteza legd.turii fizice
reziduale.
minimum a stresurilor termice
Susline c5 regetura metaro-ceramicd se datoreaza forteror
Analiza cantitativd prin difractie cu raze X a ceramici dentare van der wa;is
arse de mai s;au "legdturii
umede" similare cu fortele care produc adeziunea ghetii pe parbrizi:l
multe ori a ardtat c5' concentratiile in leucit sunt in mod unei magini. lpoteza este sustinutd de O'Brien gi Rige (1i9).
categorlc modificate pe
parcuisul arderilor mutliple, in unele mase ceramice Natura intima a fcrteror intermorecurare nu este incd
el fiind crescut in altele scdzut. erucidata, aceste
RScirea rente ?ntr-o mufa a cuptorurui de ardere, a dus forte putand fi definite ca forte ce contribuie la legarea
ra cregteri Tntre 22 a doi atomi fdra produce a
gi 56% a continutului de leucit la multe mase ceramice. cr reactie chimicA.
Printr-o mentinere izotermd la 7500C timp de 4-16 minute
.
la gase mase ceramice comerciare a crescut intre 6-27%. Aceste continutul in leucit Sustindtcrii acestei ipoteze sunt de pdrere cd fortele se datoreazl
unei atractii
cregteri in e,lectrostatice induse intr-un atom prin fructuatiire spontane
con{inutul de lerrcit sunt sruficiontc pcntru cauza mc,dificJrisu[.rs[:rnliale ln coeficientut ate sar.rnu-tJ ;,;,;.;
urrele rrrurecure formeazd un drpor permanent cand sunt
de expansiune termicd. supuse unei agitatii
ritmice, iar un "moment diporar" provoacd o forta de atractie intre morecute.
Modificdrile survenite in timpul rdcirii lente gi arderilor repetate Fortele Van der Waals sunt responsabile cu umectarea suprafetei metalice
a constructrilor
metalo-ceramice pot duce la crdparea sau fisurarea masei in cursul ardcrii nasei
ccramice fie imediat sau ceranrice.
taitliv' Aceastd fisurare a lost atrlbuitE diferentelor in stresuri termice
dezvoltate din
cau/il lransferului do uiilclurd pe parcrlr.sut cuderilur. I 0.:1.2. Ipcttcza Icgaturii mecanicg
Leucitul este consideralofazi instabila in ceramicile actuale
restaurdri metalo-ceramice, arderile repetate, ricirea rentd,
folosite pentru Este ipoteza cu cei mai putini adepti. Se expricd prin intermediur
men{inerea inderungati microasperitStilor de la suprafata metalului care mdresc retentivitaiea
la cdldurd pot modifica continutul in lcucit. suprafetei pe
c,are se arde masa ceramlca.
ceramica arsi o singurd datd s-a dovedit a fi mai rezistente decSt cea
arsd de mai multe ori, f;rpt ce dovedegte aparitia modificarilor S-au utirizat microreten{ii sub formd de sorzi de pegte, au fost propuse gi
microstructurale re:liefuri negative, reriefuri pozitive apricate in diferite etape de rearizare.
sau in compozitie.
Practica a dovedit ca neregularitatile suprafetelor favorizeaz5 retentia,
Aceste modificari nu au fosl corelate cu modificdri in aspectul estetic dar
al restaurdrilor. Cercetari numeroas e bazate pe aprecieri vizuale in acelagi timp, formeazd sursa de concentrare a unor microtensiuni care faciliteaza
standardizate incorporarea bulelor de aer.
sau pe analiza spectrofotometrica au examinat efectele
arderilor repetate asutlra La ora actuard acest tip de regdturd a pierdut murt ieren, exista opinri ca
stabilitdtii culorii.
retentiile mecanice ar face mai mult rau decat bine (31).
120
121
{.9

4mwa cc alad4(o?te

1O.3.3. Ipoteza tegdturii chimice C*** e_ *"*r"t"g*


Acest tip de legdturd este considerata de majoritatea autorilor Autorur este de acord cu aspectur care
ca cea mai poate surveni daca masa
importanta 9i eficientS. r nr'r pStrunde in suprafefele rugoase
existente ra niverur interfetei se
ceramica
I ac;este suprafete rugoase pot reduce creeaza golurr,
Legatura chimic2i se realizeaza numai daci la suprafata metalului
existe adeziunea.
un strat special de oxizi. cu scopur cregterii regSturii intre cere doua
in timpul arderii tnasei ceramice, ionii metalici ceramici devenind
, in vederea inaspririi suprafelei materiare se practica sabrarea
capei metalice.
9i mobili Tensiunire interne reziduale reprezintS
la temperatura ridicatS, la nivelul interfetei celor doud materiale
are loc un schimb
constant' lonii metalici din ceramicd difuzeaza in metal, unde acapareazd ' legarea masei ceramice pe melal. Acest! tensiuniun se
factor negativ in ce privegte
datoresc expansiunii termice
electronii diferite a ceror doud materiale, in timpur
gi devin atomi metalici, in timp ce atomii din metal difuzeazd in rdcirii, de_a tungut inierietei se
ceramicd devenind : ac'este tensiuni care duc ra desprinderea mlsei c_eramice vor forma
ioni. in acest fel se stabilegte o stare de echilibru dinamic, in care de pe suprafata metalurui
stratul intermediar in mod obignuit, ceramica ur" .o"fl"i"ntii
de ioni gi atomijoacd un rclde tranzjtie intre legdtura metalicd de expansirn.lur.i"a afrati intre
a aliajului 9i legaturile 13 gi 4 x 10-6/"c, iar metarur un coeficient
.1

chimice cu caracter hetero sau homeopolar ale ceramicii. de 1g,s_t+,s x .l 0 6 /"c Diferenta
Aceste leg6turi sunt legaturi covalente, ionice ; existentd de 0,5 x 10-6/"c intre coeficientur
9i metalice. de expansiune t"r_i"a ar metalurui
Pentru realizarea regdturii sunt necesare urmdtoarere condilii: ;masei ceramice face ca metarur sd se contracte mai murt decdt masa gi

