Sunteți pe pagina 1din 2

ARHITECTURA-CONTEXT-PEISAJ -ca INTRUMENT DE CLASIFICARE A)FUNCTII PRAGMATICE: - spatii specifice stalpi structurali;-“eroicul si oragnicul” / -

Program- o categorie larga care (ordonare a unei realitati foarte diverse) –principale ; -secundare “uratul si banalul”
circumscrie tipuri de cladiri; caracterizate presupune introducerea anumitor criteria -spatii nespecifice – spatii interstitial care -desi substranta este comoara nationala si
printr-o ACEIASI FUNCTIUNE PRINCIPALA cu relevant pt scopul urmarit; -o completeaza functiunea celor specifice; - obisnuita, imaginea este eroica si
SI CU O PROBLEMATICA DE PROIECTARE abstractizare care da seama de o anumita de legatura; -auxiliare originala; / -imagine conventional a =
ASEMANATOARE. regularitate, in dublu sens, ceea ce se Louis Kahn –teoria spatiilor servite si urata si banala; -juxtapunere de simboluri
Disputa clara intre PROGRAM si TEMA DE repeat si ceea ce se serveste de regula; servant contrastante inseamna de fapt “hala
PROIECT; = tdp- o particularizare a -Ca TIP FORMAL, poate fi inteles ca b) FUNCTIUNI SECUNDARE care reflecta in decorative” – aplicare a unor categorii de
programului cu precizari mai ales “model ideal” pe un anume sistem de general FORMA cladirii simboluri peste cealalta; -hala este de-a
cantitative privind tipul de cladire referinta, cat si in sen iconologic de forma -importanta acordata unor sp de unde dreptul urata si banala desi decoratiile
1.DEFINITII CONTEMPORANE ALE inzestrata cu anumite semnificatii; poate rezulta o noua ierarhie functional APLICATE o fac sa fie simbolica
TERMENILOR. -Ca FORMA DE PRODUCERE A SPATIULUI, -poate complete funtiunea primara; ORNAMENTUL: SEMNE SI SIMBOLURI,
-fnctio(latin) –exercitiu normal, activitate punand in relatie forma spatial cu model -de aici lucrurile se leaga direct de partea conotatie
proprie, naturala; -scos din rol, utilitate; de utilizare al spatiului; valorile practice si estetica Inscriptia GUILD HOUSE este heraldic de
serviciu; insarcinare simbolice ale comunitatii; atat in EXPRESIA ESTETICA A FUNCTIUNII IN tip denotative, dar conoteaza prestigiul,
Este folosit in arh abia in sec XIX-lea; - cercetarea istorica cat si in proiect, ca ARHITECTURA: tipul de functiune prin scara si tipul de
neologismul FUNCTIONALISM –adaptat de punct de plecare a proiectarii VITRUVIU(nu teoretizeaza dar relatiile scris, dimnesiunea graficii conoteaza
MM in XX; -termen polemic; - DESPRE FUNCTIUNE SI TIPURI DE CLADIRI exista) comercialul.
reintoarcerea la termenul COMMODITAS IN ARHITECTURA: ALBERTI – rigistru separate – VOLUPTAS, Crawford Mawor – influenta
Este folosit de CIAM-uri si de Le Corbusier VITRUVIUS-utilitas – firmitas –venustas dar si commoditas; decorum; contemporana;
intr-un mode reductive, mecanicist, intr-o Alberi – NECESSITAS; COMMODITAS; -conceptul de “caracter” raportul dintre -o saracit prin respingerea ornamentului
ANALITICA SIMPLISTA A NEVOILOR VOLUPTAS destinatia cladirii si felul in care se denotative si a bogatiei traditiei
UMANE: -munca; -lucuitul; -circulatie; - NECESSITAS (utilitas) exeplifica aceasta; iconografice din arh veche si prin
recreeri; -soliditas –conditie legata de constructive -arhitectura sa arata caracterul propriu al ignorarea sau folosirea inconstienta a
Sullivan-form follows function -utilitas –conditii ce tin de natura umana locatarului expresiei connotative care a inlocuit
PROGRAM-cea ce este scris dinainte: COMODITAS (raspunsul pe care il da -Ideea de adevar in arhitectura; decoratia
Realizarea constructiilor in 3 faze: - arhitectul cerintelor umane) LEDOUX –trebuie sa reflecte nu conditia -In momentul in care a izgonit ecletistmul,
elaborarea PROGRAMULUI; -elaborearea -utilitas – in orice domeniu de activitate, sociala ci activitatea profesiunii; ex-casa arh moderna a ascuns simbolismul, In
PROIECTULUI; -punerea in opera a cerintele pe care oamenii le reformuleaza dogarului e in forma de roata; locul lui a promovat expresionismul .
