Sunteți pe pagina 1din 40

B.A.

II

CAZURI SPECIALE DE
CALCUL LA FORŢĂ
TĂIETOARE

Rezistenţa la STRĂPUNGERE
(POANSONARE)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Modul de cedare la STRĂPUNGERE

Dacă ă o fforţăă concentratăă iimportantă


ă este aplicată
i ă pe o placă
ă de beton,
cedarea se produce după o suprafaţă înclinată, atunci când rezistenta
la întindere a betonului după direcţia eforturilor principale de
întindere este depăşită
depăşită.

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA Ruperea este bruscă, fără avertizare.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Modul de cedare la STRĂPUNGERE

Fenomenul de poansonare apare de asemenea şi în cazul plăcilor fără


grinzi rezemate direct pe stâlpi (denumite PLANŞEE DALĂ), precum
şi în cazul stâlpilor fundaţi pe radiere (în fapt planşee dală întoarse).

Suprafaţa de rupere are o formă tronconică, unghiul de înclinare al


generatoarei fiind de cca.
cca 26.
26 Acest unghi poate varia şi poate să fie
mai mare dacă placa este slab armată sau dacă are grosime variabilă.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

Rezistenţa la străpungere a unei plăci de


beton este strâns legată de:
 Aria suprafeţei de cedare
 Rezistenţa la întindere a betonului

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

Pentru a sporii capacitatea


P i de
d poansonare se pot
adopta următoarele măsuri:
 Utilizarea unui beton de clasă superioară
 Majorarea
j suprafeţei
p ţ de cedare prin:
p
 Îngroşarea plăcii
 Creşterea suprafeţei de rezemare prin:
 Mărirea secţiunii stâlpului şi/sau
 Dispunerea unor capiteluri

 Prevederea unor sisteme de armare


transversală, care să “coasă” suprafaţa de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA fisurare.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i

 Îngroşarea
Î plăcii
lă ii

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: creşte semnificativ greutatea proprie a plăcii
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i

 Mărirea
Mă i secţiunii
ţi ii stâlpului
tâl l i

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: Diminuarea suprafeţei utile
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i

 Dispunerea
Di unor capiteluri
it l i

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Rolul capitelurilor: măresc suprafaţa de rezemare


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i

 Dispunerea
Di unor capiteluri
it l i

Forme uzuale de capitel

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: Un cofraj şi o armare mai complicate
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i
 Diverse sisteme de armare transversală

a) etrieri deschişi (capre) sau închişi

b) sisteme de bare înclinate

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

c) agrafe verticale d) „scăriţe” transversale


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă din plase sudate
Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i
 Diverse sisteme de armare transversală

e) şine de gujoane cu cap f) gujoane cu dublu-cap


dublu cap g) secţ
secţiuni
u de p
profil
o dubdublu
uT

h) sisteme de tip „cap de poansonare”


realizate din profiluri metalice
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE

S
Sporirea
i capacităţii
i ă ii de
d poansonare prin:
i
 Diverse sisteme de armare transversală

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Moduri posibile de cedare la străpungere
a dalelor cu armătură transversală
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Moduri de solicitare la STRĂPUNGERE
A St
A. Străpungerea
ă centrică
t i ă

În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi interiori, având deschideri egale şi


solicitate doar la încărcări verticale,
verticale momentele încovoietoare de de-o
o
parte şi de cealaltă a stâlpului sunt aproximativ egale, astfel încât
suma momentelor din placă în jurul stâlpului este zero. În consecinţă,
între dală şi stâlp trebuie transferată doar suma forţelor tăietoare din
fâşiile de placă.
M ≈ 0

Momentul neechilibrat extrem de mic nu p perturbă în mod semnificativ


UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
distribuţia uniformă a eforturilor tangenţiale din jurul stâlpului.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Moduri de solicitare la STRĂPUNGERE
B St
B. Străpungerea
ă excentrică
t i ă

În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi marginali sau de colţ, în zona de


îmbinare apare un moment neechilibrat care trebuie transferat de la
placă (dală) la stâlp.