- sd existe un strat de pxlTi la suprafata metalului in momentul arderii primului I momentur rdcirii. Acest lucru determina ceramica in
o uioara compresie reziduara asupra
strat de masd ceramic:d; ; ceramice gi o va face mai pulin sensibird ra
'oe masei
icrfeie tractiunl'
- s6 se asigure saturarea unei componente a legaturii prin
elementele celeilalte
Pentru constituirea legdturii metalo-ceramice
este importanta umectarea. *,lasa
componente. ceramrcd trebuie in decurs'.rr arderii
s5 umecteze, s5 curgd pesre suprafata
Unghiurde contact dintre ceramicS gi metalului
studiur comparativ ar spectreror de difractie cu raze X pe metar ,"pi"rinta o nia"rra a umectarij
egantioane de i gi intr o oarecare mdsurd, a calitdlii f"Sei;,, care se formeazd.
aliaj inainte gi dupd oxidare a demonstrat ca stratul de
oxizi ,rp*rii"irli se formeaza j unghiuri de contact sc.zuie inJice o
dupd arderea in atmosferd, formarea lor fiind determinatd bund umectar". in rig. 1c.1 este
de metalele nenobile I unghiur de contact ar ceramicii pe un ariaj nouit. unghiur de contact-este dat
incluse in aliaj. Principarur component se pare a fi indiur
care se gase$te in cantitate t':' Suprafata ariajeror nobire conlin ;;.1;;r giindiu, aproximativ
mica in masa aliajului. ii difuzeerza
::, dupd incarzire apar oxizj care
in afara de indiu, fierur 9i zincur sunt erementere cere mai in ceramici gi interaclioneazd
..-rrv"ve4q cu
e( acesta realizand o legaturd
se putea incorpora chimic in reteaua dezordonatd a apte pentru a j ltis t a.z; adeziva
tetraedriror de Sioo. *"prezinta suprafata cu oxizi a ariajurui
Aceste eremente se comporta asemanator cu aruminiur, din nietar nobir de tip 1.
cantitate in toate masele r;eramice opace.
prezent in mare ,
Rolul exact prec(rm gi caracterur acestor reactii in formarea
regaturii
ceramo-rnetalice ramane inca dificil de definit.
craig (49) arata ca o interfata'intre metal gi masele ceramrce
care realtzeaza
legaturi chimice mentin cele doua materiale unite prin
intermediul acestora ca nigte
chingi' Formarea oxrzilor p'|e suprafa{a metalului considerd
ca reprezinta factorul
important in formarea unei legdturi stabile.
Practica uzuald de clegazare sau de tralare cu peroxizi
a capei metalice,
inainte
de aplicarea masei ceramice, creeaza oxizi ra suprafata
care voi. ameriora regdtura.
Atat din punct de vedere teoretic cat gi din punct
rugozitatea unei interferente metaro-ceramice joaca
de vedere practic,
un ror in adeziune. Masa ceramica
care patrunde in suprafala rugoasS a metarurui,
este aptS sd se angreneze in mod
mecanic cu acesta gi sa amerioreze
adeziunea. Totodata prin suprafatJrrn"r.t;r"u,"
suprafata existentd conferind mai mult
spatiu pentru constituirea iegaturii chjmice.
Fig. 10.1
Fig 10.2
122
123
?@ca a4 4Zaq4/4/4?ie
?w:e ea aawtulz7aa
1O.3.4. Eoaluarea legdturii metalo-ceramice
Pentru evaluarea acestei legdturi au fost utilizate rnulte teste, nu exista pena Atunci c6nd legitura este slaba se constatd frecvent fractura
stratului de oxizi (fig.. 10.S) 9i fractura la nivel de interfa{d in cadrul
acum testul ideal care si poatd fi folosit in mod curent. fr,n. ,O-.ai.
Testul cel mai utilizat este testul de forfecare plana (fig. 10.3).
Load

A4etol

Fis. to.S Fig. 1o.6


Masere pe metare nepretioase aratS 0 fractura frecvent5
"u'"^'::,_rrre
nir,,elul stratului de oxizi (fiq.1O.7).
ra

Ceramic Metal

Jig
Jig

Load Fig 10 7
Fig. 10.3 Schita testutui

AIte teste frecvent folosite sunt: teslul


I a. 4. P dtirea sup o rtului de nto- p arod o nt al
re g pentr u re co n s t r uc ti i
de indoire, testele de ?ntindere 9i torsiune. metalo-ceramice
in pregatirea din[ilor pentru lucrdri metalo-ceramice trebuie avut in vedere
O variantE a tiestului de indoire este folositd
asigurarea unui spatiu suficient at6t pentru metal cdt gi pentru ceramica.
in cadrul specificatiei Nr.3B AN.S.l/ADA gi a Stratul de ceramicd care acoperd opaqul trebuie sd fie suficient de gros
specificatiei 106/5C2 ISO/TC Porcelo n
pentru a realiza o reconstructie finala cu aspect natural.
Mostrele cu le95turile cele mai puternice in cazul unei indepirtdri de {esut dur insuficient, tehnicianut este obiigat
se vor fractura la nivelul ceramicii (fig. 10.a). sA realizeze o lucrare ca(e va apare supraconturatd gi care nu se va incadra in
Fracturile-la nivelul metalului sunt extrem armonia dento-dentar5.
de rare. Fig. 10.4 O pregitire insuficienid la nivel cervical va duce la aparjtia unei zone opace
la acest nivel datorita stratului prea subtire de dentini, cu acelagi rezultat inestetic
124
125