SANTIERULUI constant; BOULLEE – idea de folosinta; uz; scop; Expresia arh modern s-a transformat intr-
-in trecut, PROGRAMUL se definea in VOLUPTAS (registrul placerii superioare, si diviziune aproape sinonima cu caracterul; un epxresionism arid, gol si plictisitor.
acelasi timp cu elaborarea poriectului; ea o nevoie umana) calitatea de a exprima peisajul; -prin In mod ironic, arh moderna de azi, prin
-in present. Descrierea cat mai precisa a “o pura teorie a programarii” –clasifica volumul si stilul adoptat, arh trebuie sa respingerea simbolismului explicit si a
ceea ce se asteapta de la lucrarea edificiile in raport cu gruparile sociale; - exprime aspectele principale; ornamentului aplicat, a denaturant sensul
comandata, in termini calitativi si edificii cu caracter public; -edificii cu SULLIVAN – forms follow function intregii cladiri, tranformand-o intr-un
cantitativi; INAINTE de a se face vreun caracter particular FUNCTIONALISTII – simplifica si dau mare ornament. Punand “articularea” in
discurs sau o alegere tehnica ALLBERTI –remarcabil este modul f functiuni cu caracter abstract; -sta sub locul decoratiei, cladirea a devenit “rata”
-discutie intre program(client, decide complex de a intelege nevoile umane si urgent elaborarii unei teorii; -reduce Reteaua stradala nu poate fi artistica; -
realizarea lucraii) si proiect(arh, stabilirea dinaica lor, care ar insemna functiunea necesitatile la cele 4 functiuni : -locuire, artistic = ceea ce imbratisam cu privirea
proiectului si controlului executiei) – unei cladiri; loisir, circulatie, munca.; introduce ideea Orasul ca opera de arta – este reductibil la
PERMITE CLASIFICAREA -in urmatoarele tratate, “functiunea” este de “proiect tip” in special la locuinte cateva episoade si nu la experienta sa
RESPONSABILITATILOR inclusa in ideea de “utilitate”, de diferite de modelele anterioare de concreta.
“MAITRE D’OUVRAGE” –client; “MAITRE destinatie a cladirilor si de distributie circulatie Tipologii de cladiri. Raportul cu orasul:
D’OUVRE” –arhitect -“cataloage de modele” –inventare a CARACTERUL NORMATIV/PRESCRIPTIV -orasul-construit din arhitectura sa se
Un program architectural cuprinde: diverselor moduri de distributie pt diverse -publicatii de tip NEUFERT toate acele lucrari ce transforma in mod
1-INTENTIILE INITIATORULUI tipuri de cladiri -nevoile se schimba constant – real natural-
2-PROGRAMUL CONSTRUCTIILOR / ULTIMUL TRATAT PE ACEASTA LINIE reglementari periodice; -tipul se constituie treptat conform
SPATIILOR PROPRIU-ZISE Hamlin, Talhot; -include tipuri de cladiri FORME SPECIFICE pe care le iau diverse necesitatilor si in functie de idealurile de
PROGRAMATOR: -defineste programul aparute in perioada moderna incercad sa tipuri de cladiri; unele capata valori frumusete; tipu exista inaintea formei si
unui edificiu, luand in considerare culeaga si sa SISTEMATIZEZE experienta speciale, ceea ce presupune; -o care o constutuie;
adaptarea la utilizatori; -evealueaza acumulata pana atunci; interpretare mai larga a functiunii; - 2,QUINCY – TIPUL IDEAL UNUI ELEMNT CE
clientela potential a unui organism urban FUNCTIONALISTII – simplifica si dau intelegerea dinamicii diverselor tipuri de TREBUIE SA SERVEASCA DREPT REGULA
si tinde sa defineasca si conditiile de functiuni cu caracter abstract; -sta sub cladiri. MODELULUI; -TIPUL – UN
functionare; -raspunde exact nevoilor de urgent elaborarii unei teorii; -reduce Crawford monor / Guild House OBIECT DUPA CARE FIECARE ISI CONCEPE
adaptarea a lucrarii la destinatia sa, si la necesitatile la cele 4 functiuni : -locuire, Blocuri inalte cu apartemente pentru IDEILE; -“totul si toate au un antecedent”.
