Sunteți pe pagina 1din 27

PROIECTUL

“ABC-UL EMOŢIILOR”

MINTE + INIMĂ

PRIETENI FAMILIE

ŞCOALĂ STAREA DE
SĂNĂTATE

COMUNITATE

CAIETUL ELEVULUI

Un proiect dezvoltat de AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG


Cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Craiova prin
Direcția Publică Comunitară de Asistență Socială a Municipiului Craiova
INTRODUCERE

Ce este proiectul „ABC-ul emoţiilor”?

Este un proiect de formare şi consolidare a abilităţilor emoţionale cu rol de factori de protecţie în


prevenirea consumului de droguri, punând accent pe: conştientizarea de sine, abilităţi de comunicare
asertivă, gestionarea emoţiilor negative, abilitatea de a face faţă presiunii grupului şi de adoptare a
deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă.
Proiectul a fost conceput de Camelia Iacob- asistent social şi Ştefania Boca -specialist prevenirea
consumului de droguri în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Satu Mare.

Cui se adresează?

 elevilor din clasele I şi a II-a


De ce?

Influenţarea emoţiilor şi sentimentelor joacă un rol important în programele de prevenire concepute


pentru a provoca o schimbare durabilă de comportament.

Inteligenţa emoţională din viaţa adultă îşi are originea în dezvoltarea competenţelor emoţionale şi
sociale în perioada preşcolară şi şcolară mică, acestea fiind perioade de achiziţii fundamentale în
plan emoţional, social şi cognitiv.

Copiii care prezintă deficite la nivelul competenţelor emoţionale şi sociale riscă să dezvolte
probleme serioase, atât în timpul copilăriei, a adolescenţei cât şi a vieţii adulte, într-o serie de
domenii cum ar fi: sănătatea mentală (anxietate, depresie, tulburări de comportament, delincvenţă
juvenilă, consum de alcool şi droguri etc.), dezvoltarea cognitivă (atitudini negative faţă de şcoală,
lipsa încrederii în abilitatea de a rezolva sarcinile şcolare şi refuzul acestora), adaptarea şcolară
(absenteism, abandon şcolar, dificultăţi în adaptarea la cerinţele mediului şcolar etc.).

În multe cazuri, consumul de droguri compensează incapacitatea de a gestiona, într-un mod mai
productiv, sentimentele de tristeţe şi lipsă de speranţă. O deficienţă emoţională gravă are ca
rezultat incapacitatea oamenilor de „a percepe” semnificaţia noilor informaţii şi a experienţelor
anterioare, ceea ce poate duce la un comportament iresponsabil şi un dezechilibru.

Ce obiective urmăreşte proiectul?

Proiectul „ABC-ul emoţiilor” este centrat pe dezvoltarea a cinci competenţe cheie:

Autocunoaştere: abilitatea de a-şi recunoaşte corect emoţiile şi gândurile, precum şi influenţa lor
asupra comportamentului. Include evaluarea precisă a punctelor forte şi a limitelor şi dezvoltarea
unui sentiment de încredere şi optimism.

Stăpânirea de sine: abilitatea de a-şi regla emoţiile, gândurile şi comportamentele în situaţii


diverse. Aceasta include managementul stresului, controlul impulsurilor, motivarea.

Conştiinţa socială: abilitatea de a întelege perspectiva şi de a empatiza cu alte persoane.

Abilitatea de a lua decizii responsabile: abilitatea de a face alegeri constructive şi respectuoase


asupra comportamentului personal şi a interacţiunilor sociale, decizii bazate pe luarea în considerare
a standardelor etice, normelor sociale, evaluarea realistă a consecinţelor diverselor acţiuni, precum
şi starea de bine a sa şi a celorlalţi.

Gestionarea relaţiilor interpersonale: valorizarea relaţiilor familiale.


Ce beneficii au cadrele didactice şi părinţii?

 Relaţionează mai bine cu elevii/copiii

 Îşi cunosc mai bine elevii/copiii prin prisma activităţilor proiectului

 Se confruntă cu mai puţine probleme legate de elev/copilul său atât în copilăria acestuia, cât
şi în adolescenţă şi viaţa adultă

Ce tematică parcurg copiii?