M = M

Distribuţia eforturilor tangenţiale


generate de momentul neechilibrat

Momentul neechilibrat perturbă substanţial distribuţia


uniformă a eforturilor tangenţiale din jurul stâlpului,
stâlpului rezultând
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

astfel o distribuţie neuniformă a eforturilor de forfecare


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II I. Calculul la străpungere cf. STAS 10107/0-90
 Se
S referă
f ăd doar lla calculul
l l l la
l străpungere
t ă centrică
t i ă
 Verificarea la străpungere se face în secţiunea critică, care este
determinată de intersecţia planului median al plăcii cu planurile
înclinate la 45º duse de pe conturul secţiunii stâlpului

Perimetr l secţiunii
Perimetrul secţi nii critice este:

 pentru stâlpii de formă


rectangulară:
U cr  2( a  b  2 h p )

 pentru stâlpii de formă


circulară:
U cr   ( d  h p )
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II I. Calculul la străpungere cf. STAS 10107/0-90

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor fără armătură transversală

Verificarea la p
poansonare se face cu relaţia:
ţ

Q  Qcap  0 .75U cr ho Rt

unde:
Q – forţa de străpungere de calcul
U cr – perimetrul
i secţiunii
i ii critice
ii
ho – înălţimea utilă a plăcii

Rt – rezistenţa de calcul la întindere a betonului

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II I. Calculul la străpungere cf. STAS 10107/0-90

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Verificarea la p
poansonare se face cu relaţia:
ţ

Q  Qcap
Qcap  0.5 Ucr ho Rt   Aav Rat   Aai Rat sin 

unde:
 Aav – suma ariilor armăturilor verticale care traversează
suprafaţa teoretică de străpungere
 Aai – suma ariilor armăturilor înclinate cu unghiul α faţă de
planul median al dalei, care traversează suprafaţa teoretică
de străpungere;

IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Rat – rezistenţa de calcul redusă a armăturilor transversale şi/sau
UN

înclinate
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II I. Calculul la străpungere cf. STAS 10107/0-90

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Verificarea la p
poansonare se face cu relaţia:
ţ

Q  Qcap
Qcap  0.5 Ucr ho Rt   Aav Rat   Aai Rat sin 

Pentru a evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari, forţa


d poansonare d
de de calcul
l l ttrebuie
b i li
limitată
it tă lla:

Q  1.2 Ucr ho Rt

Solicitarea la valori ale forţei tăietoare de calcul peste această limită este
asociată cu deschideri mari ale fisurilor înclinate care reduc semnificativ
contribuţia betonului la preluarea eforturilor de forfecare.
forfecare
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Perimetrul de referinţă (de control)

Perimetrul de referinţă de bază se consideră la o distanţă 2d faţă de


aria încărcată şi se construieşte astfel încât lungimea sa să fie minimă.

c2
c1

d x  d y 
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
u1    D  4d  u1  2  c1  c2     4d  d
2
Vezi slide 22
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Perimetrul de referinţă (de control)

În cazul forţelor concentrate sau al rezemărilor placă pe stâlp


situate în vecinătatea unor goluri, dacă distanţa minimă dintre
marginea golului şi conturul ariei încărcate este cel mult egală cu
6d,, o p
parte din p
perimetrul de referinţă
ţ este considerată inactivă.

G l
Gol
Gol

d
d x  d y 
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
2
Vezi slide 22
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Perimetrul de referinţă (de control)

Prezenţa unei margini sau a unui colţ în vecinătatea ariei încărcată


reduce perimetrul de referinţă (în care nu se include lungimea
marginilor plăcii).

d
d x  d y 
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
2
Vezi slide 22
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Perimetrul de referinţă (de control)

Înălţimea utilă a dalei este considerată constantă şi se ia egală cu


media înălţimilor utile pe cele două direcţii

dx h
dy

d
dx  dy 
2

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE CENTRICĂ, efortul unitar


tangenţial în lungul perimetrului de referinţă “ui” considerat este:

V
 Ed  Ed
ui  d

Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE EXCENTRICĂ, Eurocodul


EC2 ia în considerare distribuţia neuniformă a eforturilor de
forfecare şi pentru simplitatea calculului amplifică efortul unitar
tangenţial uniform distribuit cu un factor de neuniformitate “ ”
p
care depinde de distribuţia
ţ eforturilor unitare de forfecare. Astfel:

V
 Ed    Ed
ui  d
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Factorul de neuniformitate

Se evaluează cu relaţia generală:


u MEd u
  1 k  e  1 ; e ; W1   e dl
W1 VEd 0

u1 – perimetrul critic de bază


k – coeficient care depinde de raportul dimensiunilor secţiunii
transversale a stâlpului; valoarea sa este funcţie de proporţia
momentului neechilibrat

e – excentricitatea pe direcţia vectorului momentului neechilibrat

IVE
RSITATEA TEHNI
CA
W1 – este o funcţie de u1 pentru distribuţia eforturilor de forfecare
UN

Vezi EN 1992-1-1 pentru formulele de calcul ale termenului


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat
W1 pentru plăcile rezemate pe stâlpi rectangulari şi circulari. 24
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Factorul de neuniformitate

Pentru structurile la care stabilitatea laterală nu depinde de efectul de


cadru creat de sistemul dală-stâlpi (respectiv dacă există un alt sistem
structural “de contravântuire”, ca spre exemplu pereţi structurali), şi
dacă deschiderile adiacente nu diferă cu mai mult de 25%, EC2
recomandă următoarele valori aproximative:

Stâlp de colţ

Stâlp marginal Stâlp interior

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

Efortul de poansonare maxim

Pentru a evita zdrobirea bielelor înclinate de beton, efortul tangenţial


în lungul perimetrului stâlpului sau al conturului ariei încărcate u0
trebuie limitat astfel încât să nu depăşească valoarea maximă a
rezistenţei la străpungere:
V
 Ed    Ed   Rd ,max  0.5  fcd
u d
0
u0 – perimetrul stâlpului / ariei încărcate
fcd – rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
 f  – factorul de reducere a rezistenţei betonului supus
  0,6 1  ck 
 250  uneii stări
tă i de
d eforturi
f t i biaxiale
bi i l

Dacă  Ed   Rd ,max se impune mărirea suprafeţei de străpungere


fie prin îngroşarea plăcii
plăcii, fie prin dispunerea unui capitel.
capitel
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor fără armătură transversală

Placa de beton este capabilă să preia solicitarea de poansonare dacă


efortul tangenţial în lungul perimetrului de control de bază u1 nu
depăşeşte efortul capabil la forfecare al betonului simplu:
V
 Ed    Ed   Rd
Rd,c
u d1

 Rd,c  CRd,c  k 100  ρl  fck 1/3   min

CRd,c  0.18 /  c  0.12


200
k  1  2,0 ; d mm
d
l  l ,x  l ,y  0,02 – l ,x şi l ,y reprezintă coeficienţii de armare longitudinală în
direcţia x şi, respectiv, y şi se calculează ca valori medii pe
o lăţime de placă egală cu lăţimea stâlpului plus 3d de o
parte şi de alta
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
 min  0.035  k 1.5  fck
0 .5

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Dacă  Ed   Rd,c , capacitatea la poansonare poate fi sporită prin


dispunerea unei armături transversale, astfel încât să se evite
îngroşarea plăcii sau introducerea unui capitel. Se impune ca:
V
 Ed    Ed   Rd
Rd,cs
u d 1

d   1 
 Rd,cs  0,75  Rd,c  1,5    Asw  fywd,ef  sinα  
 sr  u 
 1  d

Asw – aria armăturilor de străpungere de pe un perimetru din jurul stâlpului [mm²]


sr – distanţa pe direcţie radială între perimetrele de armături de străpungere [mm]

fywd,ef  250  0.25d  fywd – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere [MPa]

α – unghiul între armăturile de străpungere şi planul dalei. Dacă se prevede un singur


rând de bare înclinate
înclinate, atunci raportul (d/sr) se ia 0,67
0 67
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

d – media înălţimilor utile pe direcţiile ortogonale [mm]