posibilitatile financiare loisir, circulatie, munca.; introduce ideea varstnici, continand ~90 de unitati; 1960; SIMBOLISM ISTORIC SI ARHITECTURA
PROGRAM SI IN URBANISM: de “proiect tip” in special la locuinte Amplasare: MODERNA
-stabileste-lista, termenul final si costul diferite de modelele anterioare de Un turn elansat, singular in cadrul sau CATEDRALA-o hala decorate si o rata
echipamentelor; det supraf necesare circulatie moduru, intr-o zona cu acces limitat / desi Catedrala MItropolitana ATENA:
SENSUL ACTUAL AL NOTIUNII DE CARACTERUL NORMATIV/PRESCRIPTIV izolata, este o imitatie de palazzo cu 6 -absurda ca obiect de arhitectura;
PROGRAM DIFERIT DE TIP DE CLADIRE-mai -publicatii de tip NEUFERT etaje; analoga prin structura si -iese din scara – dimensiunea ei mica nu
complex decat tema de proiectare + caiet -nevoile se schimba constant – materialitate cu cladirile din jur; continua corespunde cu forma ei complexa – ar
de sarcini reglementari periodice; prin pozitie si forma alinierea strazii de putea fi acoperita si fara elem interioare
-are rolul de a face o investitie cu adevarat FORME SPECIFICE pe care le iau diverse unde se afla de sprijin si fara configuratia complexa a
profitabila pentru utilizatori si pt oras; - tipuri de cladiri; unele capata valori CONTRASTUL DINTRE IMAGINILE LOR SI cupolei;
programul se referee la FUNCTIUNE, dar speciale, ceea ce presupune; -o SISTEMELE LOR CONSTRUCTIVE -totusi, nu este abusrda ca “rata”; - crucea
nu la modul reductive ci in stransa interpretare mai larga a functiunii; - -Sist constr si programul sunt obisnuite si greaca acoperita de cupola, dezvoltata
legatura cu intentiile (politice, sociale intelegerea dinamicii diverselor tipuri de formale dar nu vizibile / …… dar vizibile; simbolic pentru a capata sensul de
cuturale); -Detalierea programului cladiri. -beton armat monolit cu placi de beton “CATEDRALA”
cuprinde mai mult decat stabbilitatea Despre functiune si cum ii raspunde faltuite cu un model striat; de asemenea -aceasta “rata” este decorate cu un cofraj
spatiilor, suprafetelor, include si arhitectura; un sistem conventional in cadre(nu se de BASORELIEFURI IN ZIDARIE – cu un
CONSTRANGERI AMBIENTALE; DIFERITE RALATIA FUNCTIUNE-SPATIU vede); pare ca elem de sprijin sunt spatial; continut nu mai mult nici mai putin
PRINCIPII DE CONCEPTIE; CONFORMAREA FUNCTIONAL-CLADIRI-TIPURI DE CLADIRI: aceste elem articuleaza sp interior, explicit simbolic.