Acest program are 6 componente:

1. Autocunoaştere /valorizare personală – Cine sunt eu?


2. Exersarea modalităţilor adecvate de identificare a emoţiilor negative - Identificarea

emoţiilor negative
3. Exersarea modalităţilor adecvate de gestionare a emoţiilor negative - Gestionarea

emoţiilor negative
4. Abilităţi de comunicare asertivă şi de rezolvare a problemelor - Cum să spunem NU în

situaţii dificile
5. Luarea deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă – Alegeri responsabile
6. Gestionarea relaţiilor interpersonale: Lumea mea

Ce resurse sunt folosite?

 Caietul de activităţi

 planşe, fişe de lucru, creioane colorate, lipici, foarfecă

Cum se desfăşoară proiectul?

 Activităţile cu copiii au loc cu o frecvenţă de o întâlnire pe săptămână, pe o perioadă de 6


săptămâni

 Proiectul se desfăşoară cu acordul părinţilor, aceştia fiind informaţi printr-o scrisoare

 Fişele sunt trimise părinţilor la sfârşitul fiecărei teme

 Durata unei activităţi este de 50 minute.

Cine desfăşoară activităţile?

Cadrele didactice sau specialiştii din cadrul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Antidrog
Tema I. CINE SUNT EU?

Foloseşte fişa următoare ca să reprezinţi cum te văd ceilalţi şi cum te vezi tu în funcţie de
comportamentul tău în familie, la şcoală şi cu prietenii. Decupează şi lipeşte etichetele, din
anexa 1 (de la sfârşitul caietului), care crezi că ţi se potrivesc, în dreptul afirmaţiilor
menţionate în imaginile de mai jos. Foloseşte etichetele goale pentru a adăuga
caracteristicile care crezi că lipsesc. În partea din mijloc fă-ţi un autoportret în funcţie de
cum te simţi de cele mai multe ori:

Nefericit Trist Vesel Fericit


Fişa nr. 1 Cum mă comport

ÎN FAMILIE LA ŞCOALĂ

IMAGINEA MEA
ÎNVĂŢĂTOAREA crede că
MAMA crede că sunt... ÎNVĂŢĂTOAREA crede că
MAMA crede că sunt... sunt...
sunt...

TATA crede că sunt...


TATA crede că sunt... COLEGII cred că sunt ...
COLEGII cred că sunt ...

FRAŢII cred că sunt ...


FRAŢII cred că sunt ... EU cred că sunt ...
CU PRIETENII EU cred că sunt ...

EU cred că sunt...
EU cred că sunt... SUNT CEL MAI BUN LA...
SUNT CEL MAI BUN LA...

PRIETENUL MEU CEL MAI BUN crede că sunt...


PRIETENUL MEU CEL MAI BUN crede că sunt...

EU cred că sunt...
EU cred că sunt...
Tema II. IDENTIFICAREA EMOŢIILOR NEGATIVE

1. Ce sunt emoţiile: Emoţiile reprezintă modul în care răspundem/reacţionăm într-o

anumită situaţie.

2. Exemple de emoţii pozitive/negative:

a. Dacă nu obţinem ceea ce ne dorim sau ceea ce avem nevoie, vom avea emoţii negative
precum: tristeţea, dezamăgirea, furia, frica, invidia, ruşinea, supărarea, suferinţa.

b. Dacă obţinem ce ne dorim sau avem nevoie vom resimţi emoţii pozitive ca: bucuria,
fericirea, încântarea, plăcerea, calmul, relaxarea, seninătatea, încrederea, mândria,
surprinderea, optimismul.

3. Cum reacţionez în funcţie de emoţii:

Fiecare copil trece prin situaţii care-l fac să se simtă furios, dezamăgit sau îngrijorat.
Doar exprimându-le şi identificându-le, poţi să le gestionezi astfel încât să ai relaţii
frumoase cu cei din jur şi să te dezvolţi sănătos. Vorbind deschis despre emoţiile
negative, pe care le simţi, vei putea ajunge să le faci faţă şi să ceri ajutorul atunci
când te simţi copleşit.

În exerciţiul numit „Copacul emoţiilor” vei identifica situaţiile/lucrurile care te înfurie, te


dezamăgesc şi te îngrijorează.