J
E

4w*a t* alonataQgte
e@-4a ae 4fou<4-tz,r4.c
1O.4.1. Limile cerDiciTle ale preparatiei
in cazul restaurerilor metalo-Je.amlc" se pot realiza urmdtoarele pregatiri Avantajele unei asemenea pregdtiri sunt:
la nivel cervical: ' crearea unui spatiu in treimea cervicalS penlru o grosime
1 preparalie fara prag in muchie de cutit; suficienta a ceramicjr
gi mentinerea starii de sdndtate a parodontiului
2 preparatie in ganfren; r se obtine un aspect estetic deosebit la acest marginal;
3. preparatie cu prag dropt: r ceramica are un sprijin in timpur arderii gi se
nivel;
4. preparatie in prag drepl cu bizotare:
5. preparatie in prag drepr cu bizotare imbinare cap ra cap pe suprafata
vestiburari
o se creeazS 0 pregStire cu pereti parareri gi in evita distorsiunire metarurui;
9i ferur acesta se obtine o retenlie
mai buna a restaurdrii
Pregatirea far5 prag rzr niver gingival are o reducere minimd de tesut pe fa!a vestiburara se poate face in unghi
dentar Ia
acest nivel. Reductia ntai importantd este realizatb catre falaoilu)ii|5
iar in treimea cervicald reducerea de tesut o"niur. dur este irisuricienta-i""^ dintelui.
5 -Bizotarea
rn acest procedeu de preparare se bizoteazS
de 450 sau in unghi de 800.
pragur pe fetele proximare, orala
acest mod de pregStrre este contraindicat de majoritatea autoriloi- (fig. ,llriSili: gi rdmdne un prag drept pe fata vestibulard.
Preg-tirea in ganfren unde reducerea de resut dur in zona cervicara 10.t]). pentru ca ceramica.sd redea
este mai aspectur estetic grosimea straturui trebuie
importantS, creeaza posibilita.te^a^unei adapteri corecte a marginilor fie de 1,5 mm. Acest procedeu se recomandd atunci sa
Acest prag se aflA intr-e 90-1100 cu un unghi rotunjif. constructiei ves;tibulari este subtire sau aproape transparent. l"rutur gingivar pe fata
""ano
i.i"l"iii"i"gi"in
ln cazul in care acest prag este prea mii, apar distorsiuni are metarurui soridarizariror de pdnd ra peste acest numSr nu rearizdrii
perioada de ardere a ceramicii {fiq. 10_9). in
realizarea de imbinare cap la .gasei
dinti. este"urrr
recomandatd
cap daioritS contractiei metalului in Jecursul
succesive ale ceramicii arderilor
Pregdtirea feteror dinterui nu se deosebesc
coroaneJe Jacket d jn ceramic5 (vezi cap. g.1.4).
de preparatiile descrise ra

1O.4-tL. Considerente In realizarea amprentei


Amprentarea nu difer6 cu nimic de procedeele
utilizate la celelalle constructir
ceramice. se pot utiriza cu bune rezurtate materiare
erastice o, iip"r
tiocauciucuri, etc. "i".t;;:r;;;,
inainte de amprentare este necesard punerea in
Fig 10 B evidentS a preparatrei ra
Fig 10.9 nive:l cervicar prin diiatarea racurui gingivo-parod""trr.
n"""i rr"i,,, putem obtine
3 Pregatirea in qrqs drept are avantajul unei imbindri de cu zrlutorurfirerorde diratare R.1 gi 2. Amprenta se rearizeazS
cap cap cu un efect o"
estetic deosebit !a ace:;l njvel. Se utiljzeaze mar muI pentruraconstructrire Dup6 amprentd se obfine moderul cu bonruri
mobire ji "ii."ii"i;;;;l;:
.. ru.u montarea
ceramice (fig. 10.10a,b). totar in simulator.
Pentru restaurdrile metalo-ceramice pregdlirea ideara este considerata
cea in
B DALE (51) indica ca sectionarea bonturiror mobire pozitionarea
prag drept cu bizotare in acest procedei se rearizeazb,p"ii, nivelul rrodeluluj s5 fie ficuta de medic deci de 9i ror ra
plus, acesta sprijinandLr-se pe prag sustine ceramica
p".ti, metal in clinician gi nu de tehnjcianul deniar
9i
Pragul in aceastd situatie are 9O_i200 (fig. i0.11).
d^b p'"
"i. 10.5. Realizarea sclheletului rnetalic
obtinerea capei de metar pentru restaurdri metaro-ceramice
cu nimic de procedeulde realizare al coroanelorturnate nu se deosebegte
sau oricare altd lucrare metalica.
Unul drn timpii.importanli il reprezinta proiectul
machetei
scheletului metaljc
: scheretur metaric este reprezenrar de o capS
corespun^zdtoare preparaliei clinice a dintelui pe
0olinutJ prin turnare
I care se aplicd.
I ln figa de raboratbr se vor specifica amprasarea
I interoroximale. gi inJttimea suporturiror
1

Fig. 10.10a
:
Pi'ezenta contacteror metarice ocruzare sau puncte
Fig. 10.10b Fiq de contact metarice
10.1 1
I daca este cazul
126 .:

i 127
I
I
I

12.wa@ u 4l4r<4^t4lo"i4

La dintii frontari se va specifica Ctu!:@ e 4ZuM^C4/4V2


dacd este necesarsarr nu prezenta
in aria de contact lingual in fuL"lie Ouffia;ul metarurui - rapoartele ocluzale sunt controlate
gi se realize.azd.adaptarea
anterior individual - se va verifica rucrarea gi in migidrir" miciror neconcordante;
Grosimea capei va ri oe o,go_0,+"0
adus la probd in cabinet. ,.i. orpa'ir;";;:';;;;;,ur meraric este parametrii ocluziei funcf ionale; ,"noiour"i aga inc6t sd se incadreze
in
Clinicianul va urmEri: - so verificd curoarea gi se noteaza
modificarire care sunt necesare
adapta-rea ca.pei pe bontul preparat, nuantarea lucrarii respective (fig.
10.12;:;i in ce privegte
- verificd adaptarea cervical5; a

- verificd rapoartele ocluzale; {&,'


- contactul cu dintii vecini.
Dacd capa este corespunzdtoare
se va stabili culoailea in vederea apiicarii
masei ceramice pe aceastd cap5.