INCAPERILOR SI AL SPATIILOR Omul ca fiinta biologica, simbolizatoare si puritatea lor structural nu este perturbata CATEDRALA DIN AMIEUS
EXTERIOARE; include o DIMENSIUNE sociala + planurile de existanta umana = de goluri de ferestre sau deformata de -este un panou publicitar cu o cladire in
STRATEGICA IN PROGRAMELE URBANE. nevoi material si spiritual implinite; nevoi neregularitati la nivelul planseului; lumina spatial lui;
-Un document cu VALOARE simbolice; asteptari culturale. este “ritmata” de golurine dintre structura -este o reflectare a contradictiei dintre
REGULAMENTARA, si joaca un rol FORMA unei cladiri nu rezulta doar din si balcoanele “plutitoare” in consola / imagine si fundatie, pe care haal decorate
important in definirea CONTRACTULUI DE scopul lor practice, ci si din tot ce placi din beton armat monolit, cu pereti o inglobeaza uneori;
PROIECTARE; -face obiectul unei compune MODUL DE VIATA cu Cortina, dotati cu ferestre cu goluri duble -hala din spate este si rata pt ca are forma
specializari – PROGRAMAREA; - caracter dimensiunile lui spiritual, cultural etc si compartimentari interior; material: cruce
individualizat pt cazul particular caruia se -activitatile propuse CE se petrec intr-o caramida normal, mai inchisa la culoare pt EVOLUTIA SIMBOLICA IN LAS VEGAS:
adreseaza cladire a se asorta cu caramida patrata de smog 1950 – GOLDEN NUGGET era o hala
SENSUL NOTIUNII DE FUNCTIUNE: -scop practic + aspect subiective ce tin de din vecinatate; ordinea tramei stradale decorate conventional cu reclame mari;
-complexitate; natura omului; este perturbata de divesitatea de tipuri de 1960 – era déjà acoperita cu reclame,
“teorie functional” – functiunea incepe sa -celalalte aspect –se impletesc cu scopul spatii; -ferestre mai mari; -subiectul cladirea nu mai era vizibila
fie constientizata ca o component estetica practic = cum vor oamenii sa se petreaca ritmarii luminii nu este planificat de la Tipul este o constanta, deci un elem
a arhitecturii; o activitate si ce asteapta =>SOLUTIA inceput. cultural;
-o incursiune in evolutia arhitecturii, SPECIFICA -nu are ornamente aplicate; bacoanele TIPOLOGIA – studiul tipurilor nereductibile
tipurilor de cladiri si in dinamica lor =FUNCTIUNE-notiune generala care sunt integrate structural si sunt lipsite de ale elem unui oras; -casa cu cursive; planul
TIP SI TIPOLOGIE desemneaza tot ce presupune nevoia de a ornament / are ornamente aplicate; -intr- de tip central – relationeaza dialectic cu
TIP: modelul care deremina forma unei construe intr-un anumit scop = o anumite masura este simbolic; - se tehnica, stilul esthetic
serii derivate din el FUNCTIUNEA UNEI CLADIRI contrazice scara celor 6 niveluri prin CRITICA FUNCTIONALISMULUI
-lucru ce este reprezentativ pentru o clasa TIPURI DE CLADIRI : clasificare dupa decoratie(caramida alba smaltuita) =>3 INGENUU(simplitate, naturalete)
de lucruri; diverse criteria a. i. sa poata si ordonata si etaje inegale, proportiile unui palat FUNCTIUNEA – se poate solicita in timp;
-“amprenta” sau reflexul unui concept; particularizata renascentist; -panoul central alb -functiunea; 2-contactul; 3-materialitate;
-model indeal determinand forma unei -criteriu principal => al destinatiei practice sublineaza accentual si scara intrarii; - 4-arh de public (arh relationeaza cu omul
serii de obiecte; a cladirii coloana f ingrosata sporeste accentual la nivel abstract)
TIPOLOGIA: etimologic – “stiinta tipului” FUNCTIUNI INTERPRETATE MAI intrarii; -pozitia coloanei in mijlocul intrarii 5-decorativismul.