Exerciţiul nr. 1:

Pasul 1: Pe o foaie de flipchart, comună pentru toată clasa, va fi reprezentat un copac, care
se va numi „Copacul emoţiilor”. Acesta are frunze de culori diferite, în funcţie de cele 3
emoţii: roşu pentru furie, violet pentru dezamăgire şi albastru pentru îngrijorare.

Pasul 2: Gândeşte-te la situaţiile/lucrurile care te fac să te simti furios, dezamăgit,


îngrijorat:

Mă simt furios când___________________

Mă simt dezamăgit când_______________

Mă simt îngrijorat când_________________


Scrie câte 3 exemple de situaţii/lucruri care te fac să te simţi furios, dezamăgit şi
îngrijorat pe frunzele din caietul tău (anexa 2), apoi decupează-le şi lipseşte-le pe copac.

Foaia de flipchart va fi postată pe peretele clasei, iar învăţătoarea va relua periodic


exercţiul, pentru a evalua situaţiile/lucrurile care ţi-au generat emoţii
negative şi cărora ai reuşit să le faci faţă. În această situaţie vei dezlipi
frunzele din copac şi le vei lipi în partea de jos a trunchiului copacului. Poţi să
adaugi frunze noi, în funcţie de alte stări/lucruri care te-au făcut să te simţi
furios, dezamăgit şi îngrijorat.

Fişa nr. 2 Copacul emoţiilor


Tema III. GESTIONAREA EMOŢIILOR NEGATIVE

Următorul exerciţiu te va ajuta să găseşti modalităţi potrivite de a face faţă emoţiilor

negative.

Fişa nr. 3: Cum pot să fac faţă emoţiilor negative

Alege dintre jetoanele din anexa 3, comportamentele care te-ar ajuta să faci faţă celor 3
emoţii negative: furie, dezamăgire, îngrijorare. Decupează jetoanele alese şi
lipeşte-le în dreptul fiecărei emoţii negative:

ÎNGRIJORARE
DEZAMĂGIRE

FURIE
Tema IV. CUM SĂ SPUNEM NU ÎN SITUAŢII DIFICILE

1. Puterea de a spune „NU”:

Povestea următoare vorbeşte despre puterea de a spune „Nu!” şi în acelaşi timp de a te


simţi bine în propria persoană. Cei care îşi oferă ajutorul altora crezând că aşa se vor face
mai plăcuţi, vor învăţa că oricând pot alege refuzul.

Povestea – „Autobasculanta”*

A fost odată ca niciodată un autocamion autobasculant roşu. Acest tip de camioane


este construit să care încărcături grele. Camionul cel roşu îşi facea treaba foarte bine. În
trecut obişnuia să preia încărcătura altor camioane, pentru a le uşura munca. Lua din
balastul unuia, sau din deşeurile altuia, şi încerca să care totul, inclusiv încărcătura proprie.
Voia să îşi ofere ajutorul şi să-şi facă prieteni. „Dacă le ajut, atunci mă vor îndrăgi şi mă
vor ajuta când voi avea nevoie” se gândea el.

Dar s-a întâmplat un lucru foarte ciudat. În loc să-l placă mai mult, celelalte
camioane îşi băteau adesea joc de el. Spuneau:

- Eşti cel mai lent camion din întreg grupul! Mereu ne încetineşti şi întârzii la muncă!
Ai avut mai multe accidente decât oricare dintre noi şi ai avut nevoie de mult mai multe
reparaţii!

Mereu îl mustrau că intra în bucluc, chiar dacă problemele erau cauzate de


încercările camionului roşu de a-i ajuta pe ceilalţi. Oricum, chiar şi atunci când erau
răutăcioase cu el, camioanele aşteptau să fie ajutate. Iar camionul roşu se simţea prost
atunci când nu le ajuta sau când nu le câştiga recunoştinţa.

Într-o zi camionul roşu urca un deal foarte abrupt cu un semafor în vârf. Un alt
camion urca alături de el. Era un uriaş cu optsprezece roţi, capabil să care încărcături cu
mult mai grele decât poate un autocamion basculant. Cunoştea multe lucruri despre
transportul bunurilor. Aşadar, uriaşul l-a cercetat cu privirea pe celălalt şi l-a întrebat:

- Ştiai că motorul tău scoate tot felul de zgomote ciudate? Cred că ţi s-a cerut să
duci o încărcătură mult prea mare. Ar trebui să te plângi cuiva. Nu e corect! Te vor
distruge dacă te vor supraîncărca în felul acesta!