1o'5'I' Pregdtirea capei metalice in oed-erea apricd.rii masei ceramice


Pentru rearizarea regSturii
unor tratamente speciale. Aceste metaro-ceramice, iapa metarica este supus5
suprafetei capei gi formdrii oxizilor
tratamente se realizeaza cu scopur inaspririi
O"-rrprufata.
suprafata capei devine rrgou.ipin Fig. 0.1 2a
de 25-50 p in cere mai m,urte .";;;;;p; din"l'Jruru cu granule de oxid de aluminiu Fig. 1O.t2b
metar este tratata termic in aer sau in situatia in care sunt necesare
scoputoe a proouceL*iriou suprafala
;;;d facrtiteze teoarea corecturi extinse este birre sE se compreteze
ilJrT"JJ#,rj,:., ", cu ceari ivoir si .d ,:_11,1:t:ze morrotosir-
Apoi se ;; ;;;;;;anrprente
in cazul unor ariaje de paladiu tratamentur atceasta corecturd 5i u.n model- in peste
rermic duce ra formarea felul ----" tehnicianul are posibilitatea
gi sd efectueze rrodificdrile necesare. """".iu, sa vaca
a oxizilor de suprafata ci gi a oxizitor
foarte mult legarea masei ceramice. i"t;;;;;rr" pEtrund in metar gi care nu numai amerioreazd Atunci c6nd s.e constatS gregeri ra
se vor desprinde modereie gi voi ri 'remontat" montarea modereror in simurator, ra prob5
La unere riretar- nepretios trnd in pozitie corect5.
"":]"^-g^
straturi groase de oxizi s5 formeze ra niverur interfetei Mare atentie ra curoare, oaca ea
cilre au rol in scSderea n, cu cea soricitata initiar se
Pe langa legarea maselor ceramice rezistertei legdturii metal-ceramica. va arege din nou curoarea, rucrarea "or"aprnde
fiinoieiicuta in svq
stralului de oxizi' de scheletul rietalic prin intermediul aspectUl eStetic natural al dintelUi. aga fer
'|vr in"at
rrrudl uur sd redea
"'fgril?lr3te gi utrizate unere produse numite agenti de cuprare "Jio"r"a
#; ;;-,oa re a' c ra u u -i
"cE RAM c Bo N D r N G AG E N rs " dp rll *, *=i;;"';;;;; Dupa proba lucrarea va fi returnatd
I
perrtru rrrodificarile care trebuie laboraiorrrlui cu indicatiile necesare
Acegti utirizati in speciaipentru
^
r r r
aduse-
a..^^ ^ "sunt' ::ll
produg-i
ariajere nobire unde au dat rezurtate in urtima etap5, se va face rrSrtrir"u-.au
::::-,j^t"!ti sunt comerciatizati JJ diverse firme sub diferite denumiri o grazurarea prin apricarea unui
oescrere amSnuntitS a fost f.cut.
de prof. Bratu in cartea ,,coroana mixte,,.(31). :lj::i: il:ll; ;lT:,::l:,x:r"."0,_se
in itmosr"l.a eiru o t".p"T,i,,e mai scdz,rts
1O.6. Aplicarea masei ceramice pe suportul metalic
ceramica este IO.1/. Cimentarea de probd si cimentarea
apiicat" in straturi succesive pe suportur metaric pregetit
prealabil Primul strat se aprica cu.loprr in Atunci cdnd am rearizar mai murte coroane finald.
cu acesta. Acest stral_",.1? J" -u."u metarur gi a reariza reg5tura metaro-ceramice sau punti
" sa aibd o gr*t." de 100 p.
gquq"rul 9i trebuie
provizoriu
|I:t:',':;:'"lj;Jl;i,"t" ,n cilent adecvat u,
", io, rotosi produsi
Aplicarea celui de al doilea strat'care
ajutorul instrumentarului..pentru este dentina se rJalizeaze obignuit cu cimentarea provizorie a acestor rucrSri
"i
au drept scop o evaruare finara
de laborator' Se va aprica.in. ""r"rni"J.'n"est strat va fi de culoarea indicata in figa
.*.;; il.;?odereaza morforogia dinterui respectiv statice
ei dinamice, precum-ii
a
ff;l::;':',"";:'t:::llX..:",,'iei aitor erori
Dupa sinterizarea stratului oe dentin;,
lucrarea va fi probatd in cavitatea bucala. "0".ir,,
La probd
se urmiiregte: Cimentarea finald poate fi realizata
-
- refacerea
punctelor de conlatt interproxrmale, . Metode tradilionale prin:
de m5lase dentard: controlul acestora executandu-se cu fir ln acest scop sunt-utirizate cimerturire pe-bazd
sticle' Ele sunt simplu de preparat utilizat, de fosfat de zinc ai ionomerii de
- redarea unor detalii morf'ologice in 9i al rost frecvent folosite pan,
concordantS cu cele existente la dintii omologi; cti toate acestea' odata cu aparitia cimenturilor in anii .80.
compozite, ele au pierdut din utilizare.
128
129