-operatie de clasificare a edificiilor, a CUPRINZATOR: ii diminueaza importanta; -Fereastra RENASTEREA SI HALA DECORATIVA
eovultiilor si a spatiilor care utilizeaza a)PRIME-tin de scopul practic = arcuita nu este structurala – activitati -in mare parte, ornamentatia
categoria de tip; PREGMATICE commune la ultimul etaj; -balcoanele nu renascentista descrie structura – fiind
-o abstractizare care da seaman de o Specifice – denumesc in general TIPUL DE sunt structural si nu sunt decorate cu ornamente care simbolizeaza structura- ea
anumita regularitate in sens dublu – ceea CLADIRE: -Principale si Secundare balustrade. este mai putin independent de hala pe
ce se repeat; -ceea ce serveste de regula; Nespecifica – Usureaza functiunea -asocieri de alt tip; mai putin explicit / - care este atasata decat ornam. plasat in
-el poate fi pus “standardului” sau specifica: -de legatura; -auxiliare simbolismul implica ornamental; arh medievala.
“modelului” b) SECUNDARE: - tin de semnificatia si -exista un simbol implicit al formelor -imaginea structurii si a spatiului intareste
TIP –folosirea in arhitectura este noua(sec importanta cladirii; insotesc scopul arhitecturale pure, diferit de cel continutul structurii si al spatiului;
xx), inainte folosindu-se termini precum practice; uneori devin mai puternice; ornamental de la Gruld H. au asocieri -pilastrii reprezinta tendoanele modulare
“gen”(alberi) sau “caracter” (boulle), sau aleori pot transforma f. secundare in explicite; / -“arata asa cum arata nu doar pe suprafata zidului;
direct denumirea clasei/ a glupului de principale sau f nespecifice in specifice. pentru ca este ceea ce este, dar si pt ceea -coltarii reprezinta elementele de intarire
obiecte; SPATIILE CARE COMPUN O CLADIRE SE ce iti aminteste a fi” ale capetelor zidului;
-interpretari contemporane ale diversilor POT IERARHIZA ASTFEL: -simbolism prin asocieri si eperiente ale -mulurele vertical – protectia la marginile
autori; trecutului; -puturile vertical sugereaza zidului;
-bosajul rustic – elem de sprijin la baza b. Dinamica cvasiautonome a formelor; - Ex: BIBLIOTECA DIN SEATTLE – un -orasul –se situeaza intre elemental
zidului; evolutia stilistica in general; -imprumuturi exemplu de lobby: “the living room” un fel natural si artificial
-profilurile corniselor – protectia zidului formale de la anumite tipuri la altele; de piata cu un décor grandios ce ofera - obiect al naturii, subiect al culturii
impotriva ploii c. Dinamica istorica a societatilor: -tipuri spatii de odihna, loc de intalnire si asigura -imaginatia si memoria colectiva sunt
- mulurile orizontale – stadiile successive de cladiri dominante in diferite perioade/ realizarea de relatii interumane; -diferite caracteristici tipice ale artefactelor umane
de profunzime ale zidurilor locuri; etaje se deschid unele peste celalalte. (helbwachs)
Unele dintre aceste elem sunt si -persp dinamicii tipurilor din perspective Paris (urmareste utopial refuza trecutul si -Orasul si regiunea, pamantul agricol si
functionale – ex profilurile dar nu si “clientilor” traditia padurile-locuri umane;
pilastrii; totusi, toate sunt EXPLICIT Cercetarea unui tip de cladire: -definirea Napolion I : transformarea Parisului intr- -patria artificial si lucrul construit sunt si
SIMBOLICE’ respective categ mari de cladire; -tipologie un oras muzeu; martori ai valorilor, sunt permanente
-iconografia Renasterii nu este in dupa diferite criterii; -evolutia si -muzeu locuibil; -edifica atat locuitorul cat precum MEMORIA=ORASUL EXISTA IN
totalitate structural; stema de deasupra prelucarea in timp a prog. Functional si al si vizitatorul; -trebuie sa fie un fel de ISTORIA SA
usii este un SEMN; formelor pe care le imbraca; -problema panorama istorica nu doar pentru 3 sisteme principale de a construi orasul: -
-palatul Italian este o HALA DECORATA urbana –semnificatia in cadrul orasului; - continuitatea si maretia Frantei cat si ortogonal; radial; triunghiular (cu valoare
prin excelenta functiuni prime si secunde. pentru … Europa subordonata; -isi gaseste artistic nula).