Camionul roşu i-a explicat că mereu transporta o încărcătură grea pentru că voia să
ajute toate celelalte camioane. În acel fel ele nu mai trebuiau să muncească atât de mult.
Atunci celălalt i-a cerut să tragă pe dreapta ca să poată discuta cu el.
El ştia cum era să care încărcături foarte grele. A explicat că fiecărui camion îi
corespundea o anumită greutate pe care o putea transporta. La fel, fiecare trebuia să care
doar ceea ce îi era destinat prin construcţie. Uriaşul era uimit de faptul că toţi îi cereau
celui roşu să îşi depăşească atribuţiile. Dar camionul basculant i-a explicat că el se oferea
să facă mereu mai mult, tocmai pentru a avea o părere mai bună despre el însuşi.

- Şi eşti împăcat cu tine însuţi? A venit întrebarea.

Camionul roşu nu se gândise niciodată la asta.

- Dacă sunt împăcat cu mine însumi?... Nu! Şi-a răspuns surprins.

Şi-a dat seama că nu se simţea bine deloc. Şi-a amintit că celelalte camioane au
ajuns în timp să îi solicite ajutorul ca şi când era ceva normal. Dar nu îl apreciau şi credeau
că era datoria lui să le ajute. De aceea nu se gândeau să ofere ceva în schimb. A rememorat
cuvintele neplăcute spuse de tovarăşele sale. Nu înţelegea de ce era tratat aşa, când el nu
încerca decât să îşi ofere ajutorul. Dar, de fapt, nu înţelegea că acel ajutor îl făcea să se
simtă mai rău, nu mai bine.

Şi atunci a decis să îşi care doar propria încărcătură, de altfel una destul de uşoară.
După aceea, data următoare când camioanele aşteptau să fie încărcate, tovarăşele lui nu au
stat până la capăt. Se aşteptau ca restul de greutate să fie preluat de camionul roşu. „Nu şi
de data aceasta!”, şi-a spus el. Celelalte camioane păreau nefericite. S-au înfuriat. Unele
spuneau că le este teamă să îşi care propria încărcătură. Cu toate acestea, camionul roşu,
amintindu-şi vorbele uriaşului, nu a mişcat nici măcar o roată. În cele din urmă, fiecare
autocamion basculant îşi avea propria încărcătură.

Fiecare s-a îndreptat spre destinaţia stabilită. Micul camion roşu se simţea mai uşor
decât fusese vreodată. Îşi îndeplinea sarcinile şi avea încredere că şi celelalte camioane
făceau la fel. Pentru prima dată a reuşit să ajungă la muncă la timp. A dus totul la capăt şi
nu a mai avut probleme mecanice sau accidente. Dar şi celelalte camioane s-au descurcat
bine. De fapt, fiecăruia i s-a dat o încărcătură pe care să o poată transporta. Nu a trebuit
să împartă cu nimeni. Timpul a trecut şi micul camion roşu a început să se descurce din ce în
ce mai bine în ceea ce făcea deoarece nu mai prelua greutăţile celorlalţi. Îşi îndeplinea
sarcinile într-un mod remarcabil. În consecinţă, celelalte camioane au început să îl
respecte. Mai mult, camioanele aveau mai multă încredere în forţele proprii, de vreme ce
ştiau că îşi pot duce singure greutăţile. (* Povestea face parte din volumul Poveşti terapeutice,
Partea VII, autor Nancy Davis, Ph.D.)

Întrebare: Care sunt situaţiile în faţa cărora tu nu poţi spune „Nu”?


2. Joc de rol: Metoda pălăriilor gânditoare

Confecţionaţi pălării (coifuri) din hârtie de culori diferite: albă, roşie, neagră, albastră
verde sau pălării numerotate de la 1 la 5

Pe rând câte un copil va veni în faţă alegând şi punând pe cap una dintre cele 5 pălării

Roluri:

• Pălăria albă este povestitorul, cel care redă pe scurt conţinutul poveştii, exact cum s-a
întâmplat acţiunea, este neutru. Informează.