&ll
ea*a ec ota*alo(taic
Oeattt q _tz_t|ptZ<4" tb*
. cimentarea prin utilizart?a unui ciemnt compozit cu polimerizare chimica "
se utilizeazd in s;pecial rdgini 4-meta-MMA + TBB. in aceasta metodd, o uliiizarea ra turnare de creuzete curate, fara fisuri gi mai
ares fara reparatii cu
cimentul acfioneaza at6t ca 9i adeziv smalt-dentind cat gi ca umplutura intre mase ceramice sau alte materiale;
preparatie gi coroani. Dupd cum a fost descris de cdtre Nal<abayashi (1gg2)(112) ' cuptoarere pentru ceranricd trebuie periodic sa fie curatate
9r degazate.
acesta impreund cu dentina conditionata formeazd un strat hibrid care se leagd
colereta smaltului cervical gravat.
la 3 ceramica unei constructii metalo-ceramice care a fost amplasata
orald, s-a fracturat la nivelul strucutrii metalice. in cavitatea
Acest ciment nu este produs intr-o variantd mare de nuante, nu este ugor
de curatat la nivelul marginilor cervicale. Are insd excelente proprietdti de deformare Cauze::
la presiune gi s-a dovedit a fi bun pe parcursul a 10 ani de experie'ntd Tn Europa. r contaminarea suprafefei metarurui cu praf organic
prerucrare, grSsime de pe degetere tehnicianutui.
de ra niverur pietreror de
toate acestea duc ra aparitia
1O.8. Defecte ce pot surueni, cauze si remedieri bulelorde aer la nivelul interfe{ei metal-ceramica cu afectarea
ieg-turii intre cele
i o restaurare metaro-ceramica dupa scoaterea din cuptor - se observa fisuri in doud componente;
masa ceramica. ' srratur de opaq nu a fost adus ra punctul de topire gi
nu s_a reartzar topirea
Cauze: completa pe suprafata metalului;
r alegerea necorespunzi;toare a ariajurui gi masei ceramice, cu expansrune ' qrosimea necorespunzitoare a capei metalice,
grosime neuniforma sau mai
termica diferita; 'Je 0,3-0,4 mm, mica
o supraglazurarea masei ceramice; r ;:ljai reforosjt care contine o cantitate scazutd de
' cano restaurarea metalo-ceramic- clupi sinterizare este lasata sa se raceasc:; (la urmare a arderii acestor elemente la prima zinc, cositor, indiu in compozirre
'in cuptor, utilizare.
o atunci cand masa cerar.ica fierbinte este atinsa cu un instrument rece. Posibilitati de remediere:
r veriricarea pietreror de prerucrare, eriminarea resturiior
So lutii de remediere de prerucrare de pe
s;uprafala metarurui gi neatingerea acestoi suprafete
utilizarea aliajelor metalice gi maseror ceramice polrivite aga cum sunt ere rna noperelor;
cu degetere in timpul
jndicate de producator; . respectarea metodologiei de sinterizare a stratului
inainte de glazurare, neregularitatire de pe suprafata masei ceramice sa fie de opaq;
' rearizarea unor substructuri metalice uniforme gi
finisate pentru a evita supraglazurarea: de grosimu .or".prnratoare;
' s;e recomandd utilizarea de aliaje noi care nu au mai fost
ceramica dupi sinterizare sa nu fje rEcita in cuptor; utilizate, se poate utrliza
cr combinatie de 75% aliaj nou
sa nu fie atinsa ceramica fierbinte cu un rnstrument rece pentru a evita gocurile 9i 25% aliaj utilizat.
term ice 4 t)upa cimentare in cavitatea bucaiS a restaurarii metalo-ceramlce se constata
exfolierea sau aschierea masei ceramice.
2 Dupa terminarea unei c,.:nstrtrctri metalo-ceramjce. nuantele apar prea gn. Cau::a:
Ca uze:
' arderea masei ceramice pe o substructura subtire sau frexibira,
'o stratul de opaqer este prea subtire sau acoperirea scheletului metalic deformarea
este incompleta. metarurui sub presiune poate d.uce ra deformarea ceramicii peste,imita
sinterizarea stratului de opac se face necorespunzator, dupa a treia admisS
sau a patra gi vc,r apare exfolieri b acestuia.
ardere, opaqul igi piercre din carititire opacifiente 9i metarur devine vizibir:
o utiljzarea unor creuzete, la turnarea metalului, folosite pentru alte aliaje decat
Remr:die'ri:
cel pentru aliaje nretalo-ceramjce: o
. rearizarea unui suporr metaric suficient de rigid pentru
cuptor contaminat cu constjtuenti ale unor aliaje neprelioase;
rnasticatorii, fara o defor.nlare excesiva.
a rezisra ra presiunire
Remedii: Desigur c5 sunt multe alte defecte ce pot surveni
at6t la nivelul suporiului
metalic c6t gi a masei ceramice aplicate pe acesta. Ele sunt
' indepartarea straturui de opaq 9i reapricarea rui, sunt indicate doud apricdri de in multe din publicafiile de $pecialitate existente
tratate destul de detaliat
material opaq cu sinteriz:ari separate, at6t strdine cat 9i dintard. Din acest
motiv nu re-am detariat in acest capitor, rimitandu-ne
' se vor urma strict indicafiile producStorului pentru sjnterizarea stratului de opaq, specifice lehnologiei meta'lo_ceramice.
doar ra cere mai frecvente gi

130
: 131
:

?@i@ d afa.eatc6"aa

1O.9. Alternatioe ale coroanelor metalo_ceramice Aw;a Zc alo+aa^ta(e;e


in decursur timpurui pentru eriminarea neajunsuririlr coroaneror
ceramice clasice s-a ajuns la unele coroane metalo-ceramicL metaro-
progreselor tehnice' azi avem posibilitatea modificate- Datoritd
realiz5rii unor constiuctii metalo-ceramice
care diferd de cere crasice prin eriminarea unor
oezavanta;Jl-u""rtoru
Coroane Ie metalo-ceramice mod.i.ficate
Pent ru cregterea aspectului esletic ma i ales
la nivelul parodontiului marglnal
multe ori apar nuanle modificate fie in gri prin
trangarenta metalului, fie
o opacitate d atoritd unui strat de masi ceramicd de
k't'A dentina pre sub{ire gi vizibilitatea s tratului de opaq
Geller 9i Kwiatowski (1987), Gelter (1991)
Winter (1992) au descris o posibilitate de realizare Fig. 1 O.I 4c
a unei coroane metalo-ceramice cu un schelet metalic 1O-9.2. Coroane metalo-ceramice cu metal neturnat
B
scu rta t vertical la nivel cervical cu aproximativ 2 Aceastd constructie este cunoscuti in mod comercial sub denumire::
mm ;e
(fig- 1 0.13). coroand RENAlSSANCE Procedeul permite realizarea de restaureri metato-ceramice
Aceastd reducere permite realizarea unor eliminSnd machetarea_in ceard, ambalarea, tunarea capei de
metal.
margini translucide, conferind zonei cervicale o
Ea se bazeaze pe adaptarea unei forii prefabric"ta, *"t"ri"l, priatd
din aur
culoare mai naturald gi permitAnd trecerea de lumind paladiu. Folia este adaptatd pe un model refractor prin
indoire iasonare. Dupa
la nivel gingival. adaptare, folia este supus6 unui tratament termic transform6nd-o9r
intr-rn
din aur-paladiu. Foria este foarte-subtire 0,15 mm permi!6no u"tr"i ,n aliaj rigid
Coroanele metalo-ceramice cu schelet spaliu murt
redus in prezent reprezintd un bun compromis intre mai mare. pentru grosimea masei ceramice.
proprietdtile estetice 9i rezistenla mecanicd conferite Folia nu se oxideazd; din acest motiv, este necesari utilizarea agentilor
de
Fig. 1O.13 legdtur5. Agenlii de cuprare sunt de curoarea aururui aga inc6t maschea:a
de cele doua componente. corespunzdtor suportul metalic care are culoare argintie gi ajutd la obtinerea
Fle Ftot fi utilizatc ca retentoti ir r purrti gi sunt realrzate nusnte doritc ai naturale pentru luct-att:tr firrita.
ui ;.r
t.lrn toate aliajele
folosite tehnica rnetalo-ceramicd.
?n Masa ceramica se aplici utilizdnd metodele obignuite. Folia astfel pregatita
statistica pubricata recent de catre peter poate fi imediat umectatd cu ceramica reducdnd in icest mcd posibilitatea
scheletul metalic redus nu scade rezistenta mecanic5 schindner aratS ce
de
fisurare la nivelul interfelei metal-ceramicd.
(fig. 10.14a,b,c). a acestor constructii Ace.st tip de construc{ie-are avantajul cd prepara{ia poate fi realizatit printr-o
.
reducere q tesutului durdoarcu 0,7 mm, cu conditia unei leaiizdri perfecte
a bontului.
ln legdturd cu prepararea la nivel cervical ea poate fi facuta prrn oricare
din metodele amintite anterior chiar 9i in muchie de cutit.