ECLECTISM DE SEC. XIX PERSPECTIVA “CONTEXTUALA” sensul in politica, dar semnificatia lui
_-un simbolism al fictiunii, uneori un 1.Context si atitudini fata de context in ramane neatinsa;
symbolism al nationalismului, teorie si practica COLLAGE CITY – EXCURSUS - STIMULI AI
Bancile – bazilici clasice – responsabilitate Contextualism: Ideea ca atat solidele ORASULUI COLAJ
si traditie, urbane(masele construite), cat si a.Strazi memorial (progras liniar)
Cladiri comerciale – ca o casa de orasean golurile(piata, strazi) sunt FORME 1.New York, Fifth avenue along central
Universitatile – copiau cladirile gotice; FIGURALE; alaturi de evidentierea park. 2. Rue des Colonnes –Paris 3.
Egbert – imaginea a precedat substanta semnificatiei formei spatial publice in Karlsruhe-proiect pt Langenstrasse
(in functionalism prin asociere); -echilibrul creearea caracterului orasului. B) stabilizatori (piatete) (accent centric,
intre expresia functiunii prin fizionomie si -contructia(cladirea diferentiata) geometric) 1.Roma – Mausoleumul lui
expresia functiunii prin stil; (VENTURI) – o cladire trebuie sa se Agustus; 2.Paris – Place des Vosges; 3.
Ex: GARA – reconoscibila prin Hala de adapteze conditiilor dificile fara sa-si Padova- Prato della Valle
fonta si ceasul mare. –simboluri ascunda continutul, fara sa-si piarda c) Piese potential inteminabile, extinderi;
fizionomice ce contestau cu semnalizarea vizibilitatea ca forma. 1. Roma, Porticul Aemilia; 2. Paris, Galeria
heraldica explicita a sp de asteptare; CONTEXTUALISMUL ofera o cale de mijloc louvre; 3. Venetia, Procuratie Vecchie
ORNAMENTUL MODERN intre 2 pozitii extreme: - inghetarea d. Terase publice splendide: 1. Roma,
-arh moderni au inceput sa transf spatele nerealista in trecut, fara dezvolarea Pincio; 2. Florenta, Piazzale Michelangelo
in fata; -continutul sau este in mod viitoare; - renovare urbana care duce la 3. Friedrichspark, Badire-Badin
constant spatial si tehnologic, la fel ca distrugerea tesutului traditional e) Cladiri ambigue si compuse:
vocabularul renascentist al ordinelor Colin Rowe si Fred Koetter – COLLAGE -megastructuri urbane, departe de a fi
clasice: ex Stalpul in “I” al lui Mies este la CITY - indentifica problemele modern; toate ridicandu-se deasupra
fel de complex ornamental ca pilastrul urbanismului modern: circumstantelor; 1.Viena Hofburg; 2.
aplicat pe stalpul renascentist. -fixatia asupra obictului; -idolatria Drasda, Zuringer; Jaipur(palat-oras)
ORNAMENTUL SI SPATIUL INTERIOR Zeitgest-ului; -pseudostiintificul; - f) nostalgia –producand instrumente
-Profilele I alea lui MIES – contructie pusa stradafobia 1. las Vegas, Hue Strip; 2. Platform
in cadru metallic si articulatiile lor CONCEPTUL DE CoLLAGE CITY petroliere offshore; 3. Roma, piramida lui
complexe; -problemele orasului modern sunt urbane Cains Cestius; 4. Galena, Ilinois; 5.