• Pălăria roşie îşi exprimă emoţiile, sentimentele, supărarea, nu se justifică—spune ce


simte.

• Pălăria neagră este criticul, reprezintă aspectele negative ale întâmplărilor, exprimă
doar judecăţi negative. Identifică greşeli.

• Pălăria albastră este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi. Generează idei
noi.

• Pălăria verde este creativul. Simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează


optimist posibilităţile.

Sarcini pentru copii: În funcţie de rolurile atribuite veţi juca o mică scenetă tinând
cont de următoarele indicaţii:

• Pălăria albă (povestitorul): răsunde la întrebarea „Despre ce este vorba în povestire?”


(prezinţi pe scurt povestea camionului roşu).

• Pălăria roşie (pălăria emotiilor): răsunde la întrebarea „Ce a simţit camionul roşu?”
(eşti de partea camionului roşu; exprimă-ţi emoţiile, sentimentele, supărarea în legătură cu
ceea ce i s-a întâmplat camionului roşu)

• Pălăria neagră (criticul): răsunde la întrebarea „Cine şi de ce a greşit?” (eşti foarte


critic şi prezinţi aspectele negative ale întâmplărilor şi ce anume a greşit fiecare personaj
din poveste. Critică atât atitudinea camionului roşu cât şi a celorlalte camioane).

• Pălăria albastră (gânditorul): răsunde la întrebarea „Cum trebuie să se comporte


camionul?” (spune ce ai fi făcut în locul camionului roşu astfel încât acesta să obţină
respectul şi prietenia celorlalte camioane).

• Pălăria verde (creativul): răsunde la întrebarea „Ce avem de învăţat?” (descrie finalul
optimist al poveştii; cum ne influenţează gândurile pozitive?)
Tema V. ALEGERI RESPONSABILE

1. Substanţe sigure versus substanţe periculoase

Exerciţiul se va desfăşura în faţa clasei. Decupaţi jetoanele din anexa 4 şi introduceţi-le


într-un săculeţ. Se vor alege 13 elevi care vor extrage pe rând câte 1 jeton dintr-un
săculeţ, vor denumi imaginea de pe jeton şi vor menţiona dacă este un aliment/substanţă
sănătoasă sau periculoasă pentru copii. Ceilalţi elevi vor numi alte alimente/substanţe
sănătoase sau periculoase pentru copii.

2. Alegerea corectă

Exerciţiul următor se va desfăşura în 5 grupuri mici. Fiecare grup va primi una dintre fişele
de la 5 la 9. Împreună cu ceilalţi colegi din grup vei realiza sarcina prevăzută la începutul
fişei de lucru. La sfârşitul exerciţiului veţi alege un reprezentant al grupului care va
prezenta, în faţa clasei, rezultatul obţinut.
Fişa nr. 5 Alegerea corectă

Identificaţi care sunt alimentele sănătoase şi care sunt substanţele periculoase din
imagini, iar apoi desenaţi cu culoarea verde căsuţele de sub imaginile care reprezintă
comportamentul sănătos şi cu roşu căsuţele de sub imaginile care reprezintă
comportamentul periculos.
Fişa nr. 6 Povestea fumului de ţigară.

Pasul 1: Denumiţi şi notaţi, sub fiecare desen, ce imagine este prezentată.

Pasul 2: Completaţi povestea punând în spaţiile libere cifrele reprezentând obiectul sau
partea de corp, prezentate în imaginile de mai jos, astfel încât să se potrivească.

Tata şi-a aprins o .................. Mama este foarte supărată din cauza faptului că tatăl fumează

în ................... . Din cauza .................. copiii simt că îi ustură .................. şi ….….…… . Mamei îi

este foarte teama ca tatăl să nu se îmbolnăvească la .................. sau .................. şi să ajungă în

...................

Fişa nr. 7 Băuturi sănătoase versus băuturi nesănătoase


Pasul 1: În partea de jos a fişei sunt desenate câteva băuturi sănătoase şi nesănătoase
pentru copii. Notaţi, sub fiecare imagine, ce băutură reprezintă.

Pasul 2: Desenaţi cu culoarea verde traseele care pornesc de la băuturile sănătoase şi cu


roşu traseele care pornesc de la băuturile nesănătoase.