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Când armăturile de străpungere sunt necesare din calcul, din condiţia


de non-fragilitate trebuie dispusă o cantitate minimă având aria
ramurii unui etrier (sau a echivalentului său) astfel încât:

1.5 sin
i   cos   f 
Asw ,min  0.08 ck
sr  st  fywk

α – unghiul dintre armăturile de străpungere şi armăturile principale


(respectiv pentru etrieri verticali,  = 90° şi sin  = 1);
sr – distanţa
di t ţ didintre
t armăturile
ăt il ded străpungere
t ă î direcţie
în di ţi radială;
di lă
st – distanţa dintre armăturile de străpungere în direcţie tangenţială.
fck ,fywk exprimate în MPa.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Perimetrul de control de la care nu mai este necesar să se dispună


armături de străpungere se determină cu expresia:
VEd
uout ,ef   
 Rd ,c  d

uout ,ef
uout

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Prevederi constructive:
i. Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează
în interiorul perimetrului de control uout sau uout,ef , la o distanţă cel
mult egală cu 1,5d de acesta.
ii. Pe direcţie radială trebuie prevăzute cel puţin două perimetre de
armături de străpungere, iar distanţa dintre aceste perimetre nu trebuie
să depăşească 0,75d.
iii. Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul
perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie să depăşească 1,5d , iar
în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
d ă
depăşeascăă 2,0d.
2 0d
iv. Distanţa dintre faţa reazemului sau circumferinţa suprafeţei încărcate şi
perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
d ă
depăşeascăă 0,5d.
0 5d Aceasta
A t di
distanţă
t ţă se măsoară
ă ă la
l nivelul
i l l armăturilor
ăt il
întinse.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 31
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Prevederi constructive:

≤ 1.5d uout

A B

sr ≤ 0.75d A B

≤ 0.5d
> 0.3d
≤ 0.5d sr ≤ 0.75d ≤ 1.5d
> 0.3d
A - Perimetrul de referinţă de bază

B - Perimetrul de referinţă uout dincolo de care nu


maii este
t nevoie
i de
d armătură
ăt ă d de străpungere

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 32
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

O placă de 260 mm grosime realizată din beton C20/25 este rezemată pe un stâlp
interior cu secţiune pătrată 300x300 mm. Placa este armată pe ambele direcţii, sus şi
jos, cu armături 12/150, iar forţa tăietoare generată de încărcările gravitaţionale
aplicate plăcii este de VEd = 620 kN.
Să se verifice dacă betonul simplu poate prelua această solicitare şi, dacă este necesar,
să se armeze transversal placa cu şine de gujoane cu cap,
cap având fywk = 500 MPaMPa.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 33
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

1) Înălţimea utilă a plăcii


12
as1,x  20   26  d x  260  26  234 mm
2
12
h as1,y  20  12   38  d y  260  38  222 mm
dy dx 2

 d

dx  dy 
 228 mm
2

2) Coeficienţii de armare longitudinală (se calculează ca valori medii pe o lăţime de


placă egală cu lăţimea stâlpului plus 3d de o parte şi de alta)

   2 b  2  3d   122 300  2  3  228


As1,x  As1,y      1258 mm 2
4 sl 4 150

A 1258
 l ,x   l ,y  s1,x   0.0045
bd 1668  228

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
 l   l ,x   l ,y  0.0045

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 34
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

3) Verificarea efortului de forfecare la faţa stâlpului


Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa
stâlpului trebuie să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
V
 Ed ,u0    Ed   Rd ,max  0.5  fcd
u d
0

Deoarece deschiderile adiacente nu diferă cu mai mult de 25%, iar stabilitatea


laterală nu depinde de efectul de cadru creat de sistemul dală-stâlpi, pentru
factorul de neuniformitate s-a adoptat valoarea aproximativă:  = 1,15

Astfel, efortul de forfecare la faţa stâlpului este:


VEd 620  103
 Ed ,u0     1.15   2.61 MPa
u0  d 2  300  300   228

Iar, efortul de poansonare maxim este:


  f  f   20  20
 Rd ,max  0.5  fcd  0.5  0.6  1  ck   ck  0.5  0.6  1     3.68 MPa
  250   c   250  1.5

RSITATEA TEHNI
IVE CA

Deci:  Ed  2.61 MPa   Rd ,max  3.68 MPa


UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 35
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

4) Verificarea efortului de forfecare în lungul perimetrului de control de bază u1


Efortul tangenţial în lungul perimetrului de control u1 este:
u1  2c1  c2   2  2d
u1  2300  300   2  2  228  4065 mm

V 620  103
 Ed ,u1    Ed  1.15   0.77 MPa
u1  d 4065  228

Efortul de forfecare capabil al betonului simplu este:

CRd,c  0.12 ; l  0.0045 


  Rd,c  CRd,c  k 100  ρl  fck 1/3   min
200 200 
k  1  1  1.94  2,0 
   Rd,c  0.12  1.94  100  0.0045  20   0.483 MPa
d 228 1/3
MP
 min  0.035  k 1.5  fck
0 .5 

 min  0.035  1.941.5  200.5  0.422 MPa 

IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Deoarece  Ed ,u1  0.77 MPa   Rd ,c  0.48 MPa betonul simplu nu este capabil să preia
solicitarea de poansonare, astfel încât se impune armarea transversală a dalei.
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 36
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

5) Determinarea perimetrului de control de la care nu mai este necesar să se dispună


armături de străpungere
VEd 620  103
uout     1.15   6470 mm
 Rd ,c  d 0.483  228
u  2c1  c2  6470  2300  300
uout  2c1  c2   2  xd  x  out   3.68
2  d 2  228

Perimetrul de control de la care nu mai


este necesar să se dispună armături de
străpungere este situat la 3,68d de faţa
stâlpului, iar cel mai îndepărtat
perimetru al armăturii de străpungere
se amplasează la o distanţă cel mult
egală cu 1,5d în interiorul perimetrului
de control uout.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 37
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

6) Stabilirea distanţelor maxime dintre gujoane în direcţie radială şi tangenţială


Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d,
0 75d
iar distanţa dintre faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături
de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.

sr  0.75d  171 mm  Aleg


g sr  160 mm

În consecinţă se vor dispune 4 perimetre de


gujoane cu cap, la 70, 230, 390 şi 550 mm de
la faţa stâlpului.

Distanţa dintre armăturile de străpungere


măsurată în dreptul perimetrului de
referinţă de bază (u1) nu trebuie să
depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului
perimetrului de armături transversale nu
trebuie să depăşească 2,0d.

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
st  1.5d  342 mm

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 38
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

7) Aria minimă a unui gujon

fck 
s s 20 160  342
Asw ,min  0.08  r t  0.08   26.1 mm 2
fywk 1.5 500 1 .5

8) Aria necesară a gujoanelor de pe un perimetru din jurul stâlpului


d   1 
 Ed,u1   Rd,cs  0,75  Rd,c  1,5    Asw  fywd,ef  sinα  
s
 r u 
 1  d

 Ed,
Ed u1  0,75  Rd,
Rd c 
Asw   u1  sr 
1,5  fywd,ef 
 0.77  0,75  0.483
fywd,ef  250  0.25d  250  fywd   Asw   4065  160  574 mm2
 1,5  307
fywd,ef  250  0.25  228  307 MPa

Dacă se aleg gujoane 6 având aria 26,3 mm2, rezultă că pe fiecare perimetrul
sunt necesare 574/26,3 = 21,8 ≈ 22 gujoane (prea multe pt. primul perimetru).

IVE
RSITATEA TEHNI
Dacă se aleg gujoane 8 având aria 50,3 mm2, rezultă că pe fiecare perimetrul
sunt necesare 574/50,3 = 11,4 ≈ 12 gujoane.
CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 39
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Exemplu practic:

7) Soluţia de armare transversală cu şine de gujoane cu cap

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 40