-PAVILIONUL GERMANIEI – BARCELONA – si nu stilistice Peninsula Canarural, Florida; 6. Fortificatia
marmura –bogatie(conf cu picture -contextualism –legatura intre “inghetarea Moutlouis
expresionista); -ornamentul este servantul in trecut” si “renovarea urbana” g) Gradina
spatiului; -sculptura lui Kolbe – asociri - o metoda de coabitare intre : -traditie si Shade-Aurica – strada sec XIX cu
simbolice posibile dar este asezata acolo utopia; -orasul traditional si modern; uniformizarea caselor vopsite alb si
pentru a directiona spatiile la fel ca -rolul arhitectului : de a reflect ace este si incadrarea lor intr-un aparat de peluze
panourile din marmura; -ele pun contrast ce poate fi; prezentarea conceptului de mici si ingramadite, umbrite de copaci f
materialul cu masina; -nu au folosit “BRICOLEUR”( care aduna si pune laolata inalti; culminarea improleabila a atator
formule din mod simbolic pt a transmite ce gaseste la indemana) lucruri implicate in classicism si
un sens, altul decat cel architectural COLAJUL PERMITE UTOPIEI SA FIE romantism; -strada care poate fi aproape
-In interiorul renascentist, ornamental FOLOSITA CA IMAGINE, CA FRAGMENT, inexplicabil idilica si arcadiana; -o specie
este folosit, alaturi de lumina abundenta fara a fi obligat sa o folosim in totalitate de gradina desi nu e deloc o gradina a
pt a directiona si a sublinia spatial; -spre POPPER –refuza utopia prescriptive; orasului;
deosebire de interioaele lui MIES, eliberearea spiritual a sinelui prin -gradina ca o critica a orasului, prin
ornamentele au rol constructiv; - cunoastere urmare un oras model; Washington
suprafetele reprezinta contextual neutru 2 functiuni ale obiectului de arhitectura – asigura reproduceri aproape identice cu
STRIPUL DIN LAS VEGAS: cea propriei destinatie; -cea de tesut, de cele de la Verssailles;
-Un STRIP spatios este deschis si parte a tesutului *Colajul se bazeaza pe jonglarea cu
nedeterminat; PICASSO - formeaza noua teorie a normele si amintirile; atemporatitatea lui
-indentificatul prin puncte in spatiu si orasului colaj Picasso; -suburbii americane affiliate unor
modele pe term;-simboluri CONCEPTUL DE “BIGNESS” –KOOLHAAS gradini engleze pentrum Strause
tridimensionale sau structural in spatiu; - Koolhaas pune senul intrebarii, rolul Materia orizontala:-latura lui Manhatten; -
configuratii complexe care sunt grafice si reprezentativitatii arhitecturale in peisajul textura din Boston; -modelul orasului
reprezentationale urban, dar si a hibridizarii programelor Torino; -aglomerari mai putin obisnuite:
-in calitatea lor de simboluri, reclamele si publice; Oxford-cambridge
cladirile indentifica spatial prin BIGNESS-regandirea arhitecturii la o scara Materia verticala: - imaginea de fundal
amplasamentul si directia lor; -spatiul este mai mare; -obiectul architectural devine urbana a Venetiei; - ----Rue de Rivoli; -
definit si directionat prin stalpti de un oras condensate; -genereaza si Paris Cantilly; Paris –Parc monceau
electricitate si organizeaza strazile si intensifica relatii interpersonale; Aldo Rossi –Structura artefactelor urbane
parcarile; -in EXTINDEREA URBANA -“fuck context” = Bigness nu mai face -Intelegerea orasului ca: 1. Mare obiect de
REZIDENTIALA:- orientarea caselor spre parte dun tesutul urban, ci exista sau manufactura, o opera de imaginative si
strada; -stilistica de hale decorate; - COEXISTA;-contextul devine irrelevant la o arhitectura, care creste in timp; 2. Ne
amenajari peisajere pt peluze; roti de anumita scara; putem referi la aspect numai limitate ale
caruta, cutii postale pe suport vertical; BIGNESS se aprope de: orasului, la ARTEFACTE URBANE,