Pasul 3: Care este imaginea de la finalul traseului verde? Dar cea de la finalul traseului
roşu?

Pasul 4: Notaţi ce se întâmplă cu băiatul care consumă băuturi sănătoase şi ce se poate


întâmpla cu cel care consumă substanţe nesănătoase.

Fişa nr. 8 Obiceiuri sănătoase versus obiceiuri nesănătoase


În imaginile de mai jos sunt prezentate câteva comportamente sănătoase şi nesănătoase
pentru copii:

- Copii care beau suc la o petrecere

- Copii care consumă bere la petrecere

- Oameni care le dau copiilor să bea bere/vin

- Oameni care le dau copiilor să bea suc natural de fructe

Pasul 1: Notează, sub fiecare imagine, ce fel de băutură este desenată.

Pasul 2: Dintre imaginile de mai jos, identificaţi şi încercuiţi cu culoarea verde care sunt
obiceiurile sănătoase şi cu roşu care sunt obiceiurile nesănătoase pentru copii.
Fişa nr. 9 Cum folosim medicamentele

Copilul din imaginile de mai jos se îmbolnăveşte şi are nevoie de medicamente.

Pasul 1: Notaţi ce trebuie să facă un copil bolnav?

Pasul 2: Notaţi cum trebuie un copil bolnav să ia medicamente.

Pasul 3: Identificaţi, în imaginile de mai jos, care dintre copii se află în pericol şi care este
în siguranţă. Desenează cu verde pătrăţelul de sub imaginea în care copilul este în siguranţă
şi cu roşu pătrăţelul de sub imaginea în care copilul este în pericol.

Pasul 1: Un copil bolnav trebuie să …………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pasul 2: Copilul bolnav trebuie să ia medicamente ………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Pasul 3:
TEMA VI. LUMEA MEA

Lumea fiecărui copil se compune din 2 părţi interdependente: o lume interioară guvernată

de emoţii pozitive şi negative şi o lume exterioară reprezentată de familie, şcoală, prieteni,

etc.

Familia (părinţii, fraţii, bunicii, etc.) este deosebit de importantă în construirea emoţiilor
pozitive şi te ajută să înţelegi şi să faci faţă emoţiilor negative.

Exerciţiul 1. Eu şi familia mea:

Fişa nr. 10 Puzzle-ul „Eu şi familia mea” reprezintă modul în care tu şi familia ta vă
potriviţi asemenea pieselor unui puzzle.

Urmărind paşii descrişi mai jos vei obţine o imagine puzzle a familiei tale.

Pasul 1: Pe Fişa nr. 10 din anexa 5, desenează-te şi colorează-te împreună cu familia ta.

Pasul 2: Decupează desenul, urmărind liniile directoare, de pe verso, pentru a obţine piese
de puzzle.

Pasul 3: Încearcă să potriveşti înapoi piesele de puzzle obţinute.

Pasul 4: Ce simţi atunci când desenul este întreg? Cum te-ai simţi dacă o piesă sau mai
multe din puzzle-ul tău ar lipsi?

Exerciţiul 2. Labirintul emoţiilor

Fişa nr. 11 „Labirintul ursuleţului” reprezintă drumul pe care ursuleţul îl are de


parcurs, până la borcanul cu miere.

Ascultă povestea ursuleţului care pe drumul său poate trăi şi emoţii negative şi ajută-l să
aleagă traseul corect pentru a ajunge să mânânce fericit din borcanul cu miere. Colorează
traseul corect de la start până la final.
Povestea ursuleţului

Pentru a ajunge la borcanul cu miere ursuleţul trebuie să parcurgă traseul potrivit.


Ursuleţul este deştept, aşa că se uită şi priveşte cu atenţie la drumul pe care urmează să
meargă.

Ursuleţul ştie că dacă nu se gândeşte şi nu analizează bine încotro s-o ia, poate întâlni în
cale buşteni răsturnaţi care îl pot opri din drumul său. În plus, dacă se va înfuria şi va
continua să meargă supărat, se va lovi de bolovani şi nu va mai putea ajunge la final.

Uneori este tentat să încalce regulile stabilite de părinţii săi, însă în asemenea situaţii îşi
aduce aminte că mama i-a spus că atunci când este neascultător poate cădea în prăpastie şi
se poate răni.