10.9.2.1 . Avantaje gi dezavantaje


Avantajele sunl:
. aspect fizionomic deosebit;
'. timp de realizare scurtat prin eriminarea capei metarice turnate;
o mai mare rezisten[d decdt a coroanelor Jacket;
o indepdrlarea redusi de {esut dur este deosebit de avantajoasd in special pentru
dintii mandibulari.
Dezavantaje:
. se limiteazd doar la dintii frontali de mirime reduse;
Fig. 1O.14a Fig 10 14b e solicita o preparatie a suportului dento-parodontal perfect;
o produce abrazia dintilor antagoniqti.
132
133
Owqia ia a.toqalolo?<e

1 i, contra i ndicati i
0.9.2. 2. I n Qicali ?@aaa e aldaata/a?le
Aceste restaurdri st)fi i;dicate: a se va reariza o amprentS c.t mai exactd
o care..s5 redea cu precizie preparatia
pe dintii frontari care soricitd o esteticd gi tlte deta ii tesate oe d nlii veci n i.
biocompatibiritate deosebita,
. atunct cand putem realiza criteriile de preg6tire :ji:""X-%""'":lr:i":"'''
l
i

"i.^iaan ra gon istd,


a dintelui. o Moderur va fi rearizat din ghips extra-durtip
Contraindicatii. 4, care posedd o expansiune de priza
r pacienfi cu bruxism; scdzutS. Se realizeazd nodel cu bonturi mobile.
o coroane clinice foarte scurte; a Este necesard dupricarea
r'vq bonturiror
vv,,(urrrur mobile ;;;. se
rlrootte care rpati?o^>4 A,,^:
r in situatiile unde este necesard solidarizarea
dintilor;
,rbignuite. "" realizeazA dupd procedeele
o atunc-i cand nu pot fi respectate criteriire O lRealizarea capei se face prin depunere
de aur dintr-o solulre de surfat de
de pregatire a dintiror. irmoniacal, intr-un container special. aur
in ce privegte pregdtirea crinica
_- Aurul este depus p6nd ia grosimea de 0,2 mm.
"-r-;-;":.;*ir"'.lr'
constructiiror metaro-ceramice, cu specificatiire nimic de restur
facute anteiior. I Iie adaugd 9i un agent ce lustruil reprezentat
de comprexe aminice de cobart.
O.9.3. Coroane galuancr_ceramice
1 5ri nicher, care conferS 0 dimensiune'mai-redusS
cluritatea la suprafald. a granulerc. gi amerioreazS
Galvanoprastia in stc,matorogie a fost utirizatd
incd din anul 1840' in 1961, fiogers I introor.
pentru rearizareade modere a Pentru finarizarea procedeurui sunt necesare
termenul o" ;"r""irorormare,,folosit 6 p6nd
la preoararea unui matrice de aur pentru in-lay ob{ine-o capd cu grosimea uniformd gi o supratatd ra 11 ore dupa care se
notiune pentru a include capele din aur pentru turnal. Mai tarziu, a extins aceastS o netedd.
coroanele metalo_ceramice. capd se r""e prin pr"sarea in cuprorur
Diferenfa dintre galvanizare gi electroiormar"
..J;l;; grosimea metalului
i:18.1il:Lr,Tr;#;:'" de ardere timp
depus Acest procedeu de forrnare elecirice capa este curdtatS intr-o ba-ie de ultrasunete
destul de dificil era utitiJai ooar in centrele 10-15 minute. Apoi sufrata cu oxid
mari de galvanizare, mai ales ?n Germania de aluminiu de 50 microri. in finar se
deoarece el necesita ar,?ratura costisitoare. fierbe in apd distirata timp de 10
prin introducerea in 1gg1 cr.r scopul de a indepdrta sulfatul minute
a sisremurui de erectrofor,nuru.cnnrur.r, de amoniu gi grasimile.
reariza aparaturb care poate fi adaptat; s_a putut a se aprica apoi agentur de cuprare, ru u"r"a
iunor"tour"ioi J"nl"L",ni.i, precum gi
utirizarea surfaturui de aur amoniacar ca
sorutie erectroritici, c-omptet neofensiv, c.re se introduce in cuptor ra g5000. Acest la 5000c timp de 5 minute dupa
aceastd metodd a cagtigat mult in extindere. tratament termic erimina fondantii
9i impiedica formarea de bure, iar materiaiu-t de regare
legati la capa din ur, creazdo friti de ceramicd
1 0.9.3.1. Avantaj e gi. dezavantaje a :y posibilitdti Oe fugaie a stratului de opaqer

r
Avantajele:
substratul metalic este subtire 0,2 mnt;
:,;i::::"ffi'j:"::0"''de sinterizare " r""."iceramice "u,.u nr-*,"*,.d cu nimic
o Restaurarea finalizala va fi cimentata
procedeu simplificat gi economic; cu ciment ionomer de sticla grosimea
pelicr-rlei fiind de 20-25 microni
r rezislenta mare a capei;
r adaptare marginala foarte bund l5_20 yt,
o nu prezinte porozitate
Dezavantaje:
o calitatea legaturii metal_cerarnica uneori +
r lasb de dorit;
din pucnt de vedere teh.nic obtinerea
r capej este rnai sensibild;
nu se cunosc inc- problenrele legate
de cjeformare.
I
10.9.3.2. Etape de realizare a coroanelor
r Prepararea suportului dentc,-parodontat galvano_ceramice,
alta constructie de acest gern.
Je rearizeaz' obignuit ca pentru orice
o La niverur surcusurui se rearizeaza
neretentiv.
o pregatire in ganfren iar bontur sa fie