Ziua, Stripul se prezinta haotic daca MODELUL PREGRESIT PRIN: reintroduce caracterizate de o arhitectura a lor si deci
percepi doar formele si nu si continutul aspectul tipic, modernist a programului; - o FORMA PROPRIE;
simbolic; palnul liber al nivelurilor permite o Exista palate mari, ansambluri arh. Sau
Fenomenul roman, la fel ca Stripul, un libertate de folosire a spatiilor, aglomerari urbane care constituie locatii
peisaj cu simboluri ce contineau straturi neinfluentate de formarea lor; ingregi de orase si a caror FUNCTIUNE NU
de sens manifest in amplasarea MODELUL CULTURALIST PRIN: punctul de MAI ESTE CEA INITIALA;
drumurilor si cladirilor(sculpture puse plecare este gruparea de oameni; - Palazzo della Regione, Padova
unele peste altele) renumerarea colectivitatii in interiorul -pluritatea de functiuni indepentede de
-d.p.d.v. formal, Forumul era o cladirii; BIGNESS forma sa;
ingramadeala arida, dar d.p.d.v. simbolic, Ex: BIBLIOTECA DIN SEATTLE – un exemplu -totusi Forma e cea ce – ne ramene in
era un amestec fertil; de lobby: “the living room” un fel de piata MEMORIE; - structureaza orasul;
-seria de Arcuri de Triumf – prototip al cu un décor grandios ce ofera spatii de TEME MAJORE:
planurilor, in ce priveste SCARA, VITEZA si odihna, loc de intalnire si asigura -INDIVIDUALITATEA-prin forma mai
CONTINUTUL; realizarea de relatii interumane; -diferite degraba decat prin material sa; - valoarea
-Panourile stipului indeplinesc aceiasi etaje se deschid unele peste celalalte. istorica; -urmele valorii dispar, altele
functie formal-spatiala CONCEPTUL DE “BIGNESS” –KOOLHAAS raman (valori spirituale); -suna
-caracteristici spatial de forma, pozitie si Koolhaas pune senul intrebarii, rolul experientelor personale in legatura cu un
orientare sunt secundare in raport cu reprezentativitatii arhitecturale in peisajul loc constituie orasul;
functia lor simbolica urban, dar si a hibridizarii programelor -LOCUS; -PROIECTAREA; -MEMORIA;
EXPANSIUNEA URBANA SI publice; -“SUFLETUL ORASULUI”-calitatea
MEGASTRUCTURA BIGNESS-regandirea arhitecturii la o scara artefactelor urbane
-arh comerciala vernacular-sursa a mai mare; -obiectul architectural devine Artefacte urbane ca opera de arta
simbolismului; un oras condensate; -genereaza si -sunt conditionate si conditioneaza la
EXP URBANA: urata si banala; -simbolism intensifica relatii interpersonale; randul lor
explicit; -simboluri in spatiu; -imogivre; - -“fuck context” = Bigness nu mai face -“gandirea ia forma in oras….si la randul
reclame mari comerciale; -masini; - parte dun tesutul urban, ci exista sau ei, forma conditioneaza gandirea”
BROADCARE CITY COEXISTA;-contextul devine irrelevant la o -inglobeaza in structura ei mai multe
MEGA STRUCTURA: -eroica si originala; - anumita scara; forme de arta mai simpla
simbolism explicist respins; -forma in BIGNESS se aprope de: -caracter artistic legat de calitatea lor
spatiu; -forma; -reclame mici; transportul MODELUL PREGRESIT PRIN: reintroduce (UNICUM)
public; VILLE RADIEUSE aspectul tipic, modernist a programului; - -Orasul ca “realizare umana prin
DESPRE DINAMICA TIPURILOR DE CLADIRI: palnul liber al nivelurilor permite o excelenta”;
-care au evoluat din diverse tipuri de libertate de folosire a spatiilor, -Conceptia orasului legata de un
cladiri de-a lungul timpului neinfluentate de formarea lor; loc(LOCUS) précis; un eveniment si o
A. DINAMICA NEVOILOR: -evolutia MODELUL CULTURALIST PRIN: punctul de forma in oras;
generala de la simplu la complex; -aparitia plecare este gruparea de oameni; - -unele sunt produse ale publicului;
si disparitia de tipuri de cladiri; renumerarea colectivitatii in interiorul -unele sunt produse pentru public; =
cladirii; BIGNESS consummator comun = publicul