Bineînţeles că uneori este îngrijorat cu privire la ceea ce întâlneşte în calea sa. Atunci se
opreşte şi se gândeşte la ce variante are:

 dacă se întristează şi plânge, atunci nu va mai vedea drumul corect ci numai


obstacolele din calea lui;
 dacă se înveseleşte, va porni la drum ştiind că oricând poate să aleagă un alt traseu,
chiar dacă va dura mai mult, decât a crezut iniţial, ca să ajungă la final.

Ursuleţul ştie că este important să porneşti la drum cu entuziasm, curaj şi chiar să „scoţi
limba” în faţa greutăţilor care îţi apar în cale. Cu siguranţă, pe drum va trăi momente
frumoase, de care îşi va aminti cu drag şi despre care le va povesti părinţilor şi prietenilor
săi.

La final, privind în urmă la drumul parcurs, ursuleţul, a înţeles că tristeţea, furia,


dezamăgirea, neatenţia şi neascultarea sunt emoţii şi reacţii normale în viaţa fiecărui
ursuleţ, însă acum ştie că dacă reuşeşte să le facă faţă va ajunge să fie mulţumit de
călătoria sa şi va zâmbi fericit mâncând din borcanul cu miere.
LABIRINTUL URSULEŢULUI

- Ursuleţul priveşte şi analizează cu atenţie calea pe care va merge

- Ursuleţul plânge

- Ursuleţul este îngrijorat

- Ursuleţul este neatent

- Ursuleţul “scoate limba” în faţa obstacolului

- Ursuleţul este furios

- Ursuleţul este trist

- Ursuleţul este neascultător

- Ursuleţul este vesel şi optimist

- Ursuleţul este fericit


Fişa nr. 11 „Labirintul ursuleţului”

Ajută ursuleţul să aleagă traseul corect pentru a ajunge să mânânce fericit din borcanul cu
miere. Colorează traseul corect de la start până la final.

Evaluarea proiectului
La sfârşitul fiecărei teme, cadrul didactic va realiza o evaluare a stării emoţionale a
elevilor, în funcţie de următoarele stări:

Notaţi în dreptul fiecărei teme numărul de elevi care au una dintre cele 6 stări emoţionale:

SOMNOROS BUCUROS FERICIT FURIOS CONFUZ TRIST

TEMA I

TEMA II

TEMA III

TEMA IV

TEMA V

TEMA VI

Anexa 1
Etichete pentru Fişa nr. 1: Cum mă comport

CUMINTE AFECTUOS IUBITOR NEASTÂMPĂRAT


AFECTUOS

LENEŞ HARNIC VORBĂREŢ OBRAZNIC

TĂCUT RETRAS NEATENT ASCULTĂTOR

DESCURCĂREŢ DEŞTEPT PROST FRUMOS

URÂT RĂUTĂCIOS DISCIPLINAT ORDONAT

MURDAR SÂRGUINCIOS RESPECTUOS ENERGIC

PRIETENOS CURAJOS

Anexa 2
Jetoane pentru Fişa nr. 2 Copacul emoţiilor

FURIE – frunză roşie,

DEZAMĂGIRE – frunză violet,

ÎNGRIJORARE – frunză albastră


Anexa 3

Jetoane pentru Fişa nr. 3 Furie:

FĂ MIŞCARE ŢIPĂ SINGUR LOVEŞTE O PERNĂ

CÂNTĂ STAI PUŢIN SINGUR VORBEŞTE CU CINEVA

RESPIRĂ PROFUND

Jetoane pentru Fişa nr. 3 Dezamăgire:

PLÂNGI FĂ O ACTIVITATE PLĂCUTĂ VORBEŞTE CU CINEVA


Jetoane pentru Fişa nr. 3 Îngrijorare:

VORBEŞTE CU CINEVA SPUNE O RUGĂCIUNE

RESPIRĂ ADÂNC IMAGINEAZĂ-ŢI CĂ EŞTI


UN EROU CARE ÎNVINGE
MONŞTRII
Anexa 4

Jetoane pentru exerciţiul „Substanţe sigure versus substanţe periculoase”

Salată

Bere
Alune
Anexa 5

Fişa nr. 10 „Eu şi familia mea”