134
?q*Za aa alo4<aZalogne

CAPITOLAL 11 Gqw:q a+ atculolorzc.


prin apricarea
PROCEDEE ADEZIVE DENTARE adezivurui, acesta umecteazd
ttacn xtsu suprafa!a apoi prin porimerizare
DEZVOLTARE -s/ i, :"ui .'ft : ;Jil#'ll :i"!: ;i'ii:ffi#' *;;;;;'
;

De ra experientere initiare ure tuisionacore


?; :"."" i,.
e c u s m a, r u,
care a utirizat pentru
r."J ca oeina Jou.iua, metooa J*,11,uo,,", gravare
ff::iJ::1J: T,:ly",acriraiur murt prin
Lucrdrile proteticre necesita fixarea
lor la structura dinteiui. Ulilizarea n t a , pentru?:dF
Se faceau aplicdri repetate pentru
.T!! 3:i:l,:f:n"J:",jH;ii#;h1rH#,
#::;1ti::iT:jil:"i"J.;,:i:.j::.,r,": taterialele mare in retdnrionarea rucrdriror
o.|-,""ta
f
60_120 secunde.
rncepand cu anii 70 au ap.rut g"ruriru
recent5 pentru proteticd. adezive reprezintd o acnizitie 40% sau chiar mai purrn,. cu de acid fosforic, in
concentratie de
Grasspoore gi Erickson"pti."i;i;;;J'pe timp de 60 secunde.
Adeziunea reclamii anumite
a:supra smattutui au ajuns ta concluzia ", Litrt urect"r" timp-urri'JJ.,", de gravare
conditii care nu se intdlnesc ?n cavitatea (1986)
Adeziunea este optima in situatia bucald. ca un interva! d;
I unor suprafete omogene, curale,
bund ca $i ;;" ;" un minut. ;;;;;;;,dE,is ,""unou ,
9i uscate. netede produs o retentie ia fel de
Structura dentara este heterogenS, Mai recent, se ,n nor-pro"udeu de eravare
organice, in mod constant scaldatd "r"fiua. umeda, acoperita cu diferite pericure maleic 10% in combina(ie cu un sistem-"i'""Ou pentru dentind. a smarturur cu acrc
,utilizeazd
in
Adeziunea reprezinta unirea a o r"tunti"lrnd
asigurd pentru restaurdrite cu compozite
""r" .r":,'#:,'"tl"tT;'ji,'."'
intermediur unui richid capabir douS suprafefe soride, ea are roc prin
solidificare asigurd o regdturi
o" rr"lt"r"a,ceror doud suprafefe soride gi prin
intre cete oou5. Mecanis*rt 1 1.2. Adeziunea ta
contact strdns ra suprafati s;oridd tine adezivur in d.entind.
sau o combinatie a celor clou5.
poate t," o" natura chimica,""r.
de natura mecanicd Adeziu nea la suprafetele dentinare
"i dercAt cea real rzatSpe S malt.
a reprezentat o problemd mai dificili
Adeziunea chimicS are roc atunci
cu suprafata sorid5 sau rearizeazd cSnd adezivur reactioneaza ?n mod N a tu ra compiex6 a adeziunii
la den tind derivd din faptul cd
chimic dentina este mai
un contact morecurarextrem de strSns he,telegs^5 6 ecAt smal{ul, a re un
Adeziunea de..naturS cu acesta. nivel m a mic de structurd calcificatd,
-"""n,.a provine de pe urma irrcorporarii richiduiui continut m ult mai ridicat de apd posedd un
adeziv in neregularita{ile
9i retentiviUtitJ suprarelei soride Acesr n comparatie cu
renomen
".t"-,"n"o'.i J"",i",i;;;"';il:i:"'#:;il::"ile sntaltul dentina este compusd
Pentru o bunS acJeziune
suprafetelor aderente aga fncdt nu""."r sa existe o bund umectare a d in cotagen-h idroxiapatitii_apd
9i
"rtr
cornpatibititatea dintre aderent gi adeziv este de doar 4Sok substan{d anorganicd.
mare importantd. Dentina este un lesut
rn generar materiarere adezive vor canaiicular, o strdbat canalicule
tensiune superficiarS scazute trebui s5 aibd vascozitSti scdzute,
arru capacitatea ror de umectare.
dentinare de la pulpd spre
"rugru jorrctiunea smalt-dentind.
11-1. Adeziunea Ia sntalt Diametrul canaliculelor
esl.e variabil de la 2,5 microni in
smaltului care esle neted., umedd.
adeziune::p:afata oferd un substrat slab pentru vecindtatea pulpei la 0,8 microni
la nivelul jonctiunii smal[_den{ind.
(1s5s) ,":,;::::"".i;::1-:,:,fi[l;::,".r?:,j:J;,H,Xl:.",..Iy:i:;:,l""::::i,"""J: Densitatea canalicu_
[n mai multe moduri. lelor variazd gi ea de la Fig. 1 1 .1a
o Cregte aria suprafetei di: 30000 canalicule/mm2 la nivelul jonctiunii
o Cregte energia de suprafatiadeziune; smal{-dentind la 45000 de canalicule/mm2
la nivetut_putpei (fig" 11.1a,\(A, B'4, 12rj-
o a smaltului simpra deschidere a canaricureror prin gravare
Produce nerequraritdti microscopic"
lir" .r", optime peniru interfixare mecanicd froliu urmati de apricarea unei rdgini oe tegare cu acid gi dizorvarea straturui
obignuitd nu..atizeazd o regdtura
136
137
ew*a in dam,lolaaie

puternica. Agentii de legare restaurativS. scotchbond 2 !,3M)


obignuiti, hidrofobi, nu au putut autirizat o solutie apoasd de acid
ca:;i conditionator dentinai care oizotvj.t-r"tri mareic ai HEMA
sd obtureze gi sd se atageze suprafata u$or deminer^arrzara. va. urma oe,rrotlu ii,l",i"-a"e atagat la
canaliculelor in prezenta HF,'/A gi Brs-GMA care se va porimeriza "pti""ru" o"-iigi'.-a'lo&,ua contine
lichidului canalicular Acest Lesarea prin-oxarat a utirizat feste suprafafa conditionatd. "u
aspect de incompatibiltiate a fost
mdrit prin presiunea lichidului
sup'afetei dentinare. sorutia contine " ;"]l]i:
"u-"io ;?.;;:i";;;;rrri conoitionarea
azotic, eri-r#-"iratur frotiu gi
canalicular orientata in directia
"u* cu scopur
expune suprafata dentinara gi canalicurere va
de a cregte rlg"r"u ra dentind,
procedeur a incrus apricarea consecutivd
opusd fluxului raginii. ei gticidit metacrilat) ei pMDM loiunnionoJ
a produgiror Ni Gail (ff_(p_tolir) glicina
Odatd cu introducerea Acestr produgi sunt dizorvati |"lirritiri"a;;;;;;;,;erit metacritar)
in acetond uiano ,oruti"-io]rt""ir"#"li,a
aga zigilor "agenti de legare Va urma o
dentinari" de prima genera!re a :t;;:,1ffi,tKi3:i_,fr;?,Me erimuif rooi.rlcome,ciar u".ut pu ;r""iat,..u oe oxaiari
fost utilizat un procedeu chimic pe ldngd
Fig. 11.1b penlru o mai buna adeziune "r"|"-f:, .rezistentei tegaturii la dentind acesti
proprietatea de inchideremarginard'nuiouniJ""a,
Acegti produgi au fost esteri de fosfati care au prezentat o atractie ionicd marErinata gi reducerea m.icroiifiltraliito; g.""r""ii;'pr"l""'otJ;,3:i#;;Jr"rj
ionii de catciu incdrcali.pozitiv, aftali in stratut fiotiuli fatd de in J;;rl restJurdrii
;;.;;;;;;i:;;;il;;;:;; mai ares la niverur dinfiror raterari, ;"; finl"V_"ri onlay_uri, falete)
credea cd acegtia reactioneazd cu stratul frotiu a9a incdt se iecomanoa pastrarea sensibilit6[ii gi a cariilor secundare. ;;i;",n de importantd pentru eriminarea
lui 9i nu se fdcea conditionarea dentinara.
Mbsuritorire forleror de regare au aratat varori pana ra 7 Mpa, o reducere semniricativa a inrirtratiei
acegti produgi initiali a rdmas nesatisfdcatoare. regitura cu deei nu A::tJ,,;1;:X' .""'.:?Tt"t marsinare
O altd problema a fost generata rje hidroliza potentiald a esterilor
cu trecerea timpului in prezenta de apa. fosfatj I 1 .2.1 . Graoarea d.entinei
Materiarere din generafia a doua de adezivi au incrus: scotchbond FUSAYAMA 9i colab. (1929X64)
(3M), J&J pledand pentru trat area smaltului au introdu s no{iun ea de "gravare
Dentin BondingAgent (Johnson & Johnson) creation Bond gi a dentinei cu cid fosfori totala.'
Dentin Adhesit (lvoclor-Vivadent). lDen--tvraij, eonorite (xerr) adezivului. Acea st5 me todd a devenit generali c inainte de aplicarea
Unul din aceste sisteme dentinare a utilizat un monomer diferit, izocianatul, a intarrnpin at la inceput rezistenla.
in Ja ponia 9i mai putin in SUA,
pentru unde
a produce o legdturd la dentini. clearfil Dixer Bond (Kuramay)
fenilfosfat gi HEMA (Hidroxietir metacrirat) a, prodrce o r6gatrra-"uva .o.oin; un ester de n urma experienfelor gi
"ur" obseryatiilo r clinice, noua tehno_
dentina gravatd (64). Dupa curn se relateazd in-literatura o".p."l"rit"te,mai bund pe logie adezivilor dentinari necesitd
perforrnanta ar
clinici a esterilor de fosfali a fost relativ slaba. in moo evioenlir""uiis,nur dizolvarea stratului frotiu gi
a stratului frotiu a fo.t:?l!"_"_tu,!S1,nr,.u putut produce tegdturi 'conSitente de legare o
gi durabite. oarecare demineralizare a dentinei
Sistemele de l9g11e dentini din generatia I treia au inctus produgi ca:
Scotchbond 2 (?N), GLUMA (Boyer), .la superiiciale a fdcut ca gravarea
TenurJ (Den_Mat),
(Dentsply-caulk), X-R Bond (Kerr), Syntac (rvocror-Vivadenty.
tr;;; uiiu"r."r Bond 3 totale sa devind o metodb mai
eentru aceste sisteme larg acceptatd (84,S5).
s-a constatat cd fo(ele de legare erau semnificativ mai bune decat-cele +
adezivii de generalia a doua, uneori apropiindu-se de varorire obtinute cu protagonigtii metodei
oulrrt"'r" .;nrri,;i
Adezivii din generatia a treia au utirizat produgi '"ni.i" diferiti ;;;;
pentru
vor indica ca toti adezivii dentinari
legarea la dentina. din gerreratia a 3-a sd includd un
GLUMA (Boyer) a fost un sistem cu trei componenti EDTA conditionator tisular acid
diamintetracetic) ra un pH 6,5-7 cu scopur de a curili siratut (acid etiren j a9a
#otiu 9i a conditiona incat in oricare din sisterne
suprafala.dellinale Apoi, suprafa!a astier condilionarid tr"iuti-",1'""r;;;;;;; l
1

aibd loc gravarea dentinei.


sE

continea HEMA 9i aldehidd glutaricd. "r" t Fig. 11.2a


HEMA va asigura acliunea hidrofilS iar glutaraldehida O compara!ie fdcutd pe micrografii
I dentinare ?nainte cu analizd electronicd a suprafetei
va asigura afinitatea
pentru. colagenul de pe suprafata dentinard
coniitionata-urrnarri ; treia aplicare I 9i dup6 condi
conditirrnatori. Unii din ei produc fionare
(fig. 1 1.2a,b) ,aratd efectuf Oiferitittl
a unei ragini neumprute care contine Brs-GMA, ra care in o eliminare totald a stratului
rinal-se reaga rdgina creeaz,i un efect mai putin vizrbil de frotiu,-in limO"""'",,,,
j dizolvare gi de cregtere a permeabilitetii
138
lui.
a

